NIVELURILE PROIECTARII

PROIECTAREA ANUALA SI SEMESTRIALA

NUME ŞI PRENUME: Neculea Mădălina-Elena

FACULTATEA DE INGINERIE

SPECIALIZAREA: Ingineria Produselor Alimentare

ANUL II
 INTRODUCERE

Locul temei

In cadrul procesului de invatamant, proiectarea didactica reprezinta un process deliberativ la

nivel macro sau micro, de fixare mental a pasilor ce vor fi parcursi in realizarea instructiei si
educatiei.

In functie de perioada de timp luata ca sistem de referinta, nevelurile proiectarii se impart in:

I. Proiectarea globala;
II. Proiectarea esalonata.

Proiectarea esalonata cuprinde:

a. Proiectarea anuala;
b. Proiectarea semestriala;
c. Proiectarea sestemului de lectii;
d. Proiectarea lectiei.

Argumente

Dupa autorii Gagne si Briggs (1977), conceptul de proiectare didactica este denumit “design
institutional”, in sensul de act de anticipare si de prefigurare al unui demers educational, astfel
incat sa fie admisibil si traductibil in practica.

Argumentele care justifica acest demers anticipativ sunt:

1. Educatia constituie un act de mare complexitate si responsabilitate, se consuma in acord

cu o anumita programare si prescriere ale actiunilor specifice.
2. Necesita optimizari permanente a actului didactic.
3. Educatia este un demers constient la nivelul microsecventelor sale (unitati de invatare,
lectii)
 Rolul temei

Proiectarea didactica presupune actiuni didactice specific procesului complex de predare-

invatare-evaluare si are rolul de a asigura un echilibru intre pregatirea de specialitate a
formatorilor si pregatirea psihopedagogica.

I.PARTEA TEORETICA

I.1. Delimitari conceptuale

Proiectarea didactica este esentiala in desfasurarea procesului de invatamant.

In urma analizei literaturii de specialitate, conceptul de proiectare didactica este definit ca o

activitate complexa, un proces de anticipare a ceea ce doreste profesorul sa realizeze impreuna
cu elevii sai in cadrul unei lectii, sistem de lectii, tema, capitol sau pe parcursul intregului an
scolar, pentru realizarea obiectivelor prevazute in programele scolare, la disciplina pe care o
preda.

Nivelurile proiectarii includ un design institutional.

Comform teoriei lui Gilbert de Landsheere (1979), conceptul de design institutional presupune:

 A definii obiectivele invatarii la unul sau mai multe niveluri;

 A sugera teme de activitate succeptibile sa provoace invatarea in sensul dorit;
 A oferi posibilitatea de alegere a metodelor si mijloacelor de predare si invatare;
 A presupune instrumente de control al predarii si invatarii.

Conform literaturii de specialitate, realizarea unui proiect didactic se bazeaza pe:

 Cunoasterea elementelor de baza ale predarii didactice;

  Cunoasterea si stapanirea principiilor procesului de invatamant si a tehnologiei didactice;
 Cunoasterea clasei de elevi;
 Capacitatea de anticipare si gandire creatoare a profesorului.

Proiectul didactic stabileste in detaliu cum se va desfasura lectia, ceea ce le ofera profesorilor
sansa de a realiza intotdeauna activitati didactice de calitate.

Alcatuirea proiectului didactic tine de pregatirea stiintifica a profesorului si de maiestria lui

didactica.

I.2. Nivelurile proiectarii- Clasificare

In functie de perioada de timp luata ca sistem de referinta se disting doua tipuri fundamentale
de proiectare didactica:

A. Proiectarea globala;
B. Proiectarea esalonata.

A. Proiectarea globala

Are ca referinta o perioada mai mare din timpul de instruire urmarind, in mod special, elaborarea
planurilor cadru de invatamant si a programelor scolare

B. Proiectarea esalonata

Se raporteaza la planificarile calendaristice ale profesorului pe ani, semestre, unitati de instruire

activitati concrete (lectii).

