Brosura Gradinita

GREF 2017
PESCĂRUȘUL JONATHAN
ÎNDRĂZNEȘTE SĂ CREZI ÎN VISELE TALE
Parohia Romano-Catolică
„Sfânta Tereza a Pruncului Isus”
Iași, 19-23 iunie 2017
CATEHEZA: NOȚIUNI
- Puțină teorie pentru a înțelege practica!?
- „Teoria ca teoria, dar practica ne omoară!”
- Întocmai, pentru ca practica să nu omoare pe

nimeni!
Cateheza (sau momentul formativ) este activitatea cea mai
frumoasă care trebuie să caracterizeze grupul, să formeze și să
unească echipa.
Este momentul ideal și deosebit de important, este timpul
potrivit (kairos), tocmai pentru că în acest cadru mai restrâns, mai
familiar și prietenesc, se propun idei, se dau exemple, se prezintă
valori, se analizează comportamente, se formează conștiințe și se
iau angajamente pentru viața concretă de zi cu zi.
Pentru o bună reușită a catehezei ea trebuie să fie
structurată pe trei aspecte sau ipostaze deosebit de importate:
Prezentarea (expunerea), Discuția (analiza) și Angajamentul
(asumarea). Aceste trei aspecte pentru a fi eficiente și pentru a da
rezultate, trebuie să fie anticipate și urmate de alte două
momente: Introducerea și Verificarea.
2
Pe aceste aspecte sau ipostaze nu trebuie să le privim sau să
le înțelegem ca fiind separate între ele sau să le aplicăm în mod rigid.
Toate formează un „întreg”, un „tot unitar” în care „se oglindesc”
diferitele realități, idei și comportamente, care se intersectează, se
întrepătrund și se completează reciproc.
Introducerea este momentul inițial, de salut și prezentare,
momentul cunoașterii și al bucuriei de a fi împreună, este momentul
în care fiecare își poate exprima propriile așteptări.
Prezentarea are rolul de a informa și expune grupului
tema propusă, ideile și conținutul care vor face obiectul discuției și al
activităților de realizat, al comportamentului de asumat.
Discuția este partea în care ne exprimăm punctul de
vedere, participăm în mod activ, critic, constructiv la discuția de
grup, la activitățile propuse. Este procesul în care analizăm și
experimentăm, punem întrebări și căutăm răspunsuri, asemănări,
diferențe, puncte în comun, cunoaștem lucruri noi, ne confruntăm cu
ceilalți dar în mod deosebit cu logica și cuvântul lui Dumnezeu care
de multe ori ne lasă fără cuvinte, ne propune o nouă perspectivă.
Angajamentul este etapa care trebuie să faciliteze trecerea de
la cuvinte la fapte, de la idei la acțiune, de la discuții la asumarea
unor convingeri și însușirea unor comportamente astfel încât ceea ce
a fost cunoscut și conștientizat să fie asumat și trăit în viața de zi cu
zi.
Verificarea este momentul de final care ia în considerare
buna desfășurare a catehezei, eficiența și roadele sale. Este acel
”sfârșit” care deschide noi orizonturi și spații către Infinit.
Cateheza este asemenea apusului de soare, care se
grăbește… pentru a răsări iarăși, iar
prin structura și momentele sale,
deschide un crâmpei de cer, dezvăluind
chipul și frumusețea lui Cristos care
dorește să se reveleze.
3
CATEHEZA ESTE EXPERIMENTARE!
"Lucrurile pe care trebuie să le învățăm

înainte să le facem,
le învățăm făcându-le"
(Aristotel)
În cadrul campusului și al activităților de la ”Vara

împreună”, copiii sunt invitaţi să înveţe, nu după formule, pe de
rost, ca la şcoală, ci direct din ceea ce văd, simt, trăiesc,
experimentează.
Sceneta de teatru, cateheza, jocurile, cântecele, dansurile,
bansurile, etc. sunt modalități prin care arătăm copiilor diferite
stări şi situaţii în care cineva se poate afla. Acestea îi ajută pe
copii să descopere valori, atitudini şi comportamente pozitive pe
care le pot urma.
„Binele superior al copilului” este principiul care
călăuzește întreaga activitate, iar „învățarea prin acțiune –
experimentarea personală” calea pentru realizarea lui.
Cateheza trebuie abordată ca o activitate de descoperire,
clarificare şi însuşire a atitudinilor bune, a comportamentelor
pozitive, cum ar fi: respectul, prietenia, mulțumirea, perseveranța,
corectitudinea, bunătatea, dreptatea, iertarea, milostivirea,
bucuria, recunoștința. Într-o atmosferă plăcută, alături de prietenii
din grup, de propria echipă, copilul este invitat să descopere
lucruri noi și interesante, să sădească în suflet ceea ce este
frumos și nobil, să-și formeze o conștiință dreaptă și un
comportament exemplar.
4
DESFĂȘURAREA CATEHEZEI
1. 1. Cateheza va ține cont de structura prezentată în

figura de mai sus: Introducere Prezentare Discuție
Angajament Verificare, precum și de alte aspecte și
sugestii listate mai jos.
2. La început se face un moment de reculegere care
să favorizeze concentrarea, liniștea și o rugăciune pentru a
invoca darurile Duhului Sfânt.
3. Se cere unuia dintre copii (voluntar) să facă o mică sinteză
în legătură cu teatrul zilei.
4. Se adaugă, se completează cu ceea ce nu s-a spus.
5. Se face o analiză asupra comportamentului personajelor.
6. Au făcut bine sau rău?... De ce?... Ce aţi fi făcut în locul
lor?...
7. Se confruntă cu un caz asemănător din Biblie (textul
evanghelic).
8. Se caută în viaţa copiilor exemple asemănătoare, situații
similare.
9. Se clarifică ceea ce nu s-a înţeles.
10. Dacă este atmosfera potrivită, rugăciunea finală de
mulțumire să fie corală, repetată împreună.
5
DE REŢINUT!
Animatorul trebuie să fie pregătit să facă faţă şi

următoarelor cazuri posibile:
- Un copil distrat... ce se face? (îi poate adresa o întrebare...)
- Un copil care deranjează... ce se face? (i se poate încredința o
responsabilitate, ceva de făcut...)
- Un copil plictisit... ce se face? (i se cere să noteze pe o hârtie
ideile...)
- Deviaţiile de la subiect... cum ajungem la mesajul final? (se
adresează o întrebare legată de mesajul zilei: Voi ce părere aveți
despre...?)
Piesa de teatru și evanghelia din cadrul catehezei,
reprezintă o parte importantă în înţelegerea mesajului și a
diferitelor activități recreative, distractive, educative desfășurate
pe întreg parcursul campusului. De aceea rolul animatorului este
foarte important. De implicarea și responsabilitatea lui depinde
reușita tuturor!
Animatorului nu-i rămâne decât să-și însuseașcă o bună
pregătire, să pună pasiune în ceea ce face, să fie plin de bucurie și
entuziasm, iar rezultatele nu vor înceta să apară. Succesul este
garantat! Mult succes tuturor!!!
6
ZIUA I
PROGRAM
8.30 Adunarea tinerilor
9.00-9.30 Bansuri
9.30-9.40 Împărțirea pe grupe
9.40-10.10 Rugăciunea în biserică și sceneta
10.10-10.30 Cateheză
10.30-11.00 Jocuri de cunoaștere
11.15-13.00 Jocuri și pregătirea suprizei
13.00-13.30 Prezentarea surprizei și bansuri de final
13.30 Discuții cu animatorii
7
ZIUA 1 – FAMILIA
-Zborul-
Personaje: Povestitor, Jonathan, Pescăruș 1.
Povestitor: Soarele tandru al dimineţii strălucea peste clipocitul

mării domoale. Departe de tărm, o barcă de pescari se odihnea sub
razele călduroase, invadată de câţiva pescăruşi timizi în căutare de
hrană... resturi uitate după o zi de peşte. Aşa începea în acest colţ
uitat de lume o zi de lucru. Singur, plictisit parcă de rutina
sezonului, străin de orice barcă şi tărm, pescăruşul Jonathan
exersa, plutind pe linia vâzduhului: cu picioarele palmate şi aripile
întinse, uitând parcă de greutatea propriului corp, folosind mişcări
ritmice, se îndrepta spre cerul senin, urmând ca în scurt timp să se
reîntoarcă spre apa strălucitoare, când deodată...
Jonathan: - Ah, m-am poticnit din nou!
Pescăruș 1:- Amice, nu vrei să vii la masa noastră?
Jonathan:- Nu-mi este foame!
Pescăruș 1: - Eşti un băiat pretenţios... nu e bine! Să ştii că
resturile de pe barca pescarilor sunt bune... toţi pescăruşii le
mănâncă!
Jonathan: - Nu este vorba despre mâncare... eu vreau să zbor!
Pescăruș 1: - Nu înţeleg ce vrei să spui! Pescăruşii, de felul lor
zboară!
Jonathan: - Cu toate acestea, eu vreau să zbor şi mai mult! Nu
înţeleg ce rost ar avea viaţa dacă m-aş mulţumi doar cu aceste
resturi!
Pescăruș 1:- Ei, bine, pentru oameni hrana noastră e văzută ca
nişte resturi, pentru noi, însă, sunt adevărate delicatese!
Jonathan: - Mie îmi place să zbor... vreau să zbor!
Pescăruș 1: - Din când în când ai putea să te odihneşti stând
alături de noi!
Jonathan: - Îmi este teamă să nu mă obişnuiesc cu acest stil
plictisitor de viaţă!
8
Pescăruș 1:- Ce vrei să spui? Înseamnă că nu eşti unul de-al
nostru! Nu uita că şi tu eşti tot un pescăruş!
Jonathan:- Da, dar cel puţin vreau să fac lucruri mai interesante
în viaţă... nu vreau să mă mulţumesc doar cu nişte resturi!
Pescăruș 1:- Toţi pescăruşii trăiesc aşa... începi să fii ridicol!
Jonathan:- Mai degrabă sunteţi voi!
Pescăruș 1:- Stilul tău de a vorbi ne jigneşte... ai grijă ce spui; ai
putea fi exclus din grupul de prieteni!
Jonathan:- Îmi pare rău... vreau doar să îmi perfecţionez zborul...
Pescăruș 1:- Eşti un laş dacă renunţi la noi!
Jonathan:- Aş fi şi mai laş dacă nu mi-aş urma visul! Cel puţin
am un ideal în viaţă!
Pescăruș 1:- Ţi-ai ieşit din minţi... cred că e mai bine să îi
avertizez pe părinţii tăi...
Jonathan: - Îmi pare rău... acum trebuie să îmi continui zborul!
Pescăruș 1: - Şi eu! tocmai plecam... să le spun prietenilor noştri
că ţi-ai pierdut minţile!
Jonathan: - Am plecaat! Si sa stii ca zborul meu este mai
important decât resturile cu care vă mulţumiţi voi!
Pescăruș 1:- Da, da...
-Familia-
Personaje: Povestitor, Jonathan, Mama, Tata.
Mama:- Jonathan! Jonathan, vino încoace!

Jonathan:- Ce s-a întâmplat mamă?
Mama:-Trebuie sa vorbim. De ce îţi este atât de greu să fii ca
ceilalţi din stol?
Jonathan:- Mamă, mamă, vei înţelege, sunt sigur!
Mama:- Dar Jonathan, uită-te ce slab eşti... de ce nu mănânci mai
mult? Eşti numai piele şi os!
Jonathan:- Dar să ştii că mănânc, mamă!
Mama:- Ar trebui să te bucuri de resturile găsite pe țărm sau în
bărcile pescarilor!
9
Jonathan:- Dar, nu vreau ca viaţa mea să fie compusă doar din
nişte resturi...
Mama:- Aşa suntem noi pescăruşii, aceasta este soarta noastră!
Jonathan:- Tu ştii cât te iubesc, mamă! Te rog înţelege că visul
meu este să zbor!
Mama:- Johnatan, îmi este atât de greu să te înțeleg...
Tata:- Fiule, lasă prostiile şi ascultă-mă!
Jonathan:- Dar, tată...
Tata:- Ascultă-mă! Zborul nu poate fi un ideal! Cel puţin nu
pentru noi pescăruşii! Priveşte la prietenii tăi...
Jonathan:- Nu am prieteni... sunt doar niște vecini!
Tata:- Tot pescăruși sunt! Priveşte-i cum se bucură din plin de
viaţă! Fără a face prea multe eforturi!
Jonathan:- Știu, tată..
Tata:- Ei, bine?
Jonathan:- Pentru mine este mai important zborul!
Tata:- Prostii! Importantă este hrana!
Jonathan:- Mda, adică resturile pe care le găsesc prin bărcile
pescarilor?
Tata:- Ai grijă cum vorbeşti fiule! Acele resturi sunt hrana
noastră, iar tu va trebui să te obişnuieşti cu ele! Ascultă Jonathan,
ești de-a dreptul enervant, iarna este aproape şi hrana se va
împuţina, iar peştele nu va mai înota la suprafaţa apei...
Jonathan:- Bine, tată...bine
Tata:- Dacă tot vrei să înveţi, învaţă despre hrană şi despre cum să
trăieşti!
Jonathan:- Dar tată!
Tata:- Nu uita că zbori ca să te hrăneşti..
Mama:- Nu te îngrijora fiule, se va rezolva totul!
-Normalitate-
Personaje: Povestitor, Jonathan, Pescăruș 1 - 2 - 3, Pescărușul

