Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SPORTULUI
UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANŢA
FACULTATEA DE FARMACIE
Aleea Universităţii nr. 1, Campus, Corp B, Constanţa
TEL/FAX.: 0241-605050
E-mail: pharma-ovidius@univ-ovidius.ro
Web: http://www.pharmaovidius.ro
Director de Departament
Ş.L. Dr. HORAŢIU MIREŞAN
Complement simplu
1. Regnul Protista include urmatoarele cu o excepţie:
A. Bacteriile
B. Fungii
C. Algele
D. Protozoarele
E. Helminţii
23. Speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun formează:
A. Specia
B. Familia
C. Ordinul
D. Clasa
E. Genul
24. Bacteriile din aceeaşi specie, izolate într-un anumit moment dintr-un anumit produs patologic
reprezintă:
A. Biotipul
B. Tulpina
C. Colonia
D. Lizotipul
E. Clona
25. Bacteriile aceleiaşi specii care au crescut în acelaşi loc pe o placa cu mediu solid de cultura,
dintr-un număr foarte redus de bacterii, numite unităţi formatoare de colonii CFU reprezintă:
A. Tulpina
B. Colonia
C. Clona
D. Serotipul
E. Biotipul
26. Populaţia de bacterii care au rezultat din diviziunea unei singure celule reprezintă:
A. Tulpina
B. Colonia
C. Clona
D. Serotipul
E. Biotipul
52. Identificaţi corespondenţa greşită între forma fundamentală a bacteriilor si denumirea lor:
A. Formă sferică – coci
B. Formă spiralată –spirili
C. Formă sferică cu dispoziţie în lanţuri- streptococi
D. Formă de bastonaş – stafilococi
E. Formă spiralată cu o singură tură de spire – vibrioni
74. Identificaţi ordinea corectă a formaţiunilor celulei bacteriene de la exterior către interior:
A. Nucleoid, citoplasmă cu ribozomi, membrana celulară, perete celular
B. Nucleoid, ribozomi, citoplasmă, membrana celulară, capsulă, perete celular
C. Perete celular, capsulă, citoplasma, nucleoid
D. Capsulă, perete celular, membrană plasmatică, citoplasmă cu ribozomi, nucleoid
E. Perete celular, capsulă, membrană plasmatică, citoplasmă cu ribozomi, nucleoid
75. Identificaţi ordinea corectă a formaţiunilor obligatorii ale celulei bacteriene de la interior
către exterior:
A. Nucleoid, citoplasmă, membrană celulară, perete celular, capsulă
B. Capsulă, perete celular, membrană celulară, citoplasmă, nucleoid
C. Nucleu, citoplasmă, membrană citoplasmatică, perete celular
D. Perete celular, membrană citoplasmatică, citoplasmă, nucleoid
E. Nucleoid, citoplasmă cu ribozomi, membrană plasmatică, perete celular
77. Plasmidele sunt formaţiuni bacteriene care codifică următoarele caractere de patogenitate cu
excepţia:
A. Eliberarea de substanţe cu potenţial toxic pentru alte bacterii, cunoscute sub denumirea de
bacteriogene
B. Rezistenţa la Penicilina
C. Sinteza de exotoxine
D. Eliberarea de substanţe cu potenţial toxic pentru alte bacterii, cunoscute sub denumirea de
bacteriocine
E. Rezistenţa la antibiotice
78. În citoplasma bacteriană are loc sinteza proteică care cuprinde următoarele etape:
A. Informaţia genetică este copiată de către ARNm în nucleol, aminoacizii sunt aduşi la nivel
ribozomal de către ARNt şi are loc obţinerea moleculei proteice structurale sau funcţionale
la nivelul unităţilor ribozomale
B. Sintezele proteice sunt codificate de către ADN-ul bacterian, iar informaţia este copiată pe
ARNt, iar intracitoplasmatic ARNm, aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzători
secvenţei codate şi ARNr participă la sinteza moleculei proteice
C. Informaţia genetică este copiată de către ADN-ul bacterian pe ARN-ul de transport, ARN-
ul mesager aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzatori secvenţei codate şi ARNul
ribozomal participă la sinteza moleculei proteice
D. Sintezele proteice sunt codificate de către ADN-ul bacterian, iar informaţia este copiată pe
ARNm; intracitoplasmatic ARNt aduce la nivelul unităţilor ribozomale aminoacizii
corespunzători secvenţei codate şi ARNr participă la sinteza moleculei proteice
E. Sintezele proteice sunt codificate de către ARN-ul bacterian, iar informaţia este copiată pe
ARNt; intracitoplasmatic ARNr aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzători
secvenţei codate şi ARNt participă la sinteza moleculei proteice
79. Celula bacteriană poate avea şi alte structuri citoplasmatice pe lângă ribozomi şi moleculele
de ARN. Aceste structuri sunt:
A. Incluzii cu metafosfati- corpusculii metacromatici Babes-Morgan la Enterobacterii
B. Incluzii cu material de rezervă pentru metabolismul celular- incluzii cu glicogen la bacilul
difteric
C. Incluzii cu metafosfati- corpusculii metacromatici Babes-Ernst la Enterobacterii
D. Incluzii citoplasmatice cu rol în metabolismul celular – incluzii cu glicogen la bacilul
difteric
E. Incluzii cu material de rezervă pentru metabolismul celular- incluzii cu glicogen la
Enterobacterii
84. Identificaţi corespondenţa corectă între proprietatea specifică a peretelui celular si tipul de
bacterie la care se regăseşte:
A. Bacteriile Gram negative au peretele celular de o grosime de 15-20 nm
B. Bacteriile Gram negative au peretele celular constituit din mai multe straturi de
peptidoglicani
C. Bacteriile Gram pozitive au un strat polizaharidic în peretele celular care reprezintă
endotoxina acestor bacterii
D. Bacteriile Gram negative prezintă la periferia membranei citoplasmatice o zonă
periplasmică, la nivelul căreia se află peptidoglicanul
E. Bacteriile Gram pozitive prezintă au peretele celular de o grosime de 15-20 mm
86. Bacteriile Gram pozitive, în urma coloraţiei Gram, se prezintă pe frotiu de culoare:
A. Verde
B. Roşu
C. Negru
D. Galben
E. Violet
87. Bacteriile Gram negative, în urma coloraţiei Gram, se prezintă pe frotiu de culoare:
A. Galben
B. Verde
C. Roşu
D. Violet
E. Negru
89. Identificaţi corespondenţa adevărată între numărul cililor unei celule bacteriene şi denumirea
tipului de cili:
A. Bacterii peritriche – au cili multipli (mănunchi) la unul dintre polii celulei
B. Bacterii atriche – au căte un cil la ambii poli ai celulei
C. Bacterii monotriche – bacterii fără cili
D. Bacterii amfitriche – au căte un cil la ambii poli celulari
E. Bacterii lofotriche – au cili multipli în jurul celulei bacteriene
95. Capsula este o structură a celulei bacteriene care prezintă următoarele caracteristici cu
excepţia:
A. Este învelişul extern al unor bacterii
B. Este vizibilă la microscopul optic (capsula adevărată)
C. Poate fi capsula flexibila - glicocalix ( o masă de fibre polipeptidice întretăiate)
D. Glicocalixul inhibă activitatea bactericidă a sistemului complement
E. Capsula flexibilă nu se evidenţiază microscopic
100. Învelişul extern al unor bacterii, capsula, poate fi de mai multe feluri:
A. Microcapsulă – care poate fi evidenţiată la microscopul optic
B. Capsulă adevărată – care nu poate fi evidenţiată microscopic
C. Capsulă flexibilă – care difuzează în mediu si poate fi evidenţiată la microscopul electronic
D. Microcapsulă – care nu poate fi evidenţiată microscopic
E. Capsulă adevărată – care poate fi evidenţiată la microscopul optic
104. Identificaţi corespondenţa corectă între modificarea formei celulei sporulate faţă de celula
bacteriană şi bacteria la care se întâlneşte:
A. Aşezare terminală- Bacillus anthracis
B. Aşezare centrală – Clostridium tetani
C. Aşezare subterminală – Bacillus cereus
D. Aşezare centrală – Bacillus cereus
E. Aşezare subterminală- Clostridium tetani
Complement multiplu
2. Care din urmatoarele organisme importante din punct de vedere medical au organizare
celulară:
A. Virusurile
B. Bacteriile
C. Fungii
D. Protozoarele
E. Prionii
4. Nu au nucleu:
A. Virusurile
B. Bacteriile
C. Prionii
D. Protozoarele
E. Levurile
40. Mezozomii:
A. Sunt invaginaţii complete ale membranei citoplasmatice în citoplasmă
B. Apar la bacteriile Gram pozitive
C. Nu apar la bacteriile Gram negative
D. Participă la formarea septului de diviziune
E. Sunt invaginaţii incomplete ale membranei citoplasmatice în citoplasmă
41. Citoplasma:
A. Este un sistem coloidal alcătuit din 80% apă şi molecule mici: molecule organice
B. Este compartimentată
C. Conţine organitele celulare
D. Este fin granulată
E. Este puternic acidofilă
42. Ribozomii:
A. Sunt structuri complexe alcatuiţi din mai multe molecule de ARN şi proteine
B. Sunt structuri complexe alcatuiţi din mai multe molecule de ADN şi proteine
C. Sunt centrul sintezei proteice
D. Participă la formarea septului de diviziune
E. Sunt alcătuiti din două subunităţi, una mai mare cu coeficient de sedimentare 50 unităţi
Svedberg şi cealaltă de 30 unităţi Svedberg
44. Plasmidele:
A. Sunt molecule mari de ARN la nivelul nucleului
B. Sunt incapabile de replicare autonomă
C. Se transmit celulelor fiice la diviziunea bacteriei
D. Conferă bacteriei caractere suplimentare
E. Se gasesc in citoplasma celulei bacteriene
47. Flagelii:
A. Fac parte din structurile bacteriene obligatorii
B. Au structura lipidică
C. Sunt specifici bacteriilor mobile
D. Sunt o structura externa a bacteriilor
E. Nu au rol în locomoţie
49. Flagelii:
A. Sunt formaţiuni apendiculare de natura proteică
B. Apar mai ales la coci
C. Confera un important factor de patogenitate la bacterii
D. Pot fi evidenţiaţi prin microscopia optică
E. Au o lungime mai mare decat corpul bacterian
50. Pilii:
A. Fac parte din structurile bacteriene obligatorii
B. Sunt structuri multiple, scurte, drepte, filamentoase, rigide
C. Nu au rol în locomoţie
D. Apar doar la bacteriile mobile
E. Reprezintă factori de patogenitate
53. Capsula:
A. Este vizibilă la microscopul optic
B. Reprezintă învelişul extern al unor bacterii
C. Este prezentă la toate bacteriile
D. Este formată din polimeri organici sintetizaţi în mediul natural de viaţă al bacteriilor
E. Reprezintă învelişul extern al nucleului bacterian
81. Perioada în care au fost descoperiţi agenţii etiologici ai principalelor boli infecţioase este:
A. Sfârşitul secolului XIX
B. Secolul XX
C. „Epoca de aur” a microbiologiei
D. Corespunde perioadei în care au trăit Louis Pasteur şi Robert Koch cei care au fundamentat
conceptul de etiologie specifică a bolilor infecţioase
E. „A doua Epoca de aur” a microbiologiei
82. Cercetători români care au avut o contribuţie deosebită pentru microbiologie sunt:
A. N. Paulescu
B. Ion Cantacuzino
C. Victor Babeş
D. Grigore T. Popa
E. Ion T. Niculescu
84. În patologia umană sunt implicaţi agenţi infenţioşi care aparţin următoarelor regnuri:
A. Regnul Animalia
B. Regnul Fungi
C. Regnul Monera
D. Regnul Plantae
E. Regnul Protista
87. Cei care au fundamentat conceptul de etiologie specifică a bolilor infecţioase şi care sunt
consideraţi fondatorii microbiologiei sunt:
A. Gregor Mendel
B. Robert Koch
C. Carl Linné
D. Louis Pasteur
E. Victor Babeş
88. Întelegerea organizării structurale şi a metabolismului microorganismelor şi descoperirea
diferitelor antibiotice a avut loc:
A. la sfârşitul secolului XVIII
B. în secolul XX
C. în „Epoca de aur” a microbiologiei
D. în „A doua Epocă de aur” a microbiologiei
E. la sfărşitul secolului XIX
91. Regnul Protista este structurat în protiste superioare şi protiste inferioare. Identificaţi
corespondenţa corectă.
A. Fungi- protiste inferioare
B. Bacterii – protiste superioare
C. Alge roşii –protiste superioare
D. Protozoare – protiste superioare
E. Alge verzi-albastre – protiste inferioare
95. Cocii pot avea forme deviate de la cea sferică, cum ar fi:
A. Coci reniformi – pneumococii
B. Coci uşor alungiţi – streptococii
C. Cocobacili reniformi – pneumococii
D. Coci sub formă de „flacără de lumânare” - gonococii
E. Coci sub formă de „boabe de cafea” – meningococii
98. Bacilii pot apare uşor deformaţi datorită prezenţei anumitor incluziuni sau a sporilor. De
exemplu:
A. Formă de rachetă – bacilii din genul Corynebacterium
B. Formă de halteră, cu aşezare în grămezi
C. Formă de pişcot, cu aşezare în grămezi
D. Formă spiralată – bacilii din genul Clostridium
E. Formă de băţ de toboşar – bacilii din genul Clostridium
103. Spirilii adevăraţi sunt bacterii cu mai multe ture de spire care:
A. Se dezvoltă în organismul gazdă şi produc boli
B. Sunt saprofite
C. Produc diferite boli la copii
D. Au perete rigid
E. Sunt mobile
111. În cazul celulelor cu nucleu adevărat, diviziunea celulară poate fi făcută prin:
A. Sciziparitate
B. Mitoză
C. Diviziune directă
D. Meioză
E. Amitoză
128. În citoplasma celulei bacteriene are loc sinteza proteinelor care cuprinde următoarele etape:
A. ARNt aduce la nivel ribozomilor aminoacizii
B. ARNm participă la sinteza moleculei proteice în ribozomi
C. ADN-ul bacterian codifică sinteza proteică
D. ARNr participă la sinteza proteinelor structurale
E. ADNm copiază informaţia genetică de pe ADN-ul bacterian
129. La sinteza proteinelor structurale sau funcţionale ale bacteriei participă următoarele
formaţiuni:
A. ARN mitocondrial
B. Ribozomi
C. Incluzii cu metafosfaţi
D. ADNt
E. ARNr
130. În citoplasma bacteriană pot exista şi structuri pentru metabolismul celular, cum ar fi:
A. Incluzii cu material de rezervă
B. Incluzii cu glicogen
C. Plastide fotosintetizatoare
D. Lizozomi
E. Corpusculi metacromatici
143. Coloraţia Ziehl- Neelsen identifică bacilii acido-alcoolorezistenţi coloraţi în roşu (fuxină)
datorită următoarei particularităţi a celulei bacteriene:
A. Conţinut crescut de proteine în peretele celular
B. Conţinut scăzut de lipide în peretele celular
C. Conţinut crescut de lipide în peretele celular
D. Conţinut crescut de acizi nucleici în citoplasmă
E. Conţinut crescut de acizi micolici în peretele celular
149. Bacteriile mobile pot fi clasificate în funcţie de numărul si dispoziţia cililor în:
A. Bacterii monotriche – au un singur cil la unul dintre poli
B. Bacterii amfitriche – au câte doi cili la ambii poli
C. Bacterii atriche – au câte un cil la ambii poli
D. Bacterii peritriche – au multipli cili în jurul celulei bacteriene
E. Bacterii lofotriche – au câte un manunchi de cili la unul dintre poli
165. În funcţie de forma celulei în urma fenomenului de sporulare se pot identifica bacterii care
prezintă:
A. Aşezare subterminală (formă de suveică) – Baccilus cereus
B. Aşezare terminală (formă de băţ de toboşar) – Clostridium tetani
C. Aşezare centrală (formă de rachetă) – Baccilus anthracis
D. Aşezare terminală (formă de suveică) – Baccilus cereus
E. Aşezare centrală (formă de suveică) - Baccilus anthracis
COMPLEMENT SIMPLU
17. Alegeţi răspunsul incorect referitor la catabolismul carbohidraţilor (în metabolismul bacterian):
A. Glicoliza este de obicei primul stadiu în catabolismul carbohidraţilor
B. Glicoliza este numită şi calea Embden-Mayerhof
C. Prin glicoliză glucoza (6 atomi de carbon) este desfăcută în zaharuri cu 3 atomi de
carbon
D. În timpul glicolizei NADH este redus la NAD+
E. În timpul glicolizei produc 2 molecule de ATP prin fosforilarea substratului
18. Alegeţi răspunsul incorect referitor la catabolismul carbohidraţilor (în metabolismul bacterian):
A. Glicoliza nu necesită oxigen, poate apare în condiţii aerobe şi anaerobe
B. Glicoliza constă într-o succesiune de zece reacţii chimice fiecare catalizată de o enzimă
diferită
C. Şuntul pentozo fosfaţilor sau şuntul hexozo monofosfaţilor funcţionează simultan cu
glicoliza
D. Bacillus subtilis, E.coli, Leuconostoc mesenterides, Streptococcus faecalis nu pot care
utiliza calea pentozo fosfaţilor
E. Calea Entner-Doudoroff este altă cale pentru oxidarea glucozei la acid piruvic
29. În ceea ce priveşte sursa de energie după care se stabilesc tipurile nutriţionale de bacterii,
bacteriile pot fi:
A. Numai fototrofe;
B. Autotrofe şi heterotrofe;
C. Chemotrofe şi fototrofe;
D. Heterotrofe şi chemotrofe;
E. Numai chemotrofe.
31. Tipurile nutriţionale de bacterii se stabilesc pe baza criteriilor: sursa de energie şi sursa de
carbon. În ceea ce priveşte sursa de carbon, bacteriile pot fi :
A. Fototrofe si chemotrofe ;
B. Fototrofe şi autotrofe ;
C. Homotrofe şi heterotrofe ;
D. Autotrofe şi heterotrofe ;
E. Chemotrofe şi heterotrofe.
33. Bacteriile care au nevoie atât de energie cât şi de sursă de carbon pentru a se dezvolta, pot fi :
A. Fototrofe ;
B. Autotrofe ;
C. Heterotrofe ;
D. eterotrofe ;
E. Chemoh
Chimioorganotrofe.
34. Bacteriile care au nevoie atât de energie cât şi de sursă de carbon pentru a se dezvolta, sunt
cele :
A. Fototrofe, autotrofe şi heterotrofe ;
B. Autotrofe, fotoautotrofe şi chemotrofe ;
C. Fotoautotrofe, fotoheterotrofe, chemoautotrofe şi chemoheterotrofe ;
D. Chemoautotrofe şi heterotrofe;
E. Heterotrofe, autotrofe, chemotrofe şi fototrofe.
38. În ceea ce priveşte factorii organici, următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia :
A. În general nu pot fi sintetizaţi de bacterii, fiind nevoie de o sursă exterioară;
B. Vitaminele necesare pentru formarea coenzimelor nu pot fi considerate o sursă
exterioară;
C. O sursă exterioară pot fi aminoacizii care sunt obţinuţi de bacterii din proteinele pe care
le găsesc în mediu, le preiau şi le degradează enzimatic până la aminoacizi, care vor fi
utilizaţi în sinteza proteinelor bacteriene;
D. O sursă exterioară pot fi purinele şi pirimidinele;
E. Purinele şi pirimidinele sunt precursori ai acizilor nucleici şi ai coenzimelor.
42. Următoarele afirmaţii cu privire la bacteriile strict aerobe sunt adevărate, cu excepţia:
A. Folosesc respiraţia oxibiotică;
B. Se dezvoltă numai în medii cu oxigen;
C. Exemple sunt bacteriile din genul Bacillus;
D. Folosesc procesele fermentative pentru eliberarea energiei;
E. Exemple sunt bacteriile din genul Mycobacterium.
47. Temperatura reprezintă un factor foarte important de mediu care influenţează multiplicarea
bacteriilor, putând fi:
A. Minimă – peste care bacteriile nu se mai divid;
B. Maximă – la care multiplicarea se face cu viteza specifică speciei;
C. Optimă – sub care bacteriile se divid lent;
D. Maximă – sub care bacteriile nu se mai divid;
E. Optimă – la care multiplicarea se face cu viteza specifică speciei.
52. Bacteriile care se dezvoltă mai bine în condiţii de osmolaritate crescută sunt:
A. Streptococii;
B. Meningogocii;
C. Gonococii;
D. Stafilococii;
E. Pneumococii.
56. Majoritatea căilor metabolice folosite de bacterii sunt sunt cele întâlnite la toate celulele vii
(eucariote şi procariote):
A. Glicoliza, calea de sinteză aerobă a glucozei;
B. Alfa-oxidarea acizilor graşi;
C. Ciclul acizilor dicarboxilici;
D. Glicoliza, calea de degradare aerobă a glucozei;
E. şuntul pentozo-fosfaţilor.
58. În ceea ce priveşte metabolismul bio-energetic al bacteriilor, următoarea afirmaţie este falsă:
A. Transportatorii de electroni pot fi legaţi de membrană (lanțul respirator celular), sau pot
fi transportatori liberi (NAD, NADP);
B. Deoarece electronii nu pot exista decât ca părţi ale unor molecule, intervin
transportatorii de electroni;
C. Principalele tipuri de energie la bacterii sunt: respiraţia (oxibiotică), fermentaţia şi
respiraţia anaerobă;
D. Energia din substanţele organice folosite de bacteriile heterotrofe se eliberează prin
procese de oxido-reducere, care în acest caz echivalează cu donare de hidrogen (H+) şi
acceptare de hidroxil(OH-);
E. În ceea ce priveşte respiraţia anaerobă, donorul este o substanţă organică iar acceptorul
este o substanță anorganică diferită de O2
61. Creşterea în vivo diferă de cea în vitro, nefiind influenţată de factori ca:
A. Enzimele gazdei;
B. pH-ul mediului;
C. Statusul nutriţional al pacientului;
D. Nu există diferenţe între creşterea în vivo şi cea în vitro;
E. Factorii de apărare celulară şi umorală.
63. Care asociație cu privire la fazele unei culturi bacteriene este adevărată?
A. Faza exponenţială – când numărul bacteriilor care mor este mai mare decât al celor care
se divid; faza de pregătire celulară pentru creştere şi multiplicare
B. Faza staţionară – faza în care celulele se divid în mod constant, iar numărul lor creşte
logaritmic;
C. Faza de latenţă – când, din cauza scăderii concentraţiei oxigenului, modificării pH,
acumulării de metaboliţi toxici, rata diviziunilor începe să crească;
D. Faza de declin - faza în care celulele se divid în mod constant, iar numărul lor creşte
logaritmic;
E. Faza de latenţă - faza de pregătire celulară pentru creştere şi multiplicare.
65. Gena la bacterii este reprezentată de o secvenţă unică de perechi de baze azotate care codifică o
proteină unică şi care poate avea lungimi variabile. Gena poate fi:
A. Structurală – controlează funcţia ADN-ului
B. Pentru sinteza de ADN mesager, ADN ribozomal şi ADN de transfer;
C. Reglatoare – codifică sinteza proteinelor de structură;
D. Pentru sinteza ARN de transfer;
E. Structurală – pentru sinteza ARN mesager şi ribozomal.
68. În ceea ce priveşte ADN-ul celular bacterian, următoarea afirmaţie este adevărată:
A. Există sub forma de 4 lanţuri de nucleotide răsucite împreună;
B. Fiecare lanţ are o legătură între un zahar alternativ şi o grupare hidroxil;
C. Fiecare zahar este ataşat de o bază azotată;
D. Cele patru lanţuri sunt ataşate prin legături de hidrogen;
E. Cele două lanţuri sunt ataşate prin legături de azot, între cele două baze azotate.
76. Cu privire la diferenţele dintre ADN şi ARN, următoarea afirmaţie este adevărată:
A. ARN este bicatenar, iar ADN monocatenar;
B. La ARN, zaharul este riboza, iar la ADN dezoxiriboza;
C. Complementaritatea bazelor la ARN este A-T;
D. La ARN, zaharul este dezoxiriboza, iar la ADN riboza;
E. Complementaritatea bazelor la ARN este C-U.
84. Conjugarea:
A. Este mecanismul cel mai important prin care bacteriile, în special pneumococii,
achiziţionează noi gene;
B. ADN-ul plasmidic este transferat de la o celulă donor la o celulă receptor prin
intermediul unui pil sexual;
C. Formarea pilului sexual este codificată de gena plasmidică dura;
D. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante. Acestea transmit în general
caracterul de rezistență faţă de un anumit tip de antibiotic (plasmide F) sau transmit un
factor de sex (pilii) (plasmidele R);
E. Două celule bacteriene: una F+ (nepiliata) si alta F- (piliata) se apropie,şi,prin
intermediul pililor, se realizează contactul dintre cele două.
