Intrebari Excel Document

Nr.
Intrebare Secţiune Tip Dificultate URL Explicatii Raspuns 1 URL Data
1 Care sunt navele care pot executa mai MNMH.S1 1 1 navele scurte şi late. 1
uşor manevra de întoarcere?
2 Navele bandate întorc mai uşor spre: MNMH.S1 1 1 bordul coborât. 0
3 Care sunt navele care execută mai greu MNMH.S1 1 1 navele cu pescaj mare. 1
manevra de întoarcere?
4 Care sunt navele care manevrează mai MNMH.S1 1 1 navele cu suprastructuri mici şi pescaj 0
greu în condiţii de vânt? mic.
5 Care sunt navele care sunt "ardente" MNMH.S1 1 1 navele cu suprastructuri înalte la prova. 0
(tind să vină cu prova în vânt)?
6 Care sunt navele care sunt "moi" MNMH.S1 1 1 navele cu suprastructuri înalte la pupa. 0
(tind să vină cu pupa sub vânt)?
7 De care dintre următoarele date MNMH.S1 1 1 tipul maşinii. 0
caracteristice navei sau convoiului
trebuie să se ţină seama la efectuarea
manevrei:
8 De care dintre următoarele date MNMH.S1 1 1 instalaţia de guvernare şi modul de 1

caracteristice navei sau convoiului acţionare al acesteia.
manevrei:
9 De care dintre următoarele date MNMH.S1 1 1 deplasamant,lungime, lăţime. 0

caracteristice navei sau convoiului
manevrei:
10 Cum poate fi întoarsă mai uşor nava? MNMH.S1 1 1 din cârmă şi maşină. 1
11 Ce fenomene hidrologice şi MNMH.S1 1 1 vântul,valurile, curentul, adâncimi 0

meteorologice pot influienţa manevra mari.
navei?
12 Ce se înţlelege prin manevra navei? MNMH.S1 1 1 învingerea rezistenţei apei şi 0

deplasarea pe cale navigabilă cu o
viteză anume.
13 Manevrabilitatea este: MNMH.S1 1 1 principala calitate manevrieră care 0

asigură păstrarea neschimbată a
mişcării unei nave.
14 Marşul poate fi: MNMH.S1 1 1 calitatea unei nave de a învinge 1

rezistenţa mediului acvatic şi a se
deplasa cu o viteză anume sub acţiunea
forţei de împingere generată necontenit
de complexul motor-populsor.
15 Prn viteza unei nave se înţelege: MNMH.S1 1 1 puterea instalaţiei de propulsie 0

cheltuită pentru rotirea elicei şi
învingerea rezistenţei opuse la
înaintarea navei.
16 Inerţia este: MNMH.S1 1 1 una din principalele calităţi manevriere 1

ale navelor, repezentând capacitatea de
a-şi păstra neschimbată mişcarea,dacă
nu intervin factori interni sau externi.
17 Prin guvernare se înţelege: MNMH.S1 1 1 schimbarea direcţiei de înaintare,a 0
sensului şi regimului de marş în cel mai
scurt timp.
18 Perioada de evoluţie a curbei de MNMH.S1 1 1 mişcarea stabilizată a navei având 0

giraţie,este: cârma banda şi o viteză constantă.
19 Efectul de sucţiune se produce: MNMH.S1 1 1 datorită formei operei vii. 0

20 Care sunt mişcările produse navelor de MNMH.S1 1 1 ruliul şi tangaj. 0
valuri?
21 Ce este ruliul? MNMH.S1 1 1 mişcarea transversală a navei în jurul 1
unei axe longitudinale.
22 Ce este tangajul? MNMH.S1 1 1 mişcarea tranversală a unei nave în 0
jurul unei axe longitudinale.
23 Mişcarea transversală a unei nave în MNMH.S1 1 1 tangaj. 0
jurul unei axe longitudinale reprezintă:
24 Mişcarea longitudinală a navei în jurul MNMH.S1 1 1 tangaj. 1

unei axe transversale reprezintă:
25 Dacă elicea are pasul la dreapta,giraţia MNMH.S1 1 1 la babord. 1

se efectuează mai uşor:
26 La ce distanţă faţă de locul de ancorare MNMH.S1 1 1 2 lungimi de navă. 0

se stopează maşina?
27 La ce distanţă faţă de locul de ancorare MNMH.S1 1 1 o lungime de navă. 0
se cuplează la marş înapoi maşina?
28 Pentru efectuarea rondoului care sunt MNMH.S1 1 1 se pun cârmele "bandă" în bordul 1
manevrele care trebuie efectuate din întoarcerii iar maşina din bordul opus
cârme şi maşini? întoarcerii "încet înainte" şi maşina din
bordul întoarcerii se acţionează la
"marş înapoi".
29 Una din condiţiile de care trebuie să se MNMH.S1 1 1 înălţime suficientă comparativ cu 0

ţină seama la alegerea locului de înălţimea navei/convouiului.
efectuare a rondoului este:
30 Una din condiţiile de care trebuie să se MNMH.S1 1 1 semnalizare luminoasă. 0

ţină seama la alegerea locului de
efectuare a rondoului este:
31 Una din condiţiile de care trebuie să se MNMH.S1 1 1 manevra ce se efectuează să nu 1

ţină seama la alegerea locului de stânjenească manevrele altor nave care
efectuare a rondoului este: se află în zonă sau care tranzitează
zona..
32 Manevra de rondou folosind ancora de MNMH.S1 1 1 adâncime suficientă. 0

prova se efectuează atunci când locul
ales pentru efectuarea rondoului nu
prezintă:
33 Apropierea de locul pentru efectuarea MNMH.S1 1 1 viteză minimă. 0

rondoului se va face cu:
34 Atunci când convoiul este la travers pe MNMH.S1 1 1 se fundariseşte ancora prova iar 1
firul apei;pentru optimizarea manevrei maşinile se pun în poziţia "stop".
de rondou se procedează astfel:
35 În momentul în care nava/convoiul a MNMH.S1 1 1 încet înainte. 0

efectuat întoarcerea cu prova în
amonte,maşinile se vor cupla:
36 Pentru acostarea navei izolate la un MNMH.S1 1 1 la aproximativ 3 lungimi de navă. 0

ponton,în timpul marşului aval
reducerea vitezei la jumătate se va
face:
37 Când se intenţionează acostarea navei MNMH.S1 1 1 la 3 lungimi de navă amonte de ponton. 0

la un ponton în timpul marşului
amonte, rondoul va fi început:
38 Pentru plecarea de la acostare în MNMH.S1 1 1 se vor mola mai întâi parâmele de 1

condiţii normale: prova şi se va manevra cârma spre larg.
39 În condiţii de vânt pternic dinspre MNMH.S1 1 1 venind paralel cu pontonul la o 1

larg,acostarea navei izolate se face: lungime de navă cu o viteză
redusă,depăşind partea din amonte a
acestuia cu 1/3 din nava proprie.
40 În condiţii de vânt puternic dinspre mal MNMH.S1 1 1 venind cu viteză redusă paralel cu 1
acostarea unei nave izolate din bordul pontonul la o lungime de navă faţă de
opus întoarcerii se va face: acesta sau dăm cârma mal.
41 Acostarea navei izolate cu pupa în MNMH.S1 1 1 numai prin depăşirea pontonului. 0

curent se poate efectua:
42 Acostarea navei cu pupa în curent fără MNMH.S1 1 1 reducând viteza cu 5-6 lungimi de navă 0
depăşirea pontonului se realizează: şi menţinând o distanţă la 1-1,5 lăţimi
de navă.
43 Pentru acostarea cu pupa în curent,fără MNMH.S1 1 1 de la o lungime de navă faţă de ponton. 0

depăşirea pontonului,stoparea maşinii
de la foarte încet înainte se face:
44 Pentru acostarea la un mal neamenajat MNMH.S1 1 1 sub un unghi de 10-12°. 0

după reducerea corespunzătoare a
vitezei,apropierea de locul de acostare
se face:
45 Pentru acostarea la un mal neamenajat MNMH.S1 1 1 o singură parâmă la prova. 0

după ce nava a ajuns cu prova în mal se
va da:
46 Pentru efectuarea rondoului prin MNMH.S1 1 1 de 12-15°. 0

introducerea navei cu prova în mal
unghiul de apropiere va trebuie să fie:
47 Pentru efectuarea rondoului prin MNMH.S1 1 1 spre malul opus locului de întoarcere. 1
introducere navei cu prova în mal,nava
va fi dirijată:
48 Pentru efectuarea rondoului în sector MNMH.S1 1 1 prova în zona curentului maxim. 1
îngust folosind forţa curentului apei din
zonă,o navă în marş aval va introduce:
49 Rondoul într-o cale navigabilă îngustă MNMH.S1 1 1 fixarea uneia din maşini la marş înainte 1
cu o navă izolată având două elici se şi a celeilalte la marş înapoi la turaţii
face prin: diferite.
50 Propulsorul Voith Schneider MNMH.S1 1 1 numai pentru propulsie. 0

(cu aripioare) este folosit:
51 Locurile de ancorare trebuie să asigure MNMH.S1 1 1 să se afle în calea navigabilă. 0
următoarele condiţii:
52 Locurile de ancorare trebuie să asigure MNMH.S1 1 1 să aibă fund stâncos. 0
53 Locurile de ancoraj trebuie să asigure MNMH.S1 1 1 adâncimi corespunzătoare. 1
54 Locurile de ancoraj trebuie să asigure MNMH.S1 1 1 protecţie împotriva inundaţiilor. 0
55 Aterizarea pe locul de ancorare se face: MNMH.S1 1 1 cu nava stopată. 0
56 Fundarisirea normală a ancorei se face: MNMH.S1 1 1 cu viteza redusă şi sens de deplasare la 1

marş înapoi.
57 Manevra de ancorare în barbă MNMH.S1 1 1 prin fundarisirea mai întâi a ancorei 1
(cu două ancore de provă) se face: dinspre larg şi deplasarea navei după
un aliniament, fundarisind apoi ancora
dinspre mal.
58 Ancorarea prin ambosare ( cu şpring ) MNMH.S1 1 1 prin fundarisirea ancorei cu una-două 0

se realizează: chei de lanţ după care se va prinde cu o
cheie de împreunare o parâmă voltată
cât mai în prova navei.
59 Pentru a constata că nava ancorată nu MNMH.S1 1 1 un jalon de veghe. 0

derapează se va putea folosi:
60 Dacă în timpul staţionării la ancoră MNMH.S1 1 1 numai prin virarea ancorei şi părăsirea 0
apare un pericol iminent (navă locului de ancorare.
incendiată în derivă nu departe de
prova navei) va trebui evitat:
61 Plecarea de la ancoră se poate face: MNMH.S1 1 1 numai cu marş înainte. 0
62 Pentru manevra de depăşire între două MNMH.S1 1 1 deplasarea pe drumuri paralele a celor 0
nave cu viteze de marş apropiate se două nave.
recomandă:
63 Manevra de întâlnire esta MNMH.S1 1 1 navele se deplasează pe drumuri 1

nepericuloasă atunci când: paralele la o distanţă în jurul a 3 lăţimi
de navă.
64 Dacă în timpul navigaţiei cu radar nu MNMH.S1 1 1 va mări viteza apropiindu-se de una din 0
pot fi determinate elementele de extremităţile şenalului.
mişcare ale unei ţinte,comandantul:
65 Înaintea intrării navei într-o zonă MNMH.S1 1 1 să se ia informaţii cu privire la 1
îngustă este necesar: gabaritele sectorului şi eventualele
pericole de navigaţie.
66 Înaintea intrării navei într-o zonă MNMH.S1 1 1 să se stabilească viteza maximă de 0

îngustă este necesar: deplasare a navei.
67 Pe timp de vânt puternic navele legate MNMH.S1 1 1 numai să-şi dubleze parâmele de 0
la cheu au obligaţia: legare.
68 În timpul navigaţiei pe sloiuri: MNMH.S1 1 1 navele se vor deplasa cu viteză redusă. 0
69 Acostarea la o navă avariată aflată în MNMH.S1 1 1 în bordul mai înalt. 1

derivă (canarisită) se va face:
70 Acostarea la o navă avariată în MNMH.S1 1 1 în bordul mai coborât,cu prova în 0

staţionare se va face: curent sau în vânt,dându-se parâmele
de legare.
71 În caz de vreme rea şi valuri mari,când MNMH.S1 1 1 la ancorarea în zona navei avariate. 0
acostarea la nava avariată este
periculoasă se va proceda:
72 Pentru ajutorarea unei nave incendiate MNMH.S1 1 1 prin bordul de vânt şi din sectorul 1
se va veni: pupa sub un unghi de 30-60°
73 Dacă o avarie nu poate fi MNMH.S1 1 1 eşuarea pe un fund mâlos. 0
evitată,comandantul va alege:
74 Stoparea navei în cel mai scurt timp se MNMH.S1 1 1 numai prin stoparea maşinilor şi 0
poate face: manevra cârmelor.
75 Pentru a se deplasa pe ambele aripi o MNMH.S1 1 1 800-1000 rot/min. 0

navă cu aripi portante,care trebuie să
fie turaţia folosită la motoare?
76 Pentru a nu forţa alimentarea MNMH.S1 1 1 a se creşte periodic numărul de turaţii 1

motoarelor cu combustibil la navele cu la motoare.
aripi portante este necesar:
77 Când temperatura motoarelor depăşeşte MNMH.S1 1 1 oprirea imediată a motorului. 0

95°c este necesar:
78 Timpul necesar pentru realizarea MNMH.S1 1 1 tipul navei. 1

ridicării navei pe aripi portante depinde
de:
79 Timpul necesar pentru realizarea MNMH.S1 1 1 deplasamentul navei. 0

de:
80 Timpul necesar pentru realizarea MNMH.S1 1 1 starea şenalului navigabil. 0

de:
81 Timpul necesar pentru realizarea MNMH.S1 1 1 panta de suprafaţă 0

de:
82 Înainte de plecarea în cursă a navelor MNMH.S1 1 1 starea echipamentelor. 0

pe aripi portante este absolut necesar a
se verifica:
83 Spre deosebire de navele clasice,navele MNMH.S1 1 1 viteza maximă ce se poate imprima de 0
pe aripi portante vin la acostare cu: turaţia minimă a motoarelor.
84 Plecarea de la acostare a navelor pe MNMH.S1 1 1 spaţiul de manevră. 0

aripi portante se face în funcţie de:
85 Spre deosebire de navele clasice,navele MNMH.S1 1 1 numai pe opera vie. 0

pe aripi portante pot efectua giraţia:
86 Pe timpul cât nava pe aripi portante se MNMH.S1 1 1 manevrarea bruscă a cârmelor. 1

află în marş,se va evita întotdeauna:
87 Justa repartizare a pasagerilor la bordul MNMH.S1 1 1 o stabilitate anormală a navei în timpul 0

navelor pe aripi portante constituie una marşului.
din condiţiie de bază ce asigură:
88 Repartizarea pasagerilor la bordul MNMH.S1 1 1 20 persoane. 0

navelor pe aripi portante se va face
astfel încât diferenţa de pasageri pe
borduri să nu fie mai mare de:
89 Transportul de mărfuri prin metoda MNMH.S1 1 1 deosebit de economic. 1

remorcajului prin împingere este
considerat:
90 În timpul operaţiunilor de încărcare- MNMH.S1 1 1 poate părăsi formaţia pe care a tractat-o 1

descărcare a unităţilor din convoi pentru a transporta o altă formaţie cu
remorcherul: unităţi încărcate sau goale aprţinând
aceleiaşi unităţi de navigaţie.
91 Remorcajul de transport este MNMH.S1 1 1 acela folosit pentru ajutorarea navelor 0

considerat: avriate.
92 După zona în care se desfăşoară MNMH.S1 1 1 remorcaj în siaj şi prin împingere. 0

activitatea de remorcaj acesta poate fi
denumit:
93 Remorcajul prin împingere este MNMH.S1 1 1 doar în zona porturilor. 0

utilizat :
94 Pentru cuplarea danelor dintr-o MNMH.S1 1 1 o parâmă cu diametrul de 30 mm. 0
formaţie tractată în marş amonte se vor
da:
95 Pentru cuplarea danelor între ele se MNMH.S1 1 1 numai cuplarea scurtă. 0

utilizează:
96 Pentru cuplarea lungă parâmele se MNMH.S1 1 1 din prova şlepului din dana a doua 0
întind: până în pupa şelpului din dana întâîa.
97 Cuplarea lungă se face în scopul: MNMH.S1 1 1 reţinerii şlepurilor din dana doua în 0
siajul şlepurilor din dana întâia.
98 În cazul cuplării scurte distanţa dintre MNMH.S1 1 1 de o lăţime de şlep. 0
pupa şlepului din prova şi prova
şlepului din pupa poate fi:
99 Cuplarea cu parâme încrucişate se MNMH.S1 1 1 la şlepul din dana a doua. 0

recomandă:
100 Egalarea prâmelor de cuplare se face: MNMH.S1 1 1 la viteză redusă şi la drum drept. 1
101 Boţarea parâmei de remorcaj se fce MNMH.S1 1 1 reducerea efectului de abatere a 1

pentru: ultimului şlep.
102 Pe căi navigabile sinuoase se MNMH.S1 1 1 plasate în cruce. 1
recomandă cuplarea danelor între ele
cu parâme:
103 În remorcaj,parâma diagonală se dă: MNMH.S1 1 1 în zona de navigaţie îngustă şi curenţi 1

transversali puternici care abat
şlepurile de la drum.
104 Un convoi tractat din 9 unităţi pentru MNMH.S1 1 1 2+3+4. 0

marşul aval va fi aşezat în formaţia:
105 La un convoi compact format din 5 MNMH.S1 1 1 în tribordul şlepului 2 şi în babordul 1

şlepuri,remorcile se vor plasa: şlepului 4.
106 Remorcile pot fi plasate în cruce MNMH.S1 1 1 asiguarea unei bune stabilităţi la drum. 0
pentru:
107 În cazul unui convoi tractat amonte de MNMH.S1 1 1 de 60-70 m. 0
un remorcher cu o putere de 100-180
CP.,lungimea remorcii poate fi:
108 În cazul unui convoi tractat în marş MNMH.S1 1 1 150-200 m. 1

amonte de către un remorcher cu o
putere de 300-500 CP.,lungimea
parâmei de remorcaj poate fi:
109 În cazul unui convoi tractat în marş MNMH.S1 1 1 de 120-140 m. 0

amonte de către un remorcher cu o
putere de 180-300 CP.,lungimea
parâmei de remorcaj poate fi:
110 Dacă parâmele de remorcaj au MNMH.S1 1 1 180-300 CP. 0

asigurată lungimea de 220 m,formaţia
poate fi tractată de un remorcher cu
putere de :
111 Lungimea remorcilor pentru MNMH.S1 1 1 lăţimea primei dane plus 6-8 m. 0
convoaiele tractate în marş aval poate
fi egală cu:
112 În cazul zonelor navigabile sinuoase MNMH.S1 1 1 respectă recomnadările privind puterea 0
lungimea parâmelor de remorcaj: remorcherelor.
113 În cazul folosirii unei singure parâme MNMH.S1 1 1 în bordul din vânt. 0
de remorcaj în condiţii de vânt aceasta
poate fi plasată la şlep:
114 În cazul manevrei de plecare în voiaj MNMH.S1 1 1 toate parâmele de legare. 1

cu un convoi aflat la cheu(cu ancorele
la post) după primirea remorcilor de la
remorcher se vor maoa:
115 Pentru începerea rondoului cu un MNMH.S1 1 1 spre axa şenalului. 0

convoi tractat,remorcherul are obligaţia
de a-l deplasa:
116 Viteza iniţială a începerii rondoului cu MNMH.S1 1 1 Toată viteza înainte! 1

un convoi tractat va trebui să fie:
117 Dacă rondoul se efectuează cu un MNMH.S1 1 1 dana a doua o înclină în sens invers. 1
convoii compus din două dane,când
dana întâia bandează cârma în sensul
rondoului:
118 Fracţionarea convoiului (ţuguri) se MNMH.S1 1 1 la dorinţa comandantului convoiului 0
poate face: când intenţionează să obţină o viteză
mai mare.
119 Preluarea convoiului tractat de către alt MNMH.S1 1 1 imposibil. 0

remorcher în timpul marşului amonte
este:
120 În cazul predării convoiului tractat în MNMH.S1 1 1 să continue marşul cu viteza redusă 1
timpul marşului,remorcherul predător până când remorcherul primitor a
are obligaţia: început întindrea remorcilor.
121 Pentru marşul amonte drumul ales de MNMH.S1 1 1 pe axa şenalului. 0

comandantul convoiului trebuie să fie:
122 Pentru marşul aval drumul ales de MNMH.S1 1 1 imediat în apropierea axei şenalului. 1
comandantul convoiului trebuie să fie :
123 În cazul depăşirilor se va ţine cont: MNMH.S1 1 1 doar de lăţimea şenalului. 0
124 În timpul marşului aval cu formaţia MNMH.S1 1 1 numai pe axa şenalului. 0

tractată în zone cu raze mici de
curbură,drumul urmat va fi ales:
125 În zone cu raze mici de curbură ultima MNMH.S1 1 1 menţină cârma la zero. 1
dană are obligaţia să:
126 Marşul prin anafoare stânjeneşte MNMH.S1 1 1 la intrarea remorcherului cu prova în 0
guvernarea convoiului tractat iar anafor.
momentul periculos poate fi:
127 Pentru evitarea pericolului produs de MNMH.S1 1 1 să marească viteza în zona acestora. 0
anafoare,remorcherul va trebui:
128 Curenţii rebeli transversali se MNMH.S1 1 1 în capul ostroavelor. 1

formează:
129 Într-o zonă navigabilă sinuoasă ,pentru MNMH.S1 1 1 5 lungimi de convoi. 1
evitarea avariilor, raza de curbură ar
trebui să fie egală cu:
130 Pentru efectuarea unui rondou în MNMH.S1 1 1 5 lungimi de convoi. 0

condiţii normale,calea navigabilă
trebuie să dispună de o lăţime egală cu:
131 Ordinea fundarisirii ancorei la formaţia MNMH.S1 1 1 mai întâi remorcherul şi apoi dana 1. 0
tractată compusă din 3 dane:
132 La calculul suprafeţei cârmei se ţine MNMH.S1 1 1 viteza navei. 1

cont de:
133 Navele cu viteze mari dispun de cârme MNMH.S1 1 1 mai mici decât navele cu viteze mici. 0
cu suprafeţe:
134 Cârmele cu suprafeţe mari sunt dispuse MNMH.S1 1 1 cu viteze mici. 0
pe navele:
135 Navele cu viteze mici dispun de cârme MNMH.S1 1 1 mai mici decât navele cu viteze mari. 1
cu suprafeţe:
136 Cârmele căror nave au suprafaţa mult MNMH.S1 1 1 nave maritime. 0
mai mare?
137 Cârmele navelor fluviale au suprafaţa MNMH.S1 1 1 maritime. 1
mai mare dacât cârmele navelor:
138 Cârma compensată la care o parte din MNMH.S1 1 1 parte semicompensată. 0
suprafaţă se găseşte pe faţa axului
cârmei,poartă denumirea de:
139 Raportul dintre suprafaţa totală a MNMH.S1 1 1 raport de compensare sau grad de 1
cârmei şi partea compensată se compensare.
numeşte:
140 Raportul de compensare sau gradul de MNMH.S1 1 1 suma dintre suprafaţa totală a cârmei şi 0
compensare al cârmei reprezintă: partea compensată.
141 Care sunt tipurile de cârmă? MNMH.S1 1 1 simplă,dublă, semicompensată. 0
142 La suprafeţe egale ale cârmelor care MNMH.S1 1 1 cârmele cu înălţimi mici şi cu înălţimi 0
acţionează mai bine? mari.
143 Cârmele înalte şi înguste acţionează MNMH.S1 1 1 diferite. 0
mai bine în cazul în care suprafeţele
cârmelor sunt:
144 Nava merge înainte din inerţie,cârma MNMH.S1 1 1 prova navei să gireze la stânga, iar 0
dreapta face ca : pupa să se abată la dreapta.
145 Nava merge înainte din inerţie,cârma MNMH.S1 1 1 prova navei să gireze la stânga,iar pupa 1
stânga face ca: navei să fie abătută la dreapta.
146 Nava mege înapoi din inerţie,cârma MNMH.S1 1 1 prova navei să gireze la stânga,iar pupa 0
stânga face ca: navei să fie abătută la dreapta.
147 Nava merge înapoi din inerţie, cârma MNMH.S1 1 1 prova navei să gireze la stânga,iar pupa 1
dreapta face ca:. navei să se abată la dreapta.
148 Nava merge din inerţie ,cârma în ax MNMH.S1 1 1 nava să se deplaseazăe înainte cu 0
face ca : tendinţă de a gira prova la dreapta.
149 Nava merge din inerţie înapoi,cârma MNMH.S1 1 1 nava să se deplaseze rectiliniu înapoi. 1
în ax face ca :
150 Elicea se instalează la pupa MNMH.S1 1 1 spatele cârmei. 0

navei,fixată pe extremitatea arborelui
portelice în:
151 Din câte pale poate fi construită elicea? MNMH.S1 1 1 2-4 pale. 0
152 Elicele pot avea palele: MNMH.S1 1 1 fixe sau variabile. 1

