File din istoria lunii august

Un articol de: Prof. Dr. Dorin Stănescu - 02 Aug, 2021

1 august - Dimitrie Cantemir primeşte Diploma de membru al Academiei de Ştiinţe din Berlin
(1714); 100 de ani de la crearea Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga (1921).

2 august - Stalin creează Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (1940) pe teritoriul

ocupat de URSS, prin ultimatumul adresat României, bazat pe înţelegerea secretă cu Germania
fascistă, concretizată în odiosul Pact Ribbentrop-Molotov; Are loc prima vizită la Bucureşti a unui
preşedinte american, Richard Nixon (1969); 130 de ani de la naşterea compozitorului, dirijorului
şi pianistului român Mihail Jora (1891) şi 50 de ani de la moartea sa (1971); 100 de ani de la
moartea tenorului italian Enrico Caruso (1873-1921); Ziua memorială a genocidului romilor din
perioada Holocaustului (se comemorează evenimentele din 2 august 1944, când 3.000 de romi
din lagărul de la Auschwitz-Birkenau au fost ucişi cu brutalitate).

3 august - 420 de ani de la victoria obţinută la Guruslău de trupele lui Mihai Viteazul şi ale
generalului habsburg Gheorghe Basta împotriva armatei transilvănene, conduse de principele
Sigismund Bathory (1601); 80 de ani de la bombardamentul sovietic asupra Constanţei (1941),
Catedrala Arhiepiscopală „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” fiind grav avariată; Ziua municipiului
Timişoara (se celebrează intrarea Armatei române în Timişoara, în 1919).

4 august - Anglia ocupă Gibraltarul (1704), teritoriu care îi aparţine şi în prezent; Armata română
ocupă Budapesta (1919); 60 de ani de la naşterea lui Barack Obama (1961), al 44-lea preşedinte
american, laureat al Premiului Nobel.

5 august - Se naşte scriitorul Marin Preda (1922-1980).

6 august - 230 de ani de la inaugurarea celebrei Porţi Brandenburg din Berlin (1791); S-a înfiinţat
Biblioteca Academiei Române (1867) cu misiunea de a aduna şi conserva fondul naţional de
manuscrise şi tipărituri, adunând până astăzi 14 milioane de unităţi, din care 3,6 milioane de
monografii şi 5,3 milioane de publicaţii seriale; 140 de ani de la naşterea savantului britanic Sir
Alexander Fleming, laureat al Premiului Nobel şi considerat descoperitorul penicilinei (1881-
1955); Începe bătălia de la Mărăşeşti, finalizată cu o răsunătoare victorie a Armatei române,
sprijinită şi de Armata imperială rusă, în faţa armatelor Puterilor Centrale (1917).
7 august - Se înfiinţează Primăria Bucureşti, primul primar ales fiind Barbu Vlădoianu (1864); 110
ani de la moartea lui Badea (Gheorghe) Cârţan (1849-1911), susţinător al luptei pentru drepturile
românilor din Transilvania şi unităţii naţionale; A fost inaugurată, la Iaşi, „Casa Dosoftei”, care
găzduieşte Secţia de literatură veche a Muzeului Literaturii din Iaşi (1970).

8 august - A murit împăratul Traian (117 d.Hr.), cuceritorul Daciei; 195 de ani de la decretul
domnitorului Ioan Sandru Sturdza (1826) de ridicare, la Iaşi, a Catedralei Mitropolitane, la
propunerea Mitropolitului Moldovei, Veniamin Costache (lucrările au început abia în 1833).

9 august - 420 de ani de la mişeleasca asasinare, la Turda, a lui Mihai Viteazul (1558- 1601),
primul făuritor al unirii Ţărilor Române, la 1600; 30 de ani de la moartea scriitoarei Cella
Delavrancea (1887-1991).

10 august - Ştefan cel Mare şi Sfânt, voievodul Moldovei, a dăruit Mănăstirii Putna o broderie
monumentală, marea dveră a Răstignirii (1500); Petru Rareş începe ctitorirea Bisericii „Sfântul
Dumitru” din Suceava (1534); Palatul Luvru devine muzeu (1793); Se pune piatra de temelie a
Castelului regal de la Peleş (1875).

11 august - O diplomă militară romană, descoperită la Porolissum, atesta că Dacia era, la acel
moment, provincie imperială romană (106 d.Hr.); 565 de ani de la moartea lui Iancu de
Hunedoara (1407-1456), voievod al Transilvaniei şi guvernator al Ungariei; 60 de ani de la
moartea poetului Ion Barbu (1895-1961).

12 august - 205 ani de la naşterea lui Ion Ghica (1816-1897), om politic, scriitor şi diplomat
român; Alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Moldovei (1857), falsificate de caimacamul Nicolae
Vogoride, au fost anulate de Imperiul Otoman, la presiunea puterilor europene, iar noile alegeri
au fost câştigate de unionişti; 150 de ani de la înfiinţarea cabinetului numismatic al Bibliotecii
Academiei Române (1871), primul mare donator fiind V.A. Urechia.