Luand in considerare faptul ca proiectarea globala “traseaza” cadrul, limitele si posibilitatile

pentru realizarea proiectarii esalonate, se identifica in practica educationala, la acest nivel, un
anumit grad de personalizare a celor patru “produse” ale proiectarii esalonate:
 1. Proiectarea anuala;
2. Proiectarea semestriala;
3. Proiectarea unitatii de invatare;
4. Proiectarea lectiei.

In cadrul proiectului, voi analiza proiectarea anuala si proiectarea semestriala.

1. Proiectarea activitati didactice anuale

Scopul acestei proiectarii este de a-i da profesorului o perspectiva asupra predarii disciplinei
respective, o viziune de ansamblu.

Proiectul didactic (o planificare calendaristica mai complexa) precezeaza:

a. Obiectivele de referinta sau competentele specific urmarite prin predarea disciplinei;

b. Succesiunea capitoleor si a temelor, in conformitate cu logica interna a disciplinei si cu
cea didactica, cu cerinta interdisciplinaritii si cu conditiile de realizare existente in scoala
(calitatea pregatirii elevilor);
c. Stabilirea numarului de ore atribuit fiecarei unitati de continut si repartizarea acestui timp
pe tipuri de activitati, predare, recapitulare si sinteza.evaluare a rezultatelor, activitati
practice, excursii, vizite,etc.

Rubricatia acestui proiect ar putea fi: semestrul, capitolul, tema, numarul de ore atribuit (total si
pe categorii practice, recapitulare, lectii de sinteza, excursii, vizite, evaluari sumative-teze
semestriale).

La baza intocmirii acestui proiect se afla programa scolara.

Contributia personala a profesorului in aceasta etapa consta in stabilirea corelatiei intre disciplina
sa si alte discipline; precum si a ponderilor pe care le atribuie anumitor teme, in functie de
nivelul de pregatire al elevilor sai si de motivatia lor pentru invatarea acestor discipline scolare.

Un profesor preocupat de innoire, elimina si adauga anumite continuturi, in limitele permise de

reglementarile in vigoare, imagineaza noi situatii de invatare care sa asigure un grad crescut de
interes si o eficienta maxima a predarii disciplinei respective.

2. Proiectarea activitatii didactice semestriale

Este mai detaliata decat proiectarea anuala si se refera la:

a. Obiectivele pedagogice sau competentele urmarite;

b. Capitolul;
c. Tema;
d. Numarul de ore atribuit ( total si pe categorii de activitati);
e. Mijloace de invatare necesare;
f. Bibliografia minimala.

Conform literaturii de specialitate , poiectarea procesului de invatamant trebuie sa fie conceputa

si realizata astfel incat sa coreleze cu un instrument de organizare / optimizare a activitatii
didactice numit :orar scolar.

Reguli “clasice” de intocmire a unui orar scolar

a. Respectarea curbei de efort a elevilor pe zi de scoala/ saptamana (prima si ultima ora din
zi mai usoare , mijlocul programului mai incarcat; luni si vineri- ore care solicita mai
putin efortul intelectual; marti-miercuri-joi-program mai dens);
b. Realizarea unui echilibru in ceea ce priveste solicitarea elevului ( din punct de vedere
intelectual/ fizic) pe tot parcursul saptamanii (sa nu existe zile grele si zile usoare ci doar
zile care antreneaza relativ egal si complet elevii in efort);
c. Respectarea dificultati obiectelor de invatamant ( pe cat posibil, disciplinele care cer un
efort intelectual deosebit- matematica, gramatica, stiinte- vor fi plasate in prima parte a
programului scolar, iar cele la care efortul intelectual este combinat cu cel motric-
educatie fizica, educatie plastic, caligrafie, educatie tehnologica- vor fi plasate in partea a
doua a zilei de scoala);
d. Combinarea disciplinelor de invatamant din categorii diferite ( socio-umane si reale) si
alternarea lor pe parcursul zilei de scoala
 Formulare personala

In opinia mea, proiectarea didactica reprezinta cel mai eficient proces de realizare a instruirii
si educatiei.

