Sunteți pe pagina 1din 27

Lieceu Teoretic “Bocskai Istvan”, Miercurea Nirajului

Loc. Miercurea Nirajului


Jud. Mures

PLANIFICAREA ORELOR
DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Clasa a XI-a C
Școală profesională

Curriculum aplicat T.C. 2ore


ANUL ŞCOLAR 2021-2022
Prof. Iszlai-Mester Maria
COMPETENŢE GENERALE
COMPETENŢE SPECIFICE
ŞI CONŢINUTURI
CLASA a XI-a

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor în diferite situaţii
de comunicare

Competenţe specifice Conţinuturi


1.1.identificarea valorilor -registrele limbii : limbaj arhaic, neologic, regional,popular,familiar,argotic,colocvial, jargon
stilistice generate de folosirea
registrelor limbii
1.2.folosirea unor registre -stilurile funcţionale şi utilizarea lor;
stilistice diferite în funcţie de -calităţile generale şi particulare ale stilului:
situaţia de comunicare claritate,proprietate,precizie,puritate,corectitudine,
variaţie stilistică,simetrie,naturaleţe,cursivitate, eufonie
1.3.receptarea adecvată a -denotaţie,conotaţie
sensului unui mesaj transmis -sesizarea valenţelor stilistice ale unor categorii morfosintactice
prin diferite tipuri de texte orale -influenţa elementelor paraverbale (ton,pauză,intonaţie) asupra înţelegerii mesajului oral
sau scrise -coerenţă şi coeziune
1.4.folosirea adecvată a unor -tehnici de comunicare specifice în conversaţie, dezbatere,*masă rotundă,*interviu(*interviul de
forme de exprimare orală în angajare,*interviul mass-media)
diferite contexte de comunicare -descrierea orală
-pronunţarea corectă (pronunţii hipercorecte)
-pronunţarea nuanţată (ton,pauză,intonaţie)
1.5.redactarea unor texte -referat,cerere,proces-verbal,memoriu de activitate, curriculum vitae,formulare tipizate
funcţionale în diferite contexte
de comunicare
1.6.aplicarea în exprimarea -folosirea corectă a formelor flexionare (forme flexionare ale verbului,adjective fără grade de
proprie a normelor comparaţie,numerale etc.)
ortografice,ortoepice,de -norme ortografice şi de punctuaţie
punctuaţie,morfosintactice şi -utilizarea corectă a elementelor de releţie (prepoziţii, conjuncţii,pronume relative etc.)
folosirea adecvată a unităţilor -implicaţiile morfosintactice ale schimbării categoriei gramaticale
lexico-semantice -cunoaşterea sensului corect al cuvintelor (în special al neologismelor)
-folosirea adecvată a cuvintelor în context
-utilizarea variantelor lexicale literare
-utilizarea corectă a unităţilor frazeologice
-etimologia populară,hipercorectitudinea

2.Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală a diferitelor texte literare şi nonliterare

Competenţe specifice Conţinuturi


2.1.recunoaşterea si analiza -construcţia subiectului în textul narativ
principalelor componente de -compoziţia textului narativ
ordin structural,specifice -personajele în textul narativ
textului narativ -modalităţi de caracterizare a personajului;tipuri de personaje
-instanţele comunicării în textul narativ
-perspectiva narativă
2.2.recunoaşterea şi -roman,nuvelă,povestire,basm;*eseu,*text oratoric
compararea diferitelor tipuri -*texte în care se manifestă estomparea graniţelor dintre speciile traditonale ale prozei
de proză şi a particularităţilor
acestora
2.3.identificarea -registre stilistice,limbajul personajelor,limbajul naratorului
particularităţilor specifice ale -stilul direct,stilul indirect,stilul indirect liber
limbajului în textele epice -tipuri de frazare în funcţie de tipul de text (concizie,prolixitate,organizarea discursului prin parataxă sau prin
studiate hipotaxă etc)
2.4.aplicarea conceptelor Concepte operaţionale
operaţionale în analiza şi
discutarea textelor narative

