Caracterizarea Vitoriei Lipan (cu citate)

Baltagul – Mihail Sadoveanu

Caracterizarea personajului “Vitoria Lipan”
 
Vitoria Lipan este personajul principal al romanului Baltagul de Mihail Sadoveanu,
ea fiind munteanca din zona Dornelor, mai exact Magura Tarcaului, Vitoria este
nevasta lui Nechifor Lipan, un om ce se ocupa cu oieritul, ca majoritatea barbatilor
din acea perioada.
Vitoria este un personaj principal, rotund, dinamic, puternic individualizat,
reprezentand tipul femeii justitiare care pleaca impreuna cu fiul ei in cautarea lui
Nechifor, plecat sa cumpere oi la Dorna. Vitoria si Lipan au avut sapte prunci, dar
cinci dintre ei au murit de difterie, ramanand doar cu cu doi, un baiat, Gheorghita si
o fata Minodora.
Vitoria era o femeie in varsta, trecuta prin multe, mai ales ca femeilor de la sat le era
foarte greu deoarece barbatii fiind plecati mai mereu cu oile, ele trebuiau sa aiba
grija atat de copii, cat si de gospodarie si de prepararea produselor provenite de la
oi “viata muntenilor e grea, mai ales viata femeilor. Uneori stau vaduve inaitne de
vreme, ca dansa”. Avea o viata grea si nu se putea spune ca, castigau nespus de bine
“aveau cat le trebuia: poclazi in casa, piei de miel in pod, oi in munte. Aveau si parale
stranse intrun cofaiel cu cenusa”. Vitoria si Nechifor Lipan, impreuna cu cei doi copii
ai lor erau o familie unita, adicat cat de unita se poate, relatia lor familiala fiind pusa
la incercare doar de absentarea indelungata a lui Nechifor, dar cu toate astea avceau
o afacere bine pusa la punct “munteanului ii e dat sa-si castige painea cea de toate
zilele cu toporul, ori cu cata. Cei mai vrednici intemeiasa stani in vale.”
In opera se evidentiaza doua modalitati de caracterizare a personajului, cea directa
si cea indirecta.
Caracterizarea directa a Vitoriei Lipan se realizeaza prin intermediul naratorului, in
special prin atitudinea sa pe care o are fata de protagonista. In acelasi timp, parerea
altor personaje, dar si autocaracterizarea contribuie la caracterizarea acesteia.
Vitoria Lipan, o sotie iubitoare, porneste in cautarea barbatului sau: “era dragostea
ei de douazeci si mai bine de ani. Asa-i fusese drag si acuma, cand aveau copii mari
cat dansii.”
Ea e descrisa ca fiind o femeie frumoasa cu ochi caprui “aprigi si inca tineri”, “care
erau dusi departe”.
Datorita lipsei sotilor de acasa, nevestele de la sat aveau in grija gospodariile, copii
si animalele cat timp acestia erau la munte cu turmele de oi “Veni iar catra el, cu pita
proaspata si cu un harzob de pastravi afumati. Trimisese pe Mitrea la domnu Iordan
crasmaru, s-aduca o leaca de rachiu de cel bun”, “goispodina facu paturile devreme”.
Astfel, Vitoria are o mare responsaibilitate pe umerii sai, dar fiind o femeie hotarata,
puternica, abila nu era nicio sarcina pe care aceasta sa nu o duca la indeplinire
“inainta sprintena”, “mama lui hotari plecarile si intoarcerile”.
Vitoria era o femeie traditionala, tipica mediului din care facea parte. Purta
imbracaminte traditionala “Nevasta se ridica in picioare, isi paturi pe ea catrinte si-
si stranse sub sani birneata. Apoi intra in odata din drapta si-si schimba broboada
[…] isi lua pe umeri un sumaies.”. Astfel, ea refuza sa renunte la obiceiuri si tradintii,
respingand modernismul, accentuand in acest fel conditia omului de la sat, in special
a femeilor “femeile stiau ceva nedeslusit depsre tren”, “o ajungea mintea ce are de
facut insa fata de o lume necunoscuta pasea cu o oarecare sfiala”, “nevasta intelegea
ceva, dar era biruitoare ca orice femeie si desprinsa sa rasara la orice intepatura”.
