Programul de Cooperare Teritorială în cadrul

Parteneriatului Estic Republica Moldova-Ucraina

Proiect co-finanțat de
UNIUNEA EUROPEANĂ

PAS CU PAS SPRE

COLECTAREA SEPARATĂ
A DEȘEURILOR SOLIDE
GHID DE COLECTARE

Proiect implementat de
Consiliul raional Fălești
 Pas cu pas
spre colectarea separată
a deșeurilor solide
Ghid de colectare
 CUPRINS
Despre proiect........................................................... 3
Informații generale..................................................... 4
Colectarea separată a deșeurilor.................................... 5
Ce este colectarea separată a deșeurilor?........................... 5
Cei 4R – Reduce, Refolosește, Reciclează, Regândește............. 5
Cum se colectează separat deșeurile?............................... 6
Reguli de colectare separată a deșeurilor.......................... 7
Deșeurile reciclabile.................................................. 7
Plastic............................................................... 8
Hârtie și carton..................................................... 8
Sticlă................................................................ 9
Deșeurile biodegradabile............................................. 10
Deșeurile reziduale.................................................... 12
Reciclarea deșeurilor.................................................. 13
Ce este reciclarea deșeurilor?....................................... 13
Cum se reciclează deșeurile?......................................... 13
Plasticul............................................................. 14
Hârtia și cartonul................................................... 16
Sticla................................................................ 18
De ce este importantă reciclarea deșeurilor?....................... 19
Compostarea deșeurilor............................................... 20
Cum compostezi?...................................................... 22
Ce probleme pot apărea?............................................. 23
Când este gata compostul?........................................... 23
Ce beneficii are compostul?.......................................... 23
Îndrumări pentru colectarea şi depozitarea
deşeurilor organice: gospodării şi ferme mici..................... 24
Managementul deșeurilor municipale în
Uniunea Europeană..................................................... 26
Dicționar explicativ al simbolurilor ECO care
ne ajută să reciclăm.................................................... 30
Surse bibliografice...................................................... 32
DESPRE PROIECT
Colectarea separată a deșeurilor solide reprezintă o problemă majoră pentru Re-
publica Moldova și Ucraina, în special pentru orașele mici și zonele rurale, deoa-
rece nu există perspective clare privind realizarea colectării selective a acestora.
Proiectul transfrontalier „Pas cu pas spre colectarea separată a deșeuri-
lor solide” este implementat în două țări – Moldova (raionul Fălești) și Ucraina
(orașul Novoselitsa, regiunea Cernăuți), pe o perioadă de 14 luni (13 decembrie
2017 – 12 februarie 2019).
Obiectivul general al proiectului vizează dezvoltarea soluțiilor durabile pentru
colectarea, gestionarea și reciclarea deșeurilor.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt:
• Dezvoltarea soluțiilor noi pentru colectarea deșeurilor în zonele rurale din raio-
nul Fălești și sectorul locativ individual din orașul Novoselitsa;
• Reducerea volumului deșeurilor solide la depozitele de deșeuri din regiunile
țintă ale proiectului prin promovarea colectării separate și reciclarea acestora;
• Sporirea nivelului de sensibilizare și implicare a publicului în managementul
deșeurilor în regiunile țintă ale proiectului;
• Promovarea cooperării transfrontaliere în domeniul managementului deșeurilor.
Proiectul urmărește atingerea principalelor rezultate:
• Starea mediului în raionul Fălești (MD), în orașul Novoselitsa (UA) și în regiunea
vecină îmbunătățită;
• Studiile privind metodele de colectare a deșeurilor în zonele rurale din raionul
Fălești și în sectorul locativ individual din orașul Novoselitsa elaborate și discu-
tate cu populația din regiunile respective;
• Volumele de deșeuri municipale solide reduse, inclusiv a deșeurilor biodegradabile;
• Sensibilizarea sporită a publicului din raionul Fălești (MD) și regiunea Cernăuți
(UA) privind impactul cauzat de depozitarea neadecvată a deșeurilor munici-
pale solide, inclusiv privind utilizarea durabilă a materiei prime secundare,
precum sunt recipientele din sticlă și PET-uri.
Prin proiectul pilot populația primăriei rurale selectate (s.Sărata Veche) din
raionul Fălești și populația orașului Novoselitsa a avut posibilitatea să aleagă
cea mai eficientă metodă de colectare separată a deșeurilor solide. Pentru a
lua o decizie corectă au fost organizate: sondaj public, întâlniri cu populația,
training-uri, conferințe, mese rotunde cu APL. Totodată, populația celor două
localități din Moldova și Ucraina a fost informată referitor la avantajele și deza-
vantajele fiecărei metode de colectare separată a deșeurilor solide, fapt care i-a
permis cetățeanului să determine obiectiv metoda cea mai eficientă din punctul
său de vedere.
Proiectul este implementat de Consiliul raional Făleşti în parteneriat cu: Consiliul
local Novoselitsa (regiunea Cernăuți, UA), Centrul Regional de Mediu Moldova
(REC Moldova), Asociația Obștească „CUTEZĂTORUL” din or. Făleşti (MD) și Orga-
nizația Obștească „Agenția de Dezvoltare Economică și Colaborare Transfrontali-
eră din Novoselitsa” (regiunea Cernăuți, UA).
Proiectul este co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul de Cooperare
Teritorială în cadrul Parteneriatului Estic Republica Moldova-Ucraina.
3
 INFORMAȚII GENERALE
Deșeul – poate fi o substanță, obiect sau produs care nu mai este folosit și
pe care deținatorul îl aruncă sau are intenția și/sau obligația să îl arunce.
Managementul deșeurilor – cuprinde activități de colectare, transport,
tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor.
Colectarea separată a deșeurilor – presupune colectarea diferențiată a de-
șeurilor (pe tipuri de deșeuri: plastic, hârtie-carton, sticlă, metale sau sor-
timente de materiale), a deșeurilor menajere sau a altor tipuri de deșeuri.
Reciclarea – reprezintă procesul de valorificare a deșeurilor prin care
acestea sunt transformate în produse, materiale sau substanțe noi pentru
a-și îndeplini funcția lor inițială sau pentru alte scopuri.
Compostarea – reprezintă un proces biologic accelerat, unde microor-
ganismele produc căldură, dioxid de carbon și apă, prin care materia
organică moartă este convertită într-un material omogen asemănător
humusului numit compost.
Deșeuri municipale – totalitatea deșeurilor produse de gospodării, fiind
asimilabile deșeurile generate de firmele comerciale, birouri și instituții
publice.
Deșeuri menajere – deșeurile rezultate în mod obişnuit din activitatea
casnică, resturile provenite din magazine, hoteluri, cantine, unităţi de
alimentaţie publică, instituţii de învăţământ și alte instituţii publice în
care activitatea sau prezenţa oamenilor poate produce reziduuri cu com-
poziţie similară reziduurilor din gospodărie.
Deșeuri reciclabile – deșeuri provenite din activități casnice sau asimila-
bile cu acestea și cuprind deșeuri de hârtie-carton, sticlă, plastic, metal
sau sortimente de materiale.
Deșeuri biodegradabile – sunt biodeșeurile provenite din grădini și par-
curi, deșeurile alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodă-
riilor private, restaurantelor, firmelor de catering sau din magazine de
vânzare cu amănuntul și compatibile cu deșeurile provenite din uzinele
de prelucrare a produselor alimentare.
Deșeuri reziduale – reprezintă orice deșeu care nu a putut fi colectat
nici la deșeuri reciclabile și nici la deșeuri biodegradabile. Deoarece nu
conțin materiale care pot fi reciclate, aceste deșeuri ajung, in principal,
să fie depozitate.
PET – este prescurtarea de la „polietilen tereftalat”, material extrem
de răspândit în industria alimentară. Acesta este folosit la îmbuteliere
de băuturi răcoritoare, apă, lactate, ulei, oţet şi nu numai, fiind ieftin,
uşor, rezistent la şocuri și reciclabil.
4 5
COLECTAREA SEPARATĂ A
DEȘEURILOR
Ce este colectarea separată a deșeurilor?
Colectarea separată a deșeurilor este una din etapele esențiale ale unui
management modern al deșeurilor, în vederea transformării lor în produ-
se utile. Aproape toate materialele care intră în compoziția deșeurilor,
precum hârtia, cartonul, sticla, ambalajele din plastic sau cutiile meta-
lice, pot reprezenta obiectul procesului de colectare selectivă și apoi de
valorificare a acestora. Un prim-pas în soluționarea problemelor ce țin de
deșeurile municipale solide ar fi aplicarea aşa-numitei Reguli 4R.
Regula celor 4R presupune:
REDUCE
REFOLOSEȘTE
RECICLEAZĂ
REGÂNDEȘTE
Reduce!
Alimentele sau celelalte produse pe care le cumpărăm sunt învelite în
material sau ambalaj, necesar pentru a le proteja și promova. Trebuie să
ne asigurăm că alimentele pe care le cumpărăm dispun de ambalaj atât
cât le este necesar și că ulterior acesta poate fi reutilizat sau reciclat. Să
nu luăm ambalaj în plus! (pentru care, apropo, tot noi plătim!)
Refolosește!
Soluția pentru a reduce cantitatea de deșeuri pe care o trimitem la groa-
pa de gunoi/stația de sortare este aceea de a găsi modalități de reutili-
zare a acestora. Se pot da la schimb, se pot dărui celor ce au nevoie sau
pot fi folosite în alte scopuri.
Reciclează!
Când reciclăm, luăm materialele care nu mai pot fi folosite, lucruri pe
care le considerăm deșeu și le transformăm în produse noi. Reciclarea
ține deșeurile departe de groapa de gunoi și salvează resurse naturale
prețioase, precum și energie și bani.
 Regândește!
Trebuie să fim atenți ce lucruri utilizăm și cum le utilizăm. Înainte de a
utiliza sau de a achiziționa un produs, și nu după, trebuie să analizăm
rentabilitatea acestuia din mai multe perspective. Regândirea acțiunilor
noastre și optarea pentru produse ecologice zi de zi ar salva planeta de
„invazia” deșeurilor.
Nu uita!!!
- Colectarea separată a deșeurilor este primul pas în procesul reci-
clării!
- Colectarea separată a deșeurilor la sursă este cea mai eficientă și
durabilă!
Reguli de colectare separată a deșeurilor
Deșeurile reciclabile
Colectarea separată a deșeurilor este soluția la îndemâna tuturor și
presupune efort minim din partea populației în depunerea deșeurilor re-
ciclabile în locuri special amenajate și ușor accesibile cetățenilor, de
obicei în pubela/containerul galben – verde – albastru.
Separarea deșeurilor reciclabile de restul deșeurilor înseamnă că doar
o fracție relativ redusă din totalul deșeurilor ajunge la depozitele de
deșeuri, iar valorificarea (refolosirea, reciclarea) și tratarea ulterioară a
deșeurilor reciclabile este mut mai ușoară, aceste deșeuri având o cali-
tate superioară.

