TRATAMENTUL SIFILISULUI

cu

PREPARATUL EHRLICH-HATA 606

------- OO-------

STUDIU
ASU PRA R E Z U L T A T E L O R PÂNĂ ACUM O BŢINU TE

DE

D-r G E O R G E M IL E T IC IU
M edic P rim ar al Sanatoriului M ado na-D ud u

Cu p o r t r e t u l p r o fe s o r u lu i P a u l E h r lic h ş i o v ig n e tă ( s p iro c h e te
p a l i d e S c h a u d in n ) .

Institutul Grafic «SAMlTCA»

l. SAMlTCA şi D. BA RAŞ.— S o c ie ta t e în c o m a n d ită , C r a i o v a

19 1 0 .
 TRATAMENTUL SIFILISULUI
cu

PREPARATUL EHRLICH-HATA 606.

 TRATAMENTUL SIFILISULUI
cu

PREPARATUL EHRLICH-HATA 606

STUDIU
ASUPRA REZULTATELOR PÂNĂ ACUM OBŢINUTE
DE

D-r G E O R G E M IL E T IC IU
M edie P rim ar al Sanatoriului M ado na-D ud u

C u p o r t r e tu l p r o f e s o r u lu i P a u l E h r lic h ş i o v ig n e tă ( s p ir o c h e te
p a lid e S c h a u d in n ) .

Institutul G ra iic «SAMITCA»

I. SAMITCA şi D. BARAŞ.— S o c i e t a t e în c o m a n d it ă , C r a i o v a
1 9 1 0 .

78,714
 D E ACELAŞI AUTOR

1) A l c o o li s m u l . - E f e c te l e sale fizice şi m orale asu p ra populaţiunei. Teza

in augurală. Bucureşti. 1881. (Broşură d e 102 pag.)
2) M e l a n c o l ie d e l i r a n t ă . — O b se rv a ţiu n e clinică. (Revista « S p italu l. B u ­
cureşti, No. 4, 1881).
3) N o ţ i u n i i s t o r ic e a s u p r a a l c o o l i s m u l u i . — (Progresul m ed. rom ân.
No. 27. 1881).
4) A b c e s c e r e b r a l . — (Rev. «Spitalul» No. 11. 1888).
5) C o n s i d e r a ţ i u n i a s u p r a t r a t a m e n t u l u i a l i e n a ţ i l o r . — Craiova. 1889.
(Broş. de 72 pag.)
ti) S t u d ii p s i h i a t r i c e . —Craiova. 1895. (Broş. d c 120 pag. cu 3 planuri).
7) E m p i r i s m u l î n m e d i c i n a m o d e r n ă . — (Rev. «Spitalul» No. 3 şi 4.1897)
8) A f e c ţ i u n i le s i m u l a t e şi m ij l o a c e le d e a l e r e c u n o a ş t e d e Dr. W.
D e rblich şi Dr. G . Mileticiu. Craiova 1902. (Voi. d e
35 5 pag.)
9) L’H o s p ic e M a d o n a - D o u d o u d e C r a i o v a . — C o m p te ren du d e s An-
n<5es 1891 -1904. A vec con sid era tio n s s u r l’assistancc
d e s ali6n£s e n Roum anie. 1905. Craiova (Broch. d e
136 pag.)
10) D a r e d e s e a m ă d e s p r e o c ă l ă t o r i e ş t i in ţ i f i c ă în A u s tr i a şi G e r ­
m a n i a — Craiova. 1907. (Broş. d e 4 7 pag.)
11) S i n u c i d e r e a î n e t a t e a j u v e n i l ă . — S tu d iu psihologic. (Rev. «Arhiva».
laşi. No. 2 şi 3. 1909).
12) Al X X -le a C o n g r e s a l n e v r o l o g i l o r şi p s i h i a t r i l o r f r a n c e z i şi b e l-
g i a n i de la Bruxelles-Liege 1—8 A u g u st 1910. Craiova.
1910. (Broş. d e 3 6 pag.)
Profesorul PA UL EHRLICH.
 N o u a m etod ă curativă a profesorului Ehrlich dela
Frankfurt pe M ain, bazată p e un preparat arsenical,
a p ro d u s un interes febril, nu num ai în lumea m e­
dicală ci şi în cercurile cele mai întinse ale publicului.
Acest interes general se explică în m o d logic prin
enorm a însem nătate a sifilisului, nu numai din punctul
d e vedere individual, ci şi social. D escoperirea savan­
tului dela Frankfurt are o valoare şi mai capitală, de
oarece este vorba despre un tratam ent abortiv al
sifilisului, o vindecare radicală.
C ă mercuriul şi iodul influenţează în m o d favo­
rabil asupra sifilisului era ştiut de m ult— dar dacă în
adevăr îl vindecă în m o d radical — era o problemă
nerezolvată până acum câţiva ani. M edicul 1111 eră în
m ăsură a constata la un bo lnav dacă în adevăr e co m ­
plet vindecat, sau dacă boala stă ascunsă în corp,
gata a irupe în orice m o m e n t din nou cu îndoită
vehem enţă. Leziuni tardive, precum tabesul, paralizia
generală progresivă, etc., atârnau ca sabia lui D am o-
cle pe capul celui atins d e pecatele tinereţei. D e acea
mercuriul şi iodul era abuzat p e scara cea mai în ­
tinsă nu num ai de lumea extramedicală, ci şi d e cea
medicală. Acest abuz în tim pul din urmă a luat nişte
 proporţiuni en o rm e. Paralitici generali, apoplectici,
tabetici, prim eau câte 8 0 — 120 injecţiuni mercuriale,
ceace naturalm ente grăbea ruina lor completă atât
fizică cât şi m in ta lă ; p entru un sim plu ulcer a căruia
natură sifilitică era mai mult decât dubioasă, tânărul
era intoxicat cu mercur, dantura sa nimicită şi uneori
chiar extropiat, acul seringei atingând un nerv im por­
tant. Această mercurializare exagerată a trebuit să aducă
în tim pul din urmă o reacţiune, şi între diferitele pu-
blicaţiuni, lucrarea profesorului O . R osenbach dela
Berlin intitulată: „Problema sifilisului şi legenda des­
pre acţiunea specifică a mercuriului şi iodului" '),
se distinge printr’o violenţă de limbagiu, precum rar
am citit o carte. In toate afecţiunile parasifilitice s u b ­
sem natul neavând decât decepţiuni, am ren u n ţat cu
desăvârşire d e zece ani la tratamentul mercurial, atât
în serviciul m eu dela Sanatoriul M a d o n a -D u d u , cât
şi în clientela particulară.
Cauza acestui tratam ent pot zice empiric al sifili­
sului era, că agentul provocator, virusul sifilitic, eră
cu totul necunoscut.
Gestiunea sifilisului s ’a clarificat dintr’odată prin
marea descoperire a lui Schaudinn, care a găsit un
micro-organism, Spirocheta palida, ca provocatorul
sifilisului. In urmă, M ecinicov şi Roux, au dem onstrat
în m od experimental, că maimuţele sunt susceptibile
a căpăta sifilisul, ceeace a deschis o vastă cale pentru
') P rof. D r. O. Rosenbach in B erlin. D as Problem der Syphilis,
and die Legende von d e r specifischen W irk u n g d e s Quecksilbers und
lods. V e rlag H irschw ald , Berlin 1903.
cercetări ulterioare şi a elucida în m od experimental
num eroase problem e patologice şi experimentale. In
fine, a venit o a treia descoperire de cea mai mare
importanţă, datorită lui W asserm ann, Bruck şi Neisser,
adică serodiagnosticul, care ne p u n e în stare a deter­
mina dacă individul este sifilitic ori nu, sau dacă în
urma tratam entului, el este vindecat ori nu.
A cestor savanţi în lupta contra teribilului flagel
social, s ’a asociat un n o u luptător, profesorul Paul
Ehrlich, director al Institutului pentru terapia experi­
mentală dela Frankfurt. Acest savant are o reputaţie
universală prin num eroasele sale lucrări din terapia
experimentală, chemoterapia, seroterapia şi histologie.
N ăscut în 1854, fost asistent al profesorilor Frerichs,
G erhard t şi Robert Koch, a trecut în anul 1899 dela
Berlin la Frankfurt. In toate lucrările sale se distinge
printr’o scrupulozitate metodică. In timpul din urmă
s ’a făcut cuno scut prin cercetările sale asupra trata­
m entului boalei som nului.
D escoperirea profesorului Ehrlich, nu este din în­
tâmplare, ci rezultatul unei m unci asidue îndelungate
de ani, încoronarea finală a unui studiu neîntrerupt,
continuat pas cu pas, p e nenum ărate căi, pe n e n u ­
mărate variante, pe nenum ărate preparate şi substanţe.
S au du pă cum s ’a exprimat prea just profesorul dr.
H erxheim cr într’o conferinţă înaintea medicilor ora­
şului Frankfurt '), profesorul Ehrlich la întrebuinţarea
arsenobenzolului contra sifilisului a dem onstrat din
') D eutsche M edizinische W ochenschrift, No. 33, dela 18 Aug. 1810.
nou, că adevăratul progres în ştiinţă putem aştepta
mai curând atunci, dacă clădim edificiul piatră cu
piatră. C e m uncă titanică, ce tenacitate admirabilă a
trebuit să des volte acest savant, până să găsească un
preparat, care distruge micro-organisrnul pătruns în
corpul om ului. Preparatul lui Ehrlich— sau dup ă d e n u ­
mirea sa completă, preparatul Ehrlich-Hata 606, de
oarece medicul japonez dr. Hata, a conlucrat în in­
stitutul său şi a fost al 606-lea preparat experim entat
— este un preparat arsenical — dioxydiamidoarseno-
beniol — sau p e scurt arsenobenzol.
Efectele b u n e ale arsenicului asupra u n o r forme
ale sifilisului erau de m u lt cunoscute, mai ales în acele
cazuri, în care mercuriul a răm as fără efect sau era
contraindicat. P rim a etapă în tratam entul antisifilitic
prin preparate arsenicale, a fost acum zece ani des­
coperirea atoxilului, dar cu care medicii nu s ’au p u tu t
familiariza din cauza toxicităţei sale. însuşi profesorul
Ehrlich a recunoscut că nu num ai atoxilul, ci şi alte
preparate arsenicale organice, vindecă sim ptom ele unor
afecţiuni cauzate prin spirochete. Mai cu seamă s ’a
observat, că arsenacetina şi arsenofenilglicina au o ac­
ţiune specifică asupra manifestaţiunilor sifilitice. Dar
din nenorocire toate aceste preparate erau însoţite
adeseori d e unele desavantaje neplăcute, ori chiar nocive,
precum de exem plu la atoxil se observă uneori ca
complicaţie gravă o atrofie incurabilă a nervului optic.
Descoperirea profesorului Ehrlich, ca orice lucru
n o u a fost discutată şi com entată mai întâiu d e presa
politică, care entuziasm ată a ad u s ştiri uneori fan­
tastice, că noul m edicam ent vindecă nu num ai sifilisul
ci şi paralizia generală şi alienaţiunea mintală. P e de
altă parte din lum ea medicală s ’au ridicat unele voci
nu num ai sceptice, dar chiar cari contestau orice va­
loare serioasă noului tratam ent; ce e drept însă, aceste
voci nu ereau decât prea puţine. In orice caz aceste
enunciaţiuni erau cu totul pripite, cestiunea nefiind
încă com plet studiată pe baza unui material suficient
de num eros, din cauza tim pului d e studiu relativ scurt.
P e tim pul congresului nevrologic şi psihiatric dela
Bruxelles-Liege (1— 8 A u g u st a. c.) am discutat cu n u ­
meroşi colegi francezi şi belgiani cestiunea noului tra­
tament, cu care ocaziune am constatat, că descoperirea
profesorului Ehrlich, încă nu a atras deosebita aten­
ţiune a cercurilor medicale ale Franţei şi Belgiei.
D u p ă terminarea congresului medical dela Bru-
xelles-Liege, am plecat în G erm ania spre a studia m e­
to d a profesorului Ehrlich şi a ’mi da seam ă în per­
soană de rezultatele obţinute până acum, cu prepara­
tul arsenical. Ca să fiu cât de bine orientat în ces-
tiune, am căutat mai întâiu d e toate, să-mi procur tot
ce s ’a publicat până acum prin revistele medicale ger­
m ane cât şi în monografii, în privinţa noului tratament.
P rin o asem enea m etodă în studiul unei cestiuni de
o atare valoare, medicul observator îşi poate da seama
cu toată obiectivitatea cerută.
Astfel înainte de a ex pune cele văzute de mine
la Berlin, dau în extract cât d e com plet observaţiu-
nile clinicianilor cari au întrebuinţat şi studiat noul
tratam ent antisifilitic.
Prima m onografie este publicată în luna Iulie a. c.
de dr. Jo h an n es Bresler dela institutul de boalele
mentale la Luben în Silesia prusiană, prin care refe-
rează despre rezultatele p ân ă acum obţinute cu m e­
toda Ehrlich-Hata, d u p ă comunicările în diferitele re­
viste medicale ').
In luna Septem vrie 1909, profesorul Dr. Alt dela
ospiciul d e alienaţi U chtspringe aproape d e Berlin, a
primit din partea profesorului Ehrlich noul preparat
arsenical, care poartă formula chimică Ci 2 Hi 2 O 2 N 2
As 2 , prezentat de către dr. Bertheim, colaboratorul
savantului dela Frankfurt. Primele experimente, au fost
făcute asupra animalelor d e dr. Hata. P rin num eroase
încercări în institutul de terapie experimentală dela
Frankfurt, s ’a probat că preparatul vindecă prin o sin­
gură injecţiune febra recurentă la şoareci şi şobolani,
asem enea că cobaii sifilizaţi sunt influenţaţi în modul
cel mai favorabil. Profesorul Alt, a experim entat mai
întâiu asupra câinilor, apoi doui medici din institut au
încercat injecţia asupra persoanei lor, spre a ’şi putea
da seam a cu exactitate asupra sim ptom elor produse
prin m edicam ent; în urm ă abia s ’a trecut la studiul
experimental asupra bolnavilor. La 23 bolnavi, cei
mai mulţi paralitici, s ’a făcut câte o singură injecţie
d e 0 .3 0 din su bstanţă; din num ărul de 18 bolnavi

') Dr- Johannes Bresler. D ie Syphilisbehandlung m it d em F.hrlich-

H ata-schen M it lei. Hallc a S. 1910, B roşură In 8 de 30 pag.