Sotia lui Nechifor era o femeie credincioasa si aplea intotdeauna la Dumnezeu
pentru a o ajuta sa-si gaseasca sotul “intai am sa fac rugaciunile de cuviinta de la
Maica Domnului, zise ea. Dupa aceea am sa tin post negru 12 vineri in sir.  Pan’
atunci poate mi se intoarce omu”. In fata lui Dumnezeu ea se arata intotdeauna
“umilinta si cu fruntea plecata”.
Femeia avea de multe ori o infatisare “incruntata si dusmanoasa”, “se uita numai cu
suparare si i-au crescut tepi de aricioaica”, dar numai mdatorita faptului ca “ea era
plina de ganduri, de patima si de durere”.
Restul personajelor o descriu ca fiind de pe alta lume “Femeia asta trebuie sa fie de
pe alta lume; cele de la noi sint mai prietenoase; taie cu vorba nu cu baltagul” sau
din contra, ca o femeie misterioasa si care cunoaste bine comportamentul
oamenilor, dar ea la randul ei nu era inteleasa de multi “ea era deasupra tuturor,
avea intr-ansa o privire s-o taina pe care Lipan nu era in stare sa o dezlege”, “mama
asta trebuia sa fie fermecatoare, cunoaste gandul omului”, “asta-i o dispearata”. Cu
toate acestea, unii barbati erau atrasi de iscutimea si misterul ei “daca n-as fi ovrei si
insurat si munteaca asta n-ar avea sot, intr-o saptamana as face o nunta”.
Vitoria se autocaracterizeaza ca fiind o femeie iscusita, desteapta si vicleana “eu te
cetesc pe tine, macar ca nu stiu carte” in ciuda faptului ca nu a avut parte de o
educatie superioara.
In acelasi mod, ea afirma ca Gheorghita, Minodora si Nechifor sunt toata familia ei
“eu frati n-am avut, suriroile mele au ramas departe incolo dupa alti munti si nu m-
am mai raspuns cu ei. Asa ca aicea traim numai noi cu copiii”.
Personajul principal, al romanului, Vitoria Lipan este caracterizat indirect,
dominantele sale trasaturi evidentiindu-se prin gesturi, limbaj, comportament,
fapte, vestimentatie si relatia cu celelalte personaje.
Vitoria Lipan reprezinta, in opera, tipul femeii autoritare, cumparate cu un bun
spirit de observatie. Caracterul sau bine individualizat s-a format datorita
incercarilor la care a fost supusa de-a lungul vietii. Femeia isi iubeste sotul, ca la
prima tinerete, est emereu cu gandul la el “isi aducea aminte, stand singura pe
prispa”. Desi viata alaturi de sot nu a fost intotdeauna dulce, femeia pretuieste viata
barbatului ce i-a fost alaturi mai mult decat orice. De multe ori, ea indurase si bataie
din partea sotului insa asta n-o facea sa ii poarte prica “Muierea indura fara sa
cracneasca puterea omului ei si ramanea neinduplecata cu dracii pe care-i avea”.
Asadar, ea recunoaste autoritatea barbatului si se supune cu umilinta in fata
acestuia. Vitoria isi iubeste cei doi copii, insa pare ca ea pretuieste mai mult baiatul
caruia ii puse nume Gheorghita “caci era numele cel adevarat si tainic al lui Nechifor
Lipan”, baiatul ii aminteste mereu femii de Lipan la varsta tineretii de aceea il apara
cu ardoare “il ocrotea si-l apara de cate ori in ochii lui Lipan erau nouri de vreme
rea”.
Vitoria este o femeie harnica si gospodina, stie cum sa organizeze mersul lucrurilor.