Cum se colectează separat deșeurile? Nu uita!!!

- Deșeurile reciclabile nu trebuie aruncate împreună cu alte deșeuri,
Ce poți face tu? acestea trebuie colectate separat!
• Identifică deșeurile de ambalaje din locuința ta.
• Presează deșeurile de ambalaje din plastic, hârtie sau carton, înain-
te de depozitare pentru a economisi spațiul.
• Depozitează deșeurile de ambalaje separat de gunoiul menajer.
• Depune deșeurile colectate separat în pubela/containerul – galben
(plastic), verde (sticlă), albastru (hârtie-carton) și negru (deșeurile
care nu pot fi reciclate)!
Apoi, deșeurile colectate separat și depuse în pubela/containerul gal-
ben, verde și albastru sunt preluate și transportate, prin grija adminis-
trațiilor publice locale, la punctele de selectare, unde se face trierea și
livrarea la firmele de prelucrare (reciclare).
Frecvența de colectare poate să difere în funcție de tipul deșeurilor.
Astfel, în cazul deșeurilor menajere, frecvența poate fi relativ ridicată,
cel puțin o dată pe săptămână, iar frecvența de colectare a deșeurilor
reciclabile (plastic, hârtie-carton, sticlă) poate fi mai redusă, o dată la
două săptămâni sau chiar numai o dată pe lună.