>
cu reacţiunea positivă a lui W asserm ann, 2 au pier-
d u t’o cu desăvârşire, 2 au prezentat o dim inuare mar­
cantă, iar 3 o dim inuare mai slabă. Eliminarea arse-
nului a fost lentă, de oarece încă zece zile d u p ă in­
jecţie s ’a constatat arsenul în urin ă ; asem enea s ’a
constatat o leucocitoză considerabilă.
Rezultatele obţinute la paralitici nefiind conciliante,
profesorul Alt s ’a adresat medicului primar al spita­
lului dela M agdeburg, dr. Schreiber, spre a încercă
preparatul la bolnavii atinşi de sifilis recent. Rezultatul
obţinut în 2 7 cazuri de sifilis florid cu 0.30 din su b ­
stanţă, au fost d e a drept stupefiante, dup ă propria ex­
presie a profesorului dr. Alt într’o conferinţă ţinută
la M a g d e b u rg 1). A utorul referează că: ulcerile iniţiale
deja după puţine zile au regresat în m od vădit, tot
asem enea şi scle ro z area; erupţiunile tegum entare ma-
culo-papuloase, din cari unele cu caracter ulcerosecre-
tant au devenit palide ori s ’au uscat, cicatrizându-se
com plet, astfel că nu răm âneau decât simple pete
pigm entate. Ulceraţiile sifilitice pe labie se vindecau
în m o d com plet după puţine zile. P ap ule late şi tur-
gescente situate p e an u s şi vagina, au devenit palide,
şi au regresat în c u r â n d ; iar în câteva cazuri cu totul
grave, au dispărut fără urm e d u p e un tratam ent de
patru săptămâni. U n ulcer terţiar foarte întins şi re­
fractar tratam entului p ân ă acum uzitat, situat pe fesă,
d u p ă trei săptăm âni a dispărut aproape în m od com ­
i) P rof. D r. Alt. Das neueste Ehrlich-H ata-praeparat g e g e n Sy-
philis. M tlnchener med. W ochenschrift. 15 M artie 1910,
plet. Cel mai repede — în câteva zile — se vindecă
anginele specifice atât de rebele tratamentului.
F e n o m e n e neplăcute d u p ă injecţie nu s a u observat,
afară d e dureri în locul injecţiunei cu ridicarea tem-
peraturei corporale până la 3 8 6, la unii bolnavi. C u
puţine excepţiuni s ’a îm bunătăţit starea generală, iar
greutatea corporală s ’a urcat în m o d regulat— excep­
tând trei cazuri. D in cele 2 7 persoane tratate, care
toate au av u t reacţiunea lui W asserm ann, în scurtul
interval d e observaţie, 4 au pierdut reacţiunea.
Dr. W. W echselm ann, medic şef al secţiunei der­
matologice din spitalul Rudolf W irchow din Berlin,
în m emorabila şedinţă a societăţei medicale la 22
Iunie 1910, a făcut o primă com unicare bazată pe
8 0 cazuri '). Deja aceste prime observaţiuni erau pen­
tru acest autor atât de conciliante, încât cu toată c o n ­
vingerea îşi exprimă părerea, că nici observatorul cel
mai sceptic nu se va putea înd o i; că noul medica­
ment are o influenţă atât de rapidă şi atât de radi­
cală asupra sirnptom elor sifilisului în toate formele
sale infecţioase, precum nici departe nu se observă
la celelalte mijloace terapeutice până acum uzitate.
D r. W echselm ann se exprim ă textual: „D om nilor,
vindecarea este aşa de rapidă, în cât nici nu p u ­
tem dem onstra pe pacienţi, de oarece chiar după
puţine zile nu se mai poate observa nimic la dânşii,
şi părăsesc spitalul “ .
') S anit-R at D r. W. Wechselmann, Uber die B ehandlung d e r Sy -
philis m ii D ioxy-diam idoarseno-benzol. B erliner Klinische Wochenschriff,
No. 27, 4 Iulie 1910.
 La o femce atinsă d e un sifilis papulos de natura
cea mai gravă, puţine zile d u p ă injecţie s ’au eliminat
crustele, a dispărut induraţia, astfel că azi procesul
sifilitic se poate considera ca vindecat.
La un pru nc atins de sifilis ereditar, prezentând
sifilide grave pemfigoide şi papuloase, la începutul lui
Aprilie ’i s ’a făcut injecţie, iar azi (22 Iunie) poate
fi considerat ca com plet vindecat, p ro b a t şi prin
reacţiunea lui W asserm ann.
Alt pacient atins de rozeola, şancru eroziv pe
penis, sifilom p e buza inferioară, în mărimea unei
piese de cinci mărci, un b u b o n submaxilar cât un
ou de g âscă; la 2 0 Mai, a prim it o injecţie de 0.40
Ehrlich-Hata, iar la 2 Iunie ulcerile au fost reduse
cât o piesă de zece pfenigi, şi ganglionul cu totul
micşorat în volum Fricţiunile mercuriale anterioare
au răm as fără m are efect.
La o fată atinsă de papule p e migdale, pe arcul
palato-glosic şi pe labiele pu d en d e, o p t zile după
injecţie au dispărut toate aceste manifestaţiuni destul
de grave.
U rm ătorul caz dem onstrat auditoriului, însuşi dr.
W echselmann îl designează cu epitetul „ap ro ap e in­
credibil “ . Pacientul cu şapte luni înainte a av u t un
efect primar, iar patru săptămâni în urmă o erupţiune.
Dela 2 8 N oem vrie 1909 — în Martie 1910, a primit
35 injecţiuni d e calomel şi salicilat de mercur. La 5
Mai 1910 fiind prim it în spitalul Virchow, a prezintat
urm ătorul aspect: slăbit până la schelet, tegum entul
de coloraţie cadaverică, faţa sem ănând cu un cap de
mort, exprim ând dureri mari. Atât pe faţă cât şi pe
corp se găsesc nu m eroase cicatrice şi ulcere în m ă ­
rimea unei piese de zece pfenigi, unele mai mari aco­
perite d e cruste, interesând tegum etul până în ţesutul
celulos subcutanat. Nasul exhală o fetiditate cada­
verică, septul este perforat, iar vom erul şi scoica in­
ferioară stângă în stare cangrenoasă. înghiţitul este
imposibil din cauza durerilor atroce, de aceea paci­
entul trebuie alimentat cu s o n d a esofagiana şi prin
clisme nutritive. Pulsul mic, d e tensiune slabă, 120
p e minut. D e oarece în urma injecţiunilor cu iodipin
starea pacientului s ’a agravat şi mai mult, la 21 Mai
’i s ’a injectat 0,40 Ehrlich-Hata. Durerile au fost m o ­
derate şi nu s ’a observat urcarea tem peraturei co rp o ­
rale. D u p ă trei zile s ’a ameliorat starea generală, iar
la 2 6 Mai a început vindecarea generală. Părţile osoase
ale nasului atinse de gravul proces sifilitic s ’au elimi­
nat în m o d total, iar fetiditatea a dispărut cu desă­
vârşire. La 3 0 Mai toate ulcerile au fost parte cica­
trizate, parte pe cale d e cicatrizare. La 7 Iunie a în ­
ceput pacientul să înghită bucatele şi să se plimbe.
G reutatea corporală s ’a augm entat dela 4 1 V2 kilo­
gram e la 49 kilograme, dela 21 Mai până la 2 2 Iunie.
Tocm ai două luni în urmă, la 22 A ugust, su b ­
sem natul am av u t ocaziune a examina în secţia der­
matologică dela spitalul V irchow pe acest pacient. D-l
dr. W echselm ann prezentându-1, ne declară, că nu a
fost un bolnav ci un m urib und, aproape un cadavru.
Am constatat cicatricele indelibile ale gravului proces
trecut, dar individul avea toată aparenţa unui om cu
totul sănătos, fiziceşte îm puternicit, moralul excelent,
deglutiţiunea normală. A primit 3 injecţiuni din cauza
gravităţei cazului.
In aceeaşi dare d e seam ă dr. W echselm ann mai
descrie trei cazuri de sifilis grav, u n caz de sifilis ce­
rebral şi testicular, şi dou ă cazuri cu totul refractare
tratam entului uzual în curs de ani. O singură injec-
ţiune de 0 ,4 5 din preparatul arseno-benzol a ad u s un
rezultat frapant. La unul din aceste cazuri, s ’a obser­
vat o stare febrilă ce a d urat patru zile, cu urcarea
tem peraturei până la 3 9 :t, cu dureri mari.
D u p ă cercetările m icroscopice făcute în serviciul
d-rului W echselm ann, spirochetele dispar chiar în
prim a zi după injecţie, în an u m e cazuri după mai
m ulte zile. D ar în g en ere a d o u a zi deja, spirochetele
par tumefiate şi mai trândave în mişcările lor. Acest
fapt am av u t ocaziune a constata la reprezentaţia cine­
matografică la 2 A ug ust la Bruxelles p e timpul c o n ­
gresului al XX-lea nevrologic şi psihiatric franco-bel-
gian, la care am luat parte.
Complicaţiuni din partea ochilor n ’a observat dr.
W echselm ann ; din contră, o pacientă la care s ’a co n­
statat cu dou ă luni înaintea injecţiei o nevrită optică,
în urm a injecţiei n ’a manifestat nici o modificare p a­
tologică al fundului ocular şi a răm as cu acuitatea
visuală normală.
D in cinci copii noui născuţi atinşi cu pemfig sifi­
litic doui s ’au vindecat, iar trei au sucom bat câteva
zile d u p ă injecţie; erupţiunea cutanată dispăruse, dar
inaniţia, febra şi anem ia au repus aceste organisme,
care ofereau puţină forţă vitală. La autopsie s ’au g ă­
sit în primul caz formaţiuni g u m o a se miliare în ficat, în
secundul caz g u m e ale cordului, iar în terţiul caz
pedatrofia; nici un sem n d e intoxicaţie arsenicală. D e
aceea dr. W echselm ann recom andă deocam dată a s u ­
p u n e noului tratam ent numai noui născuţi, a căror
nutriţiune este b u n ă ; el crede în posibilitatea, că prin
disoluţiunea rapidă a rnassei colosale de spirochete la
întrebuinţarea preparatului 606, se desvoltă o cantitate
atât d e m are de endotoxine, în cât are loc o intoxi-
caţiune trecătoare în adevăr, dar căreia organism ul
cel slab nu poate rezista.
Aceasta este pe scurt prima com unicare a d-rului
W echselm ann, voiu refera mai la vale alte comunicări
ale acestui observator, bazate p e un nou material cu
mult mai vast.
In aceiaşi şedinţă d e la 22 Iunie dr. Alt rele-
vează despre 150 cazuri de sifilis injectaţi cu 606.
In toate aceste cazuri s ’a făcut un exam en m inuţios
asupra eliminaţiunei arsenului; constatând că elimarea
este destul de lentă, în 10— 12 zile la injecţiile intra-
m usculare sau subcutanate, p e când la cele intra-
ven oase eliminarea se term ină în m o d rapid chiar după
d o u ă zile.
Acest autor descrie un caz extrem de grav de
icter sifilitic, precum se poate observa num ai în r e ­
giunile tropicale. Individul a avut o infecţiune sifili­
tică recentă, ganglionii foarte tumefiaţi, u n icter colosal
şi un sifilis m aculo-papulos foarte p ro n u n ţa t; noua
zile d u p ă o injecţie de 0 .4 0 Ehrlich-Hata, toate aceste
manifestaţiuni au dispărut ap ro ap e com pletam ente.
In şase cazuri de tabes relativ recent, s a u obser­
vat o ameliorare notabilă a sim ptom elor atât subiec­
tive cât şi obiective, a stărei generale, în fine a u g ­
m entarea greutăţei corporale.
La un considerabil num ăr de epileptici pe baze
sifilitice, dr. Alt, a constatat o rărire frapantă a acce­
selor. La doui indivizi atinşi d e epilepsie gravă cu
sifilis, având zilnic regulat 4 — 5 accese, astfel excitul
letal era d e aşteptat în m o d fatal, s ’a făcut injecţia
intravenoasă cu un rezultat neaşteptat, de oarece în
curs de cinci zile n ’au mai apărut accese noui. Tim­
pul d e observaţie (22 Iunie) fiind prea scurt, autorul
nu se poate p ro n u n ţa în m o d categoric, dacă sifilisul
se vindecă în m od radical prin n o u a m e to d ă ; dar
deja observarea conştiincioasă a acestor 150 cazuri, ne
dem onstrează că preparatul lui Ehrlich, prezintă toate
caracterele unui specific antisifilitic, ce n ’a existat până
acum.
In aceiaş şedinţă a societăţei medicale din Berlin,
dr. Schreiber de la M agdeburg ') com unică că a
tratat până acum 150 cazuri cu preparatul 606, din
cari 128 intramuscular şi 2 2 intravenos. In toate
cazurile a observat o dispariţiune p rom ptă a fenome-
') Berliner Ktiti. Wochenschrift. 1910. No. 27, 4 Iulie.
 nelor. In 10 cazuri, la care doza a fost probabil insufi­
cientă, după patru săptăm âni au apărut recidive. D oza
intramusculară a fost d e 0 ,4 0 — 0 ,6 0 şi 0 ,7 0 fără fe­
n o m e n e suspecte.
Tot în această m em orabilă şedinţă dr. K rom ayer
relatează despre 15 cazuri de sifilis tratate cu 6 0 6 cu
un rezultat surp rinzăto r; din cari d o u ă cazuri cu ul-
ceraţiuni întinse pe fese, g o m e subcutanate cu oase
denudate. D u p ă injecţie a av u t loc o resorbţiune
ra p id ă a infiltratului şi cicatrizare consecutivă.
Tomasczewski şi Mickley, com unică despre 17
cazuri de sifilis secundar recent, observate în clinica
profesorului Lesser. La toţi aceşti pacienţi în urma
unei injecţii d e 0 .3 0 Ehrlich-Hata, intramuscular, ma-
nifestaţiunile sifilitice au dispărut în unele cazuri foarte
îepede, iar în altele în m o d cu totul surprinzător.
Au observat urcarea tem peraturei până peste 38° mai
multe zile, iar în unele cazuri infiltrate dureroase încă
do uă săptămâni.
In şedinţa societăţei medicale imper. reg. din Viena
dela 24 Iunie 1910, docentul dr. D o r r , 1) pe baza a
5 6 cazuri injectate intramuscular cu 0 ,4 0 din prepa-
iatul 606, rezum ă observaţiunile sale în m odul u r m ă to r :
1) Rezultatele m om en ta n e s u n t deadrept surprin­
zătoare.
2) Erupţiunile tegum entului şi ale mucoasei precum
sifilidele maculoase, papuloase, onticulare şi lenticulare,
adenitele sclerozate, circumscrise sau generalizate, au
') W iener Klin. Wochenschrift. No. 26. 3 0 Iunie 1910.
 dispărut d u p ă câteva zile. N atura specifică a afecţiunei
probată prin analize la W asserrnann sau la spirochete.
3) D o u ă cazuri de sifilis malign su n t fenomenale.
Prim ul caz un soldat mai înainte foarte robust, a ajuns
a fi un schelet, d e mai m ulte săptăm âni nu se mai
putea ridica din pat, atins de un sifilid întins ulcero-
crustos p e cap, faţă, trunchiu şi extremităţi. A fost
tratat luni întregi fără nici un efect cu diferite prepa­
rate mercuriale, iod şi decoctul lui Zitmann. A primit
numai 0 ,3 0 din preparatul 6 0 6 în consideraţia stărei
sale decrepitate; a treia zi deja a început procesul
de vindecare a sifilidelor, a dispărut febra şi transpi­
raţia ce a av u t înaintea injecţiei, apoi a părăsit patul
şi azi după patru săptăm âni se simte foarte bine şi
a augm entat cu 4 kilograme. M edicul spitalului mi­
litar pusese înaintea injecţiei prognosticul letal. Al
douilea caz— o fem ee— d e patru ani suferea de mai
m ulte ulcere sifilitice d e mărimea latului mânei, tor-
pide şi adânci d e doui centimetri cu margini ridicate,
refractare oricărui tratam ent până azi uzitat. Pacienta
foarte decrepitată a fost injectată cu 0.40 Ehrlich-Hata;
imediat s ’a ameliorat starea subiectivă, iar azi după
14 zile (ziua prezentărei cazului) marile leziuni ulce­
roase s ’au um plut de ţesut granulos şi se epitelisează
dela margini.
4) Afecţiunile sifilitice tardive ale sistemului nervos,
au fost încercate în trei cazuri d e paralizie generală
progresivă cu rezultat satisfăcător. Accesele de am e­
ţeală, hemi-paresteziile şi diplopiile, cefalea, amneziile
 scriptice şi linguale s ’au ameliorat în m od notabil.
N egreşit timpul de observaţie fiind prea scurt, autorul
n u se poate p ro n u n ţa dacă această ameliorare va fi
durabilă.
5) A utorul atrage atenţia asupra faptului, că toc­
mai acele form e torpide şi staţionare în curs de mai
mulţi ani, refractare tratamentului mercurial, se am e­
liorează cel mai repede su b influenţa lui 606.
Piofesorul Pal din V iena') a încercat preparatul în
câteva cazuri d e tabes, dar num ărul cazurilor şi timpul
trecut fiind insuficient, nu s e poate încă pronunţa.
Profesorul A. Neisser dela Breslau2) la 3 0 Iunie
1910 a dat urm ătoarea părere asupra preparatului 606:
„D eja astăzi p u te m zice, că noul agent terapeutic are o
acţiune eminentă, deadrept surprinzătoare atât asupra
spirochetelor cât şi asupra p roduselor sifilitice. Spiro-
chetele dispar nu numai la sifilisul animal, ci şi Ia
cel um an d u p ă 2 4 - 4 8 ore din condilom ele si mani-
festaţiunile primare, în cari înaintea injecţiei abundau.
Reacţiunea lui H erxheim er (congestiunea şi tumefiarea
eflorescentelor maculoase şi papuloase) care apare deja
du pă 2 4 ore, este altă dovadă. In num eroase cazuri
se observă o atât d e rapidă regresiune a manifestaţi-
unilor primare, a sifilidelor papuloase, cu deosebire
a proceselor ulceroase, mai ales a sifilisului malign
încât asupra specificităţei remediului nu poate exista