Șef.
10
Povestitor: După discuţia cu părinţii, supus, Jonathan a
încuviinţat. Zilele următoare a încercat să se poarte ca ceilalţi
pescăruşi; a încercat, într-adevar, ţipând şi luptând cot la cot cu
stolul, pe lângă diguri şi bărci de pescuit, plonjând după resturi de
peşte şi pâine...
Pescăruș șef:- Ia uitaţi-vă cine se vede!
Pescăruș 2:- Da, este campionul la zbor...pe anul trecut!
Jonathan:- Da, m-am întors prieteni..
Pescăruș șef:- Să ne gândim cum să ne distrăm şi astăzi...Știu! Te
vom lua cu noi şi pe tine, Jonathan; avem nevoie de un campion,
nu-i aşa?
Pescăruș 2:- Aşa este!
Pescăruș șef:- Să mergem mai întâi să-i vizităm pe prietenii
noştri, pescari!
Pescăruș 2:- Bineînţeles, poate la ora asta dorm şi vom reuşi să le
furăm câţiva peşti!
Pescăruș șef:- Noi să furăm? Noi doar împrumutăm, nu vrem ca
Jonathan să ne înţeleagă greşit!
Povestitor: Râzând pe seama lui Jonathan, grupul se îndrepta
acum spre bărcile în care se odihneau pescarii. Jonathan se
străduia să ţină pasul lent al grupului, încercând să se arate
nepăsător glumelor proaste pe care aceştia le făceau pe seama lui...
la urma urmei reintegrarea în grup costă, nu-i aşa?
Pescăruș șef: - Sssst!
Pescăruș 2:- Wow! Ce peşti frumoşi au prins!
Pescăruș șef:- Gura tâmpitule!
Pescăruș 1: - Vă arăt eu vouă, păsări leneşe!!
Pescăruș 2:- Scapă cine poate!!
Pescăruș șef:- Fugiţi, fugiţi!!
Pescăruș 2:- Fugiţi laşilor, din cauza voastră nu mă pot odihni eu!
Vă prind eu!
Pescaruș 3:- Pfiu, am scăpat şi de data asta!
Pescăruș șef:- Să ne îndreptăm spre baza noastră să plănuim
următorul atac!
11
Jonathan:- Știți ce? mie nu-mi place situația asta!
Pescăruș șef:- I s-a făcut frică!
Jonathan:- Nu are nici un rost o viaţă trăită astfel!
Pescăruș 2:- Atunci, pleacă!
Antrenament
Personaje: Povestitor, Jonathan, Conștiința.
Povestitor: N-a trecut mult şi pescăruşul Jonathan era din nou

singur, departe, pe mare, flămând, fericit, învăţând. Îl preocupa
viteza şi după o săptămână de exerciţiu ştia despre viteză mai
multe lucruri decât cel mai rapid pescăruş în viaţă.
Jonathan :- În sfârşit simt că fac ceva cu viaţa mea!
Povestitor: La o mie de picioare, dând din aripi cu toată puterea,
s-a angajat într-un picaj vertical ameţitor, şi astfel şi-a dat seama
de ce pescăruşii nu se lansează în picaj. În numai şase secunde
atinsese şaptezeci de mile pe oră, viteză la care dacă îţi ridici
aripile, îţi pierzi echilibrul.
Conștiința :- Bravo ţie!
Jonathan :- Cum? Cine eşti? Nu văd pe nimeni!
Conștiința:- Sunt conştiinţa ta... asta în caz că nu ţi-ai dat încă
seama!
Jonathan:- A da, cred că mă descurc destul de bine singur!
Conștiința:- Nu fi nechibzuit! E bine să-ţi urmezi idealurile dar
fără a da la o parte conştiinţa... ar putea fi rău pentru tine!
Jonathan:- Scuză-mă... mă gândeam la ultimul zbor făcut... cel
pentru care m-ai felicitat!
Conștiința:- Ah! Cel puţin m-ai băgat în seamă!
Jonathan:- Chiar dacă nu pare, să ştii că nu te-am ignorat
niciodată!
Conștiința:- Aproape niciodată!
Povestitor: Lăsă pentru o clipă propria conştiinţă continuându-şi
exerciţiile de zbor. De fiecare dată i se întâmpla la fel. Deşi era
prudent, deşi se folosea de întreaga sa îndemânare, la viteze foarte
mari îşi pierdea controlul. Se înălţa la o mie de picioare. La
12
început, cu toată puterea drept înainte, dând din aripi, şi-şi dădea
drumul vertical.
Conștiința:- Antrenamentele tale sunt constante... mă bucur, este
o trăsătură de caracter.
Jonathan:- Da... sper să reuşesc într-o bună zi să fac ceea ce mi-
am propus.
Conștiința:- Părinţii tăi vor fi fericiţi!
Jonathan:- Acum că mi-am amintit de părinţi, o să devin
nostalgic... îmi este dor de ei....
Conștiința:- Sunt sigură că şi ei se gândesc acum la tine... puțin
preocupați, dar fericiți că înveți ceva frumos!
Jonathan:- Voi mai face câteva zboruri...
Povestitor: Fiecare zbor părea a fi o nouă reuşită... într-adevăr
după multe căzături în apa rece urmate de tot atâtea ridicări
spectaculoase spre infinitul albastru al cerului, încălzit şi mângâiat
de razele calde ale soarelui splendid de vară, Jonathan reuşise să
atingă recordul. Lucru inedit pentru stolul din care provenea, şi
poate pentru tot neamul pescăruşilor.
Jonathan:- Record! Am reuşit! Am reuşit! 90 de mile pe oră! N-
o să vă vină să creadeți! Am depăşit recordul mondial!
Accident
Povestitor: A încercat din nou, la două mii de picioare înălţime,

rostogolindu-se în picaj, cu ciocul drept în jos, cu aripile întinse şi
nemişcate din clipa în care a depăşit cincizeci de mile pe oră. I-a
trebuit o forţă teribilă, dar a izbutit. În zece secunde a atins peste
nouăzeci de mile pe oră. Un nou record. Dar.... victoria a fost de
scurtă durată. În clipa în care a început redresarea, în clipa în care
şi-a schimbat unghiul aripilor, a căzut în acelaşi dezechilibru
cumplit care, la nouăzeci de mile pe oră, l-a izbit cu puterea
dinamitei. Pescăruşul Jonathan a explodat între cer şi pământ şi s-a
izbit de apa tare ca piatra. Întins pe ape, fără cunoştinţă, pierdut
undeva departe în larg, plutea în derivă...
13
Conștiința:- Jonathan!
Jonathan:- Visez sau ce? Am rămas singur cu tine... dar unde este
marea? Unde este soarele?
Conștiința:- Linişteşte-te Jonathan, ai avut noroc ca nu s-a
întâmplat mai rău.
Jonathan:- Atinsesem o viteză bună...
Conștiința:- Care risca să te omoare.
Jonathan:- Spune-mi te rog unde mă aflu... nu văd nici marea,
nici soarele...
Conștiința:- Te afli undeva între această lume la care ai visat şi
lumea minunată!
Jonathan:- Sunt din ce în ce mai confus... parcă aş fi într-o
poveste!
Conștiința:- Nu-ţi fie teamă, îţi vei reveni, însă aveai nevoie de
această întâlnire pentru a înţelege un lucru important!
Jonathan:- Un lucru important... Și care ar fi acesta?
Conștiința:- Îl vei înţelege imediat ce te vei trezi!
Jonathan:- Cum adică, nu sunt treaz?
Conștiința:- Jonathan, ţi-ai pierdut cunoştinţa, vei rămâne în
compania mea pentru un timp!
Jonathan:- Mă simt ciudat... nu mă pot mişca, deşi simt că
plutesc în acestă lume minunată...
Conștiința:- Aşa este... când te vei trezi, însă, vei înţelege că
viteza nu e totul!
Jonathan:- Viteza...
Conștiința:- Da, zborul nu înseamnă doar viteză!
Jonathan: - Îmi place să zbor... am renunţat la stolul meu pentru a
putea zbura...
Conștiința:- A căuta fericirea este un lucru curajos, dar nu uita că
fericirea însemnă mai mult, mult mai mult!
Jonathan: - Simt o ameţeală uşoară...
Conștiința:- Probabil şi o mică durere de cap!
Jonathan:- Da, de unde ştii?
Conștiința:- Încă puţin şi te vei trezi!
Jonathan:- Mă voi trezi?
14
Conștiința: - Da, Nu uita ce ţi-am spus, e important!
Jonathan: - Voi încerca să îmi amintesc!
Conștiința: - Curaj, Jonathan!
Jonathan: - Unde mă voi trezi? În ce lume?
Conștiința: - În lumea ta!
Jonathan: - În lumea mea?
Conștiința: - Acum încearcă să te concentrezi, nu mai e mult!
Jonathan: - În lumea mea...ce se va întâmpla oare acum?
Cateheza
Sinteza Teatru: Astăzi am făcut cunoștință cu Jonathan, acest

tânăr pescăruș, mereu preocupat de zborul său, de exercițiile și
antrenamentul zilnic. Această preocupare particulară a lui
Jonathan îl îndepărtează de prietenii săi. Nici familia sa nu este de
acord cu modul în care el își petrece timpul, tatăl său ocărându-l și
interzicându-i să mai exerseze zborul, ba chiar impunându- i să se
comporte la fel ca prietenii săi, iar în tot acest timp mama sa
asculta, neputincioasă, dorind să-și ajute fiul, dar nereușind să-l
înțeleagă. În urma discuției cu părinții săi, Jonathan ia hotărârea
de a se comporta exact ca ceilalți pescăruși, depune mari eforturi
pentru a se adapta, dar nu reușește. După această scurtă
experiență, finalizată cu un eșec, se îndepărtează iarăși de grup.
Pescărușul Jonathan continuă să se antreneze, cultivând
mereu dorința sa de a cunoaște și de a se perfecționa în arta
zborului. Îi place să zboare, să simtă parfumul aerului, să se lase
purtat de vânt în albastrul cerului, să-și depășească propriile
limite. În timpul antrenamentului în compania vântului și a
singurătății, descoperă și prezența unei voci, vocea conștiinței
care îi spune că este important aș urma propriile idealuri, dar
ținând mereu cont de propria conștiință. În dorința de a-și
împlini visul experimentează momente de bucurie atunci când
reușește să se autodepășească, dar și suferința atunci când trece
printr-un accident teribil în care își pierde cunoștința. Din aceasta
întâmplare învață că viteza, zborul, care îi plac foarte mult nu sunt
15
totul, iar fericirea pe care o caută le depășește cu mult: „A
căuta fericirea este un lucru curajos, dar nu uita că fericirea
înseamnă mai mult, mult mai mult!”.
Bucuriile și suferințele sunt părți integrante ale
drumului său spre perfecțiune, spre plinătatea vieții care cere
o voință de fier, abnegație, sacrificiu, căutare, dăruire…
 Cine sunt protagoniștii scenetei de astăzi?
 Care este preocuparea zilnică a lui Jonathan?
 Ești bucuros în familia ta, alături de frați, surori, părinți?
 Te simți susținut, iubit?
 Ai curajul să visezi?
 Ce este conștiința pentru tine?
 Ce i se întâmplă pescărușului Jonathan și care sunt trăirile
sale în aceste ultime întâmplări pe care le experimentează?
 Cum ai defini fericirea?
 Care sunt idealurile tale și cum crezi că le poți realiza?
 Ai trecut prin situații în care a trebuit să lupți cu toată ființa
ta pentru a face posibilă realizarea unui obiectiv la care
țineai foarte mult? Dacă da, care sunt acestea?
Lectura biblică: Isus, în templu la vârsta de doisprezece ani. (Lc.

2,41-52)
Părinţii lui mergeau în fiecare an la Ierusalím de
Sărbătoarea Paştelui. Când avea el doisprezece ani, au urcat
acolo după obiceiul sărbătorii. Împlinindu-se acele zile, pe când
se întorceau, copilul Isus a rămas în Ierusalím, dar părinţii lui
nu ştiau. Socotind însă că este cu grupul de pelerini, au mers
cale de o zi şi-l căutau printre rude şi cunoscuţi. Negăsindu-l, s-
au întors la Ierusalím căutându-l. După trei zile, l-au găsit în
templu, stând în mijlocul învăţătorilor, ascultându-i şi punându-
le întrebări. Toţi cei care îl ascultau se mirau de înţelepciunea şi
de răspunsurile lui. Văzându-l, ei au rămas înmărmuriţi şi mama
lui i-a spus: „Fiule, de ce ne-ai făcut aceasta? Iată, tatăl tău
şi cu mine te-am căutat îngrijoraţi!” El însă le-a spus: „De ce
16
m-aţi căutat? Nu ştiaţi că eu trebuie să fiu în casa Tatălui meu?”.
Însă ei n-au înţeles cuvântul pe care li-l spusese.
Apoi a coborât cu ei, a venit la Nazarét şi era supus lor.
Iar mama lui păstra toate aceste cuvinte în inima ei.
Isus creştea în înţelepciune, statură şi har înaintea lui
Dumnezeu şi a oamenilor.
Ce înseamnă pentru noi a fi supuși celor mai mari ai noștri,

părinților noștri? Ce ne spune a treia poruncă?
Isus creștea în vârstă. Este doar treaba naturii noastre,
sau putem contribui și noi la creșterea noastră sănătoasă,
echilibrată? Să ne dăm reciproc câteva sfaturi bune pentru a crește
sănătoși. A fi lacomi, a face mofturi la masă, a exagera cu
dulciuri, cu băuturile răcoritoare, a sta un timp îndelungat în fața
televizorului, a internetului, a folosi în mod exagerat
smartphonul.... sunt atitudini sănătoase?
A crește în înțelepciune. Înseamnă a descoperi planul lui
Dumnezeu asupra vieții noastre, a ne ruga cerându-i ajutor
Duhului Sfânt, a asculta de conștiința proprie, de sentimentele și
emoțiile proprii, bine cântărite, a cere un sfat unui preot,
duhovnic, a se confrunta cu părinții, sau cu unul dintre ei...
A crește în har. Însemnă a trăi în comuniune deplină cu
Dumnezeu, a nu păcătui, a se spovedi, a pune în practică ceea ce
ne învață Isus în evanghelie, a ne ruga dimineața și seara... Ești de
acord? Ce spui tu?
Tema discuției: Familia și visul

Familia este leagănul vieții, este ambientul devenirii
omului, este locul unde viața încolțește, prinde rădăcini și
crește în toată splendoarea și frumusețea ei. Părinții sunt cei
care ne-au dat viață, colaborând astfel la planul lui Dumnezeu ce
îl are asupra noastră. Ei sunt cei care se îngrijesc de noi și care ne
oferă iubire și sprijin material în timpul dezvoltării noastre fizice,
17
intelectuale și spirituale. Noi trebuie să fim ascultători față de ei
oferindu-le drept mulțumire iubirea și sprijinul nostru.
Însă, la un moment dat, poate apărea pericolul ca părinții
să fie prea grijulii, prea protectori, să se implice prea mult în
viața copiilor, acești nemaiavând spațiul necesar pentru a-și
contura propria personalitate, pentru a-și urma propriul drum, ci
devenind o proiectare a părinților lor. Sunt foarte des întâlnite
situațiile în care părinții încearcă să-și vadă propriile vise
împlinite în copiii lor, astfel nemaifiind capabili că descopere
care sunt, defapt, visele pe care le au copiii lor.
Această situație o vedem și în viața lui Jonathan, căci el
visează să devină un zburător desăvârșit, însă părinții săi nu-l
înțeleg și de aceea îi interzic să se mai antreneze, poruncindu-i să
se comporte la fel ca toți ceilalți pescăruși. Deși cu mare greutate,
Jonathan alege până la urmă să-și urmeze planul său personal,
să-și ducă la îndeplinire visul său, și nu pe cel al părinților
săi.
Aceasta este alegerea pe care trebuie să o facem și noi, căci
pentru a fi fericiți trebuie să ne îndeplinim propriul vis, iar
bucuria fiecărui tată sau mamă este de a-și vedea proprii copii
fericiți și împliniți.
Citat: „Toate visele noastre se vor realiza, dacă avem curajul să

le urmăm!” (Walt Disney)
Atitudine & Angajament: Îmi construiesc viitorul cunoscând răul
și făcând binele.
Acțiune: Caut timpul necesar pentru a reflecta asupra viitorului
meu.
Rugăciunea finală de mulțumire – animatorii și copiii propun o
rugăciune de grup.
sau
18
Lectura biblică: Parabola talanților (Lc. 19,11-27)
Tot la fel, un om, fiind gata de plecare într-o călătorie, și-
a chemat servitorii și le-a încredințat bunurile sale. Și unuia i-a
dat cinci talanți, altuia doi, iar altuia unul, fiecăruia după
propria pricepere. Apoi a plecat.
Îndată, cel care primise cinci talanți s- a dus, a lucrat cu ei
și a câștigat alți cinci. La fel cel cu doi talanți, a câștigat alți doi.
Dar cel care primise unul a săpat o groapă în pământ și a ascuns
banii stăpânului său. După mult timp, a venit stăpânul acelor
servitori și le-a cerut cont.
Venind cel care primise cinci talanți a adus alți cinci
talanți spunând: «Stăpâne, cinci talanți mi-ai dat, iată alți cinci
talanți am câștigat». Stăpânul i-a zis: «Bine, servitor bun și
credincios! Peste puțin ai fost credincios, peste multe te voi pune.
Intră în bucuria stăpânului tău!»
Venind apoi cel cu doi talanți a spus: «Stăpâne, doi talanți
mi-ai dat, iată alți doi talanți am câștigat». Stăpânul i-a zis:
«Bine, servitor bun și credincios! Peste puțin ai fost credincios,
peste multe te voi pune. Intră în bucuria stăpânului tău!»
În sfârșit a venit și cel care primise un talant și a zis:
«Stăpâne, știam că ești un om aspru, care seceri unde n-ai
semănat și aduni de unde n-ai împrăștiat și, pentru că m-am
temut, m-am dus și am ascuns talantul tău în pământ. Iată, ai ce
este al tău!».
Dar stăpânul i-a răspuns: «Servitor rău și leneș! Știai că
secer unde n- am semănat și adun de unde n-am împrăștiat. Deci,
trebuia să depui banii mei la bancheri, iar la întoarcerea mea aș
fi retras ce este al meu cu dobândă. Așadar, luați de la el talantul
și dați-l celui ce are zece talanți! Pentru că oricui are i se va da
și-i va prisosi, iar de la cel care nu are se va lua și ceea ce are.
Iar pe servitorul netrebnic aruncați-l afară în întuneric: acolo
va fi plânset și scrâșnirea dinților».
Tema discuției: Darul timpului primit: să ne străduim să

