Arta

ARTA SI OMUL 5

romanica
In secolele 11 i 12, Europa
Cretina a dat natere unei
noi iprolifice forme de
arta
-arta romanica. In
aceasta perioada, marile
biserici i catedralele au
devenit un tezaur
adapostind sculpturi
.splendide, picturi murale
i manuscrise iluminate.

P
irn'l in secolul al 11-lea Biserica achizi
tionase multe terenuri provenite mai
ales din donatii si, ca urmare, bogatia ei
crescuse enorm. Se spune ca - in acesta
perioada Biserica detinea peste un sfert din
teritoriul Frantei.
Donatiile provenite de la credinciosii care
vizitau raclele care contineau moastele
sfmtilor au adus Bisericii un venit
substantial. intr adevar, pelerinajele,
efectuate cu scopul de a vedea relicvele
sfinte, au devenit atat de
frecvente incit a fost necesara construirea unor .,
cladiri care sa adaposteasca in sigurantil arti-
'
poate
aceast
biseric
Cleme

Hristo
J udec
respec
una d
favorit

in Auvergne, cu
absida i capelele ei
radiante este o
constructie caracte
ristica arhitecturii
romanice franceze.

0 Calitatea artei
romanice spaniole
colele nepretuite si care sa permita expunerea
!or cat mai atractiv posibil. Astfel, Biserica a devenit un patron semnificativ al artelor
acelor vremuri, comandand nu doar lucrilri noi de arhitectura ci si alte lucrari de
arta, cu teme predominant religioase - printre care picturi sau icoane. Cea mai mare
parte a lucrarilor de sculptura si de arhitectura realizate in aceasta perioada medievala
timpurie au fost executate intr-un stil care aminteste de Roma antica.

Arta monahala
in Anglia monahismul a atins apogeul in tim pul domniei regelui Henry I (1100-1135)
si s au construit abatii, aclt material cat si spiritu al, in marile centre ale religiei, cum
ar fi Canterbury, Winchester sau Durham, unde au luat fiintil si scoli de caligrafie si
ilustrare a manuscriselor. Tendinta a continuat si in tim pul domniei regelui Stefan
(1135-1154) cand au fost create si numeroase manastiri.
in secolul al 12-lea, Biserica era foarte stric til in ceea ce priveste subiectele care
puteau fi reprezentate in pictura iar stilul utilizat era si
 ARTA ROMANICA

