Vlad VI D

D.
EXAMINAREA PSIHOSOCIALĂ
1. Scala de maturitate socială (Gunzburg)
Harta de evaluare progresivă a dezvoltării sociale (I)
PAC I
...........................................................................................................
Instituţia unde se face educaţia ........................................................
...........................................................................................................
Numele ............................................... Data naşterii.........................
Adresa ............................................... ...............................................
Data evaluării ................................ Făcută de ...................................
...........................................................................................................
Scopul hărţii: Ea conferă o cuprindere vizuală a progresului în patru
arii principale ale dezvoltării sociale: Autoservirea, Comunicarea,
Socializarea şi Ocupaţia. Pe hartă (P.A.C.) sunt menţionate
elementele referitoare la abilităţi şi comportament, performanţele şi
deficienţele putând fi astfel punctate cu acurateţă. Diagrama (harta)
oferă nu numai o înregistrare vizuală a achiziţiior, dar permite şi
corelarea şi stabilirea diferenţelor de nivele de maturaţie necesare.
Diagrama aceasta trebuie comparată cu cea anterioară. Reevaluările
arată dacă educarea reparatoare şi antrenamentul au fost eficace.
Construcţia hărţii: Performanţele sunt aranjate în ordinea de
dezvoltare a maturaţiei, ceea ce permite o cuprindere directă a
nivelului de performanţă din diferitele arii. Literele de la A la G indică
secvenţa aproximativă a stadiilor de dezvoltare în arii separate.
Marcajul: Vorbind în general, trebuie să acordăm credit informaţiei
numai dacă s-a stabilit prin observaţie că, copilul este competent
într-o anumită performanţă, elementele din ariile Autoservire şi
Socializare se referă la activităţi îndeplinite “în mod natural” şi trebuie
punctate pe baza unei informaţii furnizate. Cele mai multe activităti în
ariile Comunicare şi Ocupaţie sunt de acelaşi fel, existând însă câţiva
itemi care, în general, trebuie să fie precizaţi prin solicitarea de a
îndeplini atunci performanţa. Referitor la aceşti itemi, activitatea poate
fi îndeplinită cu rutină. Aceşti itemi, de altfel, sunt introduşi în
inventarul de performanţe prin formula “poate să...”.
132
Umbriţi intens toate ariile din diagramă, care reprezintă
“succese”, performanţe realizate.
Performanţele care nu au fost încă realizate trebuie să fie
umbrite uşor şi indică arii în care este încă necesară educaţia şi
antrenamentul. Itemii unde nu există performanţe se lasă, nu sunt
notaţi în vreun fel. Daţi credit deplin pentru itemii care au fost înlocuiţi
cu performanţe de grade superioare şi umbriţi intens aceste arii în
diagramă.
Regulat, la intevale de şase luni, trebuie făcute reevaluări.
Remarcă generală: Evaluarea pe această hartă reprezintă primul
pas vital către un program terapeutic individual, care este bazat pe
diagnosticul dificultăţilor specifice fiecărui caz. Deoarece harta PAC
I identifică abilităţile subdezvoltate pentru a se atrage special atenţia
asupra lor, evaluarea lor oferă, de asemenea, un program de învăţare
pe itemi, pentru terapia viitoare. Va fi necesar să se stabilească media
de performanţe a fiecărui caz în parte, dacă este situat deasupra sau
dedesubtul baremului social. Aceasta reiese din cooperarea cu copii
handicapaţi mental de aceeaşi vârstă. P.E.I. (indexul de evaluare
progresivă) ar trebui folosit pentru asemenea comparaţii, pentru că el
indică nivelurile medii de performanţe ale handicapaţilor mental de
diferite vârste.
133
AUTOSERVIREA
Obiceiurile la masă
A. 1 Foloseşte lingura când mănâncă, fără să necesite
ajutor.
A. 2 Bea fără să verse lichidul din pahar, ţine paharul cu
o mână.
B. 18 Foloseşte furculiţa fără dificultăţi (hrana este tăiată
dinainte).
D. 19 Capabil să se ajute singur pentru a-şi lua de băut.
C. 34 Se serveşte singur şi mănâncă fără să necesite
ajutor.
D. 51 Foloseşte cuţitul de masă, pentru a întinde unt, gem
etc.
E. 69 Foloseşte cuţitul de masă pentru a tăia fără
dificultate.
F. 93 Toarnă lichide (ceai, lapte, apă, cafea) dintr-o oală
sau cană.
G. 109 Foloseşte cuţitul pentru a curăţi un fruct sau a tăia
pâinea.
Mobilitatea
A. 3 Urcă scările cu amândouă picioarele împreună pe
fiecare treaptă
A. 4 Coboară scările cu amândouă picioarele împreună
pe fiecare treaptă.
B. 20 Poate folosi un vehicul de joacă pentru copii
C. 35 Urcă scări cu un picior pentru fiecare treaptă, fără să
se sprijine de ceva.
C. 36 Coboară scări cu un picior pentru fiecare treaptă,
fără să se sprijine de ceva.
D. 52 Se duce la vecini ce stau în apropierea lor.
E. 70 Cere supraveghere puţină în afara casei, o oră sau
mai mult.
E. 71 Circulă prin jurul casei fără să necesite multă
supraveghere.
F. 94 Se duce în vecinătate nesupravegheat, dar nu
treversează singur străzile.
G. 110 Se duce în vecinătate nesupravegheat, poate
traversa străzile neajutat.
Deprinderi sfincteriene şi de spălat
134
A. 5 ªtie să folosească closetul, rar se întâmplă
“accidente”
B. 21 Cere să fie dus la closet sau se duce singur
B. 22 ªtie să se şteargă pe mâini după spălat.
C. 37 ªtie să folosească singur closetul, se curăţă singur şi
îşi spală singur mâinile.
C. 38 Îşi spală mâinile cu săpun într-un mod acceptabil
D. 53 Se spală pe faţă mai mult sau mai puţin corect (nu
se cere neapărat şi spălatul urechilor).
D. 54 Se spală pe dinţi.
E. 72 Îşi aranjează părul la intervale regulate.
F. 95 Se spală singur corect şi complet, fără mare
supraveghere.
G. 111 Prepară cele necesare pentru a se spăla singur (dă
drumul la apă, aduce săpunul şi prosopul).
Îmbrăcarea
A. 6 Îşi pune ciorapii
A. 7 Ajută la îmbrăcat
B. 23 Scoate şi îşi pune hainele uşor de manevrat
B 24 Deschide nasturii accesibili
C 39 Încheie şi aranjează hainele pe el (nasturi,
catarame, fermoare)
D 55 Se dezbracă seara cu puţină suoraveghere
E 73 Se îmbracă dimineaţa cu puţină supraveghere
E 74 Îşi pune pe el aproape toate hainele obişnuite
F 96 Înoadă şireturile
G 112 Înoadă o cravată (băiat), înoadă o fundă, o panglică,
un şorţ (fată)
COMUNICAREA
Limbajul
A 8 Execută ordine simple
A 9 Înţelege ordine care conţin termenii: pe, în, la, spate,
sub, deasupra, în faţă, în vârf, dedesubt
B 25 Povesteşte întâmplări în mod coerent
B 26 Pace propoziţii care conţin perfectul compus,
propoziţii
C 40 Înţelege întrebări simple şi dă răspunsuri inteligibile
D 56 Poate defini cuvinte simple
135
D 57 Foloseşte propoziţii mai complicate care conţin: din
cauza, că, dar etc.
E 75 Poate executa un “triplu ordin” de ex.: fă asta, apoi
cealaltă şi la urmă cealaltă
F 97 Poate înţelege direcţiile indicate mai complex, sus,
la stânga, la baza, la dreaptă etc.
G 113 Poate povesti o istorioară fără mari dificultăţi
Diferenţieri
A 10 Poate spune care sunt diferenţele între sexe: bărbat-
femeie, băiat-fată.
B 27 Poate discrimina două culori asociate
C 41 Diferenţiază între scurt, lung, mare, mic, gros,
subţire.
D 58 Discriminează şi numeşte 4 sau mai multe culori
fără greşeală
D 59 Se referă corect la “dimineaţa” şi “după-amiaza”
E 76 Arată “stânga” şi “dreapta” pe el însuşi (ex.: braţul
stâng, urechea dreaptă)
E 77 Cunoaşte zilele săptămânii şi recunoaşte unele zile
E 78 Înţelege diferenţa între zi-săptămână-minut-oră
F 98 Denumeşte timpul până la sfertul de oră
G 114 Denumeşte timpul şi apreciază timpul pe ceas, cu
diferitele acţiuni şi evenimente.
Comportarea faţă de număr
A 11 Poate diferenţia corect între un lucru şi mai multe
lucruri
B 28 Înţelege diferenţa între două şi mai multe lucruri
C 42 Poate enumera mecanic 10 obiecte
C 43 Poate opera cu numere până la 4 (inclusiv
scăderea)
D 60 Poate aranja obiecte în ordine de mărime de la cel
mai mic la cel mai mare
E 79 Poate număra mecanic 30 sau mai multe obiecte
E 80 Poate opera cu numere până la 13 sau mai mult
(inclusiv scăderea)
F 99 Operează adunarea cu monezi de valoare mică,
sume reprezentând valoarea unor monezi mai mari
G 115 Poate să dea rest la sume mici.
Comportarea cu hârtia şi creionul
A 12 ºine creionul şi poate imita linii verticale şi circulare
136
B 29 Poate copia cercuri
C 44 Desenează primitiv “omul” arătând capul şi
picioarele
D 61 Desenează “oameni” şi “case” ce pot fi recunoscute
E 82 Cunoaşte imaginea tipărită a numelui său şi se
recunaoşte printre alte cuvinte şi nume tipărite
E 83 Poate recunoaşte 40 sau mai multe cuvinte de uz
zilnic (vocabularul cu semnificaţie socială sau
vocabularul funcţional)
F 100 Scrie numele său (cu litere de mână)
F 101 Citeşte instrucţiuni simple, de ex.: din transportul
public (pe lângă vocabularul cu semnificaţie socială)
F 102 Adresează o scrisoare în mod acceptabil
G 116 Citeşte ceva simplu, tipărit, de ex.: program radio şi
TV.
SOCIALIZAREA
Activităţi de joc
A 13 Se joacă împreună cu alţii, dar nu cooperează cu
ceilalţi
B 30 Aşteaptă “rândul său”, poate “răspunde” la timp într-
un joc
C 45 Se joacă cooperativ cu alţii
C 46 Se bucură când este împreună cu alţii
D 63 Mimează istorioare pe care le-a auzit
D 64 Cântă, dansează pe muzică, pune discuri
F 103 Joacă jocuri simple cu mingea împreună cu alţii, de
ex.: să arunce şi să primească mingea.
G 117 Joacă jocuri de colaborare în echipă, înţelege şi se
supune regulilor
Activităţi acasă
A 14 Când i se cer, cară lucruri, face servicii foarte simple
B 31 Ajută la treburi casnice, de ex.: şterge masa, mătură
etc.
C 47 Se duce să facă comisioane simple în afara casei
D 65 Intră singur, fără însoţitor în magazine
E 85 I se pot încredinţa ceva bani pentru comisioane
simple
E 86 Se duce într-un magazin şi ştie să caute o anumită
marfă
137
E 87 Îşi ia mici responsabilităţi
F 105 Îndeplineşte sarcini nici, de rutină, fără
supraveghere, de ex.: să golească coşul de hârtii, să
care apă, lapte, ziare etc.
G 118 Îndeplineşte sarcini de rutină, mai complicate, fără
supraveghere, de ex.: să lustruiască ghetele, să
spele vasele.
OCUPAºIA
Dexteritatea (mişcări fine ale degetelor)
A 15 Poata înşira mărgele mari pe aţă
A 16 Poate deşuruba un capac cu o mişcare de răsucire
din pumn, poate învârti un buton de uşă
B 32 Poate tăia hârtie cu foarfecele
C 48 Poate să folosească constructiv plastilina, cuburi
etc.
C 49 Poate decupa imagini, deşi nu foarte precis
D 66 Poate depăna chiar corect aţă pe mosor
D 67 Poate construi structuri elaborate cu materiale
adecvate (cărămizi, elemente de construcţie)
E 88 Poate tăia pânză cu foarfecele
F 106 Poate aranja cu acurateţă în teanc hârtii, cărţi de joc
etc.
G 119 Poate tăia foarte precis după contururi date
Agilitatea (control motor în mare)
A 17 Poate lovi mingea cu piciorul, fără să rateze
B 33 Poate sări cu amândouă picioarele
C 50 Poate sta 10 secunde pe vârfuri
D 68 Poate sălta cu amândouă picioarele
E 89 Băieţii pot folosi corect ciocanul, fetele încep să
coasă
E 90 Poate să arunce mingea şi să nimerească ţinta la
cca. 1,5 metri
E 91 Cu siguranţă de sine, fără să fie în pericol de
accidente. “Se dă huţa” în scrânciob, se balansează
în balansoar, îşi dă drumul pe topogan
F 107 Foloseşte ustensilele, uneltele de grădinărit, de
bucătărie
F 108 Se poate balansa, ridica pe vârfurile degetelor, în
timp ce se apleacă înainte
138
G 108 Se poate balansa, ridica pe vârfuri, încrucişând
picioarele
139
ÎNREGISTRAREA PERSONALITĂºII
Acest formular de înregistrare rezumă într-o formă grafică
comodă diferitele aspecte ale personalităţii. S-au dat la scara ante-
rioară câteva indicaţii despre cum trebuie tratat fiecare aspect al per-
sonalităţii pe acest sistem cu patru puncte, dar aceste îndrumări nu
trebuie urmate foarte strict. Adesea este chiar imposibil să se prindă
corespondentul sau atitudinile în descrieri precise şi de aceea e de
preferat să se folosească o scară de patru puncte, unde punctul I
reprezintă comportamentul “normal” sau cel social cel mai dorit, iar
punctul IV comportamentul care face adaptarea socială cea mai
dificilă. Nu este necesar să se puncteze numai cele patru puncte, ci
sunt bune şi marcajele la jumătatea distanţei dintre două puncte sau o
altă poziţie intermediară. Datele reprezentând aprecierile trbuie să fie
corectate pentru a obţine un grafic indicând gradul de adaptare la
exigenţele comunităţii.
Temperamentul I II III IV
I. Totdeauna sau aproape totdeauna este
supărat, mânios
II. Oscilaţii de dispoziţie, dar cea mai mare
parte a timpului îşi reţine mânia
III. Iritabil şi prost dispus
IV. Frecvente izbucniri de mânie
Docilitatea
I. Doreşte să mulţumească pe cei din jur şi
este de cele mai multe ori binevoitor
II. Aproape întotdeauna este serviabil şi
cooperant
III. Frecvent este necooperant, nu poate fi
antrenat
IV. Refuză activ să coopereze, devine agresiv şi
destructiv
Reacţia la corecţie
I. Reacţionează rezonabil şi încearcă să se
corecteze
II. Devine anxios şi/sau ţipă
III. Se supără şi lasă să se vadă aceasta;
sfidează, se închide în tăcere, grosolan,
strigă, este violent (şi IV)
140
I II III IV
Sociabilitatea
I. Este deschis aproape cu toată lumea şi
răspunde repede
II. Răspunde cu oarecare ezitare, este ataşat
numai de puţine persoane.
III. Este închis în sine, dar este “accesibil”
IV. Solitar, trăieşte în lumea lui
Atitudinea faţă de adulţi
(alţii decât părinţii) şi faţă de autoritate
I. Într-adevăr util şi îndatoritor
II. De cele mai multe ori comportament
satisfăcător deşi uneori este brutal,
provocator etc.
III. Nesigur şi reacţii imprevizibile. rar
comportament iresponsabil
IV. Sfidător, provocator, se place numai pe
sine
Maturitatea emoţională
I. Deschis şi prietenos, dar nu cere să fie în
relaţie cu ceilalţi
II. Manifestă şi cere prietenie cu ceilalţi
III. Mofturos, gelos, oscilaţii mari de dispoziţie
IV. Evită relaţii afectuoase (chiar când le
doreşte)
Atitudinea celorlalţi copii faţă de el
I. Popular şi plăcut de cei mai mulţi.
II. Acceptat de ceilalţi, care în general sunt
prietenoşi cu el.
III. Ceilalţi îl iau prea puţin sau deloc în seamă
IV. Neplăcut şi respins de cei mai mulţi copii
Cinstea
I. Poate fi crezut că spune adevărul
II. De cele mai multe ori poate fi crezut
III. Mai mult lasă frâu liber imaginaţiei decât
minte
IV. Frecvent spune minciuni în mod conştient
141
I II III IV
Onestitatea
I. Cinstit şi respectă proprietatea altuia
II. “Se serveşte” din lucrurile altora şi “uită” să
le dea înapoi
III. Ocazional “şterpeleşte”
IV. Este “lung de mână”
Aplicaţia
I. Activ, se străduieşte cu rost, este dornic de
lucru
II. Doreşte să activeze, dar trebuie împins în
permanenţă
III. Nu poate să persiste în activivitate, neliniştit,
hiperactiv
IV. Inactiv, încet, aproape imobil, neeficient,
neajutorat.
Folosirea limbajului
I. Conversează cu uşurinţă, comentează cu
colegii (chiar dacă are un handicap de
vorbire).
II. Răspunde la întrebări şi de bună voie dă
informaţii când i se cer
III. Cu colegii vorbeşte monosilabic, nu vorbeşte
cu “autoritate”
IV. Cu greu are o activitate verbală.
P.A.C. I este precedat de P (Primary P.A.C. şi urmat de P.A.C. II).