153 Elicea cu pas dreapta se roteşte în MNMH.S1 1 1 invers acelor de ceasornic. 0
sensul :
154 Elicea cu pas stânga se roteşte în MNMH.S1 1 1 invers acelor de ceasornic. 1
sensul:
155 Efectele elicei asupra manevrei navei MNMH.S1 1 1 efect de propulsie. 0
se manifestă ca:
156 Maşina înainte,cârma în ax,ce face MNMH.S1 1 1 pupa navei este abătută în sens opus 0
nava? pasului elicei,iar prova navei va gira în
bordul pasului elicei.
157 Nava cu o singură elice întoarce mai MNMH.S1 1 1 opus orientării cârmei. 1
repede în bordul:
158 La marş înapoi,navele cu o singură MNMH.S1 1 1 babord. 0
elice pas dreapta întorc mai uşor la:
elice pas stânga întorc mai uşor la:

elice pas stânga întorc mai greu la:

elice pas dreapta întorc mai greu la:
162 Nava guvernează mai greu la marş: MNMH.S1 1 1 înainte. 0
163 Nava merge înainte,cârma dreapta,apoi MNMH.S1 1 1 merge înainte,prova vine la 1

se pune maşina înapoi,ce face nava? dreapta,nava se opreşte,prova vine uşor
la dreapta,apoi nava merge înapoi şi
prova vine uşor către stânga.
164 Nava merge înainte,cârma stânga,apoi MNMH.S1 1 1 merge înainte,prova vine la stânga,nava 0
se pune maşina înpoi,ce face nava? se opreşte,prova este abătută către
dreapta.
165 Nava merge înapoi,cârma stânga,apoi MNMH.S1 1 1 nava merge înapoi,se opreşte,prova 0
se se pune maşina înainte,ce face nava? vine încet la stânga.
166 Regula generală pentru întoarcerea pe MNMH.S1 1 1 nava cu elice pas dreapta trebuie să 1
loc a navelor cu o singură elice este: întoarcă pe loc din cârmă şi elice la
tribord.
167 Regula generală pentru întoarcerea pe MNMH.S1 1 1 nava cu elice pas stânga trebuie să 0
loc a navelor cu o singură elice este: întoarcă pe loc din cârmă şi elice la
tribord.
168 Întoarcerile pe loc în bordul opus MNMH.S1 1 1 datorită efectului combinat al cârmei şi 0
pasului elicei se face, de obicei: elice.
169 Navele cu două elice au pasul astfel: MNMH.S1 1 1 ambele elice pas dreapta. 0
170 Cum răspund la comenzile cârmei MNMH.S1 1 1 mai greu. 1

navele cu două elice şi o singură
cârmă în comparaţie cu cele cu o
singură elice?
171 La o navă cu două elice,în cazul unei MNMH.S1 1 1 se orientează cârma în bordul maşinii 0
avarii la o maşină sau elice,drumul cae este defectă.
navei poate fi menţinut dacă:
172 Navele cu două elice sunt mai MNMH.S1 1 1 marş înainte. 0

manevriere faţă de navele cu o singură
elice la:
173 Dacă efectul cârmei nu este suficient MNMH.S1 1 1 acţionând maşinile cu un număr diferit 1
pentru efectuarea manevrei,nava cu de rotaţii sau în sensuri contrare.
două elice poate guverna din cârmă şi
maşini astfel:
174 Dacvă la o navă cu două maşini,cârma MNMH.S1 1 1 se abate în bordul maşinii cu numărul 1
zero,la una dintre maşini se reduce de rotaţii redus.
numărul de rotaţii,ce face nava?
175 Procedeul utilizat pentru întoarcerea la MNMH.S1 1 1 se acţionează maşina din stânga cu 0
babord a navei cu două elice este jumătate din forţă înainte,iar maşina
următorul: din dreapta cu jumătate din forţă
înapoi.
176 Întoarcerea pe loc din cârmă şi maşini MNMH.S1 1 1 se acţionează maşina din bordul 0
a unei nave cu două elice se efectuează întoarcerii înainte,iar cea din bordul
astfel: opus întoarcerii înapoi,iar cârma se
orientează 15-20 puncte în bordul opus
întoarcerii.
177 Întoarcerea la tribord a unei nave cu MNMH.S1 1 1 maşina din babord înainte,iar maşina 1
două eice din cârmă şi maşini se din tribord înapoi cu un număr de
efectuează astfel: rotaţii mai mic decât maşina din
babord,iar cârma se orientează bandă
dreapta.
178 În cazul când ancorajul s-a efectuat cu MNMH.S1 1 1 se virează ancora din vânt,apoi cea de 0
ambele ancore,virarea acestora se face sub vânt.
astfel:
179 Plecarea şalupei cu elice pas dreapta de MNMH.S1 1 1 se molează barbeta prova şi pupa,se 0
la scara unei nave din bordul tribord se îndepărtează şalupa de navă,cârma 5°
face astfel: puncte dreapta.
180 Plecarea şalupei cu elice,pas dreapta de MNMH.S1 1 1 se molează barbeta prova,se 1

la scara unai nave din bordul babord se îndepărtează prova şalupei de navă cu
face astfel: canagea,cârma 5 puncte stânga,maşina
încet înainte.
181 Plecarea şalupei de lângă bordajul unei MNMH.S1 1 1 se molează parâma de legare,maşina pe 0
nave aflate în marş se realizează astfel: drum,cârma în ax.
182 La ancorarea unui convoi cu remorci MNMH.S1 1 1 şelpurile/barjele de la mal. 0

scurte,prima navă care fundariseşte
ancora este:
183 Ce s-ar putea întâmpla dacă MNMH.S1 1 1 s-ar putea întâmpla ca remorcherul să 1
remorcherul având remorci scurte ar cadă peste şlepuri înainte ca ancora lui
fundarisi ancora lui simultan cu să ţină.
ancorele şelpurilor/barjelor?
184 Şlepurile/barjele,cu excepţia şlepurilor MNMH.S1 1 1 începând cu cele dinspre mal spre 0
legate la ureche,legate într-o singură centru.
dană fundariseşte ancorele:
185 Virarea ancorelor într-un convoi se MNMH.S1 1 1 se începe la ultima dană de şlepuri,apoi 1
face în următoarea ordine: succesiv la următoarele dane.
186 Care este ordinea de virare a acorelor MNMH.S1 1 1 ancorelor şlepurilor se virează după 0
şlepurilor aflate la urechea virarea ancorelor remorcherului.
remorcherului?
187 Cum acţionează şlepul legat la ureche MNMH.S1 1 1 reduce vizibilitatea. 0

asupra remorcherului?
188 Şlepul trage remorcherul spre bordul în MNMH.S1 1 1 remorcajului de linie. 0
care este legat,în cazul:
189 Ce se întâmplă dacă şlepul legat la MNMH.S1 1 1 ajută abaterea navei spre larg. 1
ureche se află în bordul dinspre şenalul
navigabil?
190 Şlepul ajută abaterea navei spre larg în MNMH.S1 1 1 dinspre mal. 0
cazul în care acesta este legat la ureche
în bordul :
191 Ce se întâmplă dacă şlepul legat la MNMH.S1 1 1 ajută abaterea navei spre larg. 0
ureche se află în bordul dinspre mal?
192 Plecarea navei este îngreunată dacă MNMH.S1 1 1 dinspre mal. 1

şlepul legat la ureche se află legat în
bordul:
193 Ce este convoiul? MNMH.S1 1 1 un ansamblul construit din şlepuri trase 0

de un remorcher.
194 Ansamblul construit din şlepuri trase MNMH.S1 1 1 ansamblu remorcat. 0

de un remorcher sau barje împinse de
un împingător,poartă denumirea de:
195 La compunerea unui convoi remorcat MNMH.S1 1 1 încărcătura unităţilor ce compun 1

se ţine seama de următoarele criterii convoiul şi rezistenţa pe care o opun în
fundamentale ca: mers.
196 Încărcătura unităţilor şi rezistenţa pe MNMH.S1 1 1 voiajului. 0

care o opun în mers reprezintă unul
dintre criteriile fundamentale de care
trebuie să se ţină seama la compunerea:
197 La compunerea unui convoi remorcat MNMH.S1 1 1 aranjarea unităţilor remorcate de la 1

se ţine seama de următoarele criterii pupa remorcherului şi distanţa dintre o
fundamentale ca: unitate şi alta.
198 La compunerea unui convoi remorcat MNMH.S1 1 1 aranjarea unităţilor în convoi după 1
se ţine seama de următoarele criterii forma,dimensiunile şi pescajul lor.
fundamentale ca:
199 La compunerea unui convoi remorcat MNMH.S1 1 1 dotarea tehnică a remorcherului. 0

se ţine seama de următoarele criterii
fundamentale ca:

fundamentale ca:
201 La compunerea unui convoi remorcat MNMH.S1 1 1 unităţile goale se plasează după cele 1
se ţine seama de următoarele criterii încărcate,la urma (coada) convoiului.
fundamentale ca:

fundamentale ca:
203 Care sunt şlepurile care primesc MNMH.S1 1 1 cele din prima dană cu pescajul cel 1
remorcile? mai mare.
204 Şlepurile din prima dană,cu pescajul MNMH.S1 1 1 parâmele de legare. 0
cel mai mare sunt şlepurile care
primesc:
205 Dacă un şlep cu capacitate mare de MNMH.S1 1 1 în coada convoiului,fie singur, fie 0
încărcare are pescajul mic în ce dană între două şlepuri cu pescajul mai
va fi pus? mare.
206 În prima dană a convoiului va fi MNMH.S1 1 1 cpacitate mare de încărcare şi pescaj 1
amaplasat,fie singur,fie între două mic.
şlepuri cu pescajul mai mare,şlepul
care are:
207 La aranjarea unităţilor în convoi MNMH.S1 1 1 legarea unui şlep scund lângă unul 1
trebuie să se evite : înalt.
208 Legarea unui şlep scund lângă unul MNMH.S1 1 1 aranjarea unităţilor într-un convoi. 1
înalt trebuie să se evite la operaţiunile
de:
209 La aranjarea unităţilor în convoi MNMH.S1 1 1 legarea unui şlep scurt la coada 0
trebuie să se evite : convoiului.
210 Legarea în primele dane ale convoiului MNMH.S1 1 1 încărcarea unui convoi. 0
ale unui şlep prea lung lângă unul prea
scurt trebuie să se evite la operaţiunile
de:
211 Cînd se navigă pe valuri mari,şlepurile MNMH.S1 1 1 la coada convoiului. 1

deschise sau ceamurilr se cuplează:
212 Când se navigă pe valuri mari în coada MNMH.S1 1 1 şlepurile închise sau ceamurile. 0
convoiului se cuplează:
213 Cum va fi remorcat un şlep gol sau cu MNMH.S1 1 1 cu o ancoră grapând. 0
cârma defectă?
214 Remorcile se dau în cruce atunci când MNMH.S1 1 1 un şlep gol sau cu cârma defectă. 1
trev'buie remorcat:
215 Ce se înţelege prin cuplarea unor MNMH.S1 1 1 operaţiunea de legare în scopul evitării 0
unităţi într-un convoi? formării valurilor.
216 Operaţiunea de legare a două sau mai MNMH.S1 1 1 cuplarea împingătorului la un convoi. 0
multe unităţi în şir cu ajutorul
parâmelor de cuplare,pentru formarea
danelor,în scopul formării
convoaielor,reprezintă:
217 Ce măsuri se iau când o navă sau un MNMH.S1 1 1 se scurtează remorcile şi se încetineşte 1
convoi mergând în amonte trebuie să din timp viteza de marş.
intre într-o ecluză?
218 Remorcile se scurtează şi viteza se MNMH.S1 1 1 într-o deschidere navigavigabilă a unui 0

încetineşte din timp atunci când o navă pod.
sau un convoi mergând în amonte
trebuie să intre:
219 Cum este manevrabilitatea convoaielor MNMH.S1 1 1 la fel. 0

împinse faţă de cele remorcate?
220 Manevrabilitate mai bună au: MNMH.S1 1 1 convoaiele remorcate faţă de cele 0
împinse.
221 Ce avantaje prezintă din punct de MNMH.S1 1 1 convoiul împins poate opri cu prova în 1
vedere a manevrabilităţii convoiul aval.
împins faţă de cel remorcat?
222 Ce avantaje prezintă din punct de MNMH.S1 1 1 nu poate naviga în amonte cu pupa 0
vedere a manevrabilităţii convoiul înainte.
223 Ce avantaje pezintă din punct de MNMH.S1 1 1 nu se poate deplasa lateral. 0

vedere a manevrabilităţii convoiul
224 De câte tipuri sunt convoaiele împinse? MNMH.S1 1 1 semiintegrate, integrate,obişnuite. 1
225 Formarea convoaielor de barje inegal MNMH.S1 1 1 barja cu pescajul mai mare se aşează cu 0
ancorate se face astfel: prova înapoi.
226 Forma atmosferei se aseamănă cu MNMH.S2 1 1 bombată la ecuator şi turtită la poli. 1
forma Pământului dar este:
227 Grosimea învelişului de aer este de MNMH.S2 1 1 2000 Km. 0
aproximativ:
228 Troposfera are o grosime medie de : MNMH.S2 1 1 8 Km. 0
229 Care este ordinea straturilor MNMH.S2 1 1 troposferă, stratosferă, termosferă, 0

atmosferice? mezosferă,exosferă.
230 Troposfera are o grosime de: MNMH.S2 1 1 8Km la poli şi 18 Km la ecuator. 1
231 Care este stratul cu cea mai mare MNMH.S2 1 1 troposfera. 1
densitate a aerului?
232 Care este stratul cu cea mai mică MNMH.S2 1 1 termosfera. 0
densitate a aerului?
233 Troposfera cuprinde: MNMH.S2 1 1 60% din masa aerului. 0
234 Troposfera cuprinde: MNMH.S2 1 1 85% din cantitatea de vapori de apă. 0
235 Cele mai multe procese şi fenomene MNMH.S2 1 1 stratosferă. 0

atmosferice se produc în:
236 Cele mai multe procese şi fenomene MNMH.S2 1 1 troposferă. 1

237 Cele mai multe procese şi fenomene MNMH.S2 1 1 mezosferă. 0

238 Care este stratul cel mai turbulent din MNMH.S2 1 1 troposfera. 1
atmosferă?
239 Care este stratul cel mai turbulent din MNMH.S2 1 1 stratosfera. 0
atmosferă?
240 Care este stratul cel mai turbulent din MNMH.S2 1 1 stratosfera. 0
atmosferă?
241 Gradientul termic în troposferă are MNMH.S2 1 1 0,6°C. 1
valoarea:
242 Ce se înţelege prin gradient termic? MNMH.S2 1 1 scăderea temperaturii aerului cu 0,6°C 1
la fiecare 100 m pe verticală în
troposferă.
243 Toate tipurile de nori se formează în : MNMH.S2 1 1 stratosferă. 0
244 Toate tipurile de nori se formează în : MNMH.S2 1 1 troposferă. 1
245 Toate tipurile de nori se formează în : MNMH.S2 1 1 exosferă. 0
246 Cea mai mare cantitate de vapori de MNMH.S2 1 1 troposferă. 1

apă se găseşte în:
247 Cea mai mare cantitate de vapori de MNMH.S2 1 1 stratosferă. 0
248 Cea mai mare cantitate de vapori de MNMH.S2 1 1 exosferă. 0
249 Mişcările maselor de aer în troposferă MNMH.S2 1 1 de convecţie şi advecţie. 0
sunt:
250 Tropopauza este un strat atmosferic de MNMH.S2 1 1 troposferă şi stratosferă. 1
trecere între:
251 Grosimea tropopauzei este: MNMH.S2 1 1 mai groasă deasupra polillor şi mai 1
subţire deasupra ecuatorului.
252 În tropopauză apar curenţi de aer cu MNMH.S2 1 1 de la S. la N. 0
viteză de peste 800Km/h,numiţi
curenţii jet(jet stream) care se
deplasează:
253 În troposferă sunt : MNMH.S2 1 1 numai diferenţe mari de presiune. 0
254 Ce strat atmosferic absoarbe radiaţiile MNMH.S2 1 1 troposfera. 0

ultraviolete?
255 În care strat atmosferic se găseşte MNMH.S2 1 1 troposfera. 0
ozonul?
256 În care strat atmosferic se găseşte MNMH.S2 1 1 mezosfera. 1
ozonul?
257 Ce strat atmosferic reflectă total undele MNMH.S2 1 1 mezosfera. 0
electromagnetice de joasă ,medie şi
scurtă fecvenţă?
258 Ce strat atmosferic reflectă total undele MNMH.S2 1 1 tropopauza. 0

sonore ?
259 Care sunt primele trei componenete cu MNMH.S2 1 1 azotul,oxigenul şi heliu. 0
ponderea cea mai mare din compoziţia
aerului atmosferic?
260 Stratopauza este un strat de trecere MNMH.S2 1 1 troposferă şi stratosferă. 0

între:
261 Mezopauza este un strat de trecere MNMH.S2 1 1 mezosferă şi termosferă. 1
între :
262 Cât din cantitatea de energie solară MNMH.S2 1 1 10-20%. 0
ajunge la suprafaţa Pământului?
263 Cantitatea de energie solară care MNMH.S2 1 1 mişcarea de rotaţie a Pământului. 0

ajunge la suprafaţa Pământului este
influenţată de :
264 Prin albedo se înţelege: MNMH.S2 1 1 reflexia energiei calorice la suprafaţa 1

Pământului.
265 Cel mai mare albedo în are: MNMH.S2 1 1 uscatul. 0

266 Radiaţia solară se numeşte : MNMH.S2 1 1 reflexie. 0
267 Bilanţul radioactiv caloric reprezintă: MNMH.S2 1 1 diferenţa dintre radiaţia solară directă 0
şi cantitatea de energie radiantă
primită.
268 Radiaţia difuză variază funcţie de MNMH.S2 1 1 direct proporţional. 0

temperatură
269 Prin radiaţie difuză se înţelege MNMH.S2 1 1 difuzate. 1
cantitatea de energie primită sub formă
de raze
270 Radiaţia globală este suma dintre: MNMH.S2 1 1 radiaţia difuză şi radiaţia globală. 0
271 Radiaţia reflectată este funcţie de: MNMH.S2 1 1 natura suprafeţei terestre şi unghiul de 1
incidenţă a razelor solare.
272 Radiaţia terestră este: MNMH.S2 1 1 cantitatea de radiaţie degajată de 1

suprafaţa Pământului.
273 Radiaţia terestră este cantitatea de MNMH.S2 1 1 suprafaţa apei. 0
radiaţie reflectată de:
274 Atmosfera terestră MNMH.S2 1 1 absoarbe integral radiaţia terestră 0
275 Efectul de seră de la suprafaţa MNMH.S2 1 1 radiaţia difuză 0
Pământului este determinat de:
276 Uscatul se încălzeşte: MNMH.S2 1 1 rapid. 0
277 Apa se încălzeşte: MNMH.S2 1 1 lent şi moderat. 1
278 Pierderea de căldură la uscat se face: MNMH.S2 1 1 la fel de repede cum a fost primită. 1
279 Apa pentru a atinge o temperatură MNMH.S2 1 1 egală. 0

egală cu cea a uscatului trebuie să
absoarbă o cantitate de căldură:
280 Apa pentru a atinge o temperatură MNMH.S2 1 1 3 ori. 0

egală cu cea a uscatului trebuie să
absoarbă o cantitate de căldură mai
mare de:
281 În troposferă radiaţiile infraroşii sunt MNMH.S2 1 1 CO2 1

absorbite de următoarea componentă
din compoziţia atmosferei:
282 În atmosfera terestră de la înălţimea de MNMH.S2 1 1 razele X,γ şi corpusculare. 1

180 Km până la 80 Km sunt absorbite
în totalitate:
283 În atmosfera terestră de la înălţimea de MNMH.S2 1 1 formarea ozonului. 0

80 Km până la 55 Km are loc
următorul fenomen:
284 În atmosfera terestră de la înălţimea de MNMH.S2 1 1 absorbţia aproape totală a razelor 1

55 Km până la 30 Km are loc ultraviolete cu formarea stratului de
următorul fenomen: ozon.
285 Încălzirea aerului din troposferă se MNMH.S2 1 1 mişcări convective şi turbulente ale 0
realizează prin: aerului.
286 Mişcările de convecţie ale aerului sunt: MNMH.S2 1 1 mişcări ascendente şi descendente. 1
287 Mişcările turbulente sunt mişcări de MNMH.S2 1 1 pe verticală. 0

mase de aer
288 Procesele adiabatice sunt procese: MNMH.S2 1 1 numai de încălzire a aerului 0
289 Procese adiabatice din atmosferă se fac MNMH.S2 1 1 pe baza energiei proprii. 1
290 Aerul rece care coboară pe verticală MNMH.S2 1 1 se încălzeşte. 1
291 Aerul cald care urcă pe verticală MNMH.S2 1 1 se răceşte. 1