'l 'f.lener Ktinische W ochenschrift. i\o. 26 dela 30 Iunie 1910

n j \ UbCr A d aSJ ,eue ^rU ch -seh e M ittel. Von A. N eisser in Bresîau .
D e u tsc h e m ed . W ochenschrift. No. 26, 3 0 Iunie 1910.
 nici o î n d o i a l ă F o a r t e categorice cuvinte ale acestui
savant de o reputaţiune universală.
C a un caz marcant, profesorul N eisser descrie o
fernee atinsă şase luni după o infecţiune sifilitică, de
manifestaţiuni grave ale sifilisului cerebral precum , ne-
vrita optică, paralizii ai m uşchilor oculomotorii, cefalea
enorm ă, şi tratată în m o d sistematic cu m ercur şi iod
fără nici un rezultat. O injecţie d e 0 ,3 0 Ehrlich-Hata
a făcut să dispară în m od rapid toate sim ptom ele
subiective şi obiective. Reacţiunea lui W asserm ann
num ai în 1 0 % a cazurilor a devenit negativă din
pozitivă, asem enea s ’au observat şi recidive. A utorul
explica împrejurarea, că dozele injectate certamente
erau insuficiente, deci încercări ulterioare trebuie să
fixeze în m od exact cuantum ul d e injectat. A mai
observat d u p ă injecţie o hiperleucocitoză puternică
(până la 38.000) care cu încetul a dispărut.
Profesorul N eisser p e baza altor num eroase ob-
servaţiuni, repetă din nou în altă lucrare1), că nu are
nici o îndoială d esp re acţiunea em inentă a arseno-
benzolului asupra proceselor sifilitice. Această acţiune
întrece cu totul, ceeace s ’a observat p ân ă acum la
m ercur şi iod chiar în efectele lor cele mai eclatante.
D e acea d e azi înainte, va fi d e datoria noastră, a
su p u n e imediat toate cazurile proaspete de infecţiune
sifilitică unui tratam ent energic cu rem ediul Ehrlich-Hata.

') Ober die B edeutung des Ehrlich-schen Arsenobenzols in der

Syp h ilis beiian d l ung.— B erlincr K linische Wochenschrift, No. 32, 1910.
 M edicul militar austro-ungar dr. S p a tz 1), şeful sec-
ţiunei sifilo-dermatologice a spitalului militar dela B u­
dapesta, face urm ătoarea com unicare asupra observa-
ţiunilor sale cu preparatul Ehrlich-Hata 606.
Injecţiunea intram usculară produ ce reacţiuni atât
locale cât şi generale destul d e turbulente. Reacţiuni
locale: dureri v eh em en te , lancinante şi înţepătoare,
cari apar o oră d u p ă injecţie şi durează adeseori
chiar trei zile. Reacţiunile generale se manifestă prin
ridicarea tem peraturei până la 3 9 ,2 care nu durează
însă decât 12— 16 ore, iar d u p ă 2 4 o re tem peratura
corporală devine cu totul normală. Adeseori apar
dureri de cap, greaţă, mare nelinişte motorică, cu d e o ­
sebire se plâng pacienţii d e senzaţie penibilă de sete
care nu poate fi cauzată num ai d e febră, d e oarece
se observă cu aceiaşi intensitate chiar la bolnavi cu
tem peratura de 37 ,5 , La un caz dr. Spatz a consta­
tat aritmie cardiacă, puls accelerat şi o stare de ma-
leză generală. In fine la u n alt caz, au apărut şase
ore după injecţie, nişte infiltrate p e corp şi faţă, de
coloare roză, în form ă d e urticaria, cu senzaţie d e
mâncărim e şi în mărimea unei piese d e 1— 5 l e i ; iar
du pă două ore, această erupţiune, de piele a dispă­
rut cu desăvârşire. T oate aceste erupţiuni ne d em o n ­
strează — zice dr. Spatz — enorm a revoluţiune ce
face substanţa în organism ul b o ln a v 2).
>) Dr. A lexiu s S p a tz. Vorldnfige M itteilung ttber die m it dem
Ehrlidi-H ata Priiparat behandelten syphilitisdw n Falie. — W ie n e r m ed.
W o ch ensch rift, No. 27, 1910.
2) T r e b u e n o ta t că dr. Spatz a aplicat prim ul p reparat 606. Astăzi
 D u p ă efectele vizibile ale injecţiei, medicul mili­
tar austriac relatează, că ulcerile sifilitice deja după
şase zile erau aproape cicatrizate, iar induraţiile dis­
părute. Concluziunile sale s u n t urm ătoarele: 1) In-
jecţiunile Ehrlich-Hata su n t dureroase şi dau naştere
la reacţiuni vehem en te atât locale cât şi generale ; 2}
Exantem ele şi ulcerile sifilitice s ’au vindecat cel mult
după zece zile, fără nici un traram ent local. Reacţiu-
nea lui W asserm ann în unele cazuri a devenit negativă,
în altele a rămas to t pozitivă.
D-nii J e ro n n e şi H u g g en b erg ;i) la 15 Iunie 1910
com unică înaintea „Societ. m ed. din W iesb ad en “ ob-
servaţiunile lor clinice asupra a 35 cazuri tratate cu
preparatul 606, din cari 12 intramuscular şi 2 3 intra­
v en o s cu 0 ,3 0 — 0 ,4 0 după greutatea corporală. Injec-
ţiunile intramusculare cauzează dureri, uneori foarte
violente, persistând mai m ulte zile ; iar febra ori fe­
n om ene d e intoxicare nu s ’a observat. La cele intra-
venoase apar în m od constant sim ptom e d e intoxi­
care, dar fără nici o gravitate, aparând d u p ă 1— 2 oră
şi dispărând după 8 — 2 0 ore. Aceste sim ptom e con­
sistau în dureri de cap, senzaţie d e frig (nu frisoane)
greaţă, uşoare diaree şi urcări ale tem peraturei până
la 38,5, într’un caz 3 9 ,5 şi chiar 4 0 ,0 la un om
bătrân. In cazuri de exanteine specifice aceste erup-

se injectează un preparat perfecţionat (hiperideal) la care n u se mai observă

ace ste inconveniente.
s) B erliner Klin. W ochenschrift No. 28, 1910.
ţiuni tegum entare o jumătate de oră după injecţie
prezentau reacţiunea lui Herxheimer.
In toate cazurile observate, s ’a p u tu t constata dis-
paraţiunea sim ptom elor specifice într’un m od frapant.
Spirochete nu s ’au mai găsit a doua zi dup ă injecţie,
şi anum e nici în leziunile primare nici în ulceratiunile
secundare. D o u ă cazuri au fost exam inate şase ore
du pă injecţie asupra spirochetelor, s ’au găsit deja cu
m ult rărite şi modificate într’un m o d cu totul carac­
teristic, adică cu spiralele neregulate, turtite şi depliate.
Rozeolele şi exantem ele simple maculoase au dispărut
în 2 — 5 zile, eflorescente papuloase cel m ult în trei
săptămâni, răm ânând num ai o pată pigm entată. Un
exantem hem oragie p e g am b e a dispărut în 18 zile,
un sifilid im petiginos grav pe partea păroasă a capului
în 16 zile, iar p e spate în 3 săptămâni. Condilornele
a te s ’au vindecat între 14— 21 zile, psoriază palmara
în 10 zile, plăcile m ucoase ale gurei în 7 — 10 zile.
O orchită gu m o asă în m ărimea pum nului, după 16
zile s ’a redus aproape la mărimea testiculului sănătos.
O glosită interstiţială datând d e doui ani, deja o pt
zile d u p ă injecţie a presintat o ameliorare marcantă.
D u p ă o observaţie de 13 săptămâni la cinci cazuri,
în care după injecţie au dispărut toate sim ptom ele
clinice, s ’a observat recidiva; anum e, la trei bărbaţi
reacţiunea lui W asserm ann a devenit din nou pozitivă,
iar p e ulcerile primitive aproape cicatrizate s ’au for­
mat eroziuni noui în care au ap ăru t din nou spiro-
chetele. Aceşti observatori admit, că în stratele su-
perficialc ale epiderm ului au răm as spirochete neatinse
d e preparatul 606, deci p e viitor reco m an d ă a su ­
pune în an u m e cazuri leziunile primare unui trata­
m ent local.
In adevăr în serviciul d-lui dr. W echselm ann de
la spitalul V irchow din Berlin, am văzut că în anum e
cazuri ulcerile specifice profunde şi cu caracter to rp .d
se tratează cu termocauterul.
In societatea imperială a medicilor din Viena, la
2 4 Iunie docentul dr. W . Pick a relatat despre 30
cazuri de sifilis tratate cu preparatul 6 0 6 '). In cele
mai m ulte cazuri sim ptom ele vizibile ale sifilisului au
dispărut aşa de repede, precum nu s ’a p u tu t constata
până acum cu m etodele uzitate. Chiar în două cazuri
d e sifilis malign, la cari mercuriul şi iodul au rămas
fără efect, toate manifestaţiunile grave, precum ulcere
p e faringe şi g u m e papuloase p e migdale, au dispărut
puţine zile după injecţie. Reacţiunea lui W asserm ann
d u p ă Pick nu este influenţată prin preparatul 6 0 6 ;
iar adeseori cu dispariţia sim ptom elor clinice se o b ­
servă o urcare repede a greutăţei corporale (până 414
kilograme).
La 52 cazuri observate d e d-rii Schreiber şi H o p p e 2)
d u p ă d o u ă luni în 9 2 ,3 % cazuri reacţiunea pozitivă
a lui W asserm ann a dispărut.
Asistenţii clinicei derm atologice germ ane dela Praga

!) M iinchener m ediz. W o ch ensch rift din 12 Ju lie 1910.