Criteriile de cotare sunt conţinute în manualul P.A.C.
Evaluarea progresului individual al copilului de-a lungul anilor se
poate face folosind P.E.I. I (indexul de evaluare a progresului)
142
Harta de evaluare progresivă a dezvoltării sociale
TREAPTA II. PAC I
...........................................................................................................
Instituţia unde se face educaţia .........................................................
...........................................................................................................
Numele ............................................... Data naşterii.........................
Adresa ............................................... ...............................................
Data evaluării ................................ Făcută de ...................................
...........................................................................................................
Scopul: P.A.C. oferă o imagine vizuală a progresului în cele 4 arii
pincipale ale dezvoltării sociale: Autoservire, Comunicare, Socializare
şi Ocupaţie. Precizările referitoare la performanţele importante şi
comportament sunt înregistrate în PAC, astfel achiziţiile şi deficienţele
sunt notate cu precizie. Diagrama permite nu numai o înregistrare
vizuală a nivelului actual ci în acelaşi timp indică succesele şi lipsurile
de la nivelele de eficienţă propuse. Această diagramă trebuie
comparată cu testările anterioare. Retestările arată dacă terapia
ocupaţională şi antrenamentul au fost eficace.
Construcţia: Este imposibil să se testeze toate performanţele
speciale ale individului şi acele performanţe conţinute în PAC II. Sunt
astfel numai “eşantioane” ale comportamentului în ariile specificate şi
au fost grupate în trei niveluri de dificultate. Ele corespund în mare la
nivelul unei eficienţe sociale asociată cu capacitatea de a activa:
H – într-un mediu casnic / şcolar cu o eficienţă limitată;
I – într-o situaţie de muncă ocrotită;
K – într-o situaţie de muncă obişnuită în colectivitate deschisă.
Înregistrarea: În general vorbind, trebuie să dăm credit dacă individul
în acest sistem de educaţie a fost observat îndeplinind performanţa.
Pentru unii itemi nu e realzabil practic să observi performanţa
respectivă şi nici să întrebi pe altul. Atunci, trebuie chestionat chiar
educatul. Aceasta este permis pentru itemi notaţi cu Q. Dar răspunsul
celui educat poate reflecta numai cunoaşterea dar nu şi practicarea în
prezent, această procedură fiind mai puţin sigură decât observaţia.
Totuşi, dacă informaţia vine de la cel educat, ea poate fi indicată prin
încercuirea lui Q.
Umbriţi intens pe diagramă toate ariile care reprezintă
“competenţa sau cunoaşterea”. Performanţele care nu au fost încă
dobândite trebuie să fie uşor umbrite şi astfel se vor indica ariile care
143
necesită educare şi antrenament. Indicii care nu au fost testaţi trebuie
lăsaţi în alb. Testările trebuie repetate regulat la 6 luni.
Remarcă generală: P.A.C. II se aplică în principal la ultimele stadii
ale dezvoltării sociale, iar P.A.C. I sau P.A.C.C. trebuie folosite pentru
testarea stadiilor elementare. Educaţii sunt în mod frecvent capabili să
funcţioneze social la un nivel mult mai înalt decât s-ar părea după
performanţele lor intelectuale. Vârsta, personalitatea, educaţia şi
antrenamentul contribuie în mod important la eficienţa socială, sporind
şi cele trei niveluri II. I.K. nu trebuie să corespundă neapărat nivelului
QI (coeficient de inteligenţă). Competenţa în performanţe sociale şi în
comportamnt înregistrate în P.A.C. II nu indică în mod adecvat
funcţionarea socială generală. Totuşi, îl va ajuta pe educat să se
adapteze mai bine şi mai suplu la cererile comunităţii, dacă el şi-a
dobândit o competenţă mulţumitoare în performanţele sociale.
Această evaluare reprezintă primul pas vital către un program
de remediere individualizat, care este bazat pe diagnosticul debilităţii
specifice. Deoarece P.A.C. II arată capacităţile nedezvoltate care cer
o atenţie specială, evaluarea oferă, de asemenea, un program de
învăţare organizat pe itemi, pentru acţiunile viitoare.
AUTOSERVIREA
Obiceiuri la masă
H 1 Foloseşte furculiţa şi cuţitul corect şi fără dificultate
H 2 Foloseşte cuţitul pentru a curăţa fructe sau a tăia
pâine
I 41 Se îngrijeşte singur de el la masă, de ex.: se
serveşte singur, fără dificultate
I 42 Toarnă lichide (ceai, cafea, lapte)
K 81 Comportarea la masă este deplin acceptabilă
K 82 Q Se comportă adecvat când este singur într-un
restaurant sau cafe-bar cu autoservire
Curăţirea
H 3 Îşi piaptănă şi îşi perie părul şi se preocupă să arate
rezonabil
H 4 Se ţine curat, în mod acceptabil, îşi perie dinţii şi se
spală aşa cum trebuie, fără să i se aducă aminte
sau să fie ajutat
I 43 Îşi taie singur unghiile (la mâini şi picioare), regulat,
fără ajutor, ştie să manevreze pila de unghii
144
I 44 Se bărbiereşte singur (bărbat) sau se ocupă singură
şi corect de igiena intimă (femeie)
K 83 Q Se duce din iniţiativă proprie la frizer pentru tăiatul
părului, spălat etc.
K 84 Q Se îmbăiază singur, regulat şi corect, fără să fie
ajutat
Îngrijirea hainelor
H 5 Are grijă de hainele lui, îşi curăţă ghetele regulat
H 6 Îşi înoadă cravata, înoadă şireturile la ghete,
panglici, şorţul la spate
I 45 Poate alege singur, corect, îmbrăcămintea în raport
cu anotimpul
I 47 Poate să-i fie încredinţată sarcina, fără
supraveghere, de a-şi schimba lenjeria la timp
K 85 Q Duce ghetele la reparat
K 86 Q Foloseşte spălătoria sau poate să-şi spele lucrurile
singur
Mobilitatea
H 7 Q Foloseşte transporturile publice pentru o excursie
foarte scurtă
H 8 Q Se duce să facă comisioane, recunoaşte şi se
orientează după semnele de circulaţie
I 47 Q Foloseşte transporturile publice pentru excursii mai
lungi, cunoscute
I 48 Q Poate să găsească drumul din 6 lucruri diferite în
vecinătate, de ex.: poştă, magazin, brutărie etc.
K 87 Q Foloseşte transportul public pentru drumuri
necunoscute
K 88 Q Capabil să se preocupe de amănuntele unei excursii
plănuite, de ex.: orarul trenurilor, autobuzelor, hartă
rutieră
Sănătatea
H 9 Este suficient de atent cu unelte, maşini, spărturi de
sticlă etc., pentru a preveni răniri
H 10 Q ªtie cum să se comporte la răniri simple, de ex.:
arsuri, tăieturi
I 49 Se ocupă de sănătatea personală, de ex.: îşi
schimbă hainele ude pentru a preveni răceala
I 50 Q ªtie cum se obţine o asistenţă de spital
145
K 89 Q ªtie cum şi unde să obţină ajutorul unui doctor, dentist
etc.
K 90 Q ªtie că medicamentele simple pot fi obţinute de la
farmacie, ştie să le găsească pe cele apropiate.
COMUNICAREA
Limbajul
H 11 Relatează evenimente simple într-un mod
comprehensibil , de ex.: despre activităţile zilnice
H 12 Q Răspunde la telefon şi dă răspunsuri potrivite
I 51 Îşi reaminteşte şi transmite mesaje simple după cca.
10 minute
I 52 Înţelege noţiunile: zilnic, scurt, punctual, regulat,
frecvent
K 91 Q Foloseşte telefoane publice
K 92 Q Se interesează la operator de anumite numere de
telefon
Moneda
H 13 Schimbă în mărunţiş bancnote
H 14 Adiţionează monede şi le denumeşte câte sunt
necesare pentru a obţine acea bancnotă.
I 53 Schimbă mărunţiş, dă rest la o bancnotă oarecare
I 54 Adiţionează monede până la anumite sume
K 93 Face adunări cu sume mici, de ex.: bilete de
autobuz, preţul unei mese în autoservire etc.
K 9 Adiţionează sume care se referă la zeci şi sute de lei
Timpul şi măsurile
H 15 Asociază timpul la ceas cu diferite acţiuni şi
evenimente
H 16 ªtie să spună timpul după ceas şi evenimentele
uzuale, de ex.: este 9,15; este 9 şi un sfert
I 55 Notează timpul după dictare
I 56 Înţelege intervalele de timp, de ex.: între 3,30 şi 4,30
K 95 Capabil să arate corect timpul calculat cu o oră sau
două înainte, sau după ora indicată
K 96 Este capabil să folosească o riglă de măsurat, un
centimetru de croitorie etc. şi să înţeleagă
conceptele 1/2; 1/4.
146
Scrisul
H 17 Îşi poate scrie semnătura într-un mod acceptabil
J 18 Scrie corect adresa pe un plic
I 57 Scrie scrisori scurte de mulţumire, ştie să scrie
adresantul
I 58 După dictare, scrie sume conţinând zeci şi sute
K 97 Completează destul de bine punctele principale
dintr-un formular
K 98 Dacă i se arată un preţ scris, ştie să arate banii cu
care se plăteşte.
Cititul
H 19 Citeşte şi se conformă unor instrucţiuni simple scrise
(de ex.: referitor la vehicule publice), aceasta pe
lângă faptul că posedă un vocabular limitat
H 20 Vizual, citeşte şi interpretează tipărituri simple, ca de
ex.: programe de radio şi TV, meniu etc.
I 59 Q Citeşte cărţi pentru copii de cca. 9 ani
I 60 Înţelege ici şi colo informaţii din ziare, reviste,
