Didactica specialzării – an II Curs 3

2022-2023 Elaborarea documentelor de proiectare curriculară

CURS 3
ELABORAREA DOCUMENTELOR DE PROIECTARE
CURRICULARĂ

3.1. Lectura personalizată a programei școlare

3.2. Elaborarea planificării calendaristice
3.3. Proiectarea unităților de învățare
3.4. Proiectarea curriculum-ului la decizia școlii

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 3

Pe parcursul şi la sfârşitul acestei unităţi de învăţare, studenţii vor fi capabili:
• Să utilizeze în diverse situaţii de instruire principalele concepte teoretice specifice acestui capitol:
planificare calendarisitcă, unitate de învăţare, CDS;
• Să analizeze critic, pe baza unor instrumente date sau construite de ei înşişi, documente curriculare
precum: planificări calendaristice, proiecte ale unității de învățare, CDS;
• Să construiască/ elaboreze diverse documente curriculare: proiecte ale unităţilor de învăţare,
planificări calendaristice, CDS.

Proiectarea demersului didactic reprezintă „gândirea în avans a derulării evenimentelor la

clasă”1 presupunând activitatea profesorului de anticipare a etapelor şi a acţiunilor concrete de
realizare a predării, învăţării şi evaluării. Proiectarea didactică reprezintă „activitatea principală a
cadrelor didactice, premisa şi condiţia necesare pentru realizarea unor demersuri instructiv-
educative eficiente”2.
Profesorul este planificator de curriculum, ceea ce presupune că, de la programa școlară la
activitatea din clasă, profesorul are rolul de a planifica demersul didactic prin:
- lectura personalizată și integrală a programei școlare și a manualelor, pentru a înțelege
mecanismele de construcție curriculară și modul de abordare a învățării în cadrul unei
discipline/domeniu/modul, precum şi pentru a înțelege relațiile dintre componentele
majore ale curriculumului național;
- realizarea documentelor de proiectare – elaborarea planificării calendaristice şi
proiectarea unităților de învățare – pornind de la competențele definite de programa
școlară;
- dezvoltarea curriculumului la decizia școlii, prin proiectarea de opționale centrate pe
nevoile și interesele de învățare ale elevilor cu care acesta lucrează;
- proiectarea lecției.

3.1. Lectura personalizată a programei școlare

Programa școlară, element component al curriculumului național, reprezintă acel instrument

necesar profesorului în proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice.

1
A se vedea Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum, (2001), Ghiduri metodologice
pentru aplicarea programelor şcolare.
2
Bocoş, M., Jucan, D., (2008), Teoria şi metodologia instruirii, Teoria şi metodologia evaluării. Repere şi instrumente
didactice pentru formarea profesorilor, Editura Paralela 45, Editia a III-a, Piteşti, p. 112.

1
Didactica specialzării – an II Curs 3
2022-2023 Elaborarea documentelor de proiectare curriculară

Prin urmare, elementul central în realizarea proiectării didactice este programa şcolară.
Programele şcolare actuale nu se mai caracterizează prin:
- succesiunea obligatorie a conţinuturilor la nivel centralizat;
- alocarea temporală a unităţilor de învăţare (număr de ore pentru fiecare unitate de
învăţare).
De aceea rolul profesorului în conceperea şi organizarea activităţii în clasă devine mult mai
important. Demersul didactic personalizat exprimă dreptul profesorului de a lua decizii asupra
modalităţilor pe care le consideră optime în creşterea calităţii procesului de învăţământ, respectiv
răspunderea personală pentru a asigura elevilor un parcurs şcolar individualizat, în funcţie de
condiţii şi cerinţe concrete.
Programa şcolară nu este privită ca o "tablă de materii" a manualului sau ca un element de
îngrădire pentru profesor. Chiar dacă în proiectare sunt obligatorii competenţele, remarcăm faptul
că, adesea, aceleaşi competenţe se realizează prin mai multe conţinuturi şi resurse, după cum mai
multe competenţe pot fi realizate cu acelaşi conţinut şi cu aceleaşi resurse. Asocierea acestora este
la latitudinea profesorului.
În concluzie, în condiţiile noului curriculum, lectura programei şi a manualelor nu mai este
în mod obligatoriu liniară. Programa trebuie parcursă în mod necesar de către toţi, dar ea, ca şi
manualele, se pliază unei citiri personale şi adaptate.
Documentele de proiectare didactică reflectă într-un mod personalizat elementele din
programă, în funcţie de mediul în care funcţionează şcoala, resursele materiale de care dispune, de
timpul alocat disciplinei în fiecare şcoală în limita plajei orare din planul de învăţământ. Prin
urmare, proiectarea didactică nu poate fi universal valabilă, indiferent de şcoală sau profesor, ci
trebuie să poarte amprenta şcolii, a mediului în care funcţionează aceasta şi a profesorului care
predă la clasa respectivă.
Programele școlare de Educație socială pentru clasele a V-a – a VIII-a se citesc în
succesiunea următoare:
- fiecărei competenţe generale din programă îi sunt asociate competenţe specifice (două
sau mai multe);
- atingerea competenţelor specifice se realizează cu ajutorul conţinuturilor (care se
regăsesc în ultima parte a programei) și cu ajutorul activităților de învățare (acestea din
urmă se regăsesc în programă, asociate competențelor specifice); activitățile de învățare
nu au caracter de obligativitate, ci sunt oferite ca sugestii.
Profesorul va studia cu atenţie programa școlară pentru a-şi face o imagine cu privire la
legăturile dintre segmentele ei (competenţe generale, competenţe specifice şi conţinuturi), în
vederea alegerii variantei optime pentru parcurgerea conţinuturilor şi realizarea competenţelor.