Proiectarea didactica este un proces complex de predare- invatare- evaluare, ce face trecerea de
la proiectul de invatare la realizarea acestuia.

In primul rand, realizarea proiectului didactic trebuie sa se bazeze pe pregatirea stiintifica a

educatorilor, pregatire ce trebuie corelata cu harul didactic.

In al doile rand, proiectarea didactica trebuie sa fie elaborata in conformitate cu planul cadru de
invatamant si cu programa scolara.

Eu consider ca, proiectarea anuala si semestriala reprezinta baza unei activitati didactice
eficiente.

Proiectarea anuala si semestriala sunt efectuate de catre cadrele didactice. Proiectarea anuala
vizeaza institutia de invatamant si este generala pentru toate institutiile, iar proiectarea
semestriala difera de la un educator la altul in functie de pregatirea si preferintele acestuia.

Eu cred ca, proiectarea semestriala este mai utila si mai eficienta pentru profesorii debutanti.

II.PARTEA APLICATIVA

Pentru partea aplicativa voi realiza proiectarea anuala pentru disciplina “Educatie tehnologica”
pentru clasa a VI a.

O proiectare calendaristica anuala corect intocmita trebuie sa acopere integral programa scolara
la nivel de competente specifice si continuturi.
In elaborarea proiectarii este necesara parcurgerea mai multor etape:

 Lectura programei;
 Stabilirea succesiunii de parcurgere a continuturilor;
 Corelarea fiecarui continut cu competentele specific vizate si cu oferta de resurse;
 Alocarea timpului considerat necasar pentru fiecare continut in concordanta cu
competentele specific vizate.

Disciplina : Educatie tehnologica

Clasa : a VI a

Tema lectiei: Modulul I- Economia familiei

An scolar: 2013-2014

Planificare semestrul I

Nr. Unitate de Competente Continuturi Nr. ore Saptamana Observatii

crt. invatare
specifice

1. Prezentarea - Evaluare 2 S1 Evaluare

disciplinei initiala.Norm initiala
S2
e de sanatate
si securitate
in munca

2. Rolul familiei in 1.Identificarea Rolul 1 S3 Evaluare

 productia si activitatilor familiei in formativa
consumul de economice din productia si
bunuri si servicii viata familiei consumul de
bunuri si
servicii

3. Nevoi si dorinte 1.2.Identificarea Nevoi si 2 S4 Evaluare

factorilor dorinte formativa
S5
economici si
sociali din
mediul
inconjurator care
influenteaza
viata familiei

4. Resursele 3.1.Valorificarea Relatia S6 Evaluare

familiei conceptelor venituri- formativa
2 S7
economice in consum-
comunicare economie

5. Consumatorul si 2.3.Analiza unui Comportame 2 S8 Evaluare

protectia sa produs in functie ntul de formativa
S9
de consum.
calitate,cheltuieli Calitatea
si posibilitatea produselor
obtinerii unui
castig

6. Bugetul familiei 2.1.Elaborarea Proiectarea 3 S10 Realizarea

si al elevului unor strategii bugetului de studiu de
S11
pentru realizarea familiei caz
unui buget S12

7. Gestionarea 3.1.Realizarea Bugetul de 1 S13 Proiectarea

bugetului de unui plan de timp al
 timp activitati in familiei de bugete
functie de timpul
disponibil

8. Profesii ale 4.1.Identificarea Profesii ale 1 S14 Evaluare

membrilor diferitelor rute membrilor formativa
familiei de formare familie
profesionala

9. Recapitulare 2.2.Identificarea Bugetul de 1 S15 Evaluare

/evaluare unor prioritati de timp si sumativa
consum si financiar al
cheltuieli in familiei si
functie de elevului
nevoile proprii si
ale familiei