-) M iinchen. m ediz. W ochenschrift din 5 Iulie 1910.
dr. K. B ohac şi dr. P . S o b o tk a 1), com unică despre
unele sim ptom e neplăcute observate după injecţie cu
preparatul 6 0 6 în 3 din cele 14 cazuri tratate. In pri­
mul caz p e lângă dureri vehem en te, greaţă şi vărsă­
turi, retenţia urinei în curs d e 7 ori 2 4 ore, albumi-
nurie, absenţa reflexului patelar şi al te n don ului lui
Achil. In al doilea caz sim p to m e generale alarmante,
retenţia urinară şi tenesm al intestinului gros. In al
treilea caz tenesm intestinal şi retenţia urinară o zi
întreagă. T oate reflexele diminuate. In toate aceste
trei cazuri a existat o constipaţie foarte tenace.
Aceşti cliniciani p u n întrebarea, pen tru ce în n u ­
m eroasele cazuri până acum publicate, nu s ’a m enţi­
on at nici unu l cu sim ptom ele colaterale destul de
neplăcute observate d e dânşii. Ei nu găsesc altă ex ­
plicare oarecum plausibilă, decât că preparatul actu­
alm ente pus la încercare, nu poate fi încă preparat de
o calitate com pletam ente identică, ori că sub forma
sa actuală nu este tocmai durabil. Ei recunosc însă
că prin preparatul Ehrlich-Hata 606, dispar în timpul
cel mai scurt ori cu totul, ori se ob serv ă o am elio­
rare marcantă mai rapidă sau mai lentă a acciden­
telor sifilitice. Negreşit tim pul de observaţie este până
acum insuficient, spre a ne putea p ro n u n ţa dacă acest
preparat care face să dispară cu atâta siguranţă sim p ­
tom ele specifice, are vre-o influenţă asu pra mersului
ulterior a afecţiunei îm piedecând desvoltarea manifes-
taţiunilor parasifilitice. In fine du pă observaţiunile fă-
') W iener K linische W ochenschriit, No. 3 0 din 2 8 Iulie 1910.
cute de Schreiber şi H o p p e la M agdeburg, şi de
J e ro n n e cu H uggenberg la W iesbaden, p e cari i-am
citat mai înainte, cei doi docenţi dela Praga cred că
dozele insuficiente ale preparatului nu scutesc de
recidive.
Profesorul Paul Ehrlich răsp unde la acest articol
al d-lor dr. B ohac şi dr. S obotka, că nici un alt
clinician nu a ob servat asem enea sim ptom e con secu­
tive injecţiei. P re su p u n e că la aceşti trei pacienţi a
av u t loc o intoxicare prin alcoolmetilic, întrebuinţat
la diluţiunea prep ara tu lu i1).
Dr. Loeb face urm ătorul resum at al observaţiunilor
sale asupra cazurilor tratate d e dânsul cu preparatul
6 0 6 2). Durerile după injecţie apar a dou a până a treia
zi şi durează până a opta zi, aceste dureri su n t u n e ­
ori aşa de vehem ente încât fac mersul şi şederea ane-
voiasă. Temperatura se urcă în majoritatea cazurilor
p ân ă la 3 8 ,5 . Reacţiunea lui H erxheim er se observă
mai ales în exantemele maculoase. Vindecarea este
rapidă. A observat un caz de recidivă d u p ă o doză de
0 .1 4 injectată intravenos. Aşa dar a fost o doză insufi­
cientă după mulţi autorii citaţi în această lucrare. Reac­
ţiunea lui W asserm ann a fost puţin influenţată. A u to ­
rul a observat vindecarea com pletă într’un caz de
veruca plana juvenilă şi într’un caz de lichen sim ­
plu a lui Vidai.
Dr. A. Gliick relatează despre 109 cazuri d e sifilis
') W iener Klin. W ochensdirift. No. 32.
2) MOndi. med. W ochenschrift. No. 30.
 tratate la spitalul din Serajevo (B o sn ia1), Rezultatele
au fost foarte bune. Au apărut febra şi urticaria, nimic
d e notat din partea cordului. La tuberculoşi sifilitici,
pe lângă vindecarea sifilisului a observat şi o am elio­
rare al procesului tuberculos. La o gravidă d u p ă in ­
jecţie s ’a constatat încetarea bătăilor cordului ale fe­
lului; la alta gravidă injecţia nu a avut nici o con­
secinţă neplăcută nici pen tru mamă, nici pentru făt.
Dr. G. T re u p e l2), p e baza a 5 0 0 cazuri publicate,
ajunge la concluziune, că preparatul 6 0 6 nu are nici
o acţiune nociva asupra ochilor. Injecţiunile intramus-
culare p ar a fi preferabile celor intravenoase, de oarece
rem ediul are o acţiune deşi mai lentă, dar mai în d e­
lungată asupra virusului sifilitic.
D r. Richard Sieskind şi dr. C. Lange din Berlin3)
atribuie preparatului Ehrlich-H ata o acţiune specifică
asupra spirochetelor lui S chaudinn. Aproape în toate
cazurile tratate reacţiunea lui W asserm ann d u p ă patru
săptămâni devine negativă. Dacă această reacţiune n e­
gativă va persista, trebuie aşteptat.
Dr. Tom asczew ski, în tr’o conferinţă ţinută în S o ­
cietatea medicală a spitalului Charite dela B e r lin '),
asupra influenţei preparatului Ehrlich-Hata la sifilisul
iepurilor d e casă, ajunge la următoarele rezultate:
Un n u m ă r d e zece iepuri atinşi de manifestaţi uni
') K urzer B eridit liber 109 mi! 606 behandelte Luesfaile. In «Miindi
m ediz. W odiensdirift, No. 31, 1910“.
2) D eutsche m ediz. W ochenschrift. No. 30, 1910.
3J D erm atologische Ze.itsch.rift. Iulie 1910.
4) Berliner K/in. W ochenschrift. No. 33, 15 A u g 1910
primare foarte abundente în spirochete au fost injec­
taţi cu substanţă 606. D ouăsprezece ore după in­
jecţie s ’a constatat că spirochetele au dispărut, sau că
se mai găseau în puţine exem plare ce abia se mai
mişcau, iar du pă 3 6 o re au dispărut spirochetele com ­
pletamente. Leziunile sifilitice au regresat în m od
rapid, astfel că dup ă 10— 14 zile erau cu desăvârşire
vindecate. D in aceste cercetări experimentale asupra
animalelor d ed u ce autorul, că substanţa 6 0 6 e un
specific netăgăduibil antisifilitic.
In şedinţa dela 3 0 Iulie 1910 a societăţii m edi­
cale dela S tra s s b u rg 1), dr. Wolff com unică despre
rezultatele observate cu preparatul 6 0 6 în clinica der­
matologică dela Strassburg. D in cele 9 cazuri tratate
este remarcabil cazul unei femei în etate d e 3 0 ani.
Pacienta era atinsă d e zece ani de un sifilis grav,
procese specifice cerebrale şi un sifilom devorant pe
nas, tratată m u lt cu diferite preparate mercuriale în
cursul anilor. D o u ă săptăm âni du pă injecţie s ’a v in ­
decat leziunea nasală. înaintea injecţiei reacţia Wasser-
m ann a fost pozitivă, în urm ă s ’a p u tut constată n u ­
mai o oprire parţială. In trei cazuri d e sifilis grav
rezultatul a fost foarte bun, într’un caz dubios, în­
tr’un caz negativ, iar în tr’un alt caz d u p ă 13 zile s ’a
observat recidiva. In discuţie, dr. Schulz comunică
despre rezultate favorabile în 7 cazuri. In aceiaşi co n­
ferinţă dr. M ax M ay er referează despre efectul injec­
ţiei cu substanţa 6 0 6 şi 12 cazuri de paralizia gene-
') M ttnchener m ediz. W ochenschrift. No. 33, 16 Aug. 1910.
rală. O am eliorare clinică durabilă nu a p u tu t observa
în nici un caz, afară d e o rem isiune trecătoare într’un
singur caz. La un bolnav atins de o psihoza acută
îm p reu n ă cu leziuni sifilitice recente, aceste sim ptom e
luetice au dispărut cu prom ptitudine. In fine în tr’un
caz d e sifilis cerebral cu manifestaţiuni meningitice
şi accese epileptiforme, a av u t loc o ameliorare.
Profesorul dr. H erxheim er într’o conferinţă ţinută
la 3 0 Iulie în amfiteatrul clinicei derm atologice a spi­
talului com unal dela Francfurt pe M ain, arată rezulta­
tele obţinute până la acea dată cu preparatul 606 ').
N egreşit materialul ad u n at p ân ă în luna Iulie nu era
încă prea bogat, vre-o 8 3 de cazuri.
Arseno-benzolul este inofensiv pentru bolnav. Afară
de oarecari dureri şi febra (sim ptom e ce însă cu tech-
nica acum întrebuinţată su n t înlăturate) şi mici infil­
trate, nu causeaza alte inconveniente. D eşi B obac şi
S o b o tk a 2) au descris trei cazuri de retenţiune gravă
de urina din cele 14 cazuri tratate, d-sa nu a obser­
vat decât un sin g u r caz de retenţiune trecătoare la
un individ nevrastenic. T o t asem enea a găsit reflexele
cu totul norm ale în cazurile sale.
înainte de injecţie fiecare pacient este examinat
despre starea ochiilor şi a organelor interne ; tot ase­
m en ea se face înainte şi după injecţie o examinare a
spirochetelor, a reacţiunei lui W asserm ann, cât si ana­
liza citologică a sângelui.
1) Arsenobenzol u n d Syphilis. D eutsche m ediz. W ochenschrift. No.
33, 18 A u g u s t 1910.
2) W iener K linische W ochcnschrift N o. 3 0 din 28 Iulie 1910.
 A p ro ap e în toate cazurile, accidentele primare au
dispărut foarte repede, to t aşa cele secundare şi chiar cele
maligne. N um ai tumefiările ganglionare persistă mai
mult, dar cu încetul cedează şi ele tratamentului. A u ­
torul accentuează în special, că induraţiunile sifilitice
prim are dispar foarte repede fără nici un tratament
local, precum nu a p u tut observa la vechiul trata­
m ent mercurial, în term en m ediu 8 — 14 zile. Orice
sifilidolog rutinat cunoaşte dificultatea cu care regre-
sează asem enea induraţiuni, persistând ani întregi,
organizându-se, dev enind astfel punctul de plecare
pentru infecţiuni ulterioare — zice dr. Herxheimer.
Accidentele secundare, precum exantem ele locale sau
generalizate, au dispărut în 8— 10 zile.
Printre cazurile tratate, s ’au aflat trei cu sifilis
malign, ulcerarea calotei întregi, ulcere mari şi profunde
pe vălul palatin, pe m ucoasa gurei şi p e lim b ă ; cari
au reacţionat în m o d cu totul excelent după o injec­
ţie de 0 .4 0 Ehrlich-Hata. Toate aceste sim ptom e s ’au
vindecat în zece zile.
In manifestaţiunile sifilitice tardive, sifilide tube-
roase şi gom e, tratam entul a fost aplicat în 9 cazuri
cu cel mai b u n rezultat. La un bărbat sifilitic de 25
ani, o periostită pe craniu s ’a vindecat după 6 zile,
a patra zi după injecţie a avut loc o reacţiune inten­
sivă a tum oarei. Alt caz, o g om ă a tonsilei din stânga,
pacientul în cei şapte ani d e când era infectat a făcut
■6 tratam ente b u n e mercuriale chiar în serviciul seu,
în 6 zile dup ă injecţie cu 0 .3 0 din substanţa 606,
a dispărut com pletam ente. In al treilea caz au existat
g o m e multiple ale vălului palatin, care în 10 zile după
0 ,4 5 s ’au vindecat în m o d complet. Alt caz, exul-
ceraţiune întinsă g u m o a să ale vălului cu distrucţiunea
boitei palatine, refractar în curs de şapte ani terapiei
jodice şi mercuriale, pacientul din cauza durerilor mari
se găsea în neputinţa a înghiţi alimentele solide; azi
trei săptămâni du pă injecţie, procesul este aproape
vindecat şi m ănâncă bine.
A utorul constată la fiecare caz aproape în m od
constant o augm entare a greutăţii corporale şi o am e­
liorare a stării generale, s ’a constatat în m o d regulat
o hiperleucocitoză moderată. Spirochetele au fost cer­
cetate în m o d exact înainte şi după injecţie ; persis-
tarea spirochetelor nu s ’a p u tu t constata în nici un
caz, ci cel m ult d u p ă 48 ore erau dispărute. Reacţi­
u n ea lui W asserm ann dup ă injecţie a presentat carac­
tere bizare. In 4 cazuri cu accidente primare cu W as­
serm an n negativ înainte d e injecţie, reacţiunea a d e­
venit pozitivă a 4, 6, 9, 28 zile d u p ă injecţie. In 2
cazuri cu accidente primare, reacţiunea mai înainte
pozitivă a devenit la a 7 şi 2 0 zi negativă. In 5 ca­
zuri de sifilis secundar, reacţiunea a devenit negativă
după 1— 2 săptămâni. In alte 4 cazuri de sifilis se­
cun dar reacţiunea negativă înainte de injecţie, a d e­
venit pozitivă după 1 — 1 % săptămâni. In alte 15
cazuri d e aceeaşi natură, reacţiunea prin injecţie nu a
suferit nici o modificare. La 2 cazuri de sifilis malign
şi la 2 de sifilis tardiv, reacţiunea a răm as tot pozi-
tivă. D in 5 cazuri de sifilis latent s ’a constatat la 3
cazuri reacţiunea pozitivă a lui W asserm ann, care după
1— 3 săptăm âni au devenit toate negative. In timpul
celor 11 săptăm âni de observaţie nu s ’au constatat
recidive.
Prof. dr. H erxheim er conchide, că preparatul 606
este u n rem ediu specific contra sifilisului, că spiro­
chetele dispar totdeauna, iar reacţiunea lui W asserm ann
în cele mai m ulte cazuri devine negativă. C ă reac­
ţiunea lui W asserm ann răm âne pozitivă în multe ca­
zuri, faptul se poate interpreta, că până în prezent
nu sun tem încă stăpâni pe doza necesară spre a dis­
tru ge toţi spirocheţi, orică există spirocheţi refractari
arseno-benzolului, precum su n t cazuri refractare trata­
m entului mercurial
D r. Iversen dela St. Petersburg, com unică despre
rezultatul observat în 60 cazuri d e sifilis, tratate de
dânsul cu preparatul 606').
A utorul accentuază că materialul său clinic trebuie
considerat ca foarte grav, de oarece din cauze sociale
şi culturale ştiute, se observă în Rusia cazuri aşa de
incredibil neglijeate, precum în occidentul european vor
fi o extrem ă raritate.
Dr. Iversen preconisează o m e to d ă d e injecţiune
com binată, care diferă d e cea uzitată în Germania,
bazându-se pe faptul, că arseno-benzolul injectat intra­
v e n o s se eliminează în 4 zile, iar intramuscular în 14

i) Ober die B ehandlung der Syphilis m it dem Prăparate «606>.