3.2. Elaborarea planificării calendaristice

Planificarea calendaristică este documentul administrativ pe care profesorul îl realizează la

începutul anului şcolar pentru fiecare disciplină de învăţământ şi care asigură parcurgerea ritmică a
conţinuturilor precum şi realizarea competenţelor prevăzute de programa şcolară. Pentru realizarea
planificării calendaristice, profesorul va analiza:
a) planul-cadru de învăţământ în vigoare; acesta este documentul oficial care ne oferă
informaţii în legătură cu numărul de ore alocat fiecărei discipline; în anul școlar
2022-2023 este valabil Planul-cadru de învățământ pentru învățământul
gimnazial aprobat prin OMENCS nr. 3590 din 05.04.2016 (anexa 2), modificat prin
OMENCS nr. 4828 din 30.08.2018.

2
Didactica specialzării – an II Curs 3
2022-2023 Elaborarea documentelor de proiectare curriculară

b) structura anului şcolar în curs, care se stabileşte pentru fiecare an şcolar de către
Ministerul Educaţiei; aceasta este necesară pentru calcularea numărului de ore pe
care îl avem la dispoziţie pentru anul şcolar în curs;
c) programa şcolară în vigoare, manuale, calendar, auxiliare didactice ş.a. Pentru
Educație socială este valabilă Programa școlară aprobată prin OMEN nr,
3393/28.02.2017.
În procesul de elaborare a planificării calendaristice se disting patru etape importante:
1) Realizarea asocierilor dintre competenţele specifice şi conţinuturi
2) Împărţirea conţinuturilor în unităţi de învăţare
3) Stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare
4) Alocarea timpului necesar pentru parcurgerea fiecărei unităţi de învăţare

Profesorul întocmește planificarea calendaristică anuală și planificarea calendaristică pe

module; planificarea are valoare orientativă, deoarece lasă libertate de adaptare personalizată a
demersului care se proiectează, în funcție de specificul claselor, ritmul învățării, alte situații (unele
neprevăzute de către profesor, ținând de elevi și/sau factori externi mediului educațional), situație în
care se va utiliza rubrica „observații”, pentru a realiza completările/modificările necesare și pentru a
justifica eventualele decalaje temporale în raport cu planificarea inițial realizată (se pot face anexe
la planificarea inițială, corespunzând rubricii „observații”).
Planificarea calendaristică, prin alocarea de timp realizată, trebuie să acopere numărul de
săptămâni, conform structurii anului școlar, incluzând alături de orele de predare-învățare-evaluare
curentă formativă și evaluările sumative de sfârșit de semestru/an școlar, orele alocate
recapitulărilor/consolidărilor etc, inclusiv săptămâna „Școala altfel” (săptămână în care se
organizează activități extrașcolare/extracurriculare), precum și ”Săptămâna verde”.
În concluzie:
1. Întocmirea planificării calendaristice se face pe baza programei școlare, nu a manualului.
Spre deosebire de vechile programe, care cuprindeau o înşiruire de conţinuturi sub formă de
capitole şi lecţii, actualele programe şcolare au la bază, în esenţă, o triadă formată din
competențe specifice (ţintele ce urmează a fi atinse prin intermediul activităţii didactice),
exemple de activităţi de învăţare (diverse tipuri de exerciţii etc.) şi conţinuturi sau un binom
format din competenţe (generale şi specifice) precum şi conţinuturi.
Planificarea rezultă din asocierea unor competențe specifice şi a unor conţinuturi, cărora li
se alocă de către profesor un număr de ore de curs considerat optim.

2. Conţinuturile care vor figura în planificare se pot alege de către profesor, potrivit
concepţiei sale, din manualul folosit la clasă sau din mai multe manuale alternative. Unităţile şi
elementele de conţinut din manual pot fi adaptate, înlocuite, omise etc., în baza unei viziuni
didactice personale.

3. La întocmirea planificării, profesorul are dreptul de a lua decizii şi în alte situaţii:

• stabilirea ordinii de succesiune, a elementelor de conţinut (a informaţiilor), care poate fi
diferită de cea din programă sau din manual;
• alocarea numărului de ore de curs pentru fiecare unitate de învăţare (o secvenţă didactică
având una sau mai multe lecţii, subsumate unei anumite teme);
• alegerea activitătilor de învăţare pe care le consideră cele mai adecvate, pentru ca elevul să
dobândească abilităţile vizate prin competenţele specifice.

3.2.1 Planificarea calendaristică anuală

Aceasta presupune delimitarea domeniilor de conținut și precizarea numărului de ore alocat, în

concordanță cu numărul de săptămâni corespunzătoare celor 5 module.

3
 Didactica specialzării – an II Curs 3
2022-2023 Elaborarea documentelor de proiectare curriculară

Exemplu de planificare calendaristică anuală:

Vizat director,
Unitatea de învățământ ......................
Disciplina: Educație socială- Gândire critică și drepturile
copilului
Anul școlar: 2022-2023
Clasa: a V-a – 1 oră/săpt Vizat responsabil comisie metodică,
Nr. de ore / săptămână: 1 oră / săpt. TC
Profesor de Educație socială…………………………….

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALĂ

Planificare realizată conform Programei şcolare pentru disciplina Educație socială, clasele V-VIII,
aprobată prin OMEN Nr. 3393 din 28.02.2017, Bucureşti 2017

Nr. Domenii de conţinut Modul Modul Modul Modul Modul Total

crt. I II III IV* V**

Test predictiv 1 1
1. Formularea de întrebări 2 2
Recapitulare/Evaluare: Formularea 1 1
de întrebări
2. Argumentarea unui punct de vedere 3 2 5
personal
Recapitulare/Evaluare: 1 1
Argumentarea unui punct de vedere
personal
3. Drepturi și responsabilități ale 5 5 10
copilului
Recapitulare/Evaluare: Drepturi și 1 1
responsabilități ale copilului
4. Respectarea, apărarea și 4 4
promovarea drepturilor copilului
Recapitulare/Evaluare: Respectarea, 1 1 (+1
apărarea și promovarea drepturilor Săpt
copilului Școala
altfel)
5. Proiectul educațional 7 7 (+1
Săpt.
Verde)
Recapitulare finală/Evaluare finală 1 1
TOTAL ORE 7 8 6 5+1* 8+1** 36