3.Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterar

Competenţe specifice Conţinuturi


3.1.susţinerea argumentată a -tehnica argumentării
unui punct de vedere într-o -întrebări relevante şi răspunsuri adecvate contextului comunicării
discuţie -rolul elementelor nonverbale : privire,gestică,mimică,
spaţiul dintre persoanele care comunică
3.2.elaborarea unei -construcţia discursului argumentativ
argumentări scrise pe o temă -redactare de texte (eseu,comentariu,analiză,paralelă etc)
dată
Prof.ISZLAI-MESTER MARIA Avizat,
Disciplina:Limba şi literatura română
Director,...............................
Clasa a XI-a C, Școală profesională
Manual Editura: Corint Şef catedră,...........................
Curriculum aplicat T.C. 2 ore
PLANIFICARE ANUALĂ
Anul şcolar 2021-2022

NR. ORE Săpt. OBS.

NR. SEMESTRUL Unitate de învă țare


24
UNITATEA 1: ÎNCEPUTURI

 Fundamente ale culturii române


1 I
Originile şi evoluţia limbii române 1
Perioada veche 2
Dimensiunea religioasă a existenţei II
Formarea conştiinţei istorice
Cronicarii moldoveni
Grigore Ureche, Letopiseţul Tării Moldovei III
I Pictura medievală românească 1
Portretul voievodal
Istorie şi luptă politică. Cronicarii munteni.

Comunicare : 1 III
Tehnici de documentare pentru realizarea
proiectelor
Structuri discursive – descrierea
 Curente culturale
Umanismul. Iluminismul.
Literatura iluministă: Ion Budai-Deleanu:
Ţiganiada

Limba română: 2 VI
Denotaţie şi conotaţie.

 Evaluare pentru Unitatea 1

UNITATEA 2: PAŞ OPTISM

 Curente culturale:
Romantismul
2 VII
 Rolul literaturii în perioada paşoptistă:
Generaţia scriitorilor paşoptişti VIII
1 Săpt 4-5
Dacia literară Practică
Romantismul militant: Grigore Alexandrescu, comasată
Umbra lui Mircea. La Cozia. 2 IX
Personajul romantic: Costache Negruzzi,
Alexandru Lăpuşneanul
1
 Forme hibride ale civilizaţiei şi ale culturii
I româneşti la mijlocul secolului al XIX-lea: 1 X
Clasicism, romantism, realism în epoca paşoptistă.
Contraste bizare: Vasile Alecsandri, Balta-Albă
2 XI
Limbă română: Vocabularul. Neologismele.
Comunicare: Eseul. 2 XII

 România între Orient şi Occident:


Modernizare şi balcanism

 Descoperiri ale literaturii populare:


Folclorul de la 1848
2 XIII
Monastirea Argeşului
Ecouri folclorice în literatura cultă: Lucian Blaga,
Meşterul Manole

Comunicare: Strategii specifice în dialog şi în


monolog.
Structuri discursive – textul narativ.

 Evaluare pentru Unitatea 2

Evaluare sumativă semestrială


Evaluare semestrială
2 XIV
30
UNITATEA 3: JUNIMISM

 Junimismul 2 I
Titu Maiorescu, O cercetare critică asupra
poeziei de la 1867 2 II
Comunicare: Structuri discursive- textul argumentativ

II  Marii clasici 2
Mihai Eminescu – Scrisoarea I III
Floare albastră
Revedere
Luceafărul
VI
Comunicare: Figuri de stil 2
1
 Realismul
Realismul european şi realismul românesc. 1
Nuvela realistă: Ioan Slavici: Moara cu noroc.
VII Săpt.4-5, 14, 19-
 Evaluare pentru Unitatea 3 23
VIII Practică
UNITATEA 4: NOI ÎNCEPUTURI 2 comasată

 Neoromantism. Neoclasicism
George Coşbuc, Scara, Nunta Zamfirei

 Simbolismul IX
Simbolismul românesc 1
Natura la simbolişti: Alexandru Macedonski, Pe 1
balta clară

Comunicare: Prezentarea orală.


