Lupu Mihail Savian

Eseu

Fiecare om, fiecare persoana, duce o lupta interioara pentru a descoperi ce ii place, cine este, ce
aptitudini are. Punem atat de mult accentul pe noi, pe ce suntem, incat ne petrecem toata viata
incercand sa descoperim cine suntem. Tot acest timp irosit, doar pentru a clarifica ceea ce stim deja,
doar pentru a pune o eticheta si a o prezenta oamenilor. Practic, noi ne consumam viata, propria
persoana, incercand sa ii impresionam pe ceilalti. Trist, nu?

De ce nu putem doar sa ne bucuram de ceea ce avem, de ceea ce suntem, fara sa ne catalogam sau sa
incercam sa ne incadram intr-o ,,categorie’’. Putem sa fim doar noi insine, ciudati, diferiti, asa cum
suntem de fapt. Noi cei reali

Sunt o fiinta, un om cu sentimente. Un om care incearca sa-si croiasca un drum in viata, un om care
incearca sa-i dea vietii rost. Sunt un suflet printre milioane de alte suflete , caruia ii place viata. Pentru a
putea duce o viata plina de bucurie si fericire este nevoie sa ne cunoastem, sa ne intelegem, sa ne
respectam si sa ne ajutam aproapele, pentru a putea trai impreuna , fara a ne face rau unul altuia. Eu
incerc sa fiu o fire vesela si optimista,pentru a putea merge mai departe. Cu totii incercam de mici sa
invatam cat mai bine, insa nu doar la scoala trebuie sa invatam, ci ar fi foarte bine sa invatam si din
propriile noastre greseli, pentru a le evita si a duce o viata plina de fericire. Este bine sa incercam sa fim
mai buni unii cu altii, pentru ca in fata lui Dumnezeu suntem diferiti dar egali si pentru ca fiecare sa
poata fi mandru sa spuna eu.

Dezvoltarea cunoaşterii de sine a elevilor este unul din obiectivele fundamentale ale
educaţiei.Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale în funcţionarea şi adaptarea
optimă lamediul social, în menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale.

Familia şi şcoala sunt instituţii cheiecare creează cadrul în care copii şi adolescenţii se pot dezvolta
armonios în funcţie de interesele şiaptitudinile proprii. În aceste instituţii elevul începe să se descopere
pe sine, să-şi contureze o imagine despre propria persoană să-şi dezvolte încrederea

Afecţiunea, aprecierea, respectul nu trebuie condiţionate de performanţele şcolare sau de altă natură.
Fiecare persoană este valoroasă în sine prin natura sa, omul are capacitatea de a se dezvolta şi de a-şi
ale'e propriul destin, de a-şi valida calităţile şi caracteristicile pozitive în măsura în care mediul îi creează
condiţiile de actualizare asinelui. "cceptarea necondiţionată (indiferent de performanţe! şi 'gândirea
pozitivă (convingerea că fiecare persoană are ceva bun! sunt atitudini care favorizează dezvoltarea
personală. Aceste atitudini fundamentale, alături de empatie, respect, căldură, autenticitate şi
con'ruenţă sunt condiţii esenţialenu numai pentru un psiholo', dar şi pentru educator sau
părinte.Învăţământul modern, centrat pe elev are ca filozofie teoria psihologiei umaniste iar principiile
sale aplicative sunt fiecare elev este unic şi are o individualitate proprie fiecare elev doreşte să se simtă
respectat nu pretinde atitudini şi comportamente similare din partea elevilor respectă diferenţele
individuale încurajează diversitatea nu generalizează comportamente prin etichete personale şi
caracterizări 'lobale ale persoanei evaluează comportamentul specific exprimă deschis încrederea în
capacitatea de schimbare pozitivă nu face economie în aprecieri pozitive ale comportamentelor elevilor
subliniază rolul stimei de sine ca premisă în dezvoltarea personală recunoaşte rolul esenţial al
sentimentului de valoare personală în sănătatea mentală şi emoţională

Cunoaşterea de sine se dezvoltă odată cu vârsta şi cu experienţele prin care trecem. Pe măsură ce
înaintăm în vârstă, dobândim o capacitate mai mare şi mai acurată de auto- reflecţie. Cunoaşterea de
sine nu este un proces care se încheie odată cu adolescenţa. El ține toată viața!