*Săptămâna ”Școala Altfel” – Modulul IV – S26 / 27. III – 31.III

**Săptămâna Verde – Modului V - S29 / 24IV – 28 IV

3.2.2. Planificarea calendaristică pe module

4
Didactica specialzării – an II Curs 3
2022-2023 Elaborarea documentelor de proiectare curriculară

În planificarea calendaristică pe module profesorul este cel care:

 stabilește unitățile de învățare și conținuturile, conform programei școlare;
 precizează competenţele specifice, prin indicarea acestora din programa şcolară;
 stabilește numărul de ore alocate şi termenul calendaristic; numărul de ore se stabileşte în
funcţie de nivelul de achiziţii al elevilor clasei.
Structura recomandată3 pentru planificarea calendaristică este următoarea:

Unitatea de învățământ ...................... Vizat director,

Disciplina:
Anul școlar:
Clasa: Vizat responsabil comisie metodică,
Nr. de ore / săptămână: 1 oră / săpt. TC
Profesor de Educație socială…………………………….

Planificare calendaristică pe module

Unitatea de Competenţe Conţinuturi Număr ore Săptămâna Observaţii

învăţare specifice alocate
(1) (2) (3) (4) (5) (6)

(1) Unitatea de învățare - gruparea pe unităţi de învăţare şi denumirea unităţii de învăţare

aparţin profesorului. Titlul unităţii de învăţare defineşte sintetic conţinuturile pe care le
cuprinde acea unitate de învăţare;
(2) Competențe specifice - se vor menţiona numerele competenţelor din programa şcolară (spre
exemplu, 1.1, 1.2 …);
(3) Conținuturi - se vor utiliza formulările din lista de conţinuturi a programei școlare;
(4) Număr ore alocate - numărul de ore este stabilit de către profesor, în funcţie de
complexitatea conţinuturilor din unitatea de învăţare;
(5) Săptămâna – notația se poate realiza prin precizarea explicită a săptămânii/săptămânilor
(spre exemplu, 12-16.09) sau se poate nota sub forma generică S1 pentru săptămâna sau
perioada S1-S3 pentru săptămânile 1-2;
(6) Observații - se vor trece modificările survenite în planificare pe parcursul anului şcolar
(determinate de aplicarea efectivă la clasă sau de anumite situații neprevăzute).

Exemplu: secvenţă de planificare calendaristică pe module la Educație socială – clasa a V-a:

Unitatea de învățământ ...................... Vizat director,

Disciplina: Educație socială -Gândire critică și drepturile
copilului
Anul școlar: 2022-2023
Clasa: a V-a – 1 oră/săpt Vizat responsabil comisie metodică,
Nr. de ore / săptămână: 1 oră / săpt. TC
Profesor de Educație socială…………………………….

3
Potolea, D., (coord), Coordonate ale unui nou Cadru de Referinţă al Curriculumului Naţional, Editura Didactică şi
Pedagogică R.A.. București, 2012, p.20; Anexa 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3393/28.02.2017.

5
 Didactica specialzării – an II Curs 3
2022-2023 Elaborarea documentelor de proiectare curriculară

Nr. Unitatea de Competențe Conținuturi Nr. Săptămâna Obs.

crt învățare specifice ore
Lecția 1 - Test predictiv 1 S1 05–09 IX

1.1.
1.3. Lecția 2 - Capacitatea de a ne mira. 1 S2 12–16 IX
2.1. Valoarea întrebărilor-de ce nu luăm
FORMULAREA totul ca fiind cunoscut
DE ÎNTREBĂRI Lecția 3 - Formularea întrebărilor; cui 1 S3 19–23 IX
1.
putem adresa întrebări și modalități
alternative de a formula întrebări

1 S4 25–30 IX
Lecția 4 - RECAPITULARE/EVALUARE
FORMULAREA DE ÎNTREBĂRI
Lecția 5 - Fapte și opinii. 1 S5 03–07 X
Susținerea părerii/opiniei proprii

Lecția 6 - Formularea 1 S6 10–14 X

răspunsurilor; modalități
ARGUMENTAREA 1.2.
alternative de a formula
UNUI PUNCT DE 1.3.
2. răspunsuri
VEDERE 2.2.
Schimbul de opinii. Compararea
PERSONAL 2.3.
opiniilor 1 S7 17–21 X

Lecția 7 - De ce avem nevoie de

argumente Condiții pentru
acceptarea unui argument
Vacanţă - 24 - 28 octombrie 2022

3.3. Proiectarea unităților de învățare

3.3.1. Conceptul de unitate de învăţare

O unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă, care are următoarele
caracteristici:
a) determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor
competențe specifice;
b) este unitară din punct de vedere tematic;
c) se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp;
d) se finalizează prin evaluare.
O unitate de învăţare poate să acopere una sau mai multe ore de curs. Alocarea timpului aferent
unei unităţi de învăţare se face prin planificarea calendaristică.
Conceptul de unitate de învăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic
personalizat, flexibilizând proiectarea didactică. Identificarea unei unităţi de învăţare se face prin
tema acesteia. Stabilirea temei de către profesor, pe baza lecturii programei, utilizând surse diverse,
este primul pas în identificarea unităţilor de învăţare în care va fi împărţită materia anului şcolar,
respectiv, în organizarea unui demers didactic personalizat.

6
Didactica specialzării – an II Curs 3
2022-2023 Elaborarea documentelor de proiectare curriculară

Temele unităţilor de învăţare sunt formulate de profesor ori sunt preluate din lista de
conţinuturi a programei sau din manual. Formularea temelor reflectă din partea profesorului o
înţelegere profundă a scopurilor activităţii sale, talent pedagogic, inspiraţie, creativitate.
Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor pe teme ale
unităţilor de învăţare pe care le-a stabilit.
Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni în
diferite moduri (adaptare, înlocuire, omitere, adăugare) sau poate utiliza alte materiale-suport.
Deşi denumirea şi alocarea de timp pentru unităţile de învăţare se stabilesc la începutul
anului şcolar prin planificare, este recomandabil ca proiectele unităţilor de învăţare să se
completeze ritmic pe parcursul anului, având în avans un interval de timp optim pentru ca acestea
să reflecte cât mai bine realitatea.