15 august - Sfântul Voievod martir Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti între anii
1688 şi 1714, este executat la Constantinopol (1714), acuzat de trădare faţă de Imperiul Otoman,
alături de cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, precum şi sfetnicul Ianache
Văcărescu; 150 de ani de la Serbarea de la Putna, din 1871, prin care se marcau 400 de ani de
la ctitorirea mănăstirii şi se omagia personalitatea voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt,
sărbătoare inclusă între cele mai importante evenimente ale istoriei noastre, în care generaţia
postpaşoptistă şi-a afirmat credinţa în unirea tuturor românilor, în unitatea de neam, limbă şi
credinţă. Simbolic, aici s-a vorbit de idealul naţional al românilor, care va fi împlinit în 1918. La
această mare sărbătoare au contribuit şi participat Mihai Eminescu, Ioan Slavici (cei doi fiind
printre organizatori), Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Xenopol; Ziua Marinei
Române.
16 august - La Berlin, din iniţiativa lui Wilhelm von Humboldt, este fondată Universitatea
Humboldt (1809); 145 de ani de la naşterea istoricului, omului politic şi luptătorului pentru unirea
Bucovinei cu România Ion Nistor (1876-1962); La Turnu Severin au loc tratativele dintre România
şi Ungaria pe tema suveranităţii Transilvaniei (1940), eşecul acestora va duce la nefastul şi
abuzivul arbitraj de la Viena, în urma căruia nordul Transilvaniei a fost smuls din trupul României
Mari.

18 august - 105 ani de la naşterea istoricului Neagu Djuvara (1916-2018); În România, a fost
adoptată Hotărârea Consiliului de Miniştri prin care ziua de 23 august era declarată sărbătoare
naţională (1949), decizie în vigoare până în anul 1990, când ziua de 1 Decembrie va fi
proclamată sărbătoarea naţională a României.

19 august - 705 ani de când regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, acordă Clujului statutul de
oraş (1316); 140 de ani de la naşterea compozitorului, violonistului, pianistului şi dirijorului român
George Enescu (1881-1955); 130 de ani de la moartea pictorului Theodor Aman (1831-1891).

20 august - 155 de ani de la declararea oficială a încheierii Războiului Civil american (1866); La
Bucureşti, apare primul mare cotidian, „Universul”, condus de Luigi Cazzavillan (1884).

21 august - Regele Mihai I începe greva regală, în urma refuzului Guvernului dr. Petru Groza de
a demisiona (1945).

22 august - 40 de ani de la moartea poetului Saşa Pană (1902-1981).

23 august - La Bucureşti, este arestat mareşalul Ion Antonescu, iar regele Mihai proclamă ieşirea
României din alianţa cu Puterile Axei (1944), eveniment cu o însemnătate istorică aparte, întrucât
a contribuit la scurtarea celui de-al Doilea Război Mondial şi implicit la salvarea a numeroase
vieţi; Ziua internaţională a comemorării comerţului cu sclavi şi a abolirii acestuia (proclamată de
UNESCO în 1998); Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului (instituită prin Legea
198/2011).

27 august - Domnul Moldovei, Petru Şchiopul (1574-1591), încheie un tratat comercial cu regina
Angliei, Elisabeta (1588); 105 ani de la începerea operaţiunilor militare de către Armata română
în tabăra Antantei, în cadrul Primului Război Mondial, intrând pe trei direcţii în Transilvania
(1916). Operaţiunea a fost precedată de depunerea declaraţiei de război a ţării noastre faţă de
Imperiul Austro-Ungar de către ambasadorul român Edgar Mavrocordat; Republica Moldova îşi
proclamă independenţa (1990).

28 august - 105 ani de când Germania declară război României (1916).

29 august - Primul bombardament aerian asupra Bucureştiului, executat de Zeppelinul LZ101
(1916). Bucureştiul devenea a treia capitală europeană, după Paris şi Londra, bombardată de
aviaţia germană, în Primul Război Mondial.

30 august - La Iaşi, apare prima scriere filosofică românească (1698), „Divanul sau gâlceava
înţeleptului cu lumea sau giudeţul sufletului cu trupul”, scrisă de Dimitrie Cantemir; 130 de ani de
la moartea fizicianului, chimistului şi matematicianului român Emanoil Bacaloglu (1830-1891);
România este forţată de Germania nazistă să accepte Arbitrajul (Dictatul) de la Viena, prin care
ceda Ungariei nord-vestul Transilvaniei (1940); A fost înfiinţată, prin decret, Direcţia Generală a
Securităţii Poporului, organ represiv de poliţie politică (1948).

31 august - Ziua limbii române, instituită prin Legea 53 din 2013.