dezvoltăm darurile primite.
19
Putem observa bunătatea Stăpânului (Dumnezeu) şi
încrederea sa în capacităţile slujitorilor cărora le încredinţează
averea sa imensă (1 talant = 34 Kg de aur sau argint, adică
salariul pentru 20 de ani de lucru); de asemenea, putem nota
diferitele moduri de a interpreta încredinţarea talanţilor în timpul
absenţei stăpânului: „îndată, …s-a dus în grabă şi i-a
valorificat”; „a săpat o groapă… şi a ascuns banii”. Dialogul
stăpânului cu primii doi slujitori şi răsplata oferită lor: „Bine,
servitor bun şi credincios! Ai folosit bine puţinul care ţi-a fost
încredinţat, mult îţi voi încredinţa de acum; ia parte la bucuria
stăpânului tău!”.
În schimb, dialogul cu cel de-al treilea slujitor începe
atacându-l pe stăpân, arătând că de fapt nu îl cunoaşte, că nu a
perceput darul care i-a fost făcut, încrederea investită; motivaţia: a
fost blocat de teamă; cauza fricii este imaginea greşită despre
stăpân; încrederea stăpânului nu s-a transformat în gratitudine, ci
a făcut să se nască o responsabilitate nedorită şi de aceea
îngropată; autocondamnarea celui de-al treilea slujitor: îi este
luat ceea ce de fapt nu acceptase să primească niciodată şi este
privat şi de relaţia cu stăpânul său pe care nu a dorit să îl
descopere, să-l înţeleagă.
„Oricui are i se va da şi-i va prisosi iar de la cel care nu are
se va lua şi ceea ce are”: oricui are daruri şi le-a primit, pentru că
prin ele se încrede în donator, i se va da; oricui are daruri dar
nu le-a primit, pentru că nu se încrede în donator, îi este luat şi
ceea ce are.
 Recunosc talanţii (bunuri fizice, afective, spirituale) pe

care i-am primit de la Dumnezeu?
 Cum fructific talanţii mei?
 Ce m-a blocat atunci sau ce mă blochează să investesc cu
generozitate, altruism talanţii primiţi în viaţa comunităţii din
care fac parte?
20
Citat: „Nu ți se dă niciodată o dorință fără să ți se dea puterea de
a o duce la îndeplinire. Totuși va trebui să muncești pentru asta.”
( Richard Bach )
Atitudine & Angajament: Voi lucra mereu pentru a fructifica
talanții primiți, fiind cu bucurie recunoscător Domnului.
Acțiune: Să trăim ziua de astăzi cu bucuriile și dificultățile ei,
cu multă determinare, asemenea pescărușului Jonathan
Livingston.
rugăciune de grup.
Jocuri
1. Paradisul animalelor preferate Ajută participanţii să formeze

grupuri mici şi oferă-le cate o coală de hartie şi materiale de
desenat. Roagă-i să se gandească mai intai fiecare individual la
un animal pe care ar dori să-l aibă şi la trăsăturile care il
caracterizează. Apoi, impreună cu echipa, vor avea de desenat
un singur animal care să intrunească diferite trăsături ale
animalelor preferate de membrii echipei. In timpul
prezentărilor, grupurile pot explica de ce au ales anume aceste
caracteristici.
Materiale: foaie alba pentru fiecare copil, creieone, carioci, o
coala ciocan.
2. Ce lipseşte? Pune pe un platou câteva obiecte diferite, de
exemplu stilouri, creioane, foarfece etc. Participanţii vor avea
la dispoziţie 30 de secunde pentru a studia platoul cu obiecte.
După acesta acoperă-l cu ceva şi înlătură un obiect, fără ca
participanţii să observe ce anume ai înlăturat. Rearanjează
obiectele şi arată-le din nou platoul. Primul care ghiceşte ce
obiect lipseşte va avea privilegiul de a organiza obiectele în
tura următoare.
Materiale: orice.
21
3. Ce simt? Participanţii stau în cerc. Fiecare pe rând reprezintă
câte o emoţie. Ceilalţi încearcă să ghicească emoţia înfăţişată.
Persoana care o face prima reprezintă următoarea emoţie.
4. Povestea Participanţii vor alcătui o povestire, spunând fiecare
pe rând câte o propoziţie. Povestirea trebuie să aibă un început,
cuprins şi încheiere.
5. Vântuleţeţul Două echipe vor construi o clădire cu 3 etaje
care va trebui să înfrunte un vântuleţ uşor (sufl area cuiva de la
distanţa de 90 cm de la construcţie).
Materiale: bucăţele mici de plastilină, scobitori, 3 bucăţi de
hârtie, panglică.
6. Supererou Pune la dispoziţia participanţilor 2 coli mari de
hârtie, nişte panglică, foarfece şi 2 carioca pentru a inventa un
supererou şi a schiţa un costum pentru acest personaj nou
creat.
7. Lung şi înalt Acordă echipei 10 minute pentru a construi
împreună 2 clădiri: una care se va extinde pe cât de lung
posibil şi alta care va fi construită pe cât de înalt cu putinţă.
Materiale: 2 bucăţi de hârtie, 5 fişe de carton, o bucată de aţă,
20 de clame pentru hârtie, 5 timbre poştale, 1 creion, 10
spaghetti, bandă adezivă, bucăţi de plastilină şi o pereche de
foarfece.
8. O, Veneţia! Fiecare persoană trebuie să spună pe rând „O,
Veneţia!” (sau un alt cuvânt) în cât mai multe moduri diferite,
de exemplu cu furie, teamă, veselie şi aşa mai departe.
9. Viitoarea mea casă Activitatea constă în construirea planului
unei case în care participanţii ar vrea să trăiască, indicând
dimensiunile, mobilierul, camerele etc. Odată fi nisatm planul,
fi ecare îl prezintă grupului răspunzând la întrebări. Ca
alternativă, participanţii pot forma grupuri mici şi întocmi un
plan al unei case comune, în care ar dori să locuiască cu toţii.
Materiale: 3 coale ciocan, foi, creioane, carioci.
22
Ziua a II-a
PROGRAM

9.00- 9.30 Bansuri
9.30-10.00 Rugăciunea în biserică și șceneta
10.00-12.30 Plecarea la pădure, cateheză, jocuri și pregătirea suprizei
12.30 Întoarcerea de la pădure
23
13.00-13.30 Prezentarea suprizei și bansuri de final
Ziua a 2-a – Idee Splendidă
Idee Splendidă
Povestitor: Când şi-a revenit era noapte târziu, iar el plutea în

lumina lunii pe suprafaţa oceanului. Aripile-i erau ca două bare
zgrumţuroase de plumb, dar greutatea insuccesului parcă atârna şi
mai greu pe umerii lui. Îşi dorea, vlăguit, ca această greutate să-l
tragă încet la fund, să pună capăt la toate...
24
Jonathan: - N-am ce să fac, sunt un pescăruş. Sunt mărginit prin
însăşi natura mea... dacă aş fi învăţat mai multe despre zbor, aş
avea în cap mai multe diagrame decât creier...
Povestitor: - Descurajarea începea să pună stăpânire pe eroul
nostru... părea că toate străduinţele lui fuseseră în zadar.
Jonathan:- Dacă m-aş fi născut să zbor cu viteză, aş avea acum
aripi scurte de şoimi și m-aş hrăni cu şoareci în loc de peşti.
Conștiința:- Dacă, dacă, dacă...
Jonathan:- Tatăl meu avea dreptate,
Conștiința:- Viaţa nu e făcută doar din victorii.
Jonathan:- Trebuie să mă întorc iar acasă la stol şi să fiu
mulţumit cu ceea ce sunt, un biet pescăruş limitat.
Conștiința:- Se vede că te-a afectat rău de tot căzătura... ce-i
drept, ai dat o burtă de apă de toată frumuseţea. Noaptea, locul
pescăruşului e pe mal!
Jonathan:- Am terminat cu ceea ce am fost, s-a terminat cu tot
ceea ce am învăţat!
Conștiința:- Nu înţeleg ce vrei să spui, parcă nici nu te mai
recunosc; nici nu-mi vine să cred că sunt conştiinţa ta!
Jonathan:- Sunt un pescăruş ca oricare altul!
Conștiința:- Se vede că ai o ambiție de fier.
Jonathan:- M-am hotărât! Voi renunţa la ambiţia mea de a învăţa
să zbor, astfel nu voi mai cunoaşte nici ispita, nici înfrângerea.
Conștiința:- Eşti sigur, Jonathan?
Jonathan:- Nu vreau să mă mai gândesc la nimic acum!
Conștiința:- Pescăruşii nu zboară niciodată noaptea. Coboară!
Dacă ai fi fost născut să zbori pe întuneric, ai avea ochi de bufniţă,
ai avea diagrame în loc de creier! Ai avea aripile scurte ale
şoimului!
Jonathan:- Aripi scurte! Iată răspunsul!
Povestitor: Transformându-şi zborul într-o înălţate spectaculoasă
la 2000 de metri, de unde ca o săgeată, depăşind cu mult recordul
obţinut cu numai câteva zile în urmă, se aruncă spre mare. Nu se
mai gândea acum la riscuri, ci doar la control. Închise ochii
25
cuprins de fericire, îşi încordă cu putere aripile, iar controlul...
perfect!
Jonathan:- Am reuşit, în sfârşit am reuşit!
Aripi Scurte
Jonathan:- Am nevoie de aripi scurte!

Conștiința:- Da...
Jonathan:- Am fost un prost! Acum că am găsit răspunsul nu-mi
mai ipseşte decât să reiau antrenamentele!
Conștiința:- Jurasei că te vei întoarce la stol... să fii ca ceilalţi!
Jonathan:- Eram descurajat după ultima căzătură, dar acum am
găsit soluţia, aripile scurte.
Conștiința:- Eşti fericit?
Jonathan:- Nespus de mult!
Conștiința:- Te trezeşti mereu aşa de dimineaţă?
Jonathan:- Da, mai ales atunci când am de realizat lucruri măreţe.
Conștiința:- De la înălţimea asta se vede stolul tău!
Jonathan:- Te cred, suntem la 5000 de picioare înălţime!
Conștiința:- Uite-i pe cei din stol! Cred că iau micul dejun...
Jonathan:- Nu contează! Mie îmi place să exersez, şi vreau să
învăţ bine acestă tehnică!
Conștiința:- Idealurile din viaţă sunt mai importante decât micul
dejun!
Jonathan:- Vorbele tale mă consolează, deşi acum îmi ajunge
zborul!
Conștiința:- Observ că te descurci destul de bine!
Jonathan:- Da, am reluat exerciţiul care mi-a provocat atâta
durere în aceste zile şi uite că acum reuşesc să îl fac destul de
bine, chiar foarte bine aş spune...
Conștiința:- Acum că ai descoperit secretul...
Jonathan:- Da, aripile scurte! Iată secretul!
Conștiința:- O spui de parcă ţi-ai fi cumpărat o pereche!
26
Jonathan:- Uneori şi eu am aceeaşi impresie!
Conștiința:- Important e că ai reuşit!
Jonathan:- Da, şi sunt foarte fericit! Uite, acum voi mai încerca
un exerciţiu!
Conștiința:- Este unul nou?
Jonathan:- Da, l-am văzut o dată la cineva!
Conștiința:- Probabil tot la un pescăruş...
Jonathan:- Nu-mi amintesc! Un pescăruş tare ciudat probabil!
Dar nu-mi amintesc să fi fost vreun pescăruş...
Conștiința:- Se întâmplă foarte rar ca pescăruşii să aibă aspiraţii
înalte!
Jonathan:- Cred că depinde doar de mentalitate... mi se pare
straniu că nouă pescăruşilor ne pasă mai mult de mâncare decât de
alte lucruri care ne aduc fericirea!
Conștiința:- Eu cred că pescăruşi ca tine cu aspiraţii înalte
există... trebuie doar să-i găseşti!
Jonathan:- Sper ca într-o bună zi să-i întâlnesc!
-Ocara-
Personaje: Povestitor, Jonathan, Conștiința, Pescărușul bătrân.
Povestitor: Măiestria duce de multe ori la triumf, iar triumful la

riscuri tot mai mari. Antrenamentele mergeau din ce în ce mai
bine; Jonathan se simţea mai viu ca niciodată, mândru că îşi
stăpânea frica. Depăşise de mult 4000 de picioare înălţime,
reuşind acum să zboare cu 214 mile pe oră. Ştia că la o astfel de
viteză, o singură mişcare greşită l-ar transforma într-un milion de
firimituri de pescăruş. Dar viteza era putere, viteza era bucurie,
viteza era frumuseţe pură. Fiind dimineaţă, de la o astfel de
înălţime totul se vedea destul de clar... îşi zări ca de obicei stolul
care tocmai se pregătea să ia micul dejun!
27
Jonathan:- Ştiu ce voi face astăzi, voi face o vizită stolului meu!
Conștiința:- Eşti sigur?!
Jonathan:- Da, sigur îşi vor schimba părerea despre mine când îşi
vor da seama de măiestria zborului meu!
Conștiința:- Da, poate!
Jonathan:- Le voi arăta viteza pe care am atins-o... vor fi de ajuns
doua trei tehnici pentru a-i impresiona!
Conștiința:- Şi dacă nu vor fi impresionaţi?
Jonathan:- Chiar acum voi pleca!
Conștiința:- Aşteaptă-mă!
Jonathan:- Ţine-te bine!
Conștiința:- Atenţie, Jonathan! Vei intra în stol cu o viteză prea
mare!
Jonathan:- Nici o problemă, sunt un profesionist!
Conștiința:- Ai putea răni pe cineva!
Jonathan:- Nici o teamă! Sunt prudent!
Jonathan:- De unde au mai apărut şi ăştia? nu am timp să vă
ocolesc!
Conștiința:- Te-am avertizat, Jonathan!
Jonathan:- Nu mai pot frâna... viteza este prea mare! Nuuuu...
Conștiința:- Deschide ochii până nu se va întâmpla ceva mai rău
şi aterizează!
Jonathan:- Nu pot!
Conștiința:- Deschide ochii Jonathan! Ai trecut de cei doi!
Jonathan:- Sigur, aţi rămas fără cuvinte în faţa măiestriei mele!
Conștiința:- Nu uita că ai scăpat ca printr-o minune.
Jonathan:- Linişte, te rog, lumea vrea să mă felicite!
Pescărușul bătrân:- Pescăruşul Jonathan! În Centru!
Jonathan:- Cu siguranţă vrea să mă premieze! Este o adevărată
onoare!
Conștiința:- Sperăm, dar după faţa lui...
Pescărușul bătrân:- În Centrul pentru Ocară!
Jonathan:- Pentru ocară? Nu se poate! Şi recordul?
Cateheza
28
Sinteza teatru: După ce și-a revenit în urma accidentului, ia
hotărârea de a se întoarce acasă, încetând antrenamentele și
redevenind un simplu pescăruș. Însă, pe drumul spre casă,
vocea misterioasă care îi vorbea dinăuntru îl ajută să descopere
secretul care stă la baza unui control perfect în timpul zborului,
„aripile scurte”, ceea ce i-ar da posibilitatea să atingă noi
recorduri de viteză și înălțime. Entuziasmat de această mare
descoperire, uită de hotărârea pe care o luase cu puțin timp în
urmă și își reia antrenamentul, de data aceasta mult mai
entuziasmat și determinat.
Cu ajutorul acestei importante îmbunătățiri Jonathan își
propune să îi arate și stolului său măiestria cu care zboară,
pregătind un mare număr, un exercițiu foarte dificil și periculos.
În momentul își executa exercițiul trece pe lângă un mare pericol,
dar scapă ca printr-o minune, totul terminându-se perfect. Stolul a
văzut întreaga scenă, și imediat Jonathan este chemat în Centru
de către Bătrânul care conducea consiliul stolului. El este sigur că
va fi premiat, dar defapt este chemat în Centrul pentru...Ocară.
 Ce secret descoperă Jonathan? Cu ce îl ajută acest secret?