M llnchener med. W ochenschrift No. 33, 16 A ug. 1910.
zile. P e lângă o influenţare m om en ta n ă şi energică a
spirochetelor, este de dorit ca în m usculatură să avem
un depozit al acestui remediu, care fiind absorbit în
m o d lent, ne-ar garanta o acţiune mai îndelungată.
S pre acest scop medicul rus injectează mai întâiu in­
travenos 0 ,4 0 — 0,50, apoi după 48 ore încă 0 , 3 0 —
0,40 intramuscular. Această m etodă o crede prefera­
bilă celor alte. Mai întâiu ea n e oferă o acţiune ra­
pidă si energică prin injecţia intravenoasă, apoi prin
cea intramusculară ne asigurăm un depozit în m u s­
culatura cu acţiune lentă şi continuă, în fine reacţi­
unea este mai mică decât dacă am injecta de odată
0 ,6 0 — 0 ,7 0 din preparat. F e n o m e n e toxice nu a o b ­
servat.
D u p ă constatările sale, eroziunile superficiale, ro-
zeola, macula sifilitică, plăcile m ucoase, faringitele şi
anginele specifice, dispar în câteva z i l e ; iar sifilidele
papuloase şi ulceroase rezistă 1 0 — 14 zile, mai rar
mai m ulte zile. Papulele vegetative p e anus regre
sează repede, în două cazuri foarte neglijate abia după
trei săptămâni au dispărut. Sclerozele, adenitele, p r o ­
cesele ulcero-gum oase se vindecă prea frum os în 3 — 4
săptămâni. Astfel, un caz remarcabil este un paci­
ent, care d e 10 ani suferea de un ulcer g u m o s în
mărimea unei piese de 5 mărci, situat p e antebraţul
drept, refractar oricărui tratam ent mercurial şi iodat. O
singură injecţie d e 0 ,5 0 arseno-benzol a vindecat le­
ziunea inveterata sifilitică în 3 săptămâni com pleta­
mente. Acest pacient mai suferea de ameţeli continue,
care au disp ărut a d o u a zi după injecţie.
In 3 cazuri, s ’a observat fenom enul lui Herxhei-
mer, adică erupţiunea părea mai intensivă, mai conges­
tionată şi mai proem inentă. D e oarece aceşti pacienţi
n’au prim it o doză suficientă, am putea explica acest
fenom en ca o manifestare iritativă fără efect curativ;
în adevăr în toate aceste cazuri reacţiunea lui W asser­
m ann a răm as to t pozitivă.
A cest autor citează încă 4 cazuri foarte instructive.
Pacienţii au primit 0 .3 5 — 0 ,3 6 şi 0 ,4 0 intravenos,
sifilidele d u p ă 3 şi 4 săptăm âni încă nu erau regre­
sate, iar reacţiunea lui W asserm ann a rămas p o z itiv ă ;
a injectat din n o u 4 săptămâni după prim a injecţie
0 ,2 5 într’un caz şi câte 0 ,4 0 în celelalte 4 cazuri de
astă dată intrarnuscular. D u p ă aceia sifilidele au dis­
părut cu prom ptitudine, iar reacţiunea a rămas ne­
gativă. Aceste cazuri ne dem onstrează, că d o za de
0 ,3 5 — 0 ,4 0 nu este to td e u n a suficientă.
M edicul rus a făcut încă o constatare foarte inte­
resantă. In toate cazurile d e şancru indurat, încă în ­
aintea apariţiunei fenom enelor secundare, a constatat
existenţa spirochetelor, 2— 3 zile după injecţie cu 606
nu a mai găsit spirochete în sucul extras din leziu­
nea sifilitică. Deşi aceşti bolnavi nu au fost supuşi la
nici un tratam en t local, totuşi nem ulţum it cu rezulta­
tul negativ în aceste cazuri, a procedat în allte 10
cazuri la puncţiunea ganglionilor inguinali hiperpla-
ziaţi. Această manipulare ’i-a dat un rezultat cu totul
preţios. In aceste 10 cazuri a extras sucul ganglionar
cu seringa sterilă şi a constatat fără excepţie spiro-
chete palide; iar 3 — 4 zile după injecţia intravenoasă,
repetând puncţia exploratice, n u s ’au mai găsit spi-
rochete.
Reacţiunea lui W asserm ann s ’a făcut în toate cazu­
rile înainte de injecţie, şi din 10 în 10 zile după
injecţie. Reacţiunea pozitivă a dispărut 2 0 — 4 0 zile
după introducerea substanţei 606, în 2 cazuri după
10 zile. T oate cazurile devenite negative, au rămas
negative.
D r. Iversen conchide, că num ai timpul n e poate
proba dacă substanţa 6 0 6 po ate steriliza în m od d u ­
rabil şi definitiv organismul. T otu şi d u p ă rezultatele
splendide p ân ă acum observate, geniul iui Ehrlich a
adus incontestabil omenirei un im ens serviciu.
D r. K. Taege, derm atolog la Freiburg descrie cazul
interesant al unui copil de ţâţă sifilitic, tratat cu bun
rezultat prin m am a lui care îl nutrea, injectată cu
substanţa „ 6 0 6 “ l).
Primipara, în etate de 19 ani, a fost admisă câteva
zile înainte de a naşte în clinica dermatologică. P re ­
zintă din Mai 1910 manifestaţiuni sifilitice, erupţiuni
tegumentare, leucoderm e pe gât, condilom e late şi
foarte întinse p e organele genitale, cu abundenţă în
spirochete. W asserm ann prezintă o reacţiune pozitivă.
O p t zile după ce a născut în secţia obstetricală,
') F.rfolgreiche B ehandlung eines syphilitisdien Săuglings durch
B ehandlung seiner stillenden M u tter m it „606". In „MUnchener m ed
W ochenschrift. No. 33. 16 Aug. 1910.
a fost readusă în clinica derm atologică. Copilul a cân­
tărit la naştere 2 4 0 0 grame, era slab. fără coloare,
vestejit, cu un aspect s e n il; apatic, n u striga, refuza
ţâţa. Zece zile d u p ă naştere, au apărut p e talpa picio­
rului stâng 4 băşici d e pemfig, apoi s ’a desvoltat
paronichia p e 3 degete a mânei drepte şi p e un d e­
g et a mânei stângă cu tendinţa d e întindere rapidă.
C o n statân d caracterul specific a acestor sim ptom e la
copil, autorul n ’a întârziat a face mamei o injecţie
intramusculară de 0 ,3 0 Ehrlich-Hata. R ez u lta tu l: la
m am a — tabloul obişnuit la tratam entul cu 606, dis­
pariţia spirochetelor, regresiunea rapidă a condilome-
lor f e tid e ; la copil — în 1 şi 2 zi a tratam entului
m atern întindererea accidentelor sifilitice. D e la a 3
zi regresiune rapidă tutor sim ptom elor. A 5 zi după
injecţiunea mam ei, constatăm la copil: coloraţiunea
palidă-teroasă a făcut loc unei coloraţiuni sănătoase,
paronichia şi pemfigul d ispărut; pruncul strigă puter­
nic şi suge cu poftă. La eşirea din spital după 25
zile, copilul cântărea 3 9 0 0 gram e şi era fără sim ptom e.
C u m s ’a făcut vindecarea se întreabă dr. T aege?
Prin laptele m am ei nu era admisibil, de oarece în 100
g ra m e lapte cu analiza lui Marsh, nu a p u tut constata
nici o urmă de arsen organic, nici arsen anorganic
d u p ă distrugerea laptelui cu H C I şi K C 1 0 3. Profe­
sorul Ehrlich, căruia ’i s ’a com unicat cazul, a fost de
părere şi a d o v e d it’o chiar, că om orârea instantanee
a spirochetelor desvoltâ o mare cantitate d e endo-
toxine. Aceste endotoxine causează desvoltarea de
antitoxine, care trec apoi în lapte. D e acea profe­
sorul Ehrlich nu recom andă a se face injecţiuni la
copii aşa d e mici, nu din cauza toxicităţei substanţei
6 0 6 — care se poate d o z a ; ci din cauza pericolului
de intoxicare, ce ar cauza inundarea corpului cu marea
cantitate d e endotoxine, desvoltate prin uciderea m i­
lioanelor d e spirochete.
D r. T aege conchide, că de azi înainte orice mamă
infectată trebuie neapărat să-şi hrănească singură c o p i­
lul, fiind supusă im ediat înainte d e a da ţâţă trata­
m entului cu 6 0 6 ; ori dacă ea nu-şi poate alimenta
copilul, trebuie să căutăm pentru copilul sifilitic o
doică sifilitică — deşi pare acest lucru cam paradox,
supu să negreşit unei injecţiuni înainte d e a intra în
serviciu.
Dr. H erm ann Isaac de la clinica derm atologică
fostă dr. Lassar din Berlin, din observaţiune exactă
a 2 7 cazuri d e sifilis tratate cu preparatul 606, ajunge
la c o n v in g e r e ; că noua m e to d ă d e tratam ent vindecă
sigur şi repede sifilisul, că distruge spirochetele şi că
resoarbe modificările anatom o-patologice p roduse de
acest m icroorganism specific1).
D in cele 2 7 cazuri descrise fiecare pe scurt în
citata lucrare, autorul atrage atenţiunea asupra urm ă­
toarelor cazuri foarte instructive :
1) Pacientul în etate de 2 4 ani, decrepitat, tot
corpul disem inat cu papule şi sifilide ulceroase. Plăci
>) Ergebnisse m it dem Ehrlich'schen P răparat 606. In „Beri. Ktin-
W ochenschrift-. No. 33. 15 A ug. 1910.
pe limbă, tonsilele distruse, faţa acoperită de rupia.
In altă clinică s’au făcut 3 0 injecţiuni mercuriale fără
nici o ameliorare. La 2 5 Iunie injecţiune cu 0.60
Ehrlich-Hata, pacientul s ’a simţit îndată mai bine, iar
la 10 Iulie a fost com plet vindecat, augm entându-se
în acelaşi tim p greutatea corporală cu 6 kilograme.
Reacţia lui W asserm ann a răm as pozitivă.
2) Pacientă în etate de 2 8 ani, decrepitată, atinsă
de un sifilid serpiginos în mărimea latului palmei pe
dorsul gâtului, unul identic p e fesa dreaptă şi altul
p e um ărul drept, p e epiglotă g o m e exulcerate ; pe
an u s şi vulva papule inveterate. D isp n ee şi disfagie
p ron unţată. Zece zile după injecţie de 0,30, com plet
vindecată.
3) Pacientul în etate d e 2 7 ani, era un caz atât
d e grav d e sifilis malign, în cât a fost prezentat îna­
intea Societăţei Hufeland cu 3 săptăm âni înaintea tra­
tamentului, spre a dem onstra în urm ă pe dânsul efectul
curativ al preparatului 6 0 6 . A d o u a zi dup ă injecţie a
început regresiunea exantem ului ectimiform, a ulce-
rilor profunde şi a pem figului; iar exact 14 zile după
injecţie, pacientul a fost vindecat com pletam ente de
toate accidentele sale sifilitice grave.
4) Pacientă în etate de 2 0 ani a fost primită într o
stare d e jale. D in Ianuarie a fost tratată în m od sis­
tematic cu fricţiuni şi injecţiuni mercuriale, iod şi
decoctul lui Zittm ann, fără nici un folos. Decrepita.ă,
nu putea nici a înghiţi şi nici a vorbi. D o u ă zile după
injecţia de 0 ,4 0 Ehrlich-Hata, s ’a schimbat tabloul
 clinic. Pacienta începe a mânca fără dificultate, a vorbi,
accidentele sifilitice grave regresează rapid. D o u ă s ă p ­
tămâni după injecţie au fost vindecate toate simpto-
m ele tuberoulceroase, vocea a devenit normală, iar
greutatea corporală a fost augm entată considerabil.
Pacienta fiind adusă în tr’o stare aproape m uribundă,
nu răm âne nici o îndoială, că substanţa 6 0 6 a av u t o
acţiune deadrept salvatoare de viaţă.
D r. Isaac găseşte, că preparatul 6 0 6 prezintă n u ­
m eroase avantaje înaintea m ercuriului; o acţiune mai
rapidă şi mai sigură, o singură injecţie şi evitarea
stom atitelor inevitabile la cele mai m ulte cure m ercu­
riale, cu toată îngrijirea gurei.
Turburări din partea sistem ului nervos consecunv
injecţiei, autorul n ’a observat. Preferă injecţiunile in-
tram usculare înaintea celor intravenoase, de oarece
arsenul este eliminat mai lent, deci are o acţiune mai
îndelungată asupra erupţiunilor sifilitice. D u rerea con­
secutivă injecţiei, d u p ă observaţiunile sale, este un
fenom en individual neconstant. D in partea reflexelor
şi a urinei nu a constatat nimic anormal. A utorul
p u n e mare preţ p e m odul d e preparare a substanţei
de injectat de către medic, şi a technicei injecţiei.
C e cantitate din preparat trebuie să injectăm spre
a putea fi siguri de rezultat, nu putem încă stabili
cu preciziune. T o t asem enea nu pu te m judeca ce-
stiunea recidivei, timpul de observaţiune fiind încă
relativ s c u rt; dar ceea-ce p o t confirma cu certitudine
— zice dr. Isaac — în cazurile tratate n u am obser­
vat nici o recidivă până acum ,
D u p ă observaţiunile sale, pacienţii atinşi d e alte
afecţiuni interne grave, nu trebuie trataţi cu 606. Din
acest p unct d e v ed ere este d e acord cu profesorul
Ehrlich, că pacienţii sub nici un m otiv nu p o t fi in ­
jectaţi în m od am bulatoriu. N um ai un control medical
exact şi continuu, garantează evitarea u n o r complica-
ţiuni neaşteptate, dar posibile ; de oarece la acţiunea
şi la com poziţiunea rem ediului 606, su n t încă unele
puncte de studiat. D e acea deocam dată orice pacient
nu poate fi injectat decât într’un spital.
Dr. Isaac găseşte reacţiunea lui W asserm ann cu
totul caracteristică după injecţie. Afară de un singui
caz devenit negativ d u p ă 6 săptămâni, toate cele alte
cazuri au răm as pozitive deşi toate accidentele s ’au
vindecat com pletam ente. C ontrariu cu tratamentul iodo-
mercurial, und e d u p ă aplicarea acestor medicamente
în curs de 4 — 6 săptămâni, reacţiunea pozitivă d e­
vine negativă, spre a deveni însă din n o u pozitivă
în cele mai m ulte cazuri. D ar p e baza lucrărilor până
acum apărute, este de aşteptat, ca cu tim p reacţiunea
lui W asserm ann să devie negativă la cazurile injectate
cn preparatul 606. In orice caz ar fi o mare eroaie
a adm ite pe baza faptului că reacţiunea răm âne p o ­
zitivă, că pacientului nu i-a folosit injecţiuea cu toată
vindecarea accidentelor sifilitice. Faptul, că spiioche-
tele dispar imediat d u p ă injecţie, cu alte cuvinte că
provocătorii boalei su n t nimiciţi, ne ajunge com ple­
 tam ente, spre a prefera injecţiunile Ehrlich-Hata, îna­
intea oricărui alt tratament. O bservatorul cel mai
sceptic, dacă judecă în m o d cu totul obiectiv cazu­
rile descrise, şi an u m e acelea ce mai înainte au fost
refractare ori cărui tatament, nici un m o m e n t nu poate
răm ânea la îndoială despre enorm a valoare a reme-
diului lui Ehrlich — term ină dr. Isaac lucrarea sa, în
citata revistă.
Profesorul dr. L eono r Michaelis de la Kranken-
hau s am Urban din Berlin, nu este un aderent al
tratam entului intravenos, ci preferă m etoda prin d e ­
pozitarea m edicam entului în organism ul bolnav, spre
a avea astfel o acţiune mai lentă, dar mai în delun­
g a t ă 1). G ăseşte injecţiunea subcutanată în regiunea
subscapulară mai avantajioasă ca cea intramusculară
în fese, de oarece nu împiedică mersul şi şederea,
chiar dacă consecutiv injecţiei s a r face un infiltrat
mai consistent. Prin injecţiunea subcutanată, depozitul
m edicam entos are o suprafaţă de resorbţiune mai mare
decât la injecţia intraglutenală, de aceea acţiunea m edi­
cam entoasă va fi mai intensivă.
A tratat 71 cazuri de sifilis, unele de forma ex­
trem de gravă, cu rezultat strălucit. S im ptom e toxice
nu a observat de loc. M ersul clinic a cazurilor tratate
v o r fi descrise de dânsul în m od detailat mai târziu.
D r. W. W echselm ann, şeful secţiunei d erm ato lo ­
gice dela Spitalul Virchow din Berlin, publică obser-
*) D ie subcutane A nw endung des Ehrlich-Hata Prilparates. Berliner
Klin. W ochenschrift. No. 33. 15 Aug. 1910.
vaţiunile sale asupra a 5 0 3 cazuri tratate cu arseno-
benzolul lui Ehrlich-H ata1).
Acest em inent observator deja în primele sale
publicaţiuni (1. c.) a accentuat, că în preparatul 606
av e m un specific antisifilitic, cu totul superior tutulor
mijloacelor curative până acum întrebuinţate, care mai
prezintă enorm ul avantaj că este prea puţin toxic. P e
baza mai largă a 5 0 3 cazuri tratate, autorul a fost în
stare a face observaţiuni precise asupra efectului noului
preparat antisifilitic.
D eja în primele sale observaţiuni, a constatat ur­
carea greutăţei corporale aproape fără excepţiune la
fiecare caz, uneori chiar într’o proporţiu ne enorm ă ;
ap o i o influenţă favorabilă asupra stărei generale.
Pacienţii au declarat că deja în ziua injecţiei sau a
d o u a zi, simţeau o urcare marcantă a forţelor co rp o ­
rale, to t asem enea a potentei virile. Această excitaţi-
u n e trebuie atribuită acţiunei arsenului. Afară de aceasta,
la pacienţi se mai observa senzaţia subiectivă că au
fost mântuiţi d e boală, chiar atunci dacă injecţia a fost
însoţită de dureri ca mai în a in te ; această senzaţie de
satisfacţiune apare uneori în forma unei crize, alteori
la un m o m e n t dat. Mai cu seam ă su n t caracteristice
declaraţiunile pacienţilor, că senzaţiile dureroase ori
neplăcute din gât şi gură care au persistat luni şi ani
întregi, dispar ca prin farmec chiar în prima noapte
d u p ă injecţie. C ă nu avem a face cu o sugestiune—
i) Beobaditungen an 503 m it D ioxy-diam ido-arsenobenzol behan-
delten K rankheitsfallen. D e u tsc h e Mediz. W oclienschrift, No. 32, de la 11
A u g . 1910.
accentuază dr. W echselm ann — n e probează efectul
preparatului 6 0 6 asupra grozavelor dureri osteocope,
care aduc pe pacienţi la desperare.
Astfel, un pacient atins de leziuni sifilitice ale o s u ­
lui şi periostului antebraţului, d e cinci ani era chinuit
d e dureri osteocope, fără a putea găsi uşurare cu toate
tratam entele posibile. D u p ă injecţia cu 6 0 6 au dispărut
imediat durerile şi a p u tut dormi. A lt pacient atins
de multiple sifilide n o d u ro ase ale pielei, avea dureri
nocturne tibiale foarte vehem ente, iar o cură inten­
sivă cu m ercur şi arsacetin nu ’i-au procurat nici o
ameliorare. A d o u a no ap te d u p ă injecţia cu 606, d u ­
rerile osoase au dispărut. Al treilea pacient d e o con­
stituţie herculană, de o p t ani sifilitic şi impaludat,
s ’a s u p u s neconienit curelor antisifilitice cu m ercur
şi iod, în tr’un an chiar cu a to x il; cu toate acestea
leziunea osoasă p e cap erea însoţită de atari dureri
vehem ente. încât a devenit m orfiom an. Imediat în
noaptea după injecţia cu 606, aceste dureri osteocope
au dispărut.
Dr. W echselm ann nu găseşte altă explicare pentru
dispariţia rapidă a durerilor osteocope, decât prin dis­
trugerea s p iro c h e te lo r; iar apariţiunea n o ctu rn ă a d u ­
rerilor p u tem interpreta ca o manifestare biologică a
parazitelor.
Acţiunea preparatului 6 0 6 asupra accidentelor sifi­
litice, a fost to t aşa d e splendidă şi în cazurile acestea
ca în cele mai înainte observate şi descrise d e dânsul.
Plăcile m ucoase ale gurei se vindecă în 2 4 — 48, ore
fără altă medicaţiune locală şi fără a interzice fumatul
tutunului. Ulcerile erozive ale cavităţei bucale şi ale
organelor genitale, se vindecă în câteva zile, după
m ărimea lor. L euco derm a colului dispare după puţine
zile, ceea-ce cu vechiul tratam ent nu s ’a observat. Cea
mai mare rezistenţă oferă papulele indurate ale pielei,
care necesitează uneori chiar o a dou a injecţiune.
Rezultatele cele mai strălucite le-a observat la
formele m aligne sau ulceroase prem ature. Autorul
explică acest fapt prin constituţia anatomică a acestor
forme, care perm ite o pătrundere mai uşoară a su b ­
stanţei 6 0 6 în cuibarele cele mai ascunse ale spiro-
chetelor. Spirocheta palidă nu este un parazit al sân­
gelui, cea ce dânsul a constatat prin num eroase analize
ale sângelui îm preună cu Loewenthal şi C anon, având
to td eu n a un rezultat negativ. Spirocheta trece probabil
în m asse mai mari num ai odată prin circulaţie, apoi
se încuibează în ţesute, producând în tr’un loc reac­
ţiuni, iar în alt loc răm ânând un tim p îndelungat fără
ca să dea naştere la modificări clinice. Recidivele se
explică prin atari cuibări d e spirochete rămase în stare
latentă, ori insuficient accesibile acţiunei substanţei
6 0 6 din cauza configuraţiunei anatomice. F aptul că
reacţiunea lui W asserm ann devenită negativă, după
câtva timp se arată iarăşi pozitivă, poate fi interpretat
în sensul, că un asem enea focar a înflăcărat din nou.
Dr. W echselm ann în num eroasele sale cazuri nu a
av u t ocaziunea a observa recidive întinse, iar puţinele
cazuri refractare au cedat la a doua injecţie; totuşi
 no

