IC, evanghelia de astăzi, putem spune că are aceiași temă ca
cea de ieri. Ieri am am auzit despre un om posedat de un duh
necurat, astăzi este prezentat tot un um posedat, dar nu numai de un duh rău ci de o legiune întreagă. În ambele cazuri, în ambele situații îl auzim pe cel posedat, strigând: Ce ai cu mine, Isuse, Fiul Dumnezeului Preaînalt? Prezența Mântuitorului în acele locuri îl deranja pe diavol. Locurile prin care umla acel om, erau locurile celui rău, erau locuri unde cel rău lucra foarte bine, iar prin venirea și începerea activității Mântuitorului, diavolul se simțea stânjenit, se simțea amenințat: ce ai cu noi? Diavolul exista IC, știm foarte bine, dar noi având credință vreau să cred că suntem mai legați de Dumnezeu decât de diavol. Diavolul se folosește doar de slăbiciunile noastre, și de multe ori slăbiciunile noastre sunt chiar mai evidente decât calitățile. Dar avem și multe calități. O calitate mare ar fi ca suntem ai lui Dumnezeu, și pe el îl slujim și așa îl putem învinge, pentru că diavolul nu e mai tare ca Dumnezeu, indiferent cât de mult atacă. Sigur sunt multe persoane chinuite de cel rău, aceste persoane sunt invitate să se încreadă mai mult în Dumnezeu decât în diavol. Pentru că lumea întreagă este a lui Dumnezeu chiar dacă credem că diavolul s-a pus stăpân peste ea. Dumnezeu a creat lumea nu diavolul, D-zeu e Tatăl nostru nu diavolul. Pe Dumnezeu trebuie să îl slujim nu pe cel rău. Ne simțim atacați...pe cine slujim? Observăm în evanghelie cum Isus Cristos acționează cu puterea lui Dumnezeu, iar acest lucru este subliniat de atitudinea duhului necurat din omul posedat. Acest om posedat, „văzându-l pe Isus de departe, a alergat și s-a prosternat înaintea lui” știind că Isus este Mântuitorul, știind că Isus acționează cu putere dumnezeiască. Duhurile rele au putere în viața noastră atât timp cât nu stăm în preajma lui Isus. Atunci când ne distanțăm de sursa oricărei binecuvântări, atunci îi permitem celui rău să acționeze în mod sigur. Mai mult decât atât, până și duhurile rele recunosc atotputernicia lui Dumnezeu, atotputernicie de care noi adeseori ne îndoim. Fragmentul evanghelic de astăzi este o lecție deschisă despre apropierea și încrederea pe care o avem față de Isus. Apropiere față de El care nu se manifestă numai în sfintele liturghii la care participăm, sau prin sacramentele pe care le primim. Apropierea față de Isus se manifestă în gândurile, cuvintele și faptele noastre de zi cu zi. Oriunde ne-am afla, orice am face, cu oricine am fi, putem să fim aproape de Isus. Încrederea în Isus joacă un rol important în apropierea sau depărtarea de El. Cu cât suntem mai încrezători în faptul că El poate săvârși minuni în viața noastră și stăm în preajma Lui, cu atât mai mult îi punem obstacole celui rău să ne ispitească și să ne facă să suferim. Amin.