6 7
 Ce deșeuri colectăm în Pubela / Containerul GALBEN?
PLASTIC
Ce deșeuri poți colecta?
• Recipiente din plastic pentru băuturi (PET-uri);
• Pungi de plastic;
• Cutii pentru alimente de plastic;
• Caserole de plastic, tăvițe de polistiren pentru carne;
• Veselă de plastic puțin murdară;
• Folie de plastic protectoare;
• Cutii din plastic de la lapte și sucuri;
• Recipiente din plastic de la cosmetice,
detergenți și produse de curățat.
Ce deșeuri NU poți colecta?
• Capacele recipientelor care nu sunt din plastic;
• Folie de plastic contaminată cu deșeuri menajere;
• Dosare de plastic, bobliorafturi;
• Ambalaje din plastic în care au fost substanțe inflamabile (de exem-
plu combustibili, diluanți), explozive, infecțioase (de exemplu se-
ringi), toxice, corozive;
• Produse mixte (combinații de plastic și metal), de exemplu cabluri.
Sfaturi utile:
- Goliți și curățați recipientele din plastic înainte de a le introduce
în pubelă sau container. Îndepărtați alte materiale de pe acestea:
capace și inele metalice, hârtie și carton.
- Presați ambalajele din plastic pentru a reduce volumul acestora.
Ce deșeuri colectăm în Pubela / Containerul ALBASTRU?
HÂRTIE și CARTON
Ce deșeuri poți colecta?
a) Deșeuri de ambalaj de hârtie și carton:
• Ambalaje de hârtie și carton curate;
• Cutii de carton de la diverse materiale și produse
(de la electrocasnice și mobilier, de la detergenți și
cosmetice, de la produse alimentare și băuturi etc.);
• Cartoane de ouă;
• Veselă de unică folosință din carton puțin murdară;
• Tuburile de la hârtie igienică și prosoape de bucătărie;
8 9
• Pungi de hârtie și hârtie de împachetat.
b) Deșeuri de hârtie, tip maculatură:
• Ziare, reviste, cărți, pliante, broșuri;
• Hârtie tipărită și corespondența (documente, scrisori, plicuri vechi);
• Caiete și agende folosite.
Ce deșeuri NU poți colecta?
• Deșeuri de hârtie și carton contaminate cu ulei și alte resturi de mân-
care sau vopsele (șervețele de bucătărie folosite, veselă de unică
folosință foarte murdară, ambalaje de hârtie foarte murdare);
• Hârtia cerată sau plastificată (se identifică prin rupere, dacă rămâne
o peliculă de plastic care împiedică ruperea hârtiei);
• Hârtia cu capse;
• Hârtia deteriorată prin putrezire;
• Hârtia igienică;
• Pungile din hârtie impermeabilă;
• Produse mixte (hârtie cu metal), de exemplu cartonul laminat.
Sfaturi utile:
- Îndepărtați alte materiale de pe hârtia și cartonul folosit (de exem-
plu folii din plastic lipite de cartoane sau hârtii, bucăți de polisti-
ren, cleme metalice etc.).
- Pliați ambalajele de hârtie și carton înainte de a le introduce în
pubelă sau container. În cazul în care, după pliere, ambalajele încă
depășesc gabaritul gurii pubelei/containerului, așezați ambalajul
alături de acestea.
- Nu aruncați ambalajele de hârtie în pungi de plastic.
Ce deșeuri colectăm în Pubela / Containerul VERDE?
STICLĂ
Ce deșeuri poți colecta?
• Sticle de orice culoare (albă, cafenie sau verde) - fără dop;
• Borcane - fără capac;
• Ambalaje din sticlă de la produse cosmetice
(de exemplu sticle de parfum).
Ce deșeuri NU poți colecta?
• Geamuri, parbrize și oglinzi sparte;
• Resturi de porțelan și ceramică (de exemplu
farfurii sparte);
 • Recipiente de cristal; • Coji de ouă și coji de nuci;
• Lustre, becuri și lămpi; • Resturi de ceai și zaț de cafea;
• Vata de sticlă; • Resturi de conserve (fără ambalaje);
• Ambalaje din sticlă în care au fost substanțe inflamabile (de exemplu • Alimente stricate (fără ambalaje);
combustibili, diluanți), explozive, infecțioase (de exemplu sânge), • Iarbă, flori și frunze uscate;
toxice, corozive.
• Plante de cameră fără ghiveci;
Sfaturi utile: • Șervețele de hârtie;
- Goliți și clătiți recipientele din sticlă înainte de a le întroduce în • Pământ de flori degradat.
pubelă sau container.
- Îndepărtați alte meteriale de pe acestea: capace, etichete, inele me- Ce deșeuri NU poți colecta?
talice sau din plastic, orice altă parte metalică, din plastic sau lemn. • Orice fel de ambalaj;
- Nu aruncați ambalajele din sticlă în pungi de plastic. • Lichide, cum ar fi resturi de supă sau de lapte;
• Ulei folosit sau alte grăsimi lichide;
Atenție!!! • Mucuri de țigări;
În Pubele / Containere NU se colectează: • Orice alte deșeuri care nu sunt resturi alimentare.
- Produse combinate din: metal și plastic (de exemplu cabluri) sau din
hârtie și metal (de exemplu cartonul laminat); Ce faci cu ele? – aceste deșeuri pot fi compostate în grădină.
- Cutii de vopsea, diluanți sau alte substanțe chimice periculoase; Important!!!
- Baterii uzate și acumulatori; - Deșeurile biodegradabile pe care le generează o gospodărie pot
- Deșeuri medicale (de exemplu seringi folosite); deveni pământ fertil (compost) pentru flori, gazon, spații verzi,
- Deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE). grădină de zarzavat sau pot acoperi rănile pământului făcute de
construcții-demolări, de alunecări de teren sau eroziune.
DEȘEURILE BIODEGRADABILE
Deșeurile biodegradabile sunt „biodeșeurile sau
deșeurile organice” provenite din grădini și parcuri,
deșeurile alimentare sau cele provenite din bucătăriile
gospodăriilor private, restaurantelor, firmelor de
catering sau din magazine de vânzare cu amănuntul și
compatibile cu deșeurile provenite din uzinele
de prelucrare a produselor alimentare.
Unde le poți colecta? – într-un recipient pus undeva
în bucătărie (să-ți fie la îndemână), de exemplu o căldare.
La ce trebuie să ai grijă? – deșeurile biodegradabile
pe care le colectezi să nu fie ambalate. Nu arunca
uleiul rămas de la gătit sau alte lichide în recipientul în
care colectezi deșeurile biodegradabile.
Ce deșeuri poți colecta?
• Resturi de mâncare gătită;
• Resturi de fructe și legume;