de oarece asem enea recidive s u n t anunţate de alţi

cliniciani, nu se îndoieşte despre existenţa lor.
O bservaţiunile sale asupra leziunilor viscerale şi
parasifilitice sunt foarte interesante. U n sifilis ulceros
al rectului s ’a vindecat repede; la un sifilis h e p a tic a
dispărut icterul inveterat în zece z ile ; la o afecţiune
gravă sifilitică a glotei care m otiva o tracheotom ie
urgentă, injecţia cu 6 0 6 a adus o imediată amelio­
rare a sim ptornelor alarmante. In acest caz a fost
nevoie a se face dup ă 4 săptămâni a d o u a injecţie,
d e oarece infiltratele au persistat încă, dar au cedat
secundei injecţiuni.
Cinci cazuri de sifilis cerebral au manifestat am e­
liorări notabile. Instructiv este cazul unui contabil,
inteligent, în etate de 35 ani, care descrie prea bine
starea sa'subiectivă. Atins de sifilis cerebral cu com-
plicatiuni la ochiul drept, astfel că pacientul de 1 Va ani
nu se putea servi decât cu cel stâng. Tratam entul
antisifilitic uzitat n ’a ad u s nici o ameliorare. La 5
Iulie 1910 i s ’a injectat 0,55 din preparatul 606, iar
la 17 Iulie ameliorarea succesivă devenise atât de
marcantă, încât se putea servi prea bine şi cu acest
ochiu.
P e tabetici dr. W echselm ann la început i-a refu­
zat, d e oarece nu credea în tr’un rezultat favorabil. In
urm ă văzând că dr. Alt (1. c.) a obţinut ameliorări în
unele sim p to m e tabetice, în săptămânile din urmă a
încercat tratam entul şi la tabetici. In adevăr a c o n ­
statat ameliorarea u n o r sim ptom e penibile pentru pa-
•cient, p re c u m : simţul centurei, cefaleea continuă da­
tând d e mai mulţi ani, nevralgiile intercostale rebele,
disfagia penibilă şi inveterată într un caz. Inti un caz
p o te n ţa virilă a reînviat în atare grad, încât îm bucu-
ratul pacient a reluat în m o d iraţional raporturi s e ­
xuale zilnice. O debilitate a sfincterului vesical datând
d e 8 ani, care despera p e pacient, a dispărut câteva
zile d u p ă injecţie.
D acă în aceste cazuri avem reuşite durabile şi
cu rat obiective, sau num ai rezultate sugestive şi exci­
tante şi roborante din partea preparatului arsenical,
autorul nu se poate încă pronunţa. Acelaşi lucru putem
sp u n e despre ameliorările obser\«ate d e pacienţi oii de
ru d ele lor, în stadiul iniţial al paraliziei generale p ro ­
gresive. In stadiu progresat num ai este d e sperat vre-un
rezultat favorabil. C u toate acestea nu trebuie pierdut
din vedere, că la paralizia şi mai cu seam ă la tabes
pe lângă procesul ireparabil de scleroze sistematice,
mai pot exista leziuni sifilitice speciale, susceptibile
u n o r ameliorări prin 606.
Complicaţiuni nenorocite în legătură cu substanţa
•606 autorul n ’a observat. Leziunea nervului optic nu a
co nstatat până acum, deşi a av u t în tratare câteva
cazuri cu nervul optic nu tocm ai intact, din caic tiei
au fost trataţi înainte de adm itere în serviciu cu atoxil
şi doui cu arsacetin. La m etoda intramusculaiă între­
buinţată mai înainte, a observat în trei cazuri paieze
peroneale, care însă n ’au persistat m ult timp. Mulţi
pacienţi au fost constipaţi în primele zile, această
constipr.ţie trebuie com bătută cu infusiuni iar nu cu
purgative'). Această atonie intestinală a durat în tr’un
caz trei zile. Influenţe nocive asupra sistemului ner­
vos — chiar la epileptici, asupra vesicei, autorul nu
a observat, nici modificări în reflexul patelar. In ca­
zuri de urcări mai mari a temperaturei după injecţie,
a constatat în unele cazuri infecţiune prin bactere p a ­
togene ale pielei, cu toată desinfectarea şi pensularea
cu tinctură de iod, mai ales la paralitici atinşi de ga-
tism ; iar în alte cazuri o afecţiune acută intercurentă,
gripa, bronchita, tonsilita etc.
Din alte afecţiuni, un caz de malaria a fost favo­
rabil influenţat prin injecţia substanţei 606, de oarece
individul până acum nu a mai av u t accese. Această
observaţiune a d-rului W echselm ann o cred dem nă
d e toată atenţiune, căci la noi în R om ânia intoxica-
ţiunea palustră este o afecţiune endem ică. Cinci femei
în perioada ultimă a sarcinei au prim it 0 ,4 5 din pre­
parat, fără vătămarea fructului.
Dr. W echselm ann resum ă astfel observaţiunile sale
p e vastul său material clin ic : „ Preparatul Ehrlich-Hata
aproape fără excepţiune, în toate cazurile 1ratate, a
fost probat ca un specific în diferite forme ale sifili­
sului. Chiar în afecţiunile parasifilitice este justificată
încercarea acestui tratam ent în oarecare limite. C o n ­
secinţe nocive reale, până acum nu am o b s e rv a t11.
Iată to t materialul publicat asupra cestiunei ce am
p u tut aduna şi studia, înainte şi pe timpul petrecerei
1) V ezi Bohac — Sobotka l. c.
mele la Berlin, şi care mi-a fost de cel mai mare
folos în observaţiunile mele la clinicile cele mari cin
capitala Germaniei.
• A face studii clinice în spitalele din Berlin, este
o adevărată plăcere pentru un m edic străin. Spitalele
unde am studiat m odul de aplicare a tratamentului
Ehrlich-Hata şi mi-am dat seamă în persoană d e re­
zultatele ce s’au obţinut până acum cu preparatul bUb,
au fost clinicele universitare dela Charite, Kranken-
h au s am U rban şi Rudolf V irchow K rankenhaus. Cli­
nicele dela Charite deja foarte vaste, actualm ente se
măresc prin num ero ase clădiri noui. Spitalul am Urban
în sistem pavilionar, s ’a clădit în anul 1890 şi a costat
vre-o 4 milioane. C u p rin d e 11 pavilioane pentru bol­
navi cu 6 0 0 paturi, despărţite între ele prin mici
grădini.
Spitalul Rudolf V irchow, dedicat memoriei acestui
m are savant, m are ca anatom o-patolog, archeolog, p a­
leontolog şi parlamentar, s ’a inaugurat în anul 1906
şi a costat 2 5 milioane. N um ărul clădirilor este de
57, despărţite de mici parcuri, toate drumurile sunt
asfaltate. Afară de secţiunile derm atologice şi gineco­
logice care sunt aşezate în clădiri m onum entale cu
mai m ulte etaje, toate celealte secţiuni sunt instalate
în pavilioane cu un singur etaj, în forma rustică cu
verande um brate de frunze grim pante, un de şed b ol­
navii dacă tim pul e favorabil. Personalul este com pus
d e 88 medici cu ajutoarele lor, 5 farmacişti, 3 3 5 in ­
firmieri şi infirmiere, în fine 3 1 7 persoane din servi­
ciul administrativ. C uprin de în total 11 diferite secţiuni
cu 2 0 0 0 paturi. N u există decât o singură clasă ; iar
costul întreţinerei unui bolnav este de 2 % mărci pe
zi pentru un bolnav din localitate şi 3 mărci pe zi
pentru un bolnav care nu aparţine com unei. Spitalul
a fost construit şi instalat de oraşul Berlin.
Acest institut grandios, dem n de m em oria unui
V irchow , dem n d e marea m etropolă germ ană, este
idealul unui spital m odern. U n coleg ne-germ an care
studia ca şi mine tratam entul cu 6 0 6 în acest spital
era atât d e entusiazmat, încât nu se putu stăpâni a
adresa unor bolnavi cari se dilectau la um bra unei
verande cuvintele: ,,Aici e o adevărată plăcere a fi
b o l n a v !“
Injecţiunile cu substanţa Ehrlich-Hata se fac în
aceste trei spitale p e scara cea mai întinsă, au trecut
deja de câteva m i i ; iar m odul de preparare al solu­
ţiei de injectat cât şi technica aplicărei, nu este identic
în toate serviciile.
In clinica dela Charite se procedează astfel : P re ­
paratul— o pulberă galbenă— şi conservat într’o fiolă
herm etic închisă, se toarnă în tr’un cilindru gradat şi
larg de sticlă, se varsă deasupra 25 cm. cubi d e apă
foarte fierbinte şi am estecăm până ce m ixtura capătă
o coloare galbenă d e canar. A poi adăugăm circa 3 — 6
cm. cubi dintr’o soluţiune norm ală d e sodă caustică
(hidroxid d e sodă) tornată cu picături am estecând până
avem o soluţiune clară. D u p ă aceea tornăm 2 — 3 pi­
cături dintr’o soluţiune alcoolică 'A % de fenolftalein
şi m ixtura capătă o coloraţiune roşie. In urm ă picăm
cu precauţiune câteva picături d e acid acetic (soluţie
normală) până avem decoloraţiune. In fine adăugăm
iarăşi câteva picături din hidroxid de sodă până o b ­
servăm o uşoară recolorare în roşiu şi reacţiune neutră,
ce putem constata prin hârtie d e turnesol. Soluţiunea
este acum gata, având aspectul gălbui şi consistenţa
unei em ulsiuni, se aspiră cu o seringă m ontată cu un
ac lu n g şi g ros. Injecţiunea se face câte Vi seringă
în fiecare fesă, locul u n d e se fac azi şi injecţiunile
mercuriale. Desinfecţia locului se face după m etoda
lui Grossich prin pensulare cu tinctura de iod. Injec-
ţiunea nu este dureroasă. Am urmărit mai m ulte zile
cazurile injectate la Charite, nu am constatat urcări
de tem peratură, iar pacienţii nu se plângeau de dureri.
Acest m od de preparare a substanţei usitate la
Charite, este denu m ită m etoda profesorului Michaelis.
T otu şi la spitalul „A m U rb a n “ , profesorul Michaelis
în serviciul său sifilo-dermatologic întrebuinţează pre­
cum am avut ocaziune să constat, o soluţiune m o­
dificată a preparatului. Pulverea Ehrlich-Hata este mai
întâiu umectată şi amestecată bine într’un cilindru de
sticlă lat cu 1 — 2 c. cubi d e alcool absolut. D e
asupra se toarnă 2 0 c. cubi d e apă fierbinte şi în
urm ă se procedează precum am descris mai sus. M e ­
dicamentul astfel preparat este injectat de profesorul
L eo nor Michaelis nu intram uscular ci subcutanat. P a­
cientul este aşezat pe u n scaun sau în poziţiune ridi­
cată în pat, apoi se aplică injecţia între cele două
 om op late cu o seringă m ontată cu un ac lung şi de
calibru gros, ca canalul să nu se astupe prin emulsia.
D u p ă injecţie, vine ca partea cea mai im portantă a
procedurei, precum repetă profesorul Michaelis zilnic
assistenţilor, împrăştiarea massei injectate prin massagiu
sistematic şi îndelungat. In urmă se aplică un Pries-
snitz şi pacientul este culcat în pat. Desinfecţia locului
injecţiei se face nu prin pensulare cu tinctura de iod,
ci prin eter.
Acest procedeu subcutanat este destul de simţitor,
chiar d urero s la persoane sensibile. A m observat câteva
cazuri, în care locul injectat a rămas încă câteva zile
tumefiat, pătos şi dureros la pipăit. U n tabetic îmi
declară încă cinci zile du pă injecţie, că locul îl doare.
La aproape jum ătate a cazurilor sale, profesorul
Michaelis a avut urcarea temperaturei până la 38°, fără
alte complicaţiuni. Recom andă continuarea regulată a
com preselor Priessnitz.
In secţiunea derm atologică şi sifilitică pentru fe­
meii dela Rudolf V irchow K rankenhaus, assistenta
secţiunei d-şoara dr. Katz, face soluţiunea după un
procedeu zis al lui W echselm ann. Pulberea 606 se
p u n e intr un mic m ojar d e achat şi se toarnă d ’asupra
1 c. cub. din soluţie norm ală d e sodă caustică, apoi
am estecăm bine cu pistilul d e achat. T o rn ăm în urmă
1— 3 picături din soluţie de fenolftalein, apoi 2 — 3
picături de acid acetic glacial până iea mixtura coloa­
rea gălbue de canar. D upă aceea adăugăm câteva pică­
turi de ser artificial fisiologic spre a dilua mixtura,
şi tornăm preparatul în tr’un cilindru de sticlă pentru
a ’l centrifuga. Restul din pulvere ce ar răm ânea în
m ojar este diluat cu câteva picături din ser artificial,
şi se adaugă la preparat în cilindru. Centrifugăm circa
10 minute.- A poi aspirăm partea licuidă cu o pipetă
şi o scurgem din n o u în mojarul de achat, iar ev en ­
tualul rest mai gro s din cilindrul aparatului d e cen­
trifugă diluăm cu câteva picături d e ser artificial ca
să fie apt pentru injecţie. T o t cuantum ul circa 6
c. cubi este injectat femeilor subcutan sub mamelă.
Dr. W echselm ann în secţiunea sa face injecţiunile ca
şi profesorul Michaelis între omoplatele. In alt ser­
viciu dela Charite injecţia se face intram uscular, dar
num ai într’o fesă. Desinfecţia după Grossich.
Dr. Alt dela ospiciul de alienaţi din Uchtspringe
aproape de Berlin, diluează pulberea cu 10 c. cubi
de apă sterilizată, adaugă 2 — 2 Va, c. cubi din soluţie
norm ală d e sodă caustică, m estecând bine cu o pi­
petă de sticlă. In cilindrul gradat mai adaugăm apă
sterilizată p ân ă ce toată mixtura are cantitatea de 20 c.
cubi. Spre a evita durerile la persoane sensibile, aso­
ciază m edicam entului un anestetic, o am p u lă de euse-
mină. Injecţia aplică în am bele regiuni gluteale câte
10 c. cubi.
A m observat în toate clinicele berlineze că la tech-
nica injecţiei, se aplică cu stricteţe practica lui Lesser.
Ştim că această practică consistă în aceea, că mai
înainte de a injecta m edicam entul sub piele sau în
musculatură, scoatem seringa din canula şi aşteptăm
un minut, spre a controla dacă din canula iese sânge..
D acă iese sânge, trebuie să facem înţepătură în altă
parte, şi d u p ă cum accentuează Lesser num ai atunci
să injectăm, dacă nu iese sânge din canula. Scopul
acestei practice este, a evita o embolie, ori infiltrate
locale cari po t da naştere la procese supurative foarte
neplăcute.
C red inutil a înşira aici un n u m ă r mare d e cazuri
observate. M ă mărginesc a m en ţion a câteva cazuri,,
în cari rezultatele au fost ideale. La Charite, am
examinat p e un tâmplar în etate d e 3 6 ani, atins de
accidente sifilitice grave din anul 1900, ulcere gu-
moase profunde şi întinse pe limbă. A su portat în
acest lu ng interval 10 cure sistematice cu uncţiuni
mercuriale, şi în ultimi patru ani serii de injecţiuni
mercuriale, fără efect asupra glossitei sifilitice. O in­
jecţie d e 0 ,5 0 Ehrlich-Hata a vindecat accidentele
limbei în 14 zile.
U n individ în etate de 51 ani, atins de accidente
sifilitice întinse pe corp. D u p ă o serie d e 3 8 injec­
ţiuni mercuriale, accidentele au manifestat oare-care
ameliorare, dar curând în urm ă a apărut un sifilom
în m ărimea unei piese de 5 mărci p e frunte d ’asupra
nasului. A cum 11 zile i s ’a injectat 0 ,5 0 din 606,
iar azi constatăm leziunea redusă la jumătate, cu m ar­
cantă tendinţă pentru vindecarea completă.
La un alt caz am constatat accidentele secundare
aproape vindecate după patru săptămâni, consecutiv
unei injecţiuni cu 0 ,4 0 Ehrlich-Hata.
 Alt caz; ulcere gu m oase, p e ambele nări ale na­
sului, la dreapta vindecare, la stânga tendinţa vedită.
Injecţie acum 25 zile. Mai înainte s ’a su p u s unui
tratam ent mercurial, care a adus oare-care ameliorare,
dar nu vindecare.
Al 5-lea caz papuloza sifilitică, regresiune mar­
cantă d u p ă 7 zile.
Al 6-lea caz papuloza sifilitică tegum entară, ulcer
g u m o s întins pe penis. A cum 12 zile a primit 0,40,
ten dinţa vedită d e vindecare.
In spitalul Virchozv, secţiunea d-rului Wechsel­
mann. mi s ’a prezentat acel renum it chelner despre
care am m enţionat deja mai sus, în adevăr un caz
fenom enal.
P rea amabilul dr. W echselmann, care dintre toţi
clinicianii germ ani a făcut până azi observaţiunile cele
mai întinse asupra preparatului 606, ne dem onstră
cazul interesant atins d e ulcere grave ale cavităţei
bucale şi p e penis, tratat mai înainte fără rezultat cu
m ercur şi atoxil. Vindecare com pletă dup ă trei injec­
ţiuni.
Dr. W echselm ann, nu atribuie nici o valoare prac­
tică reacţiunei lui W asserm ann în pozitiv sau negativ
după dispariţia accidentelor sifilitice. Bolnavul trebuie
şi voieşte a fi vindecat, şi iată că rezultatele practice
admirabile ale preparatului 606, ne confirmă că sifili­
sul se vindecă. Profesorul Michaelis, este de aceiaşi
părere.
C am în acelaşi sens se exprimă şi autorii francezi
în recente lucrări. Marcel L abbe'), zice: ,,Par u n e tech-
nique plus detournee, la m eth o d e de W asserm ann,
basee su r l’etude d e la deviation d u com plem ent, a
perm is aussi d ’em ployer le serum sanguin au diag­