Este isteata si da dovada de pricepere atunci cand hotaraste sa o caute pe baba
Miranda “upa ce se insereaza trece la baba Miranda pe intuneric, cas sa nu o vada
nimeni”.
Femeia tine la prestigiu si nu vrea sa fie vazuta intr-o ipostaza care sa o faca subiect
de discutie in randul oamenilor, dorind ca familia ei sa fie privita ca una respectabila
in sat. Totodata ea doreste sa evite oamenii care mereu intreaba de Lipan si asta o
face sa se simta umilita si rusinata, deoarece acesti oameni ar putea crede c asotul o
parasise, fiindca nu avea ce raspuns sa le dea.
Munteanca stie ce are de facut si nu se zgarceste cand vine vorba de bani, cum ea
insasi ii recunoaste preotului “Acum n-am la mine parale, darom cda cat se cuvine
caci avem de unde”.
Vazand ca barbatul nu se intoarce, Vitoria hotaraste sa preia indatoririle barbatului,
merge la preot tocmai pentru a trimite o scrisoare lui Gheorghita prin care ii spunea
sa vanda din oi pentru a face rost de banii decesari acitarii datoriilor pe care le avea.
Ea de asemenea, va vinde o parte din produsele de acasa si-i va trimite bani.
Este asadar tipul femeii cu simt practic, stie sa se descurce si nu permite ca suferinta
pe care-o poarta sa o afecteze atat de mult, incat sa uite de gospodarie si copii. Se
simte mai responsabila si lupta pentru dreptate. Este puternica si nu se lasa
coplesita de durere. Are insa un moment de slabiciune cand, in preajma sarbatorilor
de iarna Gheorghita se intoarce acasa. Femeia il primeste asa cum se cuvine si arata
inca o data, iubirea ce i-o poarta fiului “Vitoria il primi cu mare bucurie si il saruta pe
amanoi obrajii, dupa aceea trecu in alta odaie si se incuie pe dinauntru, ca sa poata
plange singura”. Nu vrea sa para slaba in fata copiilor, in special in fat abaiatului
pentru care vrea sa fie un exemplu de urmat, acum ca simte ca sotul ei s-a prapadit.
Doreste sa-si formeze baiatul, sa-l faca sa capete un caracter puternic, ca al tatalui,
caruia ii poarta numele si cu care se aseamana fizic fapt ce o emotioneaza pe Vitoria
cand il revede.
Dupa ce isi varsa durerea in singuratate, femeia isi aminteste de indatoririle pe care
le are si se intoarce alaturi de copii, parand ca toata suferinta s-a scurs, insa ea o tine
ascunsa in suflet si nu o exteriorizeaza pentru copiii sai.
Ca mama, Vitoria este iubitoare si blanda, insa doar fata de Gheorghita, greseste
facand diferenta intre el si Minodora, fata de care este aspra si dura, certand-o si
vorbindu-i pe un ton in care se resimte dojana “Vitoria il admira (pe Gheorghita) din
cealalta parte a masutei, Minodora se cuibarise pe un scaunel, jos, gata sa sara de
cate ori trebuia ceva”. Nu acorda importanta fetei, pe car eo pune pe planul al doilea,
ocupandu-se doar de baiat, acesta fiind in ochii mamei cel mai de pret. S-ar putea ca
Vitoria sa aiba acest comportament fata de Minodora doar fiindca ea stie ce
inseamna statutul de femeie, stie cat a trudit si cum arata viata muntenilor de la
Magura Tarcaului.
Vitoria Lipan este o femeie agera, are gandirea limpede si o strategie bine cugetata.
Doreste sa porneasca in cautarea lui Lipan dupa ce va termina de postit cele 12
vineri. In aceasta calatorie o va insoti Gheorghita, tocmai pentru a-i da baiatului o
lectie importanta care sa-l faca sa se matrizeze. Baiatul pare sa nu inteleaga
atitudinea mamei ceea ce pe Vitoria o preocupa si face ca durerea sa fie mai
apasatoare “Ofta cu naduf si incepu sa se stranga masa, cu miscari smucite”. Se simte
neinteleasa, dar nici nu ar vrea sa-si spuna durerea ce-i macina sufletul Ïn
inchipuirea ei banuiala care intrase insa era un vierme neadormit”.
