49. Pachetul vascolonervos medial al gâtului.

Argumentaţi locul de comprimare cu scop de

hemostază a a. carotide comune şi riscurile hemoragiilor venoase în regiune cervicală.

Pachetul vasculonervos medial al gadul consta din a. carotica comuna+n.vag+v.jugulara interna

capsula acestui pachet este formata din fascia endocervicala(IV) lamina parietala.

Comprimarea arterei carotide comune e indicată în caz de hemoragie abundentă din plăgile
regiunilor medii şi superioare ale gâtului, a regiunii submandibulare sau a feţei şi se efectuează
cu policele sau degetele II – IV, orientate de-a lungul şanţului jugular, cu care se exercită
presiune în direcţia apofizelor transversale ale vertebrelor cervicale inferioare. De obicei artera
se comprimă pe tuberculul anterior al vertebrei cervicale VI.

Riscurile hemoragiilor venoase în regiune cervicală în regiunea cervicală se efectuează

cateterizarea v. jugulare și la o manipulație incorectă putem leza vena și provoca hemoragie.

Lezarea poate avea loc si cu diverse obiecte taioase.

50. Proiecţia şi metodele de identificare a venei jugulare interne pentru cateterizarea

acesteia.

Pachetul vasculonervos medial al gâtului este proiectat de-a lungul bisectoarei unghiului format
de marginea anterioară a mușchiului sternocleidomastoid și proiecția mușchiului omohioid. Se
identifica usor pentru ca se afla mai superficial decat artera

Cateterizarea:

Este mai sigur să înțepați vena jugulară internă pe partea dreaptă, deoarece cupola pleurală
dreaptă este situată sub stânga. Pacientul este plasat în poziția Trendelenburg (coborât capătul
capului) cu o înclinație de 15–20º, capul este ușor rotit în partea opusă puncției. Cateterul este
introdus în vena cavă superioară conform tehnicii Seldinger până la nivelul articulației coastei II
cu sternul, care corespunde locului în care vena cavă curge în atriul drept.

51. Raportul nn. laringieni cu traheea şi esofagul în regiunea cervicală, importanţa practică.
Mai posterior de trahee e situat esofagul, marginea stinga a caruia proemineaza usor din cauza
traheei. In santul dintre ele in stinga e situat nn.laringeu recurent. In dreapta nervul laringeu
recurent trece mai posterior de trahee,la marginea ei dreapta.

Nervii laringieni recurenți alimentează senzația laringelui sub corzile vocale, conferă ramuri
cardiace plexului cardiac profund și ramuri ale traheei, esofagului și mușchilor constricți
inferiori. Cele posterioare Mușchii cricoarytenoid , singurele care pot deschide mușchii corzile
vocale, sunt inervat de acest nerv.

52. Zona reflexogenă sinocarotidă – noţiune, componenţa, importanţa.

Zona reflexogenă sinocarotidă –se află la nivelul bifurcației a. carotid comune

Aceasta zona este una dintre cele mai importante zone reflexogene a sistemului cardiovascular.

Este extrem de importantă în reglarea metabolismului și asigurării homeostaziei.

Zona reflexogena sinocarotida este constituită din:

- sinusul carotidian –in tunica externa si media a sinusului se afla baroreceptorii. Care in
hipertensiune arterială excitarea lor provoacă dilatarea vaselor sangvine și bradicardie.

- glomusul carotidian –este un paraganglian situate pe suprafata bifurcatiei. Conține

chemoreceptori, sensibili la modificările concentrației de O2 și CO2 din sânge și a pH-ului sangvin.
Glomerulul carotidian are o capacitate mare de malignizare.

53. Topografia triunghiului carotidian – limitele, stratigrafia, pachetul vasculonervos.

Delimitări:

sup -venterul posterior al digastricului

lat -marginea anterioara a m.sternocl.

inf -venterul superior al m.omohyoideus

Straturile:

-Pielea

-Tesutul subcutanat

-Fascia superficială (I) cu m.platisma +v.jugular ant

-Fascia proprie (II/III) –formeaza linia alba

-Lamela parietala a fasciei endocervicale(IV) form. teaca p/u pachetul NV medial (a.carotid
comuna+n.vag+v.jugulara int.)