10 11
 DEȘEURILE REZIDUALE
Deșeurile reziduale (amestecate) – reprezintă orice
deșeu care nu a putut fi colectat nici la deșeuri reciclabile
și nici la deșeuri biodegradabile. Deoarece nu conțin
materiale care pot fi reciclate, aceste deșeuri ajung,
in principal, să fie depozitate.
Unde le poți colecta? – într-un recipient pus undeva
în bucătărie (să-ți fie la îndemână), recipient în care
pui un sac de plastic.
Ce deșeuri poți colecta?
• Deșeuri care nu pot fi reciclate sau valorificate;
• Scutece de unică folosință/tampoane;
• Reziduurile de la animalele de casă;
• Conținutul sacului de la aspirator;
• Resturi de carne și pește, inclusiv oase;
• Resturi de produse lactate (unt, brânză, iaurt, smântână etc.);
• Mucuri de țigară;
• Șervețele folosite și ambalaje foarte murdare;
• Cioburi de ceramică (de la veselă spartă);
• Veselă de unică folosință foarte murdară.
Ce deșeuri NU poți colecta?
• Orice fel de deșeu care poate fi reciclat sau valorificat;
• Pământ și pietre;
• Ambalaje contaminate cu substanțe periculoase;
• Ace de seringă și alte deșeuri medicale.
Ce faci cu ele? – aruncă-le în recipientele negre (pubele sau containere).
12
RECICLAREA DEȘEURILOR
Ce este reciclarea deșeurilor?
Reciclarea presupune reintroducerea deşeurilor în circuitul economic
şi transformarea acestora în resurse valoroase. Bunăoară, materiale ca
hârtia-cartonul, plasticul, sticla și metalul sunt colectate, separate şi
reciclate în produse noi. Acest fapt permite conservarea energiei şi a
materiei prime.
Atenție!!!
- Când nu mai putem reduce sau refolosi, cel mai bine este să reciclăm!
- Reciclarea este acea metodă de valorificare a deșeurilor, care pre-
supune cel mai mic efort din partea consumatorilor.
- Rolul tău este cel mai simplu – trebuie doar să colectezi separat! TU
ești cea mai importantă parte în acest proces!
Cum se reciclează deșeurile?
Deşeurile municipale solide conţin o mare parte de hârtie-carton, sti-
clă şi plastic, acestea fiind materiale care pot fi reciclate şi reutilizate.
Colectarea separată a acestor deşeuri nu este complicată, fiind necesară
doar crearea unor condiţii minime şi manifestarea unui efort minim din
partea populaţiei. În acest scop trebuie utilizate containere/ pubele/
saci de gunoi pentru colectarea separată a acestor deşeuri şi respectarea
unui şir de sfaturi utile, pe care le expunem succint în continuare.
13
 - Refolosește containerele și pungile de plastic în măsura posibilită-
ţilor;
- Obiectele de plastic de care nu mai avem nevoie, cum ar fi, de
exemplu, jucăriile vechi, pot fi transmise şcolilor-internat şi case-
lor de copii;
- Cumpără produse, de dorit, marcate cu simbolul reciclării. Optima-
lă este totuşi procurarea produselor în recipiente de sticlă.

Știați că?
- Industria producerii maselor plastice folosește 8% din producția
PLASTICUL mondială de petrol?
În ultimii 10 ani, omenirea a produs un volum de materiale din plastic - O tonă de plastic reciclat înseamnă o economie de 700-800 kg de
egal cu întreaga producție din secolul trecut. Totodată, 50% din plasticul petrol?
pe care îl folosim, îl utilizăm doar o singură dată și doar 5% din masele - Aproximativ 30% din plasticul produs este folosit pentru ambalare?
plastice sunt reciclate eficient. - Prin reciclarea unei singure sticle din plastic se poate economisi
suficientă energie pentru a lumina un bec de 60W timp de 6 ore?
Potrivit raportului din 2015 a organizației neguvernamentale „Ocean
- Din 10 PET-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau 1m2 de covor?
Conservacy”, în fiecare an se aruncă peste 8 milioane de tone de deşe-
- Din 50 PET-uri se poate face un pulover?
uri de plastic în oceanele lumii (aproximativ un camion de gunoi în fie-
care minut). Mai mult de jumătate dintre acestea provin din cinci țări din
Asia: China, Indonezia, Filipine, Thailanda şi Vietnam. Şi dacă nu se face
nimic, până în 2025 vor fi 250 milioane de tone de deşeuri de plastic
acumulate în apele globului.
Anual aproximativ 500 miliarde pungi de plastic sunt folosite în lume,
peste un milion de pungi sunt folosite în fiecare minut.  Pungile de
plastic nu sunt biodegradabile, iar odată ajunse în ocean, acestea pot
determina moartea animalelor marine care se încurcă în ele sau le înghit.
Nici PET-urile nu sunt biodegradabile, ceea ce are ca efect creşterea
constantă a gropilor de gunoi. Reciclându-le, contribuim la reducerea
impactului negativ pe care acest material îl are asupra mediului. PET-uri-
le reciclate pot fi utilizate pentru a fabrica noi produse: covoare, ma-
chete, material pentru tricouri, încălţăminte, pulovere şi jachete, genţi,
umplutură pentru haine de iarnă, saci de dormit, jucării, noi ambalaje
- PET-uri alimentare și nealimentare (de exemplu cartoane pentru ouă,
obiecte de uz casnic etc).

Sfaturi utile:
- Folosește pungile din pânză, în locul celor de plastic;
- Evită procurarea, pe cât posibil, a articolelor de unică folosinţă, în
special a veselei;

14 15
 - Renunţă pe cât posibil la cumpărarea produselor care se aruncă
după folosire;
- Abonează-te la ziare, reviste în comun cu cineva;
- Colectează maculatura şi depune-o în pubele/containere speciale
sau transporteaz-o la centrele de colectare a maculaturii;
- Transmite revistele vechi către centrele medicale, saloanele de
frumuseţe etc.;
- Utilizează cutiile de carton pentru depozitarea şi aranjarea lucru-
rilor.

Atenţie!!!
- Nu poate fi reciclată hârtia care a fost în contact cu produsele ali-
mentare, hârtia cerată şi cartonul laminat.