el cenzurat. De exemplu, exista marturii care tinismul mai usor de inteles si de a-i farniliariza
atesta ca Sf. Bernard din Clairvaux (1090-1153) pe profani cu continutul cii...
tiati biblic. in fresce,
a criticat anumite imagini pentru ca ar fi fost culoarea · era aplicata direct pe tencuiala ume
prea ostentative, reamintindu-le confratilor Jui da cu care fuziona
11: b 1 eri lie din perioada romanidi em u pllr1e de c-uloare, fiind ,lntens dern rate u cu lpturl pictate i fresce, dar I pentru
cu a forma una dintre
juramintele de saracie pe care le facusera. cele mai durabile forme de pictura murala.
ico·al'le boga im podobite7
Picturile din afara bisericii erau supuse si ele
c:i1uga acelorasi
rii care rea:llz;;iu Bibi Desi
standarde. ile deco·
au at@, Psarirll
supravietuit
Acest gen denca
(C rtea Psalm llor) sau C 11He· de Rugachmi, c.onsidera·u
ga Europa.mu
arta'lor c,a fip intalnit
poate un tindintrea-
devopune re
De exemplu, cavoul Jui Saint Savin-
cu toate c .cel e ma1 m u h.e biserid din perload roma nica era u constr.uite din p!a r. const uctor fiQ acestora avea u to ui nevoie i de lemn pen, r
·• Ci.ltedra'la rom nica dln Santiago c.fe Com p os e l a, din S.p;uiia este ren um it:i pntru faptul· :isur-Gartempe, I este decorat cu pie- W
putine picturi laice (non-religioase), din anu din Franta,
adllpos:tte rilima-;f
mite surse literare exacte se stie ca existau turi care redau vizual atat martiriul Sf. Savin cit
A pos ohilul J:atoh7 La ·Jel Ga rnu l e a• l t
castele ai caror pereti erau bogat impodobiti si pe eel al Sf. Ciprian. in pridvor exista scene
biserid construl e in aceast.1 perload::i l ea are o true uri\ in cruc. , cu urnuri c.ar s r ·]Ulesc intrarea Vef ldl.
cu picturile comandate de nobili. care infatiseaza Sfarsitul Lumii si Judecata de
Calugarii lucrau si ei la unele lucrari laice Apoi; pe bolta naosului sunt reprezentate
pentru decorarea castelelor. Unele rnanastiri au episoade din pentateuh (primele cinci carti ale
fost adevarate ateliere de lucru pentru artistii Vechiului Testament) ; chiar si galeria situata
patronati de stapanul regiunii. Aceasta s-a petre deasupra pridvorului relateaza prin picturi
cut in intreaga Europa occidentala, eel mai viz despre trecerea Jui Hristos, ca o aducere
ibil insa in Germania. in mod traditional , aminte a modului de izbavire al omenirii, prin
imparatii din Germania erau patroni generosi ai sacrificiul crucificarii.
tuturor artelor si regiunea a atras numerasi pic Catedrala din Canterbury a fost decorata si
tori monahali din Anglia, Olanda si Franta dar a ea, in decursul secolului al 12-lea, cu picturi
si produs citiva pictori locali foarte talentati. murale. Primele se afla in absida din St.
Regula monahala de a sta intr-un singur Joe a Gabriel Chapel, in cavou, si s-au pastrat in
fost, din aceasta cauza, adesea incalcata. bune conditii. Alte exemple stralucite. ale
Lucrarile erau foarte rar semnate, astfel incit se artei care a caracterizat aceasta perioadll
cunosc foarte putine date despre creatorii !or, includ capela din Berze-la-Ville, din Franta,
ca indivizi. Dara erau totusi semnate, ele purtau sau inte riorul bisericii Sf. Angelo din
doar prenumele artistului, urmat de numele Formis, Janga localitatea Capua, in Italia.
orasului in care lucrarea fusese executata . 0 0 pagina
0 Un manuscris Ca si cele anterioare, alte exemple care au
supravietuit trecerii tiinpului aduc dovezi
pregatit pentru decora ta dintr-o
Pictura murala Carte de Psalmi. graitoare asupra diferitelor stiluri care au luat
Henry al Ill-lea,
Pictura a fost considerata o cale eficienta in Artistul a fiinta in acea perioada in Europa . Se
care prezinta cate
invatarea principiilor religioase de catre popu fost un calugar cunoaste
drala din Speyer.
latie, ilustrand Biblia sau Cartile de Rug.lciuni benedictin, numit faptul ca atunci multe carti cu modele, idei si
Regele este
si dedicind interiorul bisericilor gloriei Jui
reprezentat oferind Ruodprecht. Funda desene au circulat de la o tara la alta. in bise-
Dumnezeu. in acea vreme existau foarte puti lul este de inspira1ie rica catolica spaniola din San Clemente de
manuscrisul
ne persoane care stiau sa citeasca; din acest anglo-saxona in timp Tahull, din Catalonia, exista un "Hristos in
Fecioarei Maria, in
motiv, scopul frescelor era acela de a face cres- ce marginea este de Maretie" foarte indraznet, clar influentat de
fa1a catedralei.
inspira1ie greaca. bogatia si culorile stralucitoare ale artei bizan-
 14
ARTA $1 OMUL 5

0 0 pictura Maestrul Cifrelor Bisecte, Maestrul Amelekite,

reprezentand-o pe Maestro! Morganatic si Maestro! Misterului
Madona cu Pruncul, Gotic.
realizata la mijlocul
secolului al 13-lea de Renaterea sculpturii
artistul italian Coppo Una dintre cele mai mari realizilri ale perioad
di Marcovaldo. Dei ei romanice este renasterea sculpturii monu
puternic influen1at mentale care nu mai fusese lntalnitil In
de arta bizantina in Europa dupil prilbusirea Imperiului Roman,
utilizarea fundalului cu aproximativ 600 de ani In urmil. La fel ca
auriu i a contururi picturile, sculpturile aveau menirea de a de
lor foarte precise, cora bisericile si de a consolida spiritual dar si
pictura denota mult de a instrui congregatiile, prezentand subiecte
realism prin modul cum ar fi inilltarea Jui Hristos sau Judecata de
de reprezentare al Apoi. in piatra, sculptura a luat forma basore
membrelor. liefurilor fie pe capitelurile din partea supe
rioaril a columnelor, fie In jurol intrarilor.
Siliti sil lucreze forme deseori dificile, In
0 La inceputul pozitii incomode, sculptorii romanici au
secolului al 1 1-lea, rilspuns acestei provoc:lri lntr-un mod demn
sculptura monumen de toatil lauda: cateva dintre compozitiile cu
tala in piatra abia mare efect dramatic si ingeniozitate uluitoare,
exista; un secol mai erau plasate In timpan - suprafata semicircu
tarziu, o jumatate de laril sau triunghiularil formatil lntre partea
duzina de biserici superioara a intrarii si arcada de deasupra. A
franceze etalau renilscut si sculptura In bronz, mai ales sub
portaluri enorme, forma reliefurilor aplicate pe usile bisericilor.
bogat incrustate i in general, personajele sculpturii romanice.
pictate care pot fi erau foarte alungite si erau aranjate In com
considerate printre pozitii tipice; In ceea ce priveste pictura, te
cele mai mari matica ei nu se inspira din viata de toate zilele,
capodopere ale artei ea urmilrind sil-i insufle privitorolui un simt de
medievale, dupa devotiune cu caracter religios. Printre celelalte
cum este exempli ficat arte care au cunoscut o mare lnflorire Inepoca
i in detaliul de mai jos. romanicil se numilra si arta creilrii tapiseriilor,
a copertelor de carte si a artefactelor religiose,
lucrate In email si metale pretioase.