54. Anatomia topografică a spațiului antescalen – limitele, sintopia formaţiunilor anatomice.

Spaţiul antescaleneste –este situat anterior de muşchiul scalen anterior.

Acest spaţiu transmite vena subclaviculară şi nervul frenic.

55. Zonele de drenare limfatică a ductului toracic şi a ductului limfatic drept

Deosebim: – Ductul limfatic drept – se formează la unirea trunchiului subclavicular

drept, jugular drept şi bronhomediastinal drept. Se varsă în unghiul venos drept.

– Ductul limfatic toracic – reprezintă cel mai mare vas limfatic, se varsă în unghiul venos
stâng.

Canalul toracic este cel mai mare vas limfatic din corpul uman. Aproximativ 75% din
limfa din întregul corp (în afară de membrul superior drept , sânul drept, plămânul drept
și partea dreaptă a capului și gâtului ) trece prin conducta toracică.

Canalul limfatic drept este echivalentul lateral drept al canalului toracic. De obicei, se
formează din convergența:

 trunchiul limfatic subclavian drept

 trunchiul limfatic jugular drept
 trunchiul limfatic broncomediastinal drept

Prin urmare, canalul limfatic drept se scurge în sistemul venos, de obicei partea medială
a venei jugulare interne, din:

 partea dreaptă a capului și a gâtului

 membrul superior drept
 cavitatea toracică dreaptă

56. Topografia triunghiului lateral al gâtului – limitele, divizarea, vasele, nervii.

Limite:

Ant –marg. Poaterioara a m. sternocleidomastoidian

Pos –marg. Sup a m. trapez

Inf –clavicula

Divizare:

Triunghiul Omatrapezoid: Lat-m. trapez

Inf-m. omohioid

Med-marg. Post. m.sternocleidomastoid

Triunghiul Omoclavicular: sup-m.omohioid

Pachetul NV lat Inf-clavicula

Med-marg. Post. m.sternocleidomastoid

Vase:

-A.subclaviculară: ramuri ale tr. tireocervical: cervicală ascendentă, cervicală

superficială,suprascapulară, tiroidiană inferioară.

-A.cervicală transversă

-Vena subclaviculară

Nervii:

-Pe fața anterioară a scalenului mijlociu - (plexul cervical)

- Nervul frenic-coboară pe fața anterioară a scalenului anterior

- Plexul brahial-pe fața anterioară a scalenului mijlociu

57. Semnele distinctive dintre aa. carotide externă şi internă, importanţa practică. Linia de
proiecție și calea de acces.

a. artera carotidă externă este situată mai medial și anterior față de cea internă, dislocată mai
lateral și mai posterior,

b. artera carotidă internă, spre deosebire de cea externă, in regiunea cervicală nu dă ramuri;

c. artera carotidă internă in porțiunea incipientă este dilatată (sinus caroticus).

d. la aplicarea pensei hemostatice pe artera carotidă externă dispare pulsul la artera temporală
superficială și facială (semn subiectiv/ obiectiv/veridic autentic).
artera carotida externă proiectat această arteră de-a lungul unei linii trasate de la mijlocul
intervalului dintre picioarele mușchiului sternocleidomastoidian și suprafața anterioară a bazei
procesului mastoid.

Artera carotida internă de la bifurcația arterei carotide comune spre unghiul mandibulei (nu da
ramuri pe gat)

58. Topografia spaţiului interscalenic în triunghiul cervical lateral.

Spaţiul interscaleneste –este situat între muşchii scaleni anterior şi mediu, iar inferior este
delimitat de coasta I.

Acest spaţiu transmite artera subclaviculară şi plexul brahial

59. Repere, proiecții şi triunghiuri topografice în regiunea cervicală, importanţa practică.

Repere:

Superior: marginea mandibulei; apexul pr.mastoid; linia nuchala sup.;

protuberanța occipitală ex.