Știați că?
- Este nevoie de un copac de 15 ani pentru a produce 700 de pungi
HÂRTIA și CARTONUL de hârtie?
- Ziarele conțin hârtie reciclată în proporție de 50%?
În urma activitaţilor umane rezultă o cantitate enormă de deşeuri, din - Hârtia și cartonul pot fi reciclate de doar 10 ori?
care 40% sunt deşeuri de hârtie. Toată această cantitate de deşeuri de - O tonă de hârtie reciclată poate salva:
hârtie poate fi reutilizată/reciclată pentru producerea altor produse din  17 copaci;
hârtie.  1436 litri de benzină;
Scopurile în care este folosită hârtia sunt următoarele: 48% din consumul  780 litri de apă;
total de hârtie pentru ambalaje; 30% pentru tipărit şi scris; 12% în presă;  4000 de kW de energie, aproximativ cât consumă o locuință
6% în igienă și menaj. medie, timp de 6 luni.
Hârtia reciclată permite economisirea a circa 25% din cantitatea de
energie electrică și a 90% din cantitatea de apă (300 l) necesare pentru
producerea a 1 kg de hârtie albă. De asemenea, prin reciclarea deșeuri-
lor de hârtie, se elimină clorul toxic, necesar pentru producerea hârtiei
albe și se reduce semnificativ poluarea aerului.
Procesul de reciclare a hârtiei presupune următoarele acțiuni principale:
• Depozitarea hârtiei în pubele/containere albastre cu destinația hâr-
tie și carton;
• Transportarea hârtiei colectate la centre de colectare;
• Spălarea și tratarea hârtiei;
• Rafinarea, înâlbirea și decolorarea hârtiei;
• Crearea hârtiei sau cartonului.

Sfaturi utile:
- Utilizează la maxim foile de hârtie, scriind pe ambele părţi sau
folosind hârtiile scrise pe o parte în calitate de ciornă;

16 17
 - Prin reciclarea unei tone de sticlă se economisește 1,2 tone de ma-
terii prime (sodă, nisip etc.) și energie în proporție de 25%?
- Reciclarea unui borcan de sticlă economisește energia suficientă
pentru alimentarea unui bec de 100W timp de 4 ore?
- Recipienții de sticlă pot fi refolosiți în medie de 25-30 de ori îna-
inte de a se sparge, fiind apoi reciclați în recipienți noi, aproape
la infinit?

De ce este importantă reciclarea deșeurilor?

STICLA
Reciclarea sticlei este o istorie fără de sfârşit. Spre deosebire de mate-
rialele de plastic sau hârtie, sticla aruncată poate fi reciclată la nesfârşit
fără a-și pierde calitatea. Sticla este 100% reciclabilă, recuperarea ei
salvând un volum important de resurse energetice și materii prime.
Reciclarea sticlei reduce poluarea de fabricare cu 75% și poluarea aeru-
lui cu 14-20%.
Sticla incoloră (cea mai valoroasă) recuperată se folosește la fabricarea
produselor din sticlă clară, în timp ce sticla colorată se foloseşte la rea-
lizarea produselor colorate. Acesta este motivul pentru care este reco-
mandat ca sticla să fie separată pe culori.
• Reciclarea reduce cantitatea de deșeuri care trebuie depozitată;
• Reciclarea reduce cantitatea de agenți poluanți din aer și apă;
• Reciclarea reduce semnificativ cantitatea de CO2 emisă prin extrage-
rea și prelucrarea materiilor prime;
• Reciclarea ajută la protejarea resurselor naturale;
• Reciclarea previne distrugerea habitatelor naturale ale animalelor, a
biodiversității și previne eroziunea solului;
• Se folosește mai puțină energie prin reciclare față de cea necesară
producerii din materii prime: 95% în cazul aluminiului, 70% pentru
plastic, 60% în cazul oțelului, 40% în cazul hârtiei și 40% pentru sticlă.
Nu uita!!!
- Reciclarea ține deșeurile departe de depozitul de gunoi!
- Putem să reciclăm aproape orice, important este să reciclăm!

Sfaturi utile:
- Procură, dacă este posibil, produse în recipiente de sticlă;
- Procurarea băuturilor în sticle returnabile înseamnă economisirea
banilor Dvs. şi a producătorilor de sticlă;
- Înainte de a pune sticlele în containere speciale, trebuie înlăturate
în primul rând capacele de plastic, dopurile de plută, etichetele
şi decoraţiunile de aluminiu sau plumb. Aceste materiale contami-
nează sticla, creând dificultăţi în procesul de reciclare.

Atenţie!!!
- Nu pot fi reciclate cristalul, sticla refractară, tuburile luminiscen-
te, sticla armată, lămpile incandescente şi vata de sticlă.

Știați că?
- Sticla are nevoie de 1.000.000 de ani pentru a se descompune în
bucățele mici?
- Sticla poate fi reciclată la nesfârșit fără să-și piardă din calități?

18 19
 Atenție!!!
- Cojile fructelor exotice sunt deșeuri mai puţin potrivite pentru
compostare, deoarece conţin multe substanţe chimice pentru a pu-
tea fi proaspete mai multă vreme.
- Hârtia tipărită cu una sau mai multe culori nu se recomandă pentru
COMPOSTAREA DEȘEURILOR compostare din cauza substanţelor chimice conţinute în vopsele.

Deșeurile biodegradabile colectate separat - resturi de mâncare (fără

carne și produse lactate), resturi vegetale din curte (frunze, crengi,
plante) și gunoiul de grajd din gospodărie pot fi compostate. Prin com-
postarea acestora, se produce compostul - un îngrășământ natural pen-
tru grădină rezultat din descompunerea resturilor organice.
Compostarea se poate face la scară mică în gospodăriile cetăţenilor în
compostoare, sau la o scară mai mare, implicând întreaga comunitate pe
platforme de compostare.
Compostul, ca rezultat final al procesului de compostare, este un mate-
rial stabil și igienic, similar cu humusul din pădure, care poate fi folosit
ca și îngrășământ natural, evitând astfel necesitatea utilizării îngrășă-
mintelor chimice. El este adăugat pe sol pentru a‐i îmbunătăți proprietă-
țile acestuia din urmă. Adăugarea de compost pe sol este considerată ca
fiind un mod natural de a‐i crește fertilitatea și de a‐i reface calitatea.
Ce deșeuri poți composta?
• Resturi de fructe și legume proaspete sau gătite;
• Resturi de pâine și cereale;
• Zaț de cafea și resturi de ceai;
• Păr și blană;
• Găinaț și bălegar de cal, vacă, porc, capră, oaie, iepure;
• Haine vechi din bumbac sau lână mărunțită;
• Coji de ouă mărunțite;
• Coji de nucă;
• Cenușa de la sobe (când se arde numai lemn);
• Rumeguș, fân și paie;
• Resturi vegetale din curte (frunze, crengi, nuiele, flori);
• Plante de casă;
• Bucăți de lemn mărunțite;
• Ziare și hârtie mărunțite;
• Carton moale mărunțit.