nostic dela S y p h ilis ; tnais ce procede n a pas encore
acquis son brevet clinique11.
G astou-G irauld2), în concluziunile lor asupra valo-
rei reale şi practice a serodiagnosticului, se exprimă:
„ J u s q u ’a present la reaction d e W asserm ann reste une
m eth o d e d e laboratoire difficile a manier, s o u v e n t
variable, suivant Ies experimentateurs, tant que sa
complexite persistera".
D u p ă mulţi autori, precum G astou-G irauld, M uch,
E ichenberg şi alţi, serodiagnosticul nu are caractere
specifice. Afară de sifilis, reacţiunea lui W assermann
s ’a mai constatat în scarlatina, lepra, micoza şi alte
afecţiuni, ce n ’au nici o legătură cu treponem ele.
Serodiagnosticul prin m etodele sale cele lungi şi
complicate, inconstant în sifilis, este s u p u s la n u m e­
roase cauze d e e r o r i ; cu alte cuvinte, dacă avem o
reacţiune negativă, nu putem fi siguri d espre absenţa
sifilisului, pe când o reacţiune pozitivă este ap roape
to tdeuna indicele despre existenţa sifilisului în peri­
oada activă, ori în stare latentă.
D upă Joffroy şi M ig n o t3), reacţiunea lui W asser­
m ann nu este absolut specifică în sifilis. In paralizia
>) Marcel Labbe. Le Sang. II-eme edit. Paris. 1910.
2) Gastou-Girauld. G uidepratiquedu diagnostic dela Syphilis, 1910
Paris.
:!) Joffroy et Mignot. La paralisie generale. Paris. 1910.
generală progresivă şi în tabes, dup ă aceşti autori
producţiunea reacţiunei lui W asserm ann, nu probează
nici natura sifilitică a acestor afecţiuni, nici absenţa
sa nu perm ite a o neg-a.
D u p ă clinicianii berlinezi, imensa valoare practică a
preparatului 606, se rezum ă în aceea, că vindecă lezi­
unile sifilitice, că distruge spirochetele din aceste le­
ziuni, deci şi din punctul de vedere al profilaxiei aduce
foloase imediate şi practice.
Cazul 3. A ngina sifilitică dispărută patru zile dup ă
injecţie. Am constatat numai o uşoară răguşeală.
Cazul 4. Erupţiuni întinse secundare tegumentare.
Refractar ori-cărui tratam ent mercurial. Acum două
săptăm âni a primit 0 ,5 0 Ehrlich-Hata, cu ten dinţa
m arcantă spre vindecare.
Cazul 5. Plăci m ucoase pe limbă. Acum 8 zile
’i s ’a făcut injecţie. La acest caz s ’a observat urcarea
temperaturei până la 41 grade. Plăcile nu erau în
acest scurt interval încă cicatrizate. D in cauza plecărei
mele din Berlin, nu l’am p u tu t urmări mai departe.
D-nul dr. W echselm ann ne-a dem onstrat un mare
num ăr d e cazuri de accidente recente primare, secun­
dare şi tardive, cu cele mai bun e rezultate. El este
cu desăvârşire convins, că în preparatul 606 avem un
adevărat specific antisifilitic, incomparabil cu cele alte
m edicam ente până acum uzitate.
Complicaţiuni oculare nu am constatat, dar pareze
ale extremităţilor inferioare în câteva cazuri, mai mult
sau mai puţin pronunţate, care n ’au persistat lung
timp.
In spitalul Am Urban, secţia profesorului Michae­
lis, ’mi-a atras atenţiunea cazul unui pacient în etate
de 3 0 ani, care a av ut accidente sifilitice secundare
grave cu complicaţii o cu lare—congestia papilei o p ­
tice. V ederea a slăbit in m o d progresiv. A cum trei
luni ’i s ’a injectat 0 ,4 0 Ehrlich-Hata. V ederea azi
aproape normală. Profesorul a mai avut în serviciul
său încă trei cazuri cu asem enea complicaţii intra-
oculare, foarte favorabil influenţate prin substanţa 606.
O irita sifilitică, care ştim cât sunt de rebele, s ’a vin­
decat repede. A m interogat pe unul din aceşti pacienţi
desp ie starea ochiilor săi înaintea injecţiei, şi pacientul
inteligent ’mi a dat o descriere cu totul exactă, astfel
că m ’am convins personal despre favorabila influen­
ţare a arseno-benzolului în anum e complicaţii oculare.
U n tabetic incipient, o m robust d e vre-o 35 ani,
acum o p t zile a primit o injecţie d e 0 ,8 0 din su b ­
stanţa 606 subcutanat între om oplate. P e locul injec­
ţiei nu se mai simte nici un infiltrat, durerile au
persistat 4 — 5 zile d u p ă declaraţia sa. Timpul trecut
fiind prea scurt nu se observă vre-o ameliorare. In
acest serviciu s ’a mai făcut încercarea în câteva cazuri
de tabes incipient, şi s ’a observat ameliorarea unor
sim ptom e neplăcute pentru bolnav, precum am m e n ­
ţionat deja mai sus la alţi observatori.
O femee tânără, atinsă de rozeola sifilitică a fost
injectată într’o zi cu 0 ,5 0 Ehrlich-Hata, femeea era
•cam histerică şi foarte sensibilă, de acea cu greutate
.-şi m ultă parlam entare ’i s ’a pu tut face injecţia. A doua
zi erupţiunea era deja mai palidă, iar a treia zi am
constat-o dispărută.
Profesorul Michaelis ne a prezentat num eroase
cazuri conciliante despre eficacitatea substanţei 606,
iar observaţiunile sale v o r apare în curând într o lu ­
crare mai mare.
In acest serviciu am făcut la 25 A ugust o cunoş-
tiinţă foarte interesantă, adică cu doctorul japonez 1 lata.
E ste un bărbat foarte simpatic şi d e o modestie, particu­
lară caracterelor de o reală valoare. Felicitându-1 pentru
marele bine ce a făcut omenirei, contribuind aşa de
m u lt la descoperirea substanţei 606, care eternisează
n u m e le său alăturat cu num ele lui Ehrlich, ’mi răs­
p u n se cu m o d e stie : „Ah, nu, am fost favorizat de
h a z a rd “ . Totuşi, chiar profesorul Ehrlich s ’a exprimat
că num ai un Asiat era în stare să lucreze cu o atare
tenacitate, nu mânca, nu dorm ea, uita totul în labo-
ratoriul din Frankfurt. D e trei ani nu-şi văzuse familia,
dar în sfârşit misiunea sa era împlinită şi a d o u a zi
chiar a luat d rum ul spre Japonia.
La paralitici generali, pe cât a putut observa p ân ă
acum, dr. Hata m ă desconsiliă a face injecţii în p e ­
rioada Înnaintată. T o td e o d a tă ’mi comunică, că în
J ap o n ia în tim pul din urm ă serodiagnosticul lui W as­
serm ann, nu se face exclusiv num ai prin emisiune
d e sânge, ci şi prin aplicare de vezicătoare.
Profesorul Ehrlich perfecţionează neîncetat prepa-
râtul său. Pe când mă aflam la Berlin se întrebuinţa
deja un preparat perfecţionat n u m it „ 6 0 6 ideal", iar
acum se experimentează un alt preparat sup ranu m it
„hiperideal“ , care este încă mai puţin dureros ca cele
anterioare.
D eşi eficacitatea preparatului a fost probată până
acum în aproape 12,000 cazuri, prin observaţiuni şi
experim ente clinice scrupuloase, totuşi substanţa încă
nu s ’a p u s în com erţ. Profesorul dela Frankfurt nu
dă preparatul său decât clinicelor universitare şi spi­
talelor din centrele cele m a r i ; căutând astfel a garanta
p e d e oparte pentru preparatul său o experimentaţie
ştiinţifică şi metodică, iar pe de alta a evita accidente
şi abuzuri.
D e aceea pentru m o m e n t nu poate fi vorba ca
preparatul 6 0 6 să se întrebuinţeze de medici practi­
cieni în clientela privată. M etod a lui Ehrlich, cu toate
rezultatele splendide constatate zilnic, nu poate fi a-
plicată grosso-rnodo la orice sifilitic. Mai întâiu pulberea
liberată în fiole, trebuie preparată chiar de medic, iar
procedeul este destul de delicat şi migălos, este nevoie
d e u n instrumentării! deosebit.
Puţini oam eni vor exista azi, cari s u n t într'atât
de intensiv şi de multiplu ocupaţi ca profesorul
Ehrlich. Medicul vienez dr. H u g o G la s e r1) descrie
prea bine această activitate prodigioasă a savantului
de la Frankfurt. Neîncetat apar în institutul său vizi-
') Ehrlich 606. Von dr. Hugo Glaser in Wien. E d il O . S zelinski &
C o m p . Vieria. 1910. (B ro ş. d e 5 3 pag).
tatori cari doresc a vorbi cu dânsul. N um eroşi me­
dici veniţi din toate părţile lumei, vreau să iea infor-
maţiuni despre n o u a m e to d ă chiar de la maestru,
alţi mulţi cer fiole sp re a experim enta preparatul, dar
în mare parte cererea nu li se poate satisface din m o ­
tivele deja arătate. Apoi vine zilnic un mare număr
de bolnavi, din cari unii au parcurs mii d e kilometri,
im plorând a fi injectaţi; iar profesorul este nevoit a
repeta zilnic d e nenum ărate ori că călătoria au făcut’o
în zadar, căci institutul său nu servă pentru tratare
curativă ci pentru experimentare ştiinţifică. A poi vine
controlul animalelor de încercare, rapoartele assistenţi-
lor, lucrările de laboratoriu etc. C o resp o n d en ţa este
enorm ă, zilnic sosesc sute d e scrisori şi telegrame.
„In nici o casă comercială nu m erg afacerile ca acum
în institutul m e u “ , zise Ehrlich, „nu cred că mai pot
suporta m ult timp acest lucru".
Apoi examinarea bolnavului trebue făcută în mod
foarte rig u ro s: etatea, constituţia fizică, cordul, vasele,
etc. Deşi după observaţiunile făcute până acum nu s ’a
constatat o influenţă nocivă a preparatului 6 0 6 asupra
vederei, totuşi toţi clinicianii s u n t de acord, a nu ne-
glijea în nici un caz exam inarea fundului ochiului de
un medic competinte. Mai vine analiza urinei, sero­
diagnosticul lui W asserm ann înainte şi după injecţie,
cercetări dup ă spirochete şi în anum e cazuri exame­
nul licuidului cefalo-rachidian. In fine bolnavul injec­
tat trebuie să stea în pat spre a fi controlat zilnic de
medic. D e acea profesorul Ehrlich cu drept cuvânt
5
se temea de accidente neplăcute. Că preparatul său
abia descoperit, va da naştere şi la escrocherii, nu
ştiu dacă savantul de la Frankfurt a pu tu t avea în
vedere această eventualitate — cel puţin din partea
unui medic. D e acea este trist, foarte trist, ca să se
găsească un medic, şi din nenorocire în ţara noastră,
care prin nişte anunţuri de şarlatani a atras lumea
în obscura sa policlinică Fortuna din Bucureşti, unde
apoi era escrocată prin injecţii d e xeroform în loc
de pulberea 606. Parchetul d e Ilfov a luat în mână
această afacere murdară cu toată energia cerută, şi
tot corpul medical indignat aşteaptă statuarea unui
exemplu, înfligând nedem nului de a mai fi medic
o pedeapsă bin e m eritată1).
Unii colegi străini cari au frecuentat îm p reună cu
subsem natul spitalele din Berlin, au interogat pe cli-
niciani d ’acolo, dacă individul injectat este ferit de
tabes şi paralizie generală progresivă. A sem enea ces-
tiuni nu p ot fi deslegate decât dup ă decenii.
Profesorul Neisser de la Breslau, a fost întrebat
dacă preparatul Ehrlich-Hata 606, imunisează contra
infecţiunei sifilitice, şi savantul derm atolog dă urmă­
torul r ă s p u n s : „E ste prea adevărat că s ’a constatat
imensa eficacitate al preparatului 606, nu num ai la
om ci şi la maimuţă. D ar nu este justă concluzia, că
i) P e c â n d a c e a s tă lu c r a r e s e află s u b tip a r , c it e s c p r in z ia r e că şi
în R u s ia a fost a r e s t a t u n a s e m e n e a ş a rla ta n , c a r e t r im i t e a în p r o v i n c i e
falşificatu l d u p ă ce m a i î n a i n t e î n c a s a b a n i . F alşific a tu l c o n s i s t ă d i n n iş te
t a b l e t e g ă l b u i e fa b ric a te d i n fă in ă şi a p ă . T o t a s e m e n e a î n Italia, la N e a -
p o le , a u f o s t a r e s t a ţ i d o u i m e d i c i , c u l p a b i l i d e ac e ia şi e s c ro c h e rie .
animalele vindecate cu 606, au devenit im une contra
sifilisului. A tât om ul cât şi animalul vindecaţi de sifi­
lis, p ot fi to t atât d e b ine din nou influenţaţi, ca şi
aceia ce n ’au av u t sifilis. Acest fapt are valoarea sa
atât la acei vindecaţi cu substauţa 606, cât şi cu
mercur. O imunitate perpetuă contra sifilisului nu
există . .
A m ascultat şi în Berlin pe unii colegi străini cari
au discutat asem enea cestiuni. Cred că am m erge prea
departe, pretinzând dela un rem ediu nou, lucruri ce
nici un alt m edicam ent din terapia întreagă nu ne a
p u tu t oferi până acum.
Ceeace subsem natul am constatat în spitalele şi
clinicile din Berlin, mi-au întărit convingerea deja
formată la studiul publicaţiunilor medicale, că noul
rem ediu va aduce o revoluţiune totală în tratamentul
pân ă acum uzitat al sifilisului.
U n coleg francez dr. E m ery dela Paris, care v e ­
nise cam sceptic la Berlin, când ne-am despărţit mi
zise: „cher confrere roumain, c’est une grande de-
couverte“ .
P e când m ’am aflat încă în capitala Germaniei, am
citit în ziarul „ M atin “ sentinţa d-rului D o yen, fai­
m osul descoperitor al serului anticanceros, pentru care
a trebuit să sufere o replică foarte usturătoare din
partea renum itului profesor Mecinicov.
Aşi putea încheia aici acest studiu cu totul o bi­
ectiv d espre rezultatele până acum obţinute cu pre­
paratul Ehrlich-Hata 606, dar în timpul scrierei acestui
studiu librarul m eu din Berlin îmi transm ise încă n u ­
m eroase reviste, cu date recente şi monografia d-rului
Bresler deja citată1), în ediţia a I l-a ; apoi dela 18— 22
S eptem vrie 1910 a avut loc la K onigsberg al 82-lea
congres al naturaliştilor şi medicilor germ ani. D e oarece
în aceste ultime publicaţiuni găsesc date n o u i şi mulţi
observatori noui, extrag în m o d cronistic părţile e-
senţiale.
A m arătat mai sus, că doctorii B ohac şi Sobotka,
assistenţii clinicei dermatologice dela Praga, au avut la
3 din 11 cazuri injectare, retenţiuni grave d e urină,
constipaţie opinatră şi abolirea reflexelor. Profesorul
Ehrlich a făcut un interogatoriu circular la un mare
num ăr de cliniciani cărora le-a transmis acelaş preparat,
dacă au observat sim p to m e analoge, şi pretutindeni a
primit un răsp uns negativ. Deci conchide, că nu poate
fi vorba decât despre o intoxicare tipică cu alcool
metilic impur, cu care s 'a diluat preparatul pentru in­
jecţie. Profesorul Ehrlich regretă, că autorii nu au găsit
de cuviinţă al informa la timp despre cele observate
de dânşii, evitând astfel sensaţia inutilă prod usă de
acest articol2).
Medicii dela Praga, completează într’un al doilea
articol observaţiunile lor3). Retenţia urinei a durat 10
zile, iar tenesurul încă câteva zile mai mult. Recunosc
') Dr. lohannes Bresler. Die Syphilis- behandlung m it dem Ehrlich-
Iiata-schen Mittel. II V e r m e h r t e Auflage (3 and 4 Tausend). V c r l a g C
M n r h o ld . H a lle a. S. 1910.
2) Wiener KHnische Wochenschrift. No. 3 1 . 4 A u g . 1910. p a g . 1131.
3) ibidem. p a g . 1143.
că reflexele patelare au revenit din nou. Sim ptom ele
toxice observate de dânşii, nu ereau caracteristice in-
toxicaţiunei cu alcool metilic. Autorii mai relatează că
în patru cazuri au avut recidive, adică reapariţiunea
sim ptornelor sifilitice d u p ă câteva săptămâni. N u vo-
iesc a discuta cestiunea dacă, doze mai mari, sau re­
petarea dozei de 0 ,3 0 ar fi avut un rezultat mai bun.
In unul din aceste patru cazuri au av u t în urm ă vin ­
decarea, consecutiv unui tratam ent mercurial.
D ocentul D r. W alther Pick, dela spitalul „ Rudolf-
stiftung “ din Viena, descrie rezultatele obţinute în
120 cazuri de sifilis tratate cu preparatul 6 0 6 ‘). A tra­
tat 10 cazuri cu accidente prim are înaintea irupţiunei
exantem ului şi 10 cazuri cu scleroze, având deja ma-
nifestaţiuni secundare. La cele 10 cazuri tratate îna­
intea erupţiunei exantemului, du pă o observaţiune de
12 săptămâni, nu s ’au constatat manifestaţiuni secun­
dare. Din absentarea manifestaţiunilor, putem deduce
cel puţin o forţă de am ânare a injecţiei asupra iruperei
accidentelor sale— dacă voim să fim mai rezervaţi în
apreţiarea noastră. Proprietatea substanţei 606 ca'mijloc
curativ preventiv, pare probată accentuază autorul. In­
fluenţa injecţiunei asupra sclerozelor exulcerate este
vedită, i a r induraţiile în unele cazuri se micşorează,
dar persistă încă m ult timp. Spirochetele dispar repede.
Accidentele secundare au fost tratate în 64 cazuri,
cu excelente rezultate. Este d em n de atenţie un sifilid