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Transpozonii:
A. sunt fragmente de ARN
B. sunt segmente de ADN care se pot muta rapid de la o plasmidă la alta
C. sunt segmente de ADN care se pot muta de la o plasmidă la cromozom
D. sunt segmente de ADN care se pot muta rapid dintr-o regiune a unui cromozom în altă
regiune
E. codifica colicine
9. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de rescriere a informaţiei genetice din ADN
în secvenţa de baze a ARN:
A. Guanina din ADN dictează Citozina în ARNm
B. Citozina din ADN dictează Guanina din ARNm
C. Timina din ADN dictează Uracilul din ARNm
D. Adenina din ADN dictează Uracilul din ARNm
E. Adenina din ADN dictează Timina din ARNm
25. Există diferențe mari între bacterii în ceea ce priveşte necesarul de substanţe nutritive, astfel
încât:
A. Unele pot sintetiza toate substanţele necesare pornind de la elementele cele mai simple;
B. Unele pot obţine substanţele nutritive prin degradarea enzimatică a unor molecule
complexe preluate din mediu;
C. Unele necesită substanţe organice gata sintetizate;
D. Nu pot sintetiza substanţe pornind de la elementele cele mai simple;
E. Au nevoie doar de substanţe organice gata sintetizate.
34. Principala sursă de carbon pentru bacteriile cu importanţă clinică este reprezentată de
carbohidraţi, care sunt degradaţi prin:
A. Reducere;
B. Fermentare (în absenţa O2);
C. Oxidare;
D. Fermentare (în prezenţa O2);
E. Oxidare, acest proces furnizând şi energia sub formă de ATP.
35. Elemente anorganice necesare pentru funcțiile celulare ale bacteriilor sunt:
A. P
B. Mg;
C. Urme de Cu, Co, Mn, Zn;
D. Fe;
E. Ar.
36. În ceea ce priveşte bacteriile, următoarele afirmaţii cu privire la factorii organici sunt
adevărate, cu excepţia:
A. Vitaminele nu sunt necesare pentru formarea coenzimelor;
B. Aminoacizii sunt obţinuţi de bacterii din proteinele pe care le găsesc în mediu, le preiau
şi le degradează enzimatic până la aminoacizi, care vor fi utilizaţi în sinteza proteinelor
bacteriene;
C. Purinele şi pirimidinele sunt precursori ai tuturor acizilor organici şi coenzimelor;
D. Proteinele sunt obţinute de bacterii din aminoacizii pe care îi găsesc în mediu, îi preiau
şi îi cuplează enzimatic până la peptide, care vor fi utilizate în sinteza proteinelor
bacteriene;
E. Vitaminele sunt necesare pentru formarea coenzimelor.
38. În ceea ce priveşte influenţa oxigenului asupra bacteriilor, acestea pot fi:
A. Bacterii strict aerobe;
B. Bacterii anaerobe-aerotolerante;
C. Bacterii microaerofile;
D. Bacterii strict anaerobe;
E. Bacterii aerobe – facultativ anaerobe.
40. Temperatura reprezintă un factor foarte important de mediu care influenţează mult
multiplicarea bacteriilor, putând fi:
A. Psihrofilă;
B. Minimă;
C. Optimă;
D. Maximă;
E. Termofilă.
43. Despre bacteriile cu importanţă medicală din punct de vedere al temperaturii optime, se poate
spune că:
A. Au o temperatură optimă de creştere la 40oC;
B. Sunt cele mezofile;
C. Au o temperatură optimă de creştere la 22oC;
D. Sunt cele criofile;
E. Au o temperatură optimă de creştere la 37oC.
44. Următoarele afirmații cu privire la influența pH-ului asupra bacteriilor sunt false:
A. pH-ul optim pentru bacterii este de 8,2-8,4;
B. Câteva specii pot tolera pH în zona alcalină (Lactobacillus);
C. Câteva specii pot tolera pH în zona acidă (Lactobacillus) care preferă pH de 2;
D. pH-ul optim pentru bacterii este de 6,5-6,7;
E. Câteva specii pot tolera pH în zona alcalină (Vibrio cholerae).
45. Cu privire la osmolaritate ca şi factor de influenţă asupra bacteriilor putem spune că:
A. Este condiţionată de concentraţia sărurilor din mediul de dezvoltare;
B. Majoritatea bacteriilor nu sunt osmotolerante;
C. Majoritatea bacteriilor se dezvoltă mai bine la o concentraţie fiziologică a sărurilor;
D. Bacteriile halotolerante sunt streptococii;
E. Unele bacterii se dezvoltă mai bine în condiţii de osmolaritate crescută.
48. Care din următoarele afirmaţii cu privire la metabolismul bacterian sunt adevărate?
A. Reacţiile biochimice de degradare a diferitelor substanţe organice (glucide, lipide,
proteine) cu eliberare de energie, stocată în ATP, poartă numele de anabolism;
B. Reacţiile biochimice de degradare a diferitelor substanţe organice (glucide, lipide,
proteine) cu eliberare de energie, stocată în ATP, poartă numele de catabolism;
C. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare ce au loc cu consum de
energie poartă numele de anabolism;
D. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare ce au loc cu consum de
energie poartă numele de catabolism;
E. Cele două laturi ale metabolismului, anabolismul şi catabolismul, trebuie să fie în
perfect echilibru pentru a asigura creşterea şi multiplicarea optimă a bacteriilor.
50. Majoritatea căilor metabolice folosite de bacterii sunt cele întâlnite la toate celulele (eucariote
şi procariote):
A. Amono-oxidarea acizilor graşi;
B. Şuntul pentozo-fosfaţilor;
C. Ciclul acizilor dicarboxilici;
D. Glicoliza;
E. Glicogeneza.
51. Atomii de carbon rezultaţi în urma proceselor metabolice, pot fi îndreptaţi spre producerea de :
A. Glucide;
B. Energie;
C. Aminoacizi;
D. Lipide;
E. Substanţe anorganice.
55. În ceea ce priveşte creşterea şi multiplicarea bacteriilor, următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. Diviziunea bacteriană este o diviziune complexă, prin sciziparitate;
B. Diviziunea celulară începe când creşterea constituenților celulari atinge o masă critică;
C. Replicarea semiconservativă este precedată de formarea septului de diviziune;
D. Are loc separarea creşterea celulelor fiice (după una sau mai multe diviziuni
consecutive) identice atât între ele cât şi cu celula parentală;
E. Diviziunea bacteriană este o diviziune binară.
57. Creşterea în vivo diferă de cea în vitro, fiind influenţată de factori ca:
A. pH-ul mediului;
B. Enzimele gazdei (Ig, complement);
C. Factorii de apărare celulară (protează, hialuronidază);
D. Statusul nutriţional al pacientului;
E. Umiditatea
58. În ceea ce priveşte creşterea în vitro, fazele multiplicării unei culturi bacteriene sunt:
A. Faza exponenţială (lag);
B. Faza staţionară;
C. Faza de declin;
D. Faza de latenţă (lag);
E. Faza staţionară (log).
59. Alegeţi asocierile corecte cu privire la fazele multiplicării unei culturi bacteriene:
A. Faza staţionară – când numărul bacteriilor care mor este mai mare decât al celor care se
divid;
B. Faza exponenţială – faza în care celulele se divid în ritm constant, iar numărul creşte
logaritmic;
C. Faza de latenţă – când din cauza scăderii concentraţiei oxigenului, modificării pH,
acumulării de metaboliţi toxici, rata diviziunilor începe să scadă;
D. Faza de declin – când substanţele nutritive din mediu se epuizează treptat, scade pH-ul
şi concentraţia O2, cu acumularea de produşi toxici;
E. Faza de latenţă – celulele, în această fază, sunt tinere, au toate caracterele morfologice,
biochimice şi antigenice specifice.
73. Plasmidele:
A. Sunt molecule de ARN asemănătoare cu cea cromozomială;
B. Sunt molecule de ADN cu cerc închis, superhelicoidal;
C. Nu pot exista în stadiu autonom în citoplasmă;
D. Pot exista integrate în cromozomul bacterian;
E. Pot exista în epizomi.
86. Bacteriofagii:
A. Sunt bacterii ale virusurilor;
B. Prezintă o capsidă ce conţine o moleculă de acid nucleic;
C. Prezintă o coadă;
D. Prin intermediul cozii detaşază la receptori specifici prezeni la suprafaţa structurilor
ţintă;
E. Sunt formaţi din cap, gât, guler, teacă, ARN şi coadă.
87. Alegeţi asocierile corecte cu privire la procesele din ciclul litic şi ciclul lizogen:
A. Ciclul litic - rar acidul nucleic fagic se poate desprinde de cromozom şi rămâne
autonom în citoplasmă, unde va iniţia un ciclu litic;
B. Ciclul lizogen - acidul nucleic fagic se integrează în ADN-ul bacterian şi se replică în
paralel cu acesta;
C. Ciclul litic - în final se vor asambla bacteriofagi maturi într-un număr crescut;
D. Ciclul lizogen - acidul nucleic rămâne autonom în citoplasmă şi dirijează întreg
metabolismul celular spre sinteza materialului bacteriofagic;
E. Ciclul litic - bacteriofagii vor fi puşi în libertate prin liza celulei bacteriene gazdă şi vor
putea începe un nou ciclu litic prin invadarea altor celule bacteriene.
88. Transformarea este una dintre metodele de transfer de material genetic. Alegeţi variantele
corecte cu privire la ea:
A. Este mecanismul cel mai important prin care bacteriile, în special enterobacteriile
achiziţionează noi gene;
B. Este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care
parazitează şi se multiplică în bacterii);
C. Se produce atunci când fragmente de ADN bacterian exogen sunt absorbite într-o celulă
receptoare, fiind urmată de recombinarea cu cromozomul bacterian;
D. Frecvenţa transformărilor este scăzută;
E. Este detectată prin modificarea unor caractere ale bacteriei receptoare.
89. Transducţia este una dintre metodele de transfer de material genetic. Alegeţi variantele corecte
C. Transducţia
cu privire la ea:
D. Conjugarea
A. Este mecanismul cel mai important prin care bacteriile, în special enterobacteriile
pil sexual;
achiziţionează noi gene;
B. Este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care
parazitează şi se multiplică în bacterii);
C. Se produce atunci când fragmente de ADN bacterian exogen sunt absorbite într-o celulă
receptoare, fiind urmată de recombinarea cu cromozomul bacterian;
D. În timpul replicării fagilor în bacterie, fragmente din ADN-ul cromozomial sau
plasmidic al bacteriei poate fi accidental inclus în ADN-ul fagic;
E. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante.
90. Conjugarea este una dintre metodele de transfer de material genetic. Alegeţi variantele corecte
cu privire la ea:
A. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante;
B. Este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care
parazitează şi se multiplică în bacterii);
C. Este mecanismul cel mai important prin care bacteriile, în special enterobacteriile
achiziţionează noi gene;
D. Se produce atunci când fragmente de ADN bacterian exogen sunt absorbite într-o celulă
receptoare, fiind urmată de recombinarea cu cromozomul bacterian;
E. ADN-ul plasmidic este transferat de la o celulă donor la o celulă receptor prin
intermediul unui pil sexual.
Tematica 3.
Patologie, infecţia bacteriană. Flora saprofită şi rolul benefic. Relaţia
dintre microorganisme şi gazdă. Patogenitate bacteriană.
Virulenţa (colonizare, multiplicare şi invazivitate, exo- şi endotoxine)
Complement simplu
1. Endotoxinele bacteriene au următoarele caracteristici:
A. Pot produce şoc endotoxic
B. Sunt de natură proteică
C. Produc leucocitoză
D. Sunt termolabile
E. Se folosesc la prepararea anatoxinelor
3. Flora saprofită:
A. Este reprezentată de flora normală care populează tegumentele şi mucoasele
B. Este patogenă
C. Este formată din bacterii care nu populează în mod normal tegumentele şi mucoasele
D. Se găseşte în articulaţii
E. Se găseşte în sânge
4. La nivelul tractului respirator superior putem găsi următorii germeni saprofiţi cu o excepţie:
A. Staphylococcus aureus
B. Difteromorfi
C. Streptococcus viridans
D. Streptococcus pyogenes
E. Streptococcus pneumoniae
5. Din intestinul gros putem izola specii ale unui gen bacterian saprofit:
A. Streptococcus pyogenes
B. Salmonella tiphy
C. Shigella
D. Proteus
E. Escherichia coli enteropatogen
7. În ceea ce priveşte flora comensală, care din următoarele afirmaţii este falsă:
A. Pe tegumente se pot găsi: stafilococi, streptococi, bacili Gram pozitivi şi rari bacili Gram
negativi
B. în tractul digestiv se pot găsi: bacili Gram negativi, lactobacili, enterococi
C. în tractul respirator se pot gasi : Mycobacterium tuberculosis, pneumococi, streptococi beta
hemolitici
D. în 1/3 inferioara a uretrei pătrunde flora intestinală pe cale ascendentă
E. în vagin se găsesc bacilii Doderlein
12. Pe lângă zonele populate cu bacterii saprofite există zone ale corpului uman, normal sterile
nereprezentate de:
A. Stomac;
B. Urină;
C. Bilă;
D. Intestin gros;
E. Lichid articular.
15. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de următoarele bacterii anaerobe cu excepţia:
A. Bacteroides;
B. Bifidobacterium;
C. E.coli;
D. Fusobacterium;
E. Coci anaerobi.
16. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de următoarele bacterii aerobe cu excepţia:
A. E.coli;
B. Enterobacter;
C. Proteus;
D. Klebsiella;
E. Bifidobacterium.
19. Care răspuns cu referire la relaţia dintre flora normală şi gazda umană este incorect?
A. În relaţia simbiotică numită comensalism unul dintre organisme beneficiază pe seama
celuilalt dar cel din urmă nu este afectat;
B. Multe dintre microorganismele florei normale sunt comensale;
C. Mycobacteriile de la nivelul canalului auditiv dăunează, aduc beneficii;
D. Mutualism este o formă de simbioză în care beneficiază ambele organisme;
E. Alt tip de simbioză este reprezentat de relaţia numită parazitism în care un organism
beneficiază în defavoarea celuilalt.
21. Frecvenţa apariţiei unei boli infecţioase determină următoarele tipuri de boli mai puţin:
A. Sporadică, apare ocazional;
B. Pandemică o boală epidemică cu răspândire globală;
C. Endemică, boală constant prezentă în populaţie;
D. Epidemică un număr mare de pacienţi se îmbolnăvesc într-o perioadă scurtă de timp;
E. Pandemică o boală endemică cu răspândire globală.
Complement multiplu
1. Alegeţi enunţurile corecte referotoare la endotoxinele bacteriene:
A. Sunt toxinele bacteriilor Gram negative
B. Sunt componentele structurale ale peretelui celular
C. Sunt eliberate dupa liza bacteriilor Gram pozitive
D. Au structura lipopolizaharidică
E. Se pot transforma în vaccinuri
4. Exotoxinele bacteriene:
A. Pot servi la prepararea unor vaccinuri antibacteriene
B. Exotoxină tetanică are afinitate pentru sistemul nervos central
C. Exotoxină botulinică are afinitate pentru sistemul nervos periferic
D. Sunt de natură lipo – polizaharidica
E. Exotoxina difterică acţionează la nivelul laringelui producând crupul difteric
24. Cu referire la flora vaginală care din următoarele variante sunt adevărate?
A. Flora vaginală este mai specifică şi este influenţată de statusul hormonal şi de
activitatea sexuală;
B. Până la instalarea ciclului menstrual şi după menopauză în vagin sunt prezente diferite
specii de bacterii aerobe şi anaerobe;
C. În perioada de activitate hormonală ovariană sub influenţa hormonilor estrogeni se
modifică flora vaginală;
D. Depozitele de glicogen din celulele epiteliale ale mucoasei vaginale favorizează
dezvoltarea genului Staphylococcus;
E. Lactobacilii prin utilizarea glicogenului produc acid uric, deci un pH vaginal acid (3,8 -
4,5) nefavorabil dezvoltării altor specii bacteriene.
29. Conductul auditiv extern este o prelungire a tegumentului iar speciile ce pot coloniza această
regiune sunt reprezentate de:
A. Propionibacterium acnes;
B. Coliformi;
C. Staphylococcus epidermidis;
D. Corynebacterii;
E. Uneori cerumenul poate conţine mycobacterii.
30. Privind relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt adevărate următoarele:
A. Flora saprofită aduce beneficii gazdei umane prin prevenirea creşterii
microorganismelor patogene;
B. Dezechilibrul florei saprofite poate duce la apariţia bolii;
C. Flora bacteriană vaginală menţine un pH neutru, inhibând creşterea levurilor;
D. Dacă populaţia bacteriană este distrusă prin: antibiotice, spălarea intravaginală
excesivă, produse de igienă şi deodorante nepotrivite, pH-ul vaginal devine acid şi
Candida albicans se poate înmulţi devenind microorganismul dominant;
E. Relaţia dintre flora normală şi gazda umană se numeşte simbioză.
31. Referindu-ne la relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt false următoarele:
A. În relaţia simbiotică numită comensalism unul dintre organisme beneficiază pe seama
celuilalt iar cel din urmă este afectat;
B. În relaţia simbiotică numită comensalism unul dintre organisme beneficiază pe seama
celuilalt dar cel din urmă nu este afectat;
C. Multe dintre microorganismele florei normale sunt comensale;
D. Mycobacteriile de la nivelul canalului auditiv nu dăunează, nu aduc beneficii;
E. Mycobacteriile de la nivelul canalului auditiv nu sunt comensale.
32. Privind relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt adevărate următoarele:
A. Mutualism este o formă de simbioză în care beneficiază ambele organisme;
B. Intestinul gros conţine bacterii ca: E. coli ce sintetizează vitamina A şi unele vitamine
B;
C. În cazul mutualismului vitaminele sunt absorbite în sânge şi distribuite pentru uzul
celulelor bacteriene;
D. În cazul mutualismului intestinul gros furnizează substanţele nutritive pentru
supravieţuirea bacteriilor;
E. Alt tip de simbioză este reprezentat de relaţia numită parazitism în care un organism
beneficiază în defavoarea celuilalt.
33. Referindu-ne la relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt false următoarele:
A. În anumite condiţii un microorganism ca E .coli poate deveni patogen;
B. E. coli nu produce infecţii atât timp cât rămâne în intestinul subţire;
C. Dacă E. coli ajunge în alte locuri cum ar fi: vezica urinară, plămâni, leziuni poate
produce infecţii urinare, pulmonare sau abcese;
D. Oportunistele produc infecţii în habitatul lor normal unei persoane sănătoase;
E. Stadiul SIDA al infecţiei HIV este frecvent acompaniat de infecţii oportuniste ca:
pneumonia cu Pneumocystis carinii, acestă infecţie secundară dezvoltându-se din cauza
statusului imun scăzut.
34. În cursul infecţiilor pot fi alterate funcţii şi structuri ale organismului şi se pot manifesta ca:
A. Simptome acestea fiind aspecte obiective pe care le resimte pacientul (durere, greaţă);
B. Simptome acestea fiind aspect e subiective pe care le resimte pacientul (durere, greaţă);
C. Semne care sunt aspecte obiective pe care medicul le poate observa şi măsura
(paralizie, febră,induraţie);
D. Semne care sunt aspecte subiective pe care medicul le poate observa şi măsura
(paralizie, febră,induraţie);
E. Uneori un grup de simptome şi semne specifice acompaniază o anumită boală. Acesta
poartă numele de sindrom.