3.3.2. Proiectarea unităţii de învăţare

Proiectul unității de învățare este elementul generator al planificării calendaristice, fiind etapa
următoare a organizării demersului didactic.
Prin acest document de proiectare didactică profesorul corelează în mod armonios și creativ
unitățile de conținut și detalierile acestora cu resursele (materiale, umane, procedurale și de timp),
pentru a proiecta și realiza activitățile de învățare adecvate formării/consolidării și dezvoltării
competențelor specifice, cu deplasarea semnificativă de accent de pe conținuturi pe formarea de
competenţe și centrarea demersului didactic pe elev.
Pentru realizarea corectă și utilă a unei proiectări a unității de învățare la educație socială e
necesar să citim cu atenție programa școlară pentru a realiza asocierile și corelațiile dintre
elementele proiectării și a găsi răspunsuri la întrebările: ce predau?; de ce predau?; cum predau?;
cu ce predau?; cum evaluez?
Așadar, proiectarea unităţii de învăţare începe prin parcurgerea schemei următoare, care
precizează elementele procesului didactic într-o succesiune logică, în vederea atingerii
competențelor specifice din programa școlară:

În ce scop Ce voi Cum voi Cu ce voi Cât s-a

voi face? face? face? face? realizat?

Identificarea Selectarea Determinarea Analiza resurselor Stabilirea

competenţelor conţinuturilor activităților (materiale, de timp instrumentelor
specifice de învățare etc.) de evaluare

Exemplificând, proiectarea demersului didactic pentru o unitate de învățare la clasa a VIII-a

(Bugetul familiei/bugetul personal) implică următoarele posibile răspunsuri la întrebările formulate:
În ce scop voi face? – poate fi vizată competența specifică 2.1. Întocmirea, prin lucru în
echipă, a unui buget lunar al familiei/personal în scopul exersării bunei gestionări a veniturilor;
Ce voi face?/Ce conținuturi voi folosi? – pot fi selectate, de exemplu, conținuturile:
- Venituri ale familiei - cheltuieli ale familiei
- Venituri personale - cheltuieli personale
- Nevoi și dorințe versus resurse
Cum voi face? – pentru exemplul considerat, pot fi alese următoarele trei activități de
învățare, din cele patru, propuse de programa școlară:
- elaborarea unui buget simplu pentru o familie, în funcție de veniturile fiecărui membru;

7
Didactica specialzării – an II Curs 3
2022-2023 Elaborarea documentelor de proiectare curriculară

- simularea alocării banilor în cadrul familiei, în condițiile existenței unor priorități/ condiționări/
limitări/amânări (analizând, de exemplu, diferența dintre nevoie și dorință sau dintre ceea ce se
dorește și ceea ce este posibil, la un moment dat, dintre posibil și posibil imediat);
- întocmirea unui buget personal, în funcție de nevoile care trebuie satisfăcute, stabilind veniturile
și cheltuielile.
Cadrul didactic poate propune alte/și alte activități de învățare sau le poate modifica pe cele
existente.
Cu ce voi face? – pot fi utilizate, de exemplu:
- resurse materiale: coli de flipchart, markere;
- resurse de timp: 4 ore;
- forme de organizare a clasei de elevi: pe grupe, individual.
Cât s-a realizat? – autoevaluare, propusă elevilor, realizată prin intermediul unui set de
enunțuri metacognitive, astfel:
- cea mai importantă lecție învățată a fost ...
- mi-a plăcut ...
- mi s-a părut mai puțin atractiv ...
- voi ține cont de ...
- nu am înțeles ... .

Proiectul unei unități de învățare stimulează creativitatea fiecărui profesor, iar din punct de vedere
formal, poate fi realizat potrivit modelului de mai jos:

Conţinuturi Competenţe Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

(detalieri) specifice
(1) (2) (3) (4) (5)

În acest tabel se pot delimita prin linii orizontale (punctate) spaţiile corespunzătoare unei ore de
curs.
(1) În rubrica referitoare la Conţinuturi apar inclusiv detalieri de conţinut necesare în
explicarea anumitor parcursuri. Denumirea unităţii de învăţare poate fi preluată din lista de
conţinuturi din programă sau poate fi reformulată de profesor; detalierile de conţinut trebuie să
explice parcursurile elevilor, inclusiv prin raportare la baza de cunoaştere a acestora.
(2) În rubrica Competenţe specifice se trec numerele competenţelor specifice din programa
şcolară (exemplu: 1.1, 2.1 etc).
(3) Activităţile de învăţare se construiesc prin corelarea competenţelor specifice cu
conţinuturile. Activităţile de învăţare pot fi cele din programa şcolară, completate, modificate sau
chiar înlocuite de altele, pe care profesorul le consideră adecvate pentru atingerea obiectivelor
propuse.
(4) Resursele (materiale, procedurale, de timp) cuprind acele elemente care asigură cadrul
necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de învăţare. Astfel, în funcţie de propria viziune,
profesorul va menţiona în această rubrică:
a) forme de organizare a clasei (tipuri de interacţiuni ale resurselor umane);
b) mijloace de învăţământ folosite;
c) alocarea de timp;
d) spaţiul în care se desfăşoară ora de curs;
e) orice alte elemente pe care le consideră utile în derularea scenariului didactic.
O atenţie sporită trebuie acordată utilizării corecte şi eficiente a resurselor, întrucât unele dintre ele,
folosite greşit sau ineficient, devin restricţii (de exemplu, timpul este o resursă, dar şi o restricţie).
(5) În rubrica Evaluare se menţionează instrumentele sau modalităţile de evaluare aplicate la
clasă. În funcţie de momentele realizării evaluării, în planificarea unităţii de învăţare, în cuprinsul
8
Didactica specialzării – an II Curs 3
2022-2023 Elaborarea documentelor de proiectare curriculară