tine a Constantinopolului, readusil In urma

Cruciadelor. Fiecare figura este lnconjuratil de
linii proeminente; si, In acest sens, efectul este
foarte asemilniltor cu eel al vitraliilor. Picturile
din St. Savin prezintil, lntr-o oarecare milsura,
un mai bun simt al miscilrii, culori mai blande si
fizionomii mai expresive, chiar dac:l dateazil
cam din aceeasi perioadil.

Manuscrise iluminate
in general, lucrarile mai mici pot fi gilsite doar
In ilustratiile manuscriselor; si, din nou, majus
culele lmpodobite sunt des utilizate In lucrarile
cu teme religioase. intr-adevilr, Biblia si Cilrtile
de Rugilciuni erau foarte bogat ilustrate, ca act
de adanc:l devotiune din partea cillugilrului ce le
executa, si ele reflectau adesea vanitatea
patronului care era dispus sil-si etaleze bogiltia,
comandand lucrari atat de elaborate.
Ce!mai.renumit manuscris englez din seco
lul al 12-lea a fost executat In Winchester si .se
gilseste astilzi la Cathedral Library. Originalul
acestei superbe Biblii avea doar douil volume,
lnsil continutul lucrilrii a fost redistribuit In
patru si a reprezentat rezultatul colaborilrii,
probabil, a eel putin sase artisti. Acesti artisti
au fost denumiti: Maestrul Scrierilor Apocrife,

15
ARTA ROMANICA

0
O
f arcada
Planul bisericii
St. Sernin din
v 0o o0_ - Toulouse prezinta
aranjamentul tipic
<J
cfJ gracla unei biserici de

do doCi c!J 0 + 0
o o C:i r{/<J_ffi 'f\;i pelerinaj. Forma de
baza, cea de crucifix,
c:'.J a o a o a a a a a a () cu absida semicircu
(i absida absida ,,...,., lara, de la capatul
0 0
nordica trecere sudica 'LI" altarului este o trim
c::;J a o o a a a a o o a o
00
+ ::{PO
Bolta in form de butoi a naosului itere la bazilicile

Oo : :
a cretinismului tim
puriu. Extinderea
bisericii St. Sernin. intervalurilor laterale
Bolta in forma de din jurul bisericii
butoi sau tunel este
cea mai simpla forma
O este special proiec tat
pentru a permite
galerie
de bolta i ea era i;:J o a o o () accesul facil al pele
consolidata cu rinilor in biserica.
c;) o o o o Q
S) o o a a o
O a a a (j
a
arcade transversale.
O t&o :Vo 0 ._O
._ 0
naos
.S! .S!
0 Foarte diferit de
:::J'"'D uo :::J D=uo ""G stilul romanic
O
:::J

(i' a a a a O francez, complexul

{ii a a a a O din Pisa, Italia, are o
O a a a a O bazilica lunga, in
forma de hangar, cu
QJF
o
,. celebrul turn inclinat
Ci tum i un baptisteriu in

Oo
forma de dom, situat
separat.

0 Cealalta forma
principala de bolta,
caracteristica
perioadei romanice, a
constituit-o cea in
forma de arcada. Ea
consta din doua bol'i tip
tunel, dispuse in
unghiuri drepte.

0 lnteriorul bisericii
Paray-le-Monial pre
zinta efectul splen did
creat in absida,
o caracteristica a
bisericilor din
perioada romanica, -m
din Burgundia.
N , ....._ ...-. .ni.......c>'--<..._._...,.

