Arta

ARTA SI OMUL 5

romanica
In secolele 11 i 12, Europa
Cretina a dat natere unei
noi iprolifice forme de
arta
-arta romanica. In
aceasta perioada, marile
biserici i catedralele au
devenit un tezaur
adapostind sculpturi
.splendide, picturi murale
i manuscrise iluminate.

P
irn'l in secolul al 11-lea Biserica achizi
tionase multe terenuri provenite mai
ales din donatii si, ca urmare, bogatia ei
crescuse enorm. Se spune ca - in acesta
perioada Biserica detinea peste un sfert din
teritoriul Frantei.
Donatiile provenite de la credinciosii care
vizitau raclele care contineau moastele
sfmtilor au adus Bisericii un venit
substantial. intr adevar, pelerinajele,
efectuate cu scopul de a vedea relicvele
sfinte, au devenit atat de
frecvente incit a fost necesara construirea unor .,
cladiri care sa adaposteasca in sigurantil arti-
'
poate
aceast
biseric
Cleme

Hristo
J udec
respec
una d
favorit

in Auvergne, cu
absida i capelele ei
radiante este o
constructie caracte
ristica arhitecturii
romanice franceze.

0 Calitatea artei
romanice spaniole
 timpurie au fost executate intr-un stil care
aminteste de Roma antica.

Arta monahala
in Anglia monahismul a atins apogeul in tim
pul domniei regelui Henry I (1100-1135) si s
au construit abatii, aclt material cat si spiritu
al, in marile centre ale religiei, cum ar fi
Canterbury, Winchester sau Durham, unde au
luat fiintil si scoli de caligrafie si ilustrare a
manuscriselor. Tendinta a continuat si in tim
pul domniei regelui Stefan (1135-1154) cand
au fost create si numeroase manastiri.
colele nepretuite si care sa permita expunerea in secolul al 12-lea, Biserica era foarte
!or cat mai atractiv posibil. Astfel, Biserica a devenit un patron semnificativ al artelor stric til in ceea ce priveste subiectele care
acelor vremuri, comandand nu doar lucrilri noi de arhitectura ci si alte lucrari de puteau fi reprezentate in pictura iar stilul
arta, cu teme predominant religioase - printre care picturi sau icoane. Cea mai mare utilizat era si
parte a lucrarilor de sculptura si de arhitectura realizate in aceasta perioada medievala
 ARTA ROMANICA