 A procedat corect Jonathan când a executat acel exercițiu
periculos? Tu ai încercat vreodată să-ți impresionezi
prietenii, făcând ceva periculos?
 Crezi că Jonathan ar trebui să fie premiat, sau mustrat? Tu
ce ai simți dacă ai fi în locul său?
Lectura biblică: Parabola comorii şi a mărgăritarului (Mt. 13,44-45)

Împărăţia cerurilor este asemenea comorii ascunse într-un
ogor, pe care un om, găsind-o, o ascunde şi, plin de bucurie,
merge şi vinde tot ce are şi cumpără ogorul acela. La fel,
împărăţia cerurilor este asemenea unui negustor care caută
mărgăritare frumoase. Când găseşte un mărgăritar de mare
valoare, merge, vinde tot ce are şi îl cumpără.
29
Tema discuției: Ascultarea conștiinței
Ai spus vreodată: „În inima mea, ştiu că nu e bine”, sau
„Nu pot să fac ce-mi ceri. Ceva din mine îmi spune că e greşit”?
Aceasta a fost „vocea” conştiinţei, acel simţ al binelui şi răului,
sau capacitate de a recunoaşte ce este bine şi ce este rău. Ea fie te
scuză, fie te acuză. Da, fiecare om se naşte cu conştiinţă.
Ca să descoperim, să ascultăm acea voce misterioasă care
ne vorbește în interiorul nostru, în inima noastră, ca să ascultăm
vocea lui Dumnezeu trebuie să ne obișnuim să stăm în tăcere, în
liniște. De ce nu suntem capabili de a sta în tăcere? De a sta
singuri fără telefon, fără muzică, internet, computer..?
În timpul celui de al doi-lea război mondial o fată
adolescentă, Ana Frank, evreică și condamnată la moarte de către
regimul nazist al lui Hitler, scria în jurnalul său personal: „Oh,
cum s-ar schimba lumea dacă fiecare om ar face în fiecare zi o
scurtă cercetare (două minute) a cugetului!”
Este important pentru fiecare să-şi fie destul de prezent
sieşi ca să-şi înţeleagă şi să-şi urmeze glasul conştiinţei. Această
cerinţă de interioritate este cu atât mai necesară cu cât viaţa
ne expune adesea la sustragerea de la orice reflecţie, examinare
sau introspecţie.
 Ce îndrăznești să faci în viața ta?

 Ai un vis? Ai curaj să-l îndeplinești? Și pentru a-l îndeplini, ce
trebuie să faci?
 Ce fel de „aripi scurte” trebuie să ai?
Citat: Totul începe prin conștiință și nimic nu are valoare decât

prin ea. (Albert Camus)
Atitudine & Angajament: Înainte de a acționa, înainte de a lua o
decizie, gândește-te de două ori, reflectează puțin.
Acțiun e: Încearcă în aceste zile să faci și tu o scurtă cercetare a
cugetului sau să stai câteva minute singur, în tăcere, fără nici un
zgomot, ascultând emoțiile tale, sentimentele tale, visele tale.
30
rugăciune de grup.
Jocuri
1. Elefantul. Participanţii formează un cerc. Un voluntar stă în

mijloc şi când arată spre cineva strigă „Elefantul!”. Acel
participant va ridica ambele mâini la urechi. Vecinul din
dreapta „elefantului” va ridica mâna dinspre „elefant” la
urechea stângă a sa, în timp ce vecinul din stânga va ridica
mâna apropiată de „elefant” la urechea dreaptă. Dacă unul din
cei trei face o greşeală acoperind urechea care nu trebuie, sau
folosind ambele mâini în loc de una, ori nu reacţionează deloc,
atunci respectivul participant va ieşi în mijloc şi va continua
jocul.
2. Ghiceşte animalul. Scrie, desenează sau lipeşte pe fi şe
diverse animale, păsări, insecte: papagal, lebădă, leu, omidă,
maimuţă, şarpe, urs etc. Un voluntar care începe, va extrage un
bileţel şi va reprezenta prin gesturi şi mimică animalul, iar
ceilalţi vor încerca să ghicească ce a fost arătat. Cine numeşte
corect vietatea, prezintă următorul. Dacă s-au terminat fi şele,
iar participanţii doresc să continue, lasă-i să prezinte propriile
animale.
3. Capcana pentru şoareci Participanţii formează două grupuri:
„capcana” şi „şoarecii”. „Capcana” se va aranja în cerc,
ţinânduse de mâini şi ridicându-le în sus. Şoarecii vor fugi în
jurul „capcanei”, intrând cât mai des în interiorul ei. Un
voluntar sau animatorul, care va sta cu spatele la grup, va
striga „Capcană pentru şoareci!”. În acest moment „capcana”
va lăsa mâinile în jos, fără a le desface. Toţi care vor fi „prinşi”
în interior, vor deveni parte a „capcanei”. Ultimul şoarece care
rămâne în libertate este învingător. Atunci cele două grupuri îşi
vor schimba rolurile.
4. Patru medii Participanţii stau în cerc. Animatorul anunţă că
atunci când va rosti cuvântul „Pământ”, toţi trebuie să lase
31
mâinile în jos; dacă va rosti cuvântul „Apă”, toţi vor întinde
mâinile înainte; cuvântul „Cer” – vor ridica mâinile sus;
cuvântul „Foc” – vor roti mâinile de la coate. Cine greşeşte, se
aşează.
5. Scaunele muzicale .Aranjează scaunele (cu unul mai puţin
decât numărul de participanţi) cu speteaza în interior în formă
de cerc. Toţi se mişcă în jurul scaunelor în timp ce cântă o
muzică veselă (sau în timp ce animatorul bate din palme).
Când muzica se opreşte, fi ecare se aşează pe un scaun. Cel
care rămâne în picioare iese din joc, luând cu el un scaun. Apoi
muzica este inclusă din nou şi jocul continuă în acelaşi mod.
Jocul se termină când unul din doi participanţi rămaşi în joc
reuşeşte să se aşeze pe scaun.
6. Caracatiţa (1).Trasează câte o linie la o distanţă de 1 metru de
la doi pereţi opuşi al sălii. Participanţii – „peştii” se plasează
toţi în unul din aceste spaţii. „Caracatiţa” (un voluntar sau
animatorul) trăieşte în „ocean” – spaţiul dintre cele două linii
şi nu are voie să păşească peste acestea. „Caracatiţa” anunţă
„peştii” că pot traversa „oceanul”, spunând: „Peştişori,
peştişori, veniţi să înotaţi în ocean!”. La acest semnal „peştii”
vor încerca să treacă în cealaltă parte a sălii. Participanţii atinşi
de caracatiţă se opresc din mişcare şi devin „tentacule” ale
„caracatiţei”.
7. Am adus o scrisoare. Aranjează scaune cu unul mai puţine
decât numărul participanţilor, în formă de cerc. Toţi vor sta pe
scaune, iar persoana fără scaun va sta în mijloc. Cel din mijloc
va zice fraza „Am adus o scrisoare pentru cei care... ” şi va
continua cu o caracteristică, de exemplu „...poartă ochelari”,
„...au făcut un duş în această dimineaţă”, „...poartă pantaloni”,
„...au ceas pe mână” sau orice altceva, corespunzător
imaginaţiei lor. Atunci, toţi cei care întrunesc caracteristica
numită, trebuie să-şi schimbe locul, timp în care persoana din
mijloc îl foloseşte pentru a-şi căuta un scaun pe care să se
aşeze. Participantul rămas fără scaun va „aduce” următoarea
scrisoare. Continuă activitatea 5-10 minute.
32
ZIUA A III-A
PROGRAM

9.00-9.30 Bansuri
33
ZIUA 3 – Mesageri –
Exil
Personaje: Pescărușul bătrân, Jonathan, Pescărușul judecător,

Pescărușul avocat, Conștiința.
Pescărușul bătrân: - În Centrul de Ocară! Grăbeşte-te!

Jonathan: - Dar ce am făcut?
Pescărușul bătrân: - Domnii judecători îţi vor explica imediat!
Domnilor
judecători, aveţi cuvântul!
Pescărușul Judecător: -Considerând Legea Pescăruşilor
acceptată în unanimitate de Consiliul Stolului, acest tânăr a
încălcat tradiţia pescăruşilor de a-şi depăşi propria natură.
Pescărușul Avocat: - Rog să fiţi mai explicit!
Pescărușul Judecător: - Cum doriţi... Clientul dumneavoastră se
face vinovat de încălcarea acestei legi.
Pescărușul Avocat: - Şi anume...
34
Pescărușul Judecător: - Vrea să fie mai presus de propria natură!
Jonathan: - Nu este adevărat.
Pescărușul Avocat: - Jonathan, riscăm să fim excluşi din proces!
Linişte, te rog!
Pescărușul Judecător: - Tinere... nu accept această grosolănie de
a mă contrazice! Sunt un judecător important...
Pescărușul bătrân: - Continuaţi domnilor.
Pescărușul Judecător: - Aşadar, a încercat să îşi perfecţioneze
zborul cum nici un pescăruş nu a mai îndrăznit până acum.
Pescărușul Avocat: - Acest fapt poate fi interpretat ca ceva
pozitiv, domnule judecător.
Pescărușul Judecător: - Nici vorbă, este o ruşine pentru stolul
nostru!
Pescărușul bătrân: - Aşa este, nici unul dintre noi nu ştie să
zboare atât de bine!
Jonathan: - Dar puteţi cu toţii să învăţaţi!
Pescărușul bătrân: - Menirea noastră este să ne mulţumim cu
resturile de pe ţărm şi din bărci!
Pescărușul Judecător: - Urmează să tragem nişte concluzii.
Jonathan: - Cum putem trage concluzii dacă procesul nici măcar
nu a început?
Pescărușul Judecător: - Tinere, suntem în toiul procesului, dacă
nu ţi-ai dat încă seama.
Pescărușul Avocat: - În calitate de avocat al apărării vă anunţ că
nu am reuşit să spun tot ce l-ar putea apăra pe Jonathan. Mai am
nevoie de timp!
Pescărușul bătrân: - Noi însă am terminat.
Pescărușul Avocat: - Şi ce se va întâmpla acum cu Jonathan?
Pescărușul bătrân: - Nu este treaba dumitale! Eu şi cu domnul
judecător vom decide!
Pescărușul Avocat: - Dacă nu e treaba mea...
Jonathan: - Totul va fi bine, sper... totuşi... nu mai înţeleg nimic!
Cateva momente de linişte în care judecătorul şi bătrânul îşi
şoptesc câte ceva...
35
Pescărușul Judecător: - În urma consiliului... s-a hotărât!
Jonathan, pescăruşul care a încălcat tradiţia noastră de a nu ne
depăşi propria natură, va fi exclus din stol!
Pescărușul bătrân: - Înseamnă că vei fi exilat….
Jonathan: - Cum? Imposibil! Vă rog...
Pescărușul Judecător: - Stol, trimiteţi-l în exiliu!
Satisfacții
Personaje: Jonathan, Conștiința, Povestitorul.
Povestitorul: Singur în exil, Jonathan nu se descurajează. Ca şi

până acum, continuă să îşi perfecţioneze zborul. Scopul lui acum
este de a-şi controla mişcările, astfel încât să obţină toate efectele
dorite. Ultima tehnică exersată fu aceea de a se scufunda în apă!
Jonathan: - Oauuu! Nu ştiam asta!
Conștiința: - Ce să ştii?
Jonathan - Că în adâncimea apelor se află peşti!
Conștiința: - Şi încă foarte mulţi... şi buni pe deasupra!
Jonathan: - Ultimul peşte pe care l-am prins era foarte bun, mai
bun decât toţi peştii pe care i-am găsit în bărcile pescarilor!
Conștiința: - Eşti satisfăcut de zborul tău, nu-i aşa?
Jonathan: - Da... deşi nu-mi place prea mult ideea de a fi un
exilat!
Conștiința: - Te vei obişnui...
Jonathan: - De fapt, ceea ce mă deranjează cel mai mult...
Conștiința: - Spune, Jonathan!
Jonathan: - ...nu este faptul că m-au alungat din stol...
Conștiința: - Nuuuu?
Jonathan: - Nu! Mă deranjează mai mult faptul că ceilalţi
pescăruşi nu vor să creadă că a zbura ca un adevărat campion este
posibil!
Conștiința: - Le este greu probabil...
Jonathan: - Mie mi se pare mai degrabă că nu vor să îşi deschidă
ochii şi să vadă!
36
Conștiința: - Cine ştie?!
Jonathan: - În orice caz... sunt fericit că nu mai depind de nişte
pescari şi de câteva resturi de pâine pentru a supravieţui!
Conștiința: - Da... acum ai peşte!
Jonathan: - Şi nu orice fel de peşte! Este peşte de calitate... e
proaspăt!
Conștiința: - Ceilalţi au ales o viaţă mai comodă...
Jonathan: - Da, frigul şi ceaţa le comandă orice mişcare... nu sunt
liberi!
Conștiința: - S-au mulţumit cu puţin!
Jonathan: - Iar acum au ceea ce şi-au dorit... chiar dacă fără prea
multe satisfacţii!
Conștiința: - Un lucru nu uita Jonathan... indiferent de ceea ce s-a
întâmplat, acesta va fi întotdeauna stolul tău!
Jonathan: - Mulţumesc! Îmi este greu să accept că stolul meu se
lasă prins de teamă, de frică, de plictiseală...
Conștiința: - ...în loc să îşi desăvârşească zborul!
Jonathan: - Chiar aşa, nu crezi?
Conștiința: - Cred că într-o zi multe lucruri se vor schimba!
Jonathan: - Da... şi eu sper la fel!
Mesageri
Personaje: Jonathan, Povestitor, Sullivan, Fletcher, Maestrul