35. Bolile infecţioase pot fi:
A. Boli comunicabile sau necontagioase (febră tifoidă, tuberculoză, varicelă);
B. Boli comunicabile sau transmisibile(herpes, rujeolă, rubeolă);
C. Boli netransmisibile ce nu se transmit de la o gazdă la alta;
D. Boli necontagioase ce nu se transmit de la o gazdă la alta;
E. Boli comunicabile sau netransmisibile ce nu se transmit de la o gazdă la alta.
38. Virulenţa indică gradul de patogenitate a unei tulpini bacteriene în cadrul unei specii. Aceasta
este determinată de:
A. factorii de colonizare;
B. invazivitatea;
C. capacitatea de a elabora toxine;
D. capacitatea de a prelua vitamine;
E. enzime.
Complement simplu
1. Mecanismele de apărare nespecifice cuprind:
A. Organele limfoide centrale
B. Sistemul imun
C. Organele limfoide periferice
D. Tegumentul
E. Răspunsul imun umoral
2. Fagocitoza:
A. Este un mecansim specific de apărare
B. Implică limfocitele
C. Distruge microorganismele complet sau cu păstrarea antigenului
D. Este efecuată de hematii
E. Se desfăşoară în două etape:ataşarea şi digestia
10. Despre substanţele cu rol antimicrobian din sânge şi secreţii este fals următorul enunţ:
A. Lizozimul se găseşte în plasmă, lacrimi, salivă, secreţii nazale;
B. Properdina se găseşte în plasmă;
C. Beta-lizina este un aminoacid produs de trombocite în procesul coagulării;
D. Lactoferina este o glicoproteină în salivă, lacrimi, secreţii nazale, ser, granulaţiile
leucocitelor;
E. Transferina se găseşte în ser şi la nivelul mucoaselor.
11. Despre substanţele cu rol antimicrobian din sânge şi secreţii este incorect următorul enunţ:
A. Lizozimul se găseşte in lichidul cefalorahidian LCR, transpiraţie şi urină;
B. Lizozimul are rol antibacterian prin hidroliza peretelui bacterian (lizează mucopeptidele
bacteriilor Gram pozitive);
C. Fibronectina glicoproteină din plasmă, are rol în opsonizare, în interacţiunea dintre
celule şi reacţionează cu complementul ;
D. Interferonii sunt glicoproteine numiţi şi citokine;
E. Interferonii sunt proteine produse şi eliberate de limfocite ca răspuns la prezenţa
patogenilor: virusuri, bacterii, paraziţi şi tumori.
12. Care din următoarele enunţuri cu referire la răspunsul inflamator şi fagocitoza este incorect?
A. Prezenţa microorganismelor în organismul gazda produce apariţia răspunsului
inflamator;
B. Răspunsul inflamator este un complex de reacţii locale cu rolul de a delimita şi opri
evoluţia procesului infecţios;
C. Răspunsul inflamator e caracterizat clinic prin apariţia la locul infecţiei a următoarelor
semne: înroşire(eritem), tumefiere, căldura, durere, impotenţă funcţională;
D. Dintre celulele care apar la locul infecţiei si care au funcţii de fagocitoză, primele sosite
sunt eozinofilele şi monocitele;
E. Fagocitoza face parte din raspunsul inflamator, proces în care bacteriile sunt înglobate
„fagocitate”de celulele polimorfonucleare PMN şi macrofage.
18. Privind limfocitele natural ucigaşe NK (Natural Killer) care enunţ este greşit?
A. Au rol în imunitatea naturală;
B. Sunt limfocite mici cu granulaţii;
C. Distrug celulele infectate viral şi celulele neoplazice prin secreţia de citokine;
D. Nu au specificitate pentru un anumit virus;
E. Acţiunea lor nu este influenţată de o expunere anterioară.
19. Sistemul imun este format din următoarele organe imune cu excepţia:
A. Ficat;
B. Măduvă osoasă;
C. Timus;
D. Inelul Waldeyer;
E. Plăci Peyer.
24. Vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii sunt următoarele cu
excepţia:
A. Vaccinul antitifoidic;
B. Vaccinul inactivat injectabil antipoliomielitic Salk;
C. Vaccinul antivaricelos;
D. Vaccinul antiamaril;
E. Vaccinul antirubeolic.
25. Vaccinuri complete sau corpusculare, care conţin bacteria sau virusul în întregime sunt
următoarele cu excepţia:
A. Vaccinul antihaemophilus (Hib);
B. Vaccinul antipertussis;
C. Vaccinul antiholeric;
D. Vaccinul antileptospirotic;
E. Vaccinul anti-hepatita A.
26. În funcţie de utilitatea lor în practica imunizării, vaccinurile pot fi clasificate în următoarele cu
excepţia:
A. Vaccinuri facultative, necesare unor grupe de vârstă extreme (copii, bătrâni), sau cu risc
infecţios: vaccinul antigripal, vaccinul antipneumococic, vaccinul anti-Haemophylus,
vaccinul antirabic;
B. Vaccinuri folosite ocazional, în focare epidemice delimitate: antimeningococic,
antitifoidic;
C. Vaccinuri indispensabile, care nu sunt obligatorii: BCG, Di-Te-Per, antipoliomielitic
oral şi injectabil;
D. Vaccinuri de interes regional (boli tropicale): antiamaril, etc.;
E. Vaccinuri pentru persoane cu risc profesional (zoonoze): anti-cărbunos, antifebra Q.
Complement multiplu
15. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la mecanismele de apărare nespecifice (tegumentul şi
mucoasele)?
A. Tegumentul intact reprezintă prima linie de apărare împotriva multor microorganisme;
B. Tegumentul este o barieră mecanică iar pH -ul crescut, între 8-10 şi acizii graşi produşi
de glandele sebacee ale pielii au activitate antibacteriană şi antifungică;
C. Mucoasa tractului respirator cu epiteliul ciliat şi secreţia mucoasă, îndepărtează
mecanic impurităţile şi bacteriile;
D. ale
Mişcările
cililor coordonate
conduc mucusul înspre cavitatea nazală şi cavitatea
bucală, de unde bacteriile pot fi
eliminate; „liftul ciliar” poate fi afectat de alcool, fum de ţigară,
E. Aparatul mucociliar numit şi
virusuri şi predispun gazda la infecţii bacteriene.
16. Alte mecanisme protectoare ale aparatului respirator sunt reprezentate de:
A. Macrofagele alveolare;
B. Limfocite alveolare;
C. Lizozimul din mucus (se găseşte şi în lacrimi);
D. Perii nazali;
E. Reflexul de tuse (ce previne aspirarea în plămâni).
19. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la mecanismele de apărare nespecifice (tegumentul şi
mucoasele)?
A. Mucoasa vaginală este protejată de un pH neutru produs de lactobacili ce fac parte din
flora saprofită locală;
B. Un mecanism de apărare specific reprezintă şi acţiunea de spălare a aparatului urinar în
timpul micţiunii;
C. Flora saprofită de la nivelul tegumentului, nazofaringelui, vaginului, colonului,
împiedică dezvoltarea şi proliferarea bacteriilor patogene la aceste niveluri prin
competiţia pentru receptorii celulari;
D. Importanţa florei saprofite este observată în terapia antibiotică cand se suprimă aceste
microorgansime benefice, permiţând unei bacterii Clostridium difficile să producă
infecţii de tipul colitei pseudomembranoase;
E. Importanţa florei saprofite este observată în terapia antibiotică cand se suprimă aceste
microorgansime benefice, permiţând unei bacterii Candida albicans sa produca infecţii
vaginale (candidoze vaginale)
20. Lizozimul se găseşte în:
A. Lacrimi;
B. Salivă;
C. Secreţii nazale;
D. Transpiraţie;
E. Urină.
22. Care afirmaţii sunt false referitor la substanţe cu rol antimicrobian din sânge şi secreţii?
A. Lizozimul are rol antibacterian prin hidroliza peretelui bacterian (lizează mucopeptidele
bacteriilor Gram pozitive);
B. Beta-lizina este un aminoacid produs de hematii în procesul coagulării;
C. Beta-lizina produce liza bacteriilor Gram-negative;
D. Transferina leagă fierul;
E. Transferina intră în competiţie cu bacteriile pentru fier ca şi lactoferina.
31. Despre limfocitele natural ucigaşe NK (Natural Killer) nu se poate spune că:
A. Au rol în imunitatea naturală;
B. Sunt limfocite mici cu granulaţii;
C. Distrug celulele infectate viral şi celulele neoplazice prin secreţia de citokine;
D. Au specificitate pentru un anumit virus;
E. Acţiunea lor nu este influenţată de o expunere anterioară.
32. Sistemul imun este format din:
A. Organe imune: organe limfoide primare: ganglioni limfatici şi splina;
B. Organe imune: organe limfoide primare: măduva osoasă şi timusul;
C. Organe imune: organe limfoide secundare: inelul Waldeyer, plăci Peyer;
D. Celule imune: limfocite B;
E. Celule imune: limfocite T.
41. Despre vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii putem spune că:
A. Prin tehnici de atenuare şi-au pierdut în cea mai mare parte puterea patogenă;
B. Prin tehnici de atenuare şi-au păstrat capacitatea imunogenă;
C. Acestea nu se multiplică în organismul uman;
D. Acestea nu mimează infecţia naturală;
E. Este necesară administrarea unei singure doze.
42. Despre vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii putem spune că:
A. Simptomatologia clinică nu este asemănătoare bolii;
B. Simptomatologia clinicăeste foarte redusă;
C. Imunitatea obţinută est e durabilă;
D. Sunt contraindicate la gravide (efect teratogen);
E. Nu sunt contraindicate la imunodeprimaţi.
43. Vaccinurile de mai jos sunt vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii)
vii:
A. Vaccinul BCG (împotriva tuberculozei);
B. Vaccinul antitifoidic;
C. Vaccinul antipoliomielitic oral Sabin;
D. Vaccinul anti-hepatita A;
E. Vaccinul anti-hepatită B.
44. Vaccinurile de mai jos sunt vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii)
vii:
A. Vaccinul antirujeolic;
B. Vaccinul antipertussis;
C. Vaccinul antirubeolic;
D. Vaccinul antiholeric;
E. Vaccinul anti-febra galbenă.
45. Despre vaccinuri inactivate (inerte), cu microorganisme omorâte se pot spune următoarele:
A. Sunt lipsite complet de putere patogenică;
B. Acestea nu se multiplică în organismul uman;
C. Este necesară administrarea a 4 doze;
D. Pot fi administrate la gravide
E. Pot fi administrate la imunodeprimaţi.
46. Vaccinuri complete sau corpusculare, care conţin bacteria sau virusul în întregime sunt
următoarele:
A. Vaccinul antileptospirotic;
B. Vaccinul anti-hepatita A;
C. Vaccinul antivaricelos;
D. Vaccinul antiamaril;
E. Vaccinul inactivat injectabil antipoliomielitic Salk.
47. Vaccinuri care conţin fragmente antigenice sau sub unităţi bacteriene sau virale : proteine,
polizaharide conjugate cu proteine, obţinute prin purificare sunt următoarele:
A. Vaccinul anti-hepatită B;
B. Vaccinul antiamaril;
C. Vaccinul antipneumococic;
D. Vaccinul antimeningococic ;
E. Vaccinul antihaemophilus (Hib).
50. Imunizarea pasivă realizează obţinerea unei imunizări rapide, imediat după injectare, dar care
durează puţin (săptămâni, luni). Exemple:
A. Antitoxina difterică;
B. Antitoxina tetanică;
C. Antitoxina antimeningococică;
D. Antitoxina antitifoidică;
E. Antitoxina botulinică.
Complement simplu
1. Antibioticele:
A. Cele bactericide sunt necesare în infecţii severe precum meningita
B. Gentamicina este antibiotic de elecţie pentru tratarea meningitelor
C. Bactericidele se asociază cu bacteriostaticele pentru a avea un efect sinergic
D. Tetraciclina este un antibiotic cu spectru îngust
E. Sunt necesare în viroze respiratorii
6. Fleming a observat acţiunea unei culturi de Penicillinium asupra unei tulpini de:
A. Streptoccocus pyogenes
B. Staphyloccocus aureus
C. Bacillus anthracis
D. Salmonella typhi
E. Clostridium tetani
7. Cei care au izolat penicilina pentru a o folosi ca metoda de tratament în infecţiile bacteriene din
al doilea război mondial au fost:
A. Ernst Chain şi Howard Florey
B. Ion Cantacuzino şi Victor Babeş
C. Sir Alexander Fleming şi Robert Koch
D. Gerhard Domagk şi Howard Florey
E. Ernst Chain şi Gerhard Domagk
8. Gerhard Domagk a fost cel care a descoperit:
A. O moleculă cu proprietăţi antibacteriofage
B. Penicilina
C. Prontosilul
D. Meticilina
E. Cloramfenicolul
9. Sulfamidele sunt:
A. Antibiotice naturale
B. Derivate de penicilina
C. Agenţi antimicrobieni sintetici
D. Agenţi antivirali
E. La fel de eficiente ca şi antibioticele naturale
10. Penicilina a devenit dispobilă pe piaţă pentru tratamentul infecţiilor bacteriene, în special a
celor stafilococice si streptococice la:
A. Mijlocul secolului XIX
B. Începutul secolului XX
C. Mijlocul secolului XX
D. Mijlocul secolului XVIII
E. Sfărşitul secolului XIX
31. Următoarele afirmaţii referitoare la mecanismele de acţiune ale antibioticelor sunt false, cu
excepţia:
A. Prin ataşarea la subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni, tetraciclina inhibă translaţia
B. Prin stimularea polimerizării peptidoglicanului din structura peretelui celular al
bacteriilor, se produce liza bacteriei
C. Antibioticele care au ca mecanism de acţiune inhibiţia peretelui celular sunt toxice
pentru celulele umane
D. Inhibiţia sintezei proteinelor se poate realiza prin ataşarea la subunitatea 50S a
ribozomilor bacterieni a lincosamidelor
E. Inhibiţia sintezei proteinelor se poate realiza prin ataşarea la subunitatea 30S a
ribozomilor bacterieni a macrolidelor
35. Următoarele afirmaţii referitoare la mecanismele de acţiune ale antibioticelor sunt adevărate,
cu excepţia:
A. Sulfamidele inhibă competitiv acidul para-aminobenzoic (PABA), precursor al acidului
tetrahidrofolic (THFA)
B. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic
C. Antibioticele ce alterează structura membranei celulare induc modificări ale
permeabilităţii membranei celulare prin legarea de fosfolipide
D. Prin inhibarea polimerizării peptidoglicanului din structura peretelui celular al
bacteriilor, rezultă liza bacteriei
E. Chinolonele stimulează replicarea ADN ului bacterian prin inhibiţia unei enzime, ADN
giraza de care se leagă
39. Următoarele antibiotice inhibă sinteza sau funcţia acizilor nucleici, cu excepţia:
A. Norfloxacin
B. Ciprofloxacin
C. Rifampicina
D. Cloramfenicol
E. Trovafloxacin
44. Următorul antibiotic inhibă fenomenul de translaţie din procesul de sinteză a proteinelor:
A. Cloramfenicolul
B. Vancomicina
C. Bacitracina
D. Tetraciclina
E. Teicoplaina
49. Următoarele afirmaţii referitoare la asocierile cauzale între uzul de antibiotice şi rezistenţa la
antibiotice sunt adevărate, cu excepţia:
A. Secţiile din spital cu cea mai mare rată a rezistenţei au şi cea mai mare rată de consum
de antibiotice
B. Nu există probabil nici un antibiotic la care bacteriile, în circumstanţe potrivite, să nu
dobandească rezistenţă
C. Modificările în folosirea antibioticelor merg in paralel cu modificările în prevalenţa
rezistenţei
D. Pacienţii cu infecţii intraspitaliceşti prezintă probabilitatea mai mare sa fi primit
anterior antibiotice decât pacienţii din populaţia generală.
E. Creşterea duratei de tratament cu antibiotice duce la scăderea posibilităţii colonizării cu
bacterii rezistente.
56. Următoarele antibiotice fac parte din clasa penicilinelor naturale, cu excepţia:
A. Procain PG
B. Benzatin penicilina
C. Fenoximetil penicilina
D. Ampicilina
E. Benzatin PG
80. Antibioticul din clasa cefalosporinelor care are acţiune pe stafilococul meticilino-rezistent este:
A. Cefalozin
B. Cefalotin
C. Cefaclor
D. Cefalexin
E. Ceftobiprol
Complement multiplu
6. Nitrofurantoinul este:
A. Bactericid
B. Activ p e enterobacterii
C. Utilizat în infecţii ORL
D. Contraindicat în infecţiile urinare
E. Activ pe Staphylococcus aureus
17. Chinolonele :
A. Sunt antibiotice naturale
B. Sunt antibiotice de sinteză
C. Au spectru ingust
D. Sunt reprezentate de norfloxacin
E. Sunt reprezentate etambutol
26. Antibioticele cu spectru îngust au fost împărţite după acţiunea în mod predilect asupra
bacteriilor Gram pozitive şi Gram negative în:
A. Antibiotice cu spectru de tip streptomicinic- eritromicina, lincomicina
B. Antibiotice cu spectru de tip penicilinic - colimicina, polimixina,
C. Antibiotice cu spectru de tip streptomicinic- neomicina, kanamicina
D. Antibiotice cu spectru de tip streptomicinic- streptomicina, gentamicina
E. Antibiotice cu spectru de tip penicilinic- penicilinele, eritromicina
27. Antibioticele cu spectru îngust active pe bacili Gram pozitivi, coci Gram negativi şi Gram
pozitivi sunt:
A. Eritromicina
B. Kanamicina
C. Penicilina
D. Lincomicina
E. Gentamicina
28. Antibioticele cu spectru îngust active pe bacili Gram negativi, coci Gram negativi şi Gram
pozitivi sunt:
A. Neomicina
B. Gentamicina
C. Eritromicina
D. Kanamicina
E. Lincomicina
38. Antibioticele bactericide sunt strict necesare în infecţiile bacteriene în focare greu
sterilizabile, spre exemplu:
A. Osteomielite
B. Dermatite
C. Endocardite
D. Tuberculoze
E. Tromboflebite
41. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la antibioticele care inhibă sinteza peretelui
celular:
A. Produc liza bacteriei (sunt bacteriostatice)
B. Bacteriile Gram-pozitive sunt mai sensibile decât cele Gram-negative
C. Produc liza bacteriei (sunt bactericide)
D. Antibioticele din această categorie nu sunt toxice pentru celulele umane
E. Bacteriile Gram-negative sunt mai sensibile decât cele Gram-pozitive
42. Antibioticele care au ca mecanism de acţiune inhibarea sintezei peretelui celular sunt:
A. Cloramfenicolul
B. Polimixina B
C. Teicoplanina
D. Vancomicina
E. Cefalosporinele
44. Antibioticele care nu au ca mecanism de acţiune inhibarea sintezei peretelui celular sunt:
A. Vancomicina
B. Kanamicina
C. Penicilina
D. Eritromicina
E. Azitromicina
45. Antibioticele care au ca acţiune inhibarea sintezei proteinelor sunt:
A. Cloramfenicolul
B. Lincomicina
C. Gentamicina
D. Linezolidul
E. Rifampicina
47. Antibioticele care inhibă sinteza peretelui celular din categoria polimixinelor sunt:
A. Penicilinele
B. Tetraciclinele
C. Polimixina B
D. Colimicina
E. Bacitracina
48. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor prin ataşarea la subunitatea 50S a ribozomilor
sunt:
A. Streptomicina
B. Eritromicina
C. Azitromicina
D. Amikacina
E. Claritromicina
50. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor prin ataşarea la subunitatea 30S a ribozomilor
sunt:
A. Streptomicina
B. Lincomicina
C. Kanamicina
D. Gentamicina
E. Azitromicina
51. Identificaţi corespondeţa corectă între antibiotice şi categoria de antibiotice din care fac parte:
A. Polimixine – colimicina, bacitracina
B. Macrolide- lincomicina
C. Aminoglicozide - penicilinele, cefalosporinele
D. Oxazolidinone – linezolid
E. Glicopeptide - vancomicina, teicoplanină
54. Următoarele antibiotice au ca mecanism de acţiune inhibarea sintezei sau funcţiei acizilor
nucleici:
A. Colimicina
B. Ciprofloxacin
C. Levofloxacin
D. Rifampicina
E. Amfotericina
55. Următoarele antibiotice inhibă replicarea ADN ului bacterian prin inhibiţia unei enzime,
ADN giraza de care se leagă:
A. Chinolonele
B. Fluorochinolonele
C. Polimixinele
D. Aminoglicozidele
E. Lincosamidele
59. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la asocierile cauzale între uzul de antibiotice şi
rezistenţa la antibiotice:
A. Pacienţii cu infecţii intraspitaliceşti prezintă probabilitatea mai mare sa fi primit anterior
antibiotice decat pacienţii din populaţia generală.