spaţiului delimitat pentru o oră apar specificaţiile evaluare iniţială, formativă sau sumativă, iar la
finalul unităţii de învăţare este prevăzută o oră de evaluare sumativă. Focalizată pe unitatea de
învăţare, evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului înregistrat de elev în raport cu sine
însuşi. Finalul fiecărei unităţi de învăţare presupune evaluare sumativă.
Focalizată pe unitatea de învăţare, evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului
înregistrat de elev în raport cu sine însuşi pe drumul atingerii competențelor prevăzute în programă.
Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul, ci, mai ales,
ceea ce poate el să facă utilizând ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte. In acest sens, pot fi avute în
vedere câteva aspecte, cum ar fi:
a) modificarea raportului dintre evaluarea sumativă, care inventariază, selectează şi
ierarhizează prin calificativ/notă, şi evaluarea formativă, ce are drept scop valorificarea
potenţialului de care dispun elevii şi conduce la perfecţionarea continuă a stilului şi a
metodelor proprii de învăţare;
b) restabilirea echilibrului dintre evaluarea scrisă şi evaluarea orală: aceasta din urmă, deşi
presupune un volum mare de timp pentru aprecierea tuturor elevilor şi blocaje datorate
emoţiei sau timidităţii, prezintă avantaje deosebite, ca: realizarea interacţiunii elev- profesor,
demonstrarea stadiului de formare a unor competenţe prin intervenţia cu întrebări ajutătoare,
demonstrarea comportamentului comunicativ şi de inter-relaţionare al elevului etc;
c) folosirea cu o mai mare frecvenţă a metodelor de autoevaluare şi de evaluare prin
consultare, în grupuri mici, vizând verificarea modului în care elevii îşi exprimă liber opinii
proprii sau acceptă cu toleranţă opiniile celorlalţi, capacitatea de a-şi susţine şi motiva
propunerile etc.

Exemplu: secvenţă de proiectare a unității de învățare la Educație socială – clasa a V-a:

Unitatea de învăţământ: ................

Disciplina: Educație socială
Clasa: a V-a
Nr. ore/săpt: 1 oră/săpt
Anul şcolar ………………… Săptămâna ……………
Unitatea de învățare: Formularea de întrebări
Nr. de ore alocate unității de învățare: 3 ore, din care o oră de evaluare

Proiectul unităţii de învăţare:

Formularea de întrebări
Număr de ore: 3

Conţinuturi Competenţe Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

(detalieri) specifice
1) Capacitatea 1.1 - participarea la discuții de -Resurse Evaluare
de a ne mira; 1.3 grup ce oferă elevilor ocazia materiale: formativă
valoarea 2.1 de a formula întrebări (de manuale realizată prin:
întrebărilor - de exemplu, pornind de la (editura Ars
ce nu luăm totul întrebările „Ce? Cine? Unde? Libri și Editura Probe orale
ca fiind Când? De ce?”); Litera); (întrebare/răspuns
cunoscut - rezolvarea de aplicații videoproiector, , grup de discuţii);
practice bazate pe studiul de laptop
caz referitor la capacitatea de - Resurse Răspunsuri la
a ne mira; umane: elevii itemii obiectivi

9
Didactica specialzării – an II Curs 3
2022-2023 Elaborarea documentelor de proiectare curriculară

-jocuri de rol care stimulează -Resurse din fișa de lucru;

interesul pentru formularea de procedurale:
întrebări; dezbatere, Autoevaluare
- formularea de întrebări studii de caz, Coevaluare/
pornind de la analizarea unui joc de rol; Interevaluare
afiș; activitate
- jocuri de rol care stimulează frontală, Observarea
interesul pentru formularea de individuală și sistematică a
întrebări în perechi comportamentului
-Resurse de elevilor
timp: 50 min

2) Formularea 1.1 - formularea de întrebări -Resurse Evaluare

întrebărilor; cui 1.2 pornind de la o situație de materiale: formativă
putem adresa 1.3 încălcare a drepturilor manuale de realizată prin:
întrebări și copilului; Educație
modalităţi -realizarea unui exercițiu de socială; Probe orale
alternative de a reflecție critică pornind de la videoproiector, (întrebare/răspuns
formula întrebarea: ”Considerați că e laptop , grup de discuţii);
întrebări important să (ne) punem -Resurse
întrebări? ” umane: elevii Răspunsuri la
- formularea de întrebări pe -Resurse itemii obiectivi
baza unor criterii date sau procedurale: din fișa de lucru;
stabilite de către elevi; dezbatere,
-exercițiu de brainstorming studii de caz, Autoevaluare/
pentru identificarea brainstorming; Interevaluare
caracteristicilor întrebărilor; activitate
- construirea unor exemple frontală, Observarea
pentru tipurile de întrebări individuală și sistematică a
în perechi comportamentului
-Resurse de elevilor
timp: 50 min

3) Recapitulare. 1.1 - exerciții de recapitulare Fișe de lucru Evaluare

Evaluare 1.2 - rezolvarea unui test de Test de sumativă
1.3 evaluare evaluare
2.1

Concluzie:
Faţă de proiectarea centrată pe lecţie, proiectarea unităţii de învăţare are următoarele avantaje:
 creează un mediu de învăţare coerent în care aşteptările elevilor devin clare pe termen mediu şi
lung;
 implică elevii în "proiecte de învăţare personale" pe termen mediu şi lung (rezolvare de
probleme complexe, luare de decizii complexe) cu accent pe explorare şi reflecţie;
 implică profesorul într-un "proiect didactic" pe termen mediu şi lung, cu accent pe ritmurile de
învăţare proprii ale elevilor;
 dă perspectivă lecţiilor, conferind acestora o structură specifică, în funcţie de secvenţa unităţii
de învăţare în care se află.