ilustrate etc.
K 99 Q Citeşte cărţi care cer o capacitate de citire avansată,
de ex.: romane.
K 100 Q Foloseşte capacitatea de a citi pentru a obţine
informaţii, de ex.: cataloage de magazine, anunţuri
de locuri de muncă etc.
SOCIALIZAREA
Cumpărături
H 21 Q Face mici cumpărături în magazine cu autoservire
H 22 Q Cumpără alimente de la magazine de legume,
brutării etc.
I 61 Q Îşi cumpără articole de îmbrăcăminte mici pentru
sine din autoservire
K 101 Q Îşi cumpără singur hainele şi îşi cunoaşte măsurile
personale (gâtul, talia, numărul la pantofi etc.)
K 102 Q ªtie să se descurce pentru reparaţii minore (ghete,
ceas, radio etc.)
Comportarea în societate
H 23 Este prietenos şi binevoitor, foloseşte în mod
natural: vă rog, vă mulţumesc
147
H 24 Respectă drepturile şi proprietatea altora (nu este
dezinteresat)
I 63 Este politicos (bună dimineaţa, bună ziua), bate la
uşi, se scuză etc.
I 64 “Oferă” câte un lucru, recunoaşte necesitatea
ordinului (nu numai la modul pasiv)
K 103 Atitudinile sunt apreciate, acceptabile de către
supraveghetori, de cei mai mari etc.
K 104 În general, cooperează cu alţii, trăieşte şi lucrează
fără multe fricţiuni.
Ajutorul acasă
H 25 Îndeplineşte sarcini de rutină, de ex.: spală vase,
curăţă masa etc.
H 26 Are grijă de lucrurile personale, aranjează şi curăţă
singur camera sa sau colţul său
I 65 Q Prepară ouă, roşii, sardele sau brânză pe pâine
I 66 Q Se poartă adecvat cu copiii mici, cu animalele
preferate
K 105 Q Prepară singur micul dejun şi aranjează masa
K 106 Q Găteşte un fel de mâncare (poate folosi conserve
sau hrană congelată).
Manipulări financiare
H 27 Q ªtie ce timbre sunt necesare pentru o scrisoare
obişnuită, ştie să le cumpere, scoate de la poştă un
mandat poştal.
H 28 Q Foloseşte frecvent serviciile oficiului poştal sau al
CEC-ului
I 67 Q Economiseşte cu un anumit scop
I 68 Q Poate să precizeze mai multe capitole ale unui
buget personal
K 107 Q Înţelege scopul impozitelor pe salariu
K 108 Q Cunoaşte procedurile referitoare la certificatele
medicale şi ajutor de boală.
Comportarea publică
H 29 Q Cere informaţii de la un poliţist sau de la un trecător
şi se orientează după direcţiile indicate
H 30 Q Se interesează verbal de mărfuri în magazine, de
cele mai multe ori fără să le indice cu degetul
I 69 Q Cere informaţii în locuri nefamiliare, de la persoanle
necunoscute
148
I 70 Q Se duce la cafe-bar sau baruri automate
K 109 Q Se poate angaja în situaţii neobişnuite, ca a merge
la policlinică, a fi chestionat oficial etc.
K 110 Q Poate obţine formulare şi autorizaţii, de ex.:
formulare pentru ajutor social etc.
OCUPAºIA
Activităţi manuale
H 31 Dexteritatea manuală este destul de bună; de ex.:
poate tăia precis cu fierăstrăul
H 32 Face diferite reparaţii simple; de ex.: este capabil să
folosească clei şi pastă de lipit
I 71 Execută independent anumite munci simple; de ex.:
sapă
I 72 Execută independent munci ceva mai complicate; de
ex.: plantarea unor bulbi.
K 111 Execută munci simple: coase, îmbină piese simple,
manevrează maşini simple
K 112 Se ocupă în mod regulat cu anumite ocupaţii:
distribuie ziare, ajută un comerciant ambulant etc.
Ocupaţii distractive
H 33 Q Joacă jocuri de cooperare în grup, de ex.: fotbal etc.
H 34 Q Joacă jocuri de cărţi simple
I 73 Q Are un interes susţinut pentru dans
I 74 Q Singur îşi organizează distracţiile adecvat, la un
nivel simplu, de ex.: să vadă emisiuni TV, să joace
fotbal
K 113 Q Este membru activ al unui grup, echipă sau altă
organizare
K 114 Q Are anumite ocupaţii preferate, de ex.: să
colecţioneze, să împletească, să pescuiască, să
asculte muzică.
Locul de muncă – Notaţi în fiecare subsecţiune numai constatarea
care reprezintă cel mai înalt nivel de performanţă. Umbriţi intens pe
diagramă cel mai înalt nivel şi toate nivelurile care îl preced în
aceeaşi subsecţiune.
Aplicaţie
H 35 Lucrează bine, dar numai cu supraveghere
constantă
149
I 76 Face un lucru îngrijit şi necesită puţină stimulare
K 116 Lucrează îngrijit şi face greşeli puţine
Viteza şi randamentul
H 37 Lucrează încet, folosind mai mult timp decât
necesarul, trebuie să fie admonestat
I 77 Lucrează ordonat, cu viteză rezonabilă, fără să fie
nevoie de multă încurajare
K 117 Lucrează chiar repede, fără a pierde timp, fără să
necesite supraveghere
Exactitatea
H 38 Înţelege că a greşit şi se opreşte, dar nu lucrează
mai departe
I 78 În general, îşi dă seama de greşeli şi cere sfaturi
K 118 Observă repede greşelile făcute şi la corectează
dacă poate.
Respectarea timpului
H 39 În general punctual, dar trebuie să i se amintească
mereu
I 79 În general este la timp şi necesită în această privinţă
puţină supraveghere
K 119 Întotdeauna punctual, nu necesită supravghere
Grija faţă de unelte şi materiale
H 40 Are grijă de unelte şi materiale, dar trebuie să i se
reamintească frecvent
I 80 Risipeşte puţin sau deloc, necesită numai puţină
supraveghere
K 120 Este atent şi economiseşte din proprie iniţiativă.
150
Înregistrarea personalităţii
Acest formular de înregistrare rezumă într-o formă grafică,
comodă, diferitele aspecte ale personalităţii. S-au dat la scara
anterioară, câteva indicaţii despre cum trebuie testat fiecare aspect al
personalităţii pe acest sistem de 4 puncte, dar aceste îndrumări nu
trebuie urmate foarte strict. Adesea, este chiar imposibil să se prindă
comportamentul sau atitudinile în descrieri precise şi de aceea e de
preferat să se folosească o scară cu patru puncte, unde punctul I
reprezintă comportamentul “normal” sau cel social cel mai dorit, iar
punctul IV comportamentul care face adaptarea socială cea mai
dificilă. Nu este necesar să se puncteze numai cele patru puncte, ci
sunt bune şi marcajele la jumătatea distanţei dintre două puncte sau o
altă poziţie intermediară. Datele reprezentând aprecierile trbuie să fie
corectate pentru a obţine un grafic indicând gradul de adaptare la
exigenţele comunităţii.
Temperamentul I II III IV
I. Totdeauna sau aproape totdeauna este
supărat, mânios
II. Oscilaţii de dispoziţie, dar cea mai mare
parte a timpului îşi reţine mânia
III. Iritabil şi prost dispus
IV. Frecvente izbucniri de mânie
Docilitatea
I. Doreşte să mulţumească pe cei din jur şi
este de cele mai multe ori binevoitor
II. Aproape întotdeauna este serviabil şi
cooperant
III. Frecvent este necooperant, nu poate fi
antrenat
IV. Refuză activ să coopereze, devine
agresiv şi destructiv
Reacţia la corecţie
I. Reacţionează rezonabil şi încearcă să se
corecteze
II. Devine anxios şi/sau ţipă
III. Se supără şi lasă să se vadă aceasta;
sfidează, se închide în tăcere, grosolan,
strigă, este violent (şi IV)
151
I II III IV
Sociabilitatea
I. Este deschis aproape cu toată lumea şi
răspunde repede
II. Răspunde cu oarecare ezitare, este ataşat
numai de puţine persoane.
III. Este închis în sine, dar este “accesibil”
IV. Solitar, trăieşte în lumea lui
Atitudinea faţă de adulţi
(alţii decât părinţii) şi faţă de autoritate
I. Într-adevăr util şi îndatoritor
II. De cele mai multe ori comportament
satisfăcător deşi uneori este brutal,
provocator etc.
III. Nesigur şi reacţii imprevizibile. rar
comportament iresponsabil
IV. Sfidător, provocator, se place numai pe
sine
Maturitatea emoţională
I. Deschis şi prietenos, dar nu cere să fie în
relaţie cu ceilalţi
II. Manifestă şi cere prietenie cu ceilalţi
III. Mofturos, gelos, oscilaţii mari de dispoziţie
IV. Evită relaţii afectuoase (chiar când le
doreşte)
Atitudinea celorlalţi copii faţă de el
I. Popular şi plăcut de cei mai mulţi.
II. Acceptat de ceilalţi, care în general sunt
prietenoşi cu el.
III. Ceilalţi îl iau prea puţin sau deloc în seamă
IV. Neplăcut şi respins de cei mai mulţi copii
Cinstea
I. Poate fi crezut că spune adevărul
II. De cele mai multe ori poate fi crezut
III. Mai mult lasă frâu liber imaginaţiei decât
minte
IV. Frecvent spune minciuni în mod conştient
152
I II III IV
Onestitatea
I. Cinstit şi respectă proprietatea altuia
II. “Se serveşte” din lucrurile altora şi “uită” să
le dea înapoi
III. Ocazional “şterpeleşte”
IV. Este “lung de mână”
Aplicaţia
I. Activ, se străduieşte cu rost, este dornic de
lucru
II. Doreşte să activeze, dar trebuie împins în
permanenţă
III. Nu poate să persiste în activivitate, neliniştit,
hiperactiv
IV. Inactiv, încet, aproape imobil, neeficient,
neajutorat.
Folosirea limbajului
I. Conversează cu uşurinţă, comentează cu
colegii (chiar dacă are un handicap de
vorbire).
II. Răspunde la întrebări şi de bună voie să
informaţii când i se cer
III. Cu colegii vorbeşte monosilabic, nu
vorbeşte cu “autoritate”
IV. Cu greu are o activitate verbală.
P.A.C. II este precedat de P (Primary) P.A.C. şi de P.A.C. I