B. Modificările în folosirea antibioticelor merg in paralel cu modificările în prevalenţa
rezistenţei
C. Scăderea duratei de tratament cu antibiotice duce la creşterea posibilităţii colonizării cu
bacterii rezistente
D. Cantităţi imense de antibiotice sunt produse şi eliminate în mediu
E. Sunt folosite aproximativ de 10 X mai multe antibiotice în agricultură decât pentru tratarea
oamenilor
77. Tulpinile de stafilococi rezistente la meticilină şi-au modificat receptorul pentru peniciline şi
astfel au devenit rezistente şi la:
A. Lincosamide
B. Oxacilină
C. Cefalosporine
D. Macrolide
E. Vancomicină
104. Aminoglicozidele care inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 30S ribozomală
sunt:
A. Antibiotice bacteriostatice care difuzează în LCR
B. Gentamicina, tobramicina, amikacina, netilmicina
C. Eritromicina, claritromicina, Azitromicina
D. Administrate parenteral în infecţii cu bacterii Gram pozitive şi negativ aerobe
E. Eficiente pe anaerobi, spirochete, chlamidii, rickettsii, legionelle
123. Sterilizarea prin căldură uscată (cu aer cald) se realizează în:
A. Autoclav
B. Etuvă
C. Pupinel
D. Băi de nisip
E. Sterilizatoare cu oxid de etilenă
Complement simplu
18. Împărţirea în grupe a streptococilor, conform clasificării Lancefield, se face în funcţie de:
A. Antigenul capsular
B. Carbohidratul C
C. Antigenul M
D. Fibrinolizine
E. Carboxidaze
27. Streptococii:
A. Aparţin familiei Micrococcaceae;
B. Sunt coci Gram negativi;
C. Sunt dispuşi în ciorchini;
D. Pot fi sferici sau ovalari;
E. Au diametrul celular de aproximativ 0,5 microni.
45. Datorită capacităţii stafilococilor de a se dezvolta la concentraţii crescute ale NaCl (până la
10%), pentru cultivarea şi izolarea lor se foloşeşte următorul mediu selectiv:
A. Mediul Muller-Hinton solid cu adaos de NaCl 2%
B. Mediul Bordet- Gengou
C. Mediul Chapmann
D. Mediul cu selenit de sodiu
E. Mediul ABE (agar, bilă, escutină)
49. Care este boala ce nu face parte din bolile acute streptococice produse de S. pyogenes?
A. Faringită;
B. Reumatism articular;
C. Fasciită necrozantă;
D. Scarlatină;
E. Celulită.
63. Stafilococii sunt prezenţi ca saprofiţi la nivelul următoarelor ecosisteme ale omului, cu
excepţia:
A. Tract intestinal
B. Tegument
C. Căi respiratorii superioare
D. Căi respiratorii inferioare
E. Vagin
64. La nivelul fanerelor şi al ţesutului cutanat, stafilococii pot produce următoarele infecţii:
A. Celulită
B. Septicemie
C. Rinofaringita
D. Sinusite
E. Panariţiu
67. Ce variantă de răspuns cu privire la caracterele de cultură ale S. pneumoniae este adevărată?
A. Tulbură mediul lichid la întâmplare;
B. Pe mediile cu sânge dezvoltă hemoliză β;
C. Pe medii solide dezvoltă colonii lanceolate;
D. Pe medii solide dezvoltă colonii cu contur regulat;
E. Pe medii solide dezvoltă colonii cu aspect rugos.
72. Factorii toxici sintetizaţi de unele tulpini stafilococice, pot produce următoarele afecţiuni, cu
excepţia:
A. Osteomielita
B. Toxiinfecţiile alimentare
C. Sindromul toxico-septic
D. T.I.A
E. Boala „pielii opărite”
75. Infecţia produsă de stafilococ care are aspectul unui furuncul antracoid rezultat prin confluarea
mai multor furuncule şi care afectează şi ţesutul subcutanat adiacent poartă denumirea de:
A. Acnee
B. Foliculită
C. Panariţiu
D. Carbuncul
E. Abces
77. Streptococcus agalactiae se găseşte la aproximativ 30% dintre persoanele sănătoase în:
A. LCR;
B. Tractul respirator;
C. Cavitatea bucală;
D. Flora intestinală;
E. Esofag.
79. În ceea ce priveşte testele specifice pentru detectarea streptococului de grup B, următoarea
afirmaţie este falsă:
A. S. agalactiae este rezistent atât la bacitracină cât şi la biseptol;
B. Produce hidroliza hipuratului CAMP-test – pozitiv;
C. Identificarea serologică se face prin latex aglutinare cu trusele specifice;
D. Aglutinarea se face cu serul de grup A;
E. Hidroliza hipuratului CAMP-test – pozitiv presupune producerea unei proteine (factorul
CAMP), care interacţionează cu alfa hemolizina stafilococică şi determină hemoliza
completă.
84. Următoarea afirmaţie cu privire la testele specifice pentru detecţia enterococilor este
adevărată:
A. Dau aglutinare cu serul de grup C;
B. Testul la bilă-esculină este pozitiv;
C. Pe mediul ABE apar nişte coloraţii gri pe mai mult de jumătate din mediul însămânţat,
semnificând reacţie pozitivă;
D. Teste care nu se mai folosesc sunt: testul de hidroliză a argininei, testul de hidroliză a
hipuratului, toleranţa la mediul hipersalin, fermentarea unor zaharuri;
E. Creşterea se face în mediu acid.
85. Infecţia glandelor sudoripare, cu localizare mai ales la nivel subaxilar, poartă denumirea de:
A. Acnee
B. Panariţiu
C. Carbuncul
D. Furuncul
E. Hidrosadenită
86. Infecţiile căilor respiratorii superioare produse de stafilococi se pot extinde în sfera ORL
producând următoarele afecţiuni:
A. Toxiinfecţia alimentară
B. Cistite
C. Anexite
D. Sinuzite
E. Pneumoni
87. La nivelul aparatului digestiv stafilococii pot induce toxiinfecţii alimentare care au
următoarele simptome, cu excepţia:
A. Metrite
B. Greţuri
C. Vărsături
D. Scaune diareice
E. crampele intestinale
88. La nivelul aparatului uro-genital stafilococii pot produce următoarele infecţii, cu excepţia:
A. Pieolonefrite
B. Septicemii postabortum
C. Anexite
D. Mastoidite
E. Abces renal
89. Anumite tulpini stafilococice eliberează toxina exfoliativă care produce, mai ales la nou-
născuţi, următoarea afecţiune:
A. Sindromul toxico-septic
B. Pielonefrita
C. Sindromul „pielii opărite”
D. Toxiinfecţia alimentară
E. Foliculite
90. Pneumococii:
A. Sunt coci Gram negativi;
B. Au formă ovalară;
C. Sunt grupaţi în diplo;
D. Sunt necapsulaţi;
E. Sunt situaţi intracelular.
99. S-a evidenţiat faptul că tulpinile de stafilococi au elaborat următorul mecanism de rezistenţă la
Penicilină:
A. Scăderea permeabilităţoo bacteriei
B. Alterarea receptorilor pentru antibiotic
C. Dezvoltarea unei căi metabolice alternative
D. Inactivarea prin enzime (penicilinază)
E. Eliminarea activă a antibioticului din organism
103.Trusele de Latex aglutinare, pe lângă detecţia coagulazei, evidenţiază şi prezenţa unui alt
factor de patogenitate al stafilococilor, denumit:
A. Lipoproteina C
B. Proteina Q
C. Proteina A
D. Polizaharizi necapsulari
E. Lipoproteina A
Complement multiplu
1. Caracterele generale întâlnite la specia Streptococcus pyogenes sunt următoarele:
A. Se cultivă pe geloză sânge
B. Coloniile sunt beta hemolitice
C. Cocii sunt dispuşi în grămezi
D. Au o cantitate redusă de peptidoglican în peretele celular
E. Coloniile sunt mari, de tip R
2. În boala poststreptococică:
A. Apare reumatismul poliarticular acut
B. Cardita reumatismală
C. Sindromul nefrotic
D. Leziunile sunt produse de enzimele streptococice
E. Se depun complexe imune circulante pe membrana bazală glomerulară
12. Care din următoarele afirmaţii referitoare la streptococii de grup D sunt adevărate:
A. Au habitat intestinal
B. Pot produce infecţii urinare
C. Pot produce endocardita bacteriană subacută
D. Produc toxiinfecţii alimentare
E. Nu sunt implicaţi în infecţii intraspitaliceşti
22. Din punct de vedere al proprietăţilor metabolice, se poate spune despre stafilococici:
A. Sunt bacterii pretenţioase;
B. Au un timp scurt de generaţie;
C. Sunt sensibile l a bacteriofagi;
D. S-au identificat patru tipuri antigenice distincte;
E. Au capacitatea de a se dezvolta la concentraţii scăzute ale NaCl.
26. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la caracterele de cultură ale Genului Streptococcus:
A. Pe medii solide dezvoltă colonii foarte mici circulare, bombate, translucide
B. Pe medii solide tulpinile capsulate determină o turbiditate omogenă a mediului
C. Pe medii cu sânge, majoritatea streptococilor dezvoltă hemoliza în jurul coloniei
D. Pe medii lichide tulpinile necapsulate determină o turbiditate omogenă a mediului
E. Pe medii solide apar, în general, grunji care se depun la fundul tubului
35. Identificaţi răspunsurile false referitoare la tulpina de streptococ şi tipul de hemoliză pe care îl
produce:
A. Streptococ α hemolitic- produce o hemoliză incompletă vizibilă ca un halou îngust în
jurul coloniei, de culoare verzuie (streptococi de grup B şi D)
B. Streptococ α’ hemolitic- produce o hemoliză cu margini neclare; hemoglobina este
degradată complet, dar apar zone în care nu toate hematiile sunt lizate (streptococi de
grup B şi D)
C. Streptococ β hemolitic - produce hemoliza incompletă, ca o zona întinsa, neclară în
jurul coloniei (streptococii piogeni - de grup A, B, C si G)
D. Streptococ γ hemolitic – nu produce hemoliză (enterococii)
E. Streptococ α hemolitic - produce o hemoliză incompletă - degradarea hemoglobinei se
face până la stadiul de biliverdină (Streptococi viridans)
36. Identificaţi răspunsurile adevărate referitoare la tipul de hemoliză pe care îl produc tulpinile
streptococice şi caracteristicile hemolizei:
A. α hemoliza = hemoliza este incompletă; degradarea hemoglobinei se face până la
stadiul de biliverdină
B. γ hemoliza = hemoliza este absentă
C. α’ hemoliza = hemoliza este completă, ca o zona întinsă, clară, perfect transparentă în
jurul coloniei
D. β hemoliza = hemoliza este cu margini neclare; hemoglobina este degradată complet,
dar apar zone în care nu toate hematiile sunt lizate
E. β hemoliza = hemoliza este completă şi este determinată de Streptecocii piogeni care
elaborează toxina SLS (streptolizina oxigen stabilă)
37. Identificaţi răspunsurile false referitoare la tipul de hemoliză pe care îl produc tulpinile
streptococice şi caracteristicile hemolizei:
A. Hemoliza β – hemoliză completă, ca o zonă întinsă, clară în jurul coloniei
B. Hemoliza γ – hemoliză incompletă, vizibilă ca un halou îngust în jurul coloniei, de
culoare verzuie
C. Hemoliza α – hemoliză absentă
D. Hemoliza β - hemoliză cu
margini neclare; hemoglobina este degradată complet, dar
apar zone în care nu toate hematiile sunt lizate
E. Hemoliza α – hemoliză incompletă; degradarea hemoglobinei se face până la stadiul de
biliverdină
45. La nivelul aparatului digestiv, stafilococii pot induce toxiinfecţii alimentare despre care se
poate spune că:
A. Incubaţia este de peste 4 ore;
B. Remisiunea simptomelor este spontană, în maximum 24 de ore;
C. Are undebut brusc cu greţuri însoţite de vărsături;
D. Inducescaune diareice;
E. Stafilococii nu produc toxiinfecţie alimentară.
53. În funcţie de sediul infecţiei, pentru a detecta o infecţie stafilocociă se poate recolta:
A. Secreţie conjunctivală (în caz de pneumonii);
B. Sânge (otită);
C. Spută (pneumonie);
D. Secreţie otică (în caz de septicemii);
E. Secreţie conjunctivală (conjunctivită).
55. Testul catalazei este testul diagnostic ce diferenţiază stafilococii de streptococi, astfel:
A. Catalaza este o enzimă prezentă la genul Streptococcus;
B. Catalaza este o enzimă prezentă la genul Micrococcus;
C. Catalaza este o enzimă absentă la genul Staphylococcus;
D. Catalaza este o enzimă absentă la genul Streptococcus;
E. Catalaza este o enzimăprezentă la genul Staphylococcus.
60. Modificarea culorii mediului ca metodă pe care se bazează testele biochimice de identificare a
principalelor specii de stafilococi pot fi:
A. Sisteme comercialeautomatizate și miniaturizate de identificare biochimică;
B. Sisteme ce permit un diagnostic exact de specie;
C. API-STAPH;
D. Ssteme ce permit efectuarea unei antibiograme cantitative;
E. Ssteme ce permit efectuarea unei antibiograme calitative.
61. Testarea sensibilităţii la antibiotice a tulpinilor de stafilococi se efectuează prin:
A. Ssteme miniaturizate;
B. Ssteme automatizate;
C. testul ELISA;
D. metoda diluţiilor;
E. metoda difuzimetrică.
75. Diferenţierea între streptococul de grup A si streptococul de grup B se poate face prin:
A. Testul catalazei – pozitiv pentru streptococul de grup A şi negativ pentru streptococul
de grup B
B. Testul la Bacitracină şi Biseptol- streptococul de grup A este sensibil şi la Bacitracină şi
la Biseptol
C. Testul la Bacitracină şi Biseptol- streptococul de grup B este rezistent şi la Bacitracină
şi la Biseptol
D. Testul CAMP – pozitiv pentru streptococul de grup B
E. Identificare serologică prin latex aglutinare
76. Din Genul Enterococcus care cuprinde 12 specii, interes medical deosebit prezintă:
A. Enterococcus fecalis
B. Enterococcus durans
C. Enterococcus fecium
D. Enterococcus avium
E. Enterococcus solitarius
Tematica 7.
Coci Gram negativi, genul Neisseria: N. meningitidis,
N. gonorrhoeae
Complement simplu
10. Care afirmaţie este falsă referitor la serogrupuri în cazul Neisseria meningitidis?
A. Serogroup A in Africa şi unele părţi din Asia;
B. Serogroupuri B şi C : America şi Europa;
C. Serogroup Y în China şi Canada;
D. Serogroup W135 în Saudi Arabia şi West Africa in 2000-2002;
E. Serogroup A provoacă cea mai crescută incidentă a bolii meningococice rezultând
epidemii de mari proporţii.
11. Referitor la transmiterea Neisseriei meningitidis este incorect următorul răspuns:
A. Infecţia se produce prin inhalarea picăturilor- secreţiilor respiratorii, nazale sau
faringiene, de la un purtător sănătos sau bolnav (picături Pflugge), colonizând
mucoasa bucală;
B. Direct: sărut;
C. Favorizată de contactul prelungit şi apropiat;
D. Factori de risc: colegii, pavilioane militare, pelerinaj;
E. Factori de risc: condiţii insalubre de trai şi aglomeraţie.
17. În cazul Neisseriei meningitidis incubarea se face în atmosferă îmbogăţită cu CO2 timp de:
A. 6-12 h;
B. 12-18 h;
C. 18-24 h;
D. 24-36 h;
E. 24-48 h.
21. Despre vaccinurile utilizate în cazul Neisseriei meningitidis este fals următorul răspuns:
A. Menactra este primul vaccin cu licenţa in USA;
B. Menactra este pentru persoane 11- 55 ani;
C. Menactra este pentru persoane de peste 55 ani;
D. Din 2007 FDA aproba Menactra şi pentru copii 2-10 ani;
E. Menomune este singurul vaccin pentru persoane de peste 55 ani.
22. Despre vaccinul Menomune MSV4 utilizat în cazul Neisseriei meningitidis este fals următorul
răspuns:
A. Menomune MSV4 asigură imunitate 5 ani sau mai puţin la copiii sub 5 ani pentru ca
nu generează limfocite T cu memorie;
B. Ca orice vaccin polizharidic, Menomune nu induce imunizare la nivelul mucoaselor;
C. Ca orice vaccin polizharidic, Menomune nu induce “imunizarea de grup”;
D. Ca orice vaccin polizharidic, Menomune nu induce“Herd immunity”;
E. Este folosit pentru persoane care călătoresc în zone endemice.
23. Neisseria gonorrhoeae nu prezintă coci:
A. Cu formă de rinichi (boabe de cafea);
B. Dispuşi în diplo;
C. Nesporulaţi;
D. Necapsulaţi;
E. Mobili.
27. Manifestările clinice la femei date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia:
A. Vaginită cu leucoree mucopurulenta verzui;
B. Cefalee;
C. Endocervicită;
D. Sângerari intermenstruale;
E. Salpingită.
28. Manifestările clinice la bărbaţi date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia:
A. Uretrită;
B. Secreţie purulentă;
C. Poliurie;
D. Disurie;
E. Inflamaţie.
29. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia:
A. Cistit ă;
B. Farinigită;
C. Artrită la nivelul genunchilor;
D. Artrită la nivelul gleznelor;
E. Artrită la nivelul mâinilor.
30. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia:
A. Oftalmie gonococică;
B. Conjunctivita purulentă;
C. Papule şi pustule hemoragice la nivelul mâinilor si antebraţelor;
D. Peritonită;
E. Proctită.
34. Referitor la Neisseria gonorrhoeae în USA şi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu
rezistenţă multiplă la următoarele cu excepţia:
A. Penicilină;
B. Tetraciclină;
C. Ceftria xon;
D. Eritromicină;
E. Cefalosporine.
Complement multiplu
21. Care afirmaţii sunt corecte referitor la serogrupuri în cazul Neisseria meningitidis?
A. Cele mai frecvente sunt A, B, C;
B. Cele mai rare sunt Y şi W135;
C. Serogroup A în America şi Europa;
D. Serogroupuri B şi C în Africa şi unele părţi din Asia;
E. Serogroup Y în Europa.
31. Despre rezistenţa la boală în cazul Neisseria meningitidis nu putem spune următoarele:
A. Se corelează cu prezenţa anticorpilor specifici capsulari;
B. Majoritatea purtătorilor dezvoltă anticorpi protectori în1 săptămână de la colonizare;
C. Imunitatea este specifică de grup;
D. Este posibil să aibă anticorpi protectori la un grup şi sa fie susceptibil la infecţia cu alt
grup;
E. Complementul : rol în apărare ( persoanele cu deficit de complement au o incidenţă
crescută a bolii).
38. Referitor la Neisseria meningitidis la examenul microscopic al frotiului efectuat din sedimentul
L.C.R. se observă prezenţa unui număr foarte mare de leucocite polimorfonucleare şi a cocilor:
A. Gram pozitivi;
B. Gram negativi;
C. Reniformi;
D. Dispuşi în diplo;
E. Cu concavităţile faţă în faţă.
42. Referitor la testele specifice la Neisseria meningitidis sunt false următoarele răspunsuri:
A. Meningococii sunt oxidazo-pozitivi;
B. Meningococii sunt catalazo-pozitivi;
C. Identificarea se face prin teste biochimice de fermentare a zaharozei;
D. Se poate testa fermentarea zaharozei şi în sistemul miniaturizat API;
E. Identificarea serologică de grup se face prin latex aglutinare.
47. Menomune:
A. Este folosit pentru persoane care călătoresc în zone endemice;
B. Induce imunizare de scurtă durată;
C. Este folosit pentru programe naţionale de prevenire;
D. Oferă imunitate 5 ani sau mai puţin la copiii sub 5 ani pentru că nu generează
limfocite T cu memorie;
E. Ca orice vaccin polizharidic nu induce imunizare la nivelul mucoaselor.
48. Menactra:
A. Conţine antigene conjugate cu complexul toxoid difteric (polizharidic- proteic);
B. Asigură durată crescută de imunizare;
C. Asigură scăderea titrului de anticorpi prin rapel;
D. Induce imunitate de grup “herd immunity”;
E. Nu induce imunizare la nivelul mucoaselor.
53. Referitor la Neisseria gonorrhoeae colonizarea se face prin intermediul pililor comuni pe
suprafaţa mucoaselor indemne:
A. Vagin;
B. Uretră;
C. Rect;
D. Faringe;
E. Cavitate bucală.
55. Manifestările clinice la femei date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia:
A. Vaginită cu leucoree mucopurulenta verzui;
B. Endocardită;
C. Endocervicită;
D. Colecistită;
E. Sângerari intermenstruale.
58. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia:
A. Oftalmie gonococică;
B. Oftalmie neonatorum;
C. Fără tratament: orbire;
D. Astenie;
E. Glicozurie.
25. Haemophilus influezae preferă un mediu de cultură complex, cu factori de creștere performanți
care se găsesc în sânge, cum ar fi:
A. Factorul V (hemin);
B. Factorul X (NAD);
C. Factorul Y (NADP);
D. Factorul V (NAD sau NADP);
E. Factorul W (hemin).
31. Alegeți asocierea incorectă cu privire la factorii ce influențează apariție infecției Hib invazive:
A. Sezonalitatea – în zone temperate, incidența atinge nivele ridicate în septembrie-
decembrie, martie-mai;
B. Factori care cresc probabilitatea expunerii la agentul patogen – locuintța mare,
aglomerată, îngrijirea în centre de zi, frați de vârstă școlară;
C. Boli subiacente – afecțiuni hematologice și imunologice severe;
D. Infecții virale anterioare – ex: pneumonia provocată de pneumococ;
E. Vârsta – copiii mici sunt mai expuși decât ceilalți copii.
32. Pentru a diagnostica meningita provocată de Hib, se fac următorii pași, cu excepția:
A. Se recoltează lichid cefalo-rahidian;
B. Se face însămânțare la patul bolnavului;
C. Se face biochimia LCR;
D. Se face colorația Gram a frotiului pentru orientare și tratament rapid;
E. Se administrează Penicilină de elecție, până la sosirea antibiogramei.
33. Pentru prevenirea infecției cu Hib, se pot face următoarele lucruri, cu excepţia:
A. Igienă;
B. Vaccinare;
C. Profilaxie cu Ceftriaxon în colectivităţi;
D. Se evită supraaglomerările;
E. Se administrează vaccin pentru sugari, copii, pacienţi imunodeprimaţi.
43. În ceea ce priveşte epidemiologia bacteriei B. pertussis, următoarea afirmaţie este adevărată:
A. Sursa de epidemiologie sunt purtătorii sănătoşi;
B. Transmiterea se face pe cale aeriană;
C. Apar epidemii în fiecare an;
D. Boala nu este endemică;
E. Nu e contagioasă.
47. Alegeţi asocierea corectă cu privire la speciile de Brucella ce pot infecta animalele şi pot
infecta accidental omul, este:
A. Brucella maris – vaci;
B. Brucella canis – şobolani;
C. Brucella abortus – capre;
D. Brucella melitensis – oi;
E. Brucella neotomae – porci.
Complement multiplu
1. Alegeţi răspunsurile false referitoare la Haemophilus influenzae:
A. Sunt cocobacili Gram negativi
B. Sunt bacterii încapsulate
C. Se dezvoltă pe mediul selectiv Bordet-Gengou
D. Se transmit prin leziuni tegumentare
E. Un există profilaxie specifică a infecţiilor cu Haemophilus influenzae
2. Alegeţi răspunsurile incorecte referitoare la Haemophilus Ducrey:
A. Cocobacili dispuşi în lanţuri paralele cu aspect de “ lanţ de bicicletă”
B. Agentul etiologic al şancrului moale
C. Agentul etiologic al şancrului dur
D. Sunt sensibili la uscăciune, dezinfectanţi obişnuiţi.
E. Se dezvoltă pe medii simple de cultură
33. Diagnosticul de labaorator bacteriologic direct pentru infecţia cu H. Ducrey se face prin:
A. Testul ELISA;
B. Recoltarea produselor patologice;
C. Cultură pe geloză simplă;
D. Microscopie;
E. Cultură pe geloză-chocolat în atmosferă de CO2.
36. Mediul special Bordet Gebgou folosit pentru cultivarea Bordetellei pertussis devine selectiv
prin adăugare de:
A. Ceftriaxon;
B. Tetraciclină;
C. Vancomicin;
D. Penicilină;
E. Cefalexină.
50. Afirmațiile adevărate cu privire la rezistența bacteriilor din genul Brucella sunt:
A. Pot rezista 3-4 săptămâni în aer sau sol;
B. Rezistă 6 zile în urină;
C. Rezistă 5-6 s ăptâmâni în praf;
D. Rezistăcâteva săptămâni în țesuturile fetale;
E. Au o rezistență scăzută în mediu.
51. Caracterele de cultură ale bacteriilor din genul Brucella sunt:
A. Au o creștere lentă, de peste 2 zile;
B. Cresc pe medii simple, neîmbogățite;
C. Au cerințe nutritive complexe;
D. Nu produc catalază;
E. Descompun mai mult sau mai puțin ureea.
58. În ceea ce privește H. influenzae, afirmațiile adevărate cu privire la tipurile de serotipuri sunt:
A. Clasificarea se face în funcție de antigenul polizaharidic de capsulă;
B. Tipul c produce meningită;
C. Tipul b produce epiglotită acută;
D. Există 6 tipuri de serotipuri;
E. Exista 11 tipuri de serotipuri.
Complement simplu
1. Genul Corynebacterium cuprinde:
A. Bacili Gram pozitivi
B. Bacili sporulaţi
C. Bacili mobili
D. Bacili Gram negativi
E. Bacili coloraţi uniform la coloraţia del Vecchio
10. Bacteria patogenă pentru numeroase animale și pentru om din genul Bacillus se numește:
A. Bacillus licheniformis;
B. Bacillus anthracis;
C. Bacillus polymixa;
D. Bacillus aereus;
E. Bacillus subtilis.
13. Bacillius anthracis este agentul etiolic al unei antropozoonoze, cunoscută sub numele de:
A. Tuberculoză;
B. Pneumonie;
C. Impetigo;
D. Poliomelită;
E. Cărbune.
34. Care din următoarele variante nu este o cale de pătrundere a B. anthracis în organism?
A. Mucoasa otică;
B. Mucoasa digestivă;
C. Tegumentele (prin soluții de continuitate);
D. Mucoasa căilor respiratorii;
E. Conjunctivele.
35. Perioada de incubație a antraxului după expunea cu B. anthracis este de:
A. Maxim 2 zile;
B. 2-4 săptămâni;
C. 2-3 ore;
D. 1-6 săptămâni;
E. 1-6 zile.
51. Ce boală cauzată de infecția cu B. anthracis are o mortalitate de aproape 100%, indiferent dacă
se folosește tratament sau nu?
A. Buba neagră;
B. Antraxul orofaringian;
C. Antraxul pulmonar;
D. Meningoencefalita cărbunoasă;
E. Antraxul gastrointestinal.
54. Persoanele expuse la antrax pe cale respiratorie (în cazurile de bioterorism) necesită tratament
cu:
A. Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi, timp de 60
de zile;
B. Penicilina G, în doză de 2 milioane unităţi la 8 ore, timp de 10-14 zile;
C. Tetraciclină pentru 7-10 zile;
D. Eritromicină pentru 5-10 zile;
E. Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi timp de 7
zile.
57. Bacteriile grupate caracteristic sub forma “literelor chinezeşti” sau “beţe de chibrituri
răsturnate” aparțin genului:
A. Campylobacter;
B. Bacillus;
C. Brucella;
D. Corynebacterium;
E. Haempohilus.
62. Mediul de îmbogățire ce conține ou, cistină, ser, telurit de potasiu se numește:
A. Mediu cu telurit de potasiu;
B. Mediu Loeffler cu ser;
C. Geloză chocolat;
D. Mediu de îmbogățire OCST;
E. Mediu Chapman.
63. Mediul Loeffler cu ser este folosit ca mediu special de cultură pentru bacteria:
A. Mycobacterium tuberculosis;
B. Vibrio cholerae;
C. Bacteroides fragilis;
D. Corynebacterium diphteriae;
E. Bacillus anthracis.
64. Mediul cu telurit de potasiu folosit ca mediu special de cultură pentru Corynebacterium
diphteriae se mai numește și:
A. Mediu Chapman;
B. Mediu MacConkey;
C. Mediu Tinsdale;
D. Mediu Wilson Blair;
E. Mediu Lowenstein-Jensen.
65. Pe mediu cu telurit de potasiu, bacilii speciei Corynebacterium diphteriae au colonii:
A. Aurii;
B. Maronii-negre;
C. Albe;
D. Verzui;
E. Roșii.
68. Care dintre următoarele variante nu este o complicație a bolii produse de bacilul difteric?
A. Pneumonie;
B. Regurgitare a fluidelor pe cale nazală;
C. Voce nazonată;
D. Paralizia faringelui și a palatului;
E. Anemie hemolitică.
70. Care dintre următoarele bacterii nu fac parte din genul Corynebacterium?
A. C. ulcerans;
B. C. xerosis;
C. C. jejuni;
D. C. diphteriae;
E. C. pseudodiphtericum.
71. Prin colorațiile uzuale, sporii nu se colorează, ci apar sub forma unei vacuole ovalare în corpul
colorat al formei vegetative. Prin metode speciale, ei se colorează în verde. Ce colorant se
folosește?
A. Fucsină;
B. Albastru de metilen;
C. Verde malachit;
D. Violet de gențiană;
E. Verde metil.
75. Froutirile realizate din produsele patologice pentru diagnosticarea antraxului se colorează cu:
A. Colorația May-Grunwald-Giemsa;
B. Albastru de metilen;
C. Verde malachit;
D. Fucsină;
E. Violet de gențiană.
81. Pe mediu Tinsdale, tulpinile virilente ale bacilului difteric au colonii de tip:
A. R;
B. S;
C. M;
D. G;
E. M sau G.
82. Pentru diagnosticarea bacilului difteric se recoltează trei tampoane. Afirmația falsă cu privire
la mediile pe care sunt însămânțați cel de-al doilea și cel de-al treilea tampon recoltate pentru
diagnosticarea bacilului difteric este:
A. Cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice, cum ar
fi: mediul Tinsdale selectiv și diferențial (cu sânge formolat, telurit de potasiu, tiosulfat
de sodiu);
B. Cel de-al treilea tampon se introduce în mediul lichid de îmbogățire OCST pentru 12 h
la 37oC, după care se administrează pe medii solide specifice;
C. Cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice, cum ar
fi: mediul Loffler electiv, cu ser coagulat de bou;
D. Cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice, cum ar
fi: mediu Bordet-Gengou;
E. Cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice, cum ar
fi: mediul Gundel-Tietz diferențial cu sânge 10%, telurit de potasiu, cistină.
83. Alegeți asocierea corectă cu privire la aspectul coloniilor de bacili difterici, în funcție de
mediul de cultură:
A. Mediu Gundel – Tietz – colonii mici, albe, granulare;
B. Mediu Tinsdale – colonii negre cu aspecte diferite în funcție de biotip;
C. Mediu Loffler – colonii mici, cenușii-negre cu halou cafeniu;
D. Mediu Gundel – Tietz – colonii negre cu aspecte diferite în funcție de biotip, de
exemplu Gravis sunt colonii mari cu suprafață granulară, margini crenelate, aspect de
margaretă cu centrul mai negru (colonii R);
E. Mediu Gundel – Tietz – colonii negre cu aspecte diferite în funcție de biotip, de
exemplu Mitis sunt colonii mari cu suprafață granulară, margini crenelate, aspect de
margaretă cu centrul mai negru (colonii R).
86. Testarea toxinogenezei pentru C. diphteriae se poate face în vitro prin testul:
A. Catalazei;
B. Coagulazei;
C. Latex-aglutinării;
D. Elek Ouchterlony Frobisher;
E. ASLO.
87. La testul Eleck pentru testarea toxinogenezei pentru C. diphteriae apar linii de precipitare între
banda de hârtie și striurile de însămânțare în unghi de:
A. 45o;
B. 90o;
C. 120o;
D. 60o;
E. 30o.
Complement multiplu
1. Despre Corynebacterium difteriae se pot afirma următoarele:
A. Sunt bacili Gram pozitivi nesporulaţi
B. Sunt mobili
C. Au capetele măciucate
D. Posedă corpusculii metacromatici Babeş Ernst
E. Pe frotiu au o grupare caracteristică sub forma literelor chinezeşti
5. Testul Eleck:
A. Este folosit în diagnosticul tulpinilor netoxigene de Corynebacterium diphteriae
B. Este folosit în diagnosticul tulpinilor toxigene de Corynebacterium diphteriae
C. Este o reacţie antigen anticorp
D. Este folosit în diagnosticul antraxului
E. Este folosit în diagnosticul febrelor enterale
7. Bacilul difteric:
A. Se dezvolta pe mediul Loeffler
B. Se dezvolta pe mediul Gundel Tietze
C. În bulion glucozat
D. Geloza simplă
E. Lowenstein Jensen
16. Ce bacili pot cauza infecții umane (meningite, pneumonii, toxiinfecții alimentare)?
A. Bacillus anthracis;
B. Bacillus subtilis;
C. Bacillus polymixa;
D. Bacillus aereus;
E. Bacillus licheniformis.
19. Bacillus anthracis este agentul etiologic al unei antropozoonoze cunoscută sub numele de:
A. Difterie;
B. Holeră;
C. Antrax;
D. Cărbune;
E. Febră tifoidă.
20. Alegeți variantele corecte cu privire la habitatul și sporogeneza bacilului anthracis:
A. Sporogeneza nu este condiționată de prezența oxigenului liber, sporii se pot forma în
sol, în substanțele organice moarte;
B. Sporii nu se formează în țesuturile animalului viu și nici în cadavrele nedeschise;
C. B. anthracis își are habitatul în țesuturile și umorile animalelor bolnave;
D. În mediul exterior bacilii sporulează, sporii fiind extrem de rezistenți la condițiile
fizico-chimice din pământ;
E. Deschiderea sau jupuirea cadavrelor animalelor moarte de antrax nu contributie la
răspândirea sporilor cărbunoși în sol.
28. Afirmațiile adevărate cu privire la rezistența la agenții fizici, chimici și biologici a B. anthracis
sunt:
A. Prin sterilizare la căldura umedă (autoclavare), sporii sunt distruși în 10 minute la
100oc;
B. In sol rezistă mai mult de 30 de ani;
C. Formele vegetative au o rezistență crescută;
D. Rezistă câteva săptămâni în plante furajere, blănuri, piei provenite de la animale moarte
de antrax;
E. În apă rezistă câțiva ani.
29. Afirmațiile adevărate cu privire la rezistența la agenții fizici, chimici și biologici a B. anthracis
sunt:
A. În cadavrele nedeschise (formându-se spori), bacilii se distrug în 5-7 zile;
B. Lumina solară directă distruge formele vegetative în 2-3 ore, iar sporii în 1-2 zile;
C. La uscăciune, ferit de razele de soare, sporii nu se conservă pentru mult timp;
D. În frotiuri fixate și colorate nu își pierd viabilitatea;
E. Formolul 1-2% și clorura de sodiu 5 distrug sporul în câteva minute.
30. Bacillus anthracis acționează prin:
A. Toxinogeneză;
B. Lipide;
C. Agresine;
D. Proteaze;
E. Lecitinaze.
31. Porțile de intrare pentru B. anthracis la animale sunt:
A. Tegumentul;
B. Mucoasa conjunctivală;
C. Cavitatea bucală;
D. Tractul gastro-intestinal;
E. Mucoasa otică.
53. După aspectul coloniilor de C. diphteriae pe telurit și gravitatea bolii, acestea pot fi în
variantele:
A. Mitis;
B. Tinsdale;
C. Intermedius;
D. Gravis;
E. OCST.
54. Afirmațiile adevărate privitoare la patogenitatea bacilului difteric sunt:
A. Are capacitate de invazie;
B. Se multiplică la poarta de ieșire, formând pseudomembranele;
C. Tulpinile toxigene produc exotoxina difterică ce determină boala (difterie);
D. Toxina are tropism pentru miocard, suprarenale, ficat, nervi periferici;
E. Acțiunea toxinei este reversibilă.
59. Alegeți asocierile corecte privitoare la recoltarea produselor patologice pentru confirmarea
diagnosticului de Bacillus anthracis:
A. Materii fecale – antrax cutanat;
B. Sânge – meningită;
C. Lichid de edem – antrax cutanat;
D. Serozitate din veziculă sau pustulă – septicemii;
E. Spută – antrax pulmonar.
60. Frotiurile realizate din produsele patologice, pentru a diagnostica B. anthracis se colorează:
A. Cu fucsină;
B. Prin metoda Gram;
C. Cu verde metil;
D. Cu albastru de metilen;
E. Cu violet de gențiană.
Tematica 10.
Genurile Vibrio, Campylobacter, Helicobacter
Complement simplu
1. Alegeţi enunţul corect referitor la vibrionul holeric:
A. Este un bacil Gram pozitiv
B. Este imobil
C. Creşte pe medii de cultură cu ph alcalin
D. Este o bacterie saprofită
E. Are o dimensiune de 10 µ
17. În funcție de pH-ul gastric, ce tip de pacienți sunt mai predispuși la infecție cu vibrionul
holeric?
A. Pacienții cu pH acid (2-2,2);
B. Pacienții cu pH slab bazic (7,2-7,4);
C. Pacienții cu pH neutru;
D. Pacienții cu pH slab acid (6,5-6,6);
E. Pacienții cu pH bazic (9-9,2).
21. Care dintre următoarele variante nu este o formă de tratament împotriva holerei?
A. reechilibrare hidroelectrolitică pe cale endovenoasă;
B. Tetraciclină;
C. Cloramfenicol;
D. Penicilină;
E. Chimioprofilaxie.
22. Pe ce fel de medii se face coprocultura pentru diagnosticarea infecțiilor cu vibrionul holeric?
A. Geloză sânge;
B. Geloză chocolat;
C. Tinsdale;
D. Bordet-Gengou;
E. TCBS.
28. Testele de diferenţiere între diferitele specii de vibrioni sunt următoarele, cu excepţia:
A. Reducerea nitratului;
B. Testul la optochin;
C. Hidroliza hipuratului;
D. Sensibilitatea la acidul nalidixic;
E. Sensibilitatea la cefalotin.
40. Care este bacteria care a schimbat concepţia conform căreia nicio bacterie nu poate supravieţui
la pH normal al stomacului?
A. E. coli;
B. C. jejuni;
C. C. coli;
D. E. faecium;
E. H. pylori.
41. H. pylori poate contracara efectul HCl cu ajutorul unei enzime numită:
A. Catalază;
B. Streptokinază;
C. Urează;
D. Peptidază;
E. Amilază.
46. Infecţia anuală cu H. pylori apare la copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 8 ani în proporţie de:
A. 5%;
B. 25%;
C. 18%;
D. peste 95%;
E. 10%.
47. PCR detectează prezenţa bacteriei Helicobacter pylori în placa dentară la:
A. 30% din pacienţii cu infecţie gastrică;
B. 15% din pacienţii cu infecţie gastrică;
C. 2% din pacienţii cu infecţie gastrică;
D. 21% din pacienţii cu infecţie gastrică;
E. 75% din pacienţii cu infecţie gastrică.
50. Riscurile terapiei cu Pepto-Bismol sau De-Nol pentru infecţiile cu H. pylori pot fi:
A. Risc mic de alergii;
B. Colorare permanentă a dinţilor;
C. Diaree;
D. Înroşirea tegumentului;
E. Cefalee.
51. Care dintre următoarele variante reprezintă un antibiotic folosit în terapia pentru infecţia cu H.
pylori?
A. Omeprazole;
B. Ranitidină;
C. Amoxicilină;
D. Nizatidină;
E. Pantoprazole.
52. Care dintre următoarele variante reprezintă un antibiotic folosit în terapia pentru infecţia cu H.
pylori?
A. Claritromicină;
B. Esomeprazole;
C. Rabenprazole;
D. Famotidină;
E. Ranitidină.
53. Inhibitor de pompa de protoni folosit în terapia pentru infecţia cu H. pylori este:
A. Metronidazol;
B. Omeprazole;
C. Famotidină;
D. Levofloxacin;
E. Azitromicină.
54. Inhibitor de pompa de protoni folosit în terapia pentru infecţia cu H. pylori este:
A. Nizatidină;
B. Amoxicilină;
C. Metronidazol;
D. Famotidină;
E. Rabenprazole.
Complement multiplu
1. Despre holeră se pot afirma următoarele:
A. Este o boală produsă de o bacterie din genul Vibrio
B. Este o infecţie cu caracter invaziv
C. Are o incubaţie de 1-4 zile
D. Debutul este lent
E. Deshidratarea apare rapid
3. Vibrionul holeric:
A. Este un bacil Gram pozitiv
B. Provoacă o boală diareică severă
C. Posedă antigenul flagelar H
D. Posedă antigenul somatic O
E. Este imobil
18. Specii ubicuitare în apele de suprafaţă marine şi dulci, în asociere cu peştii şi fructele de mare,
sunt:
A. Campylobacter jejuni;
B. Vibrio fluvialis;
C. Mycobacterium leprae;
D. Vibrio vulnificus;
E. Mycobacterium tuberculosis.
20. Alegeţi variantele corecte referitoare la structura antigenică a speciilor genului Vibrio:
A. Antigenul flagelar H este lipopolizaharidic, termostabil, fiind antigenul specific de
grup;
B. Antigenul „O” somatic – anticorpii anti-O conferă protecție;
C. Anticorprii dezvoltați împotriva antigenului flagelar H care are natură protecă, nu
conferă protecție antiinfecțioasă;
D. Există aproximativ 50 de serogrupuri O;
E. Exista peste 100 serogrupuri O.
21. Serogrupul O:1 al genului Vibrio posedă 3 determinanți antigenici: a, b și c din combinația
cărora rezultă cele 3 serotipuri:
A. Hikojima (a+b);
B. Inaba (a+c);
C. Ogawa (a+b+c);
D. Ogawa (a+b);
E. Hikojima (a+b+c).
37. Care dintre următoarele variante se referă la morfologia speciilor ce aparțin genului
Campylobacter?
A. Bacili Gram negativi;
B. Morfologie foarte diferită de cea a vibrionilor;
C. Aspect de “coamă de leu”;
D. Mobili;
E. Încapsulați.
38. Care dintre următoarele caracteristici se referă la speciile ce aparțin genului Campylobacter?
A. Fermentează zaharurile;
B. Oxidazo-pozitivi;
C. Catalazo-negativi;
D. Reduc nitratul, hidrolizează hipuratul;
E. Microaerofili cu creștere favorizată de atmosferă 5% oxigen și 10% co2.
40. Afirmațiile adevărate privitoare la principala cauză a bolii diareice în întreaga lume sunt:
A. Este o bacterie ce aparține genului Vibrio;
B. Se numește Campylobacter jejuni;
C. Este o bacterie ce aparține genului Helicobacter;
D. Se numeşte Helicobacter pylori;
E. Se numeşte Campylobacter jejuni.
43. Cele mai frecvente focare epidemice cu C. jejuni au fost citate în urma consumului de:
A. Carne de porc;
B. Apă contaminată;
C. Lactate;
D. Carne de pui insuficient preparată termic;
E. Glucide în exces.
44. Majoritatea pacienţilor simptomatici cu infecţie de C. jejuni sunt:
A. Bătrâni;
B. Adulţi tineri;
C. Copii;
D. Femei;
E. Bărbaţi.
45. Factorii de risc ai bolii diareice acute (BDA) în sectorul pediatric sunt:
A. Corticosteroizii;
B. Starea organismului;
C. Spitalizarea prelungită;
D. Consumul cărnii de porc;
E. Tratamentele cu antibiotice.
51. C. jejuni sunt microorganisme cu exigenţe deosebite de cultivare şi necesită utilizarea unor
procedee speciale:
A. O temperatură optimă de incubare: 42-43oc;
B. O incubare de 24 de ore;
C. O atmosferă de incubare optimă (anaerobioză);
D. Medii de cultură înalt selective (cu conţinut de cefalosporine);
E. Microaerofilie.
55. Comitetul Nobel de la Institutul Karolinska acordă Premiul Nobel în Fiziologie şi Medicină în
2005 lui Barry J. Marshall şi J. Robin Warren pentru:
A. Descoperirea bacteriei Campylobacter jejuni;
B. Rolul bacteriei Helicobacter pylori în producerea gastritei şi a ulcerelor;
C. Rolul bacteriei Campylobacter jejuni în bolile diareice;
D. Descoperirea bacteriei Helicobacter pylori;
E. Descoperirea bacteriei Treponema pallidum.
65. În ceea ce priveşte evoluţia clinică a infecţiei cu H. pylori, următoarele afirmaţii sunt
adevărate:
A. H. pylori este pentru cancerul gastric ceea ce reprezintă fumul de ţigară pentru cancerul
pulmonar (clasa I carcinogeni);
B. În 20-30 ani de infecţie cronică cu H. pylori poate apare cancerul gastric;
C. Majoritatea pacienţilor infectaţi au simptome;
D. Uneori apare inflamaţia manifestată sub formă de gastrită;
E. Câinii şi pisicile au acelaşi fel de H.pylori ca şi omul.
69. În ceea ce priveşte endoscopia cu testul ureazei pentru identificarea infecţiilor cauzate de H.