20 21
 Ce deșeuri NU poți composta?
• Resturi de carne și pește, gătite sau proaspete;
• Resturi de produse lactate (lapte, smântână, brânză, iaurt, unt, friș-
că etc.);
• Ouă întregi;
• Grăsimi animale și uleiuri vegetale;
• Excremente de câine, pisică, umane;
• Scutece/tampoane;
• Metal, sticlă, plastic;
• Cenușa de la sobe (dacă sunt arși cărbuni);
• Resturi vegetale din curte tratate cu pesticide;
• Lemn tratat sau vopsit.
Cum compostezi?
• Alege un loc mai puțin însorit din grădină și ferit de vânt și pune reci-
pientul de compostare direct pe pământ sau pe iarbă;
• Încearcă, dacă e posibil, să colectezi suficiente resturi astfel încât
primul strat pus în recipient să aibă o grosime de cel puțin 30 cm;
• Continuă să adaugi resturi din bucătărie și din grădină, ori de câte ori
acestea se produc, până la umplerea recipientului;
• Ai grijă ca toate resturile adăugate să fie mărunțite;
• Ai grijă ca resturile din bucătărie să fie mereu acoperite de resturi
din grădină;
22
• Dacă e foarte cald, mai stropește din când în când resturile adăugate;
• Din când în când mai amestecă resturile din recipient pentru a avea
destul aer.
Ce probleme pot apărea?
• Grămada miroase a ouă clocite – din cauză că nu are aer suficient
sau e prea multă umezeală – întoarce grămada și mai adaugă frunze
sau rumeguș;
• Deșeurile se descomun prea încet:
 Grămada e prea mică – mai adaugă deșeuri și amestecă;
 Umezeală insuficientă – stropește grămada și amestecă;
 Aer insuficient – întoarce grămada;
 Vreme prea rece – mai adaugă deșeuri ca să mărești grămada sau
acoper-o cu o prelată (pânză impermebială);
 Lipsa deșeurilor ce conțin azot – adaugă resturi de mâncare, resturi
de iarbă sau găinaț/bălegar;
• Grămada miroase a amoniac – prea multe deșeuri verzi – mai adau-
gă frunze sau rumeguș.
Când este gata compostul?
Compostul este gata aproximativ în 4-6 luni, poate și un an.
Compostul este închis la culoare, miroase a pământ și nu se mai cunosc
resturile din care s-a format. Îl scoți din recipient și îl amesteci. Îl poți
lăsa o lună – două la maturat înainte de a-l folosi.
Nu-ți fă griji dacă nu este fin și sfărâmicios. Chiar dacă este cu cocoloa-
șe și lipicios, cu bucăți de crengi și coji de ou vizibile, îl poți folosi cu
succes.
Ce beneficii are compostul?
• Ajută la menținerea umidității în sol. Reduce cu până la 34% cantita-
tea de apă folosită pentru irigare;
• Ajută la reciclarea resturilor vegetale din bucătărie, grădină și alte
spații;
• Ajută la creșterea microorganismelor și aerarea solului;
• Reprezintă varianta ecologică a folosirii feritizanților artificiali;
• Diminuează poluarea din depozitele de gunoi;
• Ajută la neutralizarea pH-ului din sol, creşte porozitatea şi îmbună-
tăţeşte structura solului.
23
 • Neadmiterea scurgerilor din adăposturi în sol, şanţ de scurgere, pâ-
râu, râu, lac sau fântână din apropiere. În mod ideal, ar trebui prevă-
zute canale de drenare în podeaua adăposturilor şi a depozitelor de
ÎNDRUMĂRI PENTRU COLECTAREA ŞI gunoi pentru a colecta toate dejecţiile lichide şi urina. Toate aceste
canale trebuie conectate la un puţ bine izolat sau un tanc de stocare
DEPOZITAREA DEŞEURILOR ORGANICE: (de exemplu, de 250-500 litri capacitate) pentru dejecţiile lichide.
Aceste tancuri sau puţuri trebuie prevăzute cu un capac greu, bine
GOSPODĂRII ŞI FERME MICI ajustat, şi un lacăt pentru a preveni orice intrare accidentală.
• Tancurile sau puţurile de scurgere trebuie golite regulat – una din-
Majoritatea gospodăriilor şi fermelor mici cresc un număr redus de ani- tre opţiuni este scoaterea lichidului cu o găleată şi turnarea acestu-
male, folosind păşunile comune din jurul satelor şi adăpostind aceste ani- ia peste gunoiul solid din depozit, astfel ca acesta să poată absorbi
male în coteţe sau grajduri pe perioada rece a anului. Deşeurile organice dejecţiile lichide. Pentru a fi mai eficient, lichidul trebuie aplicat
care se acumulează de la aceste animale pe perioada cât sunt adăpos- atunci când depozitul de gunoi este aproape plin. O altă opţiune este
tite reprezintă un risc de poluare provocat de adăposturile deteriorate, de a folosi un vidanj mobil, astfel încât dejecţiile colectate de la mai
facilităţile de depozitare neadecvate, practicile necorespunzătoare sau multe ferme şi gospodării să poată fi aplicate direct pe terenurile
deversările accidentale. unde e necesar.
O serie de îmbunătăţiri ale adăposturilor, fiind combinate cu diverse me- • Neadmiterea intrării apei de ploaie de pe acoperişuri şi/sau din curte
tode simple de utilizare a reziduurilor (inclusiv stabilirea unor depozite în depozitul de gunoi.
comune pentru deşeurile organice ale gospodăriilor şi fermelor mici), ar • Compostarea gunoiului de grajd solid prin răscolirea regulată a aces-
reduce substanţial riscul poluării apei, ar îmbunătăţi calitatea mediului tuia şi amestecarea cu deşeuri vegetale şi deşeuri rezultate după
şi condiţiile de viaţă în multe sate şi ar asigura aplicarea în continuare a recoltare.
conceptului de reciclare a nutrienţilor pe terenurile agricole.
Iată o serie de recomandări care ar trebui respectate în măsura po-
sibilităţilor:
• Plasarea depozitului de gunoi mai aproape de adăposturile animale-
lor şi mai departe de orice curs de apă sau fântână.
• Un depozit simplu cu faţada deschisă, un fundament/podea de beton
şi un zid impermeabil de 1,2 m ar trebui să fie suficient pentru de-
pozitarea gunoiului solid în cele mai multe gospodării şi ferme mici.
Podeaua de beton ar trebui să prezinte o înclinare/pantă de 1:100
înspre partea din faţă.
• Dimensiunea depozitului ar trebui aleasă în funcţie de:
a) numărul animalelor şi b) perioada de depozitare a îngrăşămin-
telor organice, atunci când acestea nu sunt necesare sau nu pot fi
aplicate. Această dimensiune poate varia în funcţie de condiţiile din
timpul iernii, dar un minim de capacitate pentru o lună de zile de
stocare trebuie pus la dispoziţie.
• Este necesară stocarea pe verticală a gunoiului pentru a creşte capa-
citatea de depozitare şi a reduce suprafaţa peste care plouă (aceasta
va reduce scurgerile din depozit). În mod ideal depozitul ar trebui
să prezinte un acoperiş cu o înălţime care să permită adăugarea sau
scoaterea gunoiului cu uşurinţă.