Criteriile de cotare sunt constituite în manualul P.A.C.
Evaluarea progresului individual al copilului de-a lungul anilor
se face folosind P.E.I. I (Indexul de evaluare al progresului).
153
2. Scala comportamentelor de adaptare
SCALA COMPORTAMENTELOR DE ADAPTARE

Numele şi prenumele .........................................................................
Data naşterii ........................................... Sexul ..................................
Identificare specială ............................................................................
Numele persoanei care completează scala ........................................
Data completării .................................
Sursa de informare şi relaţia cu persoana evaluată ...........................
............................................................................................................
Informaţii suplimentare .......................................................................
............................................................................................................
Instrucţiuni
Această scală constă dintr-un număr de afirmaţii care descriu
moduri în care oamenii acţionează în diferite situaţii. Există mai multe
feluri de aplicare a scalei; acestea, împreună cu instrucţiunile detaliate
de notare şi interpretare, sunt incluse în manualul care însoţeşte
scala.
Instrucţiuni pentru partea I

Există două tipuri de itemi în prima parte a scalei. În cazul
primului vi se cere să alegeţi numai UNUL din cele câteva răspunsuri
posibile. De exemplu:
2 Masa în public (încercuiţi numai un răspuns)
comandă mese complete în restaurante 3
comandă mese simple, precum hamburgheri 2 2
comandă băuturi răcoritoare 1
nu face comenzi 0
Se poate observa că aceste afirmaţii sunt aşezate în ordinea
dificultăţilor: 3, 2, 1, 0.
Încercuiţi afirmaţia care descrie cel mai bine dificila sarcină pe
care o poate îndeplini persoana în mod obişnuit. În acest exemplu,
persoana observată poate comanda mese simple, dar nu poate
154
comanda mese complete. Prin urmare, cifra 2 este încercuită. La
notare se scrie cifra 2 în cercul din dreapta.
În cazul celui de-al doilea tip de itemi, se cere să se bifeze
TOATE afirmaţiile care se aplică persoanei evaluate. La notare,
numărul de comportamente bifate este scăzut din numărul total de
comportamente, iar rezultatul este scris în cercul din dreapta.
Majoritatea itemilor, totuşi, nu necesită această scădere; în locul ei se
notează direct numărul bifat.
Afirmaţia Nimic din toate acestea este inclusă numai în
scopuri administrative şi nu trebuie numerotată în această scală
(notare).
Unii itemi pot avea drept subiect comportamente care sunt în
mod clar împotriva regulilor locale sau comportamentale care, care
pur şi simplu, nu pot apărea, deoarece nu există posibilitatea (ex.: o
masă la restaurant este imposibilă pentru o persoană imobilizată la
pat). În aceste cazuri, trebuie totuşi realizată notarea. Daţi credit
persoanei evaluate pentru comportamentul respectiv, dacă sunteţi
absolut sigur că îl poate îndeplini fără vreo pregătire suplimentară,
dacă i se oferă posibilitatea.
Scrieţi IR (împotriva regulilor) sau NAP (Nu are posibilitatea)
alături de notarea făcută în aceste cazuri. Aceste notaţii nu vor afecta
notarea acelui item, dar vor contribui la înţelegerea şi interpretarea
mediului şi comportamentului de adaptare ale persoanei evaluate.
Vă rugăm să respectaţi următoarele reguli în completarea
scalei:
1. La itemii în care se specifică “cu sprijin “ sau “cu ajutor” pentru
îndeplinirea sarcinii, aceste specificaţii se referă la un ajutor fizic
direct;
2. Daţi-i persoanei credit pentru un item chiar dacă are nevoie de
încurajări sau sugestii verbale pentru a îndeplini sarcina, cu
excepţia itemilor în care se specifică clar “fără încurajare” sau
“Fără a i se reaminti”;
Această scală este elaborată pentru folosinţa generală. Prin
urmare, unii itemi pot fi inadecvaţi specificului evaluării. Dar vă
rugăm să încercaţi completarea tuturor itemilor.
155
PARTEA I
I. AUTONOMIA
A. MASA
1. Folosirea instrumentelor de mâncare
(încercuiţi numai un răspuns)
Foloseşte cuţitul şi furculiţa corect şi ordonat 6
Foloseşte cuţitul pentru a tăia şi unge pe
pâine 5
Se hrăneşte cu lingura şi furculiţa foarte bine 4
Se hrăneşte cu lingura şi furculiţa vărsând
mâncare în jur 3
Se hrăneşte cu lingura bine 2
Se hrăneşte cu lingura vărsând mâncare în jur 1
Se hrăneşte cu degetele sau trebuie să fie
hrănit 0
2. Masa în locuri publice
Comandă mese complete în restaurante 3
Comandă mese simple (hamburgheri, hot dogs) 2
Comandă băuturi răcoritoare la chioşc 1
Nu comandă nimic în locuri publice 0
3. Băutul
Bea fără să verse, ţinând paharul într-o mână 3
Bea din ceaşcă sau pahar, neajutat, curat,
ordonat 2
Bea din ceaşcă sau pahar, neajutat, dar
vărsând destul de mult 1
Nu bea din ceaşcă sau pahar decât ajutat 0
4. Maniere la masă
(verificaţi toate afirmaţiile care sunt aplicabile)
Înghite mâncarea fără să o mestece _______
Mestecă mâncarea cu gura deschisă _______
Îi cade mâncare pe maşa sau podea _______
156
Foloseşte incorect şerveţelele sau nu le
foloseşte deloc _______
Vorbeşte cu gura plină _______
Ia mâncare din farfuria altora _______
Mânăncă prea repede sau prea încet _______
Se joacă cu degetele în mâncare _______
Nici una din afirmaţiile anterioare _______
8 numere verificate; nu se aplică dacă copilul trebuie ţinut în pat sau/şi

are numai mâncare lichidă; dacă se confirmă, introduceţi un 0 în
cercul din dreapta.
A. MASA ______________se adună 1–4_________
B. FOLOSIREA TOALETEI
5. Instruirea pentru toaletă
Nu are niciodată accidente la toaletă 4

Nu are niciodată accidente la toaletă pe timpul
zilei 3
Ocazional are accidente la toaletă pe timpul
zilei 2
Frecvent are accidente la toaletă pe timpul
zilei 1
Nu este deloc instruit pentru toaletă 0
6. Participarea la folosirea toaletei
Îşi dă pantalonii jos la toaletă fără să fie
ajutat _______
Stă pe scaunul de la toaletă fără să fie ajutat_______
Foloseşte hârtia igienică adecvat _______
Trage apa la toaletă după folosirea ei _______
Se îmbracă fără să fie ajutat _______
Îşi spală mâinile fără să fie ajutat _______
B. FOLOSIREA TOALETEI ______se adună 5 – 6___
157
C. CURĂºENIA
7. Spălatul mâinilor şi a feţei
Îşi spală mâinile cu săpun _______

Îşi spală faţa cu săpun _______
Îşi spală mâinile şi faţa cu săpun _______
Îşi şterge mâinile şi faţa _______
Nici una din afirmaţiile de mai sus _______
8. Baia
(încercuiţi un singur răspuns)
Pregăteşte singur şi duce la bun sfârşit baia,
fără să fie ajutat 6
Se spală şi se şterge complet, fără să fie
ajutat sau să i se sugereze prin cuvinte 5
Se spală şi se şterge singur, rezonabil de
bine, fără să fie ajutat prin sugestii 4
Se spală şi se şterge singur, fiind ajutat 3
Încearcă să se săpunească şi să se splele
singur 2
Cooperează când este spălat şi şters de alte
persoane 1
Nu face nici o încercare să se spele sau să se
şteargă singur 0
9. Igiena personală
(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)
Are un miros puternic sub braţ _______
Nu îşi schimbă singur lenjeria de corp în
mod regulat _______
Pielea este deseori murdară dacă nu este
ajutat să se menţină curat _______
Nu îşi păstrează curăţenia nasului singur _______
4 numere verificate; nu este cazul când este complet dependent de

alte persoane; dacă da, introduceţi 0 în cercul din dreapta
10. Spălatul dinţilor
Aplică pasta de dinţi şi îşi perie dinţii cu
mişcări pe verticală 5
158
Aplică pasta de dinţi şi îşi perie dinţii 4
Îşi perie dinţii fiind ajutat, dar nu poate aplica
pasta de dinţi 3
Îşi perie dinţii fiind sub supraveghere 2
Cooperează când i se perie dinţii 1
Nu face nici o încercare pentru a-şi peria dinţii 0
11. Menstruaţia
(încercuiţi numai un răspuns; pentru sexul masculin încercuiţi
“Nu are menstruaţie”)
Nu are menstruaţie 5
Are grijă de tot ce e necesar pentru
menstruaţie, fără a fi ajutat sau a i se
reaminti 5
Se îngrijeşte destul de bine în timpul
menstruaţiei 4
Ajută la schimbarea pansamentelor în timpul
menstruaţiei 3
Indică atunci când pansamentele trebuie
schimbate în timpul menstruaţiei 2
Indică începutul menstruaţiei 1
Nu doreşte să se îngrijească sau caută ajutor
în timpul menstruaţiei 0
C. CURĂºENIA __________se adună 7 – 11_____
D. PREZENTAREA GENERALĂ
12. Postura
Gura atârnă deschisă _______
Capul atârnă în jos _______
Burta iese în evidenţă datorită posturii _______
Umerii sunt aplecaţi în faţă şi spatele îndoit _______
Merge cu degetele în interior sau în
exterior _______
Merge cu picioarele foarte depărtate _______
Este nesigur, îşi târăşte sau se spijină pe
picioare când merge _______
Merge în vârful picioarelor _______
159
8 numere verificate; nu este cazul când trebuie să stea în pat sau
ambulatoriu; dacă DA, introduceţi un 0 în cercul din dreapta
13. Îmbrăcatul
Hainele nu vin cum trebuie, dacă nu este
ajutat _______
Poartă haine rupte sau mototolite, dacă nu
i se atrage atenţia _______
Poartă din nou hainele murdare, dacă nu i
se atrage atenţia _______
Nu ştie diferenţa dintre pantofi de lucru şi
cei buni _______
Nu alege haine diferite pentru evenimente
oficiale şi neoficiale _______
Nu poartă haine diferite pentru condiţii de
vreme diferite _______
5 numere verificate; nu este cazul când persoana este complet
dependentă de alte persoane; dacă se confirmă, introduceţi un 0 în
cercul din dreapta.
D. Prezentare generală __________se adună 12 – 13___
E. GRIJA PENTRU ÎMBRĂCARE