el cenzurat. De exemplu, exista marturii care tinismul mai usor de inteles si de a-i farniliariza
atesta ca Sf. Bernard din Clairvaux (1090-1153) pe profani cii...
tiaticu continutul biblic. in fresce,
a criticat anumite imagini pentru ca ar fi fost culoarea · era aplicata direct pe tencuiala ume
prea ostentative, reamintindu-le confratilor Jui da cu care fuziona pentru a forma una dintre
11: b 1 eri lie din perioada
juramintele de saracie
romanidi
pe care
em u le pllr1e de c-uloare, fiind ,lntens dern rate u cu lpturl pictate cele
facusera. i fresce, dar I cu
mai durabile forme de pictura murala.
ico·al'lePicturile
boga im dinpodobite7
afara bisericii erau supuse si ele Acest gen de arta poate fi intalnit in intrea-
c:i1uga acelorasi standarde.
rii care rea:llz;;iu Bibi Desi au at@,
ile deco· supravietuit
Psarirll (C rtea Psalm llor) sau C 11He· de Rugachmi, c.onsidera·u
ga Europa.mu De nca
exemplu,
'lor c,acavoul
p unJui tSaint Savin- re
d devopune
Q
cu toate c .cel e ma1 m u h.e biserid din perload roma nica era u constr.uite din p!a r. const uctor fi acestora avea u to ui nevoie i de lemn pen, r
putine picturi laice (non-religioase), din anu
·• Ci.ltedra'la rom nica dln Santiago c.fe Com p os e l a, din S.p;uiia este ren um it:i pntru faptul :i adllpos:tte · sur-Gartempe,
rilima-;f I din Franta, este decorat cu pie-
mite surse literare exacte se stie ca existau W
A pos ohilul
casteleJ:atoh7 La ·Jel
ai caror Ga rnu l e a• l t
pereti erau bogat impodobiti turiVef
careldl.
redau vizual atat martiriul Sf. Savin cit
biserid construl e incomandate
cu picturile de nobili. l ea are o true uri\ in cruc. , cu urnuri c.ar s r ·]Ulesc intrarea
aceast.1 perload::i
si pe eel al Sf. Ciprian. in pridvor exista scene
Calugarii lucrau si ei la unele lucrari laice care infatiseaza Sfarsitul Lumii si Judecata de
pentru decorarea castelelor. Unele rnanastiri au Apoi; pe bolta naosului sunt reprezentate
fost adevarate ateliere de lucru pentru artistii episoade din pentateuh (primele cinci carti ale
patronati de stapanul regiunii. Aceasta s-a petre Vechiului Testament) ; chiar si galeria situata
cut in intreaga Europa occidentala, eel mai viz deasupra pridvorului relateaza prin picturi
ibil insa in Germania. in mod traditional , despre trecerea Jui Hristos, ca o aducere
imparatii din Germania erau patroni generosi ai aminte a modului de izbavire al omenirii, prin
tuturor artelor si regiunea a atras numerasi pic sacrificiul crucificarii.
tori monahali din Anglia, Olanda si Franta dar a Catedrala din Canterbury a fost decorata si
si produs citiva pictori locali foarte talentati. ea, in decursul secolului al 12-lea, cu picturi
Regula monahala de a sta intr-un singur Joe a murale. Primele se afla in absida din St.
fost, din aceasta cauza, adesea incalcata. Gabriel Chapel, in cavou, si s-au pastrat in
Lucrarile erau foarte rar semnate, astfel incit se bune conditii. Alte exemple stralucite. ale
cunosc foarte putine date despre creatorii !or, artei care a caracterizat aceasta perioadll
ca indivizi. Dara erau totusi semnate, ele purtau includ capela din Berze-la-Ville, din Franta,
doar prenumele artistului, urmat de numele sau inte riorul bisericii Sf. Angelo din
orasului in care lucrarea fusese executata . 0 0 pagina
0 Un manuscris Formis, Janga localitatea Capua, in Italia.
pregatit pentru decora ta dintr-o Ca si cele anterioare, alte exemple care au
Pictura murala Carte de Psalmi. supravietuit trecerii tiinpului aduc dovezi
Henry al Ill-lea,
Pictura a fost considerata o cale eficienta in Artistul a graitoare asupra diferitelor stiluri care au luat
care prezinta cate
invatarea principiilor religioase de catre popu fost un calugar fiinta in acea perioada in Europa . Se
drala din Speyer.
latie, ilustrand Biblia sau Cartile de Rug.lciuni benedictin, numit cunoaste
Regele este
si dedicind interiorul bisericilor gloriei Jui Ruodprecht. Funda faptul ca atunci multe carti cu modele, idei si
reprezentat oferind
Dumnezeu. in acea vreme existau foarte puti lul este de inspira1ie desene au circulat de la o tara la alta. in bise-
manuscrisul
ne persoane care stiau sa citeasca; din acest anglo-saxona in timp rica catolica spaniola din San Clemente de
Fecioarei Maria, in
motiv, scopul frescelor era acela de a face cres- ce marginea este de Tahull, din Catalonia, exista un "Hristos in
fa1a catedralei.
inspira1ie greaca. Maretie" foarte indraznet, clar influentat de
bogatia si culorile stralucitoare ale artei bizan-
14
 ARTA $1 OMUL 5