pylori, se recomandă:
A. Cu o lună înainte nu se iau antisecretorii anti-H2;
B. Cu o săptămână înainte nu se iau antisecretorii de tip inhibitori de pompă de protoni
PPI;
C. Cu o lună înainte nu se administrează bismul coloidal;
D. Cu 24 de ore înainte nu se iau antisecretorii de tip PPI;
E. cu 24 de ore înainte nu se iau antisecretorii anti-H2.
72. În ceea ce priveşte tratamentul în infecţiile cu H. pylori, următoarele afirmaţii sunt false:
A. Se recomandă claritromicină, metronidazolM
B. Tratamentul se asociază cu alcool;
C. Cura cu antibiotice este de minim 14 zile;
D. Dacă H. pylori este prezent post-terapeutic înseamnă că e rezistent la antibioticele
folosite;
E. Pentru tratamentul optim se recomandă antibiograma.
Complement simplu
9. Care din afirmaţiile de mai jos privind infecţia cu genul Shigella este adevărată:
A. Bacteriile pătrund pe cale respiratorie prin picăturile Pflugge
B. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor
C. Shigella face parte din flora saprofită a intestinului gros
D. Sursa de infecţie sunt doar animalele
E. Calea de transmitere este cutanată
21. Care este rǎspunsul corect referitor la caracterele de culturǎ ale genului Klebsiella :
A. Coloniile sunt de tip M (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene)
B. Coloniile sunt de tip S (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene)
C. Coloniile sunt de tip R (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene)
D. Coloniile sunt de tip G (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene)
E. Cresc greu pe mediile de culturǎ (geloza,gelozǎ sânge)
22. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Klebsiella:
A. Sunt bacili lactozo-negativi
B. Folosesc citratul ca unicǎ sursǎ de atomi de carbon
C. Nu produc lizina
D. Produc indol si hidrogen sulfurat
E. Reacţia ureazei este negativǎ
23. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Klebsiella:
A. Sunt bacili lactozo-pozitivi
B. Nu folosesc citratul ca sursǎ de atomi de carbon
C. Nu produc lizina
D. Reacţia ureazei este negativǎ
E. Produc indol şi hidrogen sulfurat
30. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele morfologice ale genului Proteus:
A. Bacilii polimorfi au forme scurte 1-3 microni şi forme lungi filamentoase pânǎ la 30 de
microni
B. Bacilii sunt imobili
C. Bacilii sunt sporulaţi
D. Bacilii sunt capsulaţi
E. Bacilii nu prezintǎ cili peritrihi
31. Identificaţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Proteus:
A. Bacteriile sunt anaerobe facultativ aerobe dezvoltându-se usor pe mediile simple
B. Bacteriile sunt aerobe facultativ anaerobe dezvoltându-se greu pe medii simple
C. Pe geloza sânge nu produce fenomenul de invazie a plǎcii
D. Pe mediile cu lactozǎ (AABTL, ADCL) fenomenul de invazie este inhibat
E. Pe mediile cu lactozǎ (AABTL, ADCL) apare fenomenul de invazie
33. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Proteus:
A. Nu produc hidrogen sulfurat
B. Fermenteazǎ lactoza
C. Reacţia indolului este negativǎ
D. Nu produc lizindecarboxilazǎ
E. Nu produc fenilalanindezaminazǎ
34. Care este rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Proteus:
A. Nu produc hidrogen sulfurat
B. Nu fermenteazǎ lactoza
C. Reacţia indolului este negativǎ
D. Nu produce fenilalanindezaminazǎ
E. Produc lizin decarboxilazǎ
38. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Salmonella:
A. Coloniile sunt de tip S lactozo-pozitive pe mediile diferenţiale
B. Pe mediul ADCL apar colonii lactozo-pozitive cu centrul alb
C. Pe mediul Mc Conkey apar colonii lactozo-negative (la18h) de talie micǎ
D. Pe mediul Mc Conkey apar colonii lactozo-pozitive (la18h) de talie mare cu margini
transparente
E. Produsele pluricontaminate nu se însǎmânţeaza iniţial în medii de îmbogatire
39. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la caracteristicile caracterelor biochimice ale genului
Salmonella:
A. Degradarea glucozei se realizeazǎ cu producere de gaz
B. Este absentǎ fermentarea lactozei
C. Elaboreazǎ hidrogen sulfurat
D. Produce indolul
E. Este prezentǎ lizindecarboxilaza
45. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la caracterele morfologice ale genului Shigella:
A. Sunt bacili Gram-negativi
B. Sunt imobili
C. Sunt bacili nesporulaţi
D. Sunt necapsulaţi
E. Sunt mobili datoritǎ cililor peritrihi
46. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la caracterele de cultura ale genului Shigella:
A. Dezvoltarea se face pe medii de îmbogaţire, selective si diferenţiale
B. Pe mediul diferenţial AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde, translucide care nu modificǎ
culoarea mediului
C. Mediile de imbogatire, selective si diferentiale contin saruri biliare
D. Pe mediile selective şi diferenţiale ADCL şi AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde,
translucide care modificǎ culoarea mediului
E. Pe mediul selectiv Leifson se dezvoltǎ colonii translucide care nu modificǎ culoarea
mediului datoritǎ lipsei de fermentare a lactozei
47. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele biochimice ale genului Shigella:
A. Bacilii dizenterici nu fermenteazǎ glucoza
B. Bacilii dizenterici fermenteazǎ glucoza cu producere de gaz
C. Bacilii dizenterici fermenteazǎ lactoza
D. Bacilii dizenterici nu fermenteaza zaharoza
E. Bacilii dizenterici fermenteazǎ zaharoza
76. În funcţie de caracterele biochimice în câte triburi pot fi grupate genurile familiei
Enterobacteriaceae ?
A. 6;
B. 5;
C. 7;
D. 4;
E. 3.
77. Familia cuprinde mai multe genuri ce pot fi grupate în triburi în funcţie de caracterele
biochimice. Tribul I cuprinde:
A. Genul Klebsiella, genul Serratia, genul Enterobacter;
B. Genul Proteus, genul Povidencia;
C. Genul Yersinia;
D. Genul Escherichia, genul Shigella;
E. Genul Salmonella, genul Arizona, genul Citrobacter.
82. Alte proprietăţi biochimice sunt utilizate pentru identificarea enterobacteriilor cu excepţia:
A. Fermentarea altor zaharuri cu sau fără producerea de gaz;
B. Producerea de hidrogen sulfurat - H2S;
C. Utilizarea citratului ca sursă de oxigen;
D. Formarea indolului din triptofan;
E. Formarea lizinei.
83. Genul Escherichia inhibă dezvoltarea florei proteolitice şi ajută la sintetizarea unor vitamine:
A. Vitamina K;
B. Vitamina E;
C. Vitamina C;
D. Vitamina A;
E. Vitamina D.
86. Bacilii din genul Escherichia pe mediul diferenţial AABTL formează colonii de tip:
A. S de culoare galbenă prin fermentarea glucozei;
B. S de culoare galbenă prin fermentarea lactozei;
C. S de culoare verde pentru că nu fermentează lactoza lactozei;
D. S de culoare verde prin fermentarea glucozei;
E. S de culoare verde prin fermentarea zaharozei.
87. Caracterele biochimice ale bacililor din genul Escherichia sunt următoarele cu excepţia:
A. Fermentează lactoza cu producere de gaz;
B. Fermentează zaharoza cu producere de gaz;
C. Fermentează glucoza cu producere de gaz;
D. Nu formează indol;
E. Nu se dezvoltă pe medii cu citrat ca unică sursă de atomi de carbon.
88. În anumite situaţii bacilii genului Escherichia pot produce infecţiile următoare cu excepţia:
A. Peritonite;
B. Colecistite;
C. Infecţii de plagă;
D. Boală diareică;
E. Febra tifoidă
89. Alegeţi răspunsul corect referitor la tulpinile de Escherichia coli ce produc diareea malignă a
nou născuţilor este:
A. Escherichia coli enteropatogen EPEC;
B. Escherichia coli enteroinvaziv ETEC;
C. Escherichia coli enterotoxigen EIEC;
D. Escherichia coli enterohemoragic EPEC;
E. Escherichia coli enteroinvaziv şi enterotoxigen
90. Care din următoarele afirmaţii cu referire la Escherichia coli enteroinvaziv este adevărată?
A. Produce o diaree hemoragică;
B. Produce o diaree asemănătoare holerei;
C. Produce epidemii diareice în spitale;
D. Produce o diaree asemănătoare dizenteriei;
E. Produce „diareea turiştilor”.
91. Care din următoarele afirmaţii cu referire la Escherichia coli enterotoxigen ETEC este falsă?
A. Produce o diaree asemănătoare holerei;
B. Produce „diareea turiştilor”;
C. Produce o diaree asemănătoare dizenteriei;
D. ETEC eliberează o enterotoxina „cholerae-like” (exotoxina termolabilă);
E. Poate apare la persoane ce consumă alimente procurate din comerţul stradal.
92. Diareea hemoragică are următoarele simptome cu excepţia:
A. Dureri abdominale;
B. Hipotermie;
C. Frecvent sanguinolentă;
D. Vărsături;
E. Febra~38C.
93. Care din următoarele afirmaţii cu referire la Escherichia coli enteropatogen EPEC este
falsă?
A. Produce epidemii diareice în spitale;
B. Apare la nou născuţi prin contaminare exogenă;
C. Apare în condiţiile lipsei de igienă;
D. Produce diareea epidemică malignă a nou -născuţilor;
E. Produce o diaree asemănătoare dizenteriei.
95. Care din următoarele afirmaţii este adevărată referitoare la Escherichia coli
enterohemoragic:
A. În cazul prezenţei EHEC în organism spitalizarea nu este obligatorie;
B. Tulpinile care produc boli la om produc boli animalelor rumegătoare;
C. EHEC nu se poate afla în intestinul animalelor rumegătoare: vaci, cerbi, elani;
D. Alte animale ca porcii, păsările pot prelua EHEC şi pot contribui la raspândirea lui;
E. EHEC produce o diaree hemoragică de obicei tulpini serotipul O167:H5.
96. Pentru identificarea la laborator a enterobacteriilor din genul Escherichia se face recoltarea
următoarelor produse patologice cu excepţia:
A. Urină;
B. Lichid peritoneal;
C. Exudat nazal;
D. LCR;
E. Puroi.
100. Caracterele morfologice ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt urmatoarele cu
excepţia:
A. Bacili Gram negativi;
B. Imobili
C. Mobili
D. Nesporulaţi;
E. Încapsulaţi.
101. Caracterele de cultură ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt următoarele cu excepţia:
A. Cresc uşor pe mediile de cultură (geloză);
B. Cresc uşor pe mediile de cultură (geloză sânge);
C. Coloniile sunt de tip M
D. Coloniile sunt de tip R
E. Pe AABTL, datorită fermentării lactozei produc colonii cu aspect de picătură de miere
(galbene, lucioase).
102. Caracterele biochimice ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt urmatoarele cu
excepţia:
A. Sunt bacili lactozo-pozitivi;
B. Folosesc citratul ca unică sursă de atomi de carbon;
C. Nu produc lizină;
D. Produc carboxilază;
E. Nu produc indol.
103. Caracterele biochimice ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt următoarele cu
excepţia:
A. Nu produc indol;
B. Nu produc H2S;
C. Folosesc citratul ca unică sursă de atomi de carbon;
D. Produc lizină şi carboxilază;
E. Reacţia ureazei este negativă;
104. Referitor la genul Klebsiella, saprofiţi condiţionat patogeni nu pot produce:
A. Dizenterie;
B. Infecţii urinare
C. Infecţii digestive (colite, enterocolite)
D. Peritonită
E. Infecţii nosocomiale (intraspitaliceşti)
109. Pentru identificarea la laborator a enterobacteriilor din genul Klebsiella se face recoltarea
următoarelor produse patologice cu excepţia:
A. Spută
B. Urină
C. Lichid cefalorahidian
D. Lichid peritoneal
E. Sucului gastric
110. Pentru genul Klebsiella cultura nu se face prin cultivarea produselor de laborator pe medii de
tip:
A. AABTL Drigalski
B. ADCL Leiffson
C. Mac Conkey;
D. Geloză sânge
E. Chapman hiperclorurat
113. Care din următoarele afirmaţii cu referire la genul Proteus este falsă?
A. Este foarte răspândit pe sol, gunoaie, ape poluate
B. Este foarte răspândit unde se găsesc materii organice în descompunere
C. Este agent obişnuit al proceselor de putrefacţie a cărnii
D. Se găseşte în număr mare în intestinul omului şi animalelor
E. Grupează enterobacterii cu un polimorfism accentuat
116. Caracterele de cultură ale enterobacteriilor din genul Proteus sunt următoarele cu excepţia:
A. Bacterii aerobe, facultativ anaerobe
B. Pe geloză simplă şi geloză sânge fenomenul de invazie este inhibat
C. Pe mediul diferenţial cu lactoză AABTL fenomenul de invazie este inhibat
D. Coloniile de Proteus sunt lactozo-negative
E. Se dezvoltă uşor pe medii simple
120. Bacteriile saprofite condiţionat patogene ale geului Proteus când părăsesc habitatul lor
natural pot produce următoarele cu excepţia:
A. Pneumonie
B. Otite
C. Peritonite;
D. Nu poate produce septicemie
E. Sinuzite
121. La genul Proteus prin examenul microscopic observăm următoarele mai puţin:
A. Bacili polimorfi
B. Bacili nesporulaţi
C. Bacili necapsulaţi
D. Bacili Gram negativi
E. Bacili Gram pozitivi
123. Genul Salmonella este alcătuit dintr-un mare număr de specii care rezistă în apele poluate:
A. 1-2 luni;
B. 2-6 luni;
C. 6-10 luni;
D. Aproximativ 1 an;
E. Aproximativ 2 ani;
125. Caracterele biochimice caracteristice ale genului Salmonella sunt următoarele cu excepţia:
A. Degradarea glucozei cu producere de gaz
B. Absenţa fermentării lactozei
C. Elaborarea de H2S
D. Prezenţa indolului
E. Prezenţa lizindecarboxilazei
132. Referitor la genul Salmonella: Pentru materiile fecale se utilizează mediul de conservare şi
transport ce asigură supravieţuirea salmonelelor timp de 4-6 zile:
A. OCST
B. MIU
C. Lowenstein-Jensen
D. Schaedler
E. Cary Blair
133. Vaccinul inactivat din antigen de suprafaţă (Typhim Vi, Typherix) oferă imunitate până la:
A. 1 an
B. 2 ani
C. 3 ani
D. 4 ani
E. 5 ani
135. Câte bacterii din genul Shigella sunt suficiente pentru a provoca boala la
om? A. 10;
B. 20;
C. 30;
D. 40;
E. 50.
136. Care gen cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul enterobacteriilor?
A. Yersinia;
B. Escherichia;
C. Salmonella;
D. Shigella;
E. Arizonae.
139. Referitor la Yersinia enterocolitica: din cauza adenitei mezenterice, infecţia poate mima o:
A. Pneumonie;
B. Dizenterie;
C. Cistită;
D. Endocardită;
E. Apendicită.
141. Referitor la genul Pseudomonas: bacilul piocianic este genetic rezistent la:
A. Penicilină
B. Aztreonam;
C. Imipenem;
D. Ceftazidim;
E. Aminoglicozidele.
142. Care afirmaţie referitoare la caracterele biochimice ale genului Pseudomonas este falsă:
A. Nu fermentează lactoza;
B. Nu fermentează zaharoza;
C. Oxidează glucoza;
D. Nu produce H2S;
E. Reacţia Voges Proskauer pozitivă.
143. Care afirmaţie referitoare la caracterele biochimice ale genului Pseudomonas este falsă:
A. Reacţia indol negativă;
B. Ureaza negativă;
C. Nu hidrolizează esculina;
D. Reacţia roşu metil pozitivă;
E. Utilizează citratul ca unică sursă de carbon.
Complement multiplu
1. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la familia Enterobacteriaceae:
A. Este formată din peste 200 specii bacili Gram negativi
B. Dimensiuni cuprinse între 10-16 microni lungime
C. Absenţa citocrom-oxidazei
D. Sunt strict anaerobi
E. Nesporulaţi
13. Pentru confirmarea diagnosticului de febră tifoidă se pot efectua, în funcţie de etapa bolii:
A. Coproculturi
B. Uroculturi
C. Hemoculturi
D. Biopsie de mucoasă gastrică
E. Spălătură bronşică
15. Care dintre afecţiunile de mai jos sunt produse de Yersinia pestis:
A. Pestă
B. Holera
C. Ciuma
D. Febră tifoidă
E. Glomerulonefrită acută
16. Care dintre caracterele de cultură de mai jos aparţin genului Shigella:
A. Produc colonii S pe mediile solide
B. Produc colonii R pe mediile solide
C. Pe AABTL este lactozo-negativa
D. Produc colonii în "ochi de pisică” pe mediile solide
E. Pe ADCL Leifson produce colonii semitransparente
33. Factorii de patogenitate cei mai importanţi ai enterobacteriilor sunt reprezentaţi de:
A. Endotoxine
B. Exotoxine
C. Pilii comuni
D. Capacitate scǎzutǎ de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E.coli)
E. Capacitatea de supravieţuire si multiplicare intracelularǎ cu posibilitatea de diseminare
în tot organismul
42. Tulpinile endogene sau exogene ale genului Escherichia realizeazǎ contaminarea unor
regiuni anatomice producând infecţii ca:
A. Infecţii urinare
B. Peritonite
C. Colecistite
D. Infecţii de plagǎ
E. Nu produc meningitǎ la nou nǎscut
48. Care sunt mediile de culturǎ în funcţie de tipul produsului patologic pentru genul
Escherichia ?
A. Gelozǎ sânge, AABTL pentru uroculturǎ, infecţii plagǎ
B. Pe ADCL, McConkey, pentru coproculturǎ
C. Pe ADCL, McConkey, pentru uroculturǎ
D. Gelozǎ sânge, AABTL pentru coproculturǎ
E. Cultura se face în anaerobiozǎ strictǎ
54. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la caracterele biochimice ale genului Klebsiella:
A. Sunt bacili lactozo-pozitivi
B. Folosesccitratul ca unicǎ sursǎ de atomi de carbon
C. Produc lizinǎ şi carboxilazǎ
D. Reacţia ureazei este negativǎ
E. Nu produc indol şi hidrogen sulfurat
55. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la caracterele biochimice ale genului Klebsiella:
A. Sunt bacili lactozo- negativi
B. Nu folosesc citratul ca unicǎ sursǎ de atomi de carbon
C. Produc lizinǎ şi carboxilazǎ
D. Reacţia ureazei este negativǎ
E. Nu produc indol şi hidrogen sulfurat
66. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele morfologice ale genului Proteus:
A. Sunt bacili polimorfi cu forme scurte 1-3 microni
B. Sunt bacili polimorfi cu forme filamentoase pânǎ la 30 microni
C. Bacilii sunt foare mobili datorita cililor peritrihi
D. Bacilii sunt sporulaţi
E. Bacilii sunt necapsulaţi
67. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la caracterele morfologice ale genului Proteus:
A. Sunt bacili polimorfi cu forme scurte 1-3 microni
B. Sunt bacili polimorfi cu forme filamentoase pânǎ la 30 microni
C. Bacilii sunt imobili
D. Bacilii sunt sporulaţi
E. Bacilii sunt capsulaţi
68. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Proteus:
A. Sunt anaerobe,facultativ aerobe
B. Pe geloza simplǎ şi gelozǎ sânge produc fenomenul de invazie a plǎcii
C. Pe AABTL fenomenul de invazie este inhibat;
D. Coloniile de proteus sunt lactozo-pozitive
E. Dacǎ pe aceeasi placǎ cu geloza se insǎmânţeaza în doua puncte opuse douǎ tulpini
diferite apare fenomenul liniei de demarcaţie
71. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele biochimice ale genului Proteus:
A. Au o acţiune proteoliticǎ
B. Produc hidrogen sulfurat
C. Nu fermenteazǎ lactoza
D. Reacţia indolului este negativǎ
E. Produc lizin decarboxilazǎ
72. Care din următoarele afirmaţii referitoare la caracterele biochimice ale genului Proteus sunt
adevărate:
A. Nu produc hidrogen sulfurat
B. Fermenteazǎ lactoza
C. Reacţia indolului este pozitivǎ
D. Produc fenilalanindezaminaza
E. Cresc pe medii de citrat ca unicǎ sursǎ de carbon
79. Identificaţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele morfologice ale genului Salmonella:
A. Prezintǎ bacili Gram-negativi 2-4microni/0,4-0,6microni
B. Bacilii sunt mobili cu cili peritrihi
C. Unii bacili prezintǎ o pseudocapsulǎ
D. Prezintǎ bacili sporulaţi
E. Prezintǎ bacili capsulaţi
80. Care sunt afirmaţiile false referitoare la caracterele morfologice ale genului Salmonella?
A. Sunt bacili Gram-pozitivi 2-4microni/0,4-0,6microni
B. Bacilii sunt imobili
C. Prezintǎ bacili nesporulaţi
D. Prezintǎ bacili capsulaţi
E. Prezintǎ bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi
81. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Salmonella:
A. Sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe
B. Bacteriile se cultivǎ pe medii selective şi diferenţialeADCL, Mc Conkey, XLD
C. Coloniile sunt de tip S lactozo-negative pe mediile diferenţiale
D. Coloniile sunt de tip S lactozo-pozitive pe mediile diferenţiale
E. Pe mediul Mc Conkey apar colonii manito-pozitive la 18h
82. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Salmonella pe
mediul Mc Conkey?