 Evaluare pentru Unitatea 4 X
1

UNITATEA 5: SINCRONIZĂRI 3 XI-XII

 Sincronismul:
Sburătorul şi Eugen Lovinescu
Romanul psihologic: Camil Petrescu, Patul lui 1 XIII
Procust, *Ultima noapte de dragoste, întâia
noapte de război
Romanul experienţei: Mircea Eliade, Maitreyi XV

Comunicare: Structuri discursive, - textul informativ


3 XVI-XVIII
 Evaluare pentru Unitatea 4
2

Evaluare sumativă semestrială

Evaluate sumativă
XIX-XX

Sofia Dobra, Monica Halaszi, Dorina Kudor, Luminiţa Medeşan, Manual pentru clasa a XI-a, Editura Corint, 2006
Planificarea Calendaristică (12 săptămâni 24 de ore, săpt 4,5 practică comasată)
Clasa a XI-a C
NR. Unitate de învăţare Competenţe specifice Conţinuturi Nr. ore Săpt Obs

2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în


UNITATEA 1: vederea înţelegerii adecvate a textelor Originile şi evoluţia limbii 2
ÎNCEPUTURI studiate române I
a. teritoriul şi epoca de
formare a poporului
Fundamente ale culturii şi a limbii române
române 2.2. Compararea viziunii despre lume, despre b. locul limbii române
condiţia umană sau despre artă reflectate în între limbile
texte literare, nonliterare sau în alte arte romanice
c. modul în care s-a
făcut trecerea
populaţiei băştinaşe şi
2.3. Interpretarea textelor studiate prin
a limbii acesteia spre
prisma propriilor valori şi a propriei
romanizare
experienţe de lectură
d. dialectele
e. graiurile
f. începutul scrierii în
3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor limba română
dintre opera literară studiată şi contextul 2 II
cultural în care a apărut aceasta Perioada veche.
Dimensiunea religioasă a
existenţei
3.2. Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu a. începuturile culturii
asupra fenomenului cultural românesc până scrise româneşti
la începutul secolului al XX-lea b. cultura scrisă în
limba română
2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în Formarea conştiinţei istorice
vederea înţelegerii adecvate a textelor (anale, cronică, cronograf)
studiate

2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma


propriilor valori şi a propriei experienţe de
lectură Sapt. 4-
Cronicarii moldoveni 5
a. Grigore Ureche practica
Istoriografie b. Miron Costin comasat
c. Ion Neculce a

2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în Grigore Ureche, Letopiseţul


vederea înţelegerii adecvate a textelor Tării Moldovei 2 III
studiate
Pictura medievală
românească. Portretul
2.2. Compararea viziunii despre lume, despre voievodal
condiţia umană sau despre artă reflectate în a. începuturile picturii
texte literare, nonliterare sau în alte arte religioase româneşti
b. pictura religioasă în
timpul lui Ştefan cel
Mare
2.3. Interpretarea textelor studiate prin Istorie şi luptă politică,
Comunicare prisma propriilor valori şi a propriei cronicarii munteni
experienţe de lectură

Tehnici de documentare
pentru realizarea proiectelor
(surse de documentare:
cărţile, cataloagele,
periodicele, casetele, CD
1.1. Aplicarea cunoştinţelor de limbă în -urile, internetul, radioul şi 2 VI
receptarea mesajelor orale şi scrise televiziunea, spectacolele,
audierea unor cursuri,
discuţiile cu persoanele
1.2. Utilizarea achiziţiilor lingvistice, cu
autorizate)
accent pe aspectele normative

1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de


comunicare orală în monolog şi dialog
Curente culturale
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de Structuri discursive –
redactare descrierea
a. descrierea obiectivă;
b. descrierea subiectivă.

Umanismul.
a. Sensurile termenului
b. Umanism european
c. Umanism românesc
2.2. Compararea viziunii despre lume, despre
condiţia umană sau despre artă reflectate în Iluminismul.
texte literare, nonliterare sau în alte arte a. secolul “luminilor” în
Europa;
b. Luminile în
Transilvania – Şcoala
Ardeleană
2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în
c. Iluminismul în 1
vederea înţelegerii adecvate a textelor
Moldova şi în Ţara
studiate
Românească
VII
Literatura iluministă: Ion 1
Budai-Deleanu: Ţiganiada
2.2. Compararea viziunii despre lume, despre a. Structură şi compoziţie
condiţia umană sau despre artă reflectate în b. Viziune poetică şi
texte literare, nonliterare sau în alte arte imagine artistică
c. Actualitatea subiectului
d. Limbajul
Limba româ nă
2.3. Interpretarea textelor studiate prin Denotaţie şi conotaţie.
prisma propriilor valori şi a propriei
Evaluare experienţe de lectură
Evaluare pentru Unitatea 1