292 Izoterma se defineşte ca locul MNMH.S2 1 1 egală presiune 0
geometric al tuturor punctelor de:
293 Temperatura medie anuală ,a aerului, MNMH.S2 1 1 14,3°C. 1
este de:
294 Temperatura medie anuală a aerului în MNMH.S2 1 1 16,2°C. 0
emisfera nordică este de :
295 Temperatura medie anuală a aerului în MNMH.S2 1 1 14,3°C. 0

emisfera sudică este de :
296 Ecuatorul termic al aerului în perioada MNMH.S2 1 1 10°N. 1
de iarnă se află la :
297 Ecuatorul termic al aerului în perioada MNMH.S2 1 1 10°N. 0
de vară se află la :
298 În ciclul diurn al temperaturii aerului MNMH.S2 1 1 la ora 04.00. 0
minima termică este
299 În ciclul diurn al temperaturii aerului MNMH.S2 1 1 la miezul zilei. 0
maxima termică este
300 În ciclul anual al temperaturii aerului MNMH.S2 1 1 o maximă şi o minimă raportate la 0
există: întreaga suprafaţă a Pământului.
301 Temperatura maximă a aerului MNMH.S2 1 1 iunie. 0

înregistrată pe uscat este în luna:
302 Temperatura minimă a aerului MNMH.S2 1 1 decembrie. 0
înregistrată pe uscat este în luna:
303 Temperatura maximă a aerului MNMH.S2 1 1 iunie. 0
înregistrată pe apă este în luna:
304 Temperatura minimă a aerului MNMH.S2 1 1 ianuarie. 0
înregistrată pe apă este în luna:
305 Din punct de vedere al navigaţiei MNMH.S2 1 1 10-15°C. 0
temperatura optimă este:
306 Diferenţa dintre maxima şi minima MNMH.S2 1 1 latitudinea locului şi anotimp. 0
zilnică a temperaturii se numeşte
amplitudine zinică a temperaturii şi
depinde de:
307 Diferenţa dintre maxima şi minima MNMH.S2 1 1 diferenţa de amplitudine termică. 0

termică zilnică se numeşte:
308 Amplitudinea termică zilnică este de MNMH.S2 1 1 poli. 0

30-40°C. Şi se înregistrează la :
309 Menţinerea învelişului gazos în jurul MNMH.S2 1 1 forţei de atracţie gravitaţională. 1

Pământului este posibilă datorită:
310 Presiunea atmosferică este greutatea MNMH.S2 1 1 1mm² 0

care apasă o coloană de aer de la un
anumit nivel până la limita superioară a
atmosferei pe o suprafaţă de :
311 Presiunea atmosferică variază în raport MNMH.S2 1 1 invers proporţional. 1

cu temperatura aerului:
312 Presiunea atmosferică variază în raport MNMH.S2 1 1 direct proporţional. 0
cu umiditatea aerului:
313 Referinţa pentru măsurarea presiunii MNMH.S2 1 1 nivelul mării. 1
atmosferice este:
314 Referinţa pentru măsurarea presiunii MNMH.S2 1 1 ecuatorul. 0
atmosferice este:
315 Presiunea atmosferică normală are MNMH.S2 1 1 750 mmHg. 0
valoarea:
316 Presiunea atmosferică normală are MNMH.S2 1 1 1010 mbari. 0
valoarea de :
317 În navigaţie presiunea atmosferică se MNMH.S2 1 1 numai în mmHg. 0
măsoară în :
318 Presiunea atmosferică de referinţă se MNMH.S2 1 1 aerului de 0°C. 1
măsoară la temperatura :
319 Presiunea atmosferică prezintă o MNMH.S2 1 1 pe verticală. 0
repartiţie neuniformă :
320 Izobara reprezintă locul geometric al MNMH.S2 1 1 egală temperatură. 0
tuturor punctelor de:
321 Gradientul baric reprezintă: MNMH.S2 1 1 diferenţa de presiune dintre două 0
izobare.
322 Izobarele închid în interiorul lor zone MNMH.S2 1 1 egale. 0

cu presiuni :
323 Zona de presiune maximă se numeşte: MNMH.S2 1 1 anticiclon. 1
324 Zona de pesiune minimă se numeşte: MNMH.S2 1 1 anticiclon. 0
325 Mişcarea maselor de aer pe MNMH.S2 1 1 din exterior spre centru perpendicular 0
orizontală,într-o depresiune din pe izobare.
emisfera nordică se face:
326 Mişcarea maselor de aer pe orizontală MNMH.S2 1 1 din centru spre exterior perpendicular 0
într-un anticilon din emisfera nordică pe izobare.
se face:
327 Suprafaţa unui anticilon este de : MNMH.S2 1 1 mii de Km. 1

328 În România pe hărţile sinoptice MNMH.S2 1 1 M. 1
anticiclonii se notează cu litera:
329 Mişcarea maselor de aer pe verticală MNMH.S2 1 1 descendent,aerul încălzindu-se . 1
într-un anticiclon ,din emisfera nordică,
se face:
330 Într-un anticiclon vremea este: MNMH.S2 1 1 imprevizibilă. 0
331 De regulă, în zona centrală a unui MNMH.S2 1 1 mai mare de 1020 mbari. 1
anticiclon presiunea atmosferică este:
332 De regulă,în zona centrală a unei MNMH.S2 1 1 mai mică de 1010 mbari. 1
depresiuni,presiunea atmosferică este:
333 În România,pe hărţile sinoptice un MNMH.S2 1 1 H. 0

cilon se notează cu litera:
334 Într-o depresiune gradientul baric are MNMH.S2 1 1 din centru pe verticală. 0
direcţia:
335 Într-un anticiclon gradientul baric are MNMH.S2 1 1 din centru pe verticală. 0
direcţia:
336 Mişcarea maselor de aer pe MNMH.S2 1 1 ascendent,aerul răcindu-se. 1
verticală,într-un ciclon din emisfera
nordică,se face :
337 Suprafaţa unui ciclon are dimensiuni: MNMH.S2 1 1 aproximativ de 1000 Km². 1
338 Anticiclonul se caracterizează prin: MNMH.S2 1 suprafaţă mare,viteză de deplasare 1

redusă, timp de staţionare îndelungat.
339 Ciclonul se caracterizează prin. MNMH.S2 1 suprafaţă mare,viteză de deplasare 0

redusă, timp de staţionare mare.
340 Orice depresiune se caracterizează MNMH.S2 1 1 vreme rea cu precipitaţii slabe. 0

prin:
341 Vântul este definit ca o deplasare a MNMH.S2 1 1 de la o zonă cu presiune ridicată spre 1
maselor de aer... una cu presiune scăzută.
342 Cauza formării vântului este repartiţia MNMH.S2 1 1 temperaturii. 0
neuniformă a:
343 Vântul este deplasarea orizontală a MNMH.S2 1 1 gradului termic. 0
unei mase de aer de la o zonă de înaltă
presiune către o zonă de joasă
presiune,sub influenţa...
344 Caracteristicile vântului sunt: MNMH.S2 1 1 viteza şi forţa de abatere Coriolis. 0
345 Viteza vântului se exprimă în: MNMH.S2 1 1 m/s si Nd 0

346 Intensitatea vântului în raport cu MNMH.S2 1 1 10 gradaţii. 0
efectele care le produce asupra mării se
măsoară pe scara Beaufort care are:
347 La bordul unei nave viteza vântului se MNMH.S2 1 1 anemometrului. 1

măsoară cu ajutorul:
348 La bordul navei direcţia vântului se MNMH.S2 1 1 anemometrului. 0
măsoară cu ajutorul:
349 Direcţia vântului se exprimă: MNMH.S2 1 1 în grade. 0
350 Asupra vitezei vântului acţionează MNMH.S2 1 1 numai la suprafaţa Pământului. 0

forţa de frecare?
351 În funcţie de suprafaţa pe care se MNMH.S2 1 1 vânt în rafale. 0

manifestă vânturile se clasifică:
352 În funcţie de suprafaţa pe care se MNMH.S2 1 1 vânt în rafale. 0
353 În funcţie de suprafaţa pe care se MNMH.S2 1 1 vânt laminar. 0
354 Vântul în rafale prezintă: MNMH.S2 1 1 variaţii bruşte şi frecvenţe de viteză şi 1
direcţie.
355 Vântul în rafale prezintă: MNMH.S2 1 1 variaţii bruşte de viteză şi direcţie. 1
356 Care dintre vânturile de mai jos MNMH.S2 1 1 vântul laminar. 0
prezintă variaţii bruşte de viteză şi
direcţie?
357 Care dintre vânturile de mai jos MNMH.S2 1 1 vântul în rafale. 0

prezintă variaţii lente de viteză şi
direcţie?
358 Vânturile regulate sunt vânturi care bat MNMH.S2 1 1 în aceeaşi direcţie. 1
tot timpul anului:
359 Alizeele se caracterizează prin: MNMH.S2 1 1 vreme rea cu multe precipitaţii. 0
360 Care dintre vânturile de mai jos sunt MNMH.S2 1 1 alizee. 0

vânturi regulate?
361 Care dintre vânturile de mai jos sunt MNMH.S2 1 1 musonii. 0
vânturi periodice?
362 Care dintre vânturile de mai jos este un MNMH.S2 1 1 Főhnul. 0
vânt cald?
363 Care dintre vânturile de mai jos este un MNMH.S2 1 1 Bora. 0
vânt rece?
364 Crivăţul este un vânt rece care bate din MNMH.S2 1 1 o săptămână. 1
Ucraina peste sud-estul ţării şi are o
durată aproximativă de...
365 Procesul de evaporare reprezintă MNMH.S2 1 1 suprafaţa de apă existentă la uscat şi 0

desprinderea de pe suprafeţele apelor a afluxul de căldură.
moleculelor de apă şi este determinată
de:
366 Procesul de condensare reprezintă MNMH.S2 1 1 numai în troposferă. 1
procesul de transformare a vaporilor de
apă în picături de apă şi se poate
produce:
367 Transformarea vaporilor de gheaţă se MNMH.S2 1 1 îngheţ. 0

numeşte:
368 Transformarea gheţii în vapori de apă MNMH.S2 1 1 topire. 0
se numeşte:
369 Prin nucleu de condensare se înţelege: MNMH.S2 1 1 pulberi de origine minerală şi 0
industrială.
370 Numărul nucleelor de condensare: MNMH.S2 1 1 scade cu altitudinea în troposferă. 1
371 După starea de agregare precipitaţiile MNMH.S2 1 1 lichide. 0

sunt:
372 Burniţa este o ploaie cu: MNMH.S2 1 1 picături mici şi foarte dese. 1
373 Aversele sunt precipitaţii cu: MNMH.S2 1 1 intensitate variată şi de scurtă durată. 1
374 Precipitaţiile cu caracter general sunt: MNMH.S2 1 1 precipitaţii obişnuite cu variaţii de 0

intensitate.
375 Lapoviţa este precipitaţia: MNMH.S2 1 1 lichidă. 0
376 Grindina se formează în norii MNMH.S2 1 1 lipsa mişcării maselor de aer pe 1
cumulonimbus,condiţia de formare verticală.
fiind:
377 Ploaia de convecţie este generată de: MNMH.S2 1 1 mişcarea pe orizontală a aerului cald. 0
378 Precipitaţiile de convecţie sunt MNMH.S2 1 1 de scurtă durată cu cantităţi mari de 1

precipitaţii sub formă de aversă: apă.
379 Precipitaţiile de convecţie sunt MNMH.S2 1 1 de lungă durată cu cantităţi mari de 0
precipitaţii sub formă de aversă: apă.
380 Precipitaţia orografică(sau de relief) MNMH.S2 1 1 zonei de munte. 1
este specifică:
381 Precipitaţia orografică(sau de relief) MNMH.S2 1 1 zonei de câmpie. 0
este specifică:
382 Preciptaţiile orografice cad pe versanţii MNMH.S2 1 1 masele de aer cald. 1
munţilor pe care se ridică:
383 Precipitaţiile ciclonice sunt specifice: MNMH.S2 1 1 numai zonelor de minimă presiune. 1
384 Chiciura este o precipitaţie solidă cu MNMH.S2 1 1 orizontală. 1

formare pe :
385 Chiciura are la origine: MNMH.S2 1 1 îngheţarea picăturilor fine de apă care 1
formează ceaţa.
386 Roua este o precipitaţie lichidă cu MNMH.S2 1 1 verticală. 0

formare pe:
387 Roua are la origine: MNMH.S2 1 1 îngheţarea picăturilor fine de apă care 0
formează ceaţa.
388 Bruma este o precipitaţie solidă cu MNMH.S2 1 1 orizontală. 1

formare pe:
389 Bruma are la origine: MNMH.S2 1 1 îngheţarea picăturilor fine de apă care 0
formează ceaţa.
390 Norii sunt formaţiuni în stare de MNMH.S2 1 1 picături de apă. 0
suspensie la o anumită înălţime de la
suprafaţa Pământului formate din:
391 Norii se formează ca urmare a: MNMH.S2 1 1 condensării vaporilor de apă. 0

392 Condensarea şi sublimarea vaporilor de MNMH.S2 1 1 nuclee de condensare şi temperatură 0
apă din atmosferă sunt fenomenele care scăzută.
duc la formarea norilor cu condiţia să
existe:
393 Condensarea şi sublimarea vaporilor de MNMH.S2 1 1 1.şi 3. 0

apă din atmosferă sunt fenomenele care
duc la formarea norilor cu condiţia să
existe două sau toate trei elemente de
mai jos:1.temperatură scăzută,2.nuclee
de condensare,3.umiditate ridicată.
394 Nori se formează datorită: MNMH.S2 1 1 mişcării ascendente a maselor de aer. 1
395 Urcarea sau coborârea nivelului unui MNMH.S2 1 1 dispersarea norului. 0

nor datorită mişcărilor ascendente şi
descendente a mişcărilor de aer duc la :
396 Vizibilitatea pe orizontală este afectată MNMH.S2 1 1 norii cumulus care se deplasează de la 0
de: uscat către apă.
397 Care dintre criteriile enumerate mai jos MNMH.S2 1 1 1.şi 3. 0
stau la baza clasificării norilor:
1.Înălţimea de formarea norilor.
2.Forma şi aspectul norilor.
3. Procesele care le generează.
4.Structura internă
(microfizică) a norului.
398 Familia norilor superiori este formată MNMH.S2 1 1 nimbostratus, stratocumulus,stratus. 0

din:
399 Familia norilor mijlocii este formată MNMH.S2 1 1 altocumulus, altostratus. 1
din:
400 Familia norilor inferiori este formată MNMH.S2 1 1 altocumulus, altostratus. 0
din:
401 Familia norilor cu dezvoltare pe MNMH.S2 1 1 cumulus şi cumolonimbus. 1
verticală este formată din:
402 Norii superiori sunt formaţi din: MNMH.S2 1 1 cristale de gheaţă. 1
403 Norii mijlocii sunt formaţi din: MNMH.S2 1 1 cristale de gheaţă. 0
404 Norii inferiori sunt formaţi din: MNMH.S2 1 1 cristale de gheaţă. 0
405 Care dintre norii enumeraţi mai jos MNMH.S2 1 1 norii mijlocii. 0
generează precipitaţii obişnuite?
406 Care dintre norii enumeraţi mai jos MNMH.S2 1 1 cumulus. 1

generează precipitaţii sub formă de
aversă?
407 Nebulozitatea reprezintă: MNMH.S2 1 1 distanţa până la care se vede un obiect 0

pe orizontală.
408 Nebulozitatea se măsoară pe o scară MNMH.S2 1 1 0-8. 0
convenţională care este gradată de
la/până la:
409 Pe scara nebulozităţii cerul senin MNMH.S2 1 1 0. 1

coincide gradaţiei:
410 Pe scara nebulozităţii cerul complet MNMH.S2 1 1 0. 0
acoperit cu nori coincide gradaţiei:
411 În timpul verii pe suprafeţele MNMH.S2 1 1 două maxime:una dimineaţă şi una 1

continentale nebulozitatea are în 24 de după-amiază.
ore:
412 În timpul iernii pe suprafeţele MNMH.S2 1 1 două maxime:una dimineaţă şi una 0

continentale nebulozitatea are în 24 de după-amiază.
ore:
413 Noţiunea de ceaţă reprezintă: MNMH.S2 1 1 condensarea vaporilor de apă din 0

imediata apropiere a apei sau a solului.
414 Procesul de condensare a vaporilor de MNMH.S2 1 1 pozitive. 0

apă din atmosferă care formează ceaţa
are loc la temperaturi:
415 Vizibilitatea se măsoară pe o scară MNMH.S2 1 1 0-9. 1

gradată de la/până la:
416 Pentru caracterizarea reducerii MNMH.S2 1 1 1-3. 0
vizibilităţii datorită ceţii,în navigaţie se
utilizează din scara vizibilităţii gradele:
417 Ceaţa de radiaţie se formează seara MNMH.S2 1 1 răcirii aerului faţă de suprafaţa terestră. 1
până dimineaţa la răsăritul soarelui
datorită:
418 Ceaţa de evaporare se formează: MNMH.S2 1 1 când o masă de aer cald şi umed 0
alunecă pe suprafaţa apei care este
rece.
419 Ceaţa de advecţie se formează ca MNMH.S2 1 1 deplasării unei mase de aer cald şi 1
urmare: umed deasupra suprafeţei apei care
este mai rece.
420 Ceaţa frontală se formează datorită: MNMH.S2 1 1 intrării curenţilor de apă reci într-o 0
masă de aer cald.
421 Fulgerul este o descărcare electrică MNMH.S2 1 1 doi nori. 1
între:
422 Fulgerul este o descărcare electrică MNMH.S2 1 1 un nor şi scoarţa terestră. 0
între:
423 Trăznetul este o descărcare electrică MNMH.S2 1 1 doi nori. 0
între:
424 Tunetul reprezintă zgomotul produs MNMH.S2 1 1 doi nori. 0
între:
425 Prin masă de aer se înţelege: MNMH.S2 1 1 masa atmosferei terestre. 0
426 Într-o masă de aer parametrii MNMH.S2 1 1 variabil. 1

meteorologici:temperatură,presiune şi
umiditate au un caracter:
427 O masă de aer este caracterizată de : MNMH.S2 1 1 temperatură şi umiditate. 0
428 Dobândirea proprietaţilor ce MNMH.S2 1 1 cantitatea radiaţiei solare directe şi 0

caracterizează oricare din tipurile de difuze.
masă de aer depinde de :
429 Când o masă de aer dobândeşte în timp MNMH.S2 1 1 când staţionează. 0
temperatura suprafeţei deasupra căreia
se află?
430 Când o masă de aer se deplasează de la MNMH.S2 1 1 masa de aer îşi modifică treptat 0
locul de formare(origine) spre alte proprietăţile.
regiuni,străbătând distanţe mari are loc
fenomenul:
431 Dacă o masă de aer se deplasează pe MNMH.S2 1 1 rămâne cu caracteristicile constante. 0

distanţe mari în raport cu regiunea de
formare (origine),datorită schimburilor
termice (cald/rece) generate de
suprafeţele deasupra cărora se
deplasează:
432 Masele de aer se clasifică după: MNMH.S2 1 1 criteriul geografic (exprimă zona de 0
formare).
433 Masele de aer cald în raport cu MNMH.S2 1 1 cedează căldură suprafeţei terestre. 1
suprafaţa terestră deasupra căreia se
deplasează:
434 Masele de aer rece în raport cu MNMH.S2 1 1 răcesc suprafaţa terestră. 0

suprafaţa terestră deasupra căreia se
deplasează:
435 Ce se înţelege prin front atmosferic? MNMH.S2 1 1 zona de contact între două mase de aer 1
cu proprietăţi diferite.
436 Un front atmosferic poate să apară: MNMH.S2 1 1 când o masă de aer cu anumite 1
proprietăţi se deplasează într-o direcţie
şi întâlneşte o masă de aer care
staţionează,cu proprietăţi diferite.
437 Un front atmosferic poate să apară: MNMH.S2 1 1 când o masă de aer foarte extinsă se 0
desface în două mase de aer cu
proprietăţi diferite.
438 Un front atmosferic poate să apară: MNMH.S2 1 1 când două mase de aer cu proprietăţi 1
diferite se deplasează pe aceeaşi
direcţie dar cu viteze diferite; cea
din spate având viteza mai mare va
ajunge din urmă masa de aer din faţă.
439 Un front atmosferic poate să apară: MNMH.S2 1 1 când mai multe mase de aer cu 1
proprietăţi diferite se îndreaptă spre
acelaşi loc geografic intrând în contact.
440 Un front atmosferic se destramă atunci MNMH.S2 1 1 acţiunea unor curenţi divergenţi şi 1
când: descendenţi determină extinderea zonei
frontale pe o arie tot mai mare.
441 Frontul cald apare atunci când: MNMH.S2 1 1 o masă de aer rece care înaintează 0
întâlneşte o masă de aer cald.
442 Frontul rece apare atunci când: MNMH.S2 1 1 când o masă de aer rece care înaintează 0
întâlneşte o masă de aer rece care
staţionează.
443 Frontul oclus apare în situaţii în care: MNMH.S2 1 1 o masă de aer rece care se deplasează 1
ajunge din urmă o masă de aer cald
care se deplasează.
444 Frontul rece de ordinul I apare la MNMH.S2 1 1 masa de aer rece este mai puţin 1
contactul unei mase de aer rece cu o puternică.
masă de aer cald când:
445 Frontul rece de ordinul II apare la MNMH.S2 1 1 masa de aer rece este mai puţin 0
contactul unei mase de aer rece cu o puternică.
masă de aer cald când:
446 Într-un front cald are loc: MNMH.S2 1 1 lunecare ascendentă a aerului cald 1
deasupra suprafeţei frontale a unei
mase de aer rece.
447 Într-un front rece are loc: MNMH.S2 1 1 lunecare ascendentă a aerului cald 0
deasupra suprafeţei frontale a unei
mase de aer rece .
448 Frontul staţionar desemnează zona de MNMH.S2 1 1 alunecă concomitent de o parte şi de 1

separare a două mase de aer cu alta a liniei frontului,în direcţii
proprietăţi diferite care: contrare.
449 Norii superiori cirrus se asociază cu: MNMH.S2 1 1 vremea rea se află la o distanţă relativ 1
mare.
450 Norii superiori cirrocumulus se MNMH.S2 1 1 vremea rea se află la o distanţă relativ 0
asociază cu: mare.
451 Norii superiori cirrostratus se asociază MNMH.S2 1 1 vremea rea se află la o distanţă relativ 0
cu: mare.
452 Norii mijlocii altocumulus se asociază MNMH.S2 1 1 ploi torenţiale însoţite de descărcări 1
cu: electrice şi furtună.
453 Norii mijlocii altostratus se asociază MNMH.S2 1 1 ploi torenţiale însoţite de descărcări 0
cu: electrice şi furtună.
454 Norii inferiori nimbostratus se asociază MNMH.S2 1 1 ploi torenţiale,ninsori intense sau 1
cu: viscole, vânturi cu rafale puternice.
455 Norii inferiori stratocumulus se MNMH.S2 1 1 ploi torenţiale,ninsori intense sau 0

asociază cu: viscole, vânturi cu rafale puternice.
456 Norii inferiori stratus se asociază cu: MNMH.S2 1 1 ploi torenţiale,ninsori intense sau 0
viscole, vânturi cu rafale puternice.
457 Observarea pe cer a norilor inferiori MNMH.S2 1 1 vreme bună caracterizată prin cer 0
cumulonimbus constituie totdeauna un senin,vizibilitate foarte bună,umiditate
indiciu de: scăzută,vânt slab cu viteză şi direcţie
constantă.
458 Care dintre norii de joasă înălţine pot MNMH.S2 1 1 stratus. 1

avea plafonul atât de jos încât să dea
naştere la ceaţă.
459 Dacă norii se deplasează de la E la W MNMH.S2 1 1 stabilă. 1

sau de la N la S vremea va fi:
460 Dacă norii se deplasează de la W la E MNMH.S2 1 1 va fi bună. 0
sau de la S la N vremea:
461 Când două straturi de nori situate la MNMH.S2 1 1 intensitatea vântului va scădea. 0
plafoane diferite se deplasează în
direcţii distincte (de obicei transversal
mult faţă de altul)se poate spune că:
462 Intensitatea unei depresiuni MNMH.S2 1 1 cirrus. 1
atmosferice este indicată de viteza de
deplasare a norilor:
463 Intensitatea unei depresiuni MNMH.S2 1 1 se deplasează cu viteză mică. 0

atmosferice este puternică,când norii
cirrus:
464 Intensitatea unei depresiuni MNMH.S2 1 1 se deplasează cu viteză mică. 1

atmosferice este mică,când norii cirrus:
465 Când două straturi de nori aflate la MNMH.S2 1 1 scadă simţitor. 1

