Numărul fibrelor

musculare care intră in componenţa

unităţilor motorii in diverşi muşchi diferă.
Cel mai mic număr de fibre există in
muşchii care exercită mişcări accelerate.
Spre exemplu, muşchii pupilei ochiului
conţin cca 3-5 fibre musculare, pe cand
in muşchii scheletici unităţile motorii sunt
formate din sute şi mii de fibre
musculare.
In muşchii scheletici ai animalelor
homeoterme există unităţi motorii
accelerate şi lente. Unităţile motorii
accelerate in muşchii albi sunt formate din
fibre musculare accelerate, unităţile
motorii lente din muşchii roşii − din fibre
lente. Muşchii scheletici in cea mai mare parte sunt mixşti şi sunt formaţi din
unităţi motorii atat accelerate, precum şi lente.
Variaţii in arhitectura musculară
După formă, muşchii scheletici se clasifică in mai multe categorii:
. muşchi lungi, cu lungimea mai mare decat grosimea şi lăţimea şi cu
fibre paralele de la origine pană la inserţie; se intalnesc mai ales la membre şi
sunt, de obicei, prismatici (m. biceps femural);
. muşchi fusiformi, cu cel puţin un tendon la o extremitate (muşchii
flexori ai degetelor);
. muşchi semipenaţi, cu fibre paralele, dar ataşate oblic la un tendon pe o
singură latură (m. micul psoas);
. muşchi penaţi, cu fibre paralele ataşate oblic la un tendon pe ambele
laturi (m. buccinator);
. muşchi bipenaţi, cu un tendon incomplet in mijloc şi două randuri divergente de fibre musculare (mm.
gastrocnemieni);
muşchi multipenaţi, o multiplicare a ultimelor două tipuri de muşchi
(mobturator extern);
. muşchi flabeliformi, cu aspect de evantai, cu un singur tendon la bază
(m-obturator intern);
. muşchiul biceps, cu două origini distincte (m. biceps brachial de la om);
. muşchiul triceps, cu trei porţiuni distincte (m. triceps brachial);
. muşchiul cvadriceps, cu patru porţiuni distincte (m. cvadriceps femural);
. muşchiul digastric, cu doua porţiuni musculare separate de un tendon
(m. digastric);
. muşchiul poligastric, cu multe porţiuni musculare separate de tendoane
(m. drept abdominal)
. muşchi sfinctere, cu fibre circulare paralele fără tendoane şi aşezaţi in
jurul unor orificii naturale (sfincterul anusului);
. muşchi orbiculari, situaţi in jurul orbitei şi a comisurii buzelor (m.
orbicular al pleoapelor, m. orbicular al buzelor), muşchi circulari cu unul sau două tendoane;
. muşchi scurţi (m. micul drept dorsal al capului);
ü muşchi perechi (majoritatea);
ü muşchi neperechi (m. dilatator apical al nărilor);
ü muşchi superficiali (muşchii pieloşi);
ü muşchi profunzi (majoritatea);
ü muşchi cu inserţii constante (majoritatea);
ü muşchi cu inserţii reversibile (muşchii propulsori).
Dimensiunile muşchilor pot fi cuprinse intre caţiva milimetri (m. scăriţei din
urechea internă) şi caţiva zeci de centimetri, chiar peste un metru (m. propulsori,
m. episomei). Raportul dintre greutatea corporală şi greutatea muşchilor variază
cu specia, cu varsta, cu starea de intreţinere, cu starea de sănătate etc. La un bou
de 600 kg greutatea totală a muşchilor este 210 kg (35% din masa corporală
totală), iar greutatea carcasei de măcelărie este de 320 kg (53% din greutatea
corporală).
9.3.2. Muşchii scheletului
Pentru a acţiona asupra scheletului şi a produce mişcare muşchii au una sau
mai multe origini (pe oasele care nu se mişcă) şi una sau mai multe inserţii (pe
oasele care sunt puse in mişcare).
După acţiunea pe care o exercită asupra razelor osoase, muşchii scheletului
se impart in: flexori şi extensori, abductori şi adductori, rotatori, pronatori,
supinatori, agonişti, antagonişti, sinergişti, fixatori şi muşchi cu acţiune
reversibilă

Musculatura superficială la vacă

1 – M. frontal; 2 – M. temporal; 3 – Gl. parotida; 4 – N. facial; 5 – M. orbicular al pleoapelor; 6 – M.
malar; 7 – M. ridicator nazo-labial; 8 – M. ridicator al buzei superioare; 9 – M. canin; 10 – M.
zigomatic; 11 – M. buccinator; 12 – M. intermandibular; 13 – V. facială; 14 – M. maseter; 15 – M.
trapez-cervical; 16 – M. trapez-toracal; 17 – M. marele dorsal; 18 – M. dinţat dorsal caudal; 19 – M.
oblic intern al abdomenului; 20 – M. oblic extern al abdomenului; 21 – M. tensor al fasciei late, 22 –
M. gluteul mijlociu; 23 – M. coccigian; 24 – M. gluteul superficial, 25 – M. biceps femural cranial;
26 – M. semitendinos; 27 – M. biceps femural caudal; 28 – M. tibial cranial, 29 – M. gastrocnemian,
30 – M. fibular lung; 31 – M. al treilea fibular, 32 – V. subcutanată a gambei; 33 – M. flexor digital
profund, 34 – M. extensor digital lateral; 35 – M. digital lung; 36 – V. subcutanată abdominală; 37 –
M. dinţat ventral toracal, 38 – pectoral superficial; 40 – M. extensor carpo-ulnar; 41 – M. extensor
digital lateral;
42 – M. extensor digital comun; 43 – M. extensor oblic carpian; 44 – M. extensor carpo radial, 45 –
M. triceps brahial; 46 – M. humeral; 47 – M. deltoid; 48 – M. brahio-cefalic; 49 – M. sterno
mandibular; 50 – M. lung dorsal al atlasului; 51 – V. jugular