Vlad VI B

B.
EXAMINAREA MANIFESTĂRILOR
PSIHOPATOLOGICE A FUNCŢIILOR DE
CUNOAŞTERE
1. Examinarea funcţiilor de orientare şi integrare a

comportamentului adaptativ: atenţia, memoria
1.1. Proba de bifare a unor semne
Sursa de informare: Michel Gilly, Elev bun, elev slab, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976.
Material: Două foi de hârtie, una pentru bifarea unui semn, cealaltă
pentru bifarea a două semne. Fiecare din aceste două foi are 40 de
rânduri de câte 25 de semne. adică 1.000 de semne în total. Fiecare
semn este alcătuit dintr-un pătrăţel cu latura de 3 mm, la care este
alăturat un bastonaş situat în exterior, fie în prelungirea unei
diagonale, fie perpendicular pe mijlocul unei laturi. Cele opt poziţii
posibile ale bastonaşului determină opt categorii de câte 125 de
semne fiecare (vezi eşantionul de material).
Scop: Proba propusă de R. Zazzo cuprinde două niveluri de
dificultate. Primul nivel de dificultate constă în a bifa toate semnele
având un bastonaş perpendicular pe mijlocul laturii superioare. Al
doilea nivel de dificultate constă în bifarea tuturor semnelor ce aparţin
altor două categorii. Modelul semnului sau semnlor ce trebuie bifate
este tipărit în partea de sus a fiecărei foi de hârtie corespunzătoare.
Proba presupune efectuarea a trei probe de bifare. Primele
două probe (bifarea unui semn şi bifarea a două semne) corespund
testului realizat de R. Zazzo. Cea de a treia probă este o variantă a
operaţiunii de bifare a două semne. Condiţiile de viteză şi de precizie
sunt aceleaşi ca la primele două probe, dar situaţia este modificată în
sensul că subiectul este invitate să asculte concomitent o înregistrare
sonoră, fiind prevenit că ulterior va trebui să povestească ceea ce a
auzit.
Tehnica: Indicaţia pune accentul deopotrivă pe rapiditate şi pe
precizie; instrucţiunile finale date elevului exact în momentul în care e
gata să începaă lucrul sunt umătoarele: Trebuie să lucrezi bine şi
repede. Bine înseamnă că trebuie să fii atent pentru a nu uita nimic.
Repede înseamnă cât de repede eşti tu în stare. Fii foarte atent să nu
35
uiţi ceva. Dacă greşeşti undeva, ai voie să corectezi. Atenţie ...
Începe!
Imediat după fiecare din cele trei probe, subiectul este întrebat
despre eventualele manifestări de oboseală: Eşti obosit? Te doare
capul? Ochii? Mâna? Încheietura mâinii? Braţul? Antebraţul? Ceafa?
Spatele?
Cea de a treia probă se aplică simultan cu o înregistrare
sonoră. Ea constă în repetarea imediată a testului de bifare a două
semne, în timp ce se ascultă un basm, pe fond muzical. Subiectului i
se dă şi indicaţia da a asculta muzica şi basmul, pe care va trebui să-l
povestească. Se repetă instrucţiunile cu privire la viteză şi precizie.
Elementul sonor intervine după 5 secunde după începerea lucrului.
La bifarea unui semn, întreaga foaie de hârtie este examinată
fără o anumită limitare a timpului. Variabila este timpul. El este notat
după fiecare patru rânduri, adică imediat ce au fost examinate 100 de
semne. La operaţiile de bifare a două semne, timpul şi nu cantitatea
muncii este elementul fix (10 minute). Variabila este deci unitatea de
muncă. Sistemul de coordonate prevăzut pe foaia de hârtie permite să
se repereze poziţia subiectului la sfârşitul fiecărui minut. Se poate
astfel stabili numărul de semne examinate în fiecare minut din cele 10.
Modul diferit în care se procedează la bifarea unui semn faţă de
modul în care se bifează două semne nu schimbă cu nimic spiritul
probei. El ne obligă numai să facem unele clcule puţin diferite, pentru
ca indicii obţinuţi să fie compatibili de la o probă la alta.
Importanţa fundamentală a testului de bifare din cele două
probe constă în faptul că el permite compararea muncii prestate,
cantitativ şi calitativ, în cazul unei sarcini simple şi al unei sarcini
complexe, la niveluri de mobilizare diferite.
Din punctul de vedere al mecanismelor de reglare, putem
considera că factorii de motricitate nu joacă decât un rol secundar.
Precizia nu depinde de calitatea grafiei. Nu are nici o importanţă dacă
semnele sunt bifgate bine sau rău; esenţialul este ca ele să fie bifate
La o anumită vârstă, nici viteza nu depinde de nivelul îndemânării
motorii, cu excepţia cazurilor de handicap grav.
Cotare?
Evaluare?
1.2. Proba Ray de memorie auditivă a cuvintelor
Obiectiv: Acest test constă dintr-o listă ce cuprinde 30 de cuvinte,
alese la întâmplare din vocabularul uzual şi care se întâlnesc foarte
des în limbajul curent. Pentru ca să se evite, pe cât posibil, asocierile
36
care ar putea fi făcute, cuvintele sunt astfel aranjate în succesiunea
lor, încât să nu favorizeze nici o legătiră prin asociere.
Tehnica: Examinatorul trebuie să se asigure mai întâi dacă
condiţiile arătate în tehnica generală sunt realizate. Distribuiţi fiecărui
candidat cte un sfert de coală de hârtie şi cereţi-i să-şi scrie numele,
vârsta şi data examenului. Apoi spuneţi:
Atenţie! Acum vom face o experienţă foarte simplă, cu ajutorul
căreia vom putea vedea care dintre Dvs. are mai multă memorie
(dacă avem de-a face cu copii prea mici, din primele clase ale şcolii
elementare, le vom spune că este vorba de un joc prin care vrem să
vedem care dintre ei ţine minte mai multe cuvinte). Pentru aceasta, eu
am să vă citesc un număr oarecare de cuvinte. (Nu se spune câte
cuvine se vor citi, căci în cazul acesta, subiectul va avea tendinţa să
se ocupe cu verificarea numărului şi nu va reţine cuvintele.) În timp ce
eu citesc, dvs. să vă străduiţi să fiţi cât mai atenţi şi să încercaţi să vă
întipăriţi bine în minte cât mai multe din cuvintele pe care vi le spun.
După ce voi termina de citit toate cuvintele, voi lăsa să treacă câteva
secunde, timp în care nimeni nu scrie nimic, până nu vă spun eu să
începeţi. Veţi scrie apoi cât mai multe cuvinte, iar atunci când credeţi
că nu vă mai puteţi reaminti nici un cuvânt, ridicaţi creionul în sus.
Cuvintele le veţi scrie aşa cum vi le aduceţi aminte, nu este nevoie să
le scrieţi în ordinea în care vi le-am citit. Acum ascultaţi!
Examinatorul începe să citească cu o viteză de un cuvânt la
fiecare două secunde şi cu o intonaţie cât se poate de clară şi
uniformă, următoarele 30 de cuvinte:
1. carton 11. baston 21. manta
2. vagon 12. floare 22. oţet
3. şervet 13. castron 23. şoarece
4. clopoţel 14. plop 24. sugestivă
5. coş 15. cărbune 25. supă
6. bătrân 16. copac 26. lucru
7. albină 17. prăjitură 27. buchet
8. tavă 18. călimară 28. cuţit
9. vânător 19. lămâie 20. barieră
10. pian 20. caiet 30. chibrit
După ultimul cuvânt trec 10 secunde după care se dă comanda:
Începeţi! Scrieţi cuvintele pe care vi le amintiţi. Se lasă 1 – 3 – 5 (în
funcţie de viteza de scris.)
Cotare: Pentru acest test se consideră numărul cuvintelor just
reproduse, pentru fiecare acordându-se un punct. Se iau în
considerare şi cuvintele reproduse cu o ortografie defectuoasă, dacă
37
în mod evident subiectul a reţinut cuvântul, dar nu l-a reprodus corect.
Nu interesează ordinea. Totalul punctajului este raportat la etalon.
Vârsta 13 14 15 16 17 Adulţi
centile
100 21 20 21 21 21 21
90 16 14 15 15 16 16
80 15 13 14 14 15 15
75 14 12 13 13 14 14
70 13 11 12 12 13 13
60 12 10 11 11 12 12
50 11 9 10 10 11 11
40 10 9 9 10 10 10
30 9 8 8 9 10 9
25 8 8 8 9 9 9
20 7 7 7 8 8 8
10 6 6 6 7 7 7
0 0 0 0 0 3 0
2. Nivelul intelectual şi integrarea informaţiilor la

nivelul conceptual - gândirea
2.1. Scara de dezvoltare a copilului

2.1.1. Clasificarea jetoanelor
Material: 40 de jetoane:
– 5 mici rotunde, roşii şi 5 albastre cu diametrul de 3,5 cm;
– 5 mari rotunde, roşii şi 5 albastre, cu diametrul de 6 cm;
– 5 mici părtate, roşii şi 5 albastre cu diametrul de 3,5 cm;
– 5 mari pătrate, roşii şi 5 albastre, cu diametrul de 6 cm;
– 2 cutii
a. Clasificarea după culoare
Desfăşurarea probei
R R
A A
38 R R
A
– Aşezaţi toate jetoanele în dezordine în faţa copilului;
– ¥ncepeţi separarea jetoanelor după culoare: într-o cutie puneţi 1
rotund mic roşu, 2 pătrate mici roşii, 1 rotund mare roşu, iar în
celălalt 2 rotunde mari albastre şi unul pătrat mic albastru.
– Spuneţi copilului: “Acum continuă tu”.
– Când a terminat de clasat (sau când vă comunică el că a termi-
nat), puneţi întrebarea: “Ce ai făcut?” şi apoi “De ce ai făcut asta?”
– Notaţi în protocol atitudinea adoptată de elev şi răspunsurile sale.
Protocolul final va conţine următoarele:

 Copilul clasează după culoare
 Copilul încurcă culorile
 Copilul clasează după alt criteriu
 Alt comportament sau refuz
După răspunsurile la întrebările “Ce ai făcut?” şi eventual “De ce
ai făcut asta?”
 Am clasificat după culoare
 Alt răspuns
 Nu răspunde
– Dacă a reuşit clasificarea şi a dat o explicaţie corectă: 1 punct.
b. Clasificarea după formă
A R A
R
R A
– Amestecaţi bine toate jetoanele;
– ¥ncepeţi separarea jetoanelor după formă: într-o cutie puneţi 2
pătrate mici roşii, şi 1 pătrat mare albastru, iar în celălalt 2 rotunde
mari albastre şi unul rotund mic roşu.
39
– Spuneţi copilului: “Acum continuă tu”
– Când a terminat de clasat, puneţi întrebarea: “Ce ai făcut?” şi apoi
“De ce ai făcut asta?”
– Notaţi în protocol atitudinea şi răspunsurile.
Dacă a reuşit clasificarea şi a dat o explicaţie corectă: 1 punct.
 Copilul clasează după formă
 Copilul încurcă formele
ai făcut asta?”
 Am clasificat după formă
 Alt răspuns
 Nu răspunde
Dacă a reuşit clasificarea şi a dat o explicaţie corectă: 1
punct.
c. Clasificarea după mărime
A R
R R
A R
– Amestecaţi bine toate jetoanele;
– ¥ncepeţi separarea jetoanelor după mărime: într-o cutie puneţi 1
pătrat mic albastru iar în celălalt 1 pătrat mare albastru.
– Spuneţi copilului: “Acum continuă tu”.
– Dacă elevul nu poate continua, ajutaţi-l, punând 1 rotund mic
albastru într-o parte şi 1 pătrat mare albastru în cealaltă.
– Urmaţi aceeaşi procedură ca la punctele 1 şi 2. Când a terminat
de clasat, puneţi îngrebarea “Ce ai făcut?” şi apoi “De ce ai făcut
asta?”
 Copilul clasează după mărime
40
 Copilul încurcă mărimile
ai făcut asta?”
 Am clasificat după mărime
 Alt răspuns
 Nu răspunde
Notaţi în protocol atitudinea adoptată şi răspunsurile.
Dacă a reuşit clasificarea şi a dat o explicaţie corectă: 1 punct
Notare
Clasificare după culoare reuşită + explicaţie verbală corectă = 1 punct
Clasificare după formă reuşită + explicaţie verbală corectă = 1 punct
Clasificare după mărime reuşită + explicaţie verbală corectă = 1 punct
– Pentru elevii ce au reuşit perfect clasificarea la toate probele de
clasificare după culoare, formă şi mărime, se atribuie un punct
suplimentar.
– Notarea maximă la această probă va fi deci de 4 puncte.
d. Serierea bastonaşelor
Material:
– 10 bastonaşe, cu acelaşi aspect, cu lungimi crescătoare de
la 10 la 15,4 cm, cu diferenţe între fiecare de câte 6 mm.
Desfăşurarea probei:
a. Aşezaţi pe masă, în faţa copilului primele trei bastonaşe în
ordine crescătoare, aliniate la bază.
Puneţi în dezordine celelalte bastonaşe.
Daţi comanda: “Acum, continuă tu”, fără altă explicaţie.
b. ¥n caz de eşec, amestecaţi din nou bastonaşele, în afară de
primele trei, şi spuneţi-i: ”Fă o scară din bastonaşe”.
Notare:
– Dacă a efectuat serierea de prima dată: 4 puncte
– Dacă a reuşit serierea după intervenţia examinatorului: 2 puncte
– Dacă a efectuat serierea, dar baza nu este aliniată, chiar după a
doua încercare: 1 punct
Nota maximă de la seriere va fi deci de 4 puncte.
Protocol
 Reuşită din prima încercare 4 puncte
41
 Reuşită după intervenţia verbală a
examinatorului (Fă o scară din bastonaşe) 2 puncte
 Reuşită din prima sau a doua încercare,
dar fără aliniere 1
punct
2.1.2. Conservarea cantităţii
Această probă se utilizează doar pentru copiii de peste 6 ani.
Formularea cerinţelor trebuie să fie mereu aceeaşi (sunt
posibile trei variante, ce pot fi folosite succesiv).
Material
Două bile din plastilină, cu acelaşi diametru (în jur de 4 – 5 cm),
cu două culori diferite.
Atrageţi atenţia copilului că cele două bile sunt egale cantitativ:
Ai tot atâta plastilină de modelat şi aici şi aici sau Câtă plastilină este
aici, este şi aici. Fiţi siguri că, în acel moment, copilul este atent la
dvs.
1. Deformaţi una dintre bile transformând-o în baton.
¥ntrebaţi-l:
a. Acum, este tot atât aici, cât şi dincoace?”, “E tot atât
aici, ca şi aici?” sau “Este mai multă plastilină în bilă sau
în baton?”
b. "De ce?”
Notaţi răspunsurile.
2. Aveţi din nou două bile (refaceţi bila din baton)
Spuneţi: “Vezi, ele sunt identice”
Transformaţi o bilă într-un disc.
Puneţi întrebările a şi b de la punctul 1.
3. Reveniţi la cele două bile iniţiale.
Spuneţi: “Vezi, ele sunt identice”
Rupeţi o bilă în bucăţele mici.
Repuneţi întrebările a şi b.
Notare
– Se consideră reuşită dacă elevul dă explicaţii verbale
satisfăcătoare asupra conservării cantităţii de materie: 2 puncte
pentru fiecare dintre cele trei încercări reuşite, deci un maxim de 6
puncte.
– Dacă elevul, pentru a răspunde corect, nu poate folosi plastilina
pentru a reface bila iniţială (reversibilitate): 1 punct pentru fiecare
dintre încercările la care procedează în acest fel.
42
Exemplu de justificare neconcludentă, demonstrând un mecanism
operatoriu în curs de achiziţie:
(1) Baton
– Nu, deoarece unul este rotund, iar celălat ca
un cârnat; 0 puncte
(2) Disc
– Nu, deoarece unul este plat, iar celălalt o bilă; 0 puncte
(3) Bucăţele
– Da, deoarece le–aţi rupt şi le–aţi împrăştiat. 2
puncte
Exemplu de neachiziţie a conservării materiei:
(1) Baton
– ¥n cârnat este mai multă, pentru că este mai lung; 0
puncte
(2) Disc
– ¥n plăcintă, pentru că este mai mare; 0 puncte
(3) Bucăţele
– Mai multă în bucăţele, pentru că în ele sunt mai
multe decât bila mare 0
puncte
Aceste răspunsuri au fost date după a treia formulare a

întrebării. Alte formulări vor modifica valoarea chestionarului.
Protocol
(Dacă primul răspuns este concludent, nu mai sunt necesare celelalte
întrebări.)
a. Deformarea unei bile, în formă de baton
 Acum, este tot atât aici, cât şi dincoace?
Răspuns:
 E aceeaşi cantitate aici, ca şi aici?
Răspuns:
 Este mai multă plastilină în bilă sau în baton?”
Răspuns:
 De ce?”
Răspuns şi atitudine:
b. Deformarea unei bile, în formă de disc
Răspuns:
43
Răspuns:
Răspuns:
 De ce?”
c. Ruperea unei bile în bucăţele mici
Răspuns:
Răspuns:
Răspuns:
 De ce?”
Notare
– Explicaţii satisfăcătoare privind conservarea materiei
pentru fiecare probă: 2 puncte
– Pentru a răspunde, copilul are nevoie să refacă bila iniţială
pentru fiecare probă: 1 punct
2.1.3. Conservarea lungimii
Această probă nu se foloseşte decât pentru copii cu vârsta de
peste 6 ani.
Formularea cerinţelor trebuie să fie mereu aceeaşi (sunt
posibile trei variante, ce pot fi folosite succesiv).
Material
Două fire flexibile de 10 şi respectiv 15 cm.
– Urmăriţi cu degetele pe rând de–a lungul fiecărui fir, spunând:
“Iată două drumuri: unul pentru a merge de aici, până aici, altul
pentru a merge de aici până aici”
– ¥ntrebaţi “Unde avem mai mult de mers?”, “Acest drum este egal
cu celălalt?”, “Acest drum este mai lung sau mai scurt decât
celălalt?”
– Răspunsul corect al copilului la aceste întrebări este un preambul
al probei şi nu este cotat.
44
– Daţi firului o formă şerpuită, astfel încât cele două capate ale
firului lung să fie aliniate celor ale firului scurt.
– ¥ntrebaţi: “Şi acum, este acelaşi lucru dacă mergem de aici, până
aici?”, “Dacă două furnici merg, una pe aici, alta pe aici, fac
acelaşi drum?
– Apoi: “De unde ştii?”
– Dacă elevul nu dă un răspuns satisfăcător, cereţi–i: “Arată–mi,
cum ştii?”
Notare
– Reuşita este totală dacă elevul a înţeles noţiunea de
conservare a lungimii şi o exprimă fără a fi necesar să
demonstreze practic: 6 puncte – nota maximă.
– Dacă elevul îndreaptă firul pentru a reface linia dreaptă pentru a
arăta diferenţa de lungime: 1 punct.
– Exemplu de justificare ce demonstrează achiziţionarea
conservării:
Răspuns la întrebarea “…este acelaşi lucru dacă mergem de aici,
până aici?”: “Nu, deoarece curbele au o lungime, deci ea este
puţin mai mare.” Copilul a folosit argumentul compensării
(curbele) şi al compensării?? (aşezarea în linie dreaptă).
– Exemplu de justificare instabilă, puţin explicită şi incompletă
(stadiu intermediar înainte de achiziţia conservării – este notat
cu 0 puncte:
După înţelegerea preambulului, la întrebarea “…este acelaşi lucru
dacă mergem de aici, până aici?”, răspunde: “Da”; la întrebarea
următoare “Dacă două furnici merg, una pe aici, alta pe aici, fac
acelaşi drum?, răspunde: “Nu”; iar la “De unde ştii?”, “Pentru că una
este aici şi celalaltă dincolo, una aleargă mai repede?”
Protocol
 Unde avem mai mult de mers?
 Acest drum este egal cu celălalt?
 Acest drum este mai lung sau mai scurt decât celălalt?
Răspuns:
 Şi acum, este acelaşi lucru dacă mergem de aici, până
aici?
Răspuns:
 Dacă două furnici merg, una pe aici, alta pe aici, fac
acelaşi drum?
Răspuns:
 De unde ştii?
45
Răspuns şi acţiune:
Dacă nu oferă un răspuns satisfăcător, întrebaţi-l:

 Arată–mi, cum ştii?”
Răspuns şi acţiune:
Notare:
– Elevul exprimă noţiunea de conservare a lungimii fără a
fi necesară manevrarea firelor: 6 puncte
– Pentru a demonstra diferenţa de lungime, elevul
reface linia dreaptă: 1 punct
2.2.1. TESTUL DE INTELIGENŢĂ BINET-SIMON