Chiang.
Povestitorul: Doi pescăruşi veniră în amurg şi-l găsiră pe

Jonathan plutind liniştit şi solitar pe cerul mult iubit. Cei doi
pescăruşi care-şi făceau apariţia, erau curaţi ca lumina stelelor.
Lumina pe care o răspândeau în înaltul cerului de noapte era
blândă şi prietenoasă. Dar mai frumos ca orice era îndemânarea cu
care zburau, bătând aripile la aceeaşi distanţă de el. Fără să le
spună un cuvânt, Jonathan îi supuse probei sale de zbor, probă pe
care nici un pescăruş nu o trecuse vreodată, dar spre uimirea lui,
cei doi reuşiseră.
37
Jonathan: - De acord, sunt încântat, dar cine sunteţi voi?
Sullivan: - Suntem din stolul tău. Suntem fraţii tăi!
Fletcher: - Am venit să te luăm acasă!
Jonathan: - Nu mai am casă... nu mai am nici stol, sunt un exilat!
Sullivan: - Îţi faci prea multe griji!
Fletcher: - Vei înţelege multe lucruri în timp!
Jonathan: - Spuneţi-mi mai bine cine sunteţi voi cu adevărat!
Sullivan: - Suntem ca şi tine!
Jonathan: - Exilaţi?
Fletcher: - E un mod de a spune.
Sullivan: - Aş spune mai degrabă că am reuşit să ne desăvârşim
zborul.
Jonathan: - Mă bucur pentru voi...
Fletcher: - Jonathan, te simţi bine? Te văd puţin schimbat.
Jonathan: - Mă simt bine, doar că...
Sullivan: - Ce?
Jonathan: - Este lucrul pe care mi-l doresc din tot sufletul... vreau
ca într-o bună zi să pot spune acelaşi lucru şi despre mine!
Sullivan: - O poţi spune deja...
Fletcher: -Da! Este motivul pentru care noi ne aflăm aici şi stăm
de vorbă cu tine!
Sullivan: - Şi noi am fost odată ca tine! Nu-i aşa, prietene?
Fletcher: - Aşa este.
Jonathan: - Vreţi să spuneţi că... că şi eu...
Sullivan: - Da, Jonathan... şi tu ai reuşit să îţi desăvârşeşţi zborul!
Fletcher: - Felicitări!
Jonathan: - Simt o uşoară durere de cap ... nu-mi vine să cred că
am reuşit!
Sullivan: - Ai reuşit Jonathan, chiar dacă te aşteaptă şi mai multe
antrenamente... desăvârşirea ta abia a început!
Jonathan: - Am reuşit! Am reuşit! Mă simt în paradis!
Povestitorul: Paradisul! Da, dar... nu era deloc nici paradisul, nici
casa... era doar un alt loc străin în care un grup de pescăruşi
zburau spre desăvârşire.
Jonathan: - Credeam că este paradisul! Cred că …m-am înşelat!
38
Maestrul Chiang: - Hei, tinere, nu te bucuri?
Jonathan: - Bătrâne Chiang! Ce onoare pentru mine! De mult îmi
doresc să vă întâlnesc!
Maestrul Chiang: - Jonathan... eşti un tânăr curajos! Aminteşte-ţi
mereu că paradisul nu este un loc sau un timp... A fi desăvârşit,
iată paradisul!
Cateheză
Sinteza teatru: În Centrul de Ocară Jonathan este judecat pentru

îndrăzneala pe care a avut-o de a încerca să-și desăvârșească
zborul, căci astfel și-a depășit propria natură de pescăruș. În urma
judecății este condamnat la... exil. Alungat din propriul stol,
Jonathan nu se descurajează și își continuă antrenamentul,
descoperind noi lucruri extraordinare, cum ar fi scufundarea în
apă și gustul minunat al peștelui proaspăt prins în apă. După puțin
timp vin la el doi pescăruși care par destul de dibaci în arta
zborului, iar după ce îi pune la încercare, Jonathan își dă seama că
într-adevăr aceștia doi au reușit să-și desăvârșească zborul. Cei
doi pescăruși îi prezintă motivul întâlnirii lor, și anume acela de
a-l conduce pe Jonathan într-un loc special, unde va putea să se
desăvârșească cu adevărat. Ajuns în acel loc pe care Jonathan îl
numea Paradisul, îl întâlnește pe Marele Maestru, Bătrânul
Chiang.
 Care este motivul condamnării lui Jonathan? Ce sentință i se dă?

 Îi este benefic exilul lui Jonathan? Ce oportunități noi îi apar?
 Ai avut prieteni care te-au ajutat în situații grele?
Lectura biblică:
V-am spus acestea ca să aveţi pace în mine. În lume veţi
avea necazuri; însă curaj, eu am învins lumea!”. (In 16,33)
De asemenea, şi Duhul vine în ajutorul slăbiciunii
noastre, pentru că nu ştim ce să cerem în rugăciune aşa cum se
39
cuvine, dar Duhul însuşi intervine pentru noi cu suspine negrăite.
(Rom 8,26)
[...] dar cercetaţi toate: păstraţi ceea ce este bun! (1Tes
5,21)
Tema discuției: Prietenia – dar neprețuit

Aceste îndemnuri biblice ne îndeamnă să nu ne
descurajăm când apar dificultăți, neînțelegeri, uneori pedepse
meritate sau nu. Cum ne îndeamnă Sf. Paul: „Cercetați toate:
păstrați tot ceea ce este bun”! Înainte de a lua o decizie e bine să
întrebăm conștiința noastră, să ne sfătuim cu persoane de
încredere. Dacă idealul nostru, am spune vocația noastră nu este
împărțită de ceilalți, chiar de cei mai apropiați (părinți, rude,
prieteni..) să nu ne fie teamă de a merge mai departe, de a înfrunta
obstacolele... Dacă planul nostru este conform cu planul lui
Dumnezeu.. vom fi biruitori și vom ajunge la ținta noastră. (Cfr.
Primele două versete biblice de mai sus).
Prietenia este un dar, de aceea se spune că prietenii nu se
caută, ci se întâlnesc. Trebuie să ne întâlnim cu ceilalți pentru a
descoperi prietenia, așa cum s-a întâmplat astăzi cu Jonathan și
cei doi pescăruși. Darul prieteniei înnobilează viața și-i dă sens,
este energia care te încurajează să mergi mai departe, să depășești
obstacolele cele mai grele, îți dă aripi ca să zbori, te ajută să
transformi visele în realitate. Deseori se spune: „În viață nu
contează unde te afli, ci pe cine ai alături.”
Ce este prietenia? Prietenia își are rădăcina într-un punct –
întâlnirea, dar este un drum de creștere împreună. Timpul
petrecut, energia investită, momentele trăite împreună sunt
extrem de importante. La început este un sentiment de simpatie,
dar apoi se transformă în respect și responsabilitate față de
celălalt. Relația de prietenie se bazează pe încredere, pe un
dialog deschis, sinceritate și uneori iertare. Prietenia presupune
bunăvoință reciprocă, suport, loialitate, buna-credință, altruism,
40
compasiune, empatie. Relația de prietenie se bazează pe ajutorul
și încrederea reciprocă.
Citat: „Pentru formarea unui om sunt esențiale întâlnirile, căci

acestea îi vor marca viața!” (Andrei Pleșu)
Atitudine & Angajament: Să avem curajul de a ne încredința
prietenilor noștri, cerându-le sfatul, ajutorul.
Acțiune: Ajută-ți un prieten când este în dificultate.
rugăciune de grup.
Jocuri
1. Andrei spune. Animatorul anunţă participanţii să-i urmeze

instrucţiunile atunci când vor începe cu enunţul „Andrei
spune...”. Dacă instrucţiunile nu încep cu aceste cuvinte,
grupul nu trebuie să le urmeze! Animatorul începe zicând ceva
de genul „Andrei spune să bateţi din palme”, în timp ce el
însuşi bate din palme. Apoi măreşte viteza procesului,
întotdeauna zicând mai întâi „Andrei spune”. După puţin timp,
cuvintele „Andrei spune” sunt omise, iar unul din participanţii
care greşesc, va lua locul animatorului. Activitatea poate
continua atâta timp cât este amuzantă. Exemple: Andrei spune
să ridicaţi mâna dreaptă în sus; Andrei spune să ridicaţi mâna
stângă în sus; Daţi mâna dreaptă în jos; Andrei supune să daţi
mâna stângă jos; Andrei spune să arătaţi cu degetul arătător în
sus; Andrei spune să arătaţi cu degetul arătător în jos; 135 855
de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI Andrei
spune să arătaţi cu ambele mâini înaintea voastră; Puneţi
ambele mâini pe vecinul cel mai apropiat; Andrei spune să vă
opriţi din joc şi să vă aşezaţi; Andrei spune să vă ridicaţi;
Andrei spune să staţi într-un picior; Staţi pe ambele picioare;
Andrei spune să daţi mâna cu vecinul vostru; Andrei spune să
41
daţi mâna cu celălalt vecin; Andrei spune să vă întoarceţi;
Întoarceţi-vă înapoi; Andrei spune să vă întoarceţi înapoi; Daţi
mâna cu cineva; Andrei spune să daţi mâna cu cineva.
2. Regele e mort Participanţii stau în cerc. Cel care începe se
întoarce către vecinul său şi spune „Regele e mort!”. Vecinul
întreabă „Cum a murit el?”. Primul răspunde „A murit făcând
aşa” şi lansează un gest sau o mişcare, posibil însoţită de un
sunet. Ceilalţi participanţi repetă toţi neîncetat acest gest. Al
doilea participant repetă afi rmaţia „Regele e mort!”. Al treilea
îl întreabă „Cum a murit el?”. Cel de-al doilea participant
adăugă un alt gest sau mişcare, după care întreg grupul repetă
deja aceste două mişcări. Procesul continuă pe cerc până când
sunt prea multe mişcări pentru a putea fi memorizate.
3. Sărmana pisicuţă . Participanţii şed jos aranjaţi în cerc. Un
voluntar va fi „sărmana pisicuţă”. El va merge la un alt
participant, mieunând şi torcând. Acesta va trebui să mângâie
pisica pe cap spunând „Sărmana, sărmana pisicuţă”. Dacă
participantul râde, el va deveni noua „pisicuţă” şi va încerca
să-i facă şi pe alţii să râdă. Ca alternativă, „pisicuţele” pot
merge împreună la alţi participanţi.
4. Pinguinii şi flamingo .Explică jocul: păsările „flamingo” se
mişcă lent, făcând paşi foarte mari şi dând lin din aripi, iar
„pinguinii” se mişcă repede, dar cu paşi foarte-foarte mici,
ţinând mâinile lipite de corp şi palmele orizontal prin părţi. Un
participant va fi „pinguin”, iar ceilalţi sunt „fl amingo”. Scopul
„pinguinului” este să prindă o pasăre „flamingo”, atingând-o
cu nasul, de parcă ar ciupi-o cu pliscul. În acest moment,
pasărea „flamingo” se transformă în „pinguin” şi continuă să
prindă alte păsări „flamingo”. Jocul se încheie când nu a mai
rămas nici un „flamingo”.
5. Sus / jos. Roagă participanţii să se aranjeze în linie în spatele
unei borduri şi explică-le instrucţiunile: Sus – toţi odată vor
sări pe bordură; Jos – toţi împreună vor sări înapoi după
bordură. Timp de câteva minute poţi varia comenzile: sus, sus,
jos, sus, jos, jos etc. Atunci când participanţii deja sunt pe
42
bordură şi animatorul strigă sus, ei vor sări pe loc. Dacă
participanţii sunt în spatele bordurii şi animatorul strigă jos, se
va proceda la fel. Scopul este ca participanţii să-şi sincronizeze
săriturile cât mai bine. Dacă nu găseşti o bordură potrivită,
desenează cu creta o linie sau întinde o frânghie pe podea. La
comenzile sus şi jos, participanţii vor sări peste linie înainte şi
înapoi.
6. Spun una, arăt alta. Participanţii stau în cerc. Cel care începe
arată la o parte a corpului său, de exemplu, la nas, dar numeşte
o alta: „Acesta este genunchiul meu”. Următorul participant
arată partea corpului pe care a numit-o precedentul, dar iarăşi
numeşte alta (arată genunchiul, dar spune „Acesta este umărul
meu”). Se continuă în acest mod pe cerc, până când toţi au fost
incluşi.
7. Foarfecele, hârtia, fântâna .Participanţii formează triade.
Animatorul explică fi gurile: foarfece – se imită foarfecele cu
degetele arătător şi cel mijlociu, hârtia – se desface palma,
fântâna – se strânge pumnul lăsând o gaură la mijloc. Se va
folosi doar mâna dreaptă. La semnalul „1, 2, 3!”, toţi odată
aduc mâna de la spate şi arată o fi gură. Regulile: foarfecele
este mai puternic decât hârtia, fi indcă o poate tăia, hârtia este
mai puternică decât fântâna, deoarece o poate acoperi, iar
fântâna este mai puternică decât foarfecele, deoarece acesta
poate cădea în fântână.
8. De-a îngheţatul. Un voluntar este ales să fi e „gheaţa”. Ceilalţi
trebuie să fugă pentru a nu fi „îngheţaţi”. Atunci când „gheaţa”
va atinge pe cineva, persoana va fi „îngheţată” şi va trebui să
stea nemişcată cu mâinile întinse înainte şi cu picioarele
îndepărtate. Pentru a fi „dezgheţat”, o altă persoană trebuie să
treacă printre picioarele celui „îngheţat”. Jocul se va încheia
atunci când toţi participanţii sunt „îngheţaţi”. Atunci se poate
alege o altă „gheaţă”.
9. Statuile grupurilor .Participanţii se deplasează liber prin sală,
legănându- şi mâinile, relaxându-şi cu grijă capul şi gâtul.
După puţin timp, animatorul spune un cuvânt, de exemplu,
43
„pace”. Participanţii formează statui care ar descrie acest
cuvânt, fără a vorbi, arătând ce semnifi că cuvântul „pace”
pentru ei. Activitatea se repetă de câteva ori, folosind alte
cuvinte.(putem folosi ex de meserii pe care sa le mimeze).
ZIUA A IV-A
PROGRAM

9.00-9.30 Bansuri
9.30-10.00 Rugăciunea în Biserică și Șceneta
10.00-12.30 Plecarea la pădure, cateheză, jocuri și pregătirea suprizei
12.30 Întoarcerea de la pădure
44
ZIUA 4 – AM REUȘIT -
Adevărata Natură
Personaje: Jonathan, Povestitor, Maestrul Chiang.
Maestrul Chiang: - Poţi merge oriunde în timp şi în spaţiu.

Jonathan: - Ai putea să mă înveţi să zbor aşa?
Maestrul Chiang: - Dacă vrei, sigur că te pot ajuta!
Jonathan: - Vreau. Când începem?
Maestrul Chiang: - Dacă vrei, putem începe chiar acum!
Jonathan: - Vreau să învăţ să zbor ca tine.
Maestrul Chiang: - Ca să zbori repede ca gândul, adică oriunde,
trebuie să începi prin a-ţi da seama că ai şi ajuns acolo...
Jonathan: - Pare simplu, dar...
Maestrul Chiang: - Secretul constă în a şti că adevărata ta natură,
perfectă ca un număr nescris, trăieşte oriunde simultan, în timp şi
în spaţiu.
Jonathan: - Oau!
Maestrul Chiang: - Bine! Acum lasă deoparte lucrurile care te
făceau sigur de performanţa ta şi începe exerciţiile!
Povestitorul: Fu nevoie de multe zile pentru a înţelege toate
tehnicile propuse de bătrânul Chiang. Nu-i fusese deloc uşor, dar
într-o zi, în timp ce stătea pe mal, cu ochii închişi, concentrat,
Jonathan înţelesese într-o clipă ceea ce îi spusese de atâtea ori
Chiang.
45
Jonathan: - Da, ai avut dreptate! Sunt un pescăruş desăvârşit, fără
limite!
Maestrul Chiang: – Bravo! În sfârşit ai înţeles, dar ai nevoie de
mai mult control...
Jonathan: - Dar unde ne aflăm? Cred că pe o altă planetă! E
minunat!!
Maestrul Chiang: - Este adevărata ta natură, Jonathan... acum
nimic nu ți se mai poate împotrivi!
Jonathan: - Visul meu s-a realizat!
Maestrul Chiang: - Eforturile tale sunt răsplătite pe măsura
aşteptărilor tale...
Jonathan: - Este minunat...
Am Reușit! –
Personaje: Jonathan, Povestitorul, Maestrul Chiang, Sullivan,

Fletcher.
Jonathan: - Am reuşit! Am reuşit!