24 25
 MANAGEMENTUL
DEȘEURILOR MUNICIPALE ÎN
UNIUNEA EUROPEANĂ
În prezent, în statele membre ale Uniunii Europene (UE) sistemul de co-
lectare separată a deșeurilor prevede colectarea deșeurilor de hârtie și
carton, sticlă, mase plastice și metale.
Potrivit ultimelor date Eurostat (2016) referitor la gestionarea deșeuri-
lor, în medie în UE sunt generate 482 kg/locuitor de deșeuri municipale. sursa: Eurostat
România se află pe primul loc între ţările din UE care generează cele mai
puţine deşeuri municipale - 261 kg/locuitor, estimate prin sistemul de În perioada 1995-2016 gestionarea deșeurilor în UE a atins progrese, ast-
gestionare al deșeurilor. După România se clasează Polonia cu 307 kg/ fel încât:
locuitor şi Cehia cu 339 kg/locuitor, iar la polul opus, pe primul loc la • Cantitatea totală de deșeuri municipale depozitate a scăzut cu 85
generarea deşeurilor municipale se află Danemarca cu 777 de kg/locui- mil. tone sau cu 59%, de la 145 mil. tone (302 kg/locuitor) în 1995
tor, urmată de Cipru cu 640 kg/locuitor și Germania cu 627 kg/locuitor. la 60 mil. tone (118 kg/locuitor) în 2016. Aceasta corespunde unei
scăderi medii anuale de 4,1%.
• Cantitatea de deșeuri reciclate a crescut de la 25 mil. tone (52 kg/
locuitor) în 1995 la 72 mil. tone (141 kg/locuitor) în 2016, cu o rată
medie anuală de 5,2%. Ponderea deșeurilor municipale reciclate a
crescut de la 11% la 29%.

sursa: Eurostat, 2016

26 27
 • Recuperarea materialului organic prin compostare a crescut cu o rată
medie anuală de 5,1% în perioada 1995-2016, de la 14 mil. tone (30
kg/locuitor) în 1995 la 40 mil. tone (78 kg/locuitor) în 2016.
• Incinerarea deșeurilor a crescut constant în perioada de referință,
deși nu la fel de mult ca reciclarea și compostarea. Cantitatea de
deșeuri municipale incinerate s-a mojorat cu 36 mil. tone sau cu
112%, de la 32 mil. tone (67 kg/locuitor) în 1995 la 68 mil. tone (133
kg/locuitor) în 2016.
• În perioada 2005-2016 depozitarea deșeurilor a scăzut în medie cu
până la 5,4% pe an.
Astfel, statele membre vor trebui să instituie, până în 2025, un sistem de
colectare separată pentru textile şi pentru deşeurile periculoase din
gospodării. Totodată, până în 2023, biodeşeurile vor trebui colectate
separat. 
Obiectivele specifice pentru ambalaje vor fi următoarele:
Până în 2025 Până în 2030
Toate ambalajele 65% 70%
Materiale plastice 50% 55%
Lemn 25% 30%
Metale feroase 70% 80%
Aluminiu 50% 60%
Sticlă 70% 75%
Hârtie și carton 75% 85%

Aceste obiective vor încuraja utilizarea ambalajelor reciclabile și a am-

balajelor reutilizabile.

sursa: Eurostat

Oficialii europeni la începutul anului 2018 au aprobat „cea mai modernă

legislaţie în materie de deşeuri la nivel mondial”, norme care stabilesc
obiective cu forță juridică obligatorie pentru reciclarea deșeurilor și re-
ducerea depozitării deșeurilor cu termene fixe. 

Statele membre au convenit asupra următoarelor obiective privind pre-

gătirea pentru reutilizarea și reciclarea deșeurilor municipale:

Până în 2025 Până în 2030 Până în 2035

Deșeuri municipale 55% 60% 65%

28 29
 DICȚIONAR EXPLICATIV AL
Alte tipuri de plastic (Policarbonate), combinații ale celor de mai sus:
SIMBOLURILOR ECO CARE NE
ochelari de soare, computere, DVD-uri etc. Cod 7-19.
AJUTĂ SĂ RECICLĂM
Acest simbol ne amintește că ar trebui să fim buni cetățeni și
să aruncăm deșeurile la coș, dar nu în natură. Nu conține însă
nicio referire la modul în care ar trebui să colectăm deșeurile
sau la caracterul lor reciclabil.
Bucla Mobius - simbolul internațional al reciclării. Produsul
sau o anumită parte din componenetele produsului pot fi re-
ciclate.
Bucla Mobius % - indică procentajul în care, pentru produce-
rea produsului, au fost folosite materiale reciclate. 
Simbolul eco-ambalajului. „Punctul verde” – simbol interna-
țional care indică faptul că producătorul a avut o contribuție
la reciclarea ambalajelor. Nu înseamnă neapărat că ambalajul
poate fi reciclat sau că este făcut din material reciclat.
Sistemul de identificare și marcare a ambalajelor din
plastic
PET - Polietilen tereftalat: recipienți pentru băuturi și
ulei, caserole de unică folosință etc. Cod 1;
HDPE - Polietilenă de mare densitate: recipienți pen-
tru produse chimice (șampoane, detergenți lichizi, clor,
soluții de curățat), lădițe pentru fructe-legume, lăzi de
băuturi, butoaie etc. Cod 2;
PVC - Policlorură de vinil: dopuri, tăvi, folie, țevi, fur-
tunuri de apă, tuburi, mobilier ușor, carduri, autocolante
etc. Cod 3;
LDPE - Polietilenă de joasă densitate: pungi, saci, folii etc. Cod 4;
PP - Polipropilenă: dopurile de la PET-uri, cutii de margarină, pahare,
diverse ambalaje alimentare etc. Cod 5;
30
PS - Polistiren: tăvi, pahare de unica folosință, cutii de iaurt etc. Cod 6.
Simbolul avertizează consumatorul că ar trebui să arunce am-
balajul într-un container destinat sticlei. Indică faptul că reci-
pientul din sticlă este reciclabil. 
Simbol pentru aluminiul reciclabil. Indică faptul că recipientul
conține aluminiu reciclabil.
Simbolul care face referire la oțel. Majoritatea conservelor
sunt confecționate din tinichea, o foaie subțire de tablă de
oțel. Prin urmare, dacă întâlnim simbolul alăturat, trebuie să
știm că oțelul din produs poate fi reciclat.
Electrocasnicele, telefoanele mobile, echipamentele IT sau
alte produse electrice sau electronice care au acest simbol
pot fi reciclate. În Republica Moldova, există mai multe orga-
nizații care se ocupă cu colectarea Deșeurilor de Echipamente
Electrice și Electronice.
Produsele care au obținut dreptul de a afișa acest simbol pot
fi transformate în compost. Certificarea este acordată de or-
ganizația European Bioplastic, pe baza standardului european
EN 13432/14955.
Pentru a obține dreptul de a utiliza simbolul alăturat, produ-
cătorul trebuie să demonstreze că hârtia sau cartonul din care
este confecționat produsul este obținut în proporție de 50, 70
sau 100% din fibre de hârtie sau carton reciclate, iar nu din
resturi generate în mori. Prin urmare, atunci când îl întâlnim,
vom avea garanția unui produs obținut total sau parțial din
materii reciclate.
31
 Surse bibliografice:
• Legea privind deșeurile nr.209 din 29.07.2016, disponibilă la: http://lex.
justice.md/md/368030/
• http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Municipal_
waste_statistics
• http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2018/02/23/
eu-ambassadors-approve-new-rules-on-waste-management-and-recycling/
• https://oceanconservancy.org/wp-content/uploads/2017/04/full-report-
stemming-the.pdf
• https://www.recyclenow.com/recycling-knowledge/packaging-symbols-
explained
• http://www.maramurescurat.ro/ro/colectare-selectiva/colectare-
selectiva
• https://www.hartareciclarii.ro/pages/cumcolectezi
• http://www.turnulsfatului.ro/2016/10/21/primaria-informeaza-ce-
deseuri-colectam-pubela-galbena/
• http://www.arenamedia.ro/index.php/utile/9466-plasticul-curiozitati-si-
oportunitati-de-reciclare
• https://casaecologicaintrevissirealitate.wordpress.com/2014/12/08/
colectarea-depozitarea-si-reciclarea-deseurilor/
• https://plasticoceans.org/the-facts/
• http://italplast.eu/blog/11-de-ce-sa-reciclam/
• http://www.sibiulrecicleaza.ro/?page_id=282

32
 Programul de Cooperare Teritorială în cadrul
Parteneriatului Estic Republica Moldova-Ucraina

„Statele Membre ale Uniunii Europene au decis să-și unească cunoștințele, resursele și
destinele. Împreună, au construit o zonă de stabilitate, democrație și dezvoltare durabilă,
păstrând totodată diversitatea culturală, toleranța și libertățile individuale. Uniunea
Europeană s-a dedicat ideii de împărtășire a realizărilor și valorilor cu statele din afara
granițelor sale.”

Programul de cooperare teritorială oferă țărilor din cadrul Parteneriatului Estic

oportunitatea de a identifica și soluționa împreună provocările comune din regiunile de
frontieră în vederea asigurării unei dezvoltări economice și sociale durabile la nivel local.
Programul de Cooperare Teritorială din cadrul Parteneriatului Estic cuprinde patru programe
de cooperare teritorială: Armenia - Georgia, Azerbaidjan - Georgia, Belarus - Ucraina și
Moldova - Ucraina.

www.eaptc.eu

Aplicantul Partenerul 3
Consiliul raional Fălești Asociația Obștească „CUTEZĂTORUL”
str. Ștefan cel Mare 50, MD 5902 str. Ștefan cel Mare 50, MD 5902
or. Fălești, Republica Moldova or. Fălești, Republica Moldova
Tel./Fax: +373 259 24252 Tel./Fax: +373 259 22951
E-mail: crfalesti@gmail.com E-mail: afusa@rambler.ru
Web site: www.cr-falesti.md Web site: www.cutezatorul.org.md

Partenerul 1 Partenerul 4
Consiliul local Novoselitsa Organizația Obștească „Agenția de
str. Chkalov 3, 60300 Dezvoltare Economică și Colaborare
or. Novoselitsa, regiunea Cernăuți, Ucraina Transfrontalieră din Novoselitsa”
Tel: +380 3733 50461 str. Rizdveana 16A
Fax: +380 3733 50753 or. Novoselitsa, regiunea Cernăuți, Ucraina
E-mail: novmeria@gmail.com Tel./Fax: +380 3733 50521
E-mail: lana.rodnik@gmail.com
Partenerul 2
Centrul Regional de Mediu Moldova
(REC Moldova)
str. Alexei Șciusev 63, MD 2009
Chișinău, Republica Moldova
Tel: +373 22 435441
E-mail: info@rec.md
Web site: www.rec.md

Ghid elaborat și publicat în cadrul proiectului „Pas cu pas spre colectarea separată a deșeurilor
solide”- nr. 83250531, co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul de Cooperare Teritorială în cadrul
Parteneriatului Estic Republica Moldova-Ucraina. Durata proiectului: 13 decembrie 2017 - 12 februarie 2019.

Această publicație a fost editată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acesteia
intră în responsabilitatea Centrului Regional de Mediu Moldova și nu reflectă în mod necesar poziția
oficială a Uniunii Europene.