înălţimi diferite se deplasează în
aceeaşi direcţie există posibilitatea ca
intensitatea vântului să:
466 Când două straturi de nori aflate la MNMH.S2 1 1 apară. 0

înălţimi diferite se deplasează în
aceeaşi direcţie există posibilitatea ca
ploaia şi ninsoarea să:
467 Dacă norii se deplasează pe o direcţie MNMH.S2 1 1 se îmbunătăţească. 0

orientată la stânga în raport cu direcţia
în care bate vântul este de aşteptat ca
vremea să:
468 Când cerul este acoperit de nori groşi şi MNMH.S2 1 1 rea va dura o perioadă mai lungă. 1
când vântul continuă să bată cu aceeaşi
intensitate din sectorull estic
(SE;E;NE) există indiciul că vremea:
469 Când cerul este acoperit de nori groşi şi MNMH.S2 1 1 rea va dura o perioadă mai scurtă. 0
când vântul continuă să bată cu aceeaşi
intensitate din sectorull estic
(SE;E;NE) există indiciul că vremea:
470 Dacă după apusul soarelui cerul MNMH.S2 1 1 vremea bună să rămână neschimbată 1
rămâne senin,iar vântul suflă slab este cel puţin 24 de ore.
probabil ca:
471 Creşterea rapidă a presiunii MNMH.S2 1 1 o vreme instabilă. 1

atmosferice indică:
472 Creşterea lentă a presiunii atmosferice MNMH.S2 1 1 o vreme stabilă. 1
indică:
473 Când presiunea atmosferică este MNMH.S2 1 1 foarte rea. 0
staţionară şi umiditatea este redusă
vremea este:
474 Scăderea bruscă a presiunii atmosferice MNMH.S2 1 1 vreme stabilă. 0

este asociată cu:
475 Scăderea lentă a presiunii atmosferice MNMH.S2 1 1 vreme stabilă. 1
indică:
476 O presiune atmosferică stabilă de MNMH.S2 1 1 rea cu vânt puternic. 0
1015 mbar indică o vreme:
477 Creşterea şi scăderea alternativă a MNMH.S2 1 1 stabilă. 0
presiunii atmosferice indică o vreme:
478 Dacă presiunea atmosferică este în MNMH.S2 1 1 scăderea intensităţii vântului. 0
jurul valorii de 1015 mbar şi începe să
crească încet, în timp ce temperatura şi
umiditatea scad,urmează:
479 Dacă presiunea atmosferică este în MNMH.S2 1 1 intensificarea vântului. 0

jurul valorii de 1015 mbar şi începe să
scadă încet, în timp ce temperatura şi
umiditatea cresc,urmează:
480 Când presiunea atmosferică are valori MNMH.S2 1 1 micşorarea intensităţii vântului şi 1
joase (998 mbar) creşterea constantă direcţiei acestuia.
prevesteşte:
481 Când presiunea atmosferică are valori MNMH.S2 1 1 vânt puternic (violent) care se reduce 0
joase (998 mbar) prima creştere în intensitate când temperatura scade.
consistentă indică:
482 După o vreme caldă şi calmă creşterea MNMH.S2 1 1 apariţia unei furtuni puternice. 1
temperaturii cu mult peste valorile
normale ale sezonului respectiv are ca
urmare:
483 Înaintea unui front cald presiunea MNMH.S2 1 1 scade încet şi continuu. 1
atmosferică:
484 La trecerea unui front cald presiunea MNMH.S2 1 1 scade încet şi continuu. 0
atmosferică:
485 În spatele unui front cald presiunea MNMH.S2 1 1 scade încet şi continuu. 0
atmosferică:
486 Înaintea unui front cald vântul: MNMH.S2 1 1 se intensifică treptat. 1
487 La trecerea unui front cald vântul: MNMH.S2 1 1 se intensifică treptat. 0
488 În spatele unui front cald vântul: MNMH.S2 1 1 se intensifică treptat. 0
489 Înaintea unui front cald precipitaţiile: MNMH.S2 1 1 la început sunt ploi şi burniţe uşoare 1
după care scad continuu.
490 La trecerea unui front cald MNMH.S2 1 1 la început sunt ploi şi burniţe uşoare 0
precipitaţiile: după care scad continuu.
491 În spatele unui front cald precipitaţiile MNMH.S2 1 1 la început sunt ploi şi burniţe uşoare 0
sunt: după care scad continuu.
492 Înaintea unui front cald vizibilitatea: MNMH.S2 1 1 se reduce treptat. 1
493 La trecerea unui front cald vizibilitatea: MNMH.S2 1 1 se reduce treptat. 0
494 În spatele unui front slab vizibilitatea: MNMH.S2 1 1 se reduce treptat. 0
495 Înaintea unui front cald temperatura: MNMH.S2 1 1 staţionează. 1
496 La trecerea unui front cald MNMH.S2 1 1 staţionează. 0

temperatura:
497 În spatele unui front cald temperatura: MNMH.S2 1 1 staţionează. 0
498 Înaintea unui front cald aspectul MNMH.S2 1 1 nori superiori şi mijlocii, nebulozitatea 1
cerului este: creşte.
499 La trecerea unui front cald aspectul MNMH.S2 1 1 nori superiori şi mijlocii, nebulozitatea 0
500 În spatele unui front cald aspectul MNMH.S2 1 1 nori superiori şi mijlocii, nebulozitatea 0
501 Înaintea unui front cald umiditatea MNMH.S2 1 1 creşte lent. 1
aerului:
502 La trecerea unui front cald umiditatea MNMH.S2 1 1 creşte lent. 0
aerului:
503 În spatele unui front cald umiditatea MNMH.S2 1 1 creşte lent. 0
aerului:
504 În faţa unui front rece presiunea MNMH.S2 1 1 la început scade uşor şi pe măsura 1
atmosferică: apropierii frontului se accentuează.
505 La trecerea unui front rece presiunea MNMH.S2 1 1 la început scade uşor şi pe măsura 0
506 În spatele unui front rece presiunea MNMH.S2 1 1 la început scade uşor şi pe măsura 0
507 În faţa unui front rece vântul: MNMH.S2 1 1 îşi menţine la început direcţia şi 1
intensitatea, după care,lângă front se
declanşează furtuni violente.
508 La trecerea unui front rece vântul: MNMH.S2 1 1 îşi menţine la început direcţia şi 0
509 În spatele unui front rece vântul: MNMH.S2 1 1 îşi menţine la început direcţia şi 0
510 Înaintea unui front rece temperatura: MNMH.S2 1 1 scade uşor la început după care scade 1
vizibil odată cu începerea
precipitaţiilor.
511 La trecerea unui front rece MNMH.S2 1 1 scade uşor la început după care scade 0
temperatura: vizibil odată cu începerea
precipitaţiilor.
512 În spatele unui front rece temperatura: MNMH.S2 1 1 scade uşor la început după care scade 0
vizibil odată cu începerea
precipitaţiilor.
513 Înaintea unui front rece aspectul MNMH.S2 1 1 acoperit cu nori superiori şi nori 1
cerului: inferiori pentru frontul rece de ordinul I
şi cu nori superiori,mijlocii şi inferiori
pentru frontul rece de ordinul II.
514 La trecerea unui front rece aspectul MNMH.S2 1 1 acoperit cu nori superiori şi nori 0
515 În spatele unui front rece aspectul MNMH.S2 1 1 acoperit cu nori superiori şi nori 0
516 În faţa unui front rece precipitaţiile MNMH.S2 1 1 ploi cu burniţe uşoare şi ploi abundente 1
sunt: lângă front.
517 La trecerea unui front rece MNMH.S2 1 1 ploi cu burniţe uşoare şi ploi abundente 0
precipitaţiile sunt: lângă front.
518 În spatele unui front rece precipitaţiile MNMH.S2 1 1 ploi cu burniţe uşoare şi ploi abundente 0
sunt: lângă front.
519 În faţa unui front rece vizibilitatea este: MNMH.S2 1 1 moderată la slab şi uneori ceaţă 1
520 La trecerea unui front rece vizibilitatea MNMH.S2 1 1 moderată la slab şi uneori ceaţă 0
este:
521 În spatele unui front rece vizibilitatea MNMH.S2 1 1 moderată la slab şi uneori ceaţă 0
este:
522 Înaintea unui front rece umiditatea MNMH.S2 1 1 foarte mare. 1
aerului este :
523 La trecerea unui front rece umiditatea MNMH.S2 1 1 foarte mare. 0
aerului este :
524 În spatele unui front rece umiditatea MNMH.S2 1 1 foarte mare. 0
aerului este :
525 Ce este şenalul navigabil? MNMH.S3 1 1 Porţiunea de fluviu amenajată în scopul 0
desfăşurării navigaţiei în condiţii de
siguranţă
526 Porţiunea de fluviu amenajată şi MNMH.S3 1 1 Etiajul navigabil şi de regularizare 0

balizată în scopul desfăşurării
navigaţiei în condiţii de siguranţă
reprezintă:
527 Care sunt gabaritele şenalului MNMH.S3 1 1 Adâncime, etiaj, rază de curbură 0
navigabil?
528 Condiţiile de navigaţie pe şenal sunt MNMH.S3 1 1 Etiajul navigabil şi de regularizare şi 0
determinate de: cel mai înalt nivel navigabil
529 Ce reprezintă etiajul navigabil şi de MNMH.S3 1 1 Nivelul cu o durată de 90%, stabilit 0

regularizare (ENR)? pentru tot parcursul navigabil al
Dunării, pe baza debitelor observate în
cursul unei perioade de 40 ani,
abstracţie facând perioada cu gheţuri
530 Ce reprezintă cel mai înalt nivel MNMH.S3 1 1 Nivelul cu o durată de 1%, stabilit 1
navigabil (HNN) ? pentru tot parcursul navigabil al
abstracţie facând perioada cu gheţuri
531 Ce reprezintă adâncimea minimă a MNMH.S3 1 1 Adâncimea asigurată pe şenal faţă de 0

şenalului? HNN sau nivelul maxim de retenţie, în
limitele lăţimii minime a şenalului
532 Ce reprezintă lăţimea minimă a MNMH.S3 1 1 Lăţimea şenalului faţă de HNN sau 0
şenalului? nivelul maxim de retenţie, care
corespunde adâncimii minime a
şenalului
533 Ce reprezintă raza de curbură minimă a MNMH.S3 1 1 Raza de curbură a curbei faţă de axul 1
şenalului? şenalului, raportată la ENR
534 Ce reprezintă înălţimea liberă a unei MNMH.S3 1 1 Distanţa pe verticală măsurată faţă de 0
pase navigabile a unui pod? ENR sau nivelul minim de retenţie şi
partea inferioră a suprastructurii
podului, în limitele lăţimii şenalului din
pasa navigabilă
535 Ce reprezintă lăţimea liberă a unei pase MNMH.S3 1 1 Distanţa pe orizontală măsurată 1
navigabile a unui pod? perpendicular pe axul şenalului între
cele două extremităţi proeminente ale
pasei navigabile, în funcţie de
adâncimea minimă a şenalului din pasa
navigabilă
536 Ce reprezintă înălţimea liberă a MNMH.S3 1 1 Distanţa pe verticală între punctul cel 1
cablurilor aeriene care traversează mai de jos al cablului şi HNN sau
fluviul? nivelul maxim de retenţie, ţinând
seama de temperatura minimă şi
maximă a aerului şi de gheaţă
537 Ce reprezintă lungimea utilă a unei MNMH.S3 1 1 Lungimea dintre bintele de la 0

ecluze? extermităţile ecluzei
538 Ce reprezintă lăţimea utilă a unei MNMH.S3 1 1 Distanţa măsurată între pereţii ecluzei 1
ecluze? perpendicular pe aceştia
539 Ce reprezintă nivelul minim de MNMH.S3 1 1 Nivelul mediu din bieful amonte al 0
retenţie? ecluzei
540 Ce reprezintă nivelul maxim de MNMH.S3 1 1 Nivelul cel mai mare din bieful aval al 0
retenţie? ecluzei
541 Ce reprezintă bieful? MNMH.S3 1 1 Sectorul de fluviu care se află sub 0
influenţa retenţiei
542 Ce reprezintă cascada de retenţie? MNMH.S3 1 1 Sectorul de fluviu constituit dintr-o 1

serie de secţiuni de retenţie care se
succed fără întrerupere
543 Nivelul cu o durată de 94% stabilit MNMH.S3 1 1 Cel mai înalt nivel navigabil 0
pentru tot parcursul navigabil al
abstracţie facând perioada cu gheţuri,
reprezintă:
544 Nivelul cu o durată de 1%, stabilit MNMH.S3 1 1 Cel mai înalt nivel navigabil 1
pentru tot parcursul navigabil al
abstracţie facând perioada cu gheţurin
reprezintă:
545 Adâncimea sigurată pe şenal, faţă de MNMH.S3 1 1 Adâncimea maximă a şenalului 0

ENR sau nivelul minim de retenţie, în
limitele lăţimii minime a şenalului,
reprezintă:
546 Lăţimea şenalului faţă de ENR sau MNMH.S3 1 1 Lăţimea minimă a şenalului 1
nivelul minim de retenţie care
corespunde adâncimii minime a
şenalului reprezintă
547 Distanţa pe verticală măsurată faţă de MNMH.S3 1 1 Înălţimea medie a unei pase navigabile 0
HNN sau nivelul maxim de retenţie şi a unui pod
partea inferioră a suprastructurii
podului, în limitele lăţimii şenalului din
pasa navigabilă, reprezintă:
548 Distanţa pe orizontală măsurată MNMH.S3 1 1 Lăţimea medie a unei pase navigabile a 0
perpendicular pe axul şenalului între unui pod
cele două extremităţi proeminente ale
pasei navigabile, în funcţie de
adâncimea minimă a şenalului din pasa
navigabilă, reprezintă:
549 Distanţa pe verticală între punctul cel MNMH.S3 1 1 Inălţimea maximă a cablurilor aeriene 0
mai de jos al cablului şi HNN sau care traversează fluviul
nivelul maxim de retenţie, ţinând
seama de temperatura minimă şi
maximă a aerului şi de gheaţă,
reprezintă:
550 Lungimea de la porţile din amonte MNMH.S3 1 1 Lungimea maximă a unei ecluze 0
până la porţile din aval ale unei ecluze
reprezintă:
551 Distanţa măsurată între pereţii ecluzei MNMH.S3 1 1 Lăţimea utilă a unei ecluze 1
perpendicular pe aceştia, reprezintă:
552 Suprafaţa de apă amenajată a căii MNMH.S3 1 1 Bieful 0

navigabile care se află în prelungirea
sasului ecluzei şi care serveşte la
facilitarea condiţiilor de trecere prin
ecluză, la staţionarea şi aşteptarea
navelor şi convoaielor în vederea
ecluzării, reprezintă
553 Nivelul cel mai mic din bieful amonte MNMH.S3 1 1 Nivelul maxim de retenţie 0
al barajului, reprezintă:
554 Nivelul cel mai mare din bieful amonte MNMH.S3 1 1 Nivelul maxim de retenţie 1
al barajului, reprezintă:
555 Sectorul de fluviu cuprins între două MNMH.S3 1 1 Sasul 0
baraje sau două trepte de cădere
succesive, reprezintă:
556 Încăperea în care se realizează MNMH.S3 1 1 Bieful 0

modificare nivelului apei pentru
trecerea dintr-un bief în altul,
reprezintă:
557 Sectorul de fluviu care se află sub MNMH.S3 1 1 Bieful 0

influenţa retenţiei, reprezintă:
558 Sectorul de fluviu constituit dintr-o MNMH.S3 1 1 Secţiunea de retenţie 0
serie de secţiuni de retenţie care se
succed fără întrerupere, reprezintă:
559 Reţeaua hidrografică a bazinului MNMH.S3 1 1 120 cursuri de apă 1

Dunării cuprinde:
560 Pe cursul superior al Dunării, afluenţii MNMH.S3 1 1 Râu de câmpie 0
au un caracter de:
561 Pe cursul inferior al Dunării, afluenţii MNMH.S3 1 1 Râu de câmpie 1
au un caracter de:
562 Prin cunoaşterea nivelurilor de apă MNMH.S3 1 1 Adâncimile la praguri 0
înregistrate pe fluviu, se pot determina:
563 Care sunt perioadele caracteristice ale MNMH.S3 1 1 Perioada de viitură, perioada de vară şi 0
nivelurilor apelor Dunării: perioada de iarnă
564 Variaţiile nivelurilor de apă sunt MNMH.S3 1 1 Nivelul minim, nivelul mediu, ENR şi 0
caracterizate astfel: HNN
565 Panta longitudinală de suprafaţă se MNMH.S3 1 1 Prin împărţirea valorii căderii fluviului 1
obţine: la lungimea sectorului respectiv
566 Prin împărţirea valorii căderii fluviului MNMH.S3 1 1 Viteza curentului 0

la lungimea sectorului respectiv se
obţine:
567 Nivelul minim, nivelul mediu, ENR şi MNMH.S3 1 1 Debitului de aluviuni 0

HNN caracterizează variaţiile:
568 Panta longitudinală de suprafaţă MNMH.S3 1 1 Variaţiile nivelului de apă, relieful 1

variază în funcţie de: fundului albiei, gheţuri
569 Variaţiile nivelului de apă, relieful MNMH.S3 1 1 Variaţiile vitezei curentului apei 0
fundului albiei, gheţurile influenţează:
570 Viteza curentului apei depinde de: MNMH.S3 1 1 Debitul de aluviuni, nivelul apei, 0
gradul de duritate al fundului albiei,
viteza şi direcţia vântului
571 Vitezele mici ale curentului apei se MNMH.S3 1 1 Pe axul şenalului şi în apropierea 0
înregistrează: malurilor
572 Viteza maximă absolută a curentului MNMH.S3 1 1 Aproape de suprafaţa apei sau sub 1
apei este înregistrată: planul apei până la adâncimea de un
picior
573 Valoarea maximă a vitezei curentului MNMH.S3 1 1 Pe cursul inferior al Dunării 0

este înregistrată:
574 Ce reprezintă debitul de aluviuni? MNMH.S3 1 1 Cantitatea totală de particule solide ce 0
traversează o secţiune de fluviu
575 Cantitatea totală de particule solide ce MNMH.S3 1 1 Panta de suprafaţă 0

traversează o secţiune de fluviu într-o
unitate de timp, reprezintă:
576 Debitul de aluviuni se exprimă în: MNMH.S3 1 1 Unităţi de greutate pe secundă 1

577 Debitul de aluviuni se compune din: MNMH.S3 1 1 Particule în suspensie 0
578 Pe cursul superior al Dunării, MNMH.S3 1 1 Nisip grosier 1

aluviunile sunt constituite din:
579 Ce reprezintă "gheaţa la mal"? MNMH.S3 1 1 Benzi de gheaţă imobile, prinse de-a 1
lungul unuia sau ambelor maluri
580 Benzile de gheaţă imobile, prinse de-a MNMH.S3 1 1 Gheaţă cristalină 0
lungul unuia sau ambelor maluri,
reprezintă:
581 Ce reprezintă "gheaţa cristalină"? MNMH.S3 1 1 Cristale de gheaţă transparente în 0

formă de ace sau lamele
582 Cristalele de gheaţă transparente în MNMH.S3 1 1 Gheaţă la mal

formă de ace sau lamele care plutesc la
suprafaţa apei şi în adâncime,
reprezintă:
583 Ce reprezintă "sloiurile de gheaţă"? MNMH.S3 1 1 Masă de gheaţă poroasă şi opacă, 0

formată din gheţurile cristaline care
urcă la suprafaţă şi din zăpadă cu apă
584 Masă de gheaţă poroasă şi opacă, MNMH.S3 1 1 Sloiuri de gheaţă 1
formată din gheţurile cristaline care
urcă la suprafaţa apei, din gheţurile de
la maluri care se desprind şi din zăpadă
cu apă, reprezintă:
585 Ce reprezintă "barajul de gheaţă"? MNMH.S3 1 1 Aglomerarea sloiurilor în zona 0

malurilor
586 Aglomerarea sloiurilor pe toată lăţimea MNMH.S3 1 1 Dop de gheaţă 0
fluviului reprezintă:
587 Ce reprezintă "prinderea fluviului"? MNMH.S3 1 1 Acoperirea fluviului cu un strat de 1
gheaţă imobil, cu suprafaţa netedă sau
cu îngrămădiri de gheţuri
588 Acoperirea fluviului cu un strat de MNMH.S3 1 1 Baraj de gheaţă 0

gheaţă imobil, cu suprafaţa netedă sau
cu îngrămădiri de gheţuri, reprezintă:
589 Ce reprezintă "îngrămădirea MNMH.S3 1 1 Plăci de gheaţă 0

gheţurilor"?
590 Plăcile de gheaţă suprapuse reprezintă: MNMH.S3 1 1 Baraj de gheaţă 0
591 Ce reprezintă "fisurarea gheţurilor"? MNMH.S3 1 1 Crăpături care apar în formaţiunile de 0

gheaţă
592 Fisurile care apar ca urmare a MNMH.S3 1 1 Desprinderea gheţurilor 0

schimbării bruşte a temperaturii aerului
sau modificării rapide a nivelului apei,
reprezintă:
593 Ce reprezintă "dopul de gheaţă"? MNMH.S3 1 1 Secţiune îngustată datorită sloiurilor de 1

gheaţă sau spargerii gheţurilor
594 Secţiunea de fluviu îngustată datorită MNMH.S3 1 1 Baraj de gheaţă 0

sloiurilor de gheaţă sau spargerii
gheţurilor, reprezintă:
595 Ce reprezintă "zăporul"? MNMH.S3 1 1 Secţiune îngustată prin aglomerarea 0

plăcilor de gheaţă
596 Secţiunea îngustată sau temporar MNMH.S3 1 1 Baraj de gheaţă 0

obstrucţionată prin aglomerarea
plăcilor de gheaţă, reprezintă:
597 Gabaritele şenalului navigabil MNMH.S3 1 1 HNN 0