Sursa: Ştefănescu Goangă
Atitudinea examinatorului faţă de subiect trebuie să fie, în linii
generale, următoarea: faţă de copiii mici o atitudine de loc, faţă de
copiii mai mari deşteptarea amorului propriu şi a tendinţei de emulaţie,
faţă de cei mai mari şi de adulţi o atitudine francă, prin explicarea
rostului examinării. Bineînţeles, totul adaptat de la caz la caz, ţinând
seama de felul în care subiectul priveşte examinarea.
Pentru examinare, se pot utiliza orele obişnuite de lucru. Copilul
să nu fie luat la orele sau activităţile care l-ar interesa mai mult dedcât
testul, de exemplu, să fie examinat în timp ce colegii lui se joacă sau
au ore distractive etc. De asemenea, să nu i se ia timpul liber, dacă se
obeservă că copilul renunţă cu greu la el. Se va evita examinarea
cipulului prea obosit de joc, de muncă, lipsit de odihnă sau de somn şi
a copiilor bolnavi, indispuşi, convalescenţi etc.
Durata examinării nu trebuie să treacă de anumite limite în timp.
Terman recomandă astfel:
- pentru copii de la trei la cinci ani: 25 – 30 min;
şase la opt ani: 30 – 40 min;
nouă la doisprezece ani: 40 – 50 min.
treisprezece la cincisprezece ani: 50 – 60 min.
- pentru adulţi: 60 – 90 min.
Dacă examinarea nu s-a terminat în acest interval de timp, deşi
este recomandabil ca examinarea să se facă într-o singură şedinţă, o
întrerupem şi continuăm altă dată sau facem o pauză de cca. 10 min.,
timp în care copilul este lăsat să se joace sau să se plimbe afară.
Când se examinează copiii de şcoală, li se recomandă să nu
comunice celorlalţi elevi probele la care au fost supuşi, pentru a
46
exclude de la început orice posibilitate de ajutorare mutuală. Este
recomandabil să se examineze mai întâi copiii ceva mai puţin
inteligenţi, care, chiar dacă ar vorbi, ar fi mai de puţin ajutor colegilor.
Tehnica examinării. Prima condiţie pentru examinnarea obiectivă
este respectarea riguraosă a normelor şi instrucţiunilor date pentru
fiecare test în parte. Tonul în care sunt date instrucţiunile şi atitudinea
examinatorului trebuie să fie mai natirale, dar nu se admite nici o
abatere de la instrucţiuni. Totdeauna se va utiliza textul complet, nu
ne vom bizui niciodată pe memorie, deşi este necesar ca instrucţiunile
să fie cunoscute pe de rost.
Materialul care se utilizează pentru examinare trebuie să fie
dinainte pregătit în ordinea în care va fi aplicat. În felul acesta se
economiseşte timp, iar, pe de altă parte, subiectul nu este lăsat să
aştepte, ceea ce ar produce o scădere a atenţiei şî a interesului
pentru rest.
Fişa de cotare trebuie să fie ţinută la o anumită distanţă de
subiect, pentru a nu se vedea ce se scrie acolo, iar consemnarea
rezultatelor să se facă cât mai repede şi, pe cât posibil, fără să se
distragă atenţia subiectului. În timpul examinării, vor fi consemnate
numai datele absolut necesare, răspunsul întreg nu va fi consemnat
decât în cazul în care nu se poate decide imediat asupra cotării
pozitive sau negative a răspunsului. În astfel de cazuri, stabilirea cotei
se va face numai după terminarea examinării, pentru a nu face copilul
să aştepte. În timpul examinării urmărim atent mişcările copilului şi
comportamentul său, dar nu-l privim prea insistent sau drept în ochi,
pentru a nu-l intimida.
Examinatorul trebuie să fie calm, să nu fie grăbit şi să nu facă
mişcări inutile.
Dacă un copil se încăpăţânează şi nu vrea să răspundă, îl vom
reexamina peste o săptămână, fără să mai amintim de examinarea
precedentă. Este recomandabil ca această a doua examinare să fie
făcută de către un alt examinator.
Când un subiect este prea încrezut şi are o atitudine de
persiflare a testelor, părându-i-se prea uşoare, îi dăm câteva teste
grele, la care eşecul va fi evident pentru subiect.
Stabilirea nivelului mental
În mod obişnuit, examinarea poate începe cu un an sau doi sub
etatea cronologică a subiectului, în afară de cazurile în care este
evidentă o stare de înapoiere sau debilitate mintală. În aceste cazuri,
examinarea va începe cu un an sau doi sub etatea mintală presupusă.
Dacă însă subiectul nu rezolvă chiar numai un singur test de la etatea
47
cu care am început, ne coborâm la testele de la etatea mintală imediat
inferioară, sau dacă este nevoie coborâm chiar mai mult, până
ajungem la etatea la care subiectul rezolvă toate testel. Continuăm
examinarea în sus, până la etatea la care subiectul nu mai rezolvă nici
un test; peste această etapă nu se mai continuă. Când un test revine
la vârstele următoare sub o formă mai grea, continuăm cu acest test
până la etatea la care subiectul nu-l mai poate rezolva. D exemplu,
dacă un copil rezolvă toate testele de la etatea de 5 ani, trei teste de
la 6 ani, două teste de la etatea de 7 ani şi un test de la 8 ani, etatea
sa mintală va fi de 6 ani mintali, căci la cei cinci ani de bază vom
adăuga cele şase teste rezolvate la celelalte vârste, care au fiecare o
valoare de două luni mintale.
Cunoscând etatea mintală şi pe cea cronologică a persoanei
examinate, putem stabili coeficientul de inteligenţă, care se obţine
împărţind etatea mintală prin cea cronologică şi înmulţind rezultatul cu
100.
Întrucât inteligenţa încetează a se mai dezvolta, în general,
peste vârsta de 15 ani, pentru toţi subiecţii care trec peste această
vârstă se va utiliza în calcul valoarea coeficientului de inteligenţă
etatea de 15 ani, care este etatea mintală a omului adult. Prin urmare,
dacă un subiect oarecare are etatea cronologică de 40 de ani şi cea
mintală de 7 ani, el este înapoiat în ceea ce priveşte inteligenţa nu cu
33 de ani, ci numai cu 8 ani mintali. Coeficientul de inteligenţă îl vom
obţine împărţind etatea mintală prin cea cronologică şi înmulţind cu
100. Pentru a vedea ce valori trebuie să acordăm diferiţilor coeficienţi,
dăm tabelul de mai jos.
C.I. Categoria mintală
0 – 22 idioţi
23 – 49 imbecili
50 – 69 moroni
70 – 79 mărginiţi
80 – 89 proşti
90 – 109 normali
110 – 119 deştepţi
120 – 129 seperiori mintal
peste 130 eminenţi
Aplicarea testelor se va face confor instrucţiunilor cate în
capitolul “instrucţiuni speciale”. Examinatorul se va ţine riguros de
aceste instrucţiuni pe care e bine să le cunoască pe de rost, pentru a
înlătura caracterul de artificialitate şi rigiditate a examinării şi pentru a
o face cât mai expeditivă. Pentru aceasta însă este necesar ca orice
48
examinator, înainte de a face o examinare cu scop de diagnoză
exactă, a nivelului mintal, să examineze cca. 20-30 de subiecţi în scop
de exerciţiu.
Rezolvarea dată de subiect fiecărui test va fi consemnată în fişa
de cotare, utilizându-se semnele + şi – şi numai în cazul în care
reuşita sau nereuşita unui test nu poate fi apreciată imediat se va nota
răspunsul întreg, care va fi apreciat cu + sau – la sfârşitul examinării.
Să se observe că, la foecare etate, este dat şi un test altenativ.
Acest test se va utiliza numai în caxzul în care unul dintre testele de la
acea etate, din motive tehnice sau din alte motive, nu a putut fi aplicat
în conditţii satisfăcătoare, deci se va înlocui cu un alt test bine aplicat,
dar pe care subiectul nu l-a putut rezolva.
Observarea conduitei în timpul exminării. Scopul testelor
individuale verbale, a căror instrucţiuni de întrebuinţare le dăm aici
este să măsoare gradul inteligenţei. În cursul examinării însă, un
observator atent poate să adune date foarte utile şi cu privire la un
număr destul de mare de trăsăturo sociale, de temperament şi de
caracter. Aşa de exemplu, se poate vedea dacă un subiect este timid
sau dacă perseverează sau renunţă uşor la o probă care i se pare
grea etc.
Din acest motiv, am anexat la această scară, în afară de fişa
cotare a nivelului mintal şi o fişă de examinări, de trăsături sociale, de
temperament şi caracter, care pot fi observate în timpul examinării.
Pentru fiecare întrebare din fişă, privitoare la câte o trăsătură, am dat
răspunsuri posibile, dintre care examinatorul alege pe aceea care
crede că se potriveşte mai bine persoanei examinate.
INSTRUCŢIUNI SPECIALE
Instruire pentru etatea de 3 ani