Inferior: incizura jugulară; clavicula; linia ce unește acromionul cu C7

Proiectii:

-Linia de proiectie a a. carotida: sup-punctul la mijlocul liniei ce uneste apexul mastoidului si

unghiul mandibulei; inf- piciorusele m.sternocleidomastoid

-A.subclavie se proiecteaza la mijlocul claviculei

-in fosele supraclaviculare se proiecteaza cupolele pleurare

Triunghiuri:

Reg.Suprahioida: sup-marg.inf. a mandibulei; inf-corpul os.hioid; lat- marg. ant a m SCM

Triunghi Submental: delimit- venterul ant.m.digastric; os.hioid;

Triunghi Submandibular: sup - corpul mandibulei; ant - venterul ant. a m. digastric; post -
venterul post. a m.digastric

Triunghi Lingual:sup-n.hipoglos; inf-tendonul m.digastric; ant-marg. libera a m.milohioid

Reg.Infrahioidiana: sup-os.hioid; inf-incizura jugulara, clavicula; lat-m.trapez

Triunghi Medial

Triunghi Carotid: sup-venter post. a m.digastric; lat-marg. ant m.SCM; inf-venterul sup.
m.omahioid

Triunghi Omotraheal: sup- m.omohioid; lat-marg. ant m.SCM; med- linia alba
Triunghiul Lateral:

Triunghiul Omatrapezoid: Lat-m. trapez; Inf-m. omohioid; Med-marg. post. m.SCM

Triunghiul Omoclavicular: sup-m.omohioid; Inf-clavicula; Med-marg. Post. m.SCM

60. Topografia triunghiului submandibular – limitele, stratigrafia, formaţiunile anatomice.

Calea de acces în deschiderea abcesului submandibular.

Delimitari:

Sup - corpul mandibulei

Ant - venterul ant. a m. digastric

Post - venterul post. a m.digastric

Stratigrafia: -Pielea

-Tesut subcutanat

-F.superficiala(I)

-Lamina superficiala a f.proprie (II)- form. teaca p/u gl.submandibulara

-Plaseul cavitatii bucale

-Str. submucos

-Str. mucos

Formatiuni anatomice:

Glanda submandibulara ( a+v.faciala)

Sursele principale și căile de pătrundere a infecției în spațiile celulare ale trigonum

submandibularis sunt: focare odontogene la nivelul premo larilor și molarilor, propagarea
procesului inflamator pe traiect din regio sublingualis, regio submentalis, regio
parotideomasseterica, regio pteryge mandibularis pe cale limfatică. Prin acces extern in limitele
trigonum submandibularis, cu 2 cm de la marginea inferioară a mandibulei, se aplică o incizie de
6-7 cm. Stratigrafic se vor inciza pielea, stratul subcutanat, platisma, fascia colli superficialis și
lamina superficialis fasciae colli propriae. Cu ajutorul pensei tip Bilrot, cu branşele închise, în
maneră bontă, se mobilizează gl. submandibularis de la suprafata internă a mandibulei,
mişcarea circu- lară continuă pe marginea posterioară a m. mylohyoideus in profunzimea
spațiului celular al trigonum submandibularis, se finalizează cu revizia cavității formate.
Conținutul purulent se evacuează, se face lavajul plăgii și drenarea deschisă.

Caile posibile pentru propagarea infecției in cazul abcesului sau fleg- monului spaţiului celular
din limitele trigonum submandibularis:regio byoidei et regio submentalis, fossa
retromandibularis,spatium parapharyngeum, in teaca pachetului vasculonervos medial al
gâtului. În cazul localizării bilaterale a abcesului se va aplica o incizie trans versală prin toate
straturile până la deschiderea colecției.

Abcesele și flegmoanele paramandibulare cel mai frecvent se locali zează in limitele trigonum
submandibularis. Sursele principale de infec tare în limitele trigonum submandibularis
reprezintă premolarii şi molarii inferiori. Dezvoltarea procesului inflamator cel mai frecvent este
cu originea din gl. submandibularis, mai rar ca rezultat al trecerii procesului inflamator din
regiunile invecinate sau osteomielita mandibulei. Răspândirea infecţiei în cazul flegmonului
trigonum submandibularis poate avea loc in următoarele direcții: regio retromandibularis in
spatium parapharyngeum şi/sau în mediastinum posterior .

spre trigonum submandibularis după care se poate răspândi spre același triunghi de pe partea
opusă

spre baza limbii spre spatium pterygomandibularis

. spre regio hyoidei;

în teaca pachetului vasculonervos al triunghiului medial al gåtului (teaca carotidă) și poate

continua spre mediastinum anterior.