Disciplina: Educatie tehnolgica

Clasa: a VI a

Tema lectiei: Modulul II: Materiale si tehnologii (lemn, textile, piele, ceramica)

An scolar: 2013-2014

Planificare semestrul II
Nr.crt. Unitatea de Competente Continuturi Nr. ore Saptamana Observatii
invatare specifice

1. Materii prime si 1.1.Identificarea Materii 8 S16 Evaluare

materiale- materiilor prime prime si initiala
S17
notiuni generale si materialelor materiale:
Evaluare
in functie de lemn, S18
formativa
proprietatile textile,
S19
specifice ale pielarie,
acestora ceramica – S20
provenienta,
S21
clasificare,
proprietati S22

S23

2. Analiza de 1.2.Analizarea Analiza de 2 S24 Evaluare

produs/gama de caracteristicilor produs formativa
S25
produse produselor in
functie de
calitate si pret

3. Realizarea de 1.3.Identificarea Fisa 7 S26 Aplicatii

produs efectelor tehnologica, practice
S27
tehnologiilor de elemnente
obtinere a de limbaj S28
materiilor grafic.
S29
prime, a Operatii
semifabricatelor tehnologice S30
si a produselor
S31
finite asupra
mediului si S32

societatii

4. Evaluarea si 1.2. Analiza Calitatea 1 S33 Evaluare

 valorificarea caracteristicilor produselor , formativa
produselor produselor in pretul si
realizate functie de prezentarea
calitate si pret lor

5. Activitati si 4.1.Analiza Activitati in 1 S34 Evaluare

meserii relatiilor dintre domeniul formativa
specifice tipuri de realizarii
activitati si produselor
meserii din lemn,
specifice textile,
acestora piele,
ceramica

6. Recapitulare 2.2. Executarea Obtinerea 2 S45 Evaluare

/evaluare unor operatii produselor sumativa
S36
tehnologice studiate

Concluzii

Partea teoretica

Proiectarea didactica reprezinta baza desfasurarii activitatilor didactice. Proiectarea didactica

cuprinde proiectarea anuala si proiectarea semestriala. Cele doua proiectarii sunt realizate de
cadrele didactice in conformitate cu planul cadru de invatamant si cu programa scolara.

Eu consider ca, proiectarea didactica trebuie sa imbine cunostintele stiintifice ale profesorilor cu
harul didactic al acestora.

Partea aplicativa

Proiectarea calendaristica anuala pentru disciplina Educatia tehnologica pentru clasa a VI a

cuprinde doua planificari semestriale: planificarea pentru semnestrul I la modului I: Economia
familiei si planificarea pentru semestrul II la modulul II :Materiale si tehnologii (lemn, textile,
piele, ceramica ).

Cele doua planificari semestriale cuprind: desfasurarea capitolelor disciplinei Educatie

tehnologica, competentele si deprinderile acumulate de catre elevi, continuturile materiei,
numarul de ore stabilit pentru fiecare capitol, numarul de saptamani si forma de evaluare
adoptata de catre profesor.

In urma studierii acestei discipline elevii vor avea cunostinte privind domeniul economic si
tehnologic.

Ca viitor profesor imi propun sa realizez o planificare calendaristica acceptabila in desfasurarea

activitatii didactice.

Bibliografie

 Carte: Manualul de pedagogie, autori Ioan Jinga si Elena Istrate

 Capitol in carte: caplitolul 8 – Proiectarea activitatii didactice, pag: 419-422
 Carte: Pedagogie- Editia a II, revazuta si adaugita, autor: Constantin Cucos
 Capitol in carte: capitolul 4 – Proiectarea activitatii instructive, pag: 311-314
 Suport de curs- Pedagogie, autor: Cucos C, anul 1996, pag 102
 Ghiduri – Ghid de practica pedagogica, Colectia stiinte psiho-sociale, autori: Dumitru
Constanta, Grecu Veronica, Galita Raluca, capitolul 3: Proiectarea activitatii didactice
 www.didactic.ro