6 teste; 1 test = 2 luni
TEST 1 Numele de familie
Tehnica Întrebăm pe copil pe un ton familiar: Cum te cheamă?.
Dacă copilul nu răspunde decât cu numele de botez, stăruim să îşi
spună şi numele de familie, punându-i întrebările: Ionel şi mai cum?;
Numai Ionel?; Ionel Popescu, sau cum?
Cotarea Testul este trecut dacă subiectul spune numele său de
familie. Nu este necesar să pronunţe corect acest nume.
49
Test 2 Părţile corpului
Tehnica Incepem prin a atrage atenţia copilului, uitându-ne cu
prietenie la el, făcând în aşa fel ca şi el să se uite la noi. Apoi
întrebăm: Tu ai gură? Unde e gura ta? arat-o cu degetul! Dacă copilul
ezită sau nu o arată, adăugăm: Deschide gura! La nevoie, repetăm de
două sau trei ori întrebarea. Notăm răspunsul, apoi continuăm: Unde
e nasul tău? Dacă copilul ezită şi nu îl arată, adăugăm: Pune mâna pe
nasul tău. La nevoie repetăm de două sau trei ori întrebarea. Notăm
răspunsul şi continuăm: Unde sunt ochii tăi? Arată-i cu mâna!. Dacă
copilul nu răspunde, îi spunem: Închide ochii! Se poate repeta de trei
ori întrebarea, la nevoie. La fel procedăm şi cu părul.
Tactul şi răbdarea sunt necesare pentru a învinge timiditatea
copilului. Dacă după repetarea de cel mult trei ori a întrebării nu
răspunde, e bine să trecem la cele ce următoare, iar dacă în cele din
urmă răspunde, revenim, o singură dată, la cele la care nu a răspuns.
Cotarea Trei răspunsuri bune din patru. Se acceptă ca răspunsuri
bune şi acelea date prin gesturi neîndoielnice, de ex. deschiderea
guruu, închiderea ochilor.
TEST 3 Repetarea a trei cifre
Material: seriile 6 – 4 – 1 3–5–2 8–3–7
Tehnica Începem prin a atrage atenţia copilului prin solicitarea:
Ascultă şi spune după mine!, dându-i să repete ca exerciţiu numai o
singură cifră: 4 sau 9. După ce copilul a răspuns şi ne-am asigurat că
a înţeles despre ce-i vorba, îi dăm pe rând serii de câte două cifre,
spunându-i Acum spune: 8 – 3; 7 – 4. Cifrele din fiecare serie se
pronunţă clar, la interval de 2”. După acest exerciţiu, continuăm cu
aceeaşi tehnică seriile de trei cifre. De fiecare dată, notăm reuşita sau
nereuşita.
Cotarea Testul este trecut dacă copilul reproduce corect, după o
singură citire, o serie din cele trei serii de cifre.
TEST 4 Repetarea unei propoziţii de şase silabe
Material 1. Eu pun un lemn pe foc.
2. Iarna e tare frig
3. Calul fuge pe drum
Tehnica Începem cu atragerea atenţiei, spunând: Ascultă şi
spune după mine: pisică; zi; am un băţ. La nevoie se poate repeta de
2-3 ori. Se pronunţă prima propoziţie tare şi clar. Se notează
răspunsul. Se continuă la fel cu celelalte, fără a se mai repeta.
Cotarea: Se cere repetarea exactă a unei propoziţii din 3, după
prima citire, fără nici o omisiune sau adaos sau transpunere de
cuvinte. Se exceptează defectele naturale de pronunţie.
50
TEST 5 Numirea obiectelor familiare
Material: o cheie, un briceag, o monedă, un ceas, un creion
Tehnica: Arătăm pe rând obiectele enumerate întrebând la fiecare:
Ce este asta?
Cotarea: Se cer trei răspunsuri corecte din cinci. Obiectele să fie
numite. Se exceptează defectele de pronunţie.
TEST 6 Numirea culorilor
Material: Planşa nr. 3.6; culori: negru; alb; roşu.
Tehnica: Aşezăm înaintea subiectului planşa cu cele trei culori şi,
punând degetul pe prima fâşie colorată (negru) întrebăm pe subiect:
Cum se cheamă culoarea asta? După răspuns, procedăm la fel şi cu
celelalte culori. Nu este permis dacă subiectul a numit greşit o culoare
să revenim asupra ei, punând din nou întrebarea sau să-i atragem
atenţia într-un fel sau altul că a greşit.
Cotarea: Testul este trecut dacă toate culorile sunt numite şi cu
deplină siguranţă. Nu se admite nici o eroare, în afară de cazul în
care, numind greşit o culoare se corectează imediat şi spontan, fără
nici un semn sau intervenţie din partea examinatorului.
TEST Alternativ I Sexul
Tehnica: Dacă copilul este băiat, îi punem următoarea întrebare:
Tu eşti băiat sau fetiţă? Dacă nu răspunde, întrebăm din nou (pe
băiat): Tu eşti fetiţă? (pe fetiţă): Tu eşti băiat?. Dacă răspunsul la
această întrebare este NU sau un semn din cap, atunci spunem:
Atunci, ce eşti (la băiat), eşti băiat sau fetiţă? (la fetiţă), eşti fetiţă sau
băiat?
Cotarea: Testul este trecut dacă copilul cunoaşte neîndoielnic
sexul său. Trebuie să fim foarte circumspecţi în acceptarea altui
răspuns, decât băiat sau fetiţă. Răspunsul DA sau la a doua întrebare,
trebuie controlat cu mare grijă.
TEST Alternativ II Gravurile lui Binet
Material: Planşele nr. III alt.2 şi XIV. alt
Tehnica: Dăm subiectului în mână prima gravură şi-i spunem:
Uită-te la poza asta şi spune-mi ce vezi acolo. Dacă copilul nu
răspunde, cum se întâmplă câteodată din cauza timidităţii, repetăm
întrebarea sub forma următoare: Spune-mi orice din ceea ce vezi
acolo. Dacă nici acum nu răspunde, îi spunem: Vezi un om?,
arătându-l cu degetul. Dacă copilul răspunde corect, îi spunem:
Foarte bine, acum spune-mi ce mai vezi în poză, în afară de om.
Această întrebare nu se Poate pune decât o dată şi numai la prima
gravură. Dacă copilul numeşte unul sau mai multe obiecte, este
întrebat: Ei, ce mai vezi? Notăm răspunsul şi trecem la gravura
51
următoare. După ce i-o dăm în mână îi spunem: Uită-te şi la poza
asta. Spune-mi ce vezi acolo. Aşteptăm răspunsul, fără a mai pune
ate întrebări. Notăm răspunsul şi procedăm la fel şi cu a treia gravură.
Cotarea: Enumerarea a cel puţi trei obiecte dintr-o gravură, după
cea dintâi întrebare.
TEST 1 Compararea liniilor
Material: Planşa IV-1, cu cele două linii paralele.
Tehnica: Prezentăm copilului planşa cu cele două linii paralele,
spunându-i: Vezi aici două linii? Care este cea mai mare? Dacă
copilul întârzie să răspundă, îi spunem: Pune degetul pe cea mai
mare. Pentru a fi sigur că răspunsul nu a fost întâmplător, întoarcem
după câtăva vreme planşa, fără să observe copilul, i-o prezentăm în
poziţie inversă (dacă la prima prezentare linia cea mai lungă a fost jos,
la a doua prezentare, ea va trebui să fie sus), spunând: Uite, alte linii,
arată-mi pe cea mai mare.
Cotarea: Testul este reuşit dacă amândouă răspunsurile sunt
corecte.
TEST 2 Distingerea figurilor geometrice
Material: Planşa IV-2, cu figurile geometrice şi plicul cu acelaşi număr
cu figurile tăiate separat.
Tehnica: ? asupra plicului. După această operaţie, punem copilului
următoarea întrebare: Vezi tu asta? (arătându-i în acelaşi timp
conturul cercului aşezat deasupra cercului) Arată-mi aici
(experimentatorul arată cu degetul celelalte figuri de pe planşă), una
la fel cu asta. Procedăm la fel cu celelalte figuri, arătând mai întâi
pătratul, apoi triunghiul, apoi restul în orice ordine. Corectăm copilul la
prima eroare făcută, spunându-i: Nu, arată-mi una la fel cu asta
(arătând în acelaşi timp, cu degetul conturul figurii aşezate deasupra
plicului.
Cotarea Testul este trecut dacă subiectul arată corect şapte figuri
geometrice din cele zece. Prima eroare contează, chiar dacă copilul s-
a corectat după ce i s-a spus că nu e bine.
TEST 3 Copierea unui pătrat
Material: Planşa IV a, planşa cu pătratul
Tehnica Punem în faţa subiectului planşa cu pătratul, îi arătăm
pătratul de pe ea cu degetul, fără a urmări conturul, spunându: Vezi tu
asta? Apoi îi dăm un creion zicându-i: Poftim, fă şi tu unul la fel cu
ăsta, aici. (pe un sfert de coală de hârtie albă) Dacă copilul exită să
52
deseneze, cum se întâmplă deseori, din cauza timidităţii, îl îndemnăm
cu blândeţe, zicând-i: Hai, începe, una la fel cu asta, aici. Hai,
aşa...Bine. După ce copilul a desenat, îi luăm foaia de hârtie,
zicându-i: Acum mai fă una, dar întocmai una la fel cu asta de aici. (Îi
arătăm din nou pătratul de pe planşă.)
Cotarea: Testul este trecut dacă cel puţin unul din cele trei desene
este asemănător cu unul din modelele de mai jos, însmnate cu
menţiunea de bune. În aprecierea desenului trebuie să avem în
vedere că este mai important ca unghiurile drepte decât ca liniile să fie
întinse sau colţurile total închise. Mărimea pătratului este indiferentă.
Aprecierea trebuie făcută cu severitete.
Dacă copilul trece cu succes acest test, continuăm cu aceeaşi
tehnică-testul de copiere a unui romb, fixat pentru etatea de şase ani
(test 1).
Cotarea: La fel ca la pătrat.
TEST 4 Repetarea a 3-4 cifre
Material: Seriile: 4-7-3-9 2-8-5-4 7-3-6-1
Tehnica: Ca la etatea de trei ani, Test 3. Cifrele se pronunţă la un
intervl de aproximativ o secundă. Cifrele se vor pronunţa clar, dar cu
acelaşi ton.
Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul repetă o serie de patru
cifre după o singură citire, după cele trei serii date.
TEST 5 Repetarea unei propoziţii de 10 silabe
Material: 1. Toamna se culeg fructele din pom.
2. Îl cheamă Nicu, e un copil bun.
3. Când e frig facem focul în sobă.
Tehnica: Ca la etatea de 3 ani, Test 4.
Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul repetă fără greşeală
Testul 3 după o singură citire.
TEST Alternativ Înţelegere de gradul I
Material: 1. Când ţi-e somn, ce trebuie să faci?
2. Când ţi-e frig, ce trebuie să faci?
3. Când ţi-e foame, ce trebuie să faci?
Tehnica: După ce-l facem pe copil atent, întrebăm copiluo: Când
ţi-e somn, ce trebuie să faci? Dacă este nevoie, putem repeta
întrebarea de mai multe ori, pe un ton încurajator. Nici o altă formă de
întrebare nu poate înlocui pe cea de mai sus. Acordăm pentru
răspuns aproximativ 20 de secunde. De obicei, copiii normali de 4 sau
5 ani, răspund imediat sau nu răspund deloc. Tot astfel procedăm şi
cu celelalte două întrebări.
53
Coatarea: Se cer două răspunsuri exacte din trei. Nu se cere o
formă anumită de răspuns. Este suficient dacă problema a fost
înţeleasă şi s-a dat un răspuns rezonabil. Numai tăcerile şi
răspunsurile eronate le considerăm nesatisfăcătoare.
Iată câteva exemple de răspunsuri corecte pentru cele trei
întrebăi:
1. Să mă culc.
2. Să mă îmbrac; Să mă încălzesc la foc; Să mă duc în casă;
Să alerg să mă încălzesc.
3. Să mănânc; Să caut ceva de mâncare; Să cer să-mi dea de
mâncare.
TEST 1 Joc de rabdare
Material: Două triunghiuri drepte, obţinute prin tăierea pe
diagonală a unui dreptughi. Un drepunghi de 6 – 9 cm (plicul nr. V-1).
Tehnica: Punem pe masă, în faţă subiectului, dreptunghiul netăiat
şi alături, dar mai aprope de subiet, aşezăm cele două triunghiuri,
astfel ca cele două capete mari să fie paralele vertical şi la o
depărtare una de alta de 3 cm. Apoi spunem subiectului: Vezi tu
aceste două bucăţi? (Examinatorul arată cele două triunghiuri)
Aşează-le aşa, ca să faci una ca asta. Dacă copilul exită şi nu pune
mâna pe cartoane, îi repetăm instucţiunile şi dacă nici acum nu începe
operaţia îl îndemnăm din nou spunându-i: Hai, aşează-le.
Pentru ca noi înşine să nu facem greşeala să prezentăm
subiectului unul pe dos, ambele triunghiuri sunt însemnate pe partea
cu care sunt aşezate pe masă cu o cruciuliţă. Se fac trei probe.
Aşezăm după fiecare probă cartoanele în poziţia originală, apoi
spunem: Hai, aşează-le încă o dată, aşa ca să faci una ca asta
(examinatorul arată dreptunghiul).
Lăsarea cartoanelor într-o poziţie corespunzătoare după una
sau mai multe încercări timp de un minut, pentru fiecare probă, se
consideră ca o probă nereuşită. De asemenea, dacă subiectul, după
una sau mai multe încercări, cu tot îndemnul nostru spune că nu
poate, va trebui evitat ca subiectul să întoarcă pe dos unul din
triunghiuri.
Dacă l-a întors, testul trebuie încept din nou. Se acordă pentru
fiecare execuţie câte un minut.
Cotare: Testul este reuşit dacă subiectul reuşeşte două probe din
trei.
54
Material: 1. Pe drum trec multe căruţe cu cai.
2. Vara, copiii merg la câmp să se joace.
3. Pe câmp cresc foarte multe flori frumoase.
Texhinca: Atragem atenţia copiluli şi spunem: Ascultă şi repetă ce
îţi spun eu: Casa este mare. dacă a înţeles că trebuie să repete şi
face asta, se trece la prima propoziţie din test. Citim prima propoziţie
pe un ton natural şi clar. Dacă copilul este timid şi nu răspunde,
repetăm prima propoziţie, dar în acest caz, răspunsul nu este luat în
cosiderare. Repetarea se permite numai la prima propoziţie.
Cotarea: Testul este reuşit dacă o propoziţie din trei este repetată
fără greşeală după prima citire.
TEST 3 Numirea culorilor
Material: Utilizăm culorile fundamentale, de ex.: roşu, galben,
albastru, verde (planşa nr. V-3).
Tehnica: Aşezăm înaintea copilului planşa cu cele 4 culori şi,
punând degetul pe prima fâşie colorată (roşu), întrebăm subiectul:
Cum se numeşte culoarea asta? Experienţa arată că întrebarea
trebuie formulată numai în acest fel, pentru a evita răspunsuri
nepotrivite, de ex.: “Aceasta este prima culoare frumoasă”. După
răspuns, procedămla fel şi cu celelalte culori.
Nu este permis, dacă subiectul a numit greşit o culoare, să
revenim asupra ei, repetând întrebarea.
Cotaera: Testul este reuşit dacă toate culorile sunt numite corect şi
cu deplină siguranţă. Nu se admite nici o eroare, în afară de cazul în
care, numind greşit o culoare, copilul se corectează singur, imediat şi
spontan.
TEST 4 Definirea prin întrebuinţare
Material: Cuvintele: lingură, masă, scaun, cal, mamă.
Tehnica: Pentru a pregăti subiectul în vederea răspunsurilor,
examinatorul va pune întrebările în modul următor şi în ordinea
următoare:
Tu ai văzut o lingură! (se acentuează cuvântul văzut, iar
propoziţia se exprimă într-un ton afirmativ, nu interogativ. Ia spune-mi,
ce este o lingură?
Cotarea: Se cer cinci răspunsuri comprehensibile.
TEST 5 Jocul Loto
Material: Planşa Nr. II-5 cu cele 5 cărticele de Loto
corespunzătoare (din plicul cu acelaşi număr)
Tehnica: Aşezăm în faţa subiectului planşa respectivă şi-i spunem:
Pe foaia asta sunt mai mulţi copii. Fiecare dintre ei ţine mâinile şi
55
picioarele în alt fel. Unul ţine o mână în sus şi alta întinsă, altul ţine
amândouă mâinile în sus, altul picioarele desfăcute etc. (arătându-i cu
degetul cele patru exemplificări). Uite aici o cărticică (i-o arătăm), pe
care este un copil la fel ca unul din cei de aici (arătăm planşa). Uită-te
bine la el (i-l dăm în mână) şi aşează-l aici, pe foaia asta (arătăm
planşa) peste copilul care ţine mâinile şi picioarele întocmai ca el.
Dacă subiectul nu înţelege, repetăm această din urmă
instrucţiune. Notăm R, punem deoparte cărticica de Loto cu care a
lucrat subiectul şi continuăm astfel: “Uite aici alt corp, aşează-l şi pe
acesta pe foaia asta (arătăm planşa) peste copilul care ţine mâinile şi
picioarele întocmai ca el. Notă R, punem cărticica la o parte şi
procedăm la fel cu restul cărticelelor de Loto până la sfârşit.
Cărticelele se dau subiectului în următoarea ordine:
1–2–5–6
3–4–7–8
Fiecare cărticică aşezată incorect reprezintă o eroare. Examinatorul
însuşi trebuie să fie atent, spre a nu face sau a nu lăsa să se
strecoare vreo greşeală.
Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul aşează corect cel puţin
5 din cele 8 cărticele.
TEST 6 Atingerea cuburilor în ordine neregulată
Material: Patru cuburi de aceeaşi culoare şi mărime.
Tehnica: Aşezăm pe masă în faţa subiectului, în ordine, pe
orizonatală, cele patru cuburi, la distanţă de 5 cm unul de altul, după
cum următoarea schemă:
Subiect
4. 3. 2. 1.
Examinator
Numerele de pe cuburi sunt înspre examinator, pentru a se
orienta după ele când dă proba. Spune apoi subiectului: Uită-te la
mine; ce fac eu fă şi tu, întocmai ca mine. Atingem cu degetul arătător
de la mâna dreată cuburile în ordinea arătată mai jos pentru prima
probă, începând de la stânga spre dreapta subiectului, la un interval
de o secundă pentru fiecare atingere, apoi spunem: Acum fă şi tu
întocmai ca mine. dacă subiectul nu înţelege, repetăm o singură dată
instrucţiunea. Notăm răspunsul şi procedăm la fel cu restul probelor.
Probe: I. 1–2–4
II. 1–3–4
III. 2–3–4
Nu este permisă nici o altfel de explicaţie sau indicaţie, de nici
un fel.
56
Cotarea: Restul este trecut dacă subiectul reproduce fără nici o
eroare o singură serie din trei. dacă subiectul trece cu succes acest
test, continuăm cu aceeaşi tehnică testele similare de cuburi de la
testul 4 pentru etatea de 6 ani.
TEST Alternativ Compararea a două greutăţi
Material: Două cutii, având greutatea de 3 şi 5 gr., identice ca
mărime, formă şi înfăţişare. Cutia de 3 gr. este însemnată cu litera E,
iar cea de 15 gr. cu litera I. Cutiile trebuie date cu literele înspre masă,
ca subiectul să nu se poată orienta după ele.
Tehnica: Punem greutăţile pe masă, înaintea subiectului, lăsând
între ele o distanţă de 5 – 6 cm. Apoi îi spunem: Aici sunt două cutii,
încearcă-le şi dă-mi cutia cea mai gre. Dacă copilul nu răspunde sau
nu cântăreşte cutiile în mână, îi spunem din nou: Încearcă-le şi dă-mi
cutia cea mai grea. Unii copii răspund la întrebare, arătând cu degetul
sau punând mâna pe cutii fără să le cântărească. În cazul acesta,
spunem copiului: Nu aşa, ia-le în mână şi vezi care-i mai grea. Nu
este permis să se mai dea alte indicaţii.
Pentru a fi siguri că primul răspuns nu a fost întâmplător, mai
facem două probe, aşezând la a doua probă cutiile în ordine inversă,
iar la a treia întocmai ca la prima, bineînţeles această schimbare nu
trebuie observată de copil.
Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul dă două răspunsuri
corecte din cele trei.
TEST Alternativ Etatea
Tehnica: Formulreaa este simplă; întrebăm subiectul: Câţi ani ai?
Dacă copilul nu răspunde, îl îndemnăm, întrebându-l din nou. De la
copiii de această etate, nu vom cere ziua naşterii, ci numai numărul
anilor.
Cotarea: Testul este trecut dacă copilul spune exact numărul
anilor. Trebuie să remarcăm că unii copii spun cu un aer de siguranţă
care nu corespunde realităţii. De aceea, trebuie să verificăm etatea
după date sigure.
TEST 1 Copierea rombului
Material: Planşa cu rombul, nr. VI-1
Tehnica: Ca peentru copierea pătratului (4 ani, test 4)
Cotarea: Testul este reuşit dacă copilul face două desene
mulţumitoare din trei, indiferent de dimensiuni.
57
TEST 2 Găsirea lacunelor în figuri
Material: Cele patru figuri cu lacune; planşele VI-2
Tehnica: Arătăm subiectului succesiv cele patru figuri în ordinea
lipsurilor următoare: gura, ochiul, nas, braţe (în ordinea alfabetică a
literelor înscrise pe poză). Când îi arătăm prima figură, îi spunem:
Uită-te bine la chipul acesta şi spune-mi ce-i lipseşte. Dacă copilul
răspunde: gâtul, corpul, picioarele etc., îi spunem: Nu aşa, spune-mi
ce-i lipseşte la chip, la faţă, nu la corp. Accentuăm cuvintele chip, faţă,
pentru a îndrepta atenţia copilului în această direcţie. Nici un fel de
ajutor sau indicaţie, de orice fel, nu mai e permisă. La figura a doua şi
a treia ne mărginim la întrebarea: Dar la chipul ăsta ce lipseşte?
La fiecare întrebare răspunsul trebuie dat în 20-25 secunde.
Orice răspuns care nu arată lipsurile indicate, nu este corect. Se admit
câteva erori mici. De exemplu, la a doua figură, dacă răspunde ochii,
în loc de ochiul; la a patra, mâinile în loc de braţe.
Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul dă în intervalul de timp
cerut trei răspunsuri bune din patru.
TEST 3 Înţelegere de gradul II
Material: 1. Dacă plouă când e timpul de plecat la şcoală, ce
trebuie să faci?
2. Dacă arde casa în care te afli, ce trebuie să faci?
3. Când trebuie să pleci undeva şi pierzi trenul, ce trebuie
să faci.
Tehnica: Ca la etatea de 4 ani, test alternativ. Întrebarea nu poate
fi însă repetată, decât cel mult de două ori.
Cotare: Testul este reuşit dacă subiectul dă două răspunsuri
corecte din trei.
Material: 1. Iarna copiii aleargă cu sania prin zăpadă.
2. Merele din grădina noastră sunt roşii şi gustoase.
3. Vânătorul se duce în pădure să vâneze urşi.
Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul repetă fără greşeală cel
puţin una dintre cele trei propoziţii. Greşlile de pronunţare se vor
ignora.
TEST 5 Atingerea cuburilor în ordine neregulată II
Material: Patru cuburi de aceeaşi mărime şi culoare.
Probe: I. 1–3–2–4
II. 1–3–4–2
III. 1–4–2–3
58
Cotarea: Testul este trecut dacă două din trei probe au fost
executate corect.
TEST 6 Numărarea degetelor
Tehnica: Întrebăm subiectul: Câte degete ai la mâna aceasta?
(Atingem mâna drepată a subiectului). Câte degete ai? Dar la
amândouă mâinile? Dacă copilul încearcă să numere degetele îi
spunem: Nu aşa, spune-mi fără să le numeri. Pe urmă repetăm
întrebarea.
Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul răspunde corect şi fără
să numere la toate cele trei întrebări.??
TEST Alternativ I Numărarea a 13 monede de 100 lei
Material: 13 monede
Tehnica: Se cere subiectului să numere crescător, arătând cu
degetul fiecare monedă. Dacă copilul face o singură greşeală ceea ce
însemană că omite un număr sau uită să arate cu degetul, atunci îi
dăm o a doua probă, exact în condiţiile celei dintâi.
Cotarea: O numărare xactă, fără greşeli, din trei probe.
TEST Alternativ II Analogii
Material: 1. Câinele muşcă; pisica .............?
2. Pasărea zboară; peştele .............?
3. Vara plouă; iarna .............?
4. Ziua este lumină; noaptea este .............?
5. Vara este cald; iarna este .............?
6. Leul este curajos; iepurele este .............?
Tehnica: Spunem subiectului, pe un ton familiar: Am să-ţi citesc
ceva din care lipseşte cuvântul de la urmă. Ia să vedem, poţi ghici
cuvântul care lipseşte? Ascultă ce-ţi citesc, gândeşte-te şi spune-mi
cuvântul de la urmă, cel care lipseşte. Citim rar şi accentuat, sub
formă de întrebare. Nu intervenim cu nici un fel de explicaţie.
Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul răspunde la 4 din cele 6
întrebări. Răspunsul corect: 1. zgârie
2. înoată
3. ninge
4. întuneric
5. frig
6. fricos
TEST 1 Repetarea a 5 cifre
Material: 3–1–7–5–9
59
4–2–3–8–5
9–8–1–7–6
Tehnica: Ca la etatea de trei ani, Test 3 şi la patru ani, Test 5.
Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul repetă corect după o
singură citire, una din cele tri serii de cifre.
TEST 2 Absurdităţi în figuri
Material: Planşa nr. VII-2, cu figurile cu absurdităţi (ochi, masă,
mănuşi).
Tehnica: Aşezăm înaintea subiectului planşa care reprezintă
figurile cu absurdităţi ş-i spunem: Uită-te la poza asta şi spune-mi ce
este nepotrivit la faţa copilului ăsta? Dacă copilul nu înţelege
întrebarea sau nu răspunde, îl îndemnăm: Ce e neportivit la faţa
copilului ăsta? Notăm răspunsul. Când ajungem la figra doi (mănuşa),
spunem: Ce lucru nepotrivit arată poza asta?
Acordăm câte 20 de secunde pentru fiecare răspuns, la fiecare
figură.
Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul dă, în timpul acordat,
două răspunsuri din trei.
Rezolvare corectă: 1. Ochiul
2. Piciorul din mijloc
3. Un deget mai mult
TEST 3 Noţiuni opuse
Material: 1. iute – încet
2. gros – subţire
3. frig - cald
4. sus - jos
5. plin - gol
Tehnica: Spunem subiectului: Ascultă, am să-ţi spun un
cuvânt, iar tu să-mi răspunzi prin alt cuvânt, care înseamnă
tocmai contrariul a ceea ce ţi-am spus eu. Dacă îţi spun “sărac”,
tu trebuie să răspunzi “bogat”, exact contrariul lui “sărac”. Dacă
îţi spun cuvântul “greu”, tu trebuie să răspunzi “uşor”, pentru că
“uşor” e tocmai contrariul lui “greu”. Ai înţeles? Ascultă cu
băgare de seamă şi spune-mi după fiecare cuvânt pe care ţi-l
citesc, cuvântul care înseamnă tocmai contrariul.
Pronunţăm fiecare cuvânt din seria de mai sus tare şi desluşit.
Însemnăm fiecare răspuns şi trecem apoi la cuvântul următor.
Acordăm pentru răspuns la fiecare cuvânt maximum 10
secunde.
Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul dă în intervalul de timp
cerut 4 răspunsuri bune din 5.
60
TEST 4 Numărarea înapoi, de la 20 – 1
Tehnica: Spunem subiectului: Numără înapoi, de la 20 la 1, astfel:
20, 19, 18 .... etc., până la 1. Începe. Nu urmăm exemplificarea mai
departe. Insistăm ca subiectul să încerce, chiar dacă spune că nu
poate. Nu este permis să grăbim subiectul.
Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul numără de la 20 la 1 în
timp de maximum 30 de secunde, făcând cel mult o singură greşeală
(omisiuni sau inversiuni).
Trebuie să observăm dacă copilul murmură, căci unii încearcă
să găsească ordinea inversă numărând întâi în ordine directă. Unii
folosesc acelaşi truc, fără să numere, folosin un timp prea lung de la
un număr la altul. În acest caz, testul nu este reuşit.
TEST 5 Înţelegere de gradul III
Material: 1. Când strici un lucru care nu este al tău, ce trebuie să
faci?
2. Dacă în drum spre şcoală vezi că ai întârziat ce trebuie
să faci?
3. Când un camarad sau un prieten te loveşte din
greşeală, ce trebuie să faci?
Tehnica: Spunem subiectului: Am să-ţi pun o întrebare. Te
gândeşti bine, apoi dai răspunsul. Ascultă! (Îi punem prima întrebare.)
Dacă subiectul spune că nu a înţeles sau nu răspund, repetăm
întrebarea, fără să schimbăm nimic din forma ei. Nu se permite nici o
explicaţie. După ce notăm răspunsul ad literam, spunem: Am să-ţi pun
altă întrebare. Întâi te gândeşti, apoi răspunzi. Ascultă! (Îi punem a
doua întrebare.) Procedăm la fel şi cu celelalte întrebări. Fiecare
întrebare poate fi repetată o singură dată.
Cotarea: Două răspunsuri satisfăcătoare din trei, astfel:
1. Dacă răspunsul cuprinde ideea de restituire în natură
sau despăgubire sau scuză sau amândouă.
2. Dacă copilul spun că trebuie să se grăbească sau să
intre în şcoală şi să-şi ceară scuze.
3. Dacă răspunde cu ideea de iertare sau de neluare în
seamă.
TEST 6 Poveste în imagini
Material: Imaginea lui David: băiatul şi căţelul (planşa nr. VII-6)
Tehnica: Dăm subiectului planşa cu cele două imagini şi-i spunem:
Uită-te bine la pozele astea pe rând şi spune-mi ce s-a întâmplat cu
băiatul şi căţeluşul?
Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul găseşte legătura dintre
cele souă momente ale întâmplării (un băiat dă cu bătul în căţel.
61
Căţelul se repede la băiat şi-l muşcă de picior. Copilul plânge de
durere.)
TEST Alternativ Socotirea a 9 lei
Material: Trei monede de 1 leu
Trei monede de 2 lei
Tehnica: Aşezăm înaintea subiectului pe masă monedele într-un
şir orizontal în ordinea următoare, de la stânga la dreapta: 1 leu, 2 lei,
1 leu, 1 leu, 2 lei, 2 lei.
Observaţii: Unii copii socotes moneda dublă fără ca să sară o
cifră, ci spunând două cifre. De ex.: spun unu pentru un leu şi doi, tri
pentru moneda dublă, în loc să zică unu, adică copilul numără exact
nouă lei.
TEST 1 Repetarea unei propoziţii de 20-22 silabe
Material: 1. Copiii se joacă bucuroşi la umbra nucului din grădină.
2. Toamna, păsările călătoare pleacă de la noi în ţările
calde.
3. În nopţile senine de vară, strălucesc pe cer stelele şi
luna.
Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul repetă fără greşeală cel
puţin trei propoziţii.
TEST 2 Numirea zilelor din săptămână
Tehnica: Punem subiectului următoarea întrebare: Nu-i aşa, că tu
ştii câte zile sunt într-o săptămână? După răspuns, oricare ar fi el, sau
dacă subiectul nu răpunde, adăugăm: Ia spune-mi pe rând zilele din
săptămână! După răspuns, îi mai punem următoarele întrebări: îCe zi
vine înainte de marţi? dar înainte de joi? Ce zi vne înainte de
sâmbătă?
Cotaera: Testul este reuşit dacă subiectul numeşte corect şi în
ordinea lor toate zilele săptămânii în curs de 15 secunde şi dacă mai
răspunde corect şi la cel puţin una dintre cele trei întrebări accesorii.
Observaţii: Dacă subiectul răspunde corect numai la întrebările
suplimentare, îi punem din nou întrebările din prima parte. De data
aceasta cerinţa este ca răpunsul să fie corect, fără ezitări, fără
îndreptări, în maximum 10 secunde.
TEST 3 Formarea unei propoziţii din trei cuvinte
Material: 1. Copil – minge – râu
2. Pădure – copaci – păsări
62
3. Muncă – bani - om
Tehnica: Spunem subiectului: Ascultă, am să-ţi spun trei cuvinte.
Cu aceste trei cuvinte tu trebuie să faci o propoziţie. În propoziţie, pe
lângă cele trei cuvinte maipot fi şi altele. Iată cele trei cuvinte: copil,
minge, râu. Fă cu aceste trei cuvinte o ropoziţie cu înţeles; spune-mi
ceva cu aceste trei cuvinte. Nu se admite altă explicaţie. dacă copilul
n-a înţeles, repetăm instrucţi, fără nici o schimbare. Dacă nici de data
asta nu înţelege sau nu răspunde, adăugă,: Spune-mi ceva cu cele
trei cuvinte. Nu este permis să ilustrăm prin exemple. Dacă copilul a
uitat cele trei cuvinte, le repetăm o dată sau de mai multe ori, rar şi
accentuat, fără nici un fel de adaos. Acordăm un minut pentru
răspuns, notăm răspunsul ad literam, apoi spunem subiectului:
Ascultă alte trei cuvinte: Pădure, copaci, păsări. Fă şi cu aceste trei
cuvinte o propoziţie cu înţeles. Notăm răspunsul ad literam şi
procedăm la fel şi ultimele trei cuvinte. Dacă subiectul nu dă nici un
răspuns, trecem la seria următoare.
Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul dă 2 răspunsuri
satisfăcătoare din trei. Răspunsul este satisfăcător dacă: 1) este o
propoziţie simplă; dacă este compusă, să nu conţină mai mult de două
idei distincte; 2) să nu exprime o absurditate.
TEST 4 Aşezarea a cinci greutăţi în ordinea masei lor
Material: 5 greutăţi de 3, 6, 9, 12 şi 15 gr., identice ca formă,
mărime şi înfăţişare. Ordinea lor este însemnată cu litere de la E la I.
Cutiile sunt date subiectului cu literele spre masă şi se va avea
grijă ca acesta să nu întoarcă cutia pentru a se orienta după litere.
Tehnica: Aşezăm greutăţile pe masă înaintea subiectului într-o
ordine oarecare, apoi îi spunem: Uite aici nişte cutii. Ele sunt la fel,
dar nu au aceeaşi greutate. Unle sunt mai grele, altele mai uşoare;
nici una nu este la fel ca celelalte. Acum, trebuie să o găseşti pe cea
mai gra dintre ele şi să o pui aici. (Îi arătăm un loc fix pe masă.) Cauţi
apoi pe cea care e ceva mai puţin grea decât aceasta şi o aşezi
alături de ea. Apoi cauţi pe cea care e ceva mai puţin grea decât
aceasta şi o aşezi alături de ea. Apoi cauţi pe cea care e ceva mai
puţin grea decât aceasta şi o aşezi alături de aceasta şi aşa mai
departe, până ce găseşti pe cea mai uşoară dintre ele. Deci, aşezi
cutiile una lângă alta, după greutate, de la cea mai gra, până la cea
mai uşoară. Hai, Începe!. În timpul instrucţiei, arătăm locul care va fi
ocupat de fiecare cutie.
Dacă copilul nu a înţeles instrucţia şi nu ştie ce să facă, o repetăm,
dar numai o singură dată. Nu este permis să schimbăm nimic din
63
textul instrucţiei, nici să dăm subiectului vreo sugestie sau indicaţie de
nici un fel.
După prima probă, notăm răspunsul, amestecăm cutiile şi
spunem subiectului: Hai, aşează-le încă o dată, tot aşa, una lângă
alta, după greutate, de la cea mai gre, până la cea mai uşoară. Notăm
răspunsul şi facem o a treia probă la fel, dacă răspunsul la primele
două nu a fost exact.
Cotarea: Testul este trecut dacă greutăţile sunt aşezate în ordinea
loc corectă în două din cele tri probe.
TEST 5 Repetarea a trei cifre în ordine inversă
Material: 1. 2–8–3
2. 4–2–7
3. 5–9–6
Tehnica: Ascultă, am să-ţi spun treinumere. Să vedem dacă le poţi
spune întors, de la coadă înapoi: 1 – 2 – 3. Ia spunele întors . Dacă
subiectul nu le repetă invers, i le repetăm noi (3,2,1). Pentru a fi sigur
că subiectul a înţeles bine instrucţia, mai întâi dăm încă un exemplu:
Îţi mai spun trei numere. Spune-le şi pe acelea întors. Citim pe rând
fiecare serie şi răspunsul. Nu este permis să citim de două ori aceeaşi
serie.
Cotarea: Testul este reuşit dacă una din cele trei serii de cifre este
repetat invers, fără greşeală.
TEST 6 Copierea a două desene din memorie
Material: Planşa nr. VIII-6. O secţiune de prismă şi un desen grec.
Tehnica: Înainte da a arăta planşa cu desenul, dăm subiectului
creion şi hârtie, apoi îi spunem: Pe această hârtie sunt desenate două
figur. (Examinatorul ţine planşa în aşa fel încât subiectul să nu vadă
încă figurile.) Am să ţi le arăt pentru scurtă vreme, timp de 10
secunde, după aceea am să iau foaia şi tu ai să desenezi întocmai
acolo, pe hârtie (arătăm foaia din faţa lui), cele două figuri pe care
le-ai văzut. Să te uiţi bine la amândouă figurile, ca să le poţi desena
din minte aşa cum sunt.
Punem planşa cu figurile în faţa subiectului la aproximativ 30
cm distanţă, în aşa fel ca linia sa vizuală să facă un unghi drept cu
planşa.
O ţineţi aşa 10 secunde, apoi o dăm la o parte şi-i spunem:
Acum, desenează tu pe hârtie cele două figuri pe care le-ai văzut.
Cotarea: Testul este trecut dacă cel puţin unul dintre desene este
reprodus corect, exact. Exact înseamnă că planul esenţial al
desenului a fost prins şi reprodus. Neregularităţile datorită
neîndemânării manuale sau a grabei sunt adimse. De asemenea, nu
64
se consideră greşeală reproducerea figurilor cu dimensiui mai mari
sau mai mici decât acelea de pe planşă.
TEST Alternativ Compararea a două obiecte din memorie
Material 1. fluture – muscă
2. lemn – sticlă
3. căruţă - sanie
Tehnica: Testul acesta urmăreşte să dovedească dacă subiectul
poate să găsească din memorie o deosebire între două obiecte. Mai
întâi ne asigurăm dacă subiectul cunoaşte obiectele de comparat,
punându-i următoarele întrebări: Tu ai văzut vreun fluture? Dar o
muscă? Pentru ce nu sunt la fel? Dacă subiectul nu răspunde, îl
întrebăm din nou: Prin ce se deosebeşte fluturele de muscă? Notăm
răspunsul şi procedăm la fel şi cu celelalte serii.
Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul arată o diferenţă reală la
două dintre cele trei serii de obiecte comparate. Deosebirea trebuie să
fie esenţială şi să arate însuşiri reale.
TEST 1 Ordine verbală
Material: Planşa nr. IX-1. Un creion care trebuie dat subiectului.
Tehnica: Punem în faţa subiectului planşa, apoi îi spunem: Pe
foaia de aici (arătăm figura) sunt desenate un triunghi, un cerc şi un
pătrat. (Le arătăm pe rând urmărind cu dosul creionului conturul
fiecărei figuri geometrice şi ne convingem dacă subiectul cunoaşte
figurile în parte.) Uită-te bine la ele şi fă-mi cu acest creion o
cruciuliţă, dar bagă de seamă ca ea să nu fie nici în triunghi, nici în
pătrat, ci numai în cerc. Ai înţeles? Dacă subiectul nu înţelege,
repetăm încă o dată instrucţia, apoi spunem: Ei, acum fă cruciuliţa în
cerc.
Acum uită-te iarăşi aici (arătăm figura) şi fă-mi o cruciuliţă care
să fie şi în triunghi şi în cerc, dar să nu fie în pătrat. Începe. Acordăm
5-6 secunde pentru răspuns şi noăm rezultatul.
Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul face în intervalul de de timp
cerut fiecare din semnele cerute şi la locul potrivit.
Observaţii: Examinatorul trebuie să aibă grijă să nu arate
subiectului unde va fi făcută cruciuliţa, atunci când arată spre figură.
Dacă cruciuliţa este făcută pe marginea unei figuru, atunci proba
nueste reuşită.
65
TEST 2 Probleme de calcul mintal I
Material: 1. Tata a adus acasă 30 de mere. Jumătate dintre ele
le-a oprit mama pentru plăcintă. Merele care au rămas le-a împărţit
copiilor, de fiecare copil câte 5. Câţi copii erau?
Tehnica: Se citeşte problema. Se poate repeta o dată. Timp de
lucru: 3 minute.
Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul a răspuns corect.
TEST 3 Joc de cuvinte
Material: Cutiuţa lui Nealy şi Fernold (Nr. IX-3)
Tehnica: Aşezăm cadrul jocului (cutia oală) pe masă în faţa
subiectului cu latura cea mică spre el, apoi punem tăbliţele jocului
amestecate lângă latura lungă din dreapta ramei. Examinatorul să
aibă grijă ca să nu vadă tăbliţele aşezate în ramă înainte de
experienţă.
Apoi spunem: Tăbliţele astea se pot aşeza în această ramă, în
aşa fel ca să intre toate şi să nu rămână nici un loc liber. Poţi să le
aşezi şi tu, dacă bagi bine de seamă. Hai, încearcă.
Dacă subiectul ezită sau dacă s opreşte la primele dificultăţi, îl
îndemnăm să încerce mai departe, fără însă a-l grăbi. Îndemnul se
poate face numai în întervalul de 5 minute cerut pentru executarea
testului.
Cotare: Se cer trei probe în intervalul de 5 minute. Testul este
trecut dacă toate trei probele sunt reuşite în acest interval.
TEST 4 Asemănări între ouă lucruri din amintire
Material: Lemn-cărbune, măr-prună, vapor-automobil
Tehnica: Spunem subiectului: Ascultă! Am să-ţi spun două lucruri
care au ceva prin care se aseamănă: “lemn-cărbune”. Gândeşte-te şi
spune-mi prin ce se aseamănă lemnul şi cărbunele. dacă copilul nu
răspunde sau spune că nu ştie, trebuie să insistăm puţin. Îi vom spune
cu un ton prietenos: Sunt sigur că ştii. Ia gândeşte-te şi spune-mi prin
ce se aseamănă lemnul şi cărbunele. Notăm răspunsul şi apoi
continuăm la fel cu “vapor-automobil”. Unii copii dau în răspunsurile
lor deosebiri în loc de asemănări. În cazul acesta vom spune: Vreau
să-mi spui prin ce se aseamănă, care sunt asemănările dintre ... şi ...
Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul face o asemănare justă
la cel puţin doua dintre cele trei serii de obiecte comparate.
TEST 5 Combinaţii spaţiale
Material: Un plic (nr. IX-5), care conţine: 4 triunghiuri, 4
dreptunghiuri, un pătrat mic şi un pătrat mai mare, ca model.
Tehnica: 1. Uite aici sunt patru bucăţi de caron, în formă de
triunghi (îi dăm cele patru triunghiuri). Ia-le şi fă din ele un pătrat ca
66
ăstaî. Punem în faţa subiectului pătratul model. Acordăm un minut.
Însemnăm rezultatul.
2. Uite aici sunt cinci bucăţi din carton de diferite mărimi
şi forme. (Îi arătăm cele patru dreptunghiuri şi pătratul mic.) Fă şi din
asta un pătrat la fel ca acesta. (Îi arătăm modelul). Acordăm un minut.
Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul a rezolvat corect în
intervalul de timp acordat cel puţin una dintre cele două probe.
Observaţie: Examinatorul va avea grijă să dea subiectului
figurile amestecate, pentru a nu-i sugera soluţia.
TEST 6 Lacune în desene
Material: Planşa IX-6
Tehnica: Prezentăm subiectului planşa cu cele 6 desene,
spunându-i: Fiecare din aceste poze are câte o lipsă. Uită-te la poza
asta (Indicăm pătratul cu degetul.) şi arată-mi e lipseşte. Notăm
răspunsul şi continuăm astfel: Dar la poza asta ce lipseşte? La fel
procedăm şi cu celelalte poze. După fiecare întrebare, notăm
răspunsul subiectului. Acordăm pentru fiecare răspuns 20 de secunde
la fiecare desen.
Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul arată corect, în timpul
cerut, lipsurile la trei desene din şase.
TEST Alternativ Amintiri din lectura unui fapt divers
Material: 1996/5/septembrie./Ieri seară un foc/ a distrus/ trei case/ în
centrul oraşului./ După câtva timp/ focul a fost stins./ Pagubele/ au fost
de 8 milioane lei./ 17/ familii/ au rămas fără adăpost/. Un popier/ s-a
ars/ la mâini/ scăpând din foc/ o fată/ care dormea/ în casă./
Tehnica: Spunem subiectului: Azi am citit în ziar următoarea
întâmplare. Ascultă. Îi citim cu voce tare, rar şi lămurit faptul divers.
Imediat după ce am terminat, îi spunem: Acum repetă-mi
întâmplarea pe care ţi-am citit-o. Ia-o de la capăt şi spune-mi tot ce-ţi
aduci aminte din întâmplarea care ţi-am citit-o. Examinatorul scrie tot
ce spune subiectul.
Subiectul nu trebuie prevenit că trebuie să reproducă cele ce i
se citesc. dacă copilul se opreşte la un moment dat, îi spunem:Numai
atât? Nu-ţi mai aduci aminte de altceva? Nu este permis să mai dăm
nici un ajutor şi nici să grăbim subiectul cu alte întrebări.
Reproducerea trebuie să fie oportună.
Dacă observăm că subiectul nu mai spune nimic, crezând că
trebuie să reproducă textul cuvânt cu cuvânt, îl îndemnăm puţin,
spunându-i: Poţisă spui şi cu cuvintele tale, tot ce-ţi aminteşti.
67
Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul reproduce corect 8 (opt)
amintiri. Se socoteşte amintire cuvihtele cuprinse între două linii / din
textul respectiv.
TEST 1 Repetarea a patru cifre în ordine inversă
Material: 6–5–2–8
4–9–3–7
3–6–2–9
Tehnica: Ca la 8 ani, Test 5.
Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul repetă corect cel puţin o
serie din cele trei.
TEST 2 Asemănări între trei obiecte
Material: 1. şarpe – vacă – vrabie
2. lână – aţă – pânză
3. trandafir – cartof – arbore
4. cheie – potcoavă – sabie
5. stea – soare – lună
6. suliţă – puşcă – tun
7. căruţă – auomobil – tren
Tehnica: Spunem subiectului: Am să-ţi spun trei lucruri care se
aseamănă între ele. Să te gândeşti şi să-mi spui prin ce se aseamănă
între ele. Ascultă: şarpe, vacă, vrabie. Dacă ezită sau întârzie cu
răspunsul, îl îndemnăm spunându-i: Ei, prin ce se asemănă?
Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul dă 4 răspunsuri
satisfăcătoare din 7.
TEST 3 Deosebiri din amintiri
Material: 1. uşă – poartă
2. pitic – copil
3. greşeală – minciună
Tehnica: Ca la 8 ani, test alternativ.
Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul arată o diferenţă reală în
toate cele trei perechi de cuvinte.
TEST 4 Noţiuni opuse
Material: 1. lumină – întuneric
2. război – pace
3. viaţă – moarte
4. ceva – nimic
Tehnica: Îi spunem subiectului:Am să-ţi spun un cuvânt, iar tu să-
mi spui un alt cuvânt care înseamnă exact contrariul cuvântului pe
68
care ţi l-am spus eu. Dacă eu spun “sus”, tu spui “jos”, dacă eu spun
“plin”, tu spui “gol”. Pentru fiecare răspuns se acordă maximum 10
secunde.
Cotarea: Se cer trei răspunsuri bune din cinci.
TEST 5 Întrebări grele
Material: 1. Dacă ţi se cere părerea despre cineva pe care nu-l
cunoşti pre bine, ce trebuie să faci?
2. Pentru ce trebuie să judecăm pe un om: mai degrabă
după faptele sale, decât după vorbele sale?
3. Pentru ce se iartă mai degrabă o faptă rea făcută la
mânie, decât o faptă rea făcută fără mânie?
Tehnica: Spunem: Am să-ţi pun o întrebare. Te gândeşti bine şi
apoi răspunzi. După ce notăm răspunsul, spunem: Am să-ţi pun o altă
întrebare. Întâi te gândeşti şi după aceea răspuzi.
Cotare: Se cere un răspuns bun din trei.
Exemplu: 1. Spun că nu-l cunosc, spun ce ştiu.
2. Faptele spun mai mult decât vorbele.
3. La mânie nu-ţi dai seama ce faci.
TEST 6 Data zilei
Tehnica: Punem, pe rând următoarele întrebări:
1. Ce zi din săptămână este astăzi?
2. În celună suntem?
3. În cât suntem astăzi?
4. În ce an suntem?
Cotarea: Se cere răspuns corect la toate cele 4 întrebări. La
întrebarea 3 se permite o eroare de ± 3 zile.
TEST 1 Probleme de calcul mintal II
Tehnică: Punem subiectului următoarele întrebări:
1. Dacă cumpăr un creion de patru lei şi îi dau
vânzătorului o monedă de 20 lei, câţi lei trebuie să-mi
dea înapoi?
2. Dacă cumpăr bomboane de 12 lei şi îi dau
vânzătorului o monedă de 20 lei, câţi lei trebuie să-mi
dea înapoi?
3. Dacă cumpăr o carte de 5 lei şi îi dau vânzătorului o
monedă de 20 lei, câţi lei trebuie să-mi dea înapoi?
Cotare: Se cer două răspunsuri din trei.
69
TEST 2 Figurile lui Abelson
Material: Planşa XI-2
Tehnica: Ne convingem mai întâi că subiectul ştie ce este un cerc,
pătrat, triunghi. Pentru aceasta îi prezentăm foaia cu cele trei figuri
desenate separat şi-i spunem: Cunoşti figurile acestea? Arată-mi care
este cercul, care este pătratul, care este triunghiul. Dacă subiectul nu
cunoaşte figurile, îi spunem noi cum se numeşte fiecare. Repetăm
până suntem convinşi că subiectul le cunoaşte bine.
Prezentăm apoi subiectului prima figură din planşă, spunându-i:
Uită-te în figură unde găseşti la un loc un pătrat, un cerc şi un triunghi.
(le arătăm cu degetul) Fă acum un punct, unul singur, în interiorul
pătratului şi al cercului, dar care să nu fie în interiorul triunghiului. La
nevie, repetăm acest instructaj. Notăm răspunsurile şi prezentăm
subiectului fig. II. În această figură se găsesc la un loc 2 cercuri, 1
pătrat şi 1 triunghi (le arătăm cu degetul). Fă un punct înăuntrul celor
două cercuri, care să nu fie nici în pătrat, nici în triunghi. Notăm
răspunsul şi îi dăm fig. III: Fă un punct înăuntrul celor 2 cercuri şi a
triunghiului, care să nu fie însă în pătrat. Apoi fig. IV: Fă un punct
înăuntrul celor 2 cercuri, a triunghiului şi a unui singur pătrat.
Se dau 20 de secunde pentru fiecare probă.
Cotare: Rezolvare corectă: 3 din cele 4.
TEST 3 O poveste în imagini
Material: Cele două serii de imagini (plicul XI-3)
1. Câinele şi oala cu lapte
2. Negrul şi elefantul
Pe fiecare poză este notat pe spate numărul care arată ordinea
reală a imaginilor.
Tehnica: Prezentăm subiectului o primă serie de imagini
amestecate în aşa fel încât să nu fie legate între ele, apoi spunem:
Priveşte bine aceste poze. Toate împreună dacă sunt bine aşezate,
una după alta, formează o poveste. Ia aşează-le tu aşa cum trebuie
să urmeze una după alta, ca să vedem ce poveste formează ele.
Nu mai dăm nici o lămurire. Numai în cazul în care el nu atinge
cartonaşele, îl îndemnăm: Pune mâna pe ele şi aşează-le una după
alta, ca să formeze o poveste. Examinatorul nu trebuie aprobe sau să
dezaprobe eventualele greşeli.
Procedăm la fel cu seria a II-a, spunând: Ia fă şi din pozele
astea o poveste. Notăm de fiecare dată numărul pozelor înşirate.
Pentru fiecare probă se acordă 2 minute.
70
Cotarea: Testul este euşit dacă subiectul realizează una din cele
două. Se admite la fiecare înseriere o singură eroare: deplasarea unei
imagini de la locul cuvenit ei în serie.
TEST 4 Lunile anului
Tehnica: Punem subiectului întrebarea: Tu ştii cum se cheamă
lunile anului? După răspuns, oricare ar fi el sau dacă subiectul nu
răspunde, adăugăm: Ia spune-mi acum, pe rând, toate lunile anului.
Nu trebuie să-l ajutăm spunându-i o lună cu care să înceapă. Să nu
facem nici un semn de aprobare sau dezaprobare. Nu se dă nici o
sugestie şi nu se comentează nimic.
Dacă lunile anului au fost corect numite, întrebăm subiectul:
1. Ce lună este înaintea lui Aprilie?
2. Dar înaintea lui Iulie?
3. Şi înainte de Noiembrie?
Cotare: Pentru răspunsuri se lasă maximum 20 de secunde.
O singură eroare la înşiruire şi 2 din cele trei întrebări
suplimentare.
Observaţie: La enumerare, nu se socoteşte greşeală dacă
subiectul începe cu orice lună din an.
TEST 1 Căutarea mingii pierdute într-un câmp
Material: Un cerc cu diametrul de 5 cm., cu o deschizătură de 1 cm
desenat pe un sfert din coala de hârtie (planşa XII-1)
Tehnica: Aşezăm cercul pe masă în faţa subiectului, cu
deschiderea spre el şi-i spunem: Închipuieşte-ţi că acesta este un
câmp închis, în care a sărit mingea ta şi s-a pierdut în iarbă. Nu ştii
nici din ce parte a sărit în acest câmp, nici înotro a sărit şi nici unde a
ajuns. Ştii numai că mingea a sărit î acest câmp, unde nu se poate
intra decât pe acestă poartă (arătăm cu degetul locul de intrare).
Acum vrei să găseşti mingea. Gândeşte-te cum trebuie să o cauţi ca
să fii sigur că ai s-o găseşti. Ia creionul ăsta şi însemnează pe hârtie
drumul pe care ai să mergi ca să găseşti mingea. Începe de aici, de la
poartă. Câteodată subiectul spune unde merge sau arată fără să
scrie. Atunci spuneţi: Nu aşa, trage cu creionul pe hârtie drumul pe
care mergi.
Unii copii trag un drum scurt până într-un anumit punct şi spun:
Aici e. În acest caz, vom spune subiectului: Închipuieşteţi că n-ai
găsit-o, atunci încotro ai s-o porneşti ca să o găseşti? Însemnează
drumul cu creionul.
71
Cotare: Testul este reuşit dacă rezolvă corespunzător cu
cerinţele logice ale testului.
TEST 2 Probleme cu fapte diverse
Material: 1. Un om care mergea printr-o pădure s-a oprit deodată
foarte înspăimântat şi a alergat la postul de jandarmi cel mai apropiat
ca să spună că a văzut de creanga unui copac un ... Un ce?
(R: un om spânzurat)
2. La vecinul nostru au venit nişte oameni mai puţin
obişnuiţi: unul după altul au venit: un medic, un notar şi un preot. Ce
se petrecea la vecinul nostru?
(R: un om bolnav, un muribund, un mort)
3. Ion scrie într-ocarte poştală, din Braşov, fratelui său:
Ieri, cu greu m-am putut întoarce din Predeal pe jos până acasă
pentru că trecând peste munte am alunecat şi mi-am rupt .... (Ce şi-a
rupt?)
(R: piciorul)
Tehnica: Spunem subiectului: Am să-ţi citesc ceva. Ascultă cu
atenţie şi răspunde la întrebare. Citim clar , rar şi expresiv, primul fapt
apoi lăsăm timp suficient subiectului pentru răspuns. dacă subiectul
nu răspunde, nu-l ajutăm ci citim din nou textul.
Procedăm la fel cu 2 şi 3.
Cotare: Două răspunsuri bune din trei.
TEST 3 Repetarea a şase cifre
Material: 3–7–4–8–5–9
5–2–1–7–4–6
Tehnica: Vezi: 3 ani, Test 5
4 ani, Test 5
7 ani, Test 1
Cotare: Un răspuns din două
TEST 4 Critica frazelor absurde
Material: 1. Un nenrocit de călăreţ, căzând de pe cal, şi-a spart
capul şi a murit. L-au dus la spital, dar nu-i nădejde să scape cu viaţă.
2. Prietenul meu a cumpărat o pâine şi, după ce a tăiat-o
în două jumătăţi egale, mi-a dat mie jumătatea cea mai mare.
3. Un lucrător a căzut jos de pe casă şi şi-a rupt un picior.
Ca să fie îngrijit mai repede a alergat la spital ca să-i pună piciorul în
ghips.
4. Cineva spunea: Drumul care duce de la casa mea în
oraş coboară mereu până în oraş, şi din oraş înapoi, coboară mereu,
până la casa mea.
72
5. S-a constatat că la mai toate nenorocirile de cale
ferată cel din urmă vagon este cel care suferă cele mai mari pagube.
De aceea s-a hotărât să se scoată de la tren cel din urmă vagon.
Tehnica: Am să-ţi citesc ceva, niştepropoziţii în care se află o
nerozie, o prostie. Ascultă cu atenţie şi spune-mi ce prostie găseşti.
Citim 1. Imediat după citire întrebăm: Ce nerozie găseşti aici?
Dacă subiectul nu răspunde, repetăm fraza şi întrebarea.
Nu sunt permise alte întrebări sau sugestii. Notăm răspunsul şi
procedăm la fel cu fiecare frază. Examinatorul trebuie să se ferească
să râdă când citeşte şi nu trebuie să dea nici o altă eplicaţie.
Răspunsurile subiectului nu sunt întotdeauna clare. În cazul în
care răspunsul este obscur sau îndoielnic îi spunem: Nu înţeleg bine
ceea ce vrei să spui, spune-mi încă o dată mai lămurit, ca să înţeleg
mai bine. Ce prostie ai găit în ce ţi-am citit?
Cotare: Se cere descoperirea a trei absurdităţi din cinci.
TEST Alternativ Expunerea a 60 de cuvinnte în 3 minute
Tehnica: Spunem subiectului: Acum trebuie să-mi spui cât de
multe cuvinte poţi în 3 minute. Străduieşte-te să spui cât mai multe
cuvinte. Când voi zice gata, să începi să spui cuvinte unul după altul
cât poţi de repede. Poţi spune orice fel de cuvinte, de ex.: mască,
casă, pisică, sănătos etc. Ai înţeles? Gata, începe!
Dacă subiectul n-a înţeles instrucţia respetăm. Dacă se opreşte
sau spune cuvintele prea rar: Zi înainte. Încă... încă... orice cuvânt ...
mai repde... încă.
Câteodată, unii copii spun cuvinte legate în propoziţii sau fraze.
Le spunem: Nu aşa, spune cuvinte despărţite, unul câte unul.
Notăm fiecare cuvânt separat, dacă este posibil şi facem un
semn după fiecare minut. Dacă cuvintele sunt spuse repede, încât nu
le putem scrie, le le socotim făcând liniuţe verticale, pentru fiecare
cuvânt. Dacă cuvintele se repetă, facem o cruce.
Cotare: Testul este reuşit dacă subiectul spune minimum 60 de
cuvinte diferite în 3 minute. Cuvintele ce se repetă nu se socotesc.
TEST 1 Reproducerea de cuvinte în ordine inversă
Material: 1. Popor
2. Zidar
3. Copil
4. Codru
5. Lapte
73
Tehnica: Spunem subiectului: Am săţi spun un cuvânt. Să vedem
dacă poţi să-l spui întors, adică de la sfârşit la început. Aşacum “rac”,
spus invers, ne dă “car”; cuvântul “pom” spus invers ne dă “mop”. Dar
cuvântul “băţ” spus invers ce ne dă? ... “ţăb”. Ai înţeles? Ascultă cu
băgare de seamnă şi spune-mi la fiecare cuvânt pe care ţi-l citesc ce
ne dă cuvântul întors. Pronunţăm fiecare cuvânt tare şi desluşit.
Însemnăm fiecare răspuns pentru fiecare cuvânt (max. 30 de
secunde). Pentru măsurarea timpului e nevoie de un cronometru de
buzunar sau un ceas cu secundar.
Cotare: Testul este trecut dacă subiectul în intervalul de timp
cerut dă 3 răspunsuri corecte din cinci. Răspunsul corect, dat peste
intervalul de 30 de secunde nu se mai ia în considerare.
TEST 2 Probleme de calcul mintal II
Material: Următoarele întrebări:
1. Ion era cu 3 ani mai mare decât Gheorghe. Ion când a
murit ara de 27 de ani. Gheorghe a murit cu 5 ani înaintea lui Ion. Câţi
ani avea Gheorghe când a murit?
(R.: 79 de ani)
2. La 14 Noiembrie se face ziuă la ora 7 şi se înserează
la ora 5 . Cu câte ceasuri este mai mare noaptea decât ziua la acea
dată?
(R.: cu 4 ore)
Tehnica: Citim subiectului prima problemă clar şi lămurit, apoi
spunem: Socoteşte în minte şi spune-mi rezultatul. Lăsăm un minut
pentru calculul mintal şi scriem rezultatul. Dacă nu răspunde în
intervalul acordat, când s-a împlinit minutul îl întrebăm: Câţi ani avea
Gheorghe când a murit?
Procedăm la fel şi cu a II-a problemă. Dacă răspunsul este fals,
nu se permite repetarea probei. Nu trebuie să ajutăm nici să grăbim
subiectul.
Cotare: Testul este făcut dacă subiectul rezolvă corect una din
cele 2 probe, în intervalul de 1 minut pentru fiecare din ele.
TEST 3 Aşezarea de cuvinte fără legatură între ele într-o
propoziţie cu înţeles
Material: 1. Un credincios apără câine său stăpânul pe bine.
2. Să lecţia rugat pe am tata asculte mă.
3. Am toţii ţară la ieri plecat cu dimineaţă.
Tehnica: Spunem subiectului: Am să-ţi citesc mai multe cuvinte
într-o ordine fără înţeles. Cu aceste cuvinte se poate face însă o
propoziţie cu înţeles, dacă ştim să le aşezăm cum trebuie. Ascultă
cuvintele pe care ţi le citesc. Citim fiecare cuvânt tare, rar, lămurit şi
74
cu aceeaşi intonaţie. Spunem apoi subiectului: Repetă cuvintele pe
care ţi le-am citit. Dacă subiectul nu repetă în ordinea citită, îl ajutăm,
spunându-i cuvintele pe care nu şi le aminteşte. După aceea, îi
spunem: Aşează-le acum cum trebuie, ca să faci din toate o
propoziţie cu înţeles. Gândeşte-te bine, apoi spune-mi propoziţia.
Adu-ţi aminte cuvintele. Citim din nou tare, rar şi egal toate cuvintele.
Dacă este nevoie, repetăm încă o dată cuvintele. Acordăm 1 minut
pentru răspuns. Răspunsul trebuie scris în întregime de către
examinator.
Nu se admite nici un alt ajutor sau indicaţie. La propoziţia
următoare spunem subiectului: Am să-ţi citesc alte cuvinte într-o
ordine fără înţeles. Trebuie să le aşezi şi pe acestea într-o ordine
logică. Ascultă! Citim cuvintele întocmai ca la prima propoziţie, punem
subiectul să repete şi-l ajutăm unde nu îşi aduce aminte, apoi îi
spunem: Aşează-le acum cum trebuie, ca să faci o propoziţie cu
înţeles. Adu-ţi aminte cuvintele. Citim din nou toate cuvintele.
Procedăm la fel şi cu propoziţia a treia.
Cotare: Testul este trecut de subiect dacă formează corect două
propoziţii fără să omită, să adauge sau să altereze vreun cuvânt, în
timpul acordat. Se admite o mică transpunere de cuvinte, dacă
aceasta nu modifică înţelesul propoziţie.
Rezolvare corectă:
1. Un câine credincios apără bine pe stăpânul său.
2. Am rugat pe tat să mă asculte lecţia.
3. Ieri dimineaţă am plecat cu toţii la ţară.
TEST 4 Repetarea unei propoziţii de 28 de silabe
Material: 1. Omul obosit după un drum lung prin soare se
odihneşte bucuros la umbra pădurii.
2. Berzele se duc toamna spre ţările calde şi se întorc
primăvara la cuiburile lor.
Tehnica: Spunem subiectului: Fii atent şi repetă întocmai, fără nici
o schimbare ce am să-ţi spun acum. Citim prima propoziţie cu ton
natural, rar, clar.
Cotare: Testul este reuşit dacă subiectul repetă una din cele
două propoziţii fără nici o greşeală.
TEST 1 Repetarea a 5 cifre în ordine inversă
Material: 3–1–7–8–9
6–9–4–8–2
75
5–2–9–6–1
Tehnica: Va la 8 ani, Test 5.
Cotare: Testul e reuşit dacă subiectul repetă corect cel puţîn o
serie dintre cele trei.
TEST 2 Probleme de calcul mintal III
Material: 1. Dacă 2 creioane costă 5 lei, câte creioane putem
cumpăra cu 20 lei?
2. Dacă 2 kg de mere costă 32 lei, cât va costa un kg şi
jumătate?
3. Dacă un lucrător câştigă 400 lei pe săptămână şi dacă
din aceştia cheltuieşte 340 lei în fiecare săptămână, în cât timp va
strânge 3.000 lei?
Tehinica: Spunem subiectului: A să-ţi dau să faci o mică socoteală
în minte. Ascultă cu băgare de seamă, socoteşte în minte şi apoi
răspunde. Iată socoteala. Citim încă o dată problema; după aceea îi
spunem: Socoteşte în minte şi apoi răspunde la întrebare. Dacă
subiectul întreabă încă o dată cifrele, repetăm pentru ultima oară
problema. Nu se permite nici un alt ajutor sau indicaţie.
Lăsăm 1 minut pentru calculul mintal, notându-ne rezultatele şi
apoi îi spunem: Acum îţi dau să faci altă socoteală. Ascultă cu băgare
de seamă, socoteşte în minte şi apoi răspunde. Citim problema de
două ori, iar la nevoie încă o singură dată.
Procedăm la fel şi cu ultima problemă. Acordăm pentru fiecare
răspuns 1 minut.
Dacă răspunsul nu e corect, nu se permite repetarea problemei.
Se admite însă corectarea spomtană hy67mna subiectului în intervalul
de timp acordat pentru răspuns. Nu trebuie nici să grăbim, nici să
ajutăm subiectul în nici un fel.
Cotare: Testul ete trecut dacă subiectul rezolvă corect două
probe din trei, în intervalul de 1 minut pentru foecare problemă.
Răspunsuri corecte:
1. 8 creioane
2. 24 lei
3. 50 săptămâni
TEST 3 Inversarea arătătoarelor ceasornicului
Material: Un ceasornic de buzunar.
Tehnica: Ne convingem în primul rând că subiectul ştie să arate
ora pe ceas. Apoi îi spunem: Gândeşte-te bine în ce loc va fi pe ceas
limba cea scurtă şi în ce loc va fi cea lungă când e ora 6 şi 22 de
minute. Ii lăsăm câteva momente de gândire (10-15 sec) apoi îi
spunem. Acum să-ţi închipui că cele 2 limbi s-au schimbat una în locul
76
alteia, adică limba cea scurtă a trecut în locul celei lungi. Cât va fi
ceasul atunci? Repetăm aceeaşi probă pentru 8 şi 10 minute şi pentru
2 şi 45 de minute.
Subiectul nu are voie să se uite la ceas, ci va rezolva în minte.
dacă rezultatul nu e dat în 2 minute, testul nu e reuşit.
Cotare: Testul e reuşit dacă rezolvă două din trei probleme.
Răspunsuri corecte:
1. între 4 şi 30 min şi 4 şi 35 inclusiv
TEST 4 Probleme cutiilor cuprinse una în alta
Material: 4 cutii din carton, în formă de cub, colorate, cu latura de 5
cm.
Tehnica: 1) Arătăm subiectului o cuite din carton şi-i spunem:
Priveşte această cuite. Ea are înăuntru două cutii mai mici şi fiecare
din aceste cutii mai mici are într-însa una mai mică. Va să zică: întâi o
cuite mare, apoi în ea 2 mai mici şi în fiecare dintre aceste una mai
mică. Câte cutii sunt în total? (R = 5 cutii)
2) Însemnăm răspunsul şi arătăm subiectului altă cutie,
spunânsu-i: Această cutie conţine 2 cutii mici şi în fiecare din aceste
cutii se găsesc 2 cutii mai mici. Câte cutii sunt cu totul? Aşadar: o
cutie mare, în ea 2 cutii mici şi în fiecare din aceste cutii, 2 cutii şi mai
mici. (R = 7 cutii)
3) Însemnăm răspunsul şi arătăm subiectului altă cutie,
spunându-i: Această cutie conţine 3 cutii mici şi în fiecare din aceste
cutii se găsesc 3 cutii mai mici. Câte cutii sunt cu totul? Aşadar: o
cutie mare, în ea 3 cutii mici şi în fiecare din aceste cutii, 3 cutii şi mai
mici. (R = 13 cutii)
d) Însemnăm răspunsul şi arătăm subiectului a patra
cutie, spunându-i: Această cutie conţine 4 cutii mici şi în fiecare din
aceste cutii se găsesc 4 cutii mai mici. Câte cutii sunt cu totul?
Aşadar: o cutie mare, în ea 4 cutii mici şi în fiecare din aceste cutii, 4
cutii şi mai mici. (R = 21 cutii)
Acordăm pentru fiecare probă 30 de secunde.
Cotare: Testul este reuşit dacă subiectul dă 3 răspunsuri exacte
din 4. Permitem corectări spontane. Dacă subiectul se grăbeşte, îl
punem să explice cum a calculat.
TEST Alternativ Interpretarea gravurilor
Material: Gravurile lui Binet în ordinea notată pe spatele pieselor.
Tehnica: Arătăm subiectului prima gravură şi-i spunem: Uită-te la
poza asta şi spune-mi ce arată. dacă copilul nu răspunde şi ezită,
77
repetăm întrebarea sub forma: Spune-mi ce arată poza asta, ce
reprezintă? La nevoie, mai repetăm: Hai, spune, ce înţelegi din poza
asta?
Cotare: Testul este trecut dacă două răspunsuri din trei sunt
bune. Considerăm răspunsul ca bun, dacă interpretarea dată e
rezonabilă, adică dacă este arătat subiectul temei. Nu e nevoie ca
interpretarea să fie absolut exactă, este suficient ca ea să nu fie
absurdă.
Exemple de interpretare exactă:
1. Un întemniţat; un om în închisoare ce se uită prin
gratii.
2. Mizeria; un orb cu fiica sa; nişte oameni săraci iarne
3. Oameni săraci se mută.
TEST 1 Proverbe
Material: 1. Foamea e cel mai bun bucătar.
2. Bate fierul cât e cald.
3. Cum îţi aşterni, aşa dormi.
4. Când pisica nu-i acasă, şoarecii joacă pe masă.
5. Câinele care latră nu muşcă
Tehnica: Spunem subiectului: Ştii că din fiecare proverb scoatem
o învăţătură. Astfel, din proverbul “Cine se scoală de dimineaţă
departe ajunge”, scoatem învăţătura că omul harnic, care se scoală
de dimineaţă şi-şi vede de lucrul lui, îşi agoniseşte o stare bună şi
ajunge un om de treabă. Iată un alt proverb... (Citim 1.) Spune-mi ce
învăţăminte putem scoate de aici? Acordăm un minut. Notăm
răspunsul.
Continuăm cu citirea celorlalte poverbe.
Cotare: Testul este trecut dacă subiectul dă 3 răspunsuri bune
din 5.
Exemple de răspunsuri bune:
1. Când ţi-e foame, mănânci orice.
2. Fiecare lucru să-l faci la timpul său.
3. După cum lucrezi în tinereţe, aşa vei avea la bătrâneţe.
4. Când stăpânii nu sunt acasă, servitorii îşi fac de cap.
5. Cine vorbeşte mult, face puţin.
Exemple de răspunsuri rele:
1. Când ţi-e foame, îţi faci singur mâncare.
2. Fierul rece nu se bate.
78
3. Dacă-ţi aşterni rău, rău dormi.
4. Şcoarecii nu joacă pe masă.
5. Câinele care latră nu muşcă.
Material: 2–1–8–3–4–3–9
9–7–2–8–4–7–5
Tehnica: Ca la 5 ani, Test 5
Cotare: Testul este reuşit, dacă subiectul reproduce fără nici o
eroare una din cele două serii.
TEST 3 Repetarea inversă a 6 cifre
Material: 4–7–1–9–3–2
5–8–3–2–9–4
7–5–2–6–3–8
Cotare: Testul este reuşit dacă una din cele trei serii de cifre este
repetată invers, fără eroare.
TEST 4 Desfacerea hârtiei tăiate
Material: Două sferturi de coală de hârtie, un creion şi o foarfecă.
Tehnica: Luăm un sfert de coală de hârtie şi arătând-o subiectului, îi
sounem: Iată o foaie de hţrtie pe care o îndoi acum în patru.
Examinatorul îndoaie foaia de hârtie în faţă subiectului, de fiecare
dată pe latura cea mai lungă a hârtiei. Apoi continuăm: Fii atent, acum
tai aici cu forfeca o bucată de forma asta. Tăiem în acelaşi timp pe
muchia cea lungă un triunghi de 1 cm, cu vârful în jos. Dacă am
desface hârtia, ce am vedea la ea? Iată aici e foaia de hârtie la fel cu
asta. Însemnează cu creionul pe ea locul în care e tăiată hârtia şi cum
e tăiată.
Este interzis ca subiectul să atingă sau să desfacă hârtia întinsă
de examinator. Nici examinatorul nu trebuie să o desfacă. Soluţia
testului trebuie dată numai din imaginaţie.
Cotare: Testul este reuşit, dacă subiectul reproduce exact
numărul de tăieturi. Forma găurilor este indiferentă. Esenţial este
numai numărul şi poziţia lor.
Instruire pentru etatea de 16-17 ani
TEST 1 Diferenţa dintre cuvintele abstracte
Material: 1. zgârcenie – economie
2. sărăcie - mizerie
3. lene - trândăvie
79
Tehnica: Întrebăm subiectul: Ştii ce este zgârcenia? dar
economia? (Ne asigurăm că subiectul cunoaşte cuvintele.) Ei, acum
spune-mi ce deosebire e între zgârcenie şi economie. Notăm
răspunsul şi continuăm cu nr. 2 şi 3. Vom insista la deosebirea dintre
aceste noţiuni. Nu e suficientă descrierea sau deinirea noţiunii. Dacă
subiectul nu a precizat diferenţa, atunci îi spunem: Da, însă eu vreau
să-mi spui care este diferenţa dintre ele.
Coatare: Două răspunsuri din trei.
Exemple bune:
1. Economul cheltuieşte pentru ce-i trebuie, dar
zgârcitul nu dă nici un ban pentru sine.
2. Mizeria este mai mare decât sărăcia.
3. Trândăvia e mai mult ca lenea.
TEST 2 Rezumarea unei cugetări
Material: Cugetarea HARVIEU: “Oamenii preţuiesc viaţa foarte
deosebit. Unii zic că e bună, alţii că e rea. Ar fi mai potrivit să spunem
să e potrivită, căci pe de o parte ea ne aduce o fericire mai mică decât
cea pe care o dorim şi, pe de altă parte, nenorocirile pe care ea ni le
aduce sunt întotdeauna mai mici decât acelea pe care alţii ni le-au fi
dorit. Această măsură mijlocie a vieţii o face să fie dreaptă sau, mai
bine, o împiedică să fie cu totul nedreaptă.”
Tehnica: Spunem subiectului: Am să-ţi citesc o cugetare scurtă.
Când voi termina de citit, am să te întreb ce-ţi mai aminteşti din ea.
Nu e nevoie să repeţi cuvintele autorului, ci să-mi spui, pe scurt, cum
ai înţeles.
Cotare: Trebuie reprodusă ideea centrală:
Viaţa nu-i nici bună, nici rea, ci mediocră, căci ea este inferioară
în raport cu ce ne dorim, dar mai bună în raport cu ce doresc alţii
pentru noi.
Material: 7–2–5–3–4–8–9–6
4–9–8–5–3–7–6–2
8–3–7–9–5–4–8–2
4 ani, Test 5
Se evită gruparea şi ritmarea
Cotare: Una din trei.
TEST 4 Probleme de agerime mintală
Material: 1. O mamă a trimis pe fiul său să-i aducă 7 l de apă
dintr-un râu. Pentru adusul apei, ea i-a dat două vase: unul de 3 l şi
altul de 5 l. Spune-mi ce a trebuit să facă copilul pentru a măsura, nu
80
după ochi, ci exact 7 l de apă, servindu-se numai de cele două vase.
Ca să izbutească, el trebuie să umple prima dată vasul de 5 l. Nu uita
că el are un vas de 3l şi unul de 5l şi trebuie să aducă exact 7 l.
2. Copilul trebuie să aducă 8 l de apă cu două vase, unul
de 5 l şi altul de 7 l. Ca să reuşească, trebuie să umple mai întâi
vasul de 5 l.
3. Copilul trebuie să aducă 7 l de apă cu două vase, unul
de 4 litri şi altul de 9 l. Ca să reuşească, va trebui să umple mai întâi
vasul de 4 l.
Tehnica: Spunem subiectului:Am să-ţi dau o problemă, pe care s-
o rezolvi în minte. Probleme nu este grea. Cine se ândeşte bine o
dezleagă uşor. Fii atent şi gândeşte-te bine. Citim prima problemă şi o
putem repeta. Nu este permis să-i sugerăm mai mult. Dacă subiectul
întreabă dacă poate turna apa dintr-un vas în altul, spunem că da.
Timpul acordat pentru fiecare problemă: 5 minute.
Cotare: Două răspunsuri corecte din trei.
Rezolvare corectă:
1. Umple vasul de 5 l, toarnă în cel de 3 l şi ce-i rămâne sunt
2 l. Aruncă apa din vasul de 3 l şi toarnă în acest vas 2 l din
vasul de 5 l. Umple şi vasul de 5 l şi va avea 7 l.
2. Umple vasul de 5 l şi îl toarnă în cel de 7 l. Umple din nou
vasul de 5 l şi varsă în cel de 7 l, până se umple (2 l), iar în
cel de 5 rămân 3 l. Aruncă cei 7 l şi pune 3 l din vasul de 5 l
în cel de 7 l. Umple iar vasul de 5 l şi are în total 8 l.
3. Umple vasul de 4 litri şi îl toarnă în cel de 9 l. Umple din
nou vasul de 4 l şi varsă iar în cel de 9 l. Umple a 3-a oară
vasul de 4 l şi toarnă în cel de nouă până îl umple (1 l),
rămânând în el 3 l. Aruncă apa din vasul de 9 l şi în el
toarnă cei 3 l rămaşi în cel de 4 l. Umple vasul de 4 l şi va
avea în total 7 l.
TEST 5 Reconstituirea unui triunghi
Material: Materialul de la jocul de răbdare: două triunghiuri
rezultate din tăierea pe diagonală a unui dreptunghi.
Tehnica: Prezentăm subiectului pe o foaie de hârtie cele două
triunghiuri aşezate în forma unui dreptunghi, apoi îi spunem: Priveşte
bine la partea de jos (I-o arătăm cu degetul); închipuieşte-ţi că
întoarcem pe dos bucata de jos (schiţăm mişcarea, fără a atinge
cartonul) în aşa fel va latura de jos (a – c) să fie aşeaztă pe latura
aceasta - (a – b) arătăm cu degetul - şi vârful (c) să fie în vârful
celălalt (b). Aratăm ceea ce spunem cu degetul.
81
Acum dăm la o parte bucta de jos: întoarce-o în minte, aşa cum
ţi-am spus şi desenează aici pe hârtie, cum ar veni aşezată întors.
Cotare: Desenul exact în 4 minute.
TEST 6 Repetare în ordine inversă
Material: 4–1–6–2–5–9–3
3–8–2–6–4–7–5
9–4–5–2–8–3–7
Cotare: O repetare corectă din 3.
MATRICE PROGRESIVE COLORATE RAVEN