În cazul afectării izolate a trigonum submandibularis se va utiliza accesul extern cu o lungime de

6-7 cm de-a lungul marginii inferioare a mandibulei, deplasând linia de incizie cu 1,5-2 cm
medial. Această condiție previne lezarea r. marginalis mandibulae. Incizia include pielea, stratul
subcutanat, fascia superficialis colli cu m. platysma. După care, sub protecţia sondei canelate,
se va diseca fascia colli propria și în manera bontă se va pătrunde cu degetul între suprafața
internă a mandibulei și gl. submandibularis. Această manevră trebuie efectuată cu precauție
pentru a evita lezarea a. et v. facialis.

Flegmonul retromandibular se va deschide pe marginea anterioară a m.

sternocleidomastoideus in limitele treimii superioare. Stratigrafic se va diseca pielea, țesutul
subcutanat, fascia superficialis cu m. platisma după care sub protecția sondei canelate se va
transeca fascia propria și se va pătrunde cu degetul pentru deschidere, evacuarea puroiului,
revizia și drenarea plăgii.

61. Topografia vaselor şi nervilor superficiali cervicali, importanţa practică. Anestezia nervilor

superficiali. Puncția venei jugulare interne.

Din ramurile superficiale ale plexului cervical fac parte: nervul frenic este format din fibre
provenite din C3, C4 şi C5. El coboară pe suprafaţa anterioară a muşchiului scalen anterior, apoi
prin mediastinul anterior şi traversează diafragmul cu ramurele frenicoabdominale. Ramurile
cutanate, sunt ramuri senzitive şi se împart în două grupuri: un grup formează trei nervi –
occipital mic, auricular mare, cutanat al gâtului şi alt grup cu trei ramuri: ramura suprasternală,
supraclaviculară şi supraacromială.

Punctia venei jugulare interna:

Există mai multe metode (abordări) pentru puncția venei jugulare interne. În raport cu mușchiul
sternocleidomastoidian - acestea sunt împărțite în trei grupe:

1. Acces extern - în afara mușchiului sternocleidomastoidian.

2. Acces intern - în interiorul acestui mușchi.

3. Acces central - între picioarele mediale și laterale ale mușchiului sternocleidomastoidian

Cu acces extern, acul este introdus sub marginea posterioară a mușchiului

sternocleidomastoidian la marginea dintre treimea sa inferioară și mijlocie (în punctul în care
vena intersectează marginea laterală a acestui mușchi). Acul este îndreptat la un unghi ușor față
de piele spre crestătura jugulară a sternului. În acest caz, acul merge aproape perpendicular pe
cursul venei.

Cu accesul intern degetele II și III a mâinii stângi deplasează medial artera carotidă din mușchiul
sternocleidomastoidian.

Punctul de puncție al pielii este proiectat de-a lungul marginii anterioare a mușchiului
sternocleidomastoidian la 5 cm deasupra claviculei, aproximativ în mijlocul mușchiului.

Acul este introdus la un unghi de 30–45º față de piele spre granița dintre treimea mijlocie și
interioară a claviculei.

Cu o abordare centrală (cea mai frecvent utilizată), se găsește un reper anatomic - un triunghi
format din două picioare ale mușchiului sternocleidomastoidian și clavicula. Din unghiul dintre
picioarele mușchiului sternocleidomastoid, bisectoarea este coborâtă mental spre clavicula.

62. Repere şi triunghiuri topografice în regiunea cervicală. Proiecția formațiunilor anatomice,

importanţa practică.

Repere:

Superior: marginea mandibulei; apexul pr.mastoid; linia nuchala sup.;

protuberanța occipitală ex.