Maestrul Chiang: - Sigur că ai reuşit Jonathan. Întotdeauna
reuşeşti
când ştii ce faci. Şi acum să revenim la problema controlului...
Povestitorul: Când s-au întors, se întunecase. Ceilalţi pescăruşi
erau de-a dreptul uimiţi de performanţa lui Jonathan, căci îl
văzuseră cum dispăruse din locul în care părea ţintuit. Jonathan nu
i-a lăsat ca să-l felicite prea mult:
Jonathan: - De abia am venit aici! Sunt un începător! Eu am încă
multe de învăţat de la voi!
Sullivan: - Mă îndoiesc că aşa stau lucrurile. În zece mii de ani nu
am văzut alt pescăruş mai curajos ca tine.
Fletcher: - Felicitări, Jonathan.
Sullivan: - Bătrânul Chiang este un antrenor minunat! Ne-a ajutat
pe toţi.
Jonathan: - Nu ştiu de ce se miră ceilalţi... nu am făcut nimic ieşit
din comun... am urmat doar instrucţiunile date de bătrânul Chiang!
46
Maestrul Chiang: - Jonathan, faptul de a urma instrucţiunile
maestrului este în sine un lucru măreţ!
Jonathan: - Da, doar că ultima oară când m-am umflat în pene
datorită succesului meu... m-am ales cu exilarea!
Maestrul Chiang: - Nimeni nu te va exila aici, stai liniştit. În
viaţă trebuie să înveţi să accepţi înfrângerile dar şi victoriile!
Jonathan: - Mulţumesc, maestre, nu ştiu ce m-aş fi făcut fără voi!
Maestrul Chiang: - Şi noi îţi mulţumim Jonathan! Fiecare dintre
noi este preţios pentru celălalt! Dar acum la treabă, ne aşteaptă
multe alte lucruri noi pe care trebuie să le înveţi!
Jonathan: - La treabă!
Maestrul Chiang: - Dacă vrei, putem începe să învăţăm cum să
învingem timpul, până vei ajunge să zbori în trecut şi în viitor!
Jonathan: - Cum e posibil?
Maestrul Chiang: - Este! Atunci vei fi în stare să înveţi lucrul cel
mai
greu, cel mai serios şi cel mai plăcut. Vei fi în stare să porneşti în
sus şi să cunoşti ce înseamnă bunătatea şi dragostea.
Jonathan: - Par lucruri grele pentru un simplu pescăruş ca mine!
Maestrul Chiang: - Grele dar nu imposibile!
Jonathan: - Cum voi reuşi?
Maestrul Chiang: - Le vei înţelege pe toate în timp!
Jonathan: - Am încredere în cuvintele tale... vreau să fiu ca tine,
să ştiu să zbor oriunde şi oricând!
Maestrul Chiang: - Ne-am lungit iar la vorbă, hai să ne
continuăm zborul!
Jonathan: - 3,2,1... am pornit!
Cateheza
Sinteza teatru: În sceneta de azi, am putut observa dorința lui

Jonathan de a învăța să zboare fără limite, iar bătrânul Chiang
este cel care îi oferă indicațiile necesare pentru îndeplinirea
acestei dorințe. La început, acesta nu înțelege pe deplin ceea ce
trebuie să facă, dar prin exercițiu și concentrare descoperă că are
47
puterea de a-și doborî limitele. Un alt lucru important la Jonathan
este faptul că a îmbrățișat modestia, dându-și seama de importanța
ei și nu s-a lăsat lăudat de prietenii săi, dar și faptul că această
victorie nu-l face să se oprească, ci îl motivează să meargă mai
departe pentru a obține și alte victorii.
 Cine îl sprijină pe Jonathan? Care credeți că este importanța

sa?
 Ai lângă tine persoane care îți întind o mână de ajutor?
 Ai răbdare să asculți? Crezi că e importantă ascultarea?
Lectura biblică
Când au plecat trimişii lui Ioan, [Isus] a început să spună
către mulţimi despre Ioan: „Ce aţi ieşit să vedeţi în pustiu? O
trestie legănată de vânt? (Lc 7,24)
Dar Isus i-a spus: „Nimeni care pune mâna pe plug şi
priveşte înapoi nu este vrednic de împărăţia lui Dumnezeu”. (Lc
9,62)
Tema discuției: Încrederea de sine

Ioan Botezătorul, exemplu de un om de caracter, curajos,
responsabil, perseverent până la sfârșitul misiunii sale. (Lc.7,24)
Crezi că oamenii de azi trăiesc valoarea perseverenței, statorniciei
sau sunt ca trestiile legănate de vânt? Ce înseamnă pentru tine a fi
statornic, perseverent, a fi o persoană de caracter? Țara noastră în
timpul comunismului a avut mulți credincioși, preoți, episcopi și
laici creștini catolici și ortodocși care au suferit în închisorile
comuniste și mulți dintre ei au fost condamnați la moarte din
cauza credinței! Ce exemplu de statornicie, de curaj, de noblețe și
de caracter. Cunoști pe cineva dintre ei?
Lângă noi vor fi întotdeauna persoane care vor încerca să
ne fure motivația, să ne facă să credem că nu putem reuși,
rezentându-ne argumente false, născocite. Dar Dumnezeu este
acela care ia atitudine în fața acestor persoane, trimițându-ne alte
persoane care să ne sprijine și care să ne facă să înțelegem că
48
prin încredere și prin muncă serioasă putem obține ceea ce ne
dorim.
A crede că poți obține ce ți-ai propus, adică a avea
încredere în forțele proprii, în capacitatea ta de a gestiona
anumite lucruri, a ști că pentru unii oameni ai o valoare
inestimabilă, a ști să ai grijă de trupul, mintea și sufletul tău
sporesc această încredere de sine.
 La ce nivel crezi că se află încrederea ta de sine? Este unul

scăzut sau ridicat?
 Muncești pentru a obține ceva?
 Încerci să ajuți oamenii care „ nu se respectă”?
Citat: „Cea mai bună dovadă a dragostei este încrederea.”

(James Joyce)
Atitudine & Angajament: Să cred în forțele proprii și să muncesc
pentru a ajunge cât mai sus.
Acțiune: În fața unui proiect important dar greu, nu te da
bătut, ci fii perseverent și crezi în capacitățile tale.
rugăciune de grup
Jocuri
1. Regele e mort Participanţii stau în cerc. Cel care începe se

49
2. Sărmana pisicuţă . Participanţii şed jos aranjaţi în cerc. Un
3. Pinguinii şi flamingo .Explică jocul: păsările „flamingo” se
mişcă lent, făcând paşi foarte mari şi dând lin din aripi, iar
„pinguinii” se mişcă repede, dar cu paşi foarte-foarte mici,
ţinând mâinile lipite de corp şi palmele orizontal prin părţi. Un
participant va fi „pinguin”, iar ceilalţi sunt „fl amingo”. Scopul
„pinguinului” este să prindă o pasăre „flamingo”, atingând-o
cu nasul, de parcă ar ciupi-o cu pliscul. În acest moment,
pasărea „flamingo” se transformă în „pinguin” şi continuă să
prindă alte păsări „flamingo”. Jocul se încheie când nu a mai
rămas nici un „flamingo”.
4. Sus / jos. Roagă participanţii să se aranjeze în linie în spatele
unei borduri şi explică-le instrucţiunile: Sus – toţi odată vor
sări pe bordură; Jos – toţi împreună vor sări înapoi după
bordură. Timp de câteva minute poţi varia comenzile: sus, sus,
jos, sus, jos, jos etc. Atunci când participanţii deja sunt pe
bordură şi animatorul strigă sus, ei vor sări pe loc. Dacă
participanţii sunt în spatele bordurii şi animatorul strigă jos, se
va proceda la fel. Scopul este ca participanţii să-şi sincronizeze
săriturile cât mai bine. Dacă nu găseşti o bordură potrivită,
desenează cu creta o linie sau întinde o frânghie pe podea. La
comenzile sus şi jos, participanţii vor sări peste linie înainte şi
înapoi.
5. Spun una, arăt alta. Participanţii stau în cerc. Cel care începe
arată la o parte a corpului său, de exemplu, la nas, dar numeşte
o alta: „Acesta este genunchiul meu”. Următorul participant
arată partea corpului pe care a numit-o precedentul, dar iarăşi
numeşte alta (arată genunchiul, dar spune „Acesta este umărul
50
meu”). Se continuă în acest mod pe cerc, până când toţi au fost
incluşi.
6. Foarfecele, hârtia, fântâna .Participanţii formează triade.
Animatorul explică fi gurile: foarfece – se imită foarfecele cu
degetele arătător şi cel mijlociu, hârtia – se desface palma,
fântâna – se strânge pumnul lăsând o gaură la mijloc. Se va
folosi doar mâna dreaptă. La semnalul „1, 2, 3!”, toţi odată
aduc mâna de la spate şi arată o fi gură. Regulile: foarfecele
este mai puternic decât hârtia, fi indcă o poate tăia, hârtia este
mai puternică decât fântâna, deoarece o poate acoperi, iar
fântâna este mai puternică decât foarfecele, deoarece acesta
poate cădea în fântână.
7. De-a îngheţatul. Un voluntar este ales să fi e „gheaţa”. Ceilalţi
trebuie să fugă pentru a nu fi „îngheţaţi”. Atunci când „gheaţa”
va atinge pe cineva, persoana va fi „îngheţată” şi va trebui să
stea nemişcată cu mâinile întinse înainte şi cu picioarele
îndepărtate. Pentru a fi „dezgheţat”, o altă persoană trebuie să
treacă printre picioarele celui „îngheţat”. Jocul se va încheia
atunci când toţi participanţii sunt „îngheţaţi”. Atunci se poate
alege o altă „gheaţă”.
8. Statuile grupurilor .Participanţii se deplasează liber prin sală,
legănându- şi mâinile, relaxându-şi cu grijă capul şi gâtul.
După puţin timp, animatorul spune un cuvânt, de exemplu,
„pace”. Participanţii formează statui care ar descrie acest
cuvânt, fără a vorbi, arătând ce semnifi că cuvântul „pace”
pentru ei. Activitatea se repetă de câteva ori, folosind alte
cuvinte.(putem folosi ex de meserii pe care sa le mimeze)
9. Oameni la oameni. Fiecare îşi găseşte un partener. Cineva
rămas fără pereche sau animatorul numeşte acţiuni precum
„nas la nas”, „spate la spate”, „cap la genunchi” etc. Perechile
urmează instrucţiunile, de fi ecare dată unind noi părţi ale
corpului, dar păstrând şi contactul anterior. La comanda
„oameni la oameni”, toţi se dezunesc şi îşi schimbă repede
partenerii. Persoana rămasă fără pereche continuă jocul.
51
10. Buldogul britanic.Toţi participanţii se plasează la un capăt al
sălii. În mijlocul sălii se afl ă 3 voluntari, care vor fi
„buldogii”. Când sunt pregătiţi, ei vor striga: „Buldog
britanic!”. Participanţii trebuie să alerge până în partea opusă a
sălii fără a fi atinşi de buldogi.
ZIUA A V-A
PROGRAM

9.00-9.30 Bansuri
52
ZIUA 5 – Partea bună –
Iertare
Personaje: Jonathan, Sullivan, Fletcher
Jonathan: - Bună Sullivan!

Sullivan: - Salutare Jonathan! Ce mai faci?
Jonathan: - Bine, tocmai ce m-am întors de la antrenamentele cu
bătrânul Chiang!
Sullivan: - Sunt sigur că ai învățat o mulțime de lucruri noi de
când te antrenezi cu el!
Jonathan: - Da, este fenomenal! Nu mă aşteptam să învăț atâtea!
Sullivan: - Bătrânul Chiang a fost unul dintre primii pescăruşi
exilati din cauza aspirațiilor sale...
Jonathan: - A învăța arta zborului nu este întotdeauna pe placul
tuturor!
Sullivan: - Da, aşa este... Şi cum îți spuneam, bătrânul Chiang nu
s-a descurajat; a devenit un adevărat maestru al zborului.
Jonathan: - Mie-mi spui?!
Sullivan: - Dar partea interesantă abia acum urmează!
Jonathan: - Ce anume?
Sullivan: - Când a reuşit să îşi perfectioneze zborul şi când a
înțeles că viteza nu este totul într-un zbor adevărat, a devenit
etern!
Jonathan: - Etern? Ce vrei să spui?
Sullivan: - Pentru el timpul nu mai este o problemă... Trăieşte în
trecut dar şi în viitor, cunoaşte eternitatea şi este într-adevăr liber,
mai liber ca noi toți!
Jonathan: - Oau!
53
Sullivan: - Vestea bună e că vede în tine ceea ce a fost el cândva!
Fletcher: - Bună, prieteni! V-am căutat peste tot.
Sullivan: - Salutare Fletcher!
Jonathan: - Ce mai faci?
Fletcher: - Tocmai pe tine te căutam, Jonathan!
Jonathan: - Pe mine?
Fletcher: - Da, bătrânul Chiang mi-a spus că ai o propunere
interesantă pentru noi!
Jonathan: - Aşa este...
Sullivan: - Despre ce este vorba Jonathan?
Jonathan: - Fiecare dintre noi şi-a desăvârşit zborul...
Fletcher: - Da, suntem nişte profesionişti.
Jonathan: - Exact! Dar ce folos dacă aceste lucruri minunate, pe
care le-am descoperit împreună, le ținem numai pentru noi?
Sullivan: - Nu înțeleg unde vrei să ajungi.
Jonathan: - Vreau să spun că a sosit timpul să le spunem şi
celorlalți pescăruşi cât de frumos este să ajungi să fii desăvârşit!
Fletcher: - Dar o ştim deja cu toții.
Jonathan: - Nu mă refeream la voi... Este vorba despre stolul care
ne-a exilat!
Sullivan: - Cum?!? După tot ce ne-a făcut...
Jonathan: - Vreau să mă întorc în stolul care m-a exilat pentru a-i
ierta şi pentru a-i ajuta să înțeleagă ceea ce noi am descoperit.
Fletcher: - Jonathan, va fi o misiune dificilă, nu crezi?
Jonathan: - Ba da, Fletcher... Dar numai aşa vom da un sens
desăvârşirii noastre în arta zborului!
Sullivan: - Uşor de spus, Jonathan!
Jonathan: - Împreună vom reuşi!
Fletcher: - Ținând cont că cel care ne-a trimis să te ajutăm a fost
bătrânul Chiang...
Jonathan: - Să mergem prieteni! Timpul este prețios!
Marele Pescăruș
Personaje: Jonathan, Povestitorul, Sullivan, Fletcher.