Material: 1. Matricele Progresive Colorate Raven (caietul conţie
cale trei seturi A, Ab şi B, compuse fiecare din câte 12 itemi.
2. Fişa de notare a răspunsurilor
Modul de aplicare a probei:
I. Se aşează pe masă, în faţa coilului, caietul care
cuprinde Matricele Progresive Colorate (seturile A, Ab şi B),
spunându-i-se: Îţi plac jocurile cu poze?
II. După ce copilul răspunde, exeperimentatorul spune:
Uite, am aici o carte cu poze. O să ne uităm la ele!
Experimentatorul deschide caietul la planşa A 1 şi îi spune
copilului: Priveşte această figură! (experimentatorul îi arată figura din
partea de sus a planşei). Cineva a desenat aici un model, din care a
tăiat o bucată (se indică lacuna din model.). Ca să te încurce, bucata
tăiată a fost amestecată cu alte bucăţi.
Experimentatorul arată cele 6 fragmente, situate în partea de
jos a planşei. Fii atent! Ele au toate aceeaşi formă şi mărime
(experimentatorul arată pe rând cele şase fragmente), dar numai una
se potriveşte cu modelul. Numai cea tăiată aici (se indică lacuna). Are
pe ea un desen care se potriveşte cu modelul, de exemplu, bucata
aceasta (se indică fragmentul nr. 1) se potriveşte ca formă, dar nu se
potriveşte desenul. Şi aceasta se potriveşte ca formă (se indică nr. 2),
dar nu are nici un desen pe ea. Şi aceasta se potriveşte ca formă (se
indică fragmenul nr. 6) şi desenul este aproape bun, dar îi lipseşte o
bucată (se indică partea albă din fragmenul nr. 6). Care este bucata
tăiată din model?
Precizări: 1. Dacă copilul nu indică în mod corect fragmentul,
examinatorul va repeta din nou instructajul, până când subiectul dă
răspunsul corect.
82
2. După consemnarea răspunsului în fişa de notare,
examinatorul prezintă copilului planşa A 2, spunţnd: Arată-mi acum
bucata care a fost tăiată din acest model! (Se indică modelul din
partea de sus a planşei A2).
3. După consemnarea răspunsului la planşa A 2 în fişa de
notare, exminatorul prezintă succesiv copilului planşele care urmează,
folosind instructajul: Arată-mi acum bucata care a fost tăiată din acest
model.
4. Dacă la oricare din planşele A2-A5 copilul nu indică
corect fragmentul, se revine la planşa A1, repetându-se instructajul în
forma iniţială. Se trece apoi direct la planşa la care au apărut
dificultăţile. Începând cu planşa A 6, examinatorul ntează răspunsul
copilului şi trece la planşa următoare, indiferent de calitatea
răspunsului.
5. La prezentarea planşelor Ab 1 şi B1, examinatorul va
utiliza instructajul următor: Priveşte cu atenţie următoarea figură! Una
din bucăţile de aici (examinatorul arată pe rând cele 6 fragmente
situate în partea de jos a planşei) se potriveşte cu modelul. Care?
6. Răspunsurile subiecţilor se înregistrează în fişa de
răspuns, notându-se în căsuţa fiecărui item numărul figurii indicate de
subiect; dacă au loc autocorectări, se consemnează ultimul răspuns.
83
Proba: MATRICE PROGRESIVE COLORATE RAVEN
(seturile A, Ab, B)
FIŞA DE NOTARE A RĂSPUNSULUI
Numele ¿i Data examinårii ............