14. Grija pentru îmbrăcăminte
Îşi şterge şi îşi lustruieşte patofii când este
necesar _______
Îşi pune hainele în sertar sau dulap în
ordine _______
Dă hainele la spălat fără să i se
reamintească _______
E. GRIJA PENTRU ÎMBRĂCARE___se introduce 14__
F. ÎMBRĂCATUL ªI DEZBRĂCATUL
15. ÎMBRĂCATUL
160
Se îmbracă singur şi complet 4
Se îmbracă singur şi complet cu ajutorul
sugerărilor verbale 3
Se îmbracă singur prin tragerea sau punerea
tuturor hainelor, cu ajutorul sugerărilor
verbale şi ajutor pentru a lega sau prinde
ceva (nasturi, capse, fermoar) 2
Cooperează când este îmbrăcat, prin
introducerea braţelor şi picioarelor 1
Trebuie îmbrăcat complet de altcineva 0
16. Dezbrăcatul la momente adecvate
Se dezbracă singur, complet 5
Se dezbracă singur complet cu ajutorul
îndemnurilor verbale 4
Se dezbracă singur prin desfacerea hainelor
(fermoar, nasturi, capse) fiind ajutat şi
trăgând sau scoţându-le la auzul
îndemnurilor verbale 3
Se dezbracă singur, fiind ajutat în desfacerea
şi tragerea sau scoaterea majorităţii hainelor 2
Cooperează când este dezbrăcat prin
întinderea braţelor sau picioarelor 1
Este dezbrăcat complet de altcineva 0
17. Pantofii
Îşi pune pantofii corect, fără ajutor _______
Îşi leagă şireturile fără ajutor _______
Îşi desface şireturile fără ajutor _______
Îşi scoate pantofii fără ajutor _______
F. ÎMBRĂCATUL ªI DEZBRĂCATUL _se adună 15 – 17__
G. CĂLĂTORII
18. Simţul direcţiei
161
Merge la câteva blocuri distanţă de la spital
sau şcoală sau la câteva de acasă, fără să
se piardă 3
Merge pe terenul din jurul spitalului, şcolii,
casei fără se se piardă 2
Merge singur în jurul casei, şcolii, spitalului 1
Se pierde de câte ori părăseşte propria arie
de locuit 0
19. Transportul public
Merge singur cu trenul, autobuzul pe
distanţe mari _______
Merge cu taxiul singur _______
Merge singur cu metroul sau autobuzul pe
rute necunoscute _______
Merge singur cu metroul sau autobuzul pe
rute cunoscute _______
G. CĂLĂTORII ___________se adună 18 – 19______
H. ALTE ELEMENTE DE AUTONOMIE

20. Telefonul
Foloseşte cartea de telefon _______
Foloseşte cartela pentru telefon _______
Face apeluri telefonice de la telefoane
particulare _______
Răspunde corect la telefon _______
Preia mesaje telefonice _______
Nici una din cele de mai sus _______
21. Elemente de comportament autonom în diferite situaţii
Îşi pregăteşte singur patul seara _______
Se culcă fără să fie ajutat _______
Are un control obişnuit al apetitului,
mănâncă moderat _______
ªtie preţul timbrelor pentru scrisori,
cumpără timbre de la poştă
162
Se îngrijeşte de propria sănătate, îşi
schimbă hainele când e ud _______
ªtie cum şi de unde poate obţine ajutorul
unui doctor; cunoaşte posibilităţile oferite
de serviciile existente _______
H. ALTE ELEMENTE DE AUTONOMIE ___20 + 21__
I. COMPORTAMENT AUTONOM___se adună A-H__
II. DEZVOLTAREA FIZICĂ
A. DEZVOLTAREA SENZORIALĂ
(Abilităţi de funcţionare observabile)
22. Vederea (cu ochelari, dacă este cazul)

Nici o dificultate de vedere 3
Câteva probleme de vedere 2
Dificultate mare de vedere 1
Nu vede deloc 0
23. Auzul (cu proteză auditivă, dacă este cazul)
Nici o dificultate de auz 3
Câteva probleme de auz 2
Dificultate mare de auz 1
Nu aude deloc 0
A. DEZVOLTAREA SENZORIALĂ___se adună 22-23___
B. DEZVOLTAREA MOTORIE
24. Echilibrul corpului
Stă pe vârful picioarelor zece secunde, dacă i
se cere 5
Stă pe un picior 2 secunde, dacă i se cere 4
Stă în picioare fără sprijin 3
Stă în picioare cu sprijin 2
Stă în şezut fără sprijin 1
Nici una din cele de mai sus 0
163
25. Mersul şi alergatul
Merge singur _______
Urcă şi coboară scările singur _______
Coboară scările prin alternarea picioarelor _______
Aleargă fără să cadă des _______
Sare, ţopăie, sare coarda _______
26. Controlul mâinilor
Prinde o minge _______
Aruncă o minge cu mâna _______
Ridică ceşti şi pahare _______
Apucă cu degetul mare şi arătătorul _______
27. Funcţionarea membrelor
Îşi foloseşte eficient braţul drept _______
Îşi foloseşte eficient braţul stâng _______
Îşi foloseşte eficient piciorul drept _______
Îşi foloseşte eficient piciorul stâng _______
B. DEZVOLTAREA MOTORIE____se adună 24-27___
II. DEZVOLTAREA FIZICĂ_______se adună A-B___
III ACTIVITĂºI ECONOMICE
A. MÂNUIREA BANILOR ªI PLANIFICAREA

BUGETULUI
28. Mânuirea banilor
Foloseşte singur posibilităţile oferite de bănci 4
Schimbă banii corect, dar nu foloseşte
posibilităţile bancare 3
164
Adună monezi, bancnote de diferite valori,
până la o anumită sumă 2
Foloseşte banii, dar nu face schimbul 1
Nu foloseşte bani 0
29. Calcularea bugetului
Economiseşte bani pentru anumite nevoi _______
Planifică banii pentru diferite nevoi _______
Cheltuieşte banii după ce şi-a făcut un plan _______
Îşi controlează propriile cheltuieli importante_______
A. MĂNUIREA BANILOR ªI BUGETUL__se adună 28-29_
B. DEPRINDERI PENTRU CUMPĂRĂTURI

30. Comisioane
Merge la mai multe magazine şi alege diferite
articole 4
Merge la un singur magazin şi alege un articol 3
Face comisioane de cumpărare de obiecte
fără să aibă o notiţă 2
Face comisioane de cumpărare de obiecte cu
notiţă 1
Nu poate fi trimis pentru comisioane 0
31. Achiziţionare
Îşi cumpără singur toate hainele 5
Îşi cumpără singur accesoriile vestimentare 4
Face cumpărături fără ajutor 3
Face cumpărături fiind sub o uşoară
supraveghere 2
Face cumpărături sub o supraveghere strictă 1
Nu face cumpărături 0
B. DEPRINDERI PENTRU CUMPĂRĂTURI____30-31___
III. ACTIVITĂºI ECONOMICE________se adună A-B___
165
IV DEZVOLTAREA LIMBAJULUI
A. EXPRIMAREA
32. Scrisul
Scrie cu litere mici şi uşor de înţeles 5
Scrie note sau mesaje scurte 4
Scrie 40 de cuvinte 3
Scrie 10 cuvinte 2
Scrie propriul nume 1
Nu poate scrie nici un cuvânt 0
33. Expresii non-verbale
Afirmaţii cu mişcări ale capului pentru a
exprima fericirea _______
Indică foamea _______
Indică ce doreşte, arătând cu degetul sau
prin vocalize _______
Chicoteşte sau râde când e fericit _______
Exprimă plăcere sau furie prin vocalizae _______
Este capabil să spună cel puţin câteva
cuvinte (dacă se confirmă, introduceţi 6,
indiferent de celelalte puncte) _______
166
34. Articularea
(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile; dacă nu vorbeşte,
verificaţi ultima afirmaţie şi introduceţi 0 în cerc)
Vorbitul este pe un ton jos, slab sau dificil
de auzit _______
Vorbitul este încetinit, deliberat sau chinuit _______
Vorbitul este repezit, accelerat sau grăbit _______
Vorbeşte cu blocări, opriri sau alte
întreruperi neregulate _______
4 numere verificate
35. Propoziţiile
(încercuiţi un răspuns)
Uneori foloseşte propoziţii complexe,
continuând cu “deoarece”, “dar” etc. 3
Pune întrebări folosind cuvinte ca: de ce, cum
ce etc. 2
Vorbeşte cu propoziţii simple 1
Foloseşte numai propoziţii stângace sau
comunică non-verbal 0
36. Folosirea cuvintelor
Descrie acţiunile din poze, imagini 4
Numeşte persoanele sau obiectele când
descrie pozele 3
Numeşte obiecte cunoscute 2
Întreabă denumirea adecvată a unor lucruri 1
Este non-verbal sau aproape non-verbal 0
A. EXPRIMAREA ____________se adună 32-36_______
A. COMPREHENSIUNEA
37. Cititul
Citeşte cărţi pentru copii de 9 ani sau mai
mari 5
Citeşte cărţi pentru copii de 7 ani 4
Citeşte istorioare simple sau comice 3
167
Citeşte diferite semne ca: “Femei”, “Bărbaţi”,
“Nu parcaţi!” etc. 2
Recunoaşte zece sau mai multe cuvinte prin
privire 1
Recunoaşte mai puţin de zece cuvinte sau
nici unul 0
38. Instrucţiuni complexe
Înţelege instrucţiuni conţinând prepoziţii ca:
pe, în, în spate, sub etc. _______
Înţelege instrucţiuni referitoare la ordinea
în care lucrurile trebuie făcute, de ex.:
întâi faci asta, apoi asta _______
Înţelege instrucţiuni care necesită o de-
cizie: “Dacă ..., faci asta, dacă nu, faci ... _______
B. COMPREHENSIUNEA________se adună 37-38______
C. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI SOCIAL