(adâncime, lăţime, rază de curbură), pe
sectoarele în curgere liberă, se
raportează la:
598 Gabaritele şenalului navigabil MNMH.S3 1 1 ENR 0

(adâncime, lăţime, rază de curbură), pe
sectoarele de retenţie, se raportează la:
599 Adâncimea minimă recomandată a MNMH.S3 1 1 35 dm 0

şenalului navigabil, pe sectoarele în
curgere liberă, este:
600 Adâncimea minimă recomandată a MNMH.S3 1 1 25 dm 0

şenalului navigabil, pe sectorul de
retenţie este:
601 Lăţimea minimă recomandată a MNMH.S3 1 1 100-180 m 1
şenalului navigabil, pe sectorul în
curgere liberă, este:
602 Lăţimea minimă recomandată a MNMH.S3 1 1 150 m 0

şenalului navigabil, pe sectorul de
retenţie, este:
603 Lăţimea minimă recomandată a MNMH.S3 1 1 100 m 0

şenalului navigabil, canalul Sulina este:
604 Raza de curbură minimă recomandată MNMH.S3 1 1 750 m 0

pe tot sectorul Dunării este:
605 Raza de curbură minimă recomandată a MNMH.S3 1 1 500 m 0

şenalului navigabil, pe sectoarele
nefavorabile este :
606 Gabaritele paselor navigabile ale MNMH.S3 1 1 HNN 1

podurilor pe sectorul în curgere liberă
se raportează la:
607 Gabaritele paselor navigabile ale MNMH.S3 1 1 HNN 0

podurilor pe sectorul de retenţie se
raportează la:
608 Lăţimea minimă recomandată a paselor MNMH.S3 1 1 180 m 0

navigabile ale podurilor, pe sectorul de
Dunăre până la Brăila este:
609 Înălţimea minimă recomandată a MNMH.S3 1 1 10 m 0

paselor navigabile ale podurilor, pe
sectorul în curgere liberă este:
610 Înălţimea minimă recomandată a MNMH.S3 1 1 8,5 m 0

paselor navigabile ale podurilor, pe
sectorul de retenţie este:
611 Pentru înlăturarea efectelor negative MNMH.S3 1 1 Lucrări de canalizare 0

ale fenomenelor ce caracterizează un
curs de apă şi pentru realizarea
condiţiilor optime de folosire a căii
navigabile se execută un ansamblu de
lucrări numite:
612 Prin regularizarea unui curs de apă se MNMH.S3 1 1 Concentrarea curentului într-o albie 1
poate realiza: unică
613 Prin regularizarea unui curs de apă se MNMH.S3 1 1 Îndreptarea malurilor 0
poate realiza:
614 Prin regularizarea unui curs de apă se MNMH.S3 1 1 Accentuarea curburilor de pe traseul 0
poate realiza: navigabil
615 Prin regularizarea unui curs de apă se MNMH.S3 1 1 Creşterea adâncimilor în zona 1
poate realiza: pragurilor
616 Lucrările de regularizare pot fi MNMH.S3 1 1 Trei grupe: regularizare pentru ape 0
împărţite în: mari, pentru ape medii şi pentru ape
mici
617 Regularizarea pentru ape mari are ca MNMH.S3 1 1 Limitarea efectului inundaţiilor 1
scop:
618 Regularizarea pentru ape mari se MNMH.S3 1 1 Construirea de epiuri 0
realizează prin:
619 Regularizarea pentru ape medii are ca MNMH.S3 1 1 Concentrarea vitezei curentului 0
scop:
620 Regularizarea pentru ape medii se MNMH.S3 1 1 Construirea de diguri longitudinale din 1
realizează prin: piatră şi închiderea braţelor secundare
621 Regularizarea pentru ape mici are ca MNMH.S3 1 1 Creşterea lăţimilor în zona pragurilor 0
scop:
622 Regularizarea pentru ape mici se MNMH.S3 1 1 Construirea de diguri longitudinale din 0
realizează prin: piatră
623 Regularizarea prin ecluzare are ca MNMH.S3 1 1 Creşterea vitezei curenţilor 0
scop:
624 Regularizarea prin ecluzare se MNMH.S3 1 1 Construirea de diguri longitudinale din 0
realizează prin: piatră
625 Consolidările de maluri sunt lucrări de: MNMH.S3 1 1 Canalizare 0
626 Lucrările de dirijare a curentului apei MNMH.S3 1 1 Regularizare 1

sunt lucrări de:
627 Lucrările de dragaje şi tăieri de MNMH.S3 1 1 Construcţie 0
meandre sunt lucrări de:
628 Epiurile sunt construcţii de: MNMH.S3 1 1 Canalizare 0
629 Digurile longitudinale sunt construcţii MNMH.S3 1 1 Regularizare 1
de:
630 Pragurile de fund sunt construcţii de: MNMH.S3 1 1 Canalizare 0
631 Traversele de închidere sau colmatare a MNMH.S3 1 1 Îndiguire 0

albiei sunt construcţii de:
632 Ce sunt epiurile? MNMH.S3 1 1 Construcţii de regularizare aşezate 1

transversal în albie
633 Construcţiile de regularizare aşezate MNMH.S3 1 1 Diguri longitudinale 0
transversal în albie sunt:
634 Forma secţiunii transversale a unui MNMH.S3 1 1 Un pătrat 0
epiu este:
635 Din punct de vedere constructiv, un MNMH.S3 1 1 Corp şi rădăcină 0
epiu este format din:
636 Epiurile normale formează cu axul MNMH.S3 1 1 100º 0
şenalului un unghi de:
637 Epiurile care fac un unghi de 90º cu MNMH.S3 1 1 Epiuri înclinate 0
axul şenalului se numesc:
638 Epiurile care au capul situat în aval de MNMH.S3 1 1 Epiuri înclinate 1
poziţia normală pe axul şenalului se
numesc:
639 Epiurile pot fi: MNMH.S3 1 1 Lungi 1

640 Epiurile pot fi: MNMH.S3 1 1 Foarte scurte 0
641 Epiurile sunt considerate ca fiind lungi MNMH.S3 1 1 Au lungimea mai mare de 0,25 m din 1
atunci când: lăţimea albiei
642 Epiurile sunt considerate ca fiind scurte MNMH.S3 1 1 Au lungimea maimică de 0,35 m din 0
atunci când: lăţimea albiei
643 Ce sunt pragurile de fund? MNMH.S3 1 1 Construcţii de regularizare cu ajutorul 1
cărora se limitează depunerile de
aluviuni în albie
644 Construcţiile de regularizare cu MNMH.S3 1 1 Epiuri 0

ajutorul cărora se limitează depunerile
de aluviuni în albie sunt:
645 Pragurile de fund se construiesc în MNMH.S3 1 1 Paralel cu direcţia curentului 0

general:
646 În curbe, pragurile de fund se MNMH.S3 1 1 Paralel cu direcţia curentului 0
construiesc:
647 Înălţimea pragurilor de fund este: MNMH.S3 1 1 0,4-0,5 din adâncimea minimă a apei 0
648 Tăierile de coturi sunt construcţii de MNMH.S3 1 1 Traseul albiei este rectiliniu 0
regularizare care se execută în cazul în
care:
649 Prin tăierea unui cot se obţine: MNMH.S3 1 1 Mărimea lungimii traseului albiei 0
650 Prin tăierea unui cot se obţine: MNMH.S3 1 1 Creşterea vitezei curentuluui 0
651 Prin tăierea unui cot se obţine: MNMH.S3 1 1 Ridicarea fundului albiei 1
652 Pentru a înpiedica formarea de noi MNMH.S3 1 1 Diguri longitudinale din pământ 0
meandre, lucrările de tăieri de coturi
sunt însoţite de:
653 Ce sunt apărările de maluri? MNMH.S3 1 1 Construcţii de regularizare, de 0

protejare a malurilor albiei împotriva
acţiunii vânturilor
654 Construcţiile de regularizare pentru MNMH.S3 1 1 Diguri longitudinale 0

protejarea malurilor albiei împotriva
acţiunii de erodare sau degradare
provocate de curentul apei, de curgerea
sloiurilor şi de valuri sunt:
655 Ce sunt anrocamentele? MNMH.S3 1 1 Îngrămădiri de piatră spartă pe malurile 0

albiei
656 Îngrămădirile de piatră brută pe MNMH.S3 1 1 Diguri longitudinale 0
malurile albiei sunt:
657 Ce sunt pereurile? MNMH.S3 1 1 Construcţii de regularizare pentru 0
dirijarea curentului
658 Pereurile pot fi: MNMH.S3 1 1 Uscate 1
659 Pereurile pot fi: MNMH.S3 1 1 Brute 0
660 Pereurile rostuite pot fi: MNMH.S3 1 1 Simple 1
661 Pereurile rostuite pot fi: MNMH.S3 1 1 Duble 1
662 Ce sunt digurile longitudinale? MNMH.S3 1 1 Construcţii de regularizare care 0
urmăresc ca dirijarea curentului şi
conturarea malurilor să se facă
discontinuu cu turbioane şi curenţi
transversali
663 În raport cu epiurile, digurile MNMH.S3 1 1 Schimbă evoluţia morfologică a patului 0

longitudinale sunt construcţii de albiei
regularizare care:
664 Influenţa digurilor longitudinale se MNMH.S3 1 1 4-5 ori lungimea construcţiei 0

resimte pe o distanţă de:
665 Digurile longitudinale se construiesc MNMH.S3 1 1 Traverse 0
numai în acele sectoare în care nu se
pot construi:
666 Dacă digul longitudinal este încastrat în MNMH.S3 1 1 Cap şi corp 0

mal, atunci este compus din:
667 Dacă digul longitudinal este astfel MNMH.S3 1 1 Cap, corp şi rădăcină 1
construit încât o parte este încastrată în
mal şi cealaltă este liberă, atunci este
compus din:
668 În sectoarele în care fundul albiei este MNMH.S3 1 1 Piatră 1
stabil, digurile longitudinale se
construiesc din:
669 Digurile longitudinale se construiesc MNMH.S3 1 1 Fundul albiei este instabil 0

din piatră în sectoarele în care:
670 În sectoarele în care fundul albiei este MNMH.S3 1 1 Piatră 0

instabil, digurile longitudinale se
construiesc din:
671 Digurile longitudinale se construiesc MNMH.S3 1 1 Fundul albiei este stabil 0

din nuiele combinate cu piatră în
sectoarele în care:
672 Când au rol de apărare împotriva MNMH.S3 1 1 Submersibile 0

inundaţiilor, digurile longitudinale se
construiesc:
673 Ce rol au construcţiile de închidere a MNMH.S3 1 1 De a închide braţele secundare 1

albiei şi traversele?
674 Ce rol au construcţiile de închidere a MNMH.S3 1 1 De a consolida digurile longitudinale 1
albiei şi traversele?
675 Din punct de vedere constructiv, MNMH.S3 1 1 Digurile longitudinale 0
construcţiile de închidere a albiei şi
traversele se realizează la fel ca la:
676 Ce reprezintă canalizarea cursurilor de MNMH.S3 1 1 Amenajarea cursurilor de apă în regim 1

apă? barat
677 Amenajarea cursurilor de apă în regim MNMH.S3 1 1 Construirea de baraje 0
barat reprezintă:
678 Canalizarea cursurilor de apă MNMH.S3 1 1 Construirea unui complex hidroelectric 0
presupune:
679 Canalizarea are ca scop: MNMH.S3 1 1 Transformarea curgerii naturale cu 1
pantă continuă, într-o curgere în trepte
680 Canalizarea cursurilor de apă se face în MNMH.S3 1 1 Energetice 1

scopuri:
681 Canalizarea cursurilor de apă se face în MNMH.S3 1 1 De exploatare portuară 0
scopuri:
682 Canalizarea cursurilor de apă se face în MNMH.S3 1 1 De irigaţie 1
scopuri:
683 Prin canalizarea unui curs de apă se MNMH.S3 1 1 Creşterea gabaritelor şenalului 1
obţin următoarele avantaje: navigabil
684 Prin canalizarea unui curs de apă se MNMH.S3 1 1 Mărirea şi uniformizarea vitezei 0
obţin următoarele avantaje: curentului
685 Prin canalizarea unui curs de apă se MNMH.S3 1 1 Realizarea unui traseu de navigaţie 1
obţin următoarele avantaje: economic
686 Creşterea gabaritelor şenalului MNMH.S3 1 1 Regularizării unui curs de apă 0
navigabil, micşorarea şi uniformizarea
vitezelor de scurgere şi realizarea unui
traseu de navigaţie economic, sunt
avantajele care se obţin ca urmare a:
687 Dezavantajele canalizării unui curs de MNMH.S3 1 1 Limitarea capacităţii de trafic a 1

apă sunt: cursului de apă
688 Dezavantajele canalizării unui curs de MNMH.S3 1 1 Micşorarea timpului de parcurgere a 0
apă sunt: traseului
689 Dezavantajele canalizării unui curs de MNMH.S3 1 1 Condiţii grele de navigaţie pe lacurile 1
apă sunt: de acumulare, în caz de furtună
690 Limitarea capacităţii de trafic a MNMH.S3 1 1 Regularizării unui curs de apă 0

cursului de apă, mărirea timpului de
parcurgere a traseului în condiţii grele
de navigaţie pe lacurile de acumulare,
în caz de furtună, reprezintă
dezavantajele:
691 Lucrările hidrotehnice care se execută MNMH.S3 1 1 Digurile de dirijare a curentului sau de 1
pentru canalizarea cursurilor de apă consolidare a malurilor
sunt:
692 Lucrările hidrotehnice care se execută MNMH.S3 1 1 Pragurile de fund 0

pentru canalizarea cursurilor de apă
sunt:
693 Lucrările hidrotehnice care se execută MNMH.S3 1 1 Tăieri de coturi 0

pentru canalizarea cursurilor de apă
sunt:
694 Digurile de dirijare sau consolidare a MNMH.S3 1 1 Regularizarea cursurilor de apă 0

malurilor, barajele şi ecluzele
reprezintă lucrările hidrotehnice care se
execută pentru:
695 Gruparea mai multor lucrări MNMH.S3 1 1 Un complex hidrotehnic 0

hidrotehnice la un loc formează:
696 Ce reprezintă barajul? MNMH.S3 1 1 O construcţie dispusă transversal pe 1
cursul de apă
697 Care este rolul barajului? MNMH.S3 1 1 Micşorarea nivelului apei 0
698 Construcţia dispusă transversal pe MNMH.S3 1 1 Ecluza 0
cursul de apă şi care este destinată
ridicării nivelului apei este:
699 După felul construcţiei, barajele pot fi: MNMH.S3 1 1 Din piatră 0
700 După felul construcţiei, barajele pot fi: MNMH.S3 1 1 Din beton 0
701 După felul construcţiei, barajele pot fi: MNMH.S3 1 1 Din piatră 0
702 Ce reprezintă barajele deversante? MNMH.S3 1 1 Barajele peste care apa nu trece 0
703 Ce reprezintă barajele nedeversante? MNMH.S3 1 1 Barajele care permit trecerea apei peste 0
o anumită parte a lor
704 Barajele care permit trecerea apei peste MNMH.S3 1 1 Baraje nedeversante 0
o anumită parte a lor se numesc:
705 Barajele peste care apa nu trece se MNMH.S3 1 1 Baraje nedeversante 1

numesc:
706 Ce reprezintă ecluzele? MNMH.S3 1 1 Contrucţiile hidrotehnice cu ajutorul 0
cărora se realizează trecerea navelor pe
un curs de apă în curgere liberă
707 Contrucţiile hidrotehnice cu ajutorul MNMH.S3 1 1 Barajele 0

cărora se realizează trecerea navelor pe
un curs de apă amenajat în regim barat
sunt:
708 O ecluză navigabilă este alcătuită din: MNMH.S3 1 1 Camera ecluzei, pereţii ecluzei şi 0
capetele ecluzei
709 Ce reprezintă sasul ecluzei? MNMH.S3 1 1 Încăperea în care se acumulează apa 0
710 Încăperea în care se realizează MNMH.S3 1 1 Barajul 0

modificarea nivelului apei, reprezintă:
711 Ce reprezintă capetele ecluzei? MNMH.S3 1 1 Pereţii ecluzei 0
712 Părţile extreme ale ecluzei prin care se MNMH.S3 1 1 Pereţii ecluzei 0
face intrarea şi ieşirea navelor, sunt:
713 Din punct de vedere constructiv, MNMH.S3 1 1 Ecluze cu un sas şi cu un cap 1

ecluzele pot fi: intermediar
714 Din punct de vedere constructiv, MNMH.S3 1 1 Ecluze alăturate 0
ecluzele pot fi:
715 Din punct de vedere constructiv, MNMH.S3 1 1 Ecluze în continuare 0
ecluzele pot fi:
716 Din punct de vedere constructiv, MNMH.S3 1 1 Ecluze adânci 0
ecluzele pot fi:
717 Suprafeţele de apă protejate cu diguri MNMH.S3 1 1 Porturile de acostare 0
care au rolul de a permite staţionarea în
siguranţă a navelor/convoaielor ce
urmează a fi ecluzate, reprezintă:
718 Pământul este un material de contrucţie MNMH.S3 1 1 Construcţia epiurilor 0

folosit în special pentru:
719 Unul dintre materialele utilizate pe MNMH.S3 1 1 Pământul 0

scară largă la lucrările hidrotehnice
este :
720 Lemnul, în combinaţie cu piatra se MNMH.S3 1 1 Epiuri 0

utilizează la următoarele construcţii:
721 Ce reprezintă "Buletinul MNMH.S3 1 1 O publicaţie editată săptămânal de 0

hidrometeorologic al Dunării"? A.F.D.J. Galaţi
722 Buletinul hidrometeorologic pentru MNMH.S3 1 1 Directivele UE 0
Dunăre este o publicaţie editată în
conformitate cu:
723 Buletinul hidrometeorologic pentru MNMH.S3 1 1 Adâncimile minime la praguri pe 1

Dunăre conţine următoarele date: Dunărea fluvială şi braţele secundare
724 Buletinul hidrometeorologic pentru MNMH.S3 1 1 Tendinţa apelor Dunării pentru 24 de 0

Dunăre conţine următoarele date: ore la staţiile hidrometrice Giurgiu,
Cernavodă şi Brăila
725 Buletinul hidrometeorologic pentru MNMH.S3 1 1 Avize de furtună 0

Dunăre conţine următoarele date:
Raspuns 2 URL Data Raspuns 3 URL Data
navele lungi şi suple. 0 navele late şi lungi. 0
bordul ridicat. 1 bordul coborât cât şi spre bordul 0

ridicat.
navele cu pescaj mic. 0 navele apupate. 0
navele cu suprastructuri înalte şi pescaj 1 navele cu suprastructuri înalte şi pescaj 0

mic. mare.
navele cu suprastructuri înalte la pupa. 1 navele apupate. 0
navele aprovate. 0 navele cu suprastructuri înalte la prova. 1
pasul elicei. 1 felul mărfii. 0
instalaţia de acostare şi legare. 0 instalaţia de balast. 0
deplasament,lăţime, pescaj. 0 deplasamant,lungime, lăţime,pescaj. 1
din cârmă. 0 din maşină. 0
vântul,valurile, curentul. 0 vântul valurile,curentul, adâncimi mici. 1
schimbarea direcţiei de înaintare,a 1 calitatea navei de a se deplasa pe o 0

sensului şi regimului de marş sub traiectorie în funcţie de dorinţa
acţiunea complexului de propulsie şi comandantului.
guvernare şi altor mijloace de la bord.
calitatea navei de a se deplasa pe calea 0 totalitatea calităţilor manevriere care 1

navigabilă sub acţiunea de împingere asigură schimbarea direcţiei de
asigurată necontenit de complexul înaintare,a sensului şi regimului de
motor propulsor. marş în cel mai scurt timp.
mişcarea navei,caracterizată de direcţia 0 calităţile manevriere ale navei care îi 0

şi viteza cu care se deplasează aceasta. asigură schimbarea direcţiei de
înaintare,a sensului şi regimului de
marş în timp corespunzător.
proiecţia vectorului vitezei cu care se 1 calităţile manevriere care îi pot asigura 0

deplasează nava,pe o direcţie paralelă mişcarea neîntreruptă.
cu planul său diametral.
calitatea nautică caracteristică care 0 capacitatea navei care îi permite 0

asigură posibilitatea menţinerii deplasare pe o anumită traiectorie.
regimului de mişcare şi schimbarea
acesteia.
capacitatea navei de a se deplasa cu o 0 calitatea navei care îi permite să se 1
viteză anume sub acţiunea forţei de deplaseze pe o anumită traiectorie sau
împingere asigurată de complexul de a-şi schimba direcţia de înaintare în
motor-propulsor. funcţie de dorinţa comandantului.
mişcarea curbiliniei care începe când 1 mişcarea de înclinare(canarisire) a 0

presiunile în jurul navei au fost navei datorită manevrării cârmei într-
suficient modificate,iar pupa acesteia un bord sau altul,care poate dura până
este puternic abătută în afara la 20 secunde la navele cu servomotor.
traiectoriei descrisă de centrul de
greutate.
datorită curentului de travers. 0 datorită căilor de apă înguste. 1

ruliu,tangaj şi mişcare ascensională. 0 ruliu,tangaj,mişcare ascensională, 1
alunecare pe val,înainte şi înapoi.
mişcarea longitudinală a navei în jurul 0 mişcarea acensională a unei nave în 0
unei axe transversale. jurul unei axe longitudinale.
mişcarea longitudinală a navei în jurul 1 mişcarea ascensională a unei nave în 0
unei axe transversale. jurul unei axe transversale.
ruliu. 1 mişcare ascensională. 0
ruliu. 0 mişcare ascensională. 0
la tribord. 0 în oricare bord. 0
3-4 lungimi de navă. 1 5 lungimi de navă. 0
2 lungimi de navă. 1 3 lungimi de navă. 0
se pun cârmele la "bandă" în bordul 0 se pun cârmele "bandă" în bordul opus 0

întoarcerii iar maşina din bordul opus întoarcerii iar maşina din bordul opus
întoarcerii la "marş înapoi" şi maşina întoarcerii "încet înainte"şi maşina din
din bordul întoarcerii "încet înainte". bordul întoarcerii se acţionează la
"marş înapoi".
adâncime suficientă comparativ cu 1 semnalizare luminoasă. 0

pescajul navei.
înălţime suficientă comparativ cu 0 lăţime suficientă pentru efectuarea 1