prenumele ................... Examinator ...................
Vârsta ..........................................
Nåscut (r/u) .................................
ªcoala ......................................... Scor + -
Localitatea (r/u) ........................... total
Clasa ........................................... Set A
Notele ¿colare: R1) =.....M2) = .... Set Ab
U.T. 3) ...............................
Set B
Profesia tatålui ............................
I. Set A
Item 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Răspuns
II. Set Ab
Item 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Răspuns
III. Set B
Item 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Răspuns
OBSERVAŢII
-----------------
R = limba română
2
M = matematică
3
U.T. = ?
84
FOAIE DE CORECTARE
Pentru verificarea răspunsurilor se foloseşte foaia de corectare,
cupinzând soluţiile bune, care sunt:
Item 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Set A 4 5 1 2 6 3 6 2 1 3 4 5
Set Ab 4 5 1 6 2 1 3 4 6 3 5 2
Set B 2 6 1 2 1 3 5 6 4 3 4 5
Pe fişa de răspuns se taie cu o linie (de preferinţă cu un creion
roşu) răspunsurile greşite. Apoi se marchează în rubrica de sus a foii
de răspuns, după totalizare, punctele obţinute la fiecare set, pentru
fiecare răspuns corect acordându-se 1 punct. Scorul final se obţine
prin adunarea punctelor acordate la fiecare din cele trei seturi A, Ab şi
B. Punctele obţinute la acest test se adună cu cele ale celorlalte trei
teste, pentru a se determina scorul global.
ETALON
Proba: MATRICE PROGRESIVE COLORATE RAVEN
(seturile A, Ab, B)
Acest etalon are un caracter informativ, pentru indicarea
distribuţiei rezultatelor, pe fiecare vârstă. Pentru diagnosticarea
nivelului de dezvoltare intelectuală, în scopul arătat în introducere, se
va lua în considerare numai etalonul global, întocmit pentru întreaga
baterie.
În prima coloană sunt trecute percentilele: 10, 20, .... 100, adică
decilele 1, 2 ... 10. În celelalte coloane sunt trecute performanţele
corespunzătoare percentilelor (respectiv decilelor), pe fiecare vârstă.
Percentile SCORURI
6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 10 ani
10 11 12 14 15 16
20 12 13 15 16 17
30 14 14 16 17 20
40 15 15 17 19 22
50 15 16 18 21 24
60 16 17 20 22 25
70 17 19 22 23 26
80 18 21 24 24 28
90 20 24 26 27 29
100 23 26 28 28 33
85
2.2.3. Matrice Progresive Standard ABCDE J.C.
RAVEN
Sursa: Institutul de ştiinţe Pedagogice, Filiala Iaşi
Scop: J. C. Raven formulează în 1936 principiul “matricelor
progresive”, care stă la baza constituirii testului MP(s). În 1938 apare
prima formă a testului (revizuit, pe baza rezultatelor experimentale, în
1947 şi în 1956). Testul îşi are originea în gândirea psihologică a lui
Ch. Spearman, C. Burt ş.a. şi în teoria psihologiei configuraţioniste
(Gestaltpsychologie). Deşi datele asupra validităţii conceptuale
prezintă unele discordanţe, majoritatea psihologilor găsesc că testul
MP standard este puternic saturat în factorul g şi k:m. J.C. Raven
accentuează că testul propus de el nu măsoară, pur şi simplu, o
performanţa intelectuală, ci o capacitate generală de organizare a
Gestaltului şi de integrare a relaţiilor. Faptul că rezolvarea corectă a
MP Raven presupune o bună performanţă la testul B. Bender-Gestalt
(Bender-Santucci) – probă de structurare perceptiv-motrică a spaţiului
– arată că perceperea figurilor structurate, adică performanţele vizual-
motrice joacă un rol important în reuşita la testul Raven. S-ar putea
spune că, dacă testul MP(s) “măsoară” funcţia intelectuală, atunci
realizează acest lucru bazându-se pe performanţe vizual-motrice.
Scorul total la MP(s) este influenţat, pe lângă factorii amintiţi, de
capacitatea inductivă, de înţelegerea relaţiilor spaţiale etc. şi de factori
nonintelectuali de personalitate (temperamen, afectivitate, motivaţie
etc.).
În cursul celui de-al Doilea Război Mondial MP(s) a fost utilizat
pe scară largă în Anglia (fiind aplicat la circa 3.000.000 de recruţi). De
atunci şi până în prezent, MP(s) necolorat şi-a dovedit valiitatea atât în
examinarea surzilor, deficienţilor mintal, bolnavilor psihic etc., cât şi în
orientarea şcolară şi profesională a normalilor, devenind un test de
inteligenţă “aproape internaţional”.
Material: Testul MP(s) cuprinde 60 de itemi sau probe elementare.
Fiecare item constă dintr-un desen abstract, adesea dintr-un grupaj de
figuri (matrice), din care lipseşte o parte (un element). În urma
examinării metricei, subiectul trebuie să decidă care este descopeirea
schimbărilor progresive ale figurilor în interiorul matricei. Figurile
prezintă modificări continue de poziţie şi schimbări spaţiale dinamice,
care determină îmbogăţirea figurilor, atât în plan orizontal, cât şi
vertical (totalizarea elementelor noi din figura care lipseşte).
Răspunsul corect se alege din 8 posibilităţi.
Seriile D şi E cuprind câte 12 matrice, fiecare fiind compusă din
câte 9 elemente (dar unul lipseşte). Partea care lipseşte se alege din
86
8 figuri prezentate sub matrice. Probele din seria D sunt repartizate
după principiul restructurării figurilor pe plan orizontal şi vertical.
Rezolvarea corectă presupune urmărirea regularităţii consecutive a
figurilor şi alternarea lor în strucura matricei (descoperirea criteriilor
schimbării complexe). Probele din seria E se rezolvă prin operaţii de
abstractizare şi sinteză dinamică, care au loc în procesul gândirii
superioare. Se cere observarea evoluţiei complexe, cantitative şi
calitative, a şirurilor cinetice (dinamice). Elementul care lipseşte poate
fi completat pe bază de operaţii algebrice (adunare, scădere)
efectuate asupra elementelor matricei.
Tehnica: Testul oate fi aplicat individual sau în grup (începând de
la 8 ani) fie un timp limitat, fie cu rezolvare în ritm propriu (în care caz
se rezolvă în maxim o oră). J.C. Raven este de părere că în scopul
cercetărilor cu caracter genetic sau în studiile clinice este de preferat
să nu se fixeze un timp limită de rezolvare, deoarece “capacitatea
maximă de gândire clară“ variază mai puţin în funcţie de sănătate şi
se perfecţionează mai puţin prin practică, decât viteza unei activităţi
intelectuale de precizie. În acest caz MP(s) “măsoară” în primul rând
capacitatea maximă de obeservaţie şi de gândire clară. Examinatorul
poate să înregistreze în aplicarea individuală a testului – timpul scurs
de la începerea şi până la terminarea rezolvării probelor. Timpul
mediu necesar celor 60 de itemi este de 40-50 minute; ritmul de
activitate al subiectului poate fi considerat normal până la timpul
maxim de 60 minute. Se ştie însă că, sub 30 de ani, ritmul rezolvării
testului este mult mai rapid (timpul mediu fiind de 30-35 minute).
În cazurile în care testul MP(s) se aplică în scopul ierarhizării
membrilor unui anumit grup (de exemplu, în selecţia profesională a
candidaţilor), este preferabilă respectarea unui timp limită (se
recomandă timpul maxim de 30 minute) ceea ce se comunică
subiecţilor. Testul “măsoară”, în acest caz, capacitatea efectivă de
ralizare a subiectului în timpul dat.
Datorită faptului că rezolvarea primelor probe este deosebit de
uşoară, subiectul înţelege sarcina cu o instrucţie prealabilă minimă.
Vom prezenta, totuşi, în acesată carte, o instrucţie mai detaliată,
destinată examinării colective, care poate fi utilizată – cu schimbări
minime – şi în testarea individuală.
În situaţia de examinare colectivă se distribuie fiecărui subiect
un exemplar din text tipărit (sub formă de caiet) şi o fişă personală de
cotare pentru înregistrarea răpunsurilor. Caietul test rămâne închis (în
faţa subiecţilor) până la semnalul dat pentru începerea probei.
Subiecţii completează întâi cu datele personale (numele, vârsta,
87
şcoala sau ocupaţia, data examinării şi data naşterii) rubricile
corespunzătoare ale fişei de coatare, după care toate creioanele se
pun pe masă. Cerem atenţie sporită şi avertizăm să nu se scrie
caietul-test.
Subiecţii sunt instruiţi astfel:
Aveţi în faţă un caiet cu 60 de planşe (desene). Ele sunt
aranjate în cinci grupe, notate cu literele A, B, C, D şi E. În fiecare
serie (grupă) sunt 12 probleme, aranjate în aşa fel încât la începutul
fiecărei serii sunt probe mai uşoare, iar la sfârşitul lor probe mai grele.
Deschideţi caietele la prima pagină. În partea de sus a paginii (li
se arată matricea A1) se află un desen notat cu A1, din care lipseşte o
parte (li se arată partea rămasă albă). Sub această imagine se află 6
figuri, asemănătoare ca formă, cu porţinuea goală rămasă albă din
desenul mare. Numai una din aceste figuri completează în mod
corect, ca formă şi desen, imaginea mare (li se arată matricea A1).
Care este acea figură unică? Dacă cineva răspunde corect,
răspundem: Foarte bine! Dacă cineva răspunde greşit, răspunde
greşit: Mai gândiţi-vă! Apoi, indiferent dacă au găsit figura adecvată,
continuăm: Dacă alegem figura nr. 1, observăm că ea completează
desenul ca formă, dar în interior nu are acelaşi desen. Acelaşi lucru îl
constatăm şi în cazul figurilor 3 şi 5. Figura nr. 2 este nepotrivită,
fiindcă nu cuprinde nici un desen. Liniuţele din interiorul figurilor nr. 4
şi 6 sunt la fel cu cele din imaginea mare, care trebuie completată.
Care se potriveşte, dintre 4 şi 6? Figura nr. 6 nu, deoarece are o parte
albă incompletă (li se arată). Deci, figura nr. 4 este cea corectă,
fiindcă cele 2 liniuţe orizontale din interiorul ei (li se arată) şi cele patru
liniuţe verticale (li se arată) continuă exact liniuţele începute, dar
neterminate ale imaginii mari (li se arată din A1).
Şi acum, scrieţi în rubrica corespunzătoare (A 1) a fişei primite
de fiecare numărul 4, adică numărul figurii corecte. Aveţi grijă să
scrieţi răspunsul vostru în rubrica care poartă seria şi numărul
problemei.
Aţi înţeles cum trebuie să lucraţi?
În cazul în care subiecţii (sau unii dintre ei) nu au înţeles
sarcina, examinatorul va repeta explcaţiile. dacă toţi subiecţii au
înţeles, examinatorul continuă: În fiecare probă, într-un cadru mare se
află o imagine compusă din anumite figui. Aceste figuri sau desene nu
sunt alcătuite la întâmplare, ci după o anumită regulă. Această regulă
trebuie să o descoperiţi la fiecare probă, ca să puteţi completa partea
rămasă albă, cu una din cele 6 sau 8 figuri care se află sub imaginea
mare.
88
Treceţi succesiv de la o probă la alta. Să nu omiteţi şi să nu
săriţi peste nici o planşă. Respectaţi neapărat ordinea lor. Chiar dacă
aveţi impreisia că aţi rezolvat greşit o probă, nu vă întoarceţi la ea.
Răspunsul vostru, adică numărul figurii alese, îl scrieţi cu grijă în
rubrica corespunzătoare a fişei personale. Eventualele greşeli le
corectaţi prin tăierea (cu creionul) a numărului greşit, nu cu guma.
După ce examinatorul s-a convins (pe baza probelor-exerciţiu
A1 – A5, al care este indicat să se dea ajutor) că toţi subiecţii înţeleg
sarcina), li se precizează timpul de rezolvare şi se dă comanda:
Începeţi să lucraţi cât mai corect şi cât mai repede posibil. – (pentru
examinarea cu limitarea timpului). Sau: Lucraţi atent. Să nu vă grăbiţi
prea mult. Începeţi! – pentru timp nelimitat (maximum o oră).
Instrucţia de faţă poate fi prescurtată, în funcţie de nivelul de
înţelegere al subiecţilor (subiectului). Examinatorul nu va oferi celor
examinaţi nici un fel de ajutor care depăşeşte limitele instrucţiei.
Cotare: Cota brută, adică numărul total de răspunsuri corecte
obţinute de subiect, nu are semnificaţie psihologicăluată izolat. Ea
primeşte valoare diagnostică în raport cu rezultatele standardizate
(etalon) şi comportamentul subiectului în situaţia de examinare. Datele
adunate formează un “limbaj al simptomelor”, care conţine şi
vehichlează în formă codificată informaţii, sensuri psiholkogice.
Înţelegerea semnificaţiei psihologice cuprinse în conduite şi în
performanţe presupune “interpretarea” (decodificarea) lor, pe baza
cunoaşterii codului.
Etlonare: Raportarea performanţei la etalon permite stabilirea (în
centile sau în coeficient de inteligenţă) nivelului de inteligenţă
generală a subiectului. Acest prim pas reprezintă momentul
interpretării cantitative a rezultatelor examenului psihologic. Etalonul
probei, pentru interpretarea rezultatelor adunate prin administrarea
colectivă (folosite şi în caz de autoadministrare) sau individuală a
testului MP(s), a fost elaborat de I. Holban.
Centile Vârsta cronologică (în ani)