10
Didactica specialzării – an II Curs 3
2022-2023 Elaborarea documentelor de proiectare curriculară

3.4. Proiectarea curriculumului la decizia școlii

3.4.1. Statutul curriculumului la decizia școlii

Conform Ordinului MEC nr. 5915 din 02.11.2020 pentru aprobarea Metodologiei privind
dezvoltarea curriculumului la decizia școlii4:
a) CDS reprezintă un segment al Curriculumului național, care permite dezvoltarea de către
fiecare unitate de învățământ a propriului proiect curricular;
b) pentru învățământul profesional și tehnic, curriculumul la decizia școlii se numește
curriculum în dezvoltare locală5;
c) CDS constituie o ofertă educațională care promovează trasee particulare de învățare, pentru
susținerea nevoilor și intereselor specifice de învățare ale elevilor, a unor performanțe
diferențiate, a nevoilor comunității locale;
d) Disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire, denumite generic opționale, pot fi
ofertate la nivel național sau la nivelul unității de învățământ.
e) Conform Proiectului Legii învățământului preuniversitar, publicat pe site-ul Ministerului
Educației la sfârșitul lunii februarie 2023: ”La învățământul liceal, elevul va opta în cadrul
curriculumului la decizia școlii pentru 6-8 ore pe săptămână. Curriculumul la decizia școlii
se va constitui atât din pachete de discipline opționale ofertate la nivel național, regional şi
local, cât şi din pachete de discipline opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ.
Conform Proiectului Legii învățământului preuniversitar, publicat pe site-ul Ministerului
Educației la sfârșitul lunii februarie 2023: ”Curriculumul la decizia școlii se va constitui atât din
pachete de discipline opționale ofertate la nivel național, regional şi local, cât şi din pachete de
discipline opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ”.
Programele școlare pentru CDS promovate ca ofertă centrală se aprobă prin ordin al
ministrului educației și reprezintă exemple de bune practici în dezvoltarea curriculumului la decizia
școlii, relevante pentru disciplina și pentru aria curriculară de care aparțin, pentru o abordare
integrală la nivelul mai multor arii curriculare, dar și relevante social. Dintre opționalele promovate
la nivel național menționăm:

Opționale ofertate la nivel național

Opționale pentru gimnaziu Opționale pentru liceu
Educație ecologică și de protecție a mediului Drepturile omului
Educație pentru sănătate Educație pentru democrație
Educație financiară
Educație pentru drepturile de proprietate
intelectuală
Instituțiile Uniunii Europene etc.

3.4.2. Tipuri de opționale care pot fi incluse în curriculum la decizia școlii

Disciplinele opţionale propun oferte educaţionale specifice şcolii, catedrelor şi profesorilor

acesteia; opţionalele se pot proiecta în viziune monodisciplinară, respectiv la nivelul unei discipline,
la nivelul unei arii curriculare sau la nivelul mai multor arii curriculare, sunt avizate în şcoală şi
aprobate la nivelul Inspectoratelor Şcolare Judeţene.

4
Art. 3, 4 și 6 din Ordinul MEC nr 5915 din 02.11.2020 pentru aprobarea Metodologiei privind dezvoltarea
curriculumului la decizia școlii.
5
Art. 65 alin. 5 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

11
 Didactica specialzării – an II Curs 3
2022-2023 Elaborarea documentelor de proiectare curriculară

În conceperea şi proiectarea curriculum-ului disciplinelor optionale se are în vedere necesitatea

elaborării unui curriculum flexibil, care să permită manifestarea creativităţii cadrelor didactice şi
oferirea de "răspunsuri" la aşteptările şi nevoile educaţionale locale, precum şi la aşteptările şi
nevoile educaţionale particulare, specifice ale claselor de elevi şi ale grupurilor de elevi.
La nivelul învățământului primar, gimnazial și liceal pot fi stabilite următoarele tipuri de
opționale6:
a) opționalul de aprofundare
b) opționalul ca disciplină nouă/domeniu nou de studiu
b.1) opționalul ca disciplină nouă
b.2) opționalul integrat

Tipul de Definiție Clasificare Caracteristici ale programei Denumire Notare în

opțional Competenţe Conţinuturi opțional; catalog
specifice Programă

a) Opțional Este acel tip de - Se păstrează Se păstrează Nu necesită Nu necesită

de opțional care are ca aceleași aceleași denumire și rubrică nouă
aprofundare scop realizarea unui competenţe conţinuturi, care programă nouă. în catalog
parcurs suplimentar specifice din contribuie la Se elaborează o (aceeaşi
pentru dezvoltarea programa de formarea anexă la rubrică din
competențelor trunchi competenţelor programa catalog
specifice prevăzute comun (cele respective, dar școlară de cu disciplina
de programa școlară care vor fi se propun noi trunchi comun, din trunchiul
a unei discipline de aprofundate) activități de care cuprinde: comun,
trunchi comun, prin învățare a) justificarea rubrică în
noi activități de propunerii care se trec
învățare. acestui tip de notele și
opțional; b) lista absențele)
de noi activități
de învățare.

b) Opțional Este acel tip de b.1) Opțional Noi Noi conţinuturi, Necesită Rubrică
ca disciplină opțional care are ca ca disciplină competenţe altele decât cele denumire și nouă în
nouă/nou scop realizarea unor nouă – specifice, ale programei de programă nouă. catalog
domeniu de noi achiziții, introduce o altele decât trunchi comun Programa
studiu specifice nevoilor și disciplină cele ale școlară se
intereselor de nouă față de programei elaborează
învățare ale cele incluse în de trunchi respectând
elevilor, diferite de trunchiul comun structura
cele stipulate în comun sau în programelor de
trunchiul comun, și curriculum trunchi comun
după caz, în diferențiat, sau
curriculumul introduce noi
diferențiat. domenii/teme
corespunzătoa
re unei
discipline din
trunchiul
comun sau din
curriculum
diferențiat.
b.2) Opțional Noi Noi conţinuturi Necesită Rubrică
integrat- este competenţe interdisciplinare denumire și nouă în
structurat în specifice, programă nouă. catalog

6
Art. 8 din Ordinul MEC nr 5915 din 02.11.2020 pentru aprobarea Metodologiei privind dezvoltarea curriculumului la
decizia școlii.