înălţimea navei. manevrei.
manevra să se efectueze fără producere 0 manevra să se efectueze cu aprobarea 0

de valuri. autorităţilor portuare.
lăţime suficientă. 1 lungime suficientă. 0
viteză maximă. 0 viteză de siguranţă. 1

se fundariseşte ancora pupa iar 0 se fundariseşte ancora prova iar 0
maşinile se pun în poziţia "stop". maşinile se pun "încet înainte".
marş înainte. 1 încet înapoi. 0
la aproximativ 5 lungimi de navă. 1 la aproximativ 3 lăţimi de navă. 0
când pontonul se află în travers. 1 la 2 lungimi de navă aval de ponton. 0
se vor mola parâmele de pupa bandând 0 se vor mola parâmele de prova 0

cârma spre larg. bandând cârma spre mal.
venind cu viteză maximă sub un unghi 0 venind cu viteză minimă de 0

de 30°faţă de ponton,bamdând cârma navigaţie,derivând prova navei spre
spre mal. partea din amonte a pontonului.
venind cu o viteză redusă paralel cu 0 venind cu viteză redusă sub un unghi 0

pontonul(o lungime) iar când a mai cât mai ascuţit stopând maşina la o
rămas o lungime de navă faţă de acesta lungime de navă faţă de ponton.
stopăm maşina şi înclinăm cârma spre
ponton.
fără depăşirea pontonului. 0 în ambele moduri. 1
reducând viteza de la 5-6 lungmi de 0 menţinând viteza maximă şi reducând- 1

navă şi menţinând o distanţă la tavers o prin fixarea maşinii la marş înapoi
de 1-1,5 lungimi de navă. când până la ponton a mai rămas o
lungime de navă.
de la 5 lungimi. 0 de la 3 lungimi. 1
sub un unghi de 60-70°. 0 sub un unghi de 35-40°. 1
o parâmă la prova,o parâmă de pupa 1 o singură parâmă la prova şi cârma 0

cât mai lungă prin bordul de la larg şi înclinată spre mal.
eventual un şcondru.
de 15-30°. 0 de 60-70°. 1
spre malul locului de întoarcere. 0 spre axul şenalului. 0

pupa în zona curentului maxim. 0 oricare din extremităţile navei. 0
fixarea maşini din bordul invers giraţiei 0 fixarea ambelor maşini la marş 0
la turaţie mai mică decât a celei din înainte,iar cârmele banda în sensul
sensul giraţiei şi numai după ce nava giraţiei.
ajunge la travers pe calea navigabilă se
va mări turaţia din bordul invers
giraţiei.
numai pentru guvernare. 0 pentru propulsie şi guvernare. 1
să se afle în afara căii navigabile. 1 să se afle în apropiearea porturilor. 0
să aibă fund dur. 0 să aibă fund cu bună aderenţă a 1

ancorei.
lăţimi corespunzătoare. 0 lungimi corespunzătoare. 0
protecţie împotriva valurilor şi 1 protecţie împotriva poluării. 0

vânturilor.
cu viteza maximă. 0 cu viteza redusă. 1
cu viteză de 2 Km/h şi cu sens de 0 cu nava complet stopată. 0

deplasare la marş înainte.
prin fundarisirea ancorei dinspre mal şi 0 prin fundarisirea ancorelor în acelaşi 0
deplasarea navei pe aliniament pentru timp ,fiind necesară pentru aceasta
fundarisirea ancorei dinspre larg. multă precauţie.
prin fundarisirea ancorei şi lansarea 1 prin fundarisirea ancorei şi lansarea 0

unei lungimi de lanţ egală cu 2-3 ori unei lungimi de lanţ egală cu 10 m la
adâncimea fundului apei în zonă la care se prinde o parâmă voltată în
care se prinde cu o cheie de împreunare prova navei în bordul opus ancorei.
o parâmă voltată în prova navei în
bordul opus ancorei.
un aliniament uscat. 0 atât jalon de veghe cât şi aliniament 1

uscat.
prin manevrarea cârmei într-un bord 0 prin filarea întregului lanţ şi marcarea 1
sau altul pentru evitare. acestuia cu o geamandură metalică.
numai cu marş înapoi. 0 şi la marş înainte şi la marş înapoi în 1

funcţie de situaţia din radă.
creşterea turaţiei la nava care 0 deplasarea pe drumuri paralele şi 1
depăşeşte. reducerea temporară a vitezei navei
depăşite.
navele schimbă de drum. 0 navele îşi aleg drumul care le convine. 0
va stopa nava rămânând în aşteptare. 0 va reduce viteza până la aceea care la 1

care e mai sigură guvernarea.
să ia informaţii cu privire la viteza 0 să se ia informaţii cu privire la debitul 0
curentului şi eventualele pericole de de aluviuni şi eventualele pericole de
navigaţie. navigaţie.
să se stabilească locul de ancorare al 1 să se stabilească locul de acostare al 0

navei în caz de necesitate. navei în caz de necesitate.
numai să-şi dubleze parâmele de legare 1 să-şi dubleze parâmele de legare,să 0
şi să fundarisească ancora de la larg. fundarisească ancora de larg şi să
fixeze maşinile la turaţie
corespunzătoare în funcţie de caz.
navele se vor deplasa cu viteză 1 navele vor forţa spargerea banghizelor

corespunzătoare în funcţie de prin şocuri puternice folosind turaţia
aglomerarea de sloiuri în prova. maximă de maşini.
în bordul în care este canarisită. 0 în oricare bord. 0
în bordul mai înalt,cu prova în curent 1 în oricare bord cu prova în curent sau 0
sau în vânt,dându-se parâmele de vânt,dându-se parâmele de legare.
legare.
la remorcarea navei avariate. 1 la anunţarea altor nave pentru ajutor. 0
prin oricare bord. 0 prin bordul de sub vânt într-un unghi 0

de 12-15°
eşuarea pe un fund stâncos. 0 eşarea pe un fund nisipos. 1
numai prin acţionarea maşinilor la 0 prin manevra cârmelor, acţionarea 1

marş înapoi. maşinilor la marş înapoi şi fundarisirea
ancorelor.
1500-1600 rot/min. 0.01 1200-1300 rot/min. 0
a se creşte încet dar continuu turaţia 0 indiferent de acestea rezultatele sunt 0

motoarelor acestor nave. aceleaşi.
continuarea marşului indiferent de 0 continuarea marşului cu 20-30 Km/h 1

temperatură. până ce motorul ajunge la 95°,după
care se vor lua măsurile de rigoare.
forma navei. 0 forma elicei. 0
de lungimea navei. 0 de încărcătură. 1
starea suprafeţei apei. 1 starea lucrărilor hidrotehnice. 0
debitul de aluviuni. 0 puterea şi direcţia vântului. 1
starea instalaţiilor. 0 starea aripilor portante. 1

viteza minimă ce se poate imprima de 1 viteza medie ce se poate imprima de 0
turaţia minimă a motoarelor. turaţia minimă a motoarelor.
condiţiile hidrometeorologice din zonă. 0 spaţiul de manevră şi condiţiile 1

hidrometeorologice din zonă.
numai pe aripi. 0 atât pe opera vie cât şi pe aripi. 1
manevrarea lentă a cârmelor. 0 mărirea vitezei navei. 0
o stabilitate medie a navei în timpul 0 o stabilitate normală a navei în timpul 1

marşului. marşului.
15 persoane. 0 10 persoane. 1
deosebit de costisitor. 0 acceptabil. 0
este obligat să aştepte operarea tuturor 0 nu are nici o obligaţie putând pleca 0
navelor din convoiul tractate şi să expres spre portul de origine.
manevreze unităţile din danele de
operare.
acela care se foloseşte în mod obişnuit 1 acela care se foloseşte la transportul 0

în cadrul întreprinderilor de navigaţie unor construcţii plutitoare speciale.
fluvială.
remorcaj maritim,remorcaj de 1 remorcaj de ajutoare şi remorcaj 0

radă,remorcaj portuar şi remorcaj special.
fluvial.
în navigaţia fluvială şi maritimă. 1 numai în navigaţia fluvială. 0
trei parâme normale. 1 numai două parâme. 0
numai cuplarea lungă. 1 ambele cuplări în funcţie de situaţie. 0
din prova şlepului din dana a două 1 din pupa şelpului din dana întâia în 0
până în prova şlepului din dana întâia. pupa şlepului din dana a doua.
libertăţii de manevră a şlepurilor din 1 menţinerii stricte a drumului urmat. 0

dana a doua.
de 4-6 m. 1 de trei lăţimi de şlep. 0
la şlepul gol din ultima dană. 1 la oricare şlep din formaţie. 0
la stoparea completă a convoiului. 0 doar întimpul utilizării remorcherelor. 0
a mări viteza de înaintare a primei 0 a asigura o creştere suplimentară a 0

dane. momentului de giraţie.
plasate paralel. 0 combinate. 0
în zone de navigaţie drepte. 0 în cazul parâmelor de cuplare date în 0

paralel.
4+3+2. 1 4+5. 0
în babordul şlepului 1 şi tribordul 0 la oricare. 0

şlepului 5.
asigurarea unei bune guvernări într-o 1 omogenizarea convoiului. 0
cale navigabilă sinuoasă.
130-150 m. 0 80-120 m. 1
80-120 m. 0 60-70 m. 0
120-150 m. 1 80-120 m. 0
300-500 CP. 0 500-800 CP. 1
lăţimea primei dane plus 9-15 m. 1 lăţimea ultimei dane la care se adaugă 0
10 m.
pot fi alungite. 0 pot fi scurtate, după caz. 1
din bordul de sub vânt. 1 indiferent ,dar aceasta să nu depăşească 0

lungimea de 100 m.
numai parâmele de la centru. 0 numai parâmele de la centru şi pupa. 0
spre una dintre extremităţile şenalului. 1 amonte de locul de ancoraj la trei 0

lungimi de convoi.
Foarte încet înainte! 0 Jumătate viteza înainte! 0
se va înclina tot în sensul rondoului. 0 o va lăsa la zero. 0

în zone dificile de navigaţie. 1 când cârmaciul de la anumite şlepuri 0
nu şi-a scos apa din santină.
posibil dacă şenalul navigabil 1 interzis în scopul siguranţei navigaţiei. 0

corespunde ca lăţime şi adâncime.
să stopeza maşinile imediat după ce şi- 0 să ceară cârmacilor din prima dană să 0
a dat acordul predării convoiului. moleze parâmele de la remorcherul
primitor.
pe lângă maluri cu adâncimi suficiente. 0 prin zone unde curentul este slab. 1
numai de-alungul axei şenalului 0 pe una din extremităţile şenalului. 0

navigabil.
de lăţimea şenalului,adâncimea apei în 1 numai de calităţile manevriere ale 0

zonă,de viteza formaţiei care navei depăşite.
depăşeşte.
după caz spre extremitatea interioară a 0 numai spre extremitatea din exteriorul 1
curbei. curbei spre a lăsa loc de trecere navelor
întâlnite.
să bandeze în sensul giraţiei. 0 să bandeza cârma în sensul invers 0

giraţiei.
la ieşirea primei dane din anafor. 1 la ieşirea ultimei dane. 0
să reducă viteza. 1 să stopeze pentru ca ciocnirile dintre 0

navele convoiului să nu producă avarii
mari.
la centrul ostroavelor. 0 în coada ostroavelor. 0
3 lungimi de convoi 0 3 lăţimi de convoi. 0
1,5-2 lungimi de convoi fără a scoate 1 3 lungimi de convoi plus lungimea 0

lungimea remorcherelor. remorcherelor.
numai dana 1. 0 mai întâidana întâi urmate de a doua şi 1

numai dacă este cazul va fundarisi
remorcherul.
forma operei vii a corpului navei. 0 asieta navei. 0
mai mari dacât navele cu viteze mici. 1 nu sunt deosebiri. 0
cu viteze mari. 1 cu viteze medii. 0
mai mari dacât navele cu viteze mari. 0 nu sunt deosebiri. 0
nave fluviale. 1 nave cu propulsie mecanică. 0
tanc. 0 cu aripi portante. 0

parte necompensată. 0 parte compensată. 1
raport de compensare 0 grad de compensare. 0
raportul dintre suprafaţa totală a cârmei 1 diferenţa dintre suprafaţa totală a 0

şi partea compensată. cârmei şi partea compensată.
simplă,compensată, semicompensată. 1 dublă,compensată, 0

semicompensată.
cârmele cu profil hidrodimamic. 0 cârmele înalte şi înguste. 1
egale. 1 nu este specificat. 0
prova navei să gireze la dreapta,iar 1 prova navei să gireze la dreapta,iar 0

pupa să se abată la stânga. pupa navei să se abată la dreapta.
prova navei să gireze la dreapta,iar 0 prova navei să gireze la stânga,iar pupa 0

pupa să se abată la stânga. să se abată la stânga.


nava să se deplaseaze cu tendinţa de a 0 nava să se deplaseze înainte cu 1

gira prova la stânga. tendinţă de a gira prova la stânga.
nava să se deplaseze înapoi cu tendinţa 0 nava să se deplaseze înapoi cu tendinţa 0

de a gira prova la dreapta. de a gira prova la stânga.
faţa cârmei. 1 funcţie de activitatea destinată navei. 0
2-5 pale. 0 3-5 pale. 1
fixe sau detaşabile. 0 fixe sau statice. 0

acelor de ceasornic. 1 deplasării navei. 0
deplasării navei. 0 acelor de ceasornic. 0
efect de guvernare. 0 efect de propulsie şi de guvernare. 1
pupa navei este abătută în bordul 1 pupa navei este abătută în bordul opus 0
pasului elicei,iar prova navei va gira în pasului elicei,iar prova navei va gira în
bordul opus pasului elicei. bordul opus pasului elicei.
orientării cârmei. 0 nu există nici o diferenţă. 0
la tribord. 1 la fel. 0
tribord. 0 la fel. 0
înapoi. 1 înainte,în funcţie de pasul elicei. 0
merge înainte,prova vine la 0 merge înainte,prova vine la 0

dreapta,nava se opreşte,prova vine la dreapta,nava merge înapoi,prova se
stânga,nava se opreşte şi prova se abate abate încet la dreapta.
încet la dreapta.
merge înainte,prova vine la stânga,nava 1 merge înainte,prova vine la stânga,nava 0

se opreşte,prova este abătută către se opreşte,prova este abătută către
dreapta,apoi nava merge înapoi,prova stânga,apoi nava merge înapoi,prova
este abătută puternic către dreapta. este abătută puternic la dreapta.
nava merge înapoi,se opreşte,prova 0 nava merge înapoi,prova viine la 1

vine la dreapta,nava se opreşte,prova dreapta,nava se opreşte,prova vine
vine putrnic la dreapta. către stânga,nava vine puternic către
stânga .
nava cu elice pas dreapta trebuie să 0 nava cu elice pas stânga trebuie să 0
întoarcă pe loc din cârmă şi elice la întoarcă pe loc din cârmă şi elice la
babord. tribord.
nava cu elice pas stânga trebuie să 1 nava cu elice pas dreapta trebuie să 0
întoarcă pe loc din cârmă şi elice la întoarcă pe loc din cârmă şi elice la
babord. babord.
pe ancoră. 1 datorită curentului. 0
ambele elice pas stânga. 0 o elice pas dreapta şi cealată pas 1

stânga.
mai uşor. 0 la fel. 0
se orientează cârma în bordul maşinii 1 va fi remorcată. 0

care este în marş.
marş înapoi. 0 atât la marş înainte cât şi la marş 1

înapoi.
acţionând cu maşinile la turaţie 0 acţionând cu maşinile la turaţie 1

maximă. maximă şi unghiuri de cârmă mari.
se abate în bordul opus maşinii cu 0 nava îşi menţine drumul. 0

numărul de rotaţii redus.
se acţionează maşina din dreapta cu 1 se acţionează alternativ maşinile. 0
jumătate din forţă înainte,iar maşina
din stânga cu jumătate de forţă înapoi.
se acţionează maşina din bordul 0 se acţionează maşina din bordul opus 1

întoarcerii înainte,iar cea din bordul întoarcerii înainte,iar cea din bordul
opus întoarcerii înapoi,iar cârma se întoarcerii înapoi,cu un număr de
orientează 15-20 puncte în bordul rotaţii mai mare decât al maşinii care
întoarcerii. merge înainte,iar cârma se orientează
20 puncte în bordul opus întoarcerii.
maşina din babord înapoi,iar din 0 maşina din babord înainte,iar maşina 0
tribord înainte cu un număr mai mic de din tribord înapoi cu un număr mai
rotaţii decât maşina din babord,iar mare de rotaţii decât maşina din
cârma se orientează bandă dreapta. babord,iar cârma se orientează bandă
dreapta.
se virează ancora de sub vânt,apoi cea 1 se virează ambele concomitent. 0

din vânt.
se molează barbeta prova,se 1 se molează totul,se pune 10 puncte 0

îndepărtează prova şalupei de navă cu cârma dreapt,maşina încet înainte.
cangea,cârma tero,maşina încet înainte.
se molează tot,cârma 15 puncte 0 se molează tot,cârma bandă 0

stânga,maşina încet înainte. stânga,maşina încet înainte.
se molează parâma de legare şi cu 0 cu ajutorul cârmei se menţine prova 1

maşina încet şalupa se lasă să curgă spre afară,şalupa măreşte viteza,se
spre înapoia navei. molează parâma de legare,maşina pe
drum cu cârma orientată în bordul opus
navei..
şelpurile/barjele de la larg. 0 remorcherul. 1
s-ar putea întâmpla să se încurce 0 s-ar putea să se rupă unul dintre lanţuri. 0
ancorele.
începând cu cele dinspre centru spre 0 simultan. 1

mal.
se începe cu virarea ancorei 0 se începe la prima dană de şlepuri,apoi 0

remorcherului,apoi în ordinea danelor. succesiv la următoarele dane.
ancorele şlepurilor se virează înainte 1 nu contează ordinea,este funcţie de 0

sau odată cu remorcherul. locul de ancoraj.
trage remorcherul spre bordul opus în 0 trage remorcherul spre bordul în care 1
care este legat. este legat.
remorcajului la ureche. 1 remorcajului prin împingere. 0
ajută abaterea navei spre mal. 0 nu se uzitează aceast manevră. 0

dinspre şenalul navigabil. 1 dinspre intrarea în ... 0
îngreunează plecarea navei. 1 nu se uzitează această manevră. 0
dinspre şenalul navigabil. 0 dinspre intrarea în ... 0
un ansamblu construit din barje 0 un ansamblu construit din şlepuri trase 1

împinse de un împingător. de un remorcher sau barje împinse de
un împingător.
ansamblu împins. 0 convoi. 1
aranjarea unităţilor după rotaţia 0 dotarea tehnică a remorcherului. 0

porturilor.
convoiului. 1 trseul de navigaţie. 0
aranjarea unităţilor după rotaţia 0 dotarea tehnică a remorcherului. 0

porturilor.
aranjarea unităţilor după dispoziţiile 0 dotarea tehnică a remorcherului. 0

autorităţilor portuare.
în rândul (dana) întâi al convoiului să 1 aranjarea unităţilor după dispoziţiile 0

se plaseze unităţile cele mai rezistente. autorităţilor portuare.
aranjarea unităţilor după dispoziţiile 0 în rândul (dana) intâi a convoiului se 1

autorităţilor portuare. plasează unităţile cu dimensiunile şi
pescajul cel mai mare.
dotarea tehnică a remorcherului. 0 aranjarea unităţilor după dispoziţiile 0

autorităţilor portuare.
tancurile petroliere,şlepurile cu mărfuri 1 aranjarea unităţilor după dispoziţiile 0

explozibile şi inflamabile se leagă după autorităţilor portuare.
unităţile încărcate cu alte mărfuri.
cele din prima dană cu pescajul cel 0 cele din prima dană. 0
mai mic.
remorcile. 1 cantitatea cea mai mare de marfă. 0
în prima dană ,fie singur ,fie între două 1 în coada convoiului fărăr a ise da 0
şlepuri cu pescajul mai mare. remorci.
capacitate mare de încărcare. 0 pescaj mic. 0
legarea unui şlep scurt la coada 0 legarea şlepului lung în prima dană. 0
convoiului.
darea legăturilor unui convoi. 0 încărcarea unui convoi. 0
legarea unui şlep lung în prima dană. 0 legarea în primele dane a unui şlep 1
lung lângă unul prea scurt.
darea legăturilor unui convoi. 0 aranjarea unităţilor unui convoi. 1
în primele dane. 0 în bordul dinspre mal. 0
şlepurile mai lungi sau ceamurile. 0 şlepurile deschise sau ceamurile. 1
cu remorcile date în cruce. 1 cu o remorcă mai lungă. 0
un şlep plin sau cu cârma defectă. 0 un şlep plin sau cu câmra compensată. 0
operaţiunea de legare pentru a permit 0 operaţiunea de legare a două sau mai 1

devierea din drum a unităţilor. multe unităţi în şir cu ajutorul
parâmelor de cuplare,pentru formarea
danelor,cu scopul formării convoaielor.
cuplarea remorcherului la un convoi. 0 cuplarea unor unităţi într-un convoi. 1
se încetineşte din timp viteza de marş. 0 se acurtează remorcile. 0
într-un port. 0 într-o ecluză. 1
mai bună. 1 mai proastă. 0
convoaiele împinse faţă de cele 1 convoaiele care navigă în aval faţă de 0

remorcate. cele care navigă în amonte.
convoiul împins nu poate opri cu prova 0 convoiul împins manevrează mai greu. 0
în amonte.
poate naviga în amonte cu pupa 1 nu se poate deplasa lateral. 0

înainte.
nu poate opri cu prova în amonte. 0 se poate deplasa lateral. 1

neintegrate,integrate şi obişnuite. 0 neintegrate, semiintegrate şi obişnuite. 0
barja cu pescajul mai mare se aşează cu 1 barja cu pescajul mai mic se aşează cu 0
prova înainte. prova înainte.
bombată la ecuator şi turtită la poli. 0 bombată şi la ecuator şi la poli. 0
3000 Km. 1 4000 Km. 0
13 Km. 1 18 Km. 0
troposferă, stratosferă, mezosferă, 1 stratosferă, mezosferă, troposferă, 0

termosferă,exosferă. termosferă,exosferă.
18 Km la poli şi 8 Km la ecuator. 0 13 Km la poli şi la ecuator. 0
termosfera. 0 mezosfera. 0
exosfera. 0 troposfera. 1
75% din masa aerului. 1 90% din masa aerului 0

90% din cantitatea devapori de apă. 0 95% din cantitatea de vapori de apă. 1
troposferă. 1 mezosferă. 0
exosferă. 0 mezosferă. 0
exosferă. 0 troposferă. 1
mezosfera. 0 stratosfera. 0
troposfera. 1 termosfera. 0
exosfera. 0 troposfera. 1
0,8°C 0 1,0°C. 0
scăderea temperaturii aerului cu 0,6°C 0 scăderea temperaturii aerului cu 0,6°C 0

la fiecare 100 m pe verticală în la fiecare 100 m pe verticală şi în
stratosferă. stratosferă şi în troposferă.
troposferă. 1 mezosferă. 0
stratosferă. 0 termosferă. 0
stratosferă. 0 troposferă. 1
stratosferă. 0 mezosferă. 0
troposferă. 1 termosferă. 0
troposferă. 1 termosferă. 0
de advecţie şi turbulente. 0 de convecţie,advecţie şi turbulente. 1
troposferă şi mezosferă. 0 mezosferă şi termosferă. 0

mai subţire deasupra polilor şi mai 0 la fel şi la poli şi la ecuator 0
groasă deasupra ecuatorului.
de la W.la E. 1 de la S.la N. 0
numai diferenţe mari de temperatură 0 diferenţe mari de presiune şi diferenţe 1

mari de termperatură.
stratosfera. 1 mezosfera. 0
stratosfera. 0 mezosfera. 1
stratosfera. 0 termosferă. 0
stratosfera. 0 termosferă. 1
mezosfera. 1 termosfera. 0
azotul,oxigenul şi argonul. 1 azotul,oxigenul şi hidrogenul. 0
mezosferă şi termosferă. 0 stratosferă şi mezosferă 1
mezosferă şi exosferă. 0 stratosferă şi mezosferă 0
20-30%. 1 30-40%. 0
forma de geoid şi înclinarea axei 0 mişcarea de rotaţie,forma de geoid şi 1