14 15 16 17 18 19 20
90 49 53 53 53 56 54 52
80 46 50 51 50 53 53 49
75 45 49 50 49 52 51 48
89
70 43 48 49 48 51 50 46
60 41 45 46 46 49 48 44
50 38 42 44 43 47 45 42
40 35 39 41 40 45 44 40
30 32 35 38 37 42 41 37
25 29 32 35 32 41 38 36
20 27 29 32 28 38 37 33
10 15 16 21 15 31 28 24
Fixarea nivelurilor de ruşită la MP(s) în intervale centile,
corespunzătoare gradelor diferite ale inteligenţei, permite clasificarea
persoanei examinate în funcţie de scorul realizat. Performanţa
intelectuală astfl “măsurată” permite includerea subiectului în unul din
cele 5 grade (niveluri) diferite de inteligenţă:
Gradul I: inteligenţă superioară. Performanţa subiectului, raportată
la performanţa medie a grupului de vârstă din care face
parte, atinge sau depăşeşte centilul 95;
Gradul II: inteligenţă deasupra nivelului mediu. Performanţa atinge
sau depăşeşte centilul 75;
II+: performanţa atinge sau depăşeşte centilul 90
Gradul III: inteligenţă de nivel mediu. Performanţa se situează între
centilele 25-75;
III+: performanţa depăşeşte centilul 50;
III-: performanţa se situează sub centilul 50;
Gradul IV: inteligenţă sub medie. Performanţa nu depăşeşte centilul
25;
IV-: performanţa nu depăşeşte centilul 10;
Gradul V:deficienţă mintală. Performanţa nu depăşeşte centilul 5.
Cota totală realizată de subiect poate fi interpretată şi în termeni
de coeficient de inteligenţă (CI), întrucât fiecare performanţă
corespunde unei valori definite CI. Prezentăm în continuare – după L.
Repan – valorile CI care corespund scorurilor realizate de subiecţii
între 8 şi 30 de ani.
90
Transformarea rezultatelor în CI
Cota Vârsta cronologică (în ani)
totală 8 81/2 9 91/2 10 101/2 11 111/2 12 121/2 13 131/2 16-
30
1 73 68 65 59 57 54 53 50 48 48 46 46 -
2 74 70 67 61 58 56 54 51 49 49 48 47 -
3 76 72 68 62 60 57 55 53 51 50 49 49 -
4 77 73 70 64 61 59 57 54 52 51 50 50 -
5 79 75 71 65 63 60 58 55 53 53 52 51 -
6 81 76 73 67 64 61 59 57 55 54 53 52 -
7 82 78 74 68 66 63 61 58 56 55 54 54 -
8 84 79 76 70 67 64 62 60 57 57 55 55 -
9 85 81 77 71 69 66 64 61 59 58 57 56 -
10 87 83 79 73 70 67 65 62 60 95 58 57 55
11 89 84 80 74 72 69 66 64 61 61 59 59 57
12 90 86 82 76 73 70 68 65 64 62 60 60 58
13 92 87 83 77 75 71 69 67 64 63 62 61 59
14 93 89 79 76 73 71 68 65 65 65 63 62 61
15 95 90 86 80 78 74 72 69 67 66 64 64 62
16 97 92 88 82 79 76 73 71 68 67 66 65 65
17 98 94 89 83 81 77 75 72 69 69 67 66 65
18 100 95 91 85 82 79 76 74 71 70 68 67 66
19 101 97 82 86 84 80 78 75 72 71 69 69 67
20 103 98 94 88 85 81 79 76 73 72 71 70 69
21 104 100 95 89 87 83 80 78 75 74 72 71 70
22 105 101 97 91 88 84 82 79 76 75 73 72 71
23 107 103 98 92 90 86 83 81 77 76 74 74 72
24 108 104 100 94 91 87 85 82 79 78 76 75 74
25 109 106 101 95 93 89 86 83 80 79 77 76 75
26 110 107 103 97 94 90 87 85 81 80 78 77 76
27 112 108 104 98 96 91 89 86 83 82 80 79 78
28 113 110 106 100 97 93 90 88 83 83 81 80 79
29 114 111 107 102 99 94 92 88 87 86 83 82 82
30 116 113 109 103 100 96 93 90 87 86 83 82 82
31 117 114 110 105 102 97 94 92 88 87 85 84 83
32 118 115 112 106 103 99 96 93 89 88 86 85 84
33 120 117 113 108 104 100 97 95 91 90 87 86 86
34 121 118 115 109 105 102 99 96 92 91 88 87 87
35 122 120 116 111 107 103 100 97 93 92 90 89 88
36 123 121 118 112 109 105 102 99 95 93 91 90 90
37 125 122 119 114 110 107 104 100 96 95 92 91 91
38 126 124 121 115 112 108 105 102 97 96 94 92 92
39 127 125 122 117 113 110 107 104 99 97 95 94 94
91
40 129 127 124 118 115 112 109 106 100 99 96 95 95
41 130 128 125 120 117 113 111 108 102 100 97 96 96
42 131 129 127 121 118 115 112 109 104 102 99 98 98
43 132 131 128 123 120 117 114 111 106 104 100 99 99
44 134 132 130 125 121 118 116 113 108 106 102 100 100
45 135 134 131 126 123 120 118 115 110 109 105 102 102
46 136 135 133 127 125 122 120 117 112 111 107 105 104
47 137 136 134 129 126 123 121 119 114 113 109 107 106
48 139 138 136 130 128 125 123 121 116 115 111 110 108
49 140 139 137 132 129 127 125 123 118 117 114 112 110
50 142 141 139 133 131 128 127 124 120 119 116 115 112
51 143 142 140 135 133 130 128 126 122 121 118 117 114
52 144 143 142 136 134 132 130 128 124 123 121 120 116
53 146 144 143 138 136 133 132 130 126 126 123 122 118
54 147 146 145 139 137 135 134 132 128 128 125 123 120
55 148 148 146 141 139 137 134 130 132 132 130 130 124
56 149 149 148 142 144 138 137 136 132 132 130 130 124
57 151 150 149 144 142 140 139 138 134 134 132 132 126
58 152 152 151 145 144 142 141 139 136 136 134 134 128
59 153 153 152 147 145 143 143 141 138 138 137 137 130
60 155 155 154 148 147 147 144 143 140 140 139 139 130
Pentru subiecţii între 35 şi 60 de ani, CI se calculează cu
ajutorul unei formule de corecţie (reuşita fiind sensibilă la factorul
vârstă):
CI (1630 ani )
 100
CI (3560ani)  % CT
Unde CT este coeficientul din tabelul de mai jos.
Performanţa aşteptată:
Vârsta cronologică CT
16-30 100
35 97
40 93
45 88
50 82
55 76
60 70
De exemplu, T.B., de 50 de ani are cotat totală de 33 de
puncte. Scorului de 33 de puncte la etatea cronogică de 16-30 de ani
92
îi corespunde un CI de 86. Înmulţim 86 cu 100 şi împărţim produsul la
82 (performanţa aşteptată la 50 de ani). Deci:
86  100
CI 
82
 104,8 , care se rotunjeşte la 105.
Pe baza coeficientului de inteligenţă, subiectul este inclus în
unul dintre următoarele niveluri de inteligenţă:
CI Nivel de inteligenţă
peste 140 inteligenţă extrem de ridicată
120- 140 inteligenţă superioară
110 – 119 inteligenţă deasupra nivelului mediu
100 – 109 inteligenţăde nivel mediu (bună)
90 – 99 inteligenţă de nivel mediu (slabă)
80 – 89 inteligenţă sub medie
70 – 79 inteligenţă de limită
50 – 69 deficienţă mintală uşoară (debilitate mintală)
20 – 49 deficienţă mintală medie (imbecilitate)
0 – 19 deficienţă mintală gravă (idioţie)
Persoana examinată poate “rezolva” (corect sau greşit) prin

ghicire unele din cele 60de probleme cuprinse în MP(s). Numărul
alegerilor ghicite este proporţional cu totalul răsounsurilor greşite.
Persoanele cu performanţe scăzute rezolvă corect, în general, mai
multe probleme prin ghicire decât subiecţii cu cote ridicate. Din
această cauză, un scor scăzut este întotdeauna mai puţin valid şi mai
puţin fidel decât unul ridicat.
Pentru majoritatea cotelor totale s-au stabilit scorurile parţiale
aşteptate la fiecare serie. Prin scăderea scorului parţial aşteptat din
cota parţială realizată, se obţine discrepanţa fiecărei serii. Aceste
discrepanţe se exprimă numeric (de exemplu: 0; -1; +2; -2; +1) şi
constituie, şi ele, un indice al validităţii şi fidelităţii rezultatelor. Scorul
total compus din cote parţiale care prezintă discrepanţe de peste 2
puncte nu poate fi acceptat la valoarea lui nominală, ca fiind o
estimare precisă a capacităţii intelectuale generale. Totuşi, în scopuri
mai generale, se acceptă şi un scor total ca fiind relativ valid, chiar
dacă prezintă discrepanţe interne mai mari de 2 puncte.
Totalizând cvalorile absolute ale discrepanţelor (indiferent de
faptul că sunt + sau – ), obţinem indicele de variabilitate a rezultatelor
(stabilitate-fluctuaţie în activitatea subiectului). Dacă indicele de
variabilitate este mai mare sau egal cu 7, se acordă o încredere
redusă rezultatului examinării, subiectul fiind retestat cu o altă metodă.
93
COPILUl ______________________data naşterii________________
cu stare generală _______________T_____kg______PC__________
PT_________PA_________Pbm_____________________________
AHC____________________________________________________
APF____________________________________________________
APP____________________________________________________
Tegumente şi mucoase_____________________________________
Ţesut celular subcutanat____________________________________
Sistem muscular__________________________________________
Sistem ganglionar limfatic___________________________________
Sistem osteoparticular______________________________________
Aparat respirator__________________________________________
Aparat cardiovascular______________________________________
Aparat digestiv____________________________________________
Aparat uro-genital_________________________________________
Sistem nervos______________prezent în mediu_________________
Proba Romgerg_________________
Proba marionetelor_______________
Organe de simţ: auz_____________________________________
văz_____________________________________
Diagnostic clinic__________________________________________
Diagnostic neurologic - neuropsihic___________________________
După caz, investigaţiile TC, EEG, EKG, Electromiogramă, Examen
oftalmologic, Audiogramă, VSH, PCR etc.
2.2.4. Probe de eficienţă operaţională a gândirii
A. Proba similitudini
Sursa: Binet Les idés modernes sur les enfants
Scop: Proba urmăreşte evidenţierea capacităţii subiectului de a
descoperi însuşirile esenţiale şi comune pentru două sau trei obiecte,
analizate pe plan mintal, “compararea a două obiecte din memorie” –
cum se exprimă BINET, în Les idés modernes sur les enfants – şi
sesizarea unor diferenţieri sau asemănări reprezintă operaţii
intelectuale importante.
Proba Similitudini permite o diferenţiere genetică. Aceasta se
exprimă prin faptul că, la vârste mici, copiii se orientează
preponderent după asemănări, vizând existenţa unoe elemente
94
comune, iar la vârste mai mari, prin integrarea însuşirilor depistate
într-un gen proxim.
Rezolvarea probei solicită, într-o succesiune logică, operaţiile
de analiză, comparare, sinteză şi clasificare.
Folosirea unui criteriu de clasificare în rezolvarea unui item,
descoperirea şi folosirea unui alt criteriu în rezolvarea itemului următor
– aşa cum cere construcţia testului, implică o flexibilitate a gândirii,
fapt care nu este deloc neglijabil în activitatea intelectuală.
Răspunsurile se pot baza pe sesizarea unor criterii esenţiale
sau neesenţiale, în funcţie de acestea putând fi denumite, pentru
coatre, “superioare” şi “inferioare”. Trebuie făcută această menţiune,
întrucât privind gruparea răspunsurilor în cele două categorii, în
realitate, cele pe care le socotim inferioare pot fi specifice şi fireşti la
anumite vârste.
Rezolvarea testului Similitudini – ca în cazul celor mai multe
teste verbale – este influenţată, într-o anumită măsură, de factori
socio-culturali. Răspunsuri, ca de exemplu: “pisica şi şoarecele se
asemanănă pentru că sunt animale” reprezintă, de cele mai multe ori,
rezultatul învăţării. Aceasta poate constitui un impediment în cazul în
care condiţiile învăţării nu ar fi egale pentru toţi subiecţii.
Pentru atenuarea acestui inconvenient, testul cuprinde şi itemi
care nu mai apelează la cunoştinţe învăţate, ci presupun un grad mai
mare de discernământ, descoperirea unor criterii noi (cazul itemilor:
asemănărea dintre “bicicletă” şi “navă cosmică”, dintre “ tractor” şi
“strung”, dintre “primul” şi “ultimul” sau dintre “radio”, “revistă”, “caret”.
Material: 13 itemi – similitudini
Fişa de notare a răspunsurilor
Instrucţiuni: Se va respecta întotdeauna ordinea de prezentare a
triadelor şi diadelor, potrivit indicaţiilor din “Modul de aplicare a
probei”.
Cuvintele se vor rosti clar şi distinct.
Fiecare răspuns se va nota cu exactitate, înainte de a se trece
la itemul următoar al probei.
STRUCTURA PROBEI
SIMILITUDINI – TRIADE şi DIADE
A. Triade (exemplu) şarpe – vacă - tigru
R:
B. TRIADE:
a. cui – monedă - sârmă
R:
b. trandafir – cartof - arbore
95
R:
c. carte – radio - revistă
R:
C. DIADE:
a. prună – piersică h. topire - ardere
R: R:
b. pisică - şoarece i. metru - gram
R: R:
c. pian – vioară j. primul - ultimul
R: R:
d. oră – săptămână k. Pământ - Lună
R: R:
e. uşă – fereastră l. tractor - strung
R: R:
f. munte – lac m. bicicletă – navă cosmică
R:
g. pătrat - cerc
Observaţii asupra subiectului în timpul examinării:
Tehnica: Se spune subiectului: Am să-ţi spun: şarpe, vacă, tigru.