ARHITECTURA BISERICILOR CONSTRUITEiN EPOCA RELIGIE

ec;o I uI a I 11-leia fost re I ati11 ill rm in
!Eu ro ·a, 1J rm nd inv<"l:iiHor vi ki ngilor, a
ca.re Je·a u ·COITUrid;it. Se tie .li au e11: prl!· '11h1u p,iatra i inc.rnstau moti11efe decorat
istait
ar bilo·r· mu u lmtin i ·z;i a huni I or rmmazi
care, ln finoil, S•O)U St;;l billt Pf! t..ritoriul actu·
alel \.l nga rii. Vrnmurile 11nititf! ;iu adus i o
perloada de mfumre ll-rnnomka dar ! o
Cete.re11 il'lb!!f!!SUh.1i. OJ !:'Ordat am ltectu ri .
Pr1ndpalete sui nato:m ,a l!!! arh itedurii
emu miinasti rile rnN!, in ac@a perioada,
d oar in Eu ropa. depa9'11!au nu ma rul 2000.
Familirle ns.tarite doreau iele 5a•$i etalez;e
pozi iti= pe ca:r11 1 11! ornpau in wdetate, P.i
cand nu·meroase d'onatii foca:;urHor sfinte.
tfel, imiercau sa le gi'lfilTiteze 0 c:arieri!I
clerkal fi 1or lor. Unil ronslderau ces't
f p f ca pe o formll de a jgurare $pi ri ua·
I.ii, care le ga,rointa rlispl ta Tn via a de
;i.poi. Noile bI eric er u m\i l mai mfl ri.
Martu- iile istorlce e isten te nu- r <ltflil'I
e:st pe tidarii 1;;<"1re J,€!-au wnstrui d doa r
pe c:ei
-
i\I@ !!!·l borate. l t'!tre tim p, con.struC" torii rJ dicau
-
oam ni c:;,im r;au ct: mmrnJi at diid rea pmpriu-z:M'i1. CunO$ tHnIE! matem tite
pietrnri. Ei erau !imitate la acea 11reme1 astfol G1 se recurgea
adesea lea experime ntari - 1:.meori eru nate -
pe · TU a d!!te rrnhla ta ntitatai) i dl meri5lunea
acU 11 5tal pilo r 111 ece5ar1 :suinerir be! iior.
CLADi'R liLE CIN PERIOAO,A ROMANlcA
lrastrtu ra c:ea mai 1otbitoare a bisericHor !Ii ca
ted ra te!or romani<.e e.ste ma lvitate I
utmzarea freC\lent:i <J arcurilor cur pm ru
fere5he, usl u arcade. Acela,,1 p nclpli; al
con:strlJ i i i.or semi ircul;ir!! a foi>l ap!ic<11\ .i
p1mtn.1 acoµeri}ul di! piiitr5, cam a fnlo.rn i in
ceole mai mu lti! biserici ,emnu r; ;:ice.s.t:a tua Ol111ll
bol ii tip tunel, sa l:mtoi (ca un an: rotund
continuu), au p cl!a a bol if in a ruu:ia (c;i rn
consta dfr1 d oiJa bo lti i111 for 'Iii de tunel aim se
int•li! f5ectau). Stalpi1 masl vi, rotunzi, ip@re gm f
a r cladirllor romanice
erau neces ta1i struct1mile n la desw mite t u ra omanit.a s.-a datairat 'i.lhor no moati!
peri r ea tehnici'lor perf c ·fonata, $1 fo<1rte purtern ice ordme rnon,;;i hr.ii . larnb, in Com port!'! la, 1n Sp 11 ll e
!:od.il:l!.ru stllul go 'c tarziu. Je perml au rnm ar eel J ctoo 11C lor SiJU al ronstn.1c1 i av Mu o a read tun tu ba J
pffii1 ua e chterd:emi.l ar. Printre cell? m a 1 rnpoza n romtruit n Jt!!rul' L'.l 1sericiD en le •ltl
rensi u n ilcr, u n ele !nt r cesma mi!l f re5 t'I! c a din nou tons ruite se numa;.i Arta romaniQ a fo t dus In Ar. gill O! !!
boltill!l cu nr vu r i) fiind utiliwte chia i in abatHle, rnpel l'!fe i na r rnanzi.Ace5' 51.il es ·e cuncscut 1n l'11'Hne
pre.ced bi '"erici I e de pel11 ri11aj · iwati! ,Pt! dru B ritanl-e ca st.ii nO.Mii!ildi Mo umentel'!!
'i
perioada nUi.
Marele avn pe care l·<i cuno:srn · rnul clltre biserka adapostC!f.!e d ba ale aces u stll 1;J nt c.atdni.11! Ie dm
Ely, Norwich , Pete rbctoug , 51 D u rham .

16 i,,@!i4fAi Arta i omul 1, ARTA GREAcA SI ROMANA Arta i omul 19 - ARTA BA.ROCA