Incepuse sa reflecteze tot mai mult asupra ceea ce are de facut, se consulta in sinea
ei si voia sa-si puna ordine in minte si in suflet “Din fata nadejdii pe care si-o pusese
in singurul barbat al casei intelgea ca trebuie sa dea inapoi”.
Se simte singura, fara sprijin, pe Gheorghita il vede nepretgatit pentru ceea ce ii
pregatise si asta o face sa se inspaimante de intensitatea cu care fiinta launtrica se
zbate in ea. Are o vointa de fier si este capabila sa indure orice pentru a obtine un
rezultat, un semn. Are vorba taioasa si spune lucrurilor pe nume si propriul copil
“Asa se spune, ii raspunse maica-su dar sa stii ca pentru noi nu mai poate fi nici
bucurie, nici belsug”. Doreste sa isi trezeasca baiatul la realitate si sa-l motiveze sa-i
taie din elan, sa-l faca sa inteleaga situatia in care se afla. Este sigura pe afirmatiile
pe care la face si reuseste sa provoace neliniste atunci cand prevesteste ceva “Nu te
uita urat Gheorghita, ca pentru tine de-aici inainte incepe a rasari soarele”.  Isi
cunoaste abilitatile si prin istetimea vorbelor stie cum sa i se adreseze baiatului Ë u
te cetesc pe tine, macar ca nu stiu carte, intelege ca jucariile au stat. De-acu trebuie
sa te arati barbat. Eu n-am alt sprijin si am nevoie de bratul tau”. Sfaturile parintesti
ii inmoaie sufletul lui Gheorghita, Vitoria putand sa se bucure de faptul ca modul de
abordare folosit daduse roade. Femeia este foarte credincioasa si cauta un semn din
partea Sf. Ana, mergand cu Gheorghita la Manastirea de la Bistrita. Aici ea simti ca
primise inca un semn care vesteste moartea lui Lipan. Monahul de la manastire o
indeamna pe femeie sa mearga la autoritati si ea aculta.
Despre munteanca se poate spune si ca este o fire sociabila, careia ii place sa
comunice si sa intre in vorba pana si cu necunoscutii, […] “dupa ce a stat multa
vreme de vorba cu femei venite din locuri departate”. Femeii ii place sa aiba mereu
programul zilei de maine bine pus la punct, este calculata si actioneaza numai dupa
ce se gandeste indelung la ceea ce va face Ea ramane singura, supt candela si supt
icoane, gandindu-se atintit ce are de facut a doua zi”. Ii place sa rezolve problemele
dupa propria-i lege fara sa tina cont de legile lumesti”[…] nu i-a pasat si n-a avut
nevoie de niciun fel de slujbaj al mariei sale”. Desi hotarata si cu un plan bine pus la
punct, femeia are o oarecare retinere de a duce la bun sfarsit ceea ce isi propusese”
[…] insa fata de o lume necunoscuta pasea cu o oarecare sfiala “. Se simte
complexata de faptul ca este o taranca care pana acum nu mai iesise din satul sau, de
aceea ii este  teama ca ar putea sa-i taie calea printre necunoscuti.
Dupa ce Vitoria Lipan se infatiseaza subprefectului, acesta ii sugereaza ideea de
moarte a lui Lipan. Ea stia ce are de facut mai departe si este si mai hotarata ca pana
acum sa faca dreptate sotului.