UNITATEA 2: VIII
PAŞOPTISM 2
Romantismul
Curente culturale 3.2. Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu a. sensurile termenului
asupra fenomenului cultural românesc până b. romantism şi
la începutul secolului al XX-lea clasicism

Rolul literaturii în Generaţia scriitorilor


perioada paşoptistă paşoptişti
a. nevoia de
modernizare
b. implicare în viaţa
socială
c. clădirea culturii
moderne

2.2. Compararea viziunii despre lume, despre Dacia literară – Mihail


Kogă lniceanu
condiţia umană sau despre artă reflectate în
- programul revistei:
texte literare, nonliterare sau în alte arte
Introducţie

2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în Romantismul militant:


vederea înţelegerii adecvate a textelor Grigore Alexandrescu,
studiate Umbra lui Mircea. La 2 IX
Cozia.
a. structură şi
2.2. Compararea viziunii despre lume, despre
semnificaţii
condiţia umană sau despre artă reflectate în
b. pastelul. Oda
texte literare, nonliterare sau în alte arte
c. coexistenţa
romantismului şi a
clasicismului
2.3. Interpretarea textelor studiate prin d. Romantismul temelor
prisma propriilor valori şi a propriei şi al motivelor
experienţe de lectură e. Eroul romantic

Rolul literaturii în
perioada paşoptistă
Personajul romantic:
2.3. Interpretarea textelor studiate prin Costache Negruzzi, 2 X
prisma propriilor valori şi a propriei Alexandru Lăpuşneanul
experienţe de lectură - Lectură critică (elevii a. Preliminarii
evaluează ceea ce au citit), lectură creativă b. Structură şi
(elevii extrapolează, caută interpretări semnificaţii
personale, prin raportări la propria c. Personajele romantice
sensibilitate, experienţă de viaţă şi de d. Arta literară
lectură) e. Nuvelă istorică de
factura romantică
2.2. Compararea viziunii despre lume, despre f. Nuvelă fantastică,
condiţia umană sau despre artă reflectate în realistă
texte literare, nonliterare sau în alte arte g. Concluzii
Forme hibride ale
civilizaţiei şi ale culturii Clasicism, romantism,
româneşti la mijlocul 2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în realism în epoca paşoptistă.
secolului al XIX-lea vederea înţelegerii adecvate a textelor a. paşoptismul. Epocă a
studiate amestecului de
curente literare
b. primele orientă
realiste
c. forme artistice
hibride în epoca
2.2. Compararea viziunii despre lume, despre paşoptistă 2 XI
condiţia umană sau despre artă reflectate în
texte literare, nonliterare sau în alte arte Contraste bizare: Vasile
Alecsandri, Balta-Albă
2.3. Interpretarea textelor studiate prin a. Preliminarii
prisma propriilor valori şi a propriei b. Structură şi
experienţe de lectură semnificaţii
c. motive literare
d. elementele
2.3. Interpretarea textelor studiate prin
componente ale
prisma propriilor valori şi a propriei
descrierii
experienţe de lectură - Lectură critică (elevii
e. opera memorialistică
Limbă româ nă evaluează ceea ce au citit), lectură creativă
1
(elevii extrapolează, caută interpretări
XIII
personale, prin raportări la propria
Vocabularul. Neologismele.
sensibilitate, experienţă de viaţă şi de
1
Comunicare lectură)
Eseul.
a. eseul structurat.
b. Eseul nestructurat
2.2. Compararea viziunii despre lume, despre c. Etapele redactării
condiţia umană sau despre artă reflectate în unui eseu
România între Orient şi texte literare, nonliterare sau în alte arte
Occident
Modernizare şi balcanism:
2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în Orient şi Occident
vederea înţelegerii adecvate a textelor
studiate
Descoperiri ale
literaturii populare
2.2. Compararea viziunii despre lume, despre
condiţia umană sau despre artă reflectate în
texte literare, nonliterare sau în alte arte Folclorul de la 1848
Monastirea Argeşului
a. Preliminarii (balada,
ritualul construcţiei,
drama, moartea)
b. Tema, motive
c. Evoluţia structurii
baladeşti
d. Personaje - martir 1 XIV
e. Arta spectacolului
dramatic
f. Semnificaţii mitice