39. Conversaţia
Foloseşte sintagme ca “vă rog”,
“mulţumesc” _______
Este sociabil şi vorbeşte în timpul meselor _______
Vorbeşte altor persoane despre sport,
familie, activităţi de grup etc. _______
40. Diferite aspecte ale limbajului social
Se poate vorbi raţional cu el, ea _______
Răspunde evident când i se vorbeşte _______
Vorbeşte cu sensibilitate _______
Citeşte cărţi, ziare, reviste pentru
amuzament _______
Repetă o povestioară cu puţină sau fără
nici o dificultate _______
Completează destul de bine un formular de
168
angajare _______
A. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI SOCIAL____39+40___
IV DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ____se adună A-C____
V NUMERE ªI TIMP
41. Numere
Face adunări şi scăderi simple 5
Numără zece sau mai multe obiecte 4
Numără mecanic până la zece 3
Numără două obiecte prin 1, 2 2
Face diferenţa între “un”, “mai multe” sau “o
mulţime” 1
Nu înţelege deloc numerele 0
42. Timpul
Spune timpul corect, cu minute, după
ceasul de mână sau cel deşteptător _______
Înţelege intervalele de timp, de ex.: între
330 şi 430 _______
Înţelege echivalentul de timp, de ex.: 915 şi
10 fără 45 _______
Asociază diferite acţiuni şi evenimente cu
timpul arătat de ceas _______
43. Conceptul de timp
Numeşte zilele săptămânii _______
Se referă corect la dimineaţă şi după
amiaza _______
Înţelege diferenţa între zi-săptămână-
minut-oră, lună-an _______
Nici un din cele de mai sus _______
V NUMERE ªI TIMP______se adună 41-43______
169
VI ACTIVITĂºI DOMESTICE
A. CURĂºENIA
44. Curăţenia camerei
Curăţă camera bine (mătură, şterge praful,
face ordine) 2
Curăţă camera dar nu în întregime 1
Nu face curăţenie deloc în cameră 0
45. Spălătoria
Spală hainele _______
Usucă hainele _______
Împătureşte hainele _______
Calcă hainele când este cazul _______
A. CURĂºENIA________se adună 41-43____________
B. Bucătăria
46. Aşezarea mesei
Aşează toate instrumentele de mâncat,
precum şi şerveţelele, sarea, piperul etc. În
poziţiile învăţate 3
Aşează farfuriile, paharele şi tacâmurile în
poziţiile învăţate 2
Aşează farfuriile, tacâmurile, ceştile, fără a
respecta poziţiile învăţate 1
Nu aranjează masa deloc 0
47. Prepararea mâncărurilor
Pregăteşte o masă adecvată, completă (poate
folosi hrana conservată, îngheţată) 3
Amestecă şi găteşte alimente simple (ouă
prăjite, clătite) 2
170
Pregăteşte mâncăruri simple care nu necesită
gătit su amestecat (sandwich) 1
Nu pregăteşte nici un fel de mâncare 0
48. Curăţirea mesei
Curăţă masa de vase casabile şi pahare din
sticlă 2
Curăţă masa de vase incasabile şi de
tacâmuri 1
Nu curăţă masa deloc 0
B. Bucătăria ____________se adună 46-48___________
C. ACTIVITĂºI CASNICE GENERALE

49. Alte activităţi casnice
Spală vasele bine _______
Îşi face patul bine _______
Ajută la folosirea obiectelor de uz casnic
când i se cere _______
Îndeplineşte sarcini în mod obişnuit (ca o
rutină) _______
C. ACTIVITĂºI CASNICE GENERALE___49___
VI. ACTIVITĂºI DOMESTICE ____se adună A-C_____
VII ACTIVITATE PROFESIONALĂ

50. Complexitatea serviciului
Îndeplineşte un serviciu necesitând folosirea
de unelte, maşini 2
Îndeplineşte sarcini simple (grădinărit, spală
podeaua, duce gunoiul etc.) 1
Nu îndeplineşte nici un fel de muncă 0
171
51. Realizarea unei munci
(verificaţi toate afirmaţiile; dacă la punctul 50 a fost încercuit 0,
verificaţi afirmaţia “Nici una din cele de mai sus” şi introduceţi 0 în
acest cerc)
Pune în pericol pe ceilalţi datorită neatenţiei _______
Nu are grijă de uneltele de muncă _______
Este un lucrător foarte încet _______
Îndeplineşte o muncă nelgijent, inexact _______
Nici una in cele de mai sus _______
4 numere verificate
52. Obiceiuri de muncă
(verificaţi toate afirmaţiile; dacă la punctul 50 a
fost încercuit 0, verificaţi afirmaţia “Nici una din
cele de mai sus” şi introduceţi 0 în acest cerc)
Întârzie la serviciu fără un motiv real _______
Absentează de la serviciu _______
Nu termină sarcinile fără o încurajare
permanentă _______
Părăseşte locul de muncă fără permisiune _______
VII ACTIVITATE PROFESIONALĂ ___se adună 50-52___
VIII AUTOCONTROL
A. INIºIATIVA
53. Iniţiativa
Iniţiază majoritatea activităţilor proprii 3
Întreabă dacă este ceva de făcut sau
explorează împrejurimile 2
Se va angaja în activităţi numai dacă i se dă
ceva de făcut sau dacă este coordonat 1
Nu se angajează în activităţile care i se dau
de făcut 0
172
54. Pasivitate
Trebuie să fie determinat să facă anumite
lucruri _______
Nu are ambiţie _______
Pare să nu prezinte nici un fel de interes
pentru lucruri _______
Nu e în mod necesar dependent de
ajutorul altora _______
Mişcările sunt încete şi lente _______
6 numere verificate; nu este cazul când e total dependent de alte

persoane; dacă se confirmă, puneţi 0 în cerc)
A. INIºIATIVA ____________se adună 53-54_________

55. Atenţia
Nu acordă atenţie activităţilor cu scop imediat
mai mult de 15 min. 4
Nu acordă atenţie activităţilor cel puţin 15 min 3
Nu acordă atenţie cel puţin 10 min 2
Nu acordă atenţie cel puţin 5 min 1
Nu acordă atenţie mai mult de 5 min. 0
56. Insistenţa
Se descurajează uşor _______
Eşuează în îndeplinirea sarcinilor _______
Sare de la o activitate la alta _______
Are nevoie de încurajare _______
Nu e cazul dacă e total incapabil de a organiza orice gen de activitate;

dacă se confirmă, puneţi 0
B. PERSEVERENºA ________ se adună 55-56 _______
C. TIMPUL LIBER
173
57. Activităţi în timpul liber
Îşi organizează timpul liber la un nivel
destul de complex (pescuieşte, joacă
biliard etc.) _______
Are un hobby: pictează, colecţionează... _______
Îşi organizează timpul liber adecvat la un
nivel simplu: TV, radio etc. _______
C. TIMPUL LIBER_________________57____________
VIII AUTOCONTROLUL_______se adună A-C_____
IX RESPONSABILITATE
58. Bunuri personale
Foarte independent; întotdeauna are grijă de
bunurile sale 3
De obicei are grijă de bunurile sale 2
Rareori are grijă de bunurile sale 1
Nu este deloc responsabil 0
59. Responsabilitate generală
Foarte conştiincios; îşi asumă multă
responsbilitate, face un efort special pentru
îndeplinirea întotdeauna a sarcinilor 3
De obicei dependent – face un efort să-şi
îndeplinească responsabilităţile; se poate
avea încredere că sarcina dată va fi
îndeplinită 2
Nedemn de încredere – face un efort mic pen-
tru a-şi îndeplini responsabilităţile; nu se
poate avea siguranţă că sarcina dată va fi
îndeplinită 1
Nu i se dau responsabilităţi, nefiind capabil să
îndeplinească nici un fel de responsabilităţi 0
IX. RESPONSABILITATE____se adună 58-59___
174
X SOCIALIZARE
60. Cooperare
Oferă ajutor celorlalţi 2
Este doritor să ajute dacă i se cere 1
Niciodată nu îi ajută pe ceilalţi 0
61. Consideraţie pentru ceilalţi
Prezintă interes în treburile altora _______
Are grijă de bunurile altora _______
Coordonează sau controlează treburile
altora când e nevoie _______
Arată consideraţie pentru sentimentele
altora _______
Arată consideraţie pentru sentimentele
altora _______
62. Conştientizarea “celorlalţi”
Îşi recunoaşte propria familie _______
Recunoaşte şi alte persoane din afara
familiei _______
ªtie lucruri despre alţii: meseria, adresa,
relaţia cu sine etc. _______
Cunoaşte numele persoanelor apropiate
lui: colegi, vecini... _______
Cunoaşte numele persoanelor pe care le
întâlneşte în mod frecvent _______
63. Interacţiunea cu alţii
Interacţionează cu alţii în activităţi, jocuri de
grup 3
Interacţionează cu alţii pentru cel puţin o
perioadă scurtă de timp 2
Interacţionează cu ceilalţi imitativ, cu puţină
interacţiune 1
175
Nu răspunde celorlalţi într-un mod social
acceptabil 0
64. Participare la activităţile de grup
Iniţiază activităţi de grup (leader şi
organizator) 3
Participă la activităţile de grup spontan şi cu
nerăbdare (participant activ) 2
Participă la activităţile de grup dacă e
încurajat să o facă (pasiv) 1
Nu participă la activităţile de grup 0
65. Egoism
Refuză să prefere locul altcuiva pentru
ceva _______
Nu împarte cu ceilalţi _______
Se înfurie dacă lucrurile nu merg cum vrea
el _______
Întrerupe profesorul sau altă persoană
care ajută pe altcineva _______
4 numere verificate; nu e cazul dacă nu are nici o interacţiune sau e
profund retras, interiorizat; dacă se verifică, puneţi 0 în cerc.
66. Maturitate socială
Este prea familiar cu străinii _______
Îi e teamă de străini _______
Face orice să-şi atragă prieteni _______
Îi place să se ţină de mână cu oricine _______
Este de braţul cuiva tot timpul _______
5 numere verificate; nu e cazul dacă nu are nici un fel de relaţii sociale

sau e profund retras; dacă se confirmă, puneţi 0 în cerc
X. SOCIALIZARE _______se adună 60-66_____
176
PARTEA A DOUA – INSTRUCºIUNI
Partea a doua conţine numai un singur tip de chestionar.
Selectaţi acele afirmaţii care sunt advărate despre cel evaluat şi
încercuiţi 1 dacă acel comportament se întâmplă ocazional şi 2 dacă
se întâmplă frecvent. Notaţi “Nici una din cele de mai sus” când este
cazul. La punctaj, totalizaţi fiecare coloană după linia de jos şi
introduceţi totalul acestor numere în cercul din dreapta. Când se
confirmă “Nici una din cele de mai sus”, introduceţi 0 în cercul din
dreapta.
Ocazional înseamnă că acel comportament se întâmplă o
dată într-o perioadă mai lungă sau din când în când.
Frecvent înseamnă că acel comportament se întâmplă destul
de des sau de obicei.
Folosiţi spaţiul “Altele” când:
- persoana are probleme de comportament în plus şi legate
de cele încercuite;
- persoana are probleme de comportament care nu sunt
acoperite de nici una din afirmaţiile din listă.
Comportamentul înscris în rubrica “Altele” trebuie să fie un
exemplu specific de probleme de comportament afirmate în
chestionar. Unele din chestionarele din Partea a II-a descriu
comportamente care nu au nevoie să fie considerate inadaptabile
pentru copiii foarte tineri (ex. împingerea celorlalţi).
Întrebarea dacă un anumit comportament este adaptabil sau
inadaptabil depinde de modul în care acel comportament particular
este privit de oamenii din jur. Oricum, în completarea acestei scale vi
se cere să înregistraţi comportamentul unei persoane cât mai exact
posibil, ignorând pentru moment prejudecăţile dvs. Apoi, când, mai
târziu, interpretaţi impactul comportamentelor raportate, ar trebui să
aveţi în vedere atitudinea socială.
177
PARTEA A II-a
COMPORTAMENT VIOLENT ªI DISTRUCTIV