A. Lactozo-negative la 18h
B. De talie micǎ, mijlocie
C. Cu margini semitransparente
D. Colonii de tip R
E. Lactozo-pozitive la 18h
83. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la aspectul coloniilor de Salmonella pe mediul Wilson
Blair:
A. Apar colonii ( la 48 ore )
B. Coloniile sunt mari, negre
C. Coloniile sunt mici, negre
D. Coloniile sunt aderente de mediu, cu luciu şi halou metalic
E. Prezintǎ halou metalic datoritǎ reducerii sǎrii de bismut la bismut metalic
87. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la rezistenţa bacteriilor din genul Salmonella:
A. Bacteriile se distrug în 5-7 minute la 100 grade
B. Pe sol, pǎsuni rezistǎ 200 zile
C. În alimente trǎiesc de la 10 la 180 zile
D. Bacteriile pot trǎi 4 ani în pulberea de ouǎ
E. Nu sunt distruse de dezinfectante
94. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la diagnosticul de laborator ale genului Salmonella:
A. Se realizeazǎ prin evidenţierea agentului patogen în produsele patologice care sunt
prelevate în funcţie de stadiul bolii
B. Diagnosticul de laborator indicǎ hemocultura în fazǎ de debut
C. Diagnosticul de laborator indicǎ coprocultura în faza de stare
D. Nu se realizeazǎ prin evidenţierea agentului patogen în produsele patologice care sunt
prelevate în funcţie de stadiul bolii
E. Diagnosticul de laborator nu indica bilicultura în fazǎ de convalescenţǎ
97. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la tehnicile noi de identificare serologicǎ ale genului
Salmonella:
A. Tyhpiliza reacţie imunoenzimaticǎ de detecţie cantitativǎ a IgM specifici
B. Dot EIA pentru detecţia rapidǎ a IgM şi IgG specifice pentru Salmonella typhi
C. Typhidot Test rapid pentru detecţia IgM specifici ( metoda imunocromatograficǎ )
D. Pentru tratament se recomandă cloramfenicol, ampicilinǎ, cotrimoxazole, quinolone
E. Pentru tratament nu se recomandă cloramfenicol, ampicilinǎ, cotrimoxazole, quinolone
99. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la caracterele morfologice ale genul Shigella?
A. Sunt bacili Gram pozitivi
B. Sunt bacili Gram negativi
C. Sunt bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi
D. Sunt bacili nesporulaţi
E. Sunt bacili capsulaţi
100. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la caracterele morfologice ale genul Shigella:
A. Sunt bacili Gram negativi
B. Sunt bacili imobili
C. Sunt bacili sporulaţi
D. Sunt bacili necapsulaţi
E. Sunt bacili mobili
101. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Shigella:
A. Dezvoltarea se face pe mediile de îmbogǎţire,selective şi diferenţiale
B. Mediile de îmbogǎţire, selective şi diferenţiale conţin sǎruri biliare pentru inactivarea
florei saprofite
C. Pe mediile diferenţiale ADCL şi AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde,translucide care
modificǎ culoarea mediului datoritǎ lipsei de fermentare a lactozei
D. Pe mediile diferenţiale ADCL şi AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde,translucide care
nu modificǎ culoarea mediului datoritǎ lipsei de fermentare a lactozei
E. Pe mediile MC Conkey şi Wilson Blair se dezvoltǎ colonii rotunde
102. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Shigella:
A. Bacilii dizenterici fermenteazǎ glucoza cu producere de gaz
B. Bacilii dizenterici fermenteazǎ lactoza şi zaharoza
C. Evidenţierea caracterelor enzimatice se face prin însamantarea tulpinilor pe medii
speciale (TSI,MIU,Simmons) sau în sistem API
D. Bacilii dizenterici fermenteazǎ glucoza fǎrǎ producere de gaz
E. Bacilii dizenterici nu fermenteazǎ glucoza
103. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la grupurile serologice ale genului Shigella:
A. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde zece tipuri
B. Grupul B ( Shigella flexneri) cuprinde şase tipuri
C. Grupul C ( Shigella boydii ) cuprinde 14 tipuri serologice
D. Grupul A este cel mai patogen
E. Grupul D ( Shigella sonnei ) cuprinde 3 faze: faza I (S ) ,faza II ( R ) si faza III ( M)
107. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la recoltarea produselor patologice recoltate pentru
diagnosticul infecţiei cu Shigella?
A. Produsele patologice sunt materiile fecale
B. În cazul toxiinfecţiilor alimentare se recolteazǎ materii fecale de la bolnavi, personal
care mânuieste alimentele, probe din alimente incriminate
C. În dizenteria cronicǎ se poate recolta produsul direct de la nivelul leziunii sub control
rectoscopic
D. Produsul patologic recoltat este urina
E. În dizenteria cronicǎ se face hemocultura
127. Care sunt mediile de culturǎ pe care se dezvoltǎ bacteriile din genul Pseudomonas?
A. Bulion sau geloza simplǎ
B. Geloza sange
C. AABTL
D. Mc Conkey
E. Cary Blair
141. Familia cuprinde mai multe genuri ce pot fi grupate în triburi în funcţie caracterele
biochimice:
A. Tribul I: genul Escherichia, genul Enterobacter;
B. Tribul II :genul Salmonella, genul Serratia, genul Citrobacter;
C. Tribul III: genul Klebsiella, genul Arizona, genul Enterobacter;
D. Tribul IV genul Proteus, genul Povidencia;
E. Tribul V:genul Yersinia.
145. Enterobacteriile saprofite condiţionat patogene fac parte din flora normală a intestinului fiind
patogene numai în anumite cazuri:
A. Genul Escherichia cu specia tip Escherichia coli;
B. Genul Klebsiella cu 3 specii importante: K. pneumoniae, Klebsiella rhinoscleromatis,
K. Ozenae;
C. Genul Salmonella, cu speciile: Salmonella typhi, Salmonella paratyphi A, B, C,
Salmonella enteritidis, Salmonella cholerae suis;
D. Genul Enterobacter;
E. Genul Citrobacter.
146. Enterobacteriile saprofite condiţionat patogene fac parte din flora normală a intestinului fiind
patogene numai în anumite cazuri:
A. Genul Proteus, cu speciile Proteus mirabilis, P. vulgaris, P. rettgeri, P.morgani;
B. Genul Yersinia, cu 3 specii: Y. pestis, Y. enterocolitica, Y. Pseudotuberculosis;
C. Genul Serratia;
D. Genul Morganella;
E. Genul Providencia.
149. Factorii de patogenitate ai enterobacteriilor cei mai importanţi sunt reprezentaţi de:
A. Endotoxine (lipopolizaharide LPS sau Antigenul O din peretele celular) responsabile de
şocul endotoxinic şi CID (Coagulare Intravasculara Diseminată), febră, etc;
B. Exotoxine (enterotoxine eliberate de E. coli, Shigella spp.) cu acţiune asupra
monocitelor şi responsabile de manifestarile digestive;
C. Pilii comuni(fimbriile) cu rol esenţial în aderarea la mucoase şi pilii sexuali cu rol în
transferul de material genetic prin conjugare;
D. Capacitatea crescută de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E.
coli);
E. Capacitatea de supravieţuire şi multiplicare intracelulară (intrafagocitar) cu posibilitatea
de diseminare în tot organismul (infecţii sistemice produse de Salmonella spp).
157. Alte proprietăţi biochimice sunt utilizate pentru identificarea speciilor enterobacteriilor:
A. Fermentarea altor zaharuri cu sau fără producerea de gaz;
B. Producerea de hidrogen sulfurat - H2S;
C. Utilizarea citratului ca sursă de oxigen;
D. Formarea lizinei;
E. Formarea acetil -metil - carbinolului ca produs final de fermentaţie a lactozei (reacţia
Voger - Proskauer).
160. Referitor la caracterele de cultură ale genului Escherichia, sunt adevărate următoarele:
A. Bacilii au dezvoltare rapidă pe medii de cultură simple (bulion, geloză);
B. Pe mediul geloză sânge dau colonii de tip S sau M pentru variante cu microcapsulă;
C. Pe mediul diferenţial AABTL formează colonii S de culoare verzi prin fermentarea
lactozei;
D. Pe mediul diferenţial AABTL formează colonii S de culoare galbene prin fermentarea
glucozei;
E. Pe mediul diferenţial AABTL formează colonii S de culoare galbene prin fermentarea
maltozei.
161. Referitor la caracterele biochimice ale genului Escherichia, sunt adevărate următoarele:
A. Fermentează lactoza;
B. Fermentează zaharoza;
C. Fermentează glucoza;
D. Nu formează indol;
E. Nu se dezvoltă pe medii cu citrat ca unică sursă de atomi de carbon.
162. Referitor la genul Escherichia: în anumite situaţii, în care tulpini endogene sau exogene
realizează contaminarea unor regiuni anatomice sau ţesuturi normal sterile, produce infecţii ca:
A. Infecţii urinare (produce aproximativ 50% din totalul infecţiilor urinare);
B. Peritonite;
C. Colecistite;
D. Infecţii de plagă;
E. Produc meningită la nou născut.
166. Care afirmaţii legate de Escherichia coli enterotoxigen ETEC sunt corecte?
A. Eliberează o enterotoxina „cholerae-like”;
B. Endotoxina termolabilă determină transformarea enterocitului din celula absorbanta în
celula secretantă;
C. Exotoxina termolabilă determină transformarea enterocitului din celula absorbanta în
celula secretantă;
D. Exotoxina termolabilă determină transformarea enterocitului din celula secretantă în
celula absorbantă;
E. Duce la o diaree apoasă.
168. Care afirmaţii legate de Escherichia coli enterohemoragic EHEC sunt corecte?
A. Unele infecţii sunt uşoare, altele severe, putând duce la exitus;
B. Aproximativ 30% dezvoltă o complicaţie: sindromul hemolitico uremic;
C. Spitalizarea nu este obligatorie;
D. Majoritatea se vindecă;
E. Unii dezvoltă afecţiuni cornice: insuficineţă renală cronică IRC sau mor.
169. Care afirmaţii legate de Escherichia coli enterohemoragic EHEC sunt corecte?
A. ECEH se poate afla în intestinul animalelor rumegătoare: vaci, cerbi, elani;
B. ECEH se poate afla în intestinul păsărilor;
C. Tulpinile care produc boli la om nu produc boli animalelor rumegătoare;
D. Tulpinile care produc boli la om produc boli animalelor rumegătoare;
E. Porcii pot prelua EHEC şi pot contribui la raspândirea lui.
170. Referitor la Escherichia coli: cultivarease face pe diferite medii de cultură în funcţie de tipul
produsului patologic:
A. Geloză sânge pentru urocultură;
B. ADCL pentru coprocultură;
C. McConkey pentru coprocultură;
D. McConkey pentru urocultură;
E. AABTL pentru infecţii plagă.
181. Referitor la genul Klebsiella: prin cultivarea produselor de laborator se dezvoltă coloniile
caracteristice de tip M pe mediile:
A. AABTL
B. ADCL (Leiffson);
C. Mac Conkey;
D. Geloză sânge;
E. Geloză chocolat.
189. Referitor la genul Proteus: bacterii saprofite condiţionat patogene pot produce infecţii când
părăsesc habitatul lor natural:
A. Pneumonie;
B. Pojar;
C. Otite;
D. Sinuzite;
E. Peritonite.
190. Referitor la genul Proteus: bacterii saprofite condiţionat patogene pot produce infecţii când
părăsesc habitatul lor natural:
A. Rubeolă;
B. Toxiinfecţii alimentare;
C. Enterocolite acute;
D. Infecţii genitale;
E. Rujeolă.
196. Referitor la genul Salmonella: Bacterii aerobe, facultativ anaerobe, se cultivă pe medii
se1ective şi diferenţiale:
A. B.S.A;
B. TCBS;
C. ADCL;
D. McConkey;
E. XLD.
199. La genul Salmonella pe mediul înalt selectiv Wilson Blair apar colonii:
A. La 24h;
B. Mici şi negre;
C. Aderente de mediu;
D. Fără luciu;
E. Cu halou metalic.
215. Referitor la genul Salmonella: în laborator este obligatorie etapa de îmbogăţire prin
însămânţare pe două medii de îmbogăţire :
A. Mediul selenit acid de sodiu;
B. Mediul Muller Kauffmann (cu tetrationat);
C. Mediul Wilson Blair;
D. Mediul ADCL;
E. Mediul Mc Conkey.
217. Referitor la genul Salmonella: identificarea serologică a tulpinilor izolate se face prin
aglutinare cu seruri:
A. Polivalente anti-O;
B. Divalente anti-O;
C. Monovalente anti-O;
D. Seruri anti-H;
E. Seruri anti-Vi.
221. Care afirmaţii sunt corecte cu privire la vaccinul inactivat din antigen de suprafaţă (Typhim
Vi, Typherix)?
A. O doză 0.2ml subcutanat;
B. O doză 0.5ml intramuscular ;
C. Este eficient după 1 săptămână;
D. Imunitatea durează pănă la 3 ani;
E. Rapel la 3ani.
225. Referitor la genul Shigella: pe mediile diferenţiale (ADCL, AABTL) se dezvoltă colonii:
A. Rotunde;
B. Translucide;
C. Opace;
D. Lactozo-negative;
E. Lactozo-pozitive.
227. Referitor la caracterele biochimice ale genului Shigella: evidenţierea caracterelor enzimatice
se face prin însămânţarea tulpinilor în sistem API sau pe medii speciale:
A. Bordet Gengou;
B. TSI;
C. Lowenstein-Jensen;
D. MIU;
E. Simmons.
228. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la structura antigenică a genului Shigella?
A. Genul Shigella are 4 grupuri serologice: A, B, C, D;
B. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde 10 tipuri;
C. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde 7 tipuri;
D. Grupul A este cel mai patogen;
E. Tipul Shigella Shiga este cel mai patogen dintre toate tipurile, elaborând o endotoxină
neurotropă;
229. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la structura antigenică a genului Shigella?
A. Grupul B (Shigella dysenteriae) cuprinde 6 tipuri;
B. Grupul B (Shigella flexneri) cuprinde 6 tipuri.
C. Grupul C (Shigella boydii) cuprinde 15 tipuri serologice;
D. Grupul D (Shigella sonnei) cuprinde 2 faze: faza 1 (S) şi faza II (R);
E. Grupul D (Shigella sonnei) cuprinde 2 faze: faza 1 (R) şi faza II (S).
238. Referitor la genul Shigella coprocultura se efectuează pe medii selectivo - diferenţiale, de tip:
A. Mc Conkey;
B. Schaedler;
C. ADCL;
D. Salmonella-Shigella;
E. B.S.A.
243. Care afirmaţii sunt corecte legate de Pesta-Ciuma “Moartea neagră” (“Black Death”)?
A. Pandemia a început în America centrală şi s-a răspândit în Europa;
B. Numărul total de morţi este estimat la 75 milioane, din care aproximativ 25–
50 milioane în Europa;
C. Se estimează ca a murit 30% - 60% din populaţia Europei şi că populaţia a scăzut de la
450 milioane la aproximativ 375 milioane în anul 1600;
D. Ciuma a revenit la fiecare generaţie cu virulenţă şi mortalitate variată până în 1700
(peste 100 de epidemii în Europa);
E. În anul 1603 ciuma a omorât aprox 38.000 londonezi.
258. Genul Pseudomonas cuprinde bacterii aerobe, nepretenţioase ce se pot dezvolta pe mediile:
A. Bulion;
B. Geloză simplă;
C. Geloză sânge;
D. B.S.A;
E. AABTL.
259. Care afirmaţii sunt corecte legate de cultura genului Pseudomonas?
A. Prin cultivarea în bulion se observă creşterea bacilului prin apariţia turbidităţii mediului
şi apariţia unei membrane cenuşii la suprafaţă, aderentă la pereţii eprubetei;
B. După incubare 12 h mediul devine vâscos, deasupra formându-se o membrană sub care
se adună pigmentul albastru verzui şi se degajă un miros caracteristic de flori de
salcâm;
C. Pe geloză simplă pot apare colonii de mai multe tipuri: S, R sau M în funcţie de
originea tulpinii şi vârsta culturii;
D. Coloniile nu au reflexe metalice;
E. Diferiţii pigmenţi secretaţi de P.aeruginosa (piocianina de culoare albastră,
fluoresceina de culoare galben fluorescent) sunt difuzibili în mediu (hidrosolubili).
262. Pseudomonas aeruginosa este o specie condiţionat patogenă, având însă numeroşi factori de
virulenţă:
A. Capacitatea de aderenţă datorită fimbriilor;
B. Transfer de material genetic mai ales cu rol în transferul de rezistenţă faţă de
antibiotice;
C. Invazivitatea datorată enzimelor proteolitice intraceluleare: elastaza şi proteaza alcalină,
ce lizează elastina, colagenul, Ig G, IgA şi complementul, respectiv fibrina;
D. Invazivitatea datorată fosfolipazei şi lecitinazei;
E. Mucopolizaharidul tulpinilor capsulate favorizează formarea unui biofilm aderent şi
protejează bacteriile de activitatea fagocitelor şi de acţiunea unor antibiotice.
Tematica 12.
Genul Mycobacterium : Mycobacterium
tuberculosis, Mycobacterium leprae
Complement simplu
1. Mycobacterium tuberculosis:
A. Sunt coci Gram pozitivi
B. Sunt bacili Gram negativi
C. Se colorează în roşu prin coloraţia Ziehl-Nielsen
D. Se colorează în albastru la coloraţia Ziehl-Nielsen
E. sunt bacili acid-alcoolo sensibili
5. Cele mai importante surse de infecţie cu Mycobacterium tuberculosis sunt reprezentate de:
A. Bovine
B. Păsări
C. Bolnavi
D. Apă de la robinet contaminată
E. Manopere de sondare şi cateterizare
7. Mycobacterium leprae :
A. Sunt bacili acid alcoolo-rezistenţi
B. Se multiplică strict extracelular
C. Sunt sensibili la acizi şi baze
D. Produc o boală cu incubaţie scurtă
E. Boala nu se transmite prin secreţii nazale
15. Permeabilitatea foarte scăzută a peretelui celular a mycobacteriilor se datorează faptului că:
A. Lipidele din peretele celular sunt legate de arabinoglicani şi peptidoglicani subiacenţi
B. Polimerizarea peptidoglicanului din structura peretelui celular nu este catalizată de
THFA
C. Lipoarabinomananul facilitează supravieţuirea M. tuberculosis în interiorul
macrofagelor
D. Cord factorul (trehaloze acetilate) inhibă migrarea leucocitelor, determină leziuni
granulomatoase şi serveşte ca adjuvant antigenic
E. Cord factorul formează granuloamele şi nu serveşte ca adjuvant antigenic
18. Structura peretelui celular realizează o barieră hidrofobă la pătrunderea în celulă a coloranţilor
hidrosolubili şi conferă micobacteriilor:
A. Acid-alcoolo-sensibilitate
B. O sensibilitate crescută la desicare
C. Acid-a1coolo-rezistenţă
D. O rezistenţă crescută la hidratare
E. Incapacitatea de a supravieţui la desicare
27. Dacă intradermoreacţia la P.P.D este pozitivă, atunci sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu
excepţia:
A. Constituie un argument pentru diagnosticul de tuberculoză
B. Semnifică existenţa hipersensibilităţii
C. Pacientul a avut complexul primar care s-a vindecat, a fost vaccinat sau are tuberculoza
activă
D. Nu se va face niciodată vaccinul
E. Se poate face vaccinul BCG
6. Care dintre variantele enumerate sunt corecte privind rezistenţa Mycobacterium tuberculosis:
A. Rezistă luni sau ani în praf
B. Sunt sensibili la acţiunea radiatilor solare
C. Sunt rezistenţi la acţiunea antisepticelor şi dezinfectantelor
D. Sunt sensibili la cloramină
E. Sunt sensibili la penicilină
9. În TBC primară:
A. Apare hipersensibilitatea la 4- 12 saptamani de la infecţie
B. Hipersensibilitatea este de tip I
C. Hipersensibilitatea este de tip IV
D. Se formeaza o leziune numita tubercul
E. Zona centrala se poate necroza cu formarea de cazeum
24. Cord factorul (trehaloze acetilate)prezent la tulpinile virulente are următoarele funcţii:
A. Determină leziuni granulomatoase
B. Inhibă migrarea leucocitelor
C. Serveşte ca adjuvant antigenic
D. Este responsabil de necroza cazeoasă
E. Facilitează supravieţuirea M. tuberculosis în interiorul macrofagelor
25. Structura peretelui celular al mycobacteriilor conferă celulei bacteriene următoarele proprietăţi:
A. Acid- alcoolo-rezistenţă
B. Realizează o barieră hidrofobă la pătrunderea în celulă a coloranţilor hidrosolubili
C. Realizează o barieră hidrofilă la pătrunderea în celulă a coloranţilor liposolubili
D. O rezistenţă crescută la desicare
E. O rezistenţă scăzută la desicare
26. Proprietăţile tinctoriale ale familiei Mycobacteriaceae sunt:
A. Nu se colorează cu fuxină
B. Se colorează cu fuxină concentrată
C. Rezistă la decolorarea cu amestecul de acid mineral şi alcool
D. Sunt frecvent neutre la coloraţia Gram
E. Nu rezistă la decolorarea cu amestecul de acid mineral şi alcool
33. După 4-12 săptămâni după ce subiectul a inhalat bacilii tuberculoşi apare:
A. Hipersensibilitatea la tuberculoproteine
B. O stimulare a imunităţii mediate celular
C. Formarea unui granulom cronic în jurul leziunii iniţiale de alveolită
D. O zonă centrală de celule gigante multinucleate derivate din macrofage (celule
Langerhans) ce conţin bacili
E. O regiune periferică cu celule Langerhans
37. Intradermoreacţie (IDR) la P.P.D (“Purified Protein Derivate”) are următoarea interpretare:
A. diametrul este mai mic de 10 mm, reacţia este pozitivă
B. O reacţie cu diametrul mai mare de 10 mm, cu apariţia de edem, induraţie, flictenă sau
chiar necroză este pozitivă
C. Reacţia IDR la PPD pozitivă semnifică existenţa hipersensibilităţii (pacientul a avut
complexul primar care s-a vindecat, a fost vaccinat sau are tuberculoza activă)