Confluenţe mitice Ecouri 1.1. Aplicarea cunoştinţelor de limbă în


folclorice în literatura receptarea mesajelor orale şi scrise
cultă 1.2. Utilizarea achiziţiilor lingvistice, cu
accent pe aspectele normative
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de
Lucian Blaga, Meşterul
comunicare orală în monolog şi dialog
Manole
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de a. Preliminarii. Motive
redactare fundamentale.
b. Implicaţii
4.2. Compararea şi evaluarea unor argumente expresioniste. 1
diferite în vederea formulării unor judecăţi c. Condiţia mitică a
proprii creatorului
2.2. Compararea viziunii despre lume, despre d. Modalităţi de
Comunicare condiţia umană sau despre artă reflectate în expresivitate artistică
texte literare, nonliterare sau în alte arte XIV
2.3. Interpretarea textelor studiate prin
Strategii specifice în dialog
prisma propriilor valori şi a propriei şi în monolog.
experienţe de lectură a. dialogul forma,
informal, dialogul
dramatic
3.2. Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu
b. monologul
asupra fenomenului cultural românesc până
Evaluare la începutul secolului al XX-lea
Structuri discursive – textul
narativ.
2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în
vederea înţelegerii adecvate a textelor Evaluare pentru Unitatea 2 XIV
studiate
Evaluare sumativă
2.2. Compararea viziunii despre lume, despre semestrială
condiţia umană sau despre artă reflectate în
texte literare, nonliterare sau în alte arte Evaluare semestrială

2.3. Interpretarea textelor studiate prin


prisma propriilor valori şi a propriei
experienţe de lectură

2.3. Interpretarea textelor studiate prin


prisma propriilor valori şi a propriei
experienţe de lectură - Lectură critică (elevii
evaluează ceea ce au citit), lectură creativă
(elevii extrapolează, caută interpretări
personale, prin raportări la propria
sensibilitate, experienţă de viaţă şi de
lectură)

1.1. Aplicarea cunoştinţelor de limbă în


receptarea mesajelor orale şi scrise
1.2. Utilizarea achiziţiilor lingvistice, cu
accent pe aspectele normative
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de
comunicare orală în monolog şi dialog
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de
redactare

2.3. Interpretarea textelor studiate prin


prisma propriilor valori şi a propriei
experienţe de lectură - Lectură critică (elevii
evaluează ceea ce au citit), lectură creativă
(elevii extrapolează, caută interpretări
personale, prin raportări la propria
sensibilitate, experienţă de viaţă şi de
lectură)

Planificarea orelor pe semestrul al II-lea (20 să ptă mâ ni – 40 ore)

Clasa a XI-a A
NR. Unitate de Secvenţe de conţinut Nr. ore Săpt Obs
învăţare Competenţe specifice

UNITATEA 3:
JUNIMISM Junimismul - apariţie, 2 I
2.3. Interpretarea textelor studiate doctrină, reprezentanţi
prin prisma propriilor valori şi a Titu Maiorescu, O cercetare
propriei experienţe de lectură critică asupra poeziei de la
1867
1
Comunicare 1.1. Aplicarea cunoştinţelor de limbă Structuri discursive- textul I-II
în receptarea mesajelor orale şi scrise argumentativ
1.2. Utilizarea achiziţiilor lingvistice, a. structura textului
cu accent pe aspectele normative argumentativ
b. tehnici ale
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor argumentării
de comunicare orală în monolog şi c. înlănţuirea
dialog argumentelor
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor 1 II
de redactare Mihai Eminescu
Marii clasici
4.2. Compararea şi evaluarea unor
argumente diferite în vederea Floare albastră
formulării unor judecăţi proprii a. Teme şi motive
2.2. Compararea viziunii despre b. Structură şi semnificaţii
lume, despre condiţia umană sau c. Motive universale
despre artă reflectate în texte literare, romantic
nonliterare sau în alte arte d. Mituri poetice
e. Studiu prozodic
2.3. Interpretarea textelor studiate
f. Doctrine filosofice
prin prisma propriilor valori şi a
universale
propriei experienţe de lectură
Revedere 2 III
3.2. Dezvoltarea unei viziuni de a. semnificaţii poetice
ansamblu asupra fenomenului b. studiu prozodic –
cultural românesc până la începutul metru popular
secolului al XX-lea
Figuri de stil
Mihai Eminescu a. figuri de sunet Practică
b. figuri semantice comasată
c. figuri de construcţie săpt 4-5, 14,
d. figuri de gândire 2 VI 19-23
e. figuri de adresare
2.1. Utilizarea strategiilor de lectură
în vederea înţelegerii adecvate a
textelor studiate Realismul european şi
realismul românesc. 1 VII
a. sensurile termenului
2.2. Compararea viziunii despre b. apariţia realismului
lume, despre condiţia umană sau c. doctrina realistă
despre artă reflectate în texte literare, d. naturalismul – aspect
nonliterare sau în alte arte decadent al
realismului
e. realismul în literatura
2.1. Utilizarea strategiilor de lectură română
în vederea înţelegerii adecvate a
textelor studiate Ioan Slavici: Moara cu
noroc
a. Preliminarii 1
2.2. Compararea viziunii despre b. Structură şi
lume, despre condiţia umană sau semnificaţii
despre artă reflectate în texte literare, c. Arta literară
Comunicare
nonliterare sau în alte arte d. Concluzii