0 0 pictura Maestrul Cifrelor Bisecte, Maestrul Amelekite,

reprezentand-o pe Maestro! Morganatic si Maestro! Misterului
Madona cu Pruncul, Gotic.
realizata la mijlocul
secolului al 13-lea Renaterea sculpturii
de artistul italian Una dintre cele mai mari realizilri ale perioad
Coppo di ei romanice este renasterea sculpturii monu
Marcovaldo. Dei mentale care nu mai fusese lntalnitil In
puternic influen1at Europa dupil prilbusirea Imperiului Roman,
de arta bizantina in cu aproximativ 600 de ani In urmil. La fel ca
utilizarea fundalului picturile, sculpturile aveau menirea de a de
auriu i a contururi cora bisericile si de a consolida spiritual dar si
lor foarte precise, de a instrui congregatiile, prezentand subiecte
pictura denota mult cum ar fi inilltarea Jui Hristos sau Judecata de
realism prin modul Apoi. in piatra, sculptura a luat forma basore
de reprezentare al liefurilor fie pe capitelurile din partea supe
membrelor. rioaril a columnelor, fie In jurol intrarilor.
Siliti sil lucreze forme deseori dificile, In
pozitii incomode, sculptorii romanici au
0 La inceputul rilspuns acestei provoc:lri lntr-un mod demn
secolului al 1 1-lea, de toatil lauda: cateva dintre compozitiile cu
sculptura monumen mare efect dramatic si ingeniozitate uluitoare,
tala in piatra abia erau plasate In timpan - suprafata
exista; un secol mai semicircu laril sau triunghiularil formatil lntre
tarziu, o jumatate de partea superioara a intrarii si arcada de
duzina de biserici deasupra. A renilscut si sculptura In bronz,
franceze etalau mai ales sub forma reliefurilor aplicate pe
portaluri enorme, usile bisericilor.
bogat incrustate i in general, personajele sculpturii romanice.
pictate care pot fi erau foarte alungite si erau aranjate In com
considerate printre pozitii tipice; In ceea ce priveste pictura, te
cele mai mari matica ei nu se inspira din viata de toate zilele,
capodopere ale artei ea urmilrind sil-i insufle privitorolui un simt de
medievale, dupa devotiune cu caracter religios. Printre celelalte
cum este exempli arte care au cunoscut o mare lnflorire Inepoca
ficat i in detaliul de romanicil se numilra si arta creilrii tapiseriilor,
mai jos. a copertelor de carte si a artefactelor religiose,
lucrate In email si metale pretioase.

t
i
n
e

C
o
n
s
t
a
n
t
i
n
o
p
o
l
u
l
u
i
,

r
e t
a e
d ;
u
s s
i i
l ,

I I
n n

u a
r c
m e
a s
t
C
r s
u e
c n
i s
a ,
d
e e
l f
o e
r c
. t
u
F l
i
e e
c s
a t
r e
e
f
f o
i a
g r
u t
r e
a
a
e s
s e
t m
e i
l
l n
n i
c l
o t
n o
j r
u
r c
a u
t
i e
l e
l
d
e a
l
l
i v
n i
i t
i r
a
p l
r i
o i
e l
m o
i r
n .
e
n P
i Manuscrise iluminate
c i
t n
u
r g
i e
l n
e e
r
d a
i l
n ,
S l
t u
. c
r
S a
a r
v i
i l
n e
p m
r a
e i
z
i m
n i
t c
i i
l
, p
o
l t
n
t f
r i
-
o g
i
o l
a s
r i
e t
c e
a
r d
e o
a
m r
i
l I
s n
u
r i
a l
, u
s
u t
n r
a
m t
a i
i i
l
b e
u
n m
a
s n
i u
m s
t c
r
a i
l s
e
m l
i o
r
; r
e
s l
i i
, g
i
d o
i a
n s
e
n .
o
u i
, n
t
m r
a -
j a
u d
s e
- v
i
c l
u r
l ,
e
l B
e i
b
l l
m i
p a
o
d s
o i
b
i C
t i
e l
r
s t
u i
n l
t e

d d
e e
s
R
u u
t g
i i
l l
i c
z i
a u
t n
e i

I e
n r
a
l u
u
c f
r o
a a
r r
i t
l e
e
b
c o
u g
a
t t
e
m i
e l
u C
s e
t !
r m
a a
t i
e .
, r
e
c n
a u
m
a i
c t
t
m
d a
e n
u
a s
d c
a r
n i
c s
:
l e
n
d g
e l
v e
o z
t
i d
u i
n n
e
s
d e
i c
n o
-
p
a l
r u
t l
e
a
a
l
c
i
1
l
2
l
-
u
l
g
e
i
l a
r
u a
l
u f
i o
s
c t
e
e
l x
e e
c
e u
x t
e a
c t
u
t I
a n
,
W
s i
i n
c
h
e i
s b
t l
e i
r i