12
Didactica specialzării – an II Curs 3
2022-2023 Elaborarea documentelor de proiectare curriculară

jurul unei complexe, Programa

teme integrative școlară se
integratoare elaborează
pentru o respectând
anumită arie structura
curriculară sau programelor de
mai multe arii trunchi comun
curriculare

3.4.3. Elaborarea și aprobarea curriculumului la decizia școlii

Nr. Etape desfășurate pe parcursul anului școlar Termen Responsabili

crt.
1 Consultarea directă a elevilor și părinților septembrie- învățători/profesori diriginți
octombrie
2 Consultarea reprezentanților comunității locale octombrie conducerea unității de
învățământ
3 Elaborarea analizei de nevoi care vizează interesele de învățare octombrie Comisia pentru curriculum
ale elevilor, oportunitățile educaționale și resursele unității de
învățământ, specificul socio-economic și cultural, analiza SWOT
a implementării opționalelor în anul școlar anterior pentru
proiectarea ofertei de CDS pentru anul școlar următor
4 Prezentarea documentului analizei de nevoi în Consiliul octombrie Comisia pentru curriculum
profesoral
5 Elaborarea propunerilor de opționale de către cadrele didactice octombrie- cadrele didactice
noiembrie
6 Discutarea propunerilor de opționale în cadrul colectivelor de octombrie- cadrele didactice implicate
cadre didactice noiembrie
7 Centralizarea propunerilor de opționale de către Comisia pentru octombrie- Comisia pentru curriculum
curriculum noiembrie
8 Dezbaterea și avizarea ofertei CDS de către Consiliul profesoral octombrie- Comisia pentru curriculum
noiembrie Consiliul profesoral
9 Aprobarea ofertei de CDS de către Consiliul de administrație al noiembrie Consiliul de administrație
unității de învățământ
10 Prezentarea ofertei de CDS elevilor/părinților/reprezentanților noiembrie Comisia pentru curriculum/
legali ai elevilor, în vederea exprimării opțiunilor învățători/profesori diriginți
11 Alegerea opționalelor și completarea fișelor pentru exprimarea noiembrie- învățători/profesori diriginți
opțiunilor de către elevi/părinți/reprezentanți legali decembrie
12 Centralizarea opțiunilor privind CDS, exprimate de noiembrie- învățători/profesori diriginți
elevi/părinți/reprezentanți legali, la nivelul fiecărei clase și decembrie
transmiterea listei opționalelor către Comisia pentru curriclum
13 Prezentarea listelor cu opțiuni pentru CDS în Consiliul profesoral, decembrie Comisia pentru curriculum
pentru definitivare, avizare și transmitere către Consiliul de Consiliul profesoral
administrație
14 Aprobarea listei finale a opționalelor care vor fi organizate în anul ianuarie- Consiliul de administrație
școlar următor februarie
15 Informarea elevilor/părinților/reprezentanților legali ai elevilor cu ianuarie învățători/profesori diriginți
privire la opționalele aprobate pentru anul școlar următor, la clasa
respectivă
16 Transmiterea către inspectoratul școlar a ofertei de CDS aprobate ianuarie Conducerea unității de
pentru anul școlar următor învățământ
17 Elaborarea de către cadrele didactice a documentației pentru ianuarie cadrele didactice care au
opționalele selectate în oferta CDS a școlii: propus opționalul
d) proiectele programelor școlare, în cazul
opționalelor ca nouă disciplină.nou domeniu de
studiu;
e) documentul anexă la programa școlară de TC, în
cazul opționalelor de aprofundare,
18 Transmiterea către inspectoratul școlar a proiectelor programelor aprilie Consiliul de administrație
pentru opționale ca disciplină nouă.nou domeniu de studiu, în al unității de învățământ
vederea obținerii avizului de specialitate

13
Didactica specialzării – an II Curs 3
2022-2023 Elaborarea documentelor de proiectare curriculară

19 Avizarea de specialitate a proiectelor de programe de opționale, mai Inspectoratul școlar, prin

și, după caz, elaborarea de recomandări inspectorii școlari
desemnați
20 Revizuirea programelor școlare care nu au primit avizul de mai - cadrul didactic propunător
specialitate de la inspectoratul școlar sau care au primit - responsabilul Comisiei
recomandări pentru curriculum
- inspectorul școlar care a
formulat recomandările
21 Reluarea procedurii de avizare pentru programele revizuite, în mai - cadrul didactic propunător
urma recomandărilor sau a neacordării avizului de specialitate - responsabilul Comisiei
pentru curriculum
- inspectorul școlar care a
formulat recomandările
22 Aprobarea programelor școlare pentru opționale ca disciplină mai Consiliul de administrație
nouă/nou domeniu de studiu, care au obținut avizul de specialitate al unității de învățământ
din partea inspectoratului școlar, însoțite de fișa de avizare
23 Elaborarea planificării calendaristice și, după caz, a materialelor iunie cadrele didactice care au
suport în vederea implementării opționalelor aprobate a se propus opționalul aprobat
desfășura în anul școlar următor

Curriculum-ul elaborat în şcoală nu constituie obiectul evaluărilor şi examinărilor externe

naţionale. Cadrului didactic care elaborează acest tip de curriculum îi revine sarcina de a proiecta, pe
lângă obiectivele educaţionale şi conţinuturile instructiv-educative, competenţele şi performanţele
aşteptate de la elevi, precum şi probele de evaluare corespunzătoare, subordonate finalităţilor
educaţionale propuse prin studiul disciplinei.
Rolul opţionalelor
Disciplinele opţionale, ca segment de curriculum la decizia şcolii, constituie un element
esenţial de contextualizare a curriculumului, favorizând:
• adaptarea ofertei de învăţare la specificul local (nevoi ale comunităţii, multiculturalism, tradiţii
etc);
• centrarea procesului de predare-învăţare pe nevoile şi interesele elevului şi trecerea de la "o
şcoală pentru toţi" la "o şcoală pentru fiecare";
• manifestarea creativităţii la nivelul practicii şcolare, cadrul didactic aflându-se în situaţa de a-şi
concepe conţinuturile;
• creşterea libertății de acţiune a profesorului în vederea optimizării rezultatelor învăţării;
• corelarea resurselor şcolii cu dorinţele copiilor;
• crearea unei identităţi proprii a şcolii prin diferenţierea ofertei de educaţie.