Inferior: incizura jugulară; clavicula; linia ce unește acromionul cu C7

Proiectii:

-Linia de proiectie a a. carotida: sup-punctul la mijlocul liniei ce uneste apexul mastoidului si

unghiul mandibulei; inf- piciorusele m.sternocleidomastoid

-A.subclavie se proiecteaza la mijlocul claviculei

-in fosele supraclaviculare se proiecteaza cupolele pleurare

Triunghiuri:

Reg.Suprahioida: sup-marg.inf. a mandibulei; inf-corpul os.hioid; lat- marg. ant a m SCM

Triunghi Submental: delimit- venterul ant.m.digastric; os.hioid;

Triunghi Submandibular: sup - corpul mandibulei; ant - venterul ant. a m. digastric; post -
venterul post. a m.digastric

Triunghi Lingual:sup-n.hipoglos; inf-tendonul m.digastric; ant-marg. libera a m.milohioid

Reg.Infrahioidiana: sup-os.hioid; inf-incizura jugulara, clavicula; lat-m.trapez

Triunghi Medial

Triunghi Carotid: sup-venter post. a m.digastric; lat-marg. ant m.SCM; inf-venterul sup.
m.omahioid

Triunghi Omotraheal: sup- m.omohioid; lat-marg. ant m.SCM; med- linia alba

Triunghiul Lateral:

Triunghiul Omatrapezoid: Lat-m. trapez; Inf-m. omohioid; Med-marg. post. m.SCM

Triunghiul Omoclavicular: sup-m.omohioid; Inf-clavicula; Med-marg. Post. m.SCM

63. Formaţiunile anatomice pe secţiunea transversală a gâtului – desen-schemă.

64. Cricoconicotomia. Tehnica, stratigrafia, puncte de reper.

Cricoconicotomia - deschiderea laringelui prin disecarea arcului cartilajului cricoid și a

ligamentului cricoid tiroidian. Operația se efectuează în cazuri de urgență, și anume în caz
de insuficiență respiratorie acută care se dezvoltă cu traume la nivelul laringelui, obstrucția
lumenului său cu un corp străin, adică în cazurile în care nu există timp pentru traheostomie.

Tehnică. Pielea, arcul cricoid și ligamentul tiroidian sunt tăiate printr-o singură incizie verticală
de-a lungul liniei medii a gâtului sub cartilajul tiroidian . O clemă este introdusă în incizie și
ramurile sunt împinse, ceea ce asigură imediat fluxul de aer în căile respiratorii. După dispariția
asfixiei, crico-conicotomia este înlocuită de traheostomie , deoarece prezența pe termen lung a
canulei în apropierea cartilajului cricoid este de obicei complicată de condroperichondrită
urmată de stenoză a laringelui și traume la nivelul aparatului vocal.

Puncte de repere: cartilajul cricoidn, glanda tiroida

65. Zonele de rezistenţă scăzută ale diafragmului, conţinutul și importanța lor.

Hiatusul lombocostal (Trigonul lombocostal) – situat la nivelul coastei a 12-a, fiind delimitat
între fibrele lombare și cele costale. La acest nivel se pot produce hernii diafragmatice
posterioare ale stomacului, splinei, colonului transvers.

Hiatusul sternocostal (Trigonul sternocostal) este delimitat între fibrele costale și cele sternale.
Pe aici trece artera epigastrică superioară, ramură a arterei toracice interne. La acest nivel se
pot produce hernii diafragmatice anterioare ale colonului transvers, iar printre fasciculele părții
sternale se pot produce hernia diagragmatice anterioare ale anselor intestinului subțire.

Hiatusul retrosternal sau fanta mediană retrosternală este cuprins între cele două fascicule
ale porțiunii sternale.

66. Topografia nn. frenici pe gât și în mediastin, funcția.

Rădăcini nervoase - ramuri anterioare de C3, C4 și C5.

Funcții motorii - inervează diafragma .

Funcții senzoriale - inervează partea centrală a diafragmei, pericardul și partea mediastinală a
pleurei parietale.

Nervul frenic drept:

-Marg.laterala a m.scalen ant.

-Trece inferior anterior de m.scalen ant.

-Trece anterior peste partea laterală a arterei subclaviei drepte.

-Intră în torace prin deschiderea toracică superioară.

-Coboară anterior de-a lungul rădăcinii pulmonare drepte.