54
Povestitorul: Înainte de a ajunge în stolul care îi exilase, Jonathan
consideră oportună o serie de antrenamente. Într-o seară, în timp
ce vorbeau în jurul focului, Jonathan le spuse:
Jonathan: - Fiecare dintre noi este într-adevăr o idee a Marelui
Pescăruş...
Sullivan: - Linişte Fletcher, Jonathan are ceva de spus!
Jonathan: - ...fiecare este o nesfârşită idee de libertate... Zborul
perfect este numai un pas în direcția exprimării adevăratei noastre
naturi!
Fletcher: - Interesant...
Jonathan: - Trebuie să înlăturăm tot ce ne poate limita!
Sullivan: - Ce ne mai poate limita acum Jonathan?
Jonathan: - Îti mai aminteşti legile stolului?
Sullivan: - Da, în cazul în care greşeşti, eşti exilat!
Jonathan: - Asta este una din legi, Sullivan!
Fletcher: - Iar daca eşti exilat….
Jonathan: - Da! Aşa este Fletcher!
Fletcher: - Asta înseamnă că nu ne mai întoarcem în stol?
Sullivan: - Dacă ne întoarcem, înseamnă să încălcăm legea...
Dacă ne oprim, înseamnă să ne închidem în cercul nostru...
Fletcher: - Oare ce ar fi făcut bătrânul Chiang dacă ar fi fost în
locul nostru?
Jonathan: - Bună întrebare!
Fletcher: - Cred că...
Sullivan: - Ce crezi Fletcher?
Fletcher: - Cred că nu ştiu!
Jonathan: - Sunt convins că ar fi fost capabil să călătorească în
trecut şi în viitor pentru a lua o decizie bună!
Fletcher: - Adică? Ce înseamnă asta Jonathan?
Jonathan: - Ar fi descoperit de ce această lege, şi mai ales, ce
avantaje ar avea pentru stol întoarcerea noastră.
Sullivan: - Nu ştiu când a fost înventată aceasta lege dar cred că ar
fi avantaje dacă am merge în stol!
Jonathan: - Da! Va rebui să încălcăm legea proscrişilor.
55
Fletcher: - Adică legea care ne interzice întoarcerea în stol...
Jonathan: - Să ne odihnim, acum, căci mâine vom face pasul cel
mare!
Fletcher: - Simt deja emoții puternice, Jonathan!
Sullivan: - Nu ştiu de ce, dar sunt puțin îngrijorat pentru mâine...
Consiliul stolului ar fi în stare de orice!
Jonathan: - Eu zic să avem încredere! Noapte bună, prieteni!
Fletcher: - Noapte bună Jonathan!
Sullivan: - Noapte bună!
Partea bună
Personaje: Jonathan, Povestitorul, Sullivan, Fletcher, Pescărușul

Bătrân, Pescărușul 1, Pescărușul 2, Pescărușul 3, Pescărușul 4,
Pescărușul 5.
Povestitorul: Obișnuitul mic dejun al stolului fu întrerupt de

zborul și aterizarea spectaculoasă a celor trei. Liniște… Proscrișii
priveau uimiți lumea pe care fuseserã obligați sã o lase cu ceva
timp în urmã... era complet neschimbatã, monotonă. Stolul îi
privea cu o oarecare admirație, deși expresiile feței erau diferite:
bãtrânii, deranjați parcã de întoarcerea acestora, tinerii
entuziasmați de maeștrii zborului și de strãlucirea emanatã de
fețele lor...
Pescărușul Bătrân: - Sunt proscrișii...
Pescărușul 1: - Nimeni nu are voie sã îi bage în seamã.
Pescărușul 2: - Și cei care îi privesc riscã sã fie exilați...
Pescărușul 3: - Dacã sunt proscriși... De ce știu sã zboare atât de
bine?
Pescărușul Bătrân: - Nu face parte din natura noastrã!
Jonathan: - Natura noastrã este de a ne desãvârși!
Pescărușul 1: - Nu-i ascultãm pe proscriși.
Jonathan: - Zborul te face liber, te ajutã sã devii ceea ce ești, te
ridicã la nivelul demnitãții tale de pescãruș!
Pescărușul 2: - Vreau și eu sã învãț sã zbor!
56
Pescărușul 3: -Și eu vreau sã devin desãvârșit!
Pescărușul Bătrân: - Liniște!
Sullivan: - Atenție Jonathan! Vor sã te elimine, sunt pescãrușii
soldați ce intervin în astfel de cazuri!
Fletcher: - Eu zic să plecăm, spuse Fletcher... Au încercat să te
ucidă, nu e drept!
Jonathan: - A iubi stolul, dragul meu Fletcher, nu înseamnă a iubi
ura şi răutatea. Trebuie să te străduieşti să vezi adevăratul
pescăruş, partea bună din fiecare.
Fletcher: - Dar...
Jonathan: - Trebuie să-i ajuți şi pe ei s-o vadă în ei înşişi!
Toți pescărușii din stol: - Ce frumos vorbeşte!
Pescărușul Bătrân: - Vorbeşte ca un diavol, este îndrăcit...
Povestitorul: Fu nevoie de un compromis pentru consiliul
stolului... Jonathan şi ai lui nu puteau fi îndepărtați, deoarece
stolul, entuziasmat de vorbele şi măiestria lui, îi ceru să se
oprescă, împreună cu prietenii lui. Bătrânii şi consiliul, deși nu
erau convinşi, se resemnaseră...
Jonathan: - Fletcher... Va trebui să devii maestrul de zbor al
acestor tineri!
Fletcher: - Dar... Jonathan, tu eşti acum maestrul!
Jonathan: - Cu toții suntem în momentul în care ne depăşim
limitele... Tu meriți acest lucru!
Fletcher: - Dar... Tu ce vei mai face?
Jonathan: - Misiunea mea este de a merge şi de a găsi şi alte
stoluri care au nevoie de pescăruşi care să îi învețe ce înseamnă
adevărata libertate!
Fletcher: - Dar... Mă voi descurca oare?
Jonathan: - Sunt sigur. Cu bine, Fletcher!
Fletcher: - Cu bine, Jonathan!
Cateheza: Partea bună din fiecare - Iertarea
57
Sinteza teatru: În urma îndelungatului antrenament, ascultând de
sfaturile bătrânului Chiang, Jonathan reușește să se desăvârșească,
devenind el însuși un maestru al zborului. Cu toate acestea,
simțea că mai lipsește ceva, încă nu se simțea pe deplin împlinit.
În cele din urmă își dă seama care era acest ultim lucru pe care
trebuia să-l mai facă, și le propune și prietenilor săi să-l ajute:
această împlinire, desăvârșire, nu putea să o țină ascunsă, numai
pentru el, iar atunci își iartă vechiul stol ce l-a exclus, și i-a
hotărârea de a se întoarce la vechiul stol și de a le face cunoscut
tinerilor pescăruși din stol fericirea de a se desăvârși. După ce se
sfătuiește cu prietenii săi, ajung împreună în stol, unde nu sunt
bine primiți de către consiliu și bătrâni, dar după ce îi vorbește
Jonathan stolului, numeroși tineri pescăruși vor să cunoască arta
zborului. Misiunea de a fi maestru pentru acești tineri o primește
Fletcher, unul dintre prietenii lui Jonathan, iar Jonathan pleacă
pentru a găsi și alte stoluri care au nevoie de pescăruși care să-i
învețe ce înseamnă adevărata libertate, desăvârșirea.
 Ce îi lipsea lui Jonathan, deși devenise maestru al

zborului?
 Ce propunere le face prietenilor săi?
 A luat o decizie bună Jonathan?
 Tu ce ai fi făcut în locul lui?
 Când descoperi ceva frumos, important, le faci cunoscut și
celorlalți, sau preferi să păstrezi doar pentru tine?
Lectura biblică: Iertarea aproapelui (Mt 18,21-22)

Atunci, Petru, apropiindu-se, i-a zis: „Doamne, de câte
ori să-l iert pe fratele meu care greşeşte împotriva mea? De
şapte ori?”. Isus i-a spus: „Nu-ţi spun până la şapte ori, ci până
la şaptezeci de ori şapte.
Tatăl nostru (Mt 6,9-13)

Voi deci aşa să vă rugaţi: «Tatăl nostru, care eşti în
ceruri, sfinţească-se numele tău! Vie împărăţia ta! Facă-se voia
58
ta, precum în cer, aşa şi pe pământ! Pâinea noastră cea de
toate zilele dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşelile
noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri! Şi nu ne duce pe
noi în ispită, ci ne mântuieşte de Cel Rău!».
Tema discuției: De ce ne e greu să iertăm? După voi, a nu ierta

pe cineva care v-a făcut rău vă lasă liniștiți? Cine este mai
inteligent, cel care iartă sau cel care ține mânia pentru o
nedreptate suferită? Dacă luăm în serios rugăciunea „Tatăl
Nostru” nu putem să nu iertăm pe acela care, de multe ori, fără să-
și dea seamă, ne-a ofensat. Să înțelegem bine și să ne amintim
că iertarea aduce pace sufletului nostru, ne permite să trăim mai
bine. Supărarea, dorința de răzbunare, mânia nu ne lasă în pace,
nu ne fac fericiți! Caută să ierți pe cineva cu care te-ai certat, care
te-a ofensat și și vei vede că te vei simți bine.
Capacitatea omului de a ierta nu este înnăscută, ea se
învață, se deprinde prin studiu și se însușește prin experiența
vieții. Cu toții suntem greșitori, cu toții avem nevoie de iertare.
Cine spune că ”nu pot ierta” înseamnă că nu a ajuns la un grad de
maturitate umană astfel încât să-și înțeleagă propria condiție de
om greșitor, de ființă finită și trecătoare, supusă erorii și
caducității. Aceste persoane au nevoie de ajutor, au nevoie să
înțeleagă că omul în viață greșește și trebuie să învețe din
propriile greșeli precum și din greșelile altora. Greșeala este
inevitabilă uneori, face parte din calcul matematic, însă odată
descoperită, cunoscută, ea trebuie corectată și înlăturată.
Ca om rațional nu trebuie să rămâi, să persiști sau să te
complaci în greșeli, în erori, în păcat... devine un lucru un grav și
periculos care conduce spre autodistrugere. Sfântul Augustin
afirmă în predicile sale: Sermones (164,14) „Humanum fuit
errare, diabolicum est per animositatem in errore manere!” -
"Să cadă în greșeală a fost uman, dar să rămână în greșeală
datorită mândriei (încăpățânării) este diabolic. - altfel spus: „A
greși este omenește, a persevera în greșeală este diabolic.”
59
Citat: Iertarea este cheia spre acţiune şi libertate. (Hannah
Arendt)
Atitudine & Angajament: Libertatea și hotărârea de a da
exemplu bun. Chiar dacă ai greșit, te poți îndrepta.
Acțiune: Iartă-ți prietenul dacă ți-a greșit, și fi generos cu el,
pentru a iubi.
Rugăciunea finală de mulțumire– animatorii și copiii propun o
rugăciune de grup.
Jocuri
1. Ce lipseşte? Pune pe un platou câteva obiecte diferite, de