Tu să-mi spui prin ce se aseamănă? Prin ce sunt la fel?
Precizări:
1. Dacă răspunsul este: Sunt animale, se trece mai departe.
2. În cazul în care subiectul dă un răspuns incorect, remarcând
deosebiri, nu asemănări, după consenarea răspunsului se va
spune: Spune-mi prin ce sunt la fel.
Dacă nici acum nu răspunde corect, după consemnarea
răspunsului i se va spune: Am să-ţi răspund eu. Fii atent: şarpele,
vaca şi tigrul sunt toate animale, deci putem spune că sunt la fel,
că se aseamănă pentru că toate sunt animale.
3. în cazul în care subiectul dă un răspuns iniţial corect, dar de nivel
inferior (de ex.: Ele au urechi, ochi sau Ele merg), după
consemnarea răspunsului respectiv, se spune: Da, dar tu poţi să
spui şi că acestea sunt animale.
Bine, Acum îţi spun: cui – monedă – sârmă. Tu să-mi răspunzi
prin ce se aseamănă acestea.
96
4. După consemnarea răspunsului, se adaugă: dar trandafir – cartof
– arbore – prin ce se aseamănă?
5. După consemnarea răspunsului, se continuă: Acum am să-ţi spun
altceva. Tu îmi vei spune prin ce se aseamănă. Începem!
Se continuă cu itemurile a – m.
6. În cazul în care subiectul nu continuă în mod firesc seria
răspunsurilor, el va putea fi stimulat verbal (consemnându-se
intervenţia stimulativă): Hai, spune, prin ce se aseamănă?
7. În situaţiile în care subiectul nu ştie să răspundă, se trece mai
departe.
8. Itemul se va repeta numai în cazul în care subiectul nu a auzit
corect cuvintele, consemnându-se acest fapt, precum şi cauza
(cauze externe perturbatoare, hipoacuzie, neatenţie etc.)
Dacă subiectul nu cunoaşte termenul “navă cosmică”, i se poate
spune “rachetă”. De asemenea, trebuie verificat, în prealabil, dacă
subiectul cunoaşte termenul “strung”.
Rezultatele se consemnează în fişa de notare a răspunsului.
Răspunsul la itemul dat ca exemplu (şarpe – vacă – tigru) nu se
cotează.
Cotare: Se atribuie 0, 1 sau 2 puncte fiecărui răpuns, în funcţie
de nivelul acestuia. În final, se face suma punctelor obţinute de către
subiect.
Dăm mai jos tipuri de răspunsuri ce se încadrează în notarea cu
2p, 1p şi 0 puncte:
TRIADE
a. cui – monedă – sârmă
2p. – R: metale; sunt din acelaşi metal.
1p. – R: din fier; din acelaşi material.
0p. – R: sunt lucruri, sunt necesare omului ...
b. trandafir – cartof – arbore
2p. – R: plante; vegetale; culturi; plantaţii;
1p. – R: cresc din pământ; au rădăcină; se plantează;
0p. – R: flori, legume etc.
c. carte – radio – revistă
2p. – R: ideea generală de mijloc de informare sau de învăţare,
de ex: ne învaţă diferite lucruri; ne instruiesc; ajută
oamenii să recunoască diferite lucruri; ne aduc veşti; ne
informează.
1p. – R: la radio auzim unele lucruri scrise în cărţi sau reviste.
0p. – R: sunt lucruri; sunt în casă; au aceeaşi formă etc.
DIADE
97
a. prună – piersică
2p. – R: fructe
1p. – R: sunt alimente; se mănâncă; cresc în pom; au sâmburi ..
0p. – R: au aceeaşi culoare; ambele sunt mici etc.
b. pisică - şoarece
2p. – R: animale; vertebrate; mamifere; patrupede
1p. – R: fiinţe; au patru labe; au ochi, au urechi etc.
0p. – R: au aceeaşi culoare a părului, pisica mănâncă şoare-
cele
c. pian – vioară
2p. – R: instrumente muzicale; obiecte muzicale
1p. – R: amândouă cântă; produc muzică; au coarde etc.
0p. – R: fac zgomot; sunt lucruri; sunt de lemn; cântă la fel.
d. oră – săptămână
2p. – R: ideea generală de măsură a timpului; perioadă de timp;
durată; expresie a timpului: arată amândouă timpul;
sunt fracţiuni de timp; sunt durate; limite de timp etc.
1p. – R: un timp care trece; timp; face parte din timp; are
legătură cu timpul
0p. – R: două momente ale anului, astea trec etc.
e. uşă – fereastră
2p. – R: deschideri; închideri; sunt indispensabile construcţiei
unei case; oferă acces în afară.
1p. – R: se mişcă; pentru aerisit; au amândouă lemn, se
deschid, închid etc.
0p. – R: sunt din lemn; pentru a deschide.
f. munte – lac
2p. – R: sunt: forme de relief; termeni geografici; topografici;
accidente de teren; formaţiuni ale solului.
1p. – R: peisaje; locuri pentru turişti; elemente ale naturii; sunt
din geografie; sunt fenomene ale naturii.
0p. – R: sunt în aer liber; au întindere; se merge pe ele; au
pământ.
g. pătrat – cerc
2p. – R: sunt: figuri geometrice; desene geometrice; obiecte
geometrice; suprafeţe; linii închis.
1p. – R: în geometrie, în matematică, nu sunt linii drepte.
0p. – R: sunt: desene; figuri; linii; forme; se desenează.
h. topire – ardere
2p. – R: fenomene fizice sau chimice, transformări de corpuri.
98
1p. – R: (ideea de căldură) sunt produse prin căldură, se obţin
prin foc, sunt din chimie.
0p. – R: sunt foc, ard, distrug, din ştiinţă etc.
i. metru - gram
2p. – R: unităţi de măsură, instrumente de măsură, sunt măsuri.
1p. – R: servesc la măsurat, amândouă indică mărimi; unităţi de
greutate şi lungime; submultipli ai kg şi km.
0p. – R: servesc pentru a măsura şi a cântări în magazin etc.
j. primul – ultimul
2p. – R: ideea unei poziţii extreme; sunt poziţii într-o serie; sunt
extremele unei serii.
1p. – R: sunt numerale; fiecare e prmul la capătul său (ideea de
rădăcini, locuri extreme)
0p. – R: sunt opuse; sunt cifre; primul e în faţă, ultimul în spate.
k. Pământ – Lună
2p. – R: corpuri cereşti, p;anete
1p. – R: au aceeaşi formă
0p. – R: amândouă au pământ; pe amândouă trăieşti.
l. tractor – strung
2p. – R: maşini; maşini-unelte; mijloace de muncă.
1p. – R: ajută munca; uşurează munca; au motor; sunt din fier
0p. – R: lucruri etc.
m. bicicletă – navă cosmică
2p. – R: mijloace de transport; vehicule; mijloace de locomoţie;
mijloace de deplasare.
1p. – R: merg; sunt de fier; cu amândouă mergi.
0p. – R: sunt lucruri; sunt făcute de om etc.
FIŞA DE NOTARE A RĂSPUNSURILOR
Numele şi prenumele __________________________________
Data naşterii _____________________
Vârsta __________________________
Şcoala _________________________
Domiciliul ____________________________________________
Clasa __________________________
Notele: Limba Română ____________
Matematică ________________
Media/Calificative ___________
pe semestre __________
anuală __________
Profesia / studii
mama ____________________
99
tata ______________________
Din Fişa Medicală
Date anamnestice privind starea de sănătate:
- în limita normalului sau boli cronice, accidente
Data examinării ___________
Examinator _______________
Scor Total ________________
Aprecieri privind răspunsurile ________________
Atitudinea subiectului
Relaţia care s-a stabilit între subiect şi examinator
- de colaborare din partea subiectului
- reţinută din partea subiectului
- cooperare din partea subiectului
Etalonare:
Percentile SCORURI
10 1 1 5 5 8
20 2 3 8 7 10
30 3 4 9 8 14
40 4 5 10 10 17
50 6 6 11 12 18
60 6 7 12 15 20
70 7 9 14 17 22
80 8 10 15 18 23
90 9 12 18 21 25
100 14 17 22 30 32
Acest etalon are un caracter informativ, pentru indicarea

distribuţiei rezultatelor, pe fiecare vârstă. Pentru diagnosticarea
nivelului de dezvoltare intelectuală, rezultatele trebuie corelate cu alte
rezultate, obţinute la alte teste verbale şi neverbale. Suma rezultatelor
la fiecare item constituie “scorul brut” al subiectului la probă, care se
transformă (sau îi corespunde o notă etalonată din tabelul de mai sus.
Aprecierea şi cotarea vor fi făcute după încheierea examinării.
Observaţie: Se poate considera că unii itemi depăşesc capacitatea
de rezolvare a subiecţilor de vârstă mică şi, în consecinţă, pot apărea
ca inadecvaţi prin dificultatea lor; totuşi permit o diferenţiere între
diferitele vârste şi între subiecţi, în cadrul vârstei lor de referinţă.
100
B. Proba frazelor absurde
Sursa: HEMI – R. Zazzo şi colaboratorii şi din Măsurarea
inteligenţei Fl. Ştefănescu Goangă
Material: Se utilizează următorul chestionar.
1. O mamă spune: Eu am 48 de ani, iar fiul meu 68 de ani. Ce nu
este adevărat? De ce?
2. Cineva a cumpărat o pâine şi, după ce a tăiat-o în două jumătăţi
egale, mi-a dat mie bucata cea mai mare. Se poate? De ce nu?
3. Cineva spune: Eu am trei fraţi: Andrei, Sandu şi cu mine. Am spus
bine? De ce nu?
4. Un om mergea pe motocicletă, a avut un accident, a căzut jos şi a
murit pe loc. A fost dus la spital şi nu se ştie dacă va scăpa cu
viaţă. Ce nu este adevărat aici?
5. M-am dus la piaţă cu tot salariul meu pe o lună şi, după ce am l-m
cheltuit pe tot m-am întors cu 100.000 de lei. Ce nu este adevărat
aici? de ce?
6. De două săptămâni nu s-a mai văzut nici un nor pe cer. Uitându-
se după un avion, Ionel a văzut un curcubeu mai frumos decât cel
pe care îl văzuse cu o săptămână în urmă. Ce este greşit aici?
7. Un om spune aşa: Mi-am cumparat o jumătate de metru de stofă
şi mi-am făcut din ea un costum de haine. Se poate?
8. În accidentele de cale ferată, de tren, s-a observat că ultimul
vagon al trenului suferea cele mai mari stricăciuni. De aceea, s-a
hotărât să se scoată ultimul vagon. Ce ţi se pare neadevărat aici?
De ce?
9. Un bătrân se plângea că nu mai poate să facă înconjurul grădinii
sale, aşa cum obişnuia. El se simţea foarte obosit şi aunci nu mai
putea să meargă decât o jumătate de drum şi apoi se întorcea. Ce
este greşit aici? De ce?
10. Cineva spunea: pe drumul care duce de la casa mea până în oraş
coboară mereu, şi pe drumul pe care vii din oraş la casa mea,
cobori mereu. Se poate? De ce?
11. În ziua în care Ionel a împlinit 10 ani, fratele lui mai mic avea 15
ani şi 6 luni. Se poat? de ce?
12. Un scafandru, când a ajuns pe fundul mării, şi-a amintit că a uitat
sus tubul de oxigen şi s-a întors pe mal să-l ia. Se poate? De ce?
13. Mergând cu barca pelac, nişte oamnei au văzut o sticlă care
plutea. Au luat-o şi au văzut că era plină cu apă. Ce nu este
adevărat aici? De ce?
101
14. Astă iarnă, Ionel a urcat în munte cu tatăl său şi, deodată, le-a
ieşit în cale un urs care umbla după zmeură. Ce este greşit, ce nu
se poate?
15. Înghiţind ultimul strop de apă, Ion puse cu grijă sticla pe tavă, să
nu o verse peste faţa de masă. Ce ţi se pare greşit aici?
16. A fost secetă mare. N-a plouat deloc tot ttimpul verii, dar prin
lanurile de porumb abia dacă se vedea calul cu călăreţ cu tot. Ce
ţi se pare greşit aici?
17. Aterizând cu bine, după al zecelea salt, paraşutistul îşi privi
paraşuta şi zise: De data aceasta mi s-a deschis paraşuta, nu ca
ieri. Se poate? De ce?
Scopul: Se evaluează capacitatea critică a gândirii (“cenzura” din
definiţia lui BINET), cu privire la conţinutul frazelor, la sesizarea
absurduui, a sensului ilogic pe care îl conţin frazele anunţate; se poate
desprinde capacitatea de a judeca logic a subiectului testat.
Tehnica: Frazele trebuie citite cu un ton firesc, clar, cu seriozitate,
fără a se accentua prin nimic pasajele care conţin absurditatea.
Răspunsul subiectului se va conserva complet.
Se va respecta întotdeauna ordinea de prezentare a frazelor.
I se spune subiectului prima frază. După consemnarea
răspunsului, se va spune: Fii atent! Acum să-ţi spun altă poveste. Se
trece, pe rând, la fiecare frază.
Precizări:
1. Atunci când subiectul nu răspunde timp de 10 secunde, se repetă
fraza, spunând-i-se: Fii atent, îţi mai spun o dată;
2. În situaţiile în care subiectul nu exprimă clar în ce constă
absurdul, precum şi în cazurile în care repetă partea absurdă din
frază, examinatorul i se adresează: Nu înţeleg bine ce vrei să
spui, spune încă o dată mai clar, ca să înţeleg mai bine.
3. Se va întreba subiectul, în prealabil, dacă ştie ce reprezintă
“curcubeu”, “secetă”, “paraşutist”, “scafandru” (la itemii respectivi).
FIŞA DE NOTARE A RĂSPUNSULUI
Data naşterii _____________________
Vârsta __________________________
Şcoala _________________________
Domiciliul ____________________________________________
Clasa __________________________
Matematică ________________
102
anuală __________
Profesia / studii
mama ____________________
tata ______________________
Din Fişa Medicală
Item Răspunsul Subiectului

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
Cotare:
Fraza 1
1p. R: Nu se poate, mama trebuie să fie mai mare ca fiul;
Mama îl naşte pe fiu, el trebuie să fie mai mic.
0p. R: Copilul e prea mare; Nu ştiu; Nu înţeleg; tace; râde; răspuns
fără logică.
Fraza 2
1p. R: Dacă erau jumătăţi, nu se poate să fie una mai mare şi una
mai mică.
Nu au fost tăiate egal.
0p. R: Nu trebuia să v-o dea pe cea mare; Este adevărat.
Fraza 3
103
1p. R: Ei nu erau decât trei fraţi; El avea 2 fraţi şi cu el trei; S-a
numărat şi pe el.
0p. R: Nu ştiu; Este adevărat; Trebuie să-şi spună şi numele lui.
Fraza 4
1p. R: Dacă a murit, nu poate scăpa cu viaţă; dacă a murit, la spital
nu îl mai pot ajuta.
0p. R: Da, este adevărat; Nu ştiu; Se va vindeca; Medicii îl vor
salva; nu poate cădea de pe motocicletă.
Fraza 5
1p. R: Nu se poate, pentru că i-a cheltuit pe toţi; Înseamnă că a mai
avut şi alţi bani la el.
0p. R: Da, este adevărat; Înseamnă că n-a cumpărat nimic.
Fraza 6
1p. R: Curcubeul apare numai după ploaie, înseamnă că a plouat.
0p. R: Da este adevărat; nu e nimic greşit. Toate curcubeele sunt la
fel.
Fraza 7
1p. R: Nu se poate; Nu ajunge; E prea puţin, Poate pentru un copil
mic.
0p. R: Da, se poate
Fraza 8
1p. R: S-ar desfiinţa trenul, devine celălalt ultimul.
0p. R: Nu-l poţi scoate, e bine legat; Da, se poate; Primul, nu
ultimul suferă mai multe accidente.
Fraza 9
1p. R: Dacă făcea jumătate de drum şi se întorcea, făcea tot
înconjurul, că e tot atât.
0p. R: Trebuie ajutat că e bătrân; Da, e adevărat; Nu e greşit.
Fraza 10
1p. R: Drumul nu poate coborâ şi la dus şi la întors; Când te duci
cobori, când vii, urci.
0p. R: Nu poţi să cobori mereu, că nu mai ajungi acasă; Nu e nimic
greşit.
Fraza 11
1p. R: Nu se poate, înseamnă că fratele lui mi mic era mai mare;
Nu se poate ca fratele mai mic să aibă mai mulţi ani ca tine.
0p. R: Da, se poate.
Fraza 12
1p. R: Fără tub de oxigen ar fi murit, deci a avut cu el tubul cu
oxigen.
0p. R: Da, se poate; Nu ştie; Tace.
104
Fraza 13
1p. R: Sticla plină cu apă nu poate pluti, cade la fundul apei din lac;
E mai grea, cade.
0p. R: Da, se poate; Este adevărat; Nu ştiu; Sticla se umple greu cu
apă.
Fraza 14
1p. R: Nu se poate: iarna ursul hibernează şi nu este zmeură; Ursul
doarme iarna; Iarna nu este zmeură.
0p. R: Da, se poate; Ursul fuge de oameni; Nu te poţi duce iarna pe
munte.
Fraza 15
1p. R: Dacă a băut ultimul storp, nu avea ce să verse; Înseamnă că
nu băuse toată apa.
0p. R: A pus-o cu grijă, deci nu putea să se verse; Da, e corect; Nu
ştie.
Fraza 16
1p. R: Dacă n-a plouat toată vara, lanurile d porub nu puteau fi aşa
mari; Dacă a fost secetă, înseamnă că se putea vedea
calăreţul.
0p. R: Nu e greşit; Nu ştiu; Nu este cărare prin porumb; Nu se
poate trece prin lanurile de porumb.
Fraza 17
1p. R: Dacă nu i s-ar fi deschis paraşuta, ar fi căzut şi ar fi murit;
Dacă azi s-a deschis paraşuta, înseamnă că şi ieri s-a
deschis.
0p. R: Paraşuta se deschide mereu sau a fost stricată; Da, se
poate; Nu ştiu.
Etalon:
Percentile SCORURI
10 0 1 5 7 10
20 0 3 7 9 12
30 1 5 8 10 13
40 2 6 10 11 13
50 3 7 11 12 14
60 4 8 12 13 15
70 5 9 13 13 16
80 6 11 14 15 16
90 10 12 15 16 17
100 13 15 17 17 17
105
C. Proba KOHS-GOLDSTEIN
Sursa: R. ZAZO, Manualul de psihodiagnostic al copilului, 1960.
Testul Kohs original a suferit modificări şi adaptări, cele mai
importante fiind făcute de către Goldstein, cara a înlăturat unele
dificultăţi apărute ca rezultat al creşterii numărului de cuburi,
atenuând, de asemena, complexitatea crescândă a modelelor. Tot
Goldstein a introdus “ajutoarele” concrete, gradate pentru a permite
subiectului depăşirea obstacolelor care, eventual, au provocat un
eşec.
Versiunea Goldstein a testului Hohs a fost ulterio adaptată de
către Nadine Galifret-Granjon şi Hida Santucci, prin eliminarea unor
itemi – ultimii doi din cei 12 ai versiunii Goldstein - şi prin reducerea
ajutoarelor concrete acordate subiectului.
Scop şi obiective: poba solicită, în primul rând, capacitatea de
analiză şi sinteză perceptivă a unor însuşiri de formă, culoare,
mărime. Acestea intervin concomitent în structura modelelor. Relaţia
dintre ele trebuie descoperită de subiect, prin perceperea atentă a
modelului şi reconstituirea, prin alegerea şi alăturarea adecvată a
culorilor existente pe feţele cuburilor. Totodată, diferenţa dintre
mărimea suprafeţei modelului original (egală cu suprafaţa unui cub) şi
mărimea suprafeţei reproducerii (care rezultă din folosirea celor patru
cuburi) face necesară abstragerea însuşirilor formei modelului, fără a
se ţine seama de dimensiunile lui. Proba solicită şi alte capacităţi:
învăţarea, pusă în evidenţă prin corectarea răspunsurilor, după
acordarea diferitelor forme de ajutor: mobilitatea şi flexibilitatea
mintală, la combinarea feţelor cuburilor în configuraţii diferite ca
aşezare şi colorit; coordonarea acţiunilor de rezolvare a modelului cu
un plan mintal de acţiune, atenţie.
Testul Kohs este, prin specificul său, un test neverbal, însă
rezolvarea sa presupune, pe lângă funcţia perceptiv-discriminatorie a
formelor şi culorilor, şi participarea activă a gândirii subiectului.
Goldstein vede în acest test o probă auxiliară pentru analiza
“conduitelor abstracte”, care au la bază capacitatea de a analiza şi
structura spaţiul, capacitatea proprie inteligenţei.
Material: Proba conţine 10 itemi, constând în reproducerea unor
modele (desenate) al căror contur au aceeaşi formă (pătrat), dar care
diferă ca aşezare şi colorit. Subiectul trebuie să reproducă modelele
cu patru culori identice, având fiecare faţă altfel colorată. Pentru
situaţiile în care, la prima prezentare a modellului, subiectul nu
reuşteşte singur să facă reproducerea, sunt prevăzute forme de
ajutor, ce se acordă succesiv şi în funcţie de performanţe.
106
Modelele (gen figuri mozaic) sunt de dificultate crescândă, încât
să solicite progresiv capacitatea intelectuală a copilului (5-15 ani).
Programul obţinut se poate reeri fie la reuşita construcţiilor succesive,
fie la timpul necesar efectuării lor.
Materialul efectiv este compus din:
8 cuburi identice: 4 pentru subiect; 4 pentru examinator.
Ele au: o faţă roşie, una albastră, una galbenă, una albă, una
divizată pe diagonală: jumătate albă, jumătate roşie şi una divizată în
acelaşi mod: jumătate albastră, jumătate galbenă.
Dimensiunile muchiilor: 2,5 cm x 2,5 cm.
10 cartoane A (13 x 10 cm) pe care sunt desente modelele, a
căror suprafaţă trebuie să corespundă cu suprafeţa unei feţe a cubului
(seria A – Anexa A);
10 cartoane B (13 cm x 10 cm), pe care modelele desenate să
aibă o suprafaţă identică cu aceea a construcţiei ce va fi realizată din
4 culori (5 cm x 5 cm) – seria B – Anexa A;
10 artoane C (13 x 10 cm), pe care modelele desenate au
aceeaşi mărime cu cele din seria B. Suprafaţa modelului este
împărţită în patru părţi, prin două linii perpendiculare, corespunzând
celor patru cuburi din care va fi construit modelul (seria C – AnexaA);
1 cronometru
Tehnica: Examinatorul aşează în faţa subiectului 4 cuburi Kohs şi
îi spune: Vezi aceste cuburi? Ele sunt toate la fel. Fiecare in ele are o
faţă roşie, una albă, una galbenă, una albastră, una divizată în două
părţi egale (albă şi roşie), iar alta divizată în două părţi egale (albastră
şi galbenă).
În timp ce se face această descriere, examinatorul roteşte în
mini cuburile, astfel încât subiectul să poată compara vizual, în mod
distinct, feţele cuburilor colorate identic.
Examinatorul aşează pe masă, în faţa subiectului, cartonul A 1,
spunând: Vezi acest Model? Va trebui să faci şi tu unul la fel, folosind
toate cele patru culori. Începe! Se declanşează cronometrul.
În cazul în care subiectul foloseşte un singur cub i se va spune:
Nu, lucrează cu toate patru. (Timp = 30 secunde)
În caz de eşec, se face precizarea: Ai de făcut un pătrat roşu,
cu cele patru cuburi.
În caz de reuşită, se va face menţiunea: Da, este forte bine. Tu
ai înţeles. Atunci să continuăm. (Se prezintă cartoanele, în ordinea
modelelor, de la 1 la 10.)
107
Dacă după 2 minute construcţia nu a fost realizată, se spune
copilului: Am să te ajut. Priveşte! Se arată copilului modelul B1. Vezi
bine, acum? (Se declanşează cronometrul.)
Dacă după 1 minut subiectul nu rezolvă sarcina, nici cu ajutorul
modelului B1, atunci, fără nici o explicaţie, se prezintă subiectului
modelul C1 (tot pentru 1 minut).
În cazul în care după 1 minut nu se obţine nici un progres, se
explică subiectului (Modelul C2): Vezi, aici s-a împărţit desenul în
patru părţi (Se arată cele patru părţi) şi tu ai patru cuburi ca să-l faci.
Acum este uşor, nu-ţi rămâne decât să le aşezi şi tu la fel. Fii atent:
începe. (Se declanşează cronometrul) – Timp afectat 2 minute.
În caz de nereuşită, examinatorul construieşte, după un parava,
modelul din setul său de cuburi şi aşezându-le în faţa subiectului, îi
spune: Fă şi tu o construcţie la fel (Se declanşează cronometrul; timp
afecta 1 minut).
În caz de reuşită, după instructajul dat la Modelele B1 sau C1,
C2 şi construcţia examinatorului, acesta amestecă cuburile şi îi spune
subiectului: Foarte bine, acum ai să faci încă o dată, singur,
conducându-te după modelul cel mic! Examinatorul prezintă din nou
subiectului modelul A1. Se declanşează cronometrul; timp afectat: 1
minut. Menţionăm deci, că oridecâteori subiectul rezolvă itemul numai
cu ajutor, i se dă încă o dată spre rezolvare modelul A (forma mică) a
itemului respectiv.
Se notează atât seria de ajutoare acordate, cât şi timpul afectat
fiecărei forme de ajutor. Dacă sunt anumite inversiuni tipice sau
construcţii aberante, acestea vor fi desenate repede, pe o foaie de
notare.
Ordinea şi timpul de prezentare a diferitelor modele, în caz de
eşec, la modelul A:
a. Model normal A – 2 minute
b. Model mărit B – 1 minut
c. Model mărit cu linii C – fără explicaţii C1 – 1 minut
– cu explicaţii C2 – 2 minute
d. Model din cuburi gata construit – 1 minut
e. Revenirea la modelul iniţial, indiferent de stadiul la care
subiectul a reuşit să construiască în mod corect modelul (2-
4) – 1 minut.
Proceura descrisă mai sus se aplucă la fiecare din cele 10 figuri
model, date subiectului în ordinea prezentată în Anexă.
Fişa de notare a răspunsului
108
Data naşterii _____________________
Vârsta __________________________
Şcoala _________________________
Domiciliul ____________________________________________
Clasa __________________________
Matematică ________________
anuală __________
Profesia / studii
mama ____________________
tata ______________________
Din Fişa Medicală
Cotare: Punctajul acordat este următoarul:
6 puncte: când subiectul efectuează modelul fără ajutor, în mod
spontan;
5 puncte: când se recurge la ajutorul B şi subiectul execută
construcţia în urma revenirii la modelul A;
4 puncte: când subiectul rezolvă modelul C1, fără explicaţie,
efectuându-l corect şi prin revenirea la modelul A;
3 puncte: când subiectul rezolvă modelul C2, cu explicaţie şi îl
execută corect şi prin revenire la modelul A;
2 puncte: când subiectul reuşeşte să execute construcţia numai
după modelul din cuburi executat de experimentator
şi-l construieşte şi prin revenirea la modelul A;
1 punct: când subiectul, după reuşita construcţiei cu ajutor (B,
C1, C2 şi model) la revenirea la modeul iniţial (A),
înregistrează un eşec.
Punctele obţinute la cele 10 modele reproduse se însumează,
obţinându-se scorul brut al subiectului la proba respectivă.
Percentile SCORURI
10 24 33 39 38 45
20 30 43 45 48 54
30 35 47 48 50 55
40 42 49 52 53 56
50 46 50 54 54 57
109
60 49 52 55 56 58
70 51 54 57 57 59
80 54 56 59 58 60
90 57 57 60 59 60
100 59 59 60 60 60
Notă: Proba KOHS are o valoare discriminatorie mai ridicată doar