Pământului. înclinarea axei Pământului.
absorbţia energiei calorice la suprafaţa 0 un bilanţ caloric între absorbţia şi 0

Pământului. reflexia energiei calorice la suprafaţa
Pământului.
apa. 0 zăpada. 1
insolaţie. 1 bilanţ radioactiv caloric. 0
diferenţa dintre radiaţia solară directă 0 diferenţa dintre cantitatea de energie 1
şi cantitatea de energie cedată. radiantă primită şi cea consumată.
invers proporţional. 1 liniar. 0
reflectate. 0 dispersate. 0
radiaţia directă şi radiaţia reflectată. 0 radiaţia difuză şi radiaţia directă. 1
axa de înclinaţie a Pământului şi 0 forma de geoid a Pământului şi unghiul 0

unghiul de incidenţă a razelor solare. de incidenţă a razelor solare.
cantitatea de radiaţie reflectată de 0 cantitatea de radiaţie reflectată de 0

atmosferă. uscat.
suprafaţa uscatului. 0 suprafaţa Pământului. 1
parţial radiaţia terestră,o parte 1 nu absoarbe deloc radiaţia terestră. 0

reîntorcându-se pe Pământ.
radiaţia globală. 0 contraradiaţia atmosferei. 1
lent şi moderat. 0 rapid şi intens. 1

rapid şi intens. 0 lent. 0
mai repede dacât a fost primită. 0 mai lent decât a fost primită. 0
mai mică. 0 mai mare. 1
5 ori. 1 7 ori. 0
argon. 0 azot. 0
razele X,γ şi ultraviolete. 0 razele X,γ şi infraroşii. 0
difuzia în toate direcţiile a razelor 1 absorbţia razelor ultraviolete. 0

luminoase.
absorbţia totală a razelor infraroşii cu 0 difuzia în toate părţile a razelor X şi γ 0

formarea stratului de ozon. cu formarea stratului de ozon.
procese adiabatice şi schimburi 0 prin toate fenomenele expuse la 1

moleculare. răspunsurile a şi b
numai mişcări ascendente. 0 numai mişcări descendente 0
pe orizontală. 1 şi pe verticală şi pe orizontală. 0
numai de răcire a aerului. 0 încălzire şi răcire a aerului. 1

pe baza energiei proprii cu aport de 0 pe baza energiei din exterior. 0
energie din exterior.
se răceşte. 0 are temperatură constantă. 0
se încălzeşte 0 are temperatură constantă 0

egală temperatură. 1 egală umiditate. 0
15,3°C. 0 16,3°C. 0
15,2°C. 1 14,2°C. 0
13,3°C. 1 12,3°C. 0
15°N. 0 20°N. 0
15° N 0 20°N. 1
înainte de răsăritul soarelui. 1 la ora 07.00. 0
la oră sau două după miezul zilei. 1 înainte cu oră sau două înainte de 0
apusul soarelui.
o maximă şi o minimă pentru uscat şi 1 patru maxime şi patru minime raportate 0
respectiv o maximă şi o minimă pentru la suprafaţa Pământului(pentru fiecare
apă. anotimp câte o maximă şi o minimă)
iulie. 1 august. 0
ianuarie. 1 februarie. 0
iulie. 0 august. 1
februarie. 1 martie. 0
15-20°C. 1 20-30°C. 0
relieful locului şi starea timpului.. 0 ambele: a. şi b. 1
amplitudinea termică zilnică. 1 diferenţa termică zilnică. 0
la ecuator. 0 tropice. 1
forţei Cariolis generală de mişcare de 0 a .şi b. 0

rotaţie a Pământului.
1cm² 1 1m² 0
direct proporţional. 0 liniar. 0
liniar. 0 invers proporţional. 1
cota celui mai înalt vârf muntos de pe 0 nivelul maximal troposferei. 0

Pământ.
latitudinea de 45°N sau S. 1 polii. 0
760 mmHg 1 770 mmHg. 0
1013,3 mbari. 1 1015,2 mbari. 0
numai în mbari. 0 şi în mmHg şi mbari. 1
apei la 0°C. 0 apă de mare cu cristale de gheaţă la 0

0°C.
pe orizontală. 0 şi pe verticală şi pe orizontală(în 1
spaţiu).
egală presiune. 1 egală de umiditate. 0
diferenţa de presiune dintre două 1 diferenţa de presiune dintre două 0
puncte a două izobare alăturate fiind izobare egale dar de pe nivele diferite.
orientată perpendicular de la izobara
cu presiune mai mare către izobara cu
presiune mai mică.
inegale. 0 maxime sau minime. 1
ciclon. 0 suprapresiune. 0
ciclon. 1 subpresiune. 0
din exterior spre centru în sens 1 din exterior spre centru. în sens orar. 0
antiorar.
din centru spre exterior în sens 0 din centru spre exterior în sens orar. 1
antiorar.
sute de Km. 0 zeci de Km. 0

H. 0 A. 0
ascendent,aerul răcindu-se. 0 ambele mişcări cu efectele aferente 0

expuse mai sus.
senină cu vânturi slabe pentru o 0 sanină cu vânturi slabe pentru o 1

perioadă scurtă de timp. perioadă lungă de
timp(săptămâni,luni).
mai mare de 1010 mbari. 0 mai mare de 950 mbari. 0
mai mică de 1015 mbari. 0 mai mică de 1020 mbari. 0
L. 0 D. 1
din centru către exterior. 0 din exterior către centru. 1
din centru către exterior. 1 din exterior către centru. 0
descendent,aerul încălzindu-se. 0 ambele mişcări cu efectele aferente 0

expuse mai sus.
aproximativ de 100 Km². 0 aproximativ de 10 Km². 0
suprafaţă mică,viteză de deplasare 0 suprafaţă mare,viteză de deplasare 0

mare, timp de staţionare redus. mare, timp de staţionare redus.
suprafaţă mică,viteză de deplasare 1 suprafaţă mică,viteză de deplasare 0

mare, timp de staţionare redus. redusă, timp de staţionare îndelungat.
vreme rea cu cer acoperit,precipitaţii 1 vreme rea cu vânturi slabe. 0

abundente şi vânturi puternice.
de la o zonă cu presiune scăzută spre 0 în ambele sensuri expuse mai sus. 0

una cu presiune ridicată.
presiunii. 0 a temperaturii şi a presiunii. 1
gradului baric orizontal. 1 gradului de umiditate al maselor de aer. 0
direcţia şi viteza. 0 viteza,direcţia şi forţele de abatere 1

Coriolis.
Km/h si Nd 0 m/s; Km/h; si Nd (Mm/h) 1
12 gradaţii. 1 14 gradaţii. 0
giruetei. 0 giroscopului. 0
giruetei. 1 giroscopului. 0
cu ajutorul punctelor cardinale. 0 în grade şi cu ajutorul punctelor 1

cardinale şi intercardinale.
numai la stratul tropopauză datorită 0 cu valori mari la suprafaţa Pământului 1
curenţilor jet. şi se reduce cu altitudinea.
vânt laminar. 0 a. şi b. 1
vânt turbulent. 0 a. şi b. 1
vânt turbulent. 0 a. şi b. 1
viteză şi direcţii constante. 0 variaţii de viteză şi direcţie doar în 0

timp.
variaţii bruşte de viteză. 0 variaţii bruşte de direcţie. 0
vântul turbulent. 0 vântul în rafale. 1
vântul laminar. 0 vântul turbulent. 1
în aceeaşi direcţie cu variaţii mari ale 0 în aceeaşi direcţie cu variaţii 0

vitezei. alternative ale vitezei.
vreme rea cu furtuni şi precipitaţii 0 vreme bună cu cer senin. 1
abundente.
vânturile polare. 0 a.şi b. 1
brizele. 0 a.şi b. 1
vântul mare. 0 a.şi b. 1
Crivăţul. 0 a.şi b. 1
o lună. 0 trei luni cât ţine perioada de iarnă. 0
suprafaţa mărilor/oceanelor şi 0 a.şi b. 1

amestecul turbulent din atmosferă.
numai în stratosferă. 0 a.şi b. 0
sublimare. 1 desublimare. 0
sublimare. 0 desublimare. 1
cristale de sare marină. 0 a.şi b. 1
creşte cu altitudinea în troposferă. 0 este constant în toată grosimea 0

troposferei.
solide. 0 a.şi b. 1
picături mici şi rare. 0 a.şi b. 0

intensitate variată şi de lungă durată. 0 a.şi b. 0
precipitaţii obişnuite fără variaţii de 1 a.şi b. 0

intensitate.
solidă. 0 mixtă. 1
lipsa mişcării maselor de aer pe 0 a.şi b. 0
orizontală.
mişcarea pe verticală a aerului cald. 1 mişcarea pe verticală a aerului rece. 0
de scurtă durată cu cantităţi mici de 0 de lungă durată cu cantităţi mici de 0

apă. apă.
de scurtă durată cu cantităţi mari de 1 de lungă durată cu cantităţi mici de 0
apă. apă.
zonei de câmpie. 0 podişurilor. 0
zonei de munte. 1 a.şi b. 0
masele de aer rece: 0 a.şi b. 0
numai zonelor de maximă presiune. 0 a.şi b. 0
verticală. 0 a.şi b. 0
sublimarea vaporilor de apă din 0 trecerea unei mase de aer cald pe 0

atmosferă în condiţiile în care suprafaţa terestră mai rece.
temperatura suprafaţei terestre este
mai mică de 0°.
orizontală. 1 a.şi b. 0

mai mică de 0°.
verticală. 0 a.şi b. 0

mai mică de 0°.
cristale de gheaţă. 0 a.şi b. 1
sublimării vaporilor de apă. 0 a.şi b. 1

nuclee de condensare şi umiditate 0 a.şi b. 1
mare.
1.şi 2. 0 1.,2.,şi 3. 1
mişcării descendente a maselor de aer. 0 a.şi b. 0
transformarea norului dintr-o varietate 1 norul rămâne acelaşi. 0

în alta.
norii de joasă înălţime stratus care se 0 nici una dintre situaţiile de mai sus. 1
formează deasupra apei.
1.,2. şi 4. 0 1.,2.,3. şi 4. 1
cirrus,cirrocumulus, cirrostratus. 1 altocumulus, altostratus. 0
cirrus,cirrocumulus, cirrostratus. 0 nimbostratus, stratocumulus,stratus. 0
cirrus,cirrocumulus, cirrostratus. 0 nimbostratus, stratocumulus,stratus. 1
altocumulus, altostratus. 0 nimbostratus, ,stratus. 0
cristale de gheaţă şi picături de apă. 0 picături de apă. 0
norii inferiori. 1 norii cu dezvoltare pe verticală. 0
stratus. 0 cirrus. 0
distanţa până la care se vede un obiect 0 gradul de acoperire a cerului cu nori. 1

pe verticală.
0-10. 1 0-12. 0
5. 0 10. 0
5. 0 10. 1
o maximă dimineaţa. 0 o maximă după-amiaza. 0
o maximă după-amiaza. 1 o maximă dimineaţa. 0
coborârea bazei unui nor stratus. 0 a.şi b. 1
negative chiar până la -40°C. 0 a.şi b. 1
0-12. 0 0-13. 0
1-4. 1 1-5. 0
procesului de radiaţie a Pământului pe 0 a.şi b. 0

timpul nopţii.
când o masă de aer rece şi umed 1 a.şi b. 0

alunecă pe suprafaţa apei care este mai
caldă.
a deplasării unei mase de aer rece şi 0 a.şi b. 0

umed deasupra apei care este caldă.
intrării curenţilor de apă calzi într-o 0 intrării în contact a unei mase de aer 1
masă de aer rece. cald cu o masă de aer rece.
un nor şi scoarţa terestră. 0 a.şi b. 0
două părţi ale aceluiaşi nor. 1 a.şi b. 0
două părţi ale aceluiaşi nor. 0 un nor şi scoarţa terestră. 1
două părţi ale aceluiaşi nor. 0 un nor şi scoarţa terestră. 1
un anumit volum din atmosfera 1 masa unui volum determinat din 0

terestră. atmosfera terestră.
constant. 0 ambele a şi b funcţie de suprafaţa 0
terestră; apă/uscat.
presiune şi temperatură. 0 ambele a şi b. 1
natura suprafeţei de origine; apă sau 0 ambele a şi b. 1

uscat.
când se deplasează lent. 0 ambele a şi b. 1
influenţează caracteristicile vremii din 0 ambele a şi b. 1

regiunea deasupra căreia se deplasează.
se extinde (întinereşte). 0 nu mai este identificată ca o formaţiune 1

atmosferică (îmbătrâneşte).
criteriul termodinamic (exprimă sensul 0 ambele a şi b. 1

schimburilor de căldură între masa de
aer şi suprafaţa terestră).
primeşte căldură de la suprafaţa 0 ambele a şi b. 0

terestră.
preiau căldură de la suprafaţa terestră. 0 ambele a şi b. 1
zona de contact dintre vântul 0 ambele a şi b. 0

continental şi vântul oceanic.
când o masă de aer foarte extinsă se 0 ambele a şi b. 0
proprietăţi diferite..
când două mase de aer cu proprietăţi 1 ambele a şi b. 0

diferite se deplasează în sens contrar
dar pe o direcţie care face posibilă
intrarea lor în contact.


acţiunea unor curenţi convergenţi şi 0 ambele a şi b. 0

ascendenţi determină respingerea zonei
frontale pe o arie tot mai mică.
o masă de aer cald care înaintează 1 o masă de aer cald întâlneşte o masă de 0
întâlneşte o masă de aer rece. aer cald care staţionează.
când o masă de aer cald care înaintează 0 când o masă de aer rece care înaintează 1
întâlneşte o masă de aer rece. întâlneşte o masă de aer cald.
o masă de aer cald care se deplasează 0 o masă de aer cald care se deplasează 0
ajunge din urmă o masă de aer rece întâlneşte o masă de aer rece care
care se deplasează. staţionează.
masa de aer rece este foarte puternică. 0 masa de aer cald este mai puternică 0
decât masa de aer rece.
masa de aer rece este foarte puternică. 1 masa de aer cald este mai puternică 0
decât masa de aer rece.
lunecare ascendentă a aerului rece 0 lunecare descendentă a aerului cald 0

deasupra suprafeţei frontale a unei deasupra suprafeţei frontale a unei
mase de aer cald. mase de aer rece.
înlocuirea unei mase de aer cald care se 1 înlocuirea unei mase de aer rece care 0
retrage cu o masă de aer rece care se retrage cu o masă de aer cald care
înaintează. înaintează.
alunecă concomitent de o parte şi de 0 ambele staţionează. 0

alta a liniei frontului,în aceeaşi direcţie.
vreme rea în sudul Europei şi vreme 0 apropierea unui front cald însoţit de 0
bună în nordul ei. vreme rea.
precipitaţii abundente.scăderea 0 apropierea unui front rece însoţit de 0
vizibilităţii şi intensificarea vântului. vreme bună.
precipitaţii abundente.scăderea 1 apropierea unui front rece însoţit de 0

vizibilităţii şi intensificarea vântului. vreme bună.
cerul va deveni senin şi vremea va fi 0 se apropie un front cald care va aduce 0

bună. precipitaţii sub formă de ploaie.


vreme rea caracterizată prin ploi 1 vreme instabilă. 0

torenţiale (adeseori grindină), rafale de
vânt puternice,fulgere, tunete şi
trăsnete.
stratocumulus. 0 nimbostratus. 0
instabilă. 0 rea. 0
va fi instabilă. 0 se înrăutăţeşte. 1
intensitatea vântului va creşte. 1 vântul îşi păstrează viteza şi direcţia. 0

stratus. 0 cumulonimbus. 0
se deplasează cu viteză mare. 1 staţionează. 0
se deplasează cu viteză mare. 0 staţionează. 0
crească simţitor. 0 rămână constantă. 0
înceteze. 1 se intensifice. 0
să se înrăutăţească. 0 să rămână neschimbată. 1
bună va dura o perioadă mai lungă. 0 rea se sfârşeşte şi apare vremea bună. 0
rea va dura o perioadă mai lungă. 1 rea se sfârşeşte şi apare vremea bună. 0
vremea rea să rămână neschimbată cel 0 în 24 de ore să să apară precipitaţii 0

puţin 24 de ore. abundente cu vânturi în rafale.
o vreme rea. 0 o vreme bună. 0
o vreme rea. 0 o vreme bună. 0
foarte bună. 1 instabilă. 0
vreme frumoasă cu vânt moderat. 0 vânt puternic urmat de furtuni violente. 1
vreme rea. 0 vreme bună. 0
bună cu vânt moderat. 1 instabilă. 0
instabilă cu tendinţe spre vreme bună. 0 instabilă cu tendinţe spre vreme rea. 1
reducerea precipitaţiilor (ploi şi 0 ambele a şi b. 1
zăpadă).
reducerea precipitaţiilor (ploi şi 0 ambele a şi b. 1

zăpadă).
creşterea intensităţii vântului şi 0 vânt constant în intensitate şi direcţie. 0

direcţiei acestuia.
vânt puternic (violent) care îşi schimbă 0 ambele a şi b. 1

direcţia în sens contrar.
păstrarea vremii calde dar cu călduri 0 păstrarea unei vremi stabile pe o 0

toride. perioadă lungă de timp.
staţionează. 0 variază nesemnificativ. 0
continuă să crească în intensitate 0 îşi menţine direcţia. 0

schimbându-si direcţia invers.
ploile încetează şi rămâne burniţa. 0 devin ploi sau burniţe uşoare,posibil 0
ceaţă.
ceaţă.
ceaţă.
slabă şi uneori ceaţă. 0 moderată la slab, uneori ceaţă. 0
creşte uşor. 0 variaţii neînsemnate. 0
nori mijlocii, nebulozitate mare 0 nori inferiori şi cu dezvoltare pe 0

verticală,nebulozitate mare.
creşte repede. 0 foarte înaltă. 0
creşte brusc. 0 continuă să crească repede la 0

început,apoi mai încet până se
stabilizează.

stabilizează.

stabilizează.
îşi schimbă brusc direcţia şi scade în 0 scade în intensitate şi îşi menţine 0

intensitate (furtunile sunt foarte puţin direcţia.
probabile).

probabile).

probabile).
scade brusc. 0 scade uşor sau are variaţii mici dacă 0

sunt ploi.

sunt ploi.

sunt ploi.
acoperit cu nori mijlocii şi uneori cu 0 acoperit cu nori mijlocii şi inferiori,cu 0

nori foarte joşi de tip nimbostratus. înseninări parţiale.


ploi torenţiale şi uneori grindină şi 0 ploi uşoare şi repezi din ce în ce mai 0

descărcări electrice. rare.
redusă,îndeosebi în timpul ploilor. 0 foarte bună. 0
scade repede. 0 scăzută cu uşoare variaţii în timpul 0

ploilor.
ploilor.
ploilor.
Porţiunea de fluviu amenajată ăi 1 Porţiunea de fluviu amenajată şi 0
balizată în scopul desfăşurării balizată în scopul desfăşurării
navigaţiei în condiţii de siguranţă navigaţiei în condiţii de siguranţă
Avant-portul unei ecluze 0 Şenalul navigabil 1
Adâncime, lăţime, rază de curbură 1 Etiaj, lăţime, rază de curbură 0
Gabaritele şenalului şi înălţimile libere 1 Gabaritele şenalului navigabil şi 0

ale paselor navigabile ale podurilor şi gabaritele ecluzelor
ale cablurile electrice aeriene care
traversează fluviul
Nivelul cu o durată de 94%, stabilit 1 Nivelul cu o durată de 96%, stabilit 0

pentru tot parcursul navigabil al pentru tot parcursul navigabil al
Dunării, pe baza debitelor observate în Dunării, pe baza debitelor observate în
cursul unei perioade de 40 ani, cursul unei perioade de 40 ani,
abstracţie facând perioada cu gheţuri abstracţie facând perioada cu gheţuri
Nivelul cu o durată de 4%, stabilit 0 Nivelul cu o durată de 5%, stabilit 0

pentru tot parcursul navigabil al pentru tot parcursul navigabil al
Dunării, pe baza debitelor observate în Dunării, pe baza debitelor observate în
cursul unei perioade de 40 ani, cursul unei perioade de 40 ani,
abstracţie facând perioada cu gheţuri abstracţie facând perioada cu gheţuri
Adâncimea asigurată pe şenal faţă de 0 Adâncimea asigurată pe şenal faţă de 1

HNN sau nivelul maxim de retenţie, în ENR sau nivelul maxim de retenţie, în
limitele lăţimii maxime a şenalului limitele lăţimii minime a şenalului
Lăţimea şenalului faţă de ENR sau 0 Lăţimea şenalului faţă de ENR sau 1
nivelul maxim de retenţie, care nivelul minim de retenţie, care
corespunde adâncimii minime a corespunde adâncimii minime a
şenalului şenalului
Raza de curbură a curbei faţă de axul 0 Raza de curbură a curbei faţă de axul 0
şenalului, raportată la HNN şenalului, raportată la adâncimea
minimă a şenalului
Distanţa pe verticală măsurată faţă de 1 Distanţa pe verticală măsurată faţă de 0