exemplu stilouri, creioane, foarfece etc. Participanţii vor avea
la dispoziţie 30 de secunde pentru a studia platoul cu obiecte.
După acesta acoperă-l cu ceva şi înlătură un obiect, fără ca
participanţii să observe ce anume ai înlăturat. Rearanjează
obiectele şi arată-le din nou platoul. Primul care ghiceşte ce
obiect lipseşte va avea privilegiul de a organiza obiectele în
tura următoare.
Materiale: orice.
2. Ce simt? Participanţii stau în cerc. Fiecare pe rând reprezintă
câte o emoţie. Ceilalţi încearcă să ghicească emoţia înfăţişată.
Persoana care o face prima reprezintă următoarea emoţie.
3. Capcana pentru şoareci Participanţii formează două grupuri:
„capcana” şi „şoarecii”. „Capcana” se va aranja în cerc,
ţinânduse de mâini şi ridicându-le în sus. Şoarecii vor fugi în
jurul „capcanei”, intrând cât mai des în interiorul ei. Un
voluntar sau animatorul, care va sta cu spatele la grup, va
striga „Capcană pentru şoareci!”. În acest moment „capcana”
va lăsa mâinile în jos, fără a le desface. Toţi care vor fi „prinşi”
în interior, vor deveni parte a „capcanei”. Ultimul şoarece care
rămâne în libertate este învingător. Atunci cele două grupuri îşi
vor schimba rolurile.
60
4. Patru medii. Participanţii stau în cerc. Animatorul anunţă că
atunci când va rosti cuvântul „Pământ”, toţi trebuie să lase
mâinile în jos; dacă va rosti cuvântul „Apă”, toţi vor întinde
mâinile înainte; cuvântul „Cer” – vor ridica mâinile sus;
cuvântul „Foc” – vor roti mâinile de la coate. Cine greşeşte, se
aşează.
5. Regele e mort. Participanţii stau în cerc. Cel care începe se
6. Sărmana pisicuţă. Participanţii şed jos aranjaţi în cerc. Un
7. Ferma veselă. Distribuie participanţilor câte o fişă cu
denumirea unui animal (de exemplu vacă, purcel, găină, cal,
capră etc.). Numărul animalelor pe care le introduci depinde de
numărul de grupuri pe care doreşti să le formezi. La un semnal
participanţii încep să se mişte prin sală şi să producă mişcări şi
sunete caracteristice animalului din fi şă. Mişcarea continuă
până când toate animalele s-au întrunit.
8. Haine colorate. Fiecare găseşte o persoană care poartă o haină
de aceeaşi culoare ca şi a sa. Poţi folosi aceeaşi tehnică pentru
a forma grupuri de 3 sau mai multe persoane.
9. Oameni la oameni. Fiecare îşi găseşte un partener. Cineva
rămas fără pereche sau animatorul numeşte acţiuni precum
61
„nas la nas”, „spate la spate”, „cap la genunchi” etc. Perechile
urmează instrucţiunile, de fi ecare dată unind noi părţi ale
corpului, dar păstrând şi contactul anterior. La comanda
„oameni la oameni”, toţi se dezunesc şi îşi schimbă repede
partenerii. Persoana rămasă fără pereche continuă jocul.
10. Buldogul britanic.Toţi participanţii se plasează la un capăt al
sălii. În mijlocul sălii se afl ă 3 voluntari, care vor fi
„buldogii”. Când sunt pregătiţi, ei vor striga: „Buldog
britanic!”. Participanţii trebuie să alerge până în partea opusă a
sălii fără a fi atinşi de buldogi.
Ghicitori
62
Peste tot gasesti in lume
Cinci frati cu acelasi nume.
(degetele)
E o gradina mandra, semanata
Cu poezii, cu glume si povesti,
Dar nu se lasa lesne vizitata
Decat cand stii, copile, sa citesti.
(cartea)
Bate cand e furios, Fara bat, e transparent, Astazi adie frumos,
Leganand frunzele lent.
Raspuns: Vantul
Ca o plasa din margele Cade pe culturi, prin vie; Din gheata, mici,
maricele, Distrugand tot de pe glie!
Raspuns: Grindina
Uneori e alb-pufos, Alteori gri, incarcat, Cu picuri ce-i lasa-n jos,
Apoi rostim: "A plouat!"
Raspuns: Norul
Licurici pe bolta mare, Apar noaptea cand nu-i soare. Ceru-i ca un
giuvaier, Dar in ziua, toate pier!
Raspuns: Stelele
Rotunda, prin mii de stele, O marchiza printre ele, Se plimba (N-
are picioare) Pana-n rasarit de soare!
Raspuns: Luna
Iarna-i palid sub un nor, Vara e dogoritor, Lumineaza si-ncalzeste.
Cine e? Haide, ghiceste!
Raspuns: Soarele
Doi copii merg la scoala, Unul intra-n clasa. Ia socoteste-acum,
Cati mai sunt pe drum?
Raspuns: 2-1=1
Trei broscute stau la soare, Una in apa sare. Acum priveste spre
mal, Cate broaste-au mai ramas?
Raspuns: 3-1=2
La bunica in ograda Patru catelusi fac zarva. Azorel, mai suparat,
Repede-a fugit in sat. Sa numaram inca-o data: Cati catelusi sunt
in ograda?
63
Raspuns: 4-1=3
Cinci petale floarea are. Una s-a scuturat. Cate au mai ramas?
Raspuns: 5-1=4
Mama n-a-mpartit frateste Punga cu mere: Din sase unul mi-a dat,
Cate au mai ramas?
Raspuns: 6-1=5
Sapte struguri am cumparat, Unul am mancat. Sa-mi spui, frate,
Au ramas doar...
Raspuns: 7-1=6
Opt randunici stau pe gard. Una a zburat, Se scalda la soare. Cate
mai sunt oare?
Raspuns: 8-1=7
Noua flori au rasarit, Una s-a ofilit. Ia sa socotim din nou Au
ramas doar...
Raspuns: 9-1=8
Vrabiuta are-n cuib Opt puisori galbui. Vine, iaca, inca unul. Cati
sa fie oare...?
Raspuns: 8+1=9
Am luat de la alimentara Sapte ciocolate-odata Si una e la cuptor.
Sa faca oare...
Raspuns: 7+1=8
Sase pestisori inoata In acvariul de la poarta, Dar n-am numarat
bine: Unul este-n plus, Ce bine! Socotiti acum, copii, Cati
pestisori or fi?
Raspuns: 6+1=7
Din copac Cinci mere am luat Si unul l-am gasit pe craca, In
copacul de la poarta. Imi puteti spune mie Cate mere am in cutie?
Raspuns: 5+1=6
Patru iepurasi Mici si dragalasi Alearga pe campie. Iaca unul vine!
Cati iepurasi pe campie Merg dupa merinde?
Raspuns: 4+1=5
Pe-o crenguta stau la sfat Doua vrabii si-un bondar. Scoteste
acuma, draga, Cate sunt pe craca?
Raspuns: 3+1=4
64
Doua caiete am cumparat, Tata unul mi-a mai dat Si le-a pus
deoparte. Cate sunt de toate?
Raspuns: 2+1=3
O floare am desenat, Inca una am taiat. Ia spune, Dane, Cate sunt
de toate?
Raspuns: 1+1=2
Miezul e floare spumoasa, Iar in jur frunze de varza!
Raspuns: Conopida
Am camasi nenumarate, Le port toate imbracate. Iepurasii cand
ma vad Sa ma roada se reped!
Raspuns: Salata
Copaite cu bobite, Agatate printre vite!
Raspuns: Pastaile de fasole
In gradina de legume Creste un ardei anume. Este rosu si bombat
Si-l pui toamna la murat.
Raspuns: Gogosarul
Verde, lung, din vrej l-aduni, Toamna la murat sa-l pui.
Raspuns: Castravetele
O ridiche alba, dulce, Vara-n fabrica ajunge, O dezbraca de
cojoace Si in zahar o preface!
Raspuns: Sfecla de zahar
Seamana cu-n castravete Dar e galbena, nu-i verde. Maimutica de-
ar avea Toata ziua ar manca.
Raspuns: Banana
E zemoasa, parfumata Si mereu e imbracata Cu o hainuta plusata.
Raspuns: Piersica
Nu-i caisa, ca-i roscata Si-are pielita plusata.
Raspuns: Piersica
O minge portocalie Sa o mananci te-mbie; Din tari calde e adusa
Si-n fructiera este pusa.
Raspuns: Portocala
Tartacuta aromata Ca un morcov colorata, Din tari calde
cumparata!
Raspuns: Portocala
65
Se coace vara la soare, Piersica-i sora mai mare. Parfumata si
carnoasa Face dulceata gustoasa.
Raspuns: Caisa
Miezul e doar de mancat, Coaja e de aruncat, Si in sac se pot
pastra, Sparte doar se pot manca.
Raspuns: Nucile
Sa va spun o ghicitoare Despre ceva de mancare: Crude sau puse
la fiert Se consuma ca desert, Recunoaste orisicine Ca-s pline de
vitamine.
Raspuns: Fructele
Nu-i ca varza-nfoiata, Dar e sora ei, gatita C-o rochita incretita.
Raspuns: Conopida
Buni sunt copti, fierti si prajiti Si-s aproape nelipsiti, Cand dorim
o garnitura Langa oricare friptura. Ghici, ghicitoarea mea.
Raspuns: Cartofii
Un rotund putin turtit, In livada gazduit, Are frunza si codita,
Mustati, dar nu-i pisicuta. Pe-o jumatate-i infocat, Pe cealalta-i
luminat. Ghici, ghicitoarea mea
Raspuns: Marul
Acrisoare sunt si bune Brumarii li se mai spun. Si la fiert daca se
pun, Faci cel mai gustos magiun. Ghici, ghicitoarea mea.
Raspuns: Prunele
Mure albe sus in pom Hai, copii sa le luam! Dar ce nume sa le
dam?
Raspuns: Dudele
Aurie si zemoasa Tare-i dulce si gustoasa Din livada e culeasa.
Raspuns: Para
Intr-o cusca multi catei, Toti sunt albi si rotofei, Mama-i pune la
mujdei.
Raspuns: Usturoiul
Alba pasaruica, Pe arac se urca; N-are aripioare, N-are nici
picioare.
Raspuns: Fasolea
Creste-n pamant, ceapa nu-i?
Raspuns: Sfecla
66
Am camasi nenumarate Le port pe toate imbracate.
Raspuns: Varza
Sade mosul in camara Cu mustatile afara.
Raspuns: Morcovul
In gradina lui Pandele E un pom plin cu margele, La culoare-s
rosii toate Cu codite-mperecheate.
Raspuns: Ciresele
Frunze n-are, Nu-i nici floare. In paduri si pe ogor, Prin gradini si-
n deal la vie Sta mereu intr-un picior.
Raspuns: Ciuperca
Fetisoara Cu rochita rosioara, Cand prind a te dezbraca N-am de
ce ma bucura Ca incep a lacrima.
Raspuns: Ceapa
Soarele o coace, Mana o rupe; Piciorul o calca, Gura o bea.
Raspuns: Strugurele - vita de vie
Ascuns in camasa verde, Miezul de foc nu se vede. Cand mananci
o feliuta, Parca sufli-n muzicuta.
Raspuns: Pepenele
Colti puternici, blana sura, Da tarcoale pe la stana.
Raspuns: Lupul
Roscovana si vicleana, Mandra de coada si blana, Cauta rate
mereu, Dar sa nu scoata un leu.
Raspuns: Vulpea
Tot se vaita de cu zor Prin zmeuris: mor! mor! mor!
Raspuns: Ursul
Fuge tare ingrozit Cand aude-un fosnet mic. Zau, se sperie asa, Si
cand vede umbra sa!
Raspuns: Iepurasul
Pasa, pasa pe carare, Un ghemulet cu picioare Se ascunde in
urzici! Ce sa fie? Haide, ghici!
Raspuns: Ariciul
E in casa si scoate fum pe horn. Ghici ce este?
Raspuns: Soba
Care cer nu are stele?
Raspuns: Cerul gurii
67
Cine vine in fiecare Craciun Cu cadouri pentru tine Si este un Om
bun?
Raspuns: Mos Craciun
Are blana stufoasa si gainile nu le lasa.
Raspuns: vulpea
sapte frati de brau legati
Raspuns: zilele saptamani
patru frati legati, copiii ajutati, cei degete, ghici ce-i?
Raspuns: Degetele De La Mana
E iesit de sub zapada e ca neaua de albut il rupi gingas cum e
defel, ghici copile cine e?
Raspuns: Ghiocelul
E trimis de Dumnezeu E ocrotitorul tau, Totdeauna ti-e aproape Si
in zi si-n miez de noapte; te va insotii mereu Si la bine si la greu!
Raspuns: Ingerasul
Cine este pufos mititel si iesit din ou ?
Raspuns: Puiul
E rotunda si e propie! Ghici ce e?
Raspuns: Cana
Ce aluneca pe gheata si te poti incalta cu ele?
Raspuns: Patinele
Cine e vicleana , sireata si fura gasti din curte? Ghici cine-i?
Raspuns: Vulpea
manastire-ntrupicior ghici ciuperca cei?
Raspuns: ciuperca
Sade nasul sub ulunc Si fumeaza din ciubuc apoi, dupa ce-a fumat,
Il hraneste cu alauat
Raspuns: Cuptorul
Din gradina lui Mihai A iesit un ghem de scai Uite-l \'colo,uite-
l \'ici Cin\' sa fie,oare? GHICI!
Raspuns: Ariciul
Iarna-n frig, vara la soare. Ne schimbat e la culoare.
Raspuns: Bradul.
E micuta si slabuta Zboara din floare in floare Si-are 4 picioare!
Raspuns: Albinuta
68
rosioar si cu coada umbla noaptea prin poiata si la noi si la vecini
ca sa cumpere gaini de platit, nu le plateste dar pe loc le jumuleste
Raspuns: Vulpea
cine are butoane si fir si port vb la el?
Raspuns: telefonul
Este in apa, are coada, este frumoasa,isi poate tine respiratia sub
apa si este foarte rapida.Ghici ghicitoare cei?
Raspuns: Sirena
Bunicutul de la tara Are un prieten bun Bate cu el multe cuie, Face
gardul de la drum.
Raspuns: Ciocanul
Barba are, Popa nu-i Coarne are Vaca nu-i
Raspuns: Capra
Are foi si scoarta Dar nu e copac, Cine-o intelege Minte are-n cap.
Raspuns: Cartea
N-are minte Dar te prinde.
Raspuns: Capcana
Am o pasare rotata Sta cu coada involburata Si te-alearga in curtea
toata.
Raspuns: Curcanul
La cap pieptene, La trup pepene, La coada secere, La picioare
raschitoare.
Raspuns: Cocosul
Naframa vargata Peste mare-aruncata.
Raspuns: Curcubeul
Bunicutul de la tara Are un prieten bun Bate cu el multe cuie, Face
gardul de la drum.
Raspuns: Ciocanul
Cine le face pe toate cu masura?
Raspuns: Croitorul
Incarligat si-ntortocheat Si de urechi e agatat.
Raspuns: Cercelul
Mandru, inalt si frumos, La ochi este luminos; Urechi are, coarne
n-are Si te poarta in spinare.
Raspuns: Calul
69
Am trup, dar n-am corp; Am gat, dar n-am cap; Am maneci, dar n-
am maini.
Raspuns: Camasa
Este alb dar nu foarte oval sau rotunjit.
Raspuns: Oul
In aer ramurile-si are Acest trofeu de vanatoare.
Raspuns: Cerbul
Frunze n-are, Nu-i nici floare. In paduri si pe ogor, Prin gradini si-
n deal la vie Sta mereu intr-un picior.
Raspuns: Ciuperca
Dupa ploaie, la plimbare, Cu umbrele mici... de soare!
Raspuns: Ciupercile
Cat e vara - cucurigu! Cucurigu - cand da frigu! Cine-i frate
dumnealui? Cum il cheama? Poti sa-mi spui?
Raspuns: Cocosul
Am un brau vargat De cer spanzurat.
Raspuns: Curcubeu
E o gradina mandra, semanata Cu poezii, cu glume si povesti, Dar
nu se lasa lesne vizitata Decat cand stii, copile, sa citesti.
Raspuns: Cartea
E lanos si sta la stana Si pe oi el le aduna
Raspuns: Cainele
Animalele din casa Umbla pe sub masa Cand se intanlesc Rau se
ciondanesc
Raspuns: Cainele si pisica
E o gradina mandra, semanata Cu poezii, cu glume si povesti, Dar
nu se lasa lesne vizitata Decat cand stii, copile, sa citesti.
Raspuns: Cartea
Are foi si nu e pom, Iti vorbeste ca un om Si cu cat o indragesti
Tot mai mult o folosesti.
Raspuns: Cartea
70

Brosura Gradinita

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Brosura Gradinita

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GREF 2017

- „Teoria ca teoria, dar practica ne omoară!”

- Întocmai, pentru ca practica să nu omoare pe

"Lucrurile pe care trebuie să le învățăm

În cadrul campusului și al activităților de la ”Vara

1. 1. Cateheza va ține cont de structura prezentată în

Animatorul trebuie să fie pregătit să facă faţă şi

8.30 Adunarea tinerilor

9.30-9.40 Împărțirea pe grupe

9.40-10.10 Rugăciunea în biserică și sceneta

10.30-11.00 Jocuri de cunoaștere

11.15-13.00 Jocuri și pregătirea suprizei

13.00-13.30 Prezentarea surprizei și bansuri de final

13.30 Discuții cu animatorii

Personaje: Povestitor, Jonathan, Pescăruș 1.

Povestitor: Soarele tandru al dimineţii strălucea peste clipocitul

Personaje: Povestitor, Jonathan, Mama, Tata.

Mama:- Jonathan! Jonathan, vino încoace!

Personaje: Povestitor, Jonathan, Pescăruș 1 - 2 - 3, Pescărușul

Povestitor: N-a trecut mult şi pescăruşul Jonathan era din nou

Povestitor: A încercat din nou, la două mii de picioare înălţime,

Sinteza Teatru: Astăzi am făcut cunoștință cu Jonathan, acest

Lectura biblică: Isus, în templu la vârsta de doisprezece ani. (Lc.

Ce înseamnă pentru noi a fi supuși celor mai mari ai noștri,

Tema discuției: Familia și visul

Citat: „Toate visele noastre se vor realiza, dacă avem curajul să

Tema discuției: Darul timpului primit: să ne străduim să

 Recunosc talanţii (bunuri fizice, afective, spirituale) pe

1. Paradisul animalelor preferate Ajută participanţii să formeze

Materiale: 3 coale ciocan, foi, creioane, carioci.

8.30 Adunarea tinerilor

Ziua a 2-a – Idee Splendidă

Personaje: Povestitor, Jonathan, Conștiința.

Povestitor: Când şi-a revenit era noapte târziu, iar el plutea în

Personaje: Povestitor, Jonathan, Conștiința.

Jonathan:- Am nevoie de aripi scurte!

Personaje: Povestitor, Jonathan, Conștiința, Pescărușul bătrân.

Povestitor: Măiestria duce de multe ori la triumf, iar triumful la

 Ce secret descoperă Jonathan? Cu ce îl ajută acest secret?

Lectura biblică: Parabola comorii şi a mărgăritarului (Mt. 13,44-45)

 Ce îndrăznești să faci în viața ta?

Citat: Totul începe prin conștiință și nimic nu are valoare decât

1. Elefantul. Participanţii formează un cerc. Un voluntar stă în

8.30 Adunarea tinerilor

Personaje: Pescărușul bătrân, Jonathan, Pescărușul judecător,

Pescărușul bătrân: - În Centrul de Ocară! Grăbeşte-te!

Personaje: Jonathan, Conștiința, Povestitorul.

Povestitorul: Singur în exil, Jonathan nu se descurajează. Ca şi

Personaje: Jonathan, Povestitor, Sullivan, Fletcher, Maestrul

Povestitorul: Doi pescăruşi veniră în amurg şi-l găsiră pe

Sinteza teatru: În Centrul de Ocară Jonathan este judecat pentru

 Care este motivul condamnării lui Jonathan? Ce sentință i se dă?

Tema discuției: Prietenia – dar neprețuit

Citat: „Pentru formarea unui om sunt esențiale întâlnirile, căci

1. Andrei spune. Animatorul anunţă participanţii să-i urmeze

8.30 Adunarea tinerilor

Personaje: Jonathan, Povestitor, Maestrul Chiang.

Maestrul Chiang: - Poţi merge oriunde în timp şi în spaţiu.

Personaje: Jonathan, Povestitorul, Maestrul Chiang, Sullivan,

Jonathan: - Am reuşit! Am reuşit!

Sinteza teatru: În sceneta de azi, am putut observa dorința lui

 Cine îl sprijină pe Jonathan? Care credeți că este importanța

Tema discuției: Încrederea de sine