2.3. Interpretarea textelor studiate Evaluare pentru Unitatea 3


prin prisma propriilor valori şi a
propriei experienţe de lectură
3.1. Identificarea şi explicarea
Realismul relaţiilor dintre opera literară studiată
şi contextul cultural în care a apărut George Coşbuc ( ideologii,
aceasta opera poetică):
Scara, Nunta Zamfirei
3.2. Dezvoltarea unei viziuni de
ansamblu asupra fenomenului
cultural românesc până la începutul 2 VIII
Nuvela realistă secolului al XX-lea

Simbolismul românesc-
2.1. Utilizarea strategiilor de lectură repere istorice
în vederea înţelegerii adecvate a Literatorul – revista
textelor studiate simbolismului românesc
a. înnoirea formelor
literare ca reacţie la
alte orientări 1
b. elemente
Evaluare
2.3. Interpretarea textelor studiate caracteristice
prin prisma propriilor valori şi a simbolismului
propriei experienţe de lectură c. teme şi motive
simboliste
UNITATEA 4:
NOI 4.2. Compararea şi evaluarea unor Natura la simbolişti: George 2
ÎNCEPUTURI argumente diferite în vederea Bacovia, Plumb XIX
formulării unor judecăţi proprii a. Preliminarii
Neoromantism. 2.2. Compararea viziunii despre b. structură şi
Neoclasicism lume, despre condiţia umană sau semnificaţii
despre artă reflectate în texte literare, simbolice
nonliterare sau în alte arte c. motive simboliste
2.3. Interpretarea textelor studiate d. Studiu prozodic
prin prisma propriilor valori şi a
propriei experienţe de lectură Prezentarea orală: 2
a. pregătirea
Simbolismul b. identificarea X
3.2. Dezvoltarea unei viziuni de
materialelor suport
ansamblu asupra fenomenului
c. proiectarea
cultural românesc până la începutul
prezentării
secolului al XX-lea
d. prezentarea

2.1. Utilizarea strategiilor de lectură Evaluare pentru Unitatea 4


în vederea înţelegerii adecvate a
textelor studiate

2.2. Compararea viziunii despre


lume, despre condiţia umană sau
despre artă reflectate în texte literare, 1 XI
nonliterare sau în alte arte Simbolismul – repere istorice
Literatorul – revista
simbolismului românesc
2.3. Interpretarea textelor studiate
prin prisma propriilor valori şi a
propriei experienţe de lectură - Sburătorul şi Eugen
Lectură critică (elevii evaluează ceea Lovinescu 1
ce au citit), lectură creativă (elevii a. apariţia revistei
Comunicare extrapolează, caută interpretări Sburătorul
personale, prin raportări la propria b. Sincronismul în doi
sensibilitate, experienţă de viaţă şi de paşi
lectură)
Camil Petrescu, Ultima
noapte de dragoste, întâia 1
4.2. Compararea şi evaluarea unor noapte de război
argumente diferite în vederea a. Preliminarii
Evaluare b. Structură şi compoziţie
formulării unor judecăţi proprii c. Personajele
d. Autenticitatea
e. Spaţiul – metaforă a
trăirilor XII
f. Semnificaţii 2
g. Artă literară
UNITATEA 5: 2.2. Compararea viziunii despre
SINCRONIZĂRI lume, despre condiţia umană sau
despre artă reflectate în texte literare,
Sincronismul nonliterare sau în alte arte