s a
i v
e
. a
s
e d
o
g a
i r
l
s d
e o
s u
t i
e l

a v
s o
t l
i u
l m
z e
i ,

l l
a n
s
C i
a l
t
h c
e o
d n
r t
a i
l n
u
L t
i u
b l
r
a l
r u
y c
. r
i
O l
r r
i i
g i
i
n a
a
l f
u o
l s
t
a
c r
e e
s d
t i
e s
i t
r
s i
u b
p u
e i
r t
b
e I
n
B
p
a 15
t
r
u

s
i

r
e
p
r
e
z
e
n
t
a
t

r
e
z
u
l
t
a
t
u
l

c
o
l
a
b
o
r
i
l
r
i
i
,

p
r
o
b
a
b
i
l
,

e
e
l

p
u
t
i
n

s
a
s
e

a
r
t
i
s
ARTA ROMANICA

0
f
O arcada
Planul
bisericii St. Sernin
v 0o o0_ - din
Toulouse prezinta
<J aranjamentul tipic
cfJ
gracla
u
n
ei
b
is
er
ic
i
d
00 Bolta in form de butoi a naosului e

do doCi :
0C p
e
c!J i
+ l
e
r r
0{ i
o/ n
o a
< j
J .
_ F
f o
r
f m
i a

' d
e
f b
\ a
z
; a
,
i c
e
a

d
e

c
r
u
c
i
f
i
x
,
c:'.J c
a u
a
b
s
i
d
a
s
e
m
i
c
ir
c
u

(i absida ,,...,., l
0 0
absida
a
nordica trecere ' r
sudica L a
I ,
" d
e
l
a
c
apatul 0
diferit de
altarului este o trim = stilul
O
:::J
c::;J a o .
:::J :::J
romanic
o a a itere _
a a o o
la
(i'a france
a o .
0
bazili _ {iia compl

Oo
bisericii cile
cretini
O O O ul din
Pisa,
forma
cea smulu Q a Italia,
i ea
: : i
tim
Ci a
Oo
O
are o
bazilic