1. Ameninţă sau trece la violenţă fizică O F
Foloseşte gesturi de ameninţare 1 2
Indirect provoacă vătămări celorlalţi 1 2
Scuipă alte persoane 1 2
Împinge, zgârie, ciupeşte pe ceilalţi 1 2
Trage pe alţii de păr, urechi 1 2
Muşcă pe ceilalţi 1 2
Loveşte cu picioarele sau plesneşte pe alţii 1 2
Aruncă cu obiecte în alţii 1 2
Sugrumă pe alţii 1 2
Foloseşte obiecte ca arme împotriva celorlalţi 1 2
Altele (specificaţi) ....................................................________
- Nici una din cele de sus Total
2. Strică lucrurile personale
Sfâşie, rupe sau mestecă lucrurile sale 1 2
Îşi murdăreşte propriile haine 1 2
Rupe reviste, cărţi etc. 1 2
Altele........................................................................________
3. Strică lucrurile altora
Sfâşie, rupe sau mestecă lucrurile altora 1
2
Murdăreşte lucrurile altora 1
2
Rupe reviste, cărţi sau lucrurile altora 1
2
Altele........................................................................________
4. Strică bunurile publice
Rupe reviste, cărţi şi alte bunuri publice 1
2
În general este dur cu mobilierul (loveşte cu
picioarele, dărâmă, strică) 1
2
178
Sparge ferestre 1
2
Înfundă toaleta cu hârtie, prosoape sau alte
obiecte solide care provoacă inundaţie 1
2
Încearcă să dea foc 1
2
Altele........................................................................________
5. Are ieşiri violente (crize)
ºipă şi plânge 1
2
Tropăie picioarele în timp ce loveşte obiecte
sau trânteşte uşi 1
2
Tropăie picioarele ţipând 1
2
Se aruncă pe podea ţipând 1
2
Altele........................................................................________
I. COMPORTAMENT VIOLENT ªI DISTRUCTIV___1-5___
II COMPORTAMENT ANTISOCIAL
6. Tachinează sau bârfeşte pe alţii
Bârfeşte alte persoane 1
2
Spune poveşti neadevărate sau exagerate
despre alţii 1
2
Tachinează pe alţii 1
2
Îi provoacă pe alţii 1
2
Face haz de alţii 1
2
Altele........................................................................________
7. Face pe şeful şi manipulează pe ceilalţi
179
Încearcă să spună celorlalţi ce să facă 1
2
Cere servicii de la ceilalţi 1
2
Îi dă pe ceilalţi la o parte 1
2
Provoacă “lupte” între alte persoane 1
2
Îi manipulează pe alţii pentru a-i băga în
bucluc 1
2
Altele........................................................................________
8. Întrerupe activităţile altora
Întotdeauna stă în calea celorlalţi 1
2
Se bagă în activitătile altora 1
2
Deranjează activităţile altora 1
2
Împrăştie cu piciorul articolele cu care
lucrează alţii 1
2
Smulge lucrurile din mâinile altora 1
2
Altele........................................................................________
9. Nu ţine cont de ceilalţi
În locurile publice menţine temperaturi care nu
convin şi celorlalţi (închide, deschide
fereastra...) 1
2
Pune TV, radio, pick-up prea tare 1
2
Produce zgomote când ceilalţi citesc 1
2
Vorbeşte prea tare 1
2
180
Se tolăneşte pe mobilă sau în spaţiul necesar
altora 1
2
Altele........................................................................________
10. Manifestă lipsă de respect faţă de bunurile altora
Nu returnează lucrurile împrumutate 1
2
Foloseşte proprietatea altora fără permisiune 1
2
Pierde lucrurile altora 1
2
Strică lucrurile altora 1
2
Nu face diferenţa între bunurile sale şi ale
altora 1
2
Altele........................................................................________
11. Foloseşte un limbaj urât
Foloseşte un limbaj ostil (ex.: prostule,
porcule, jigodie...) 1
2
Înjură, foloseşte un limbaj obscen 1
2
ºipete, ameninţări de violenţă 1
2
Ameninţă pe alţii verbal, sugerând violenţa
fizică 1
2
Altele........................................................................________
II. COMPORTAMENT ANTISOCIAL____se adună 6-11___
III COMPORTAMENT REBEL

12. Fuge sau încearcă să fugă
Încearcă să fugă din spital, şcoală, de acasă 1
2
181
Fuge de la activităţile de grup 1
2
Fuge din şcoală, spital, de acasă 1
2
Altele........................................................................________
13. Se comportă necorespunzător în grupuri organizate
Întrerupe discuţiile din grup, vorbind despre
subiecte fără legătură cu discuţia 1
2
Perturbă jocurile prin refuzul de a respecta
regulile 1
2
Perturbă activităţile de grup prin zgomote şi
gesticulări 1
2
Nu stă locului în timpul lecţiei, prânzului, altor
activităţi de grup 1
2
Altele........................................................................________
III COMPORTAMENT REBEL____se adună 12-13___
IV. COMPORTAMENT PE CARE NU TE POºI BAZA

14. Ia bunurile altora fără a cere permisiunea
A fost bănuit că fură 1
2
Ia lucrurile altora dacă nu sunt încuiate 1
2
Ia lucrurile altora din buzunare, plase, sertare 1
2
Ia lucrurile altora prin deschiderea sau
forţarea lacătelor 1
2
Altele........................................................................________
15. Minte sau înşeală
182
Întoarce adevărul în avantajul său sau
trişează la jocuri, teste, numiri... 1
2
Minte în legătură cu anumite situaţii 1
2
Minte în legătură cu persoana sa 1
2
Minte în legătură cu alţii 1
2
Altele........................................................................________
III COMPORTAMENT PE CARE NU TE POºI
BAZA_______________se adună 14-15____________
V. COMPRTAMENT RETRAS
16. Este inactiv
Stă în şezut sau în picioare într-o anumită
poziţie o perioadă lungă de timp 1
2
Nu face decât să stea şi să-i privească pe
ceilalţi 1
2
Adoarme în scaun 1
2
Stă întins pe podea toată ziua 1
2
Nu pare să reacţioneze la nimic
Altele........................................................................________
17. Este retras
Pare că nu e conştient de ce se întâmplă în
jur 1
2
Este dificil să ajungi la el, să-l contactezi 1
2
Este apatic şi nu răspunde la sentimente 1
2
Are o privire fixă, goală 1
2
183
Are o expresie fixă 1
2
Altele........................................................................________
18. Este timid
Este temător şi timid în situaţii sociale 1
2
Se ascunde în situaţiile de grup (petreceri,
reuniuni...) 1
2
Nu se prea simte bine între ceilalţi 1
2
Preferă să fie singur 1
2
Altele........................................................................________
V. COMPORTAMENT RETRAS______se adună 16-18____
VI COMPORTAMENT STEREOTIP ªI MANIERE

CIUDATE
19. Are comportament stereotip
Îşi bate degetele pe obiecte 1
2
Bate cu piciorul continuu 1
2
Îşi mişcă degetele continuu 1
2
Se plesneşte, se scarpină şi se freacă
continuu 1
2
Îşi scutură părţi ale corpului în mod repetat 1
2
Îşi mişcă sau roteşte capul înainte şi înapoi 1
2
Îşi leagănă corpul înainte, înapoi 1
2
Altele........................................................................________
184
20. Are o poziţie ciudată şi maniere ciudate
Îşi ţine capul înclinat 1
2
Stă cu genunchii sub bărbie 1
2
Merge pe vârfuri 1
2
Stă întins pe podea cu picioarele în aer 1
2
Merge cu degetele în urechi sau cu mâinile pe
cap 1
2
VI. COMPORTAMENT STEREOTIP ªI MANIERE
CIUDATE _______________se adună 19-20________
VIII. MANIERE INADECVATE DE RELAºIONARE

21. Are maniere inadecvate de relaţionare
Vorbeşte prea aproape de faţa celorlalţi 1
2
Suflă în faţa celorlalţi 1
2
Râgâie în faţa celorlalţi 1
2
Sărută pe ceilalţi 1
2
Îmbrăţişează sau strânge pe alţii 1
2
Atinge pe alţii în mod neadecvat 1
2
Se agaţă de alţii şi nu-i mai lasă să plece 1
2
Altele........................................................................________
VIII. MANIERE INADECVATE DE
RELAºIONARE________________21_____________
VIII. OBICEIURI VOCALE INACCEPTABILE

22. Emite sunete perturbatoare sau ticuri verbale
185
Chicoteşte isteric 1
2
Vorbeşte tare sau ţipă la alţii 1
2
Vorbeşte singur cu glas tare 1
2
Râde când nu e cazul 1
2
Scoate sunete neplăcute ca un sâsâit, sunete
de bas... 1
2
Repetă la nesfârşit un cuvânt, frază 1
2
Mimează vorbirea altora 1
2
Altele........................................................................________
VIII. OBICEIURI VOCALE INACCEPTABILE____22____
IX. OBICEIURI INACCEPTABILE SAU EXCENTRICE

23. Are obiceiuri inacceptabile sau ciudate
Miroase totul 1 2
Înghesuie lucruri în buzunare, pantofi 1 2
Trage aţe din propria îmbrăcăminte 1 2
Se joacă cu lucrurile pe care le poartă (nasturi,
şireturi...) 1 2
Păstrează şi poartă articole neobişnuite (ace,
dopuri...) 1 2
Depozitează cantităţi mari de lucruri, alimente 1 2
Se joacă cu saliva 1 2
Se joacă cu fecalele, urina 1 2
Altele........................................................................________
24. Are obiceiuri orale (ale gurii) inacceptabile
Se joacă cu saliva în gură 1
2
Îşi scrâşneşte dinţii auzibil 1
2
Scuipă pe podea 1
2
186
Îşi mănâncă unghiile de la mâini 1
2
Îşi suge degetele sau alte părţi ale corpului 1
2
Suge sau mestecă bucăţi de îmbrăcăminte
sau alte lucruri necomestibile 1
2
Mănâncă lucruri necomestibile 1
2
Bea în timp ce stă pe toaletă 1
2
Pune orice în gură 1
2
Altele........................................................................________
25. Îşi scoate sau sfâşie propriile haine
Rupe nasturii şi fermoarele 1
2
Îşi scoate pantofii şi şosetele într-un mod
neadecvat 1
2
Se dezbracă în momente nepotrivite 1
2
Se dezbracă complet când stă la toaletă 1
2
Îşi sfâşie propriile haine 1
2
Refuză să poarte haine 1
2
Altele........................................................................________
26. Are alte tendinţe şi obiceiuri excentrice
Preferă excesiv locurile unde se stă sau se
doarme 1
2
Stă în picioare într-un loc favorit 1
2
Stă pe locuri care vibrează 1
2
187
Ii e teamă să urce sau să coboare scări 1
2
Nu vrea să fie atins 1
2
ºipă dacă este atins 1
2
Altele........................................................................________
IX. OBICEIURI INACCEPTABILE SAU
EXCENTRICE___________se adună 23-26_________
X. COMPORTAMENT DE AUTOVĂTĂMARE
27. Violenţa fizică asupra propriei persoane
Se muşcă sau se taie singur 1
2
Se plesneşte sau se bate singur 1
2
Îşi loveşte capul sau alte părţi ale corpului de
obiecte 1
2
Îşi smulge părul, urechile 1
2
Se zgârie sau se ciupeşte provocându-şi răni 1
2
Se murdăreşte şi se mânjeşte singur 1
2
Provoacă deliberat gesturi abuzive din partea
celorlalţi 1
2
Irită orice fel de rană ar avea 1
2
Îşi introduce obiecte în propriile urechi, nas,
ochi, gură 1
2
Altele........................................................................________
X. COMPORTAMENT DE AUTOVĂTĂMARE______27____
188
XI. TENDINºE DE HIPERACTIVITATE
28. Are tendinţe hiperactive
Vorbeşte prea mult 1
2
Nu stă liniştit o perioadă prea mare de timp 1
2
Fuge şi sare în mod constant în jurul camerei 1
2
Se mişcă sau se agită tot timpul 1
2
Altele........................................................................________
XI. TENDINºE DE HIPERACTIVITATE________28______
XII. COMPORTAMENT SEXUAL ABERANT

29. Practică masturbaţia
A încercat să se masturbeze pe faţă 1
2
Se masturbează în faţa altora 1
2
Se masturbează în grup 1
2
Altele........................................................................________
30. Îşi expune corpul într-un mod nepotrivit
Îşi expune corpul după folosirea toaletei (fără
să mai fie necesar) 1
2
Stă în public cu pantalonii jos sau cu rochia
ridicată 1
2
Îşi expune corpul excesiv în timpul activităţilor
(joc, dans...) 1
2
Se dezbracă în locurile publice sau în faţa
ferestrei deschise, luminate 1
2
Altele........................................................................________
189
32. Comportament sexual care nu este acceptabil din punct de
vedere social
Seduce excesiv prin gesturi, acţiuni 1
2
Îmbrăţişează sau mângâie prea intens în
public 1
2
Are nevoie de “spectatori” 1
2
Ridică sau descheie hainele altora pentru
atingeri intime 1
2
Are relaţii sexuale în locuri publice 1
2
Este excesiv de agresiv din punct de vedere
sexual 1
2
A violat alte persoane 1
2
Se poate profita uşor de el din punct de
vedere sexual 1
2
Altele........................................................................________
XII. COMPORTAMENT SEXUAL ABERANT____29-32____
XIII. TULBURĂRI PSIHOLOGICE