2.3. Interpretarea textelor studiate Mircea Eliade, Maitreyi


prin prisma propriilor valori şi a a. Preliminarii
propriei experienţe de lectură b. Structură

3.2. Dezvoltarea unei viziuni de c. Experienţa trăirii


ansamblu asupra fenomenului autentice
cultural românesc până la începutul d. Experienţa erosului 2
Romanul e. Experienţa culturală
psihologic secolului al XX-lea
f. Semnificaţii XIII-
în texte literare, nonliterare sau în alte g. Arta literară XIV
arte h. Concluzii

2
Structuri discursive
1.1. Aplicarea cunoştinţelor de limbă - textul informativ
în receptarea mesajelor orale şi scrise - textul documentar
1.2. Utilizarea achiziţiilor lingvistice, - textul de presă
cu accent pe aspectele normative - textul publicitar
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor
de comunicare orală în monolog şi
dialog
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor Evaluare pentru Unitatea 4
de redactare

Evaluare sumativă
2.3. Interpretarea textelor studiate semestrială
prin prisma propriilor valori şi a
propriei experienţe de lectură - Evaluare sumativă finală 2 XV
Lectură critică (elevii evaluează ceea
ce au citit), lectură creativă (elevii XVI
extrapolează, caută interpretări
personale, prin raportări la propria
Romanul sensibilitate, experienţă de viaţă şi de
experienţei lectură)
2

2.3. Interpretarea textelor studiate


prin prisma propriilor valori şi a
propriei experienţe de lectură -
Lectură critică (elevii evaluează ceea
ce au citit), lectură creativă (elevii
extrapolează, caută interpretări
personale, prin raportări la propria
Comunicare sensibilitate, experienţă de viaţă şi de
lectură)

4.2. Compararea şi evaluarea unor


argumente diferite în vederea 1
formulării unor judecăţi proprii
2.2. Compararea viziunii despre XVIII-
lume, despre condiţia umană sau
despre artă reflectate în texte literare,
Evaluare nonliterare sau în alte arte
2.3. Interpretarea textelor studiate
prin prisma propriilor valori şi a
propriei experienţe de lectură 1

3.2. Dezvoltarea unei viziuni de


ansamblu asupra fenomenului
cultural românesc până la începutul
secolului al XX-lea
XX
2.1. Utilizarea strategiilor de lectură
în vederea înţelegerii adecvate a
textelor studiate 1
2.2. Compararea viziunii despre
lume, despre condiţia umană sau
despre artă reflectate în texte literare, 2
nonliterare sau în alte arte

1.1. Aplicarea cunoştinţelor de limbă


în receptarea mesajelor orale şi scrise
1.2. Utilizarea achiziţiilor lingvistice,
cu accent pe aspectele normative
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor
de comunicare orală în monolog şi
dialog
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor
de redactare
2.2. Compararea viziunii despre
lume, despre condiţia umană sau
despre artă reflectate în texte literare,
nonliterare sau în alte arte
2.3. Interpretarea textelor studiate
prin prisma propriilor valori şi a
propriei experienţe de lectură
3.2. Dezvoltarea unei viziuni de
ansamblu asupra fenomenului
cultural românesc până la începutul
secolului al XX-lea
în texte literare, nonliterare sau în alte
arte

1.1. Aplicarea cunoştinţelor de limbă


în receptarea mesajelor orale şi scrise
1.2. Utilizarea achiziţiilor lingvistice,
cu accent pe aspectele normative
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor
de comunicare orală în monolog şi
dialog
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor
de redactare

2.3. Interpretarea textelor studiate


prin prisma propriilor valori şi a
propriei experienţe de lectură -
Lectură critică (elevii evaluează ceea
ce au citit), lectură creativă (elevii
extrapolează, caută interpretări
personale, prin raportări la propria
sensibilitate, experienţă de viaţă şi de
lectură)

S-ar putea să vă placă și