D. IDR la PPD nu este util pentru vaccinarea BCG
E. o reacţie pozitivă nu este echivalentă numai cu boala ci reprezintă o reacţie de
hipersensibilitate
Complement simplu
1. Următoarele afirmaţii despre bacteriile anaerobe sunt adevarate, cu excepţia;
A. Bacteriile anaerobe nu utilizează oxigenul pentru creştere şi reacţii metabolice
B. Bacteriile anaerobe utilizează energia rezultată din reacţii oxidative
C. Oxigenul este toxic pentru bacteriile anaerobe
D. Cuprinde specii foarte diferite din punct de vedere morfotinctorial
E. Atât anaerobii exogeni cât şi cei endogeni pot produce infecţii.
16. Din punct de vedere morfologic una dintre afirmaţiile despre bacteriile Clostridium perfringens
este falsă:
A. Sunt Gram pozitivi
B. Au capetele rotunjite
C. Nu prezintă spori
D. Au capsulă
E. Sunt imobili
18. Nu face parte din caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens:
A. Se cultivă pe geloză sânge cu adaus de aminoglicozide
B. Produc miros caracteristic
C. Se cultivă şi în mediul lichid cu thioglicolat de sodiu
D. Formează colonii de dimensiuni mari, de tip S sau cu aspect rugos
E. Majoritatea tulpinilor produc hemoliză dublă
19. Nu face parte din caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens:
A. Se cultivă pe geloză sânge cu adaus de aminoglicozide;
B. Nu produc miros caracteristic.
C. Formează colonii de dimensiuni mari, de tip M.
D. Majoritatea tulpinilor produc hemoliză dublă.
E. Nu au activitate proteolitică.
21. Despre Clostridium tetanii sunt adevărate toate afirmaţiile de mai jos cu excepţia:
A. Sunt bacili Gram negativi
B. Sunt bacili lungi, groşi, cu capete rotunjite,
C. Prezintă capete rotunjite
D. Prezintă un spor subterminal deformant (aspect de rachetă de tenis)
E. Sunt mobili
22. Afirmaţiile de mai jos sunt adevărate în privinţa bacilului Clostridium tetani, cu excepţia:
A. Este agentul etiologic al tetanosului
B. Toxina tetanică este o endotoxină
C. Toxina tetanică are două componente
D. Tetanospasmina se fixează la nivelul receptorilor gangliozidici de la nivelul sistemului
nervos central şi blochează eliberarea mediatorilor chimici
E. Tetanolizina care este o hemolizină
23. Afirmaţiile de mai jos sunt adevărate în privinţa bacilului Clostridium tetani, cu excepţia:
A. Este agentul etiologic al tetanosului
B. Toxina tetanică este o exotoxină
C. Toxina tetanică are două componente
D. Tetanospasmina se fixează la nivelul receptorilor gangliozidici de la nivelul sistemului
nervos central şi permite eliberarea mediatorilor chimici
E. Tetanolizina care este o hemolizină
25. Din grupul bacteriilor anaerobe endogene fac parte urmatoarele cu o excepţie:
A. Peptococcus
B. Lactobacillus
C. Clostridium
D. Bacteroides
E. Fusobacterium
35. Anaerobii endogeni sunt reprezentaţi de următorii bacili Gram pozitivi cu excepţia:
A. Lactobacillus cu habitat vaginal;
B. Propionibacterium: pe tegument;
C. Eubacterium: habitat în colon, cavitate bucală;
D. Peptococcus: habitat în colon;
E. Bifidobacterium: habitat în colon, cavitate bucală.
39. Genul Bacteroides cuprinde în acest moment foarte multe specii, se găsesc în număr foarte
mare în:
A. Flora intestinului subţire >108 /gram materii fecale;
B. Flora intestinului subţire >1010 /gram materii fecale;
C. Flora intestinului gros >1011 /gram materii fecale;
D. Flora intestinului gros >108 /gram materii fecale;
E. Flora intestinului gros >109 /gram materii fecale.
40. În cazul genului Bacteroides la examenul microscopic pe frotiu se observă prezenţa bacililor cu
următoarele caracteristici, mai puţin una:
A. Dimensiuni de 1-3 microni;
B. Dimensiuni de 5-8 microni;
C. Bacili Gram negativi;
D. Ovali;
E. Nesporulaţi.
41. În cazul genului Bacteroides antibiograma este obligatorie. Ca şi ceilalţi anaerobi sunt
sensibili la următoarele antibiotice, cu excepţia:
A. Metronidazol
B. Lincomicină
C. Cloramfenicol
D. Cefoxitin
E. Gentamicină
42. Cultura fusobacteriilor pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă în strictă anaerobioză
necesită pentru dezvoltare o perioadă de:
A. 1-2 zile;
B. 2-3 zile;
C. 3-4 zile;
D. 3-5 zile;
E. 3-6 zile.
58. Toxina botulinică este termolabilă şi poate fi distrusă prin fierbere timp de:
A. 5 minute;
B. 10 minute;
C. 15 minute;
D. 20 minute;
E. 3 minute.
61. Pentru distrugerea sporilor de Cl. botulinum este foarte importantă sterilizarea la 120°C, timp
de:
A. 10 minute;
B. 20 minute;
C. 40 minute;
D. 1 oră;
E. 2 ore.
Complement multiplu
1. Fac parte dintre anaerobii endogeni:
A. Peptococcus, Peptostreptococcus;
B. Veilonella
C. Corynebacterium spp
D. Eubacterium, Bifidobacterium
E. Bacteroides, Fusobacterium
3. Fusobacteriile:
A. Sunt bacterii lungi
B. Au capetele ascuţite
C. Sunt deseori pleomorfe
D. Sunt bacili scurţi
E. Au capetele rotunjite
6. Genul Clostridium:
A. Cuprinde bacili Gram negativi;
B. Sunt bacili cu dimensiuni mari;
C. Sunt nesporulaţi;
D. Habitatul lor natural este solul şi intestinul omului şi animalelor;
E. Cele mai multe specii sunt imobile.
17. Botulismul:
A. Este o toxiinfecţie alimentară
B. Are o incubaţie de 7 zile
C. Se trateaza chirurgical
D. Se trateaza cu ser antitoxic
E. Se manifesta cu febră inaltă
21. Tetanosul:
A. Este produs de o bacterie aerobă
B. Are o perioada de incubaţie de 4-5 zile pana la 2 săptămâni
C. Se administrează antibiotice
D. Se trateaza chirurgical şi prin administrarea de antitoxină
E. Profilaxia consta în vaccinarea BCG
31. Veilonella:
A. Au habitat în colon;
B. Au habitat în cavitatea bucală;
C. Pot produce infecţii polimicrobiene;
D. Sunt bacili Gram pozitivi;
E. Sunt bacili Gram negativi.
41. În cazul genului Bacteroides la examenul microscopic pe frotiu se observă prezenţa bacililor:
A. Gram pozitivi;
B. Gram negativi;
C. Cu dimensiuni de 3-6 microni;
D. Cu dimensiuni de 1-3 microni;
E. Ovali.
62. În cazul Clostridium tetanii , despre diagnosticul de laborator putem spune următoarele:
A. Are nevoie de anaerobioză strictă;
B. Datorită imobilităţii sale produce creştere în valuri;
C. Datorită imobilităţii sale deosebite nu produce invazia mediului de cultură;
D. Datorită mobilităţii sale deosebite produce fenomenul de migrare;
E. Produce peptidaze.
63. În cazul Clostridium tetanii, despre diagnosticul de laborator putem spune următoarele:
A. Produce gelatinază;
B. Fermentează glucidele;
C. Produce hemolizină;
D. Cultura are miros de corn ars;
E. Se face identificarea biochimică.
69. Referitor la Clostridium botulinum, după o incubaţie de 18-24 ore apar paralizii ale muşchilor
capului cu:
A. Diplopie;
B. Miopie;
C. Strabism;
D. Disfagie;
E. Vorbire dificilă.
Complement simplu
11. În sifilisul primar în cazul şancrului de inoculare, treponemele se pot evidenţia direct prin:
A. Microscopia în câmp întunecat
B. Imunoflorescenţa directǎ
C. Microscopie optică, coloraţie prin impregnare argentică Levaditi-Fontana-Tribondeau
D. Imunofluorescenţă indirectă
E. Nu se colorează Gram
16. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testele de diagnostic ale infecţiei luetice:
A. Testul nontreponemic VDRL este un test de screening, rapid şi simplu
B. Testul nontreponemic VDRL este un test de screening, care se poate aplica serului şi
lichidului cefalorahidian
C. Testul nontreponemic RPR este un test de screening, rapid şi simplu
D. Nu sunt teste utile ca indicator de reinfecţie
E. Pot fi efectuate cantitativ, urmǎrind scǎderea titrului ca urmare a unui tratament adecvat
23. Diagnosticul infecţiilor cu Chlamydia se poate face prin următoarele tehnici cu excepţia:
A. Detectarea antigenului
B. Metoda ELISA
C. Metoda PCR
D. Imunofluorescenţă
E. Testul catalazei
45. Speciile cele mai importante de mycoplasme în patologia umană sunt următoarele, cu excepţia:
A. Mycoplasma pneumoniae, care produce infecţii respiratorii
B. Mycoplasma genitalium, care produce uretrită non-gonococică
C. Ureaplasma urealyticum, care produce uretrită non-gonococică
D. Mycoplasma hyopneumoniae, care produce dismenoree, vaginită
E. Mycoplasma hominis, care produce pielonefrită, boală inflamatorie pelviană, stare febrilă
postpartum
Complement multiplu
1. Speciile patogene din genul Treponema pentru om sunt:
A. Treponema pallidum
B. Treponema pertenue
C. Treponema carateum
D. Treponema berlinense
E. Treponema porcinum
6. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la structura antigenicǎ a speciilor genului Treponema?
A. Cardiolipina, un antigen de naturǎ fosfolipidicǎ prezent doar la speciile patogene
B. Antigene proteice diferite în funcţie de specie
C. Antigene ale corpului bacterian, foarte specifice, caracteristice treponemelor patogene
D. Cardiolipina, un antigen de naturǎ fosfolipidicǎ, prezent la toate treponemele patogene
şi nepatogene şi în unele ţesuturi animale sau umane
E. Antigene de suprafaţǎ, determinǎ apariţia de anticorpi ce reacţioneazǎ în reacţiile de
imunoflorescenţǎ
16. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la testul de diagnostic serologic al sifilisului VDRL:
A. Este o reacţie de aglutinare pe lamǎ
B. Antigenul reprezentat de cardiolipina adsorbitǎ pe particule de colesterol
C. Este o reacţie de fixare de complement
D. Antigenul adsorbit va forma agregate în cateva minute cu anticorpii din serul
pacientului
E. Reacţia se citeşte la 2 ore
17. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testul de diagnostic serologic al sifilisului RPR:
A. Antigenul este reprezentat de cardiolipina adsorbitǎ pe particulele de carbon
B. Antigenul e reprezentat de serul pacientului
C. Rezultatul este pozitiv când apare aglutinarea
D. Rezultatul este pozitiv în lipsa aglutinării
E. Este o reacţie foarte specifică de diagnostic
20. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testul FTA (fluorescent treponemal antibody) de
diagnostic în sifilis:
A. Utilizeazǎ imunofluorescenţa indirectǎ
B. În reacţie participǎ antigen treponemic inactivat cu serul pacientului
C. În reacţie participă anticorpi anti-imunoglobulinǎ umanǎ
D. Este o reacţie cu sensibilitate crescută dar este nespecifică
E. Este primul test care se pozitiveazǎ în sifilisul primar
21. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testul TPHA de diagnostic serologic în sifilis:
A. Este reacţia care se bazează pe aglutinarea eritrocitelor
B. Eritrocitele sunt tratate sǎ adsoarbǎ pe suprafaţa lor treponemele
C. Reacţia se pozitivează la pacienţii cu anticorpi antitreponemici în ser,
D. Reacţia se pozitivează la pacienţii sănătoşi, neinfectaţi
E. În contact cu serul pacientului ce posedǎ anticorpi antitreponemici, apare reacţia de
aglutinare a leucocitelor
22. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la interpretarea testului serologic TPHA de diagnostic în
sifilis:
A. Rezultatul pozitiv (1-4+), indicǎ prezenţa anticorpilor specifici antitreponemici,
semnificând o infecţie actualǎ sau în antecedente
B. Rezultatul pozitiv (1-4+), indicǎ prezenţa anticorpilor specifici antitreponemici,
semnificând imunizarea şi protecţia faţă de o infecţie ulterioară cu Treponema
pallidum
C. TPHA negativ cu RPR pozitiv semnifică fie absenţa infecţiei fie o infecţie foarte
recentǎ
D. TPHA pozitiv cu RPR negativ semnifică infecţia actuală sau o infecţie trecută,
vindecată (anticorpi anamnestici)
E. Rezultatul negativ indicǎ prezenţa anticorpilor
58. Serotipurile D, Da, E, F, G, H, 1, Ia, J şi K ale Chlamydia trachomatis pot produce următoarele
infecţii:
A. Cu transmitere pe cale sexuală
B. Limfogranulomatoza veneriană
C. Uretrita negonocociă, cervicite, salpingite
D. Trachomul, sindrom reiter
E. Epididimite, prostatite, proctite
61. Imunofluorescenţa directă sau indirectă folosită în diagnosticarea infecţiilor cu Chlamydia este
o metodă care:
A. Pune în evidenţă incluziunile intracitoplasmatice şi corpusculii elementari
B. Necesită reactivi relativi scumpi, microscop cu lampă UV
C. Nu este o metodă de diagnostic de elecţie pentru infecţiile cu chlamydii
D. Se obţin multe rezultate fals negative
E. Are o sensibilitate de până la 80%, iar specificitatea de 99%
62. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la antibioticele folosite în infecţiile cu Chlamydia:
A. Azitromicina inhibă dezvoltarea chlamydiilor la începutul ciclului de dezvoltare
B. Eritromicina se administrează mai ales la gravide, nou născuţi şi copii
C. Chlamydiile sun sensibile la betalactamice şi glicopeptide
D. Tetraciclinele reprezintă antibiotice de elecţie
E. Conjunctivita nou-născutului se previne prin instilarea de colir cu vancomicină
C.S C.M
1 E 47 B 93 A 1 ABE 47 CD 93 BCE 139 ABDE
2 A 48 C 94 B 2 BCD 48 AB 94 ADE 140 CD
3 C 49 B 95 C 3 CDE 49 ACE 95 BE 141 AC
4 B 50 D 96 D 4 AC 50 BCE 96 BCE 142 ACD
5 B 51 B 97 E 5 CDE 51 ABC 97 AE 143 CE
6 B 52 D 98 C 6 AD 52 DE 98 BCE 144 DE
7 C 53 D 99 B 7 ADE 53 ABD 99 BD 145 CD
8 C 54 E 100 E 8 AB 54 BCDE 100 DE 146 BCDE
9 A 55 C 101 C 9 CD 55 ABCD 101 AD 147 BDE
10 D 56 A 102 D 10 ABCD 56 ABC 102 ACD 148 ACE
11 C 57 B 103 A 11 ABC 57 DE 103 BD 149 ADE
12 B 58 B 104 C 12 AB 58 ACE 104 ACD 150 ABCE
13 A 59 A 13 ABCE 59 ABCD 105 BDE 151 ABE
14 E 60 C 14 AB 60 CDE 106 BC 152 ACD
15 A 61 E 15 ABD 61 ABCD 107 AC 153 ACD
16 B 62 A 16 BDE 62 ADE 108 BE 154 DE
17 A 63 C 17 BE 63 ACD 109 ABE 155 BD
18 A 64 C 18 ACD 64 ABD 110 ADE 156 BDE
19 D 65 E 19 ABC 65 AC 111 BD 157 ABCE
20 A 66 D 20 ABC 66 ABE 112 AD 158 BCDE
21 B 67 B 21 AE 67 AB 113 AD 159 BCE
22 A 68 C 22 AE 68 BC 114 CD 160 ABDE
23 E 69 C 23 BCD 69 BCE 115 ACD 161 ACD
24 B 70 C 24 ABCD 70 ADE 116 BD 162 ABCD
25 B 71 A 25 ABDE 71 ABCE 117 CDE 163 AD
26 C 72 D 26 ABD 72 ACD 118 CD 164 BC
27 A 73 A 27 AB 73 DE 119 ACD 165 BE
28 E 74 D 28 AB 74 CD 120 AC
29 D 75 E 29 ABE 75 BC 121 BCD
30 C 76 B 30 ABC 76 AB 122 BDE
31 A 77 A 31 ACD 77 BCE 123 ACE
32 A 78 D 32 ABCE 78 ABC 124 ADE
33 A 79 E 33 ABC 79 BD 125 ACDE
34 C 80 A 34 ABC 80 ACD 126 BC
35 C 81 D 35 ACD 81 ACD 127 CDE
36 B 82 C 36 CDE 82 BC 128 ACD
37 E 83 E 37 ABE 83 AC 129 BE
38 C 84 D 38 ABC 84 AE 130 ABE
39 E 85 B 39 DE 85 ABD 131 BC
40 C 86 E 40 ABD 86 ACDE 132 CE
41 C 87 C 41 AD 87 BD 133 BC
42 C 88 E 42 ACE 88 BD 134 BCE
43 D 89 D 43 ABC 89 ABDE 135 ABCE
44 B 90 A 44 CDE 90 BE 136 AE
45 B 91 D 45 DE 91 CDE 137 ABDE
46 E 92 B 46 AB 92 CE 138 ACE
C.S C.M
1 B 47 E 1 BCD 47 BD
2 B 48 A 2 AD 48 BCE
3 A 49 B 3 AB 49 ABCE
4 D 50 D 4 BC 50 BD
5 D 51 B 5 ABC 51 ABD
6 E 52 D 6 ABE 52 ABD
7 C 53 C 7 ACD 53 AE
8 D 54 C 8 ABD 54 BCDE
9 C 55 B 9 ABD 55 BDE
10 D 56 E 10 BCD 56 BE
11 B 57 C 11 ADE 57 AD
12 E 58 D 12 ACE 58 BCD
13 E 59 E 13 BC 59 BD
14 C 60 A 14 AD 60 AC
15 C 61 D 15 ABD 61 ABCD
16 E 62 C 16 ABC 62 BC
17 D 63 E 17 ABC 63 DE
18 D 64 B 18 ABC 64 ABC
19 B 65 D 19 ACDE 65 BDE
20 C 66 B 20 ABDE 66 DE
21 E 67 A 21 ACE 67 CD
22 B 68 C 22 ABDE 68 ADE
23 B 69 D 23 ABD 69 ACE
24 C 70 E 24 CDE 70 BE
25 B 71 B 25 ABC 71 BCD
26 D 72 B 26 BCDE 72 BC
27 C 73 D 27 CD 73 BDE
28 A 74 A 28 ACE 74 ACE
29 C 75 B 29 BD 75 BC
30 A 76 B 30 ABD 76 DE
31 D 77 C 31 CE 77 ABCD
32 E 78 E 32 BE 78 BE
33 D 79 C 33 AB 79 CD
34 C 80 B 34 BC 80 BCE
35 E 81 C 35 ABCD 81 BCDE
36 A 82 B 36 ACD 82 DE
37 D 83 E 37 BE 83 AD
38 B 84 B 38 ACDE 84 ADE
39 A 39 BE 85 BCD
40 C 40 BCD 86 BC
41 E 41 ACE 87 BCE
42 D 42 AB 88 CDE
43 C 43 BE 89 BD
44 E 44 ABD 90 ACE
45 D 45 ACE
46 B 46 ACE
C.S. C.M.
1 A 21 E 1 ABD 21 AE 41 ABCD
2 A 22 D 2 ABC 22 CDE 42 AE
3 A 23 B 3 BCD 23 DE 43 ACE
4 D 24 D 4 ABC 24 ABC 44 BD
5 D 25 D 5 ACE 25 AB 45 BD
6 C 26 A 6 ABE 26 ACE 46 BCE
7 C 27 D 7 AD 27 ABCD 47 ACD
8 B 28 E 8 AD 28 DE 48 ABE
9 D 29 E 9 ABCD 29 CDE
10 D 10 ABC 30 ABE
11 A 11 ACE 31 AE
12 D 12 BDE 32 ACDE
13 E 13 CD 33 BD
14 B 14 ACDE 34 BCE
15 C 15 AB 35 BCD
16 E 16 BDE 36 ACDE
17 D 17 BCE 37 ABCD
18 E 18 ABDE 38 ABCE
19 C 19 ABC 39 ACD
20 B 20 BC 40 BD
C.S. C.M.
1 B 21 C 1 ABC 21 AB 41 ABC 61 ABE
2 E 22 A 2 AB 22 CD 42 CD 62 AB
3 D 23 E 3 ABC 23 CE 43 BC
4 B 24 A 4 ADE 24 ACE 44 ABE
5 A 25 E 5 ADE 25 BD 45 AC
6 A 26 D 6 BCD 26 ACDE 46 ACD
7 E 27 B 7 AE 27 AE 47 ABE
8 A 28 C 8 AE 28 BCD 48 ABD
9 C 29 A 9 ABD 29 BCDE 49 ABE
10 C 30 D 10 AD 30 ABD 50 ACE
11 A 31 C 11 CDE 31 AB 51 AB
12 D 32 E 12 ACE 32 ABDE 52 BCE
13 B 33 D 13 DE 33 AE 53 ABCD
14 A 34 C 14 BCDE 34 ABCE 54 CD
15 D 35 E 15 ACD 35 ABD 55 BD
16 E 36 B 16 ABCD 36 ABD 56 ABCD
17 E 17 ACD 37 BC 57 DE
18 E 18 ADE 38 BCDE 58 DE
19 D 19 ACD 39 ABE 59 ABCD
20 B 20 ACE 40 ACE 60 ABCD
C.S. C.M.
1 C 24 D 1 ACD 23 ABDE
2 E 25 C 2 CD 24 ABC
3 B 26 B 3 BC 25 ABD
4 D 27 E 4 BCE 26 BCD
5 C 28 D 5 ABD 27 ACE
6 C 29 C 6 ABD 28 ACDE
7 A 30 C
8 C 7 ACD 29 BDE
9 A 8 AB 30 BCD
10 A 9 ACDE 31 BCD
11 C 10 ACDE 32 ACE
12 D 11 BCD 33 ABCD
13 C 12 ADE 34 ABE
14 A 13 ABD 35 ABCD
15 A 14 AC 36 ABC
16 D 15 BC 37 BCE
17 D 16 ACD 38 ABDE
18 C 17 ABCD 39 BCD
19 D 18 ABC 40 CDE
20 E 19 ABC 41 ABCD
21 D 20 AD
22 C 21 CE
23 B 22 ADE
Bibliografie
1. Ramona Mihaela Stoicescu, Bacteriologie generală şi specială, Editura Bren, Bucureşti, 2011
2. Ramona Mihaela Stoicescu, Microbiologie medicală şi farmacutică, Editura Carol Davila.
Bucureşti, 2010