33. Tinde să-şi supraestimeze propriile abilităţi
Nu îşi recunoaşte propriile limite 1
2
Are o părere prea bună despre sine 1
2
Vorbeşte despre planuri de viitor care nu sunt
realiste 1
2
Altele........................................................................________
34. Reacţionează inadecvat la critici
190
Nu vorbeşte când este corectat 1
2
Se închide în sine şi face “bot” când este
criticat 1
2
Devine supărat când este criticat 1
2
ºipă, plânge când este criticat 1
2
Altele........................................................................________
35. Reacţionează inadecvat la frustrare
Aruncă vina lui asupra altora 1
2
Se retrage şi face “bot” când este împiedicat
să facă ceva 1
2
Devine supărat când este împiedicat să facă
ceva 1
2
Are ieşiri violente, aruncă tot când ceva nu
este cum vrea el 1
2
Altele........................................................................________
36. Cere atenţie sau laude excesive
Vrea laude excesive 1
2
Cere asigurări excesive 1
2
Este gelos pentru atenţia acordată altora 1
2
Acţionează prosteşte pentru a atrage atenţia
altora 1
2
Altele........................................................................________
37. Pare să se simtă persecutat
191
Se plânge de nedreptate chiar când i s-au
oferit părţi, privilegii egale 1
2
Se plânge: Nimeni nu mă iubeşte 1
2
Spune: Toată lumea se ia de mine 1
2
Spune: Lumea mă vorbeşte 1
2
Spune: Lumea este împotriva mea 1
2
Este bănuitor cu oamenii 1
2
Altele........................................................................________
38. Are tendinţe de ipohondrie
Se plânge de boli fizice imaginare 1
2
Se preface bolnav 1
2
Face pe bolnavul după ce boala s-a terminat 1
2
Altele........................................................................________
39. Manifestă alte semne de instabilitate emoţională
Îşi schimbă starea fără un motiv evident 1
2
Se plânge de vise urâte 1
2
Plânge, ţipă în timpul somnului 1
2
Plânge fără un motiv evident 1
2
Pare să nu aibă nici un control emoţional 1
2
Vomită când e supărat 1
2
Pare nesigur şi înspăimântat în activităţile
zilnice 1
2
192
Vorbeşte despre persoane şi lucruri care îi
produc teamă fără un motiv real 1
2
Vorbeşte despre sinucidere 1
2
Altele........................................................................________
XIII. TULBURĂRI PSIHOLOGICE______33-39____
XIV. FOLOSIREA MEDICAMENTELOR

40. Folosirea medicamentelor prescrise
Foloseşte tranchilizante 1
2
Foloseşte sedative 1
2
Foloseşte medicamente anticonvulsive 1
2
Foloseşte energizante 1
2
Altele........................................................................________
XIV. FOLOSIREA MEDICAMENTELOR______40____
193
SUMAR DE PROFIL
Nume şi prenume ............................................

Vârsta ..............................................................
Sexul ...............................................................
Data examinării ...............................................
PARTEA ÎN¢TI
A. Mâncatul ______
B. Folosirea toaletei___
C. Curăţenia_____________
D. Prezentarea generală_______
E. Grija pentru îmbrăcăminte________
F. Îmbrăcatul şi dezbrăcatul____________
G. Călătorii_____________________________
H. Alte elemente de autonomie_________________
I. AUTONOMIA_____________________________
A. Dezvoltarea senzorială________________
B. Dezvoltarea motorie_______________________
II DEZVOLTAREA FIZICĂ____________________
A. Mânuirea banilor şi bugetul___________
B. Deprinderi pentru cumpărături______________
III. ACTIVITĂºI ECONOMICE_________________
A. Exprimarea _______________________
B. Comprehensiunea______________________
C. Dezvoltarea limbajului social________________
IV DEZVOLTAREA LIMBAJULUI______________
V NUMERE ªI TIMP_________________________
194
A. A.Curăţenia__________________
B. Bucătăria_________________________
C. Activităţi casnice generale__________________
VI ACTIVITĂºI CASNICE____________________
VI ACTIVITĂºI PROFESIONALE______________
A. Iniţiativa______________________
B. Perseverenţă______________________
C. Timpul liber______________________________
VIII AUTOCONTROL________________________
IX RESPONSABILITATE_____________________
X SOCIALIZARE ___________________________
PARTEA A DOUA
I Comportament violent şi distructiv_________________
II Comportament antisocial________________________
III Comportament rebel___________________________
IV Comportament nedemn de încredere______________
V Comportament retras___________________________
VI Comportament stereotip şi maniere ciudate__________
VII Maniere inadecvate de relaţionare_________________
VIII Obişnuinţe verbale inacceptabile_________________
IX Obiceiuri inacceptabile__________________________
X Comportament de autovătămare__________________
XI Tendinţe hiperactive____________________________
XII Comportament sexual aberant____________________
XIII Tulburări psihologice___________________________
XIV Folosirea medicaţiei____________________________
195
3. Chestionarul general asupra mediului social-
economic şi cultural familial
Sursa: Michel Gilly, Elev bun, elev slab, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1976.
Scop: Culegerea de informaţii pentru verificarea unor
varacteristici ale mediului familial. El cuprinde:
- Componenţa familiei; vârsta părinţilor şi a copiilor; situaţia
şcolară a acestora din urmă.
- Situaţia profesională a familiei: profesiunile exercitate de
părinţi şi de bunici; vârsta intrării în viaţa activă, stabilitatea
profesională şi orarul de lucru al părinţilor.
- Nivelul de studii al părinţilor: vârsta la terminarea studiilor,
nivelul atins şi diplomele obţinute.
- Starea social-economică a familiei: venitul lunar global şi
condiţiile de locuit.
4. Chestionarul asupra vieţii şcolare a copilului

Sursa: Michel Gilly, Elev bun, elev slab, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1976.
Scop: Determinarea următoarelor caracteristici:
- Începutul studiilor şcolar: adaptarea la grădiniţă şi la cursul
pregătirilor.
- Data şi condiţii;e slăbirii randamentului şcolar (pentru elevii
care au dificultăţi).
- Frecvenţa şcolară.
- Punctul de vedere al mamei asupra motivelor reuşitei sau
eşecului.
- Locul preocupărilor şcolare în viaţa copilului.
Întrebările sunt deschise, adică nu sileşte pe cel chestionat să
opteze pentru unul dintre răspunsurile pregătite dinainte de
anchetator.
196
197

Vlad VI D

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vlad VI D

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

D.

1. Scala de maturitate socială (Gunzburg)

Harta de evaluare progresivă a dezvoltării sociale (I)

Deprinderi sfincteriene şi de spălat

P.A.C. I este precedat de P (Primary P.A.C. şi urmat de P.A.C. II).

P.A.C. II este precedat de P (Primary) P.A.C. şi de P.A.C. I

SCALA COMPORTAMENTELOR DE ADAPTARE

Instrucţiuni pentru partea I

8 numere verificate; nu se aplică dacă copilul trebuie ţinut în pat sau/şi

Nu are niciodată accidente la toaletă 4

B. FOLOSIREA TOALETEI ______se adună 5 – 6___

Îşi spală mâinile cu săpun _______

4 numere verificate; nu este cazul când este complet dependent de

D. Prezentare generală __________se adună 12 – 13___

E. GRIJA PENTRU ÎMBRĂCARE

E. GRIJA PENTRU ÎMBRĂCARE___se introduce 14__

F. ÎMBRĂCATUL ªI DEZBRĂCATUL _se adună 15 – 17__

H. ALTE ELEMENTE DE AUTONOMIE

H. ALTE ELEMENTE DE AUTONOMIE ___20 + 21__

I. COMPORTAMENT AUTONOM___se adună A-H__

II. DEZVOLTAREA FIZICĂ

22. Vederea (cu ochelari, dacă este cazul)

B. DEZVOLTAREA MOTORIE____se adună 24-27___

II. DEZVOLTAREA FIZICĂ_______se adună A-B___

III ACTIVITĂºI ECONOMICE

A. MÂNUIREA BANILOR ªI PLANIFICAREA

A. MĂNUIREA BANILOR ªI BUGETUL__se adună 28-29_

B. DEPRINDERI PENTRU CUMPĂRĂTURI

B. DEPRINDERI PENTRU CUMPĂRĂTURI____30-31___

III. ACTIVITĂºI ECONOMICE________se adună A-B___

B. COMPREHENSIUNEA________se adună 37-38______

C. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI SOCIAL

A. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI SOCIAL____39+40___

IV DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ____se adună A-C____

V NUMERE ªI TIMP______se adună 41-43______

A. CURĂºENIA________se adună 41-43____________

B. Bucătăria ____________se adună 46-48___________

C. ACTIVITĂºI CASNICE GENERALE

C. ACTIVITĂºI CASNICE GENERALE___49___

VI. ACTIVITĂºI DOMESTICE ____se adună A-C_____

VII ACTIVITATE PROFESIONALĂ

VII ACTIVITATE PROFESIONALĂ ___se adună 50-52___

6 numere verificate; nu este cazul când e total dependent de alte

A. INIºIATIVA ____________se adună 53-54_________

Nu e cazul dacă e total incapabil de a organiza orice gen de activitate;

B. PERSEVERENºA ________ se adună 55-56 _______

VIII AUTOCONTROLUL_______se adună A-C_____

5 numere verificate; nu e cazul dacă nu are nici un fel de relaţii sociale

X. SOCIALIZARE _______se adună 60-66_____

COMPORTAMENT VIOLENT ªI DISTRUCTIV

III COMPORTAMENT REBEL

IV. COMPORTAMENT PE CARE NU TE POºI BAZA

VI COMPORTAMENT STEREOTIP ªI MANIERE

VIII. MANIERE INADECVATE DE RELAºIONARE

VIII. OBICEIURI VOCALE INACCEPTABILE

IX. OBICEIURI INACCEPTABILE SAU EXCENTRICE

XII. COMPORTAMENT SEXUAL ABERANT

XII. COMPORTAMENT SEXUAL ABERANT____29-32____

XIII. TULBURĂRI PSIHOLOGICE

XIII. TULBURĂRI PSIHOLOGICE______33-39____

XIV. FOLOSIREA MEDICAMENTELOR

XIV. FOLOSIREA MEDICAMENTELOR______40____

Nume şi prenume ............................................

B. FOLOSIREA TOALETEI ____se adună 5 – 6_

D. Prezentare generală ________se adună 12 – 13_

E. GRIJA PENTRU ÎMBRĂCARE_se introduce 14

H. ALTE ELEMENTE DE AUTONOMIE _20 + 21

I. COMPORTAMENT AUTONOM_se adună A-H

B. DEZVOLTAREA MOTORIE__se adună 24-27_

II. DEZVOLTAREA FIZICĂ_____se adună A-B_

B. DEPRINDERI PENTRU CUMPĂRĂTURI__30-31_

III. ACTIVITĂºI ECONOMICE______se adună A-B_

B. COMPREHENSIUNEA__se adună 37-38

A. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI SOCIAL__39+40_

IV DEZVOLTAREA LIMBAJULUI se adună A-C

V NUMERE ªI TIMPse adună 41-43

A. CURĂºENIAse adună 41-43____

B. Bucătăria __se adună 46-48_

C. ACTIVITĂºI CASNICE GENERALE_49_

VI. ACTIVITĂºI DOMESTICE se adună A-C_

VII ACTIVITATE PROFESIONALĂ _se adună 50-52_

A. INIºIATIVA ____se adună 53-54_

B. PERSEVERENºA __ se adună 55-56 _

VIII AUTOCONTROLUL___se adună A-C_

X. SOCIALIZARE ___se adună 60-66_

XII. COMPORTAMENT SEXUAL ABERANT29-32

XIII. TULBURĂRI PSIHOLOGICE__33-39

XIV. FOLOSIREA MEDICAMENTELOR__40