” Avand intr-ansa stiinta mortii lui Nechifor Lipan si crancena de durere, se vazu
totusi eliberata din intuneric” […] “incepu a pune la cale indeplinirea unor hotarari
mari”. Este foarte convinsa de ceea ce are de facut, in ea nascandu-se dorinta de
razbunare “N-am sa mai am hodina cum n-are paraul Tarcaului, pan’ ce l-oi gasi pe
Nechifor Lipan”, “sa stie si altii cat mi-i de neagra inima”. Dupa ce pusese totul la
punct in gospodarie, ca o buna administratoare, Vitoria o duse pe Minodora la
manastire, moment ce reflecta atitudionea rece a mamei fata de fiica “copila plangea
in pumni, iar obrazul maica-sa parca era un portret neclintit”. Este distanta si nu isi
arata afectiunea si nici durerea, vrand sa para in continuare o femeie puternica.
Fata de Gheorghita ea devina mai autoritata, baiatul ascultand intocmai indicativele
mamei “flacaul inviinta si asta, in tacere”.
Vitoria, sotia lui Lipan, dovedeste ca se pricepe sa negocieze, reusind sa-l convinga
pe domnul David sa-i cumpere produsele cu pretul pe care ea il stabilise.
In drumul sau, Vitoria intreaba de Lipan, insa agera la minte, nu spune ca-i este sotie
si pentru ce il cauta si inventeaza povesti, spunand ca Lipan ii este dator cu niste
bani.
Cand femeia vrea sa plateasca domnului David pentru gazduire, ea cere bani
“marunti de cateva mii”pentru ca este precauta, vrea sa se pazeasca de hoti “Nu
vreau sa se simta ca am cu mine ca sa nu ispitesc pe nimeni.” Este agera la minte si
stie ce are de facut, se poate spune ca reprezinta tipul femeii cu judecata, ce are o
strategie buna ce-i dovdeste inteligenta.
Vitoria are convingerile si credinta proprie pe care si-a format-o de-a lungul vietii
fiind si o femeie conservatoare “Nu stii ca Dochia isi scutura cojoacele si dupa aceea
le intinde la soare?”, “Toate stateau ca-ntr-o asteotare. Cand vor porni iar la vale
puhoaiele, trebuiau sa duca o veste noua. Asa dezlega Vitoria intelesul acestor
infatisari schimbate”, “numarand zilele, sarbatorile si posturile dupa moda
papistasilor”, “au baut pe rand in acelasi pahar, neuitand sa inchine pentru mort”. Cu
toate astea, VItoria este o femeie credincioasa, care se roaga lui Dumnezeu, merge
prin manastiri si preoti, are incredere in ei si le asculta sfaturile. “Dumnezeu prin
Sfanta de la Bistrita, a adus-o pe dansa, pe cai ocolite, tocmai unde trebuia ca sa-si
gaseasca pe cel drag, sa-l ridice din locul pieirii si sa-l puie in pamant cu toate
randuielile stiute”, “Iar cine ucide un om nu se poate sa scape de pedeapsa
dumnezeiasca”, “poate a da Dumnezeu sa ma mai opresc pe la dumnealui vreodata”,
“Preotii au cerut lui Domnu Dumnezeu pace pentru sufletul robului sau, apoi au
cantat cu glas inalt vesnica pomenire”, “ce ti-a dat Dumnezeu, nu poti imprumuta.”,
“ochii Vitoriei se intristara si se intoarsera catra rasarit, la icoane. Facand trei cruci,
femeia saluta pe sfinti”, “astept de la Dumnezeu sa se faca lumina. Hotararea Lui are
sa cada la vreme”.
Femeia se simte ofensata de-a lungul drumului cand oamenii o subapreciaza si nu ii
vad inteligenta: “De unde stii ca-l cheama Macovei?” “Cum sa nu stiu daca asa-i scris
pe firma, deasupra usii? Dumitru Macovei (Gheorghita), “Vad ca toti santeti cu cap si
cu invatatura. Numai eu is o proasta”.
Vitoria isi respecta cuvantul dar, dovedindu-se de incredere: “Poftim si tie,
Neculaies, paralele pe care ti le-am fagaduit”.