HNN sau nivelul maxim de retenţie şi ENR sau nivelul maxim de retenţie şi
partea inferioră a suprastructurii partea inferioră a suprastructurii
podului, în limitele lăţimii şenalului din podului, în limitele lăţimii şenalului din
pasa navigabilă pasa navigabilă
Distanţa pe orizontală măsurată 0 Distanţa pe orizontală măsurată 0
perpendicular pe axul şenalului între perpendicular pe axul şenalului între
cele două extremităţi proeminente ale cele două extremităţi proeminente ale
pasei navigabile, în funcţie de pasei navigabile, în funcţie de lăţimea
adâncimea maximă a şenalului din pasa minimă a şenalului din pasa navigabilă
navigabilă
Distanţa pe verticală între punctul cel 0 Distanţa pe verticală între punctul cel 0
mai de jos al cablului şi ENR sau mai de jos al cablului şi ENR sau
nivelul minim de retenţie, ţinând seama nivelul maxim de retenţie, ţinând
de temperatura minimă şi maximă a seama de temperatura minimă şi
aerului şi de gheaţă maximă a aerului şi de gheaţă
Lungimea de la porţile din amonte 1 Lungimea dintre pereţii ecluzei 0

până la porţile din aval
Distanţa dintre porţile ecluzei 0 Lăţimea sasului 0
Nivelul cel mai mic din bieful amonte 1 Nivelul cel mai mic din bieful aval al 0
al ecluzei ecluzei
Nivelul mediu din bieful amonte al 0 Nivelul cel mai mare din bieful amonte 1
ecluzei al ecluzei
Sectorul de fluviu cuprins între două 1 Sectorul de fluviu care se află în 0
baraje sau două trepte de cădere prelungirea sasului ecluzei
succesive
Sectorul de fluviu care se află sub 0 Sectorul de fluviu care se află în 0

influenţa retenţiei prelungirea sasului ecluzei
Etiajul navigabil şi de regularizare 1 Adâncimea minimă a şenalului 0
Etiajul navigabil şi de regularizare 0 Adâncimea minimă a şenalului 0
Adâncimea medie a şenalului 0 Adâncimea minimă a şenalului 1
Lăţimea medie a şenalului 0 Lăţimea maximă a şenalului 0
Înălţimea maximă a unei pase 0 Înălţimea liberă a unei pase navigabile 1

navigabile a unui pod a unui pod
Lăţimea maximă a unei pase navigabile Lăţimea liberă a unei pase navigabile a 1
a unui pod unui pod
Inălţimea minimă a cablurilor aeriene 0 Inălţimea liberă a cablurilor aeriene 1

care traversează fluviul care traversează fluviul
Lungimea utilă a unei ecluze 1 Lungimea minimă a unei ecluze 0
Lăţimea maximă a unei ecluze 0 Lăţimea minimă a unei ecluze 0
Avant-portul ecluzei 1 Camera ecluzei 0
Nivelul mediu de retenţie 0 Nivelul minim de retenţie 1
Nivelul mediu de retenţie 0 Nivelul minim de retenţie 0
Bieful 1 Cascada de retenţie 0
Sasul 1 Cascada de retenţie 0
Cascada de retenţie 0 Secţiunea de retenţie 1
Cascada de retenţie 1 Bieful 0
100 cursuri de apă 0 80 cursuri de apă 0
Râu de munte 1 Râu de deal 0
Râu de munte 0 Râu de deal 0
Gabaritele şenalului navigabil 0 Adâncimile la praguri şi gabaritele 1

şenalului navigabil
Perioada de viitură, perioada de etiaj şi 1 Perioada de viitură, perioada de etiaj şi 0

perioada de iarnă perioada cu gheţuri
Nivelul minim, nivelul maxim, ENR şi 1 Nivelul maxim, nivelul mediu, ENR şi
HNN HNN
Prin împărţirea valorii căderii fluviului 0 Prin împărţirea valorii căderii fluviului 0
lalăţimea sectorului respectiv la raza de curbură a sectorului
respectiv
Debitul de aluviuni 0 Panta de suprafaţă 1
Vitezei curentului 0 Nivelurilor de apă 1
Variaţiile vitezei curentului, relieful 0 Variaţiile debitului de aluviuni, relieful 0

fundului albiei, gheţuri fundului albiei, gheţuri
Variaţiile pantei longitudinale de 1 Variaţiile debitului de aluviuni 0
suprafaţă
Panta longitudinală de suprafaţă, 1 Regimul gheţurilor, panta longitudinală 0

nivelul apei, gradul de duritate al de suprafaţă, nivelul apei, gradul de
fundului albiei, viteza şi direcţia duritate al fundului albiei, viteza şi
vântului direcţia vântului
La fundul albiei şi în apropierea 1 La suprafaţa apei 0

malurilor
Aproape de suprafaţa apei sau sub 0 Aproape de suprafaţa apei sau sub 0
planul apei până la adâncimea de două planul apei până la adâncimea de trei
picioare picioare
Pe cursul mijlociu al Dunării 0 Pe cursul superior al Dunării 1
Cantitatea totală de particule solide ce 1 Cantitatea totală de particule solide ce 0

traversează o secţiune de fluviu într-o traversează o secţiune de fluviu într-o
unitate de timp unitate de măsură
Viteza curentului 0 Debitul de aluviuni 1
Unităţi de greutate pe metru 0 Unităţi de forţă pe secundă 0

Particule târâte pe fundul albiei 0 Particule în suspensie şi particule târâte 1
pe fundul albiei
Nisip fin 0 Aluviuni de fund 0
Benzi de gheaţă mobile, prinse de-a 0 Benzi de gheaţă imobile, prinse la 0

lungul unuia sau ambelor maluri suprafaţa apei
Gheaţă la mal 1 Sloiuri 0
Cristale de gheaţă transparente care 0 Cristale de gheaţă transparente în 1

plutesc la suprafaţa apei şi în adâncime formă de ace sau lamele care plutesc la
suprafaţa apei şi în adâncime
Cristale de gheaţă 1 Sloiuri de gheaţă 0
Masă de gheaţă poroasă şi opacă, 0 Masă de gheaţă poroasă şi opacă, 1

formată din gheţurile de la maluri care formată din gheţurile cristaline care
se desprind şi din zăpadă cu apă urcă la suprafaţa apei, din gheţurile de
la maluri care se desprind şi din zăpadă
cu apă
Dop de gheaţă 0 Baraj de gheaţă 0
Aglomerarea sloiurilor pe mijlocul apei 0 Aglomerarea sloiurilor pe toată 1

suprafaţa apei
Baraj de gheaţă 1 Prinderea fluviului 0
Acoperirea fluviului cu un strat de 0 Acoperirea fluviului cu un strat de 0

gheaţă imobil, cu suprafaţa netedă gheaţă imobil, cu suprafaţa cu
îngrămădiri de gheţuri
Prinderea fluviului 1 Dop de gheaţă 0
Plăci de gheaţă alăturate 0 Plăci de gheaţă suprapuse 1
Prinderea fluviului 0 Îngrămădirea gheţurilor 1
Fisuri care apar ca urmare a schimbării 1 Fisuri care apar ca urmare a modificării 0
bruşte a temperaturii aerului sau rapide a nivelului apei
modificării rapide a nivelului apei
Fisurarea gheţurilor 1 Prinderea fluviului 0
Secţiune îngustată datorită fisurării 0 Secţiune îngustată datorită barajelor de 0

gheţurilor gheaţă
Dop de gheaţă 1 Prinderea fluviului 0
Secţiune îngustată sau temporar 1 Secţiune îngustată prin aglomerarea 0

obstrucţionată prin aglomerarea sloiurilor de gheaţă
plăcilor de gheaţă
Dop de gheaţă 0 Zăporul 1
ENR 1 Nivelul minim de retenţie 0
Nivelul minim de retenţie 1 Nivelul maxim de retenţie 0
25 dm 1 45 dm 0
35 dm 1 45 dm 0
150-180 m 0 140-180 m 0
140 m 0 180 m 1
80 m 0 60 m 1
800 m 0 1000 m 1
750 m 1 800 m 0
Nivelul maxim de retenţie 0 ENR 0
Nivelul maxim de retenţie 1 ENR 0
150 m 1 120 m 0
9,5 m 1 9m 0
9,5 m 0 10 m 1
Lucrări de regularizare 1 Lucrări de apărări de maluri 0
Creşterea vitezei curentului 0 Diminuarea depunerilor de aluviuni 0
Rectificarea malurilor 1 Consolidarea malurilor 0
Diminuarea curburilor pronunţate de pe 0 Eliminarea curburilor pronunţate de pe 1

traseul navigabil traseul navigabil
Creşterea lăţimilor în zona pragurilor 0 Creşterea vitezei curentului în zona 0
pragurilor
Două grupe: regularizare pentru ape 0 Patru grupe: regularizare pentru ape 1
mari şi pentru ape mici mari, pentru ape medii, pentru ape
mici şi prin ecluzare
Limitarea efectului ingheţurilor 0 Limitarea efectului aluviunilor 0
Construirea de diguri longitudinale din 1 Construirea de baraje 0

pamânt
Concentrarea curentului într-o albie 1 Diminuarea depunerilor de aluviuni 0
unică
Construirea de diguri longitudinale din 0 Închiderea braţelor secundare 0
piatră
Creşterea adâncimilor în zona 1 Creşterea razelor de curbură în zona 0

pragurilor pragurilor
Construirea de diguri longitudinale din 0 Construirea de epiuri 1
pământ
Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie 1 Îmbunătăţirea navigaţiei în zona 0
pragurilor
Construirea de epiuri 0 Combinarea lucrărilor de regularizare 1
cu lucrările de ecluzare
Regularizare 1 Construcţie 0
Canalizare 0 Construcţie 0
Canalizare 0 Regularizare 1
Regularizare 1 Îndiguire 0
Canalizare 0 Amenajare a şenalului 0
Regularizare 1 Amenajare a şenalului 0
Canalizare 0 Regularizare 1
Construcţii de regularizare aşezate 0 Construcţii de canalizare aşezate 0

longitudinal în albie transversal în albie
Praguri de fund 0 Epiuri 1
Un triunghi 0 Un trapez 1
Cap şi corp 0 Cap, corp şi rădăcină 1
90º 1 75º 0
Epiuri normale 1 Epiuri evazate 0
Epiuri normale 0 Epiuri evazate 0
Medii 0 Maxime 0
Scurte 1 Medii 0
Au lungimea mai mare de 0,30 m din 0 Au lungimea mai mare de 0,35 m din 0
lăţimea albiei lăţimea albiei
Au lungimea mai mică de 0,30 m din 0 Au lungimea mai mică de 0,25 m din 1
lăţimea albiei lăţimea albiei
Construcţii de ecluzare cu ajutorul 0 Construcţii de regularizare pentru 0
cărora se limitează depunerile de dirijarea curentului
aluviuni în albie
Praguri de fund 1 Diguri de dirijare a curentului 0
Perpendicular pe direcţia curentului 1 Înclinate faţă de direcţia curentului 0

Înclinate faţă de direcţia curentului 1 Perpendicular pe direcţia curentului 0
0,3-0,4 din adâncimea minimă a apei 0 0,1-0,2 din adâncimea minimă a apei 1
Traseul albiei este amenajat 0 Traseul albiei este foarte sinuos 1
Scurtarea lungimii traseului albiei 1 Îndreptarea lungimii traseului albiei 0
Creşterea pantei de suprafaţă 1 Creşterea debitului de aluviuni 0

Coborârea fundului albiei 0 Nivelarea fundului albiei 0
Diguri longitudinale din piatră 0 Praguri de fund şi lucrări de dirijare a 1
curentului
Construcţii de regularizare, de 1 Construcţii de regularizare, de 0

protejare a malurilor albiei împotriva protejare a malurilor albiei împotriva
acţiunii de erodare sau degradare acţiunii de degradare provocată de
provocate de curentul apei, de curgerea activitatea de navigaţie
sloiurilor şi de valuri
Traverse 0 Apărări de maluri 1
Îngrămădiri de blocuri de piatră pe 0 Îngrămădiri de piatră brută pe malurile 1

malurile albiei albiei
Pereuri 0 Anrocamente 1
Construcţii de regularizare pentru 0 Construcţii de regularizare pentru 1

adâncirea albiei apărarea malurilor
Umede 0 Combinate 0
Rostuite 1 Nerostuite 0
Complexe 0 Combinate 0
Triple 0 Combinate 0
Construcţii de regularizare care 1 Construcţii de regularizare care 0
urmăresc ca dirijarea curentului şi urmăresc ca dirijarea curgerii şi
conturarea malurilor să se facă conturarea malurilor să se facă
discontinuu fără turbioane şi curenţi neuniform şi discontinuu cu turbioane
transversali şi curenţi transversali
Schimbă esenţial evoluţia morfologică 0 Nu schimbă esenţial evoluţia 1

a patului albiei morfologică a patului albiei
2-3 ori lungimea construcţiei 0 numai pe lungimea construcţiei 1
Praguri de fund 0 Epiuri 1
Corp şi rădăcină 1 Cap şi rădăcină 0
Cap şi rădăcină 0 Corp şi rădăcină 0

Nuiele combinate cu piatră 0 Fascine combinate cu piatră 0
Fundul albiei este stabil 1 Fundul albiei este stâncos 0
Nuiele combinate cu piatră 1 Fascine combinate cu piatră 0
Fundul albiei este instabil 1 Fundul albiei este stâncos 0
Nesubmersibile 1 Combinate 0
De a mări viteza curentului 0 De a adânci albia 0
De a consolida epiurile 0 De a consolida pragurile de fund 0
Epiurile 1 Pragurile de fund 0
Construirea de ecluze 0 Construirea de baraje 0
Regularizarea cursurilor de apă 0 Canalizarea cursurilor de apă 1
Construirea unui complex de lucrări 1 Construirea unor baraje 0

hidrotehnice
Transformarea curgerii în trepte intr-o 0 Transformarea curgerii în trepte intr-o 0
curgere naturală cu pantă continuă curgere naturală cu pantă lină
Hidraulice 0 Hidroelectrice 0
De navigaţie 1 De întreţinere a şenalului 0
Hidraulice 0 De întreţinere a şenalului 0
Creşterea vitezei curentului 0 Creşterea razelor de curbură minime 0
Micşorarea vitezei curentului 0 Micşorarea şi uniformizarea vitezei 1

curentului
Realizarea unui traseu de navigaţie 0 Realizarea unui traseu de navigaţie 0
eficient rectiliniu
Canalizarea unui curs de apă 1 Întreţinerii unui curs de apă 0
Mărirea capacităţii de trafic a cursului 0 Capacitate de trafic realizată numai 0

de apă prin dirijare
Mărirea timpului de parcurgere a 1 Realizarea unui timp mediu de 0
traseului parcurgere a traseului
Condiţii uşoare de navigaţie pe lacurile 0 Navigaţie numai supravegheată pe 0
de acumulare, în caz de furtună lacurile de acumulare, în caz de furtună
Canalizării unui curs de apă 1 Întreţinerii unui curs de apă 0
Diguri longitudinale din pământ 0 Epiurile 0
Barajele 1 Traversele 0
Traverse 0 Ecluze 1
Canalizarea cursurilor de apă 1 Întreţinerea cursurilor de apă 0
Un nod hidrotehnic 1 Un ansamblu hidrotehnic 0
O construcţie dispusă longitudinal faţă 0 O construcţie dispusă perpendicular pe 0

de cursul de apă cursul de apă
Creşterea nivelului apei 1 Creşterea vitezei curentului 0
Barajul 1 Centrala hidroelectrică 0
Fortificate 0 Masive 1
Arcuite 1 Rectilinii 0
Rectilinii 0 Cu contraforţi 1
Barajele care permit trecerea apei peste 1 Barajele inundabile 0

o anumită parte a lor
Barajele peste care apa nu trece 1 Barajele inundabile 0
Baraje deversante 1 Baraje inundabile 0
Baraje deversante 0 Baraje inundabile 0
Contrucţiile hidrotehnice cu ajutorul 1 Contrucţiile hidrotehnice cu ajutorul 0

cărora se realizează trecerea navelor pe cărora se realizează trecerea navelor pe
un curs de apă amenajat în regim barat un curs de apă cu amenajări de maluri
Ecluzele 1 Centralele hidroelectrice 0
Camera ecluzei, pereţii ecluzei şi 0 Camera ecluzei, capetele ecluzei şi 1

porturile de aşteptare porturile de aşteptare
Încăperea în care se realizează 1 Încăperea în care se realizează 0
modificarea nivelului apei modificarea vitezei curentului apei
Sasul 1 Centrala hidroelectrică 0
Părţile extreme ale ecluzei prin care 0 Părţile extreme ale ecluzei prin care se 1
intră apa face intrarea şi ieşirea navelor
Capetele ecluzei 1 Porturile de aşteptare 0
Ecluze cu două sasuri şi cu un cap 0 Ecluze cu trei sasuri şi cu un cap 0

intermediar intermediar
Ecluze gemene 1 Ecluze în continuare 0
Ecluze în trepte 1 Ecluze alăturate 0
Ecluze puţ 1 Ecluze foarte adânci 0
Porturile de ancorare 0 Porturile de aşteptare 1
Construcţia traverselor 0 Construcţia digurilor 1
Piatra 1 Lemnul 0
Traverse 0 Consolidări de maluri 1
O publicaţie editată zilnic de A.F.D.J. 1 O publicaţie editată lunar de A.F.D.J. 0

Galaţi Galaţi
Convenţia STCW 0 Recomandările Comisiei Dunării 1
Adâncimile minime la praguri pe 0 Adâncimile minime la praguri pe 0

Dunărea fluvială braţele secundare
Tendinţa apelor Dunării pentru 1 Tendinţa apelor Dunării pentru 0

următoarele 2 zile la staţiile următoarele 3 zile la staţiile
hidrometrice Giurgiu, Cernavodă şi hidrometrice Giurgiu, Cernavodă şi
Brăila Brăila
Avize către navigatori 1 Avize de praguri 0

Intrebari Excel Document

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Intrebari Excel Document

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nr.

Intrebare Secţiune Tip Dificultate URL Explicatii Raspuns 1 URL Data

8 De care dintre următoarele date MNMH.S1 1 1 instalaţia de guvernare şi modul de 1

9 De care dintre următoarele date MNMH.S1 1 1 deplasamant,lungime, lăţime. 0

11 Ce fenomene hidrologice şi MNMH.S1 1 1 vântul,valurile, curentul, adâncimi 0

12 Ce se înţlelege prin manevra navei? MNMH.S1 1 1 învingerea rezistenţei apei şi 0

13 Manevrabilitatea este: MNMH.S1 1 1 principala calitate manevrieră care 0

14 Marşul poate fi: MNMH.S1 1 1 calitatea unei nave de a învinge 1

15 Prn viteza unei nave se înţelege: MNMH.S1 1 1 puterea instalaţiei de propulsie 0

16 Inerţia este: MNMH.S1 1 1 una din principalele calităţi manevriere 1

18 Perioada de evoluţie a curbei de MNMH.S1 1 1 mişcarea stabilizată a navei având 0

19 Efectul de sucţiune se produce: MNMH.S1 1 1 datorită formei operei vii. 0

24 Mişcarea longitudinală a navei în jurul MNMH.S1 1 1 tangaj. 1

25 Dacă elicea are pasul la dreapta,giraţia MNMH.S1 1 1 la babord. 1

26 La ce distanţă faţă de locul de ancorare MNMH.S1 1 1 2 lungimi de navă. 0

29 Una din condiţiile de care trebuie să se MNMH.S1 1 1 înălţime suficientă comparativ cu 0

30 Una din condiţiile de care trebuie să se MNMH.S1 1 1 semnalizare luminoasă. 0

31 Una din condiţiile de care trebuie să se MNMH.S1 1 1 manevra ce se efectuează să nu 1

32 Manevra de rondou folosind ancora de MNMH.S1 1 1 adâncime suficientă. 0

33 Apropierea de locul pentru efectuarea MNMH.S1 1 1 viteză minimă. 0

35 În momentul în care nava/convoiul a MNMH.S1 1 1 încet înainte. 0

36 Pentru acostarea navei izolate la un MNMH.S1 1 1 la aproximativ 3 lungimi de navă. 0

37 Când se intenţionează acostarea navei MNMH.S1 1 1 la 3 lungimi de navă amonte de ponton. 0

38 Pentru plecarea de la acostare în MNMH.S1 1 1 se vor mola mai întâi parâmele de 1

39 În condiţii de vânt pternic dinspre MNMH.S1 1 1 venind paralel cu pontonul la o 1

41 Acostarea navei izolate cu pupa în MNMH.S1 1 1 numai prin depăşirea pontonului. 0

43 Pentru acostarea cu pupa în curent,fără MNMH.S1 1 1 de la o lungime de navă faţă de ponton. 0

44 Pentru acostarea la un mal neamenajat MNMH.S1 1 1 sub un unghi de 10-12°. 0

45 Pentru acostarea la un mal neamenajat MNMH.S1 1 1 o singură parâmă la prova. 0

46 Pentru efectuarea rondoului prin MNMH.S1 1 1 de 12-15°. 0

50 Propulsorul Voith Schneider MNMH.S1 1 1 numai pentru propulsie. 0

56 Fundarisirea normală a ancorei se face: MNMH.S1 1 1 cu viteza redusă şi sens de deplasare la 1

58 Ancorarea prin ambosare ( cu şpring ) MNMH.S1 1 1 prin fundarisirea ancorei cu una-două 0

59 Pentru a constata că nava ancorată nu MNMH.S1 1 1 un jalon de veghe. 0

61 Plecarea de la ancoră se poate face: MNMH.S1 1 1 numai cu marş înainte. 0

63 Manevra de întâlnire esta MNMH.S1 1 1 navele se deplasează pe drumuri 1

66 Înaintea intrării navei într-o zonă MNMH.S1 1 1 să se stabilească viteza maximă de 0

68 În timpul navigaţiei pe sloiuri: MNMH.S1 1 1 navele se vor deplasa cu viteză redusă. 0

69 Acostarea la o navă avariată aflată în MNMH.S1 1 1 în bordul mai înalt. 1

70 Acostarea la o navă avariată în MNMH.S1 1 1 în bordul mai coborât,cu prova în 0

75 Pentru a se deplasa pe ambele aripi o MNMH.S1 1 1 800-1000 rot/min. 0

76 Pentru a nu forţa alimentarea MNMH.S1 1 1 a se creşte periodic numărul de turaţii 1

77 Când temperatura motoarelor depăşeşte MNMH.S1 1 1 oprirea imediată a motorului. 0

78 Timpul necesar pentru realizarea MNMH.S1 1 1 tipul navei. 1

79 Timpul necesar pentru realizarea MNMH.S1 1 1 deplasamentul navei. 0

80 Timpul necesar pentru realizarea MNMH.S1 1 1 starea şenalului navigabil. 0

81 Timpul necesar pentru realizarea MNMH.S1 1 1 panta de suprafaţă 0

82 Înainte de plecarea în cursă a navelor MNMH.S1 1 1 starea echipamentelor. 0

84 Plecarea de la acostare a navelor pe MNMH.S1 1 1 spaţiul de manevră. 0

85 Spre deosebire de navele clasice,navele MNMH.S1 1 1 numai pe opera vie. 0

86 Pe timpul cât nava pe aripi portante se MNMH.S1 1 1 manevrarea bruscă a cârmelor. 1

87 Justa repartizare a pasagerilor la bordul MNMH.S1 1 1 o stabilitate anormală a navei în timpul 0

88 Repartizarea pasagerilor la bordul MNMH.S1 1 1 20 persoane. 0

89 Transportul de mărfuri prin metoda MNMH.S1 1 1 deosebit de economic. 1

90 În timpul operaţiunilor de încărcare- MNMH.S1 1 1 poate părăsi formaţia pe care a tractat-o 1

91 Remorcajul de transport este MNMH.S1 1 1 acela folosit pentru ajutorarea navelor 0

92 După zona în care se desfăşoară MNMH.S1 1 1 remorcaj în siaj şi prin împingere. 0

93 Remorcajul prin împingere este MNMH.S1 1 1 doar în zona porturilor. 0

95 Pentru cuplarea danelor între ele se MNMH.S1 1 1 numai cuplarea scurtă. 0

99 Cuplarea cu parâme încrucişate se MNMH.S1 1 1 la şlepul din dana a doua. 0

101 Boţarea parâmei de remorcaj se fce MNMH.S1 1 1 reducerea efectului de abatere a 1

103 În remorcaj,parâma diagonală se dă: MNMH.S1 1 1 în zona de navigaţie îngustă şi curenţi 1

104 Un convoi tractat din 9 unităţi pentru MNMH.S1 1 1 2+3+4. 0