pentru vârstele de 6 – 7 ani. Pentru vârstele mai mari (8 – 10 ani)
testul este prea uşor, performanţele subiecţilor situându-se aproape
de limita superioară. Deşi proba Kohs este slab discriminatorie pebtru
nivelurile de dezvoltare mintală, în cazul subiecţilor normali, se
observă că rezultatele corelate cu cele ale altei probe nonverbale şi
verbale poate fi folosită în mod concludent în scopul depistării
subiecţilor întârziaţi din punct de vedere al dezvoltării mintale.
2.2.5. Testul GOODENOUGH (omuleţul)

Material: Nu sunt necesare decât o foaie (hârtie albă) şi un creion
Tehnica: Tu vei desena pe foaie un om. Desenează cât mai
frumos poţi tu. Nu pierde timpul şi desenează cât mai bine. Copilul
poate fi încurajat, su\punându-i-se că este bine, dar în nici într-un caz
nu trebuie influenţat.
Proba poate fi dată colectiv. În acest caz, trebuie luate măsuri
speciale de precauţie, pentru a evita copierea. Este de cea mai mare
importanţă să se evite orice sugestie (să nu fie la îndemâna copilului
cărţi, ilustraţii, gravuri etc.).
La orice întrebare se răspunde invariabil: Fă cum vrei tu.
Cotare:
a) Categoria A
În această categorie se plasează oamenii nerecognoscibili.
Dacă desenul constă dintr-o simplă mâzgălitură, fără scop, desenul
este cotat A. Dacă liniile au o anumită alură, par să fi fost ghidate într-
o manieră similară. Adesea, mai multe din aceste forme sunt cuprinse
într-un singur desen. În acest caz, este bine să se ceară explicaţii
copilului. Examinatorul poate uneori să descopere că un astfel de
desen aparţine, mai degrabă, categoriei B decât A.
Când se interoghează copilul în legătură cu desenul său,
trebuie să se evite să i se sugereze răspunsul ce se aştepta de la el.
După ce i se laudă desenul, i se spune: Acum vorbeşte despre
desenul tău; ce sunt acestea pe care le-ai desenat? Dacă nu
răspunde, i se arată un detaliu şi i se spune: Ce este acesta? Dacă şi
110
acum este incapabil să răspundă sau dacă el numeşte o parte Un om,
desenul va fi cotat în categoria 3.
b) Categoria B
Cuprinde desenele care pot fi recunoscute ca tentative de
reprezentare a corpului uman, oricât de grosolane ar fi ele. Fiecare din
cele 51 de elemente este cotat 1 sau 0.
1. Capul este prezent
Orice modalitate de a reprezenta capul trebuie admisă.
Caracteristică ce nu ar fi însoţită de un contur care figurând capul, nu
pot intra în contradicţie??
2. Picioarele sunt prezente
Se admite orice modalitate în care apare clar intenţia de a
reprezenta picioarele. Numărul trebuie să fie corect: două în desenul
din faţă sau două în desenul din profil. Un baston grosolan desenat
indică intenţia copiululi de a desena un al doilea picior. Dacă un ciot
de picior este desenat, se consideră că desenul conţine două picioare.
Pe de altă parte, întâlnim desene cu trei sau mai multe picioare.
Atunci se cotează cu 0.
Un picior cu două labe, caz rar, se notează cu 1 punct.
Când picipoarele sunt ascunse de rochie (haine) se dă totuşi 1
punct dacă extremităţile sunt desenate.
3. Braţele sunt prezentate
Degetele singure nu sunt suficiente, dar se acordă 1 punct dacă
copilul a lăsat un spaţiu între degete şi corp. Numărul braţelor trebuie
să fie corect: 2 în desenul din faţă şi 1 din profil.
4. Trunchiul este prezent
Orice indicxare netă a trunchiului, chiar dacă este vorba de o
linie dreaptă, trebuie cotată pozitiv. O singură formă între cap şi
picioare este întotdeauna considerată ca fiind un trunchi.
Un rând de nasturi, mergând de la cap şi până la picioare,
cotează 0 pentru trunchi şi 1 punct pentru haină, dacă pe linie
transversală nu a fost traversată pentru a indica separarea trunchiului
de picioare.
5. Înălţimea trunchiului este superioară lăţimii
Dacă cele două dimensiuni sunt egale sau dacă diferenţa nu
este uşor sesizabilă, cota este 0.
De multe ori diferenţa poate fi sesizată cu ochiul liber. Dacă
trunchiul nu este reprezentat prin două dimensiuni, cota este 0.
6. Umerii net indicaţi
Un trunchi perfect pătrat sau dreptunghiular nu poate fi cotat,
dar se dă un punct, dacă colţurile sunt rotunjite.
111
Dacă liniile ce formează conturul părţii superioare a trunchiului
sunt divergente la baza gâtului pentru a indica curbura pieptului se
aordă un punct.
7. Braţele şi picioarele sunt ataşate unui punct oarecare al
trunchiului
Braţele trebuie să fie ataşate la gât sau la joncţiunea cap-
trunchi, când este omis. Dacă trunchiul este omis, cota este 0.
Dacă picioarele sunt ataşate în altă parte decât la trunchi, fără
nici o legătură cu punctul de ataşare a braţelor – 1 punct.
Dacă un braţ sau un picior este omis, fie că este un desen din
faţă, fie că este un desen din profil, poate fi acordat un punct pe baza
membrului reprezentat, dar dacă cele două braţe sau cele două
picioare sunt ataşate în altă parte, cota este 0.
Când braţele sunt ataşate la picioare, între degete şi corp, se
acordă 0 puncte.
Numărul braţelor trebuie să fie corect: două în desenul din faţă
şi unul din profil.
8. Braţele şi picioarele sunt ataşate la locul potrivit
În desenele din faţă, unde umerii sunt net ridicaţi, punctul de
ataşare să fie exact la umeri. Dacă umerii nu sunt indicaţi, punctul de
ataşare trebuie să fie exact unde ar fi trebuit să fie indicat printr-un
punct situat aproximativ pe linia mediană a trunchiului, la o mică
distanţă de gât.
9. Gâtul prezent
Orice indicaţie netă a gâtului – 1 punct.
O simplă juxtapunere a capului pe trunchi – 0 puncte.
10. Conturul gâtului
Gâtul trebuie să formeze o linie continuă cu conturul capului şi
trunchiului.
11. Ochii prezenţi
Unul sau doi ochi trebuie desenaţi. O simplă trăsătură vagă
chiar, va primi punctul.
12. Nasul este prezent
În desenul din profil, nasul trebuie să se diferenţieze de frunte şi
de bărbie.
13. Gura este prezentă
Dacă un singur element a fost desenat în plus de ochi, adesea
este imposibil să se determine dacă este vorba de gură sau nas.
Deoarece cotarea este aceeaşi, este indiferent dacă punctul se
acordă pentru gură sau nas.
14. Nasul şi gura sunt prezentate în două dimensiuni
112
În desenul din faţă, orice prezentare în două dimensiuni care se
apropie de adevărata formă a nasului este acceptată.
Pentru gură, linia de despărţire a buzelor – 1 punct.
În profil, nasul este diferenţiat de frunte şi de buza superioară.
15. Nările sunt prezente
În desenele din profil, se acordă punct dacă linia ce descrie
nasul se întinde către interior, deasupra buzei superioare. – 1 punct
16. Părul este prezent
O mâzgălitură deasupra capului, figurează adesea părul – 1
punct.
17. Părul este bine plasat
Este vorba de părul ce nu pătrunde în interiorul conturului
capului – 1 punct
18. Veşmintele sunt prezente
O serie de linii verticale şi orizontale indicând o ţesătură,
primeşte 1 punct. Nasturii, fără nici o indicaţie de veşmânt nu primesc
cotă.
19. Dacă părţi ale veşmintelor sunt prezente
Ex.: pălăria, pantalonii.
Dacă apar părţi de veşmânt care acoperă corect o parte a
corpului – 1 punct.
O pălărie care are numai o singură atingere cu vârful capului –
1 punct.
Dacă apar nasturii, fără altă indicaţie de veşmânt – 1 punct.
20. Desenul complet al veşmântului
Desenul nu trebuie să fie transparent. Trebuie reprezentate
mânecile şi pantalonii.
21. Patru articole vestimentare sunt bine reprezentate
Articolele trebuie să figureze în lista următoare: pălărie,
pantaloni, veston, cămaşă, guler, cravată, centură, bretele.
Pantofii trebuie să apară cu câteva detalii: şireturi; vârf; linie
dublă pentru toc.
Cămaşa şi vestonul trebuie reprezentate cu mâneci, buzunarele
şi reverele să fie distincte.
Important: cele patru elemente să aibă semnele lor
constructive.
22. Costum complet
Oricare ar fi costumul trebuie să fie complet în toate detaliile
esenţiale şi să nu se nască nici o confuzie a elementelor cu care îl
comparăm. – 1 punct
23. Degetele sunt prezente
113
Ele trebuie să figureze la cle 2 mâini dacă ambele sunt
reprezentate. – 1 punct
Numărul degetelor este de mică importanţă.
24. Numărul corect de degete
Trebuie câte 5 degete la fiecare mână. În cazul în care cele
două mâini sunt reprezentate, dar una din ele este parţial ascunsă,
punctul trebuie acordat pe baza mâinii complet reprezentate.
25. Detalii complete (vizibile) ale degetelor
Degetele trebuie reprezentate în cele dpuă dimensiuni: L şi h.
26. Opozabilitatea degetului mare
Punctul este acordat dacă degetul mare este mai scurt decât
oricare alt deget şi dacă unghiul dintre degetul mare şi index este de
cel puţin 2 ori mai mare ca cel dintre alte două degete.
27. Linia este distinctă de degete şi de braţe
Se acordă punctul dacă partea superioară a mâinii este vizibilă
deasupra buzunarelor.
28. Încheietura braţelor
Se punctează dacă se desenează cotul şi umărul. Ele trebuie
să fie evidente. Un braţ care se îndreaptă pur şi simplu în jos, nu se
punctează.
29. Încheieturile picioarelor
Sunt reprezentate genunchiul sau şoldul – 1 punct.
30. Proporţia capului
Suprafaţa capului nu trebuie să depăşească 1/2 din cea a
trunchiului, nici să fie mai mică decât 1/10 faţa de a această suprafaţă.
31. Proporţia braţelor
Trebuie să fie la fel de lungi ca şi trunchiul sau puţin mai lungi,
dar să nu atingă genunchiul.
32. Proporţia picioarelor
Să nu fie nici scurte, dar nici de 2 ori trunchiul.
33. Proporţia picioarelor (labele)
Să fie redate în două dimensiuni, lungimea mai mare decât
lăţimea. La desenele din faţă se dă punct pentru laba redată în
perspectivă.
34. Dubla dimensiune a braţelor şi picioarelor
Trebuie reprezentate prin 2 dimensiuni, chiar dacă laba mâinii
şi a piciorului sunt reprezentate prin linii.
35. Prezenţa călcâiului
Orice reprezentare primeşte punct. De asemenea, dacă la
desenul din faţă piciorul este redat în perspectivă.
36. Coordonarea conturului general
114
Liniile să fie ferme, să se întâlnească punctele de încheieturi,
fără să se încarce desenul cu multe linii şi multe datalii.
37. Coordonarea articulaţiilor
Se dă punct dacă s-a dat şi la 36.
38. Coordonarea corpului
Conturul corpului să nu prezinte inegalităţi.
39. Coordonarea trunchiului
Conturul trunchiului să nu prezinte inegalităţi.
40. Coordonarea braţelor şi picioarelor
Să fie în două dimensiuni, fără tendinţa de îngustare la locul de
joncţiune cu trunchiul.
41. Coordonarea părţilor corpului
Trebuie să fie simetrice din toate punctele de vedere.
42. Prezenţa urechilor
Înălţimea să fie sensibil mai mare decât lungimea; trebuie
plasate către mijlocul corpului (văzut din profil). Pentru inversarea
pavilionului nu se acordă punct.
43. Detalii ale ochilor (gene, sprâncene)
Reprezentare printr-o linie deasupra ochilor – 1 punct.
44. Prezenţa pupilei
Dacă sunt 2 ochi, pupila trebuie să fie prezentă la amândoi
ochii.
45. Proporţia ochilor
Măsura orizontală să fie mai mare decât cea verticală, condiţia
să fie îndeplinită de ambii ochi.
Chiar dacă în profil ochiul apare sub formă de cerc – se dă
punctul.
46. Privirea
În profil, ochiul trebuie desenat în perspectivă sau cu pupila
plasată în partea dinainte a ochiului.
47. Prezenţa bărbiei şi a frunţii
În desenul din faţă să se lase o distanţă suficientă care să
marcheze fruntea şi bărbia. Pentru a i se da punct, în profil trebuie să
se vadă conturul lor.
48. Relieful bărbiei
Bărbia să fie net distinctă de baza inferioară.
49. Profilul
Capul, trunchiul şi braţele trebuie să fie reprezentate în profil,
nasturii să nu fie deplasaţi de la centru către latura desenului, să nu
existe transparenţă corporală.
50. Silueta
115
Trebuie să fie reprezentată din profil fără eroare sau
transparenţă corporală, numai forma ochiului poate fi ignorată.
Etalonare:
Categoria A
Puncte
1. Omuleţul este de nerecunoscut (mţzgălitură) .................... 0
2. Există un control şi o ordonare a liniilor (cerc, triunghi,
dreptunghi, pătrat, spirală) ................................................. 1
Dacă elementele sunt recunoscute ca părţi ale corpului, se
integrează la Categoria B
Categoria B
1. Prezenţa capului .................................................................1
2. Prezenţa picioarelor – două când e în faţă şi unul când e
în profil.................................................................................1
3. Prezenţa braţelor, chiar dacă degetele nu sunt evidente
sau dacă este lăsat un spaţiu între ele şi corp.....................1
4. a) Prezenţa trunchiului.........................................................1
b) Lungimea mai mare decât lăţimea trunchiului................1
c) Indicarea umerilor...........................................................1
5. a) Braţele şi picioarele tangente la corp..............................1
b) Braţele şi picioarele ataşate deşi incorect......................1
6. a) Prezenţa gâtului..............................................................1
b) Conturul gâtului este o linie continuă între trunchi şi
cap.....................................................................................1
7. a) Prezenţa ochilor (unul din profil)......................................1
b) Prezenţa nasului............................................................1
c) Prezenţa gurii.................................................................1
d) Nasul şi gura sunt reprezentate corect, indicarea
bazelor (indicarea prin două trăsături)................................1
e) Prezenţa nărilor..............................................................1
8. a) Prezenţa părului..............................................................1
b) Părul bine plasat, fără ca capul să fie văzut prin
intermediul transparenţei....................................................1
9. a) Prezenţa hainelor, prima ,anifestare a veşmintelor
sunt nasturii. Se admite şi o simplă haşurare.....................1
b) Lipsa transparenţei şi din două părţi ale vesmintelor
(două elemente vestimentare)............................................1
c) Desenul complet al vesmintelor......................................1
d) Patru articole vestimentare bine marcate (pălărie,
vestă, cravată, nasaturi, pantaloni etc.)..............................1
116
e) Costumul perfect, fără defecte (prezenţa şi a
manşetelor)........................................................................1
10. a) Prezenţa degetelor..........................................................1
b) Numărul corect al degetelor...........................................1
c) Detalii corecte ale degetelor...........................................1
d) Poziţia policelui..............................................................1
e) Evidenţierea palmei (a mâinii) între degete şi braţe.......1
11. a) Braţele articulate la umeri, la coate.................................1
b) Articularea gambelor la genunchi şi la coapse (la
unul dintre ele sau la ambele)............................................1
12. a) Proporţia capului (mai mic decât 1/2 din trunchi şi mai
mare de 1/10 din corp).......................................................1
b) Proporţia braţelor (egale în lungime cu trunchiul sau
cel puţin mai lungu, dar să nu atingă genunchiul)..............1
c) Proporţia gambelor (inegale în lungime cu corpul sau
puţin mai scurte).................................................................1
d) Proporţia picioarelor (lungimea lor să fie mai mare
decât lăţimea şi mai mică decât înălţimea corpului, să
nu depăşească dublul gambei)...........................................1
e) Prezenţa a două gambe şi a două braţe (articularea
mâinii şi a picioarelor).........................................................1
13. Prezenţa călcâiului..............................................................1
14. a) Coordonarea motrică a conturului...................................1
b) Coordonarea motrică a articulaţiilor...............................1
c) Coordonarea motrică a articulaţiei capului.....................1
d) Coordonarea motrică a braţelor şi gambelor..................1
e) Coordonarea motrică a fizionomieie...............................1
f) Coordonarea motrică a articulaţiei trunchiului.................1
15. a) Prezenţa urechilor...........................................................1
b) Poziţia şi proporţia corectă a urechilor...........................1
16. a) Detalii oculare: gene, sprâncene.....................................1
b) Detalii oculare: pupile.....................................................1
c) Detalii oculare: proporţia ovală a orbitei.........................1
d) Detalii oculare: strălucirea lor.........................................1
17. a) Prezenţa bărbiei şi a frunţii..............................................1
b) Bărbia net distinctă faţă de baza inferioară....................1
18. a) Capul, trunciul şi picioarele din profil...............................1
b) Profilul perfect (fără transparenţă sau poziţia greşită
a membrelor)......................................................................1
Etalonul Testului
Vârsta 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
117
Puncte 2 6 10 14 18 22 26 30 34 38 42 46 50
Semnificaţia QI
Pentru a stabili QI se determină vârsta reală. Se consideră de 6
ani, copilul care se află între 5 ani, 6 luni şi o zi şi 6 ani 5 luni şi 29 de
zile.
EM - 10 100
QI 
EC  11
140 = inteligenţă f. superioară
120 – 138 = inteligenţă superioară
110 – 119 = inteligenţă lejer superioară
90 – 109 = inteligenţă mijlocie (normal)
80 – 89 = încetineală intelectuală
70 – 79 = zona marginală a normalului
69 = graniţa inferioară a normalităţii
50 – 68 = debilitate mintală
49 – 20 = imbecilitate
sub 20 = idioţie
118

Vlad VI B

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vlad VI B

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

B.

1. Examinarea funcţiilor de orientare şi integrare a

2. Nivelul intelectual şi integrarea informaţiilor la

2.1. Scara de dezvoltare a copilului

Protocolul final va conţine următoarele:

b. Clasificarea după formă

c. Clasificarea după mărime

Aceste răspunsuri au fost date după a treia formulare a

Dacă nu oferă un răspuns satisfăcător, întrebaţi-l:

2.2.1. TESTUL DE INTELIGENŢĂ BINET-SIMON

Instruire pentru etatea de 3 ani

MATRICE PROGRESIVE COLORATE RAVEN

FIŞA DE NOTARE A RĂSPUNSULUI

Numele ¿i Data examinårii ............

Centile Vârsta cronologică (în ani)

Persoana examinată poate “rezolva” (corect sau greşit) prin

2.2.4. Probe de eficienţă operaţională a gândirii

Observaţii asupra subiectului în timpul examinării:

Tehnica: Se spune subiectului: Am să-ţi spun: şarpe, vacă, tigru.

Acest etalon are un caracter informativ, pentru indicarea

Item Răspunsul Subiectului

Notă: Proba KOHS are o valoare discriminatorie mai ridicată doar

2.2.5. Testul GOODENOUGH (omuleţul)

S-ar putea să vă placă și