Ea isi iubeste sotul cu adevarat “au baut pe rand…neuitand sa inchine si pentru
mort”. Doreste sa faca dreptate, isig aseste energia necesara pentru a o lua de la
inceput si puterea de a continua pentru a-si indeplini scopul “Cu asa glas a strigat,
incat prin toti cei de fata a trecut un cutremur. S-a daramat in genunchi; si-a rezemat
fruntea de margineasicriului.”, “Cum de-am gasit in mine atata putere sa rabd atatea
si sa implinesc toate”.
Vitoria are un suflet bun si este educatia deoarece nu uita sa le multumeasca celor
care o ajuta, iar cu cei necunoscuti se poarta ca si cu niste prieteni: “Spune lui
domnul Toma ca-l multamesc…si spuen mamuca-ta vorbe bune”, “Vitoria a primit
plosca si a facut frumoasa urare miresei. Arata vesela fata si limba ascutita, desi s-ar
fi cuvenit sa fie scarbita, cace se ducea la rai datornici”, “Veniti cu tot cu nevestele
dumneavoastra. Tare frumos va povestesc.
Pentru Gheorghita, Vitoria este un model, cea care il iarta si il sustine, il ajuta se sa
maturizeze si il sprijina mereu. Conducandu-l cu siguranta, dar si cu asprime, femeia
il lasa pe fiul ei sa actioneze doar atunci cand stie ca s-a maturizat. “Gheorghita,
hatari ea, tu sa stai aici sa priveghezi pe tatu-tau.”, “Eu am encazul meu. Fa cum
spun.”,”Fac cum spui, se invoi Gheorghita”, “Impus de un alt tipat al femeii, feciorul
mortului simti in el crescand o putere mai mare si mai dreapta a ucigasului. Primi pe
Bozga in umar, i-l dadu indarat, apoi il lovi scurt cu muchea baltagului, in frunte.”
Vitoria joaca rolul vaduvei nevinovate, credule, putin superficiale: “Ca o femeie
necajita ce ma aflu am venit la niste prietini.”, “Sa ma fereasca Dumnezeu sfantul de
un gand rau, ori de o banuiala.”, “Si-a fi gasit alta femeie, ranji Bogza. Asta se poate,
primi munteanca, zambind si ea palid, numai sa nu fie cea cu dinti ranjiti.” Astfel ea
isi ascunde adevarata personalitate luand prin surprindere pe cei doi ciobani care l-
au omorat pe Lipan.
Inteligenta ei si logica sa impecabila sunt calitatile care au ajutat-o sa culeaga cu
atentie informatiile necesare si sa reconstruiasca momentul omorarii lui Nechifor.
Cu mult tact si ambitie, ajutata si de spiritul sau justitiar reuseste sa descopere
criminalul mai repede decat jandarmii. Vitoria gaseste slabiciunile omului si il
provoaca, astfel criminalul se rpeda si ii cere iertare.
La sfarsitul romanului, femeia isi reia cursul vietii, preocupandu-se de gospodarie si
de MInodora “S-apoi dupa aceea ne-am intoarce iar la Magura, ca sa luam de coada
toate cate-am lasat. iar pe sura-ta sa stiu ca niciun chip nu ma pot imecei ca sa-o dau
dupa feciorul acela nalt si cu nasul mare al dascalitei lui Topor’”. Pentru femeie,
moartea sotului reprezinta inceputul unei noi vieti, in care va trebui sa-si asume mai
multe responsabilitati.
Gheorghita, fiind deja format ca adult prin maturizar4e, ii da incredere mamei sale,
acesta bazandu-se pe el pentru a substitui absenta tatalui din casa.
In concluzie, personajul literar Vitoria Lipan se incadreaza in tipologia femeii
justitiare si hotarate care reuseste sa-si duca la bun sfarsit misiunea care i-a fost
menita.
In opinia mea, personajul descris impresioneza prin calitatile sale, dar si prin
slabiciuni, reusind sa isi duca viata mai departe indiferent de circumstante.