+ ::
puriu. lunga,
Extin a forma
derea 0 a de
interv caracteristicahanga
aluril
O perio
constituit-o cu
{PO
o
or ,
consta celebr
lateral .
unghiuri turn
e din inclina
O jurul
biseri
0
pre
un
baptis
galerie
i;:J o a cii o iu in
o o () este romanica, forma
spe din de do
c;) o o Burgundia. -m
cial situat
o o Q separa
proi
S N , ...
) ec .._
o tat
pen ..
o .-
a tru .
a a .n
o per i.
..
O a a mit
e
..
..
a a (j acc c>
'-
esul -
faci <.
..
l al _.
pel _.
e ..
,.
rinilor
in
biseri
ca. ARH
arcade t&o :Vo TEC
transversale.
URA
BISE
ICIL
R
CON
TRU
EiN
EPO
A
- REL
IE
e e -
c I r
; at m
o i1
1
I ill
n
u r d
I m
i
a i n
n v
I ! <
1 "
E l:
1 u
- ii
H
l
e r o
o r
i v
a i
· k
f a i
o , n
s g
t i
1
l
r J o
r, a ar Noile prl!· '11h1u e t d i o p omani M !
bilo·r· mu bI eric p,iatra i r l ut c n o Q a fo o I
inc.rnstau a l e s rt t dus In e
u lmtin i er u ili o r !' u
·z;i a m\i l moti11efe u u w r u ! Ar. gill d
l m
huni I or mai decorat i\I@ !!!
n te d it l O! !! e m
rmmazi ·l borate. l t'! ch m es a na
mfl ri. tre tim p,
e
g e e ,
n
care, ln Martu- c ia r rnan t E
finoil, S•O)U con.struC" torii e o i r n e l
iile
rJ dicau diid s n u 1 zi.A
St;;l billt istorlc in o mn l y
' ce5'
Pf! e e rea pmpriu-
t c
pe n a; S ' ,
t..ritoriul isten z:M'i1.
a rio ,; .i p 51.il !
N
actu· alel te nu- CunO$ ad ;i a 1 es ·e !
1 t o
\.l nga rii. r <ltflil'I tHnIE! i a hb 1 cuncs
e:st pe a d r
Vrnmurile matem tite pr r at ll
cut w
11nititf! ;iu tidarii erau !imitate s r
e. . H e
adus i o 1;;<"1re la acea t
z le r
ce i , o
1n b
a
i
perloada J,€!-au i l'11'H c
11reme1 astfol r u d i r n h
de wnstrui G1 se u n s ne a
. n
mfumre d doa r recurgea c . p
Ui r e t B l
pe c:ei lea n e ,
ll- adesea t J . nl .
ca.re experime ntari 1 r P
rnnomka e M l' 1
m a
Je·a u - 1:.meori eru m i e
dar ! o
·COITUrid
a a! c t c
t
nate - pe · TU i e
Cete.re11
;it. Se
p r r f 1 a s e
il'lb!!f!! a d!!te rrnhla l e i
tie .li au ta ntitatai) i dl e ee a n
SUh.1i. e r ei l
OJ !:'Ord e11: meri5lunea m l l bi v -
u r
at
am ltect
istait
oam ni
acU
5tal pilo r
11
111
n l e J '" M
c er u
'i e s
t
b
c
u ri . c:;,im ece5ar1 : l a a to ic c l t
o
v oi o
Pr1ndp r;au suinerir be! a u a l
alete ct: mmr iior. u
d p n e a s 1
g
sui nJi at 1
r ;
CLADi'R liLE e f 1 d t J
nato:m , pietrnri. C e
CIN s f p l e . ,
a l!!! arh Ei w i a i n
itedurii PERIOAO,A e op d t 5
- i r el t i
emu ROMANlcA 1
1 S
u n
miinasti lrastrtu ra c:ea p c iJU 1 n O
c D
mai 1otbitoare e 1 .
rile rnN!,
u a a .
in ac@a a bisericHor !Ii r
r l ri t M a u
i a
perioada ca ted ra te!or c1 u i t
e h1 b d
, d oar in romani<.e r e i r
e.ste ma r t a ! n
Eu ropa. e e aj J h
depa9'11! lvitate a e l i i a
r · r
au nu ma n · di
l . m
I utmzarea t si < : wo d 1
rul 2000. i .
Familirle freC\lent:i <J e u i e m 1
arcurilor h n m at
ns.tarite
cur pm ru n i i! t
doreau i il c . , r
fere5he, usl cr l 16
iele 5a•$i c
i ,
u aP u
etalez;e r t! it
pozi iti= u arcade. ' u n
. d n
i,,@!i4fAi Arta
Acela,,1 p l n o
pe ca:r11 Pr i omul 1, ARTA
1 11! nclpli; al o el : r u J GREAcA SI
ornpau con:strlJ i i i.or r e s i t! ROMANA Arta i
in semi ircul;ir!! ! r n rn ! omul 19 - ARTA
a foi>l ap! p nt t ul r
wdetate, e n BA.ROCA
P.i cand ic<11\ .i r r cl
r el u
nu·meroa p1mtn.1 f c
· c r l'
se acoµeri}ul di! es
mite e bi L'
d'onatii piiitr5, cam a c m tu
foca:;urH fnlo.rn i in a ra l s .l
or sfinte. ceole mai mu · m oma l er 1
tfel, lti! biserici f i! nit.a ? k
,emnu r; l s.-a ma s
imiercau o a e
;:ice.s.t:a tua f datai
sa le n r rat a1 d ri
gi'lfilTiteze Ol111ll bol ii
a e 'i.lh
0 c:arieri! tip tunel, sa or r a c
l:mtoi (ca un t 5 no np i
I clerkal
an: rotund a b $ po
fi 1or o st D
lor. Unil
continuu), au , o 1
p cl!a a bol lti z
ronsldera aC e
if in a ruu:ia ! ll! f n!
u : o
(c;i rn consta l t f. n
ces't dfr1 d oiJa bo o c < I! !e l
f p f ca lti i111 for 'Iii d u 1 c me
pe o . r a
formll de
de tunel aim
se int•li! i
n
r
t d oa •
a jgurare f5ectau).
l
v
e
i ti! l
$pi ri ua·
I.ii, care
Stalpi1 masl vi,
:
l u p n la t
le
rotunzi, ! r u
r
rn l
ip@re gm f a . i) n b,A
ga,rointa t o i rt
r cladirllor r fi e
rlispl ta u i u Ca
Tn via a romanice r
n o
de ;i.poi. s
n t mr