-Cursuri de-a lungul pericardului atriului drept al inimii.

-Pătrunde diafragma la deschiderea venei cave inferioare.

-Inervează suprafața inferioară a diafragmei.

Nervul frenic stâng:

-Marg.laterala a m.scalen ant.

-Trece inferior anterior de m.scalen ant.

-Trece anterior peste partea medială a arterei subclaviene stângi.

-Intră în torace prin deschiderea toracică superioară.

-Coboară anterior rădăcinii pulmonare stângi.

-Traversează arcul aortic și ocolește nervul vag.

-Cursuri de-a lungul pericardului ventriculului stâng.

-Pătrunde și inervează suprafața inferioară a diafragmei.

67. Topografia aortei toracice, segmente ramuri.

Aorta toracică (descendentă) se afla in mediastinul posterior si se întinde de la nivelul T4 la T12.

Ramurile:

-Arterele bronșice

-Arterele mediastinale

-Arterele esofagiene

-Arterele pericardice

-Arterele ferenice superioare

-Arterele subcostale si intercostale

68. Topografia venelor azigos și hemiazigos și a porţiunii toracice a trunchiului simpatic.

V.azygos–formata din v.lombare drepte + v.subcostale drepte ( se varsa in vena cava sup)

Traiect: urca pe flancul antero-lateral drept al coloanei vertebrale pana la T4 unde face o crosa
anterior pe deasupra pulmonului drept-se varsa in VCS.

Raporturi:

a)partea ascendenta a venei azygos

-anterior:-esofagul de care o desparte partial un reces pleural interazygoesofagian.

-posterior:-coloana vertebrala (T5-T12), lig. Interpleural , lig. Longitudinal comunanterior si
aa.intercostale posterioare drepte

-medial:-este situat ductul thoracic

-lateral:-nv. Mare splanhnic abdominal, pleura si pulmonul drept.

b) crosa-face un arc cu concavitatea inferior pe deasupra radacinii pulmonului drept.

-medial:-esofagul, traheea, nv.vag drept

-lateral:-pleura si pulmonul drept.

V. hemiazygos –farmata din v.lombare stangi + v.subcostale stangi (la T8 se revarsa in v.azygos)

Traiect:-urca pe flancul stg al CV pana la T7.Se varsa in vena azygos.-incruciseaza fata ant a CV

Raporturi:-anterior:-aorta descendenta toracica si esofagul

-medial:-canalul thoracic

-lateral:-nv. Splanhnic mare st.

Ramuri colaterale Simpaticul toracal dă naştere la ramuri colaterale destinate viscerelor toraco-
abdominale. Ramurile colaterale viscerale toracice sunt reprezentate de:

- ramură osteo-musculară;

- ramuri vasculare pentru aorta toracală și ramurile ei (provin din primii cinci ganglioni toracici
și formează plexul aortic); - ramuri cardiace toracice (Rr. cardiaci thoracici) provenite din
ganglionii toracici 2-6 și participă la formarea plexului cardiac;

- ramuri pulmonare toracice (Rr. pulmonales thoracici) provenite din ganglionii toracici 2-6 și
participă la formarea plexului pulmonar; - ramuri esofagiene (Rr.oesophageales) destinate
porțiunii toracice a esofagului. Ramurile colaterale viscerale abdominale sunt reprezentate de:

- nervul splanhnic mare (N. splanchnicus major) care rezultă din unirea ramurilor ce provin din
ganglionii toracici 6, 7, 8, 9. Prezintă un ganglion splanhnic la nivel T11-T12. Coboară pentru a
traversa diafragma şi a patrunde în abdomen, unde se se îndreaptă spre ganglionul celiac,
ganglionul aorticorenal şi glanda suprarenală.

- nervul splanhnic mic (N. splanchnicus minor) care rezultă din unirea ramurilor provenite de la
ultimii ganglioni toracici (9, 10 și uneori 10-11). Merge la ganglionii aorticorenali şi la rinichi.
- nervul splanhnic minim (N. splanchnicus imus), inconstant, ia naştere uneori din ultimul
ganglion toracic (al 12-lea) și este destinat plexului renal.

