Scrisori iubite

de George Topârceanu

                        Scrisori păstrate de demult…

                        În liniştită zi cu soare, –

                        Cu fruntea-n mâini mă plec s-ascult

                        Tăcerea voastră vorbitoare.

                        Ce fericit eram odată,

                        Şi cât sunt ostenit de drum!

                        Dar ea, – pe unde-o fi acum?

                        Ce s-a făcut frumoasa fată?…

                        Că ne-am iubit ca doi nebuni,

                        Iar astăzi nu mai am în faţă

                        Decât un maldăr de minciuni

                        Legate cu un fir de aţă.