Anexa 2 a Ordinului MEC nr. 5915 din 02.11.2020 pentru aprobarea Metodologiei privind
dezvoltarea curriculumui la decizia școlii conține Fișa de avizare a proiectului de programă de
opțional:

14
Didactica specialzării – an II Curs 3
2022-2023 Elaborarea documentelor de proiectare curriculară

FIȘĂ DE AVIZARE A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ DE OPȚIONAL

Unitatea de învăţământ AVIZ DE SPECIALITATE,

Denumirea opționalului ISJ/ISMB
Tipul .......................................
Clasa
Durata Inspector școlar
Număr ore pe săptămână .......................................
Anul școlar Semnătura
Profesori propunători

CRITERII DE EVALUARE Se bifează

I. Criterii eliminatorii Da Nu
A. Respectarea structurii standard a programelor școlare în vigoare pentru
disciplinele de trunchi comun
B. Cracterul nediscriminatoriu al programei școlare
II. Criterii de calitate Da, cu
Da Nu
recomandări
Nota de prezentare – relevanța pentru susținerea și prezentarea cursului
opțional, caracterul inovativ în raport cu programele de trunchi comun
Contribuția opționalului la profilul de formare al absolventului, reflectată în
competențele generale
Corelarea elementelor din structura programei școlare (competențe generale,
competențe specifice și exemple de activități de învățare, conținuturi, sugestii
metodologice)
Derivare corectă a competențelor specifice din competențele generale (număr
rezonabil de competențe specifice, caracter evaluabil, formulare adecvată
etc.)
Corelarea activităților de învățare cu competențele specifice (activitățile de
învățare, context și sarcini de lucru pentru formarea competențelor specifice)
Adecvarea conținuturilor învățării la competențele specifice și formularea
științific corectă a acestora
Relevanța sugestiilor metodologice pentru proiectarea și realizarea
demersului didactic
Bibliografie relevantă

NOTĂ: Pentru a primi avizul de specialitate, proiectul de programă trebuie să întrunească „DA” la cele două
criterii eliminatorii şi „DA” / „DA cu recomandări” la toate criteriile de calitate.

BIBLIOGRAFIE:

1 Albulescu, I. 2004, Pragmatica predării. Activitatea profesorului între rutină şi creativitate.

Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană.
2 Bocoş, M., Jucan, D. 2008, Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului. Repere şi
instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Piteşti, Editura Paralela 45.
3 Ionescu, M. 1982, Lecţia între proiect şi realizare. Cluj-Napoca, Editura Dacia.
4 Potolea, D., (coord), 2012, Coordonate ale unui nou Cadru de Referinţă al Curriculumului Naţional,
București, Editura Didactică şi Pedagogică R.A.
5 *** Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum, (2001),
Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare.
6 *** Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum. (2002).
Ghid metodologic pentru aplicarea programelor școlare din aria curriculară „Om
și societate”, seria Liceu. Bucureşti.
*** Ordinul MEC nr 5915 din 02.11.2020 pentru aprobarea Metodologiei privind
dezvoltarea curriculumului la decizia școlii.

15
Didactica specialzării – an II Curs 3
2022-2023 Elaborarea documentelor de proiectare curriculară

APLICAȚII

I. Următoarele secvenţe fac parte din programa şcolară de educație socială pentru clasa a
VIII-a:
1. Raportarea critică la fapte, evenimente, idei, procese din viața personală și a diferitelor
grupuri și comunități, prin utilizarea unor achiziții specifice domeniului social
Clasa a VIII-a – Competențe specifice Exemple de activități de
învățare
1.1. Utilizarea corectă a termenilor specifici educației economico- (Din programa școlară de
financiare cu referire la fapte/evenimente economico-financiare Educație socială pentru
1.2. Asumarea calității de consumator avizat de bunuri și servicii, clasele a V-a – a VIII-a –
de servicii financiare, care își exercită drepturile și Anexa nr. 2 la OMEN nr.
responsabilitățile 3393/2017)
1.3. Manifestarea interesului pentru identificarea unor modalități
de economisire și pentru reducerea risipei de resurse financiare

Domenii de Conținuturi
conținut
Cetățenia, Consumatorul
dimensiune Calitatea de consumator de bunuri și servicii; calitatea de consumator de
economică servicii financiare
Drepturi și responsabilități ale consumatorului. Protecția consumatorului
Proiectați, în format tabelar, conform structurii de mai jos, unitatea de învățare
corespunzătoare acestei secvențe, pentru un buget total de timp de 4 ore. În cadrul tabelului veți
delimita, cu o linie orizontală, spaţiul corespunzător pentru elementele inserate la fiecare oră de
curs, din totalul celor 4 ore alocate acestei unități de învățare:
Conţinuturi Competenţe Activităţi de Resurse Evaluare
specifice învăţare
[se menţionează [se precizează [adecvate pentru [se precizează [se menţionează
detalieri de numărul criterial realizarea resurse de timp, metodele,
conţinut care al competenţelor resurse de loc, instrumentele sau
explicitează competenţelor specifice] material didactic, modalităţile de
anumite specifice din forme de evaluare utilizate]
parcursuri] programa organizare a
şcolară] clasei]
Aveți în vedere diversitatea și relevanța activităților de învățare, a resurselor, precum și a
metodelor, instrumentelor sau modalităţilor de evaluare utilizate

II. Propuneți titluri de opționale pentru gimnaziu, la educație socială. Opționalul se va

încadra în una din categoriile: opțional ca disciplină nouă, opțional de aprofundare, opțional
integrat.
III. Propuneţi un proiect de programă școlară pentru curriculum la decizia şcolii, clasa a IX-a
sau a X-a, liceu teoretic. Disciplina opțională va contribui la educația juridică a elevilor.
Aveți în vedere:
a) respectarea structurii standard a programelor școlare în vigoare
b) fișa de avizare a proiectului de programă de opțional (pg. 15 din cursul nr. 3)

16