69. Anatomia chirurgicală a pericardului, sinusurile, importanţa practică. Puncția pericardului.

Sintopia Anterior – sternul şi peretele toracelui.

Din dreapta n. Phrenicus a. pericardophrenica

Din stânga n. Phrenicus and a. pericardophrenica

1.Sinus transvers (anterior – din dreapta pata post. a aortei , din stanga trunchiul pulmonar;
posterior –fata anterioara a atriilor; Superior şi inferior este închisă din lateral comunică cu
cavitate pericardului. (din superior se poate face compresia a. Pulmonare sau aortei).

2. Sinus oblic (anterior- peretele post. a atriului stâng; posterior – din dreapta peretele
posterior al pericardului, din stânga v. Cava inferioară.

3. Sinus antero-inferior (deluimitat de diaftagma si peretele ant. a toracelui.

Punctia: intercostal 6-7 pe mijlocul liniei axilare ant /linia medioclaviculara

70. Anatomia clinică a glandei mamare. Argumentarea inciziilor tipice în caz de mastită.

Limitele:

Superioară: coasta lll.

Inferior: coasta Vll.

Medial: linia parasternală.

Laterale: linia axilară anterioară.

Vascularizarea a. mamaria et a. toracica lateralis.

Refluxul venos: pe venele superficiale în v. axilaris şi profunde în venele intercostale.

Inervaţia – II –VI intercostali, nn. supraclaviculari

Fascia superficialis – dă septuri în profunzimea glandei o separă în 15-20 lobuli localizaţi radial.
(se ia în consideraţie la incizii în mastită ).

Operaţii în mastita purulentă

Localizarea procesului purulent în glanda mamară: abcese subcutanate (antemamare),

intralobulare (intramamare) şi profunde (retromamare).

•în abcesele ante- şi intramamare se efectuează incizii radiale (paralel cu ducturile galactofore),
însă fără a fi lezată areola mamară pigmentată.

•În abcesele profunde (retromamare) se efectuează o incizie semilunară sub glanda mamară.
Tipurile: retromamară; (poza 2); 3 — interstitială; 2 — subareolară; 4 — antemamară;

1 — parenchimatoasă;

71. Topografia pleurei – limitele, sinusurile pleurale. Puncția pleurală.

Limite: sup- 1-4 cm mai sus de clavicula;

Post –domul pleural; linia mediana(T3-T5)

Inf- Pleura dr. linia parasternala-intercostal 5/ coasta 6; linia medioclaviculara- marg. inf. coasta
6/marg. sup. coast 7; linia axilara med.-marg. sup. coasta 9/mijlocul coastei 10; linia scapulara-
marg. inf. coasta 11/coasta 12;

Pleura st. linia parasternala- marg. sup. coasta 5/marg. inf. coasta 6; linia axilara med.-
jumatatea coast 9/marg. inf. coast 10; linia scapulara- marg. inf. coast 11/ coasta 12;

Sinusul costodiafragmal- linia axilara medie – coasta 7-10

Sinusul costomediastinal-mai profund in dreapta

Sinusul diafragmomediastinal-slab dezvoltat

Punctia: Hidrotorace-linia axilara post pe intercostal 7-8

Pneumotorace- linia medioclaviculara pe intercostal 2

72. Topografia formaţiunilor anatomice ale mediastinului posterior

Delimitari:

Lateral : Pleura mediastinală (parte a membranei pleurale parietale).

Anterior : Pericard.

Posterior : vertebre T5-T12.

Sup : linie imaginară care se extinde între unghiul sternal (unghiul format de joncțiunea corpului
sternal și manubrul) și vertebrele T4.

Infer : Diafragmă.

Continutul:

-Aorta toracica (cu ramurile sale intercostale post; bronsice; esofagiene; frenice sup)

-Esofagul impreuna cu plexul esofagian(care deasupra diafragmului formeaza trunchiul vagal

ant/post)

-Ductul toracic

-Vena azygos –formata din v.lombare drepte + v.subcostale drepte ( se varsa in vena cava sup)

-Vena hemiazygos –farmata din v.lombare stangi + v.subcostale stangi (la T8 se revarsa in
v.azygos)

-Trunchiul simpatico toracic