]) Bericht liber die bisherigen Resultate mit dern Prăparate Ehrlich

Hata (120 Falie). W i e n e r K lin . W o c h e n s c h r i f t . N o . 33. 18 A u g , 1910.
ulceros, care ocupa aproape totalitatea porţiunei o so ase
şi o mare parte a părţei m oi a boitei palatine. Indivi­
dul în curs de op t ani a fost energic şi metodic tratat
cu m ercur şi iod, fără r e z u lta t; trei zile după injecţia
s ’au curăţit ulcerile, iar op t zile în u rm ă ele au fost com ­
plet epitelizate. D o u ă cazuri d e glosita sifilitică (forma
lui Mikulicz), atât de refractare terapiei mercuriale, şi
care au drept consecinţă mai totdeuna atrofia limbei,
s ’au vindecat în scurt tim p cu com pleta restitutio ad
integram.
Sifilisul malign au fost tratat în 8 cazuri, iar sifi­
lisul tardiv în 10 cazuri, resultatul excelent. Efectele
au fost rapide mai ales în acele cazuri, în care există
idiosincrazia contra mercuriului, ori tratam entul mer­
curial îndelungat n ’a adus nici o ameliorare.
La un copil d e patru luni, atins d e sifilis ereditar,
injecţia substanţei 6 0 6 a făcut să dispară manifesta-
ţiunile luetice foarte repede.
La un caz d e sifilis cerebral autorul a observat
o ameliorare notabilă, iar în 2 7 cazuri d e sifilis ner­
vos, nu s ’a p utut convinge despre vre-o ameliorare.
C e este drept, injecţiunile le-a făcut fiind silit de
insistenţa pacienţilor şi a rudelor, căci erau cazuri pier­
dute, precum paralitici generali şi tabetici înaintaţi.
Recidive a observat dr. Pick în 2 cazuri. D u p ă
părerea sa cauza nu poate fi decât doza prea slabă.
Profesorul Ehrlich explică cauza, că unele g ru p e de
spirochete prin încuibarea lor, s u n t izolate de influ­
enţa arseno-benzolului. Reacţiunea cicatricelor inve-
terate după injecţie este o dovadă. A utorul crede că
în asem enea cazuri refractare ar fi mai indicat a încerca
mai întâiu un tratam ent mercurial, apoi eventual s ’ar
putea face a dou a injecţie cu 606.
Reacţiunea pozitivă a lui W asserm ann a devenit
negativă în cele mai muie cazuri după 4 s ă p tă m â n i;
term enul cel mai scurt a fost d e 12 zile, iar cel mai
lun g de 7 săptămâni.
Injecţia o face dr. Pick dup ă procedeul Iui W ech­
selm ann, sub cutan în unghiul scapular, desinfecţia
locală după m etoda lui G rossich cu tinctură de Iod.
Complicaţiile descrise de Bohac şi Sobotka n a
observat. Mişcarea febrilă du pă injecţie numai într un
caz a ajuns la 3 9 8.
D o centu l dr. Pick resum ă lucrarea sa, că în prepa­
ratul Ehrlich-Hata posedăm un rem ediu, care însuşeşte
atari proprietăţi specifice, precum nu s ’a observat până
acum în nici unul din mijloacele uzitate în terapia
sifilisului.
Dr. E rnest Eitner, dela institutul dermato-tera-
peutic din V ie n a 1), a făcut la început injecţiunile cu
soluţia acidă cea ce a p ro d u s dureri mari 8 — 14 zile,
iar d e când injectează soluţia alcalină după m etoda
lui Michaelis, durerile s u n t cu mult diminuate. F e n o ­
m e n e toxice n ’a observat, mişcarea febrilă a fost m o ­
derată. In orice caz pacientul trebuie ţinut în pat
5 — 8 zile.
y Kasîiistic Ober Ehrlich 606. Wiener KUn. Wochenschrift. N o . 34
2 5 A u g . 1910.
 In cele 2 0 cazuri tratate, rezultate au fost prom pte
ca şi cele observate d e alţi autori. Interesant a fost
reacţiunea lui W asserm ann, care a rămas în multe
cazuri pozitivă chiar după dispariţia sim p tom elo r clinice
Profesorul K rom ayer dela Berlin, pe baza lucră­
rilor până acum publicate şi a 2 7 cazuri proprie, ex­
p u n e consideraţiuni generale teoretice şi practice despre
valoarea preparatului Ehrlich-Hata 6 0 6 în terapia anti-
sifilitică1). Autorul este un partizan al unui tratament
m ixt; adică în cazuri d e recidivă după 6 0 6 să re­
curgem la mercur, şi viceversa în cazuri grave în care
tratam entul până azi obişnuit a răm as fără rezultat, se
aplicăm imediat injecţiile cu 606. Recunoaşte imensa
valoare a noului rem ediu, care dup ă observaţiunile
clinice întruneşte cu certitudine dou ă proprietăţi im ­
po rta n te ; 1) A duce la resorbţiune rapidă ţesutul p a­
tologic, sifilomul. 2) Accelerează proliferarea epite-
liului şi cicatrizarea ulcerelor.
Dr. H offm ann dela B onn, citat d e Bresler în a
Il-a ediţiune a menţionatei sale monografii, recunoaşte
bunele rezultate obţinute cu 606, dar recidivele nu
s u n t excluse. D e acea recom andă în asem enea cazuri
refractare a nu uita vechiul tratam ent probat, iodul
şi injecţiunile cu calomel. Faptul că reacţiunea lui
W asserm ann nu devine negativă în toate cazurile, şi
dacă în adevăr reacţiunea lui W asserm ann are v a­
loarea ce i se atribue azi, atunci ar trebui să dedu-

2) Theoretische und praktische Erwăgungen iiber Ehrlich-Hata 606.

Berliner Klin. Wochenschrift. No. 34. 22 Aug. 1910.
cem că dozele actuale de 0 ,3 0 — 0 ,5 0 ar fi insufi­
ciente pentru a aduce o vindecare com pletă O bser-
vaţiunile ulterioare vor elucida această cestiune.
Concretisez aici părerea mai m ultor autori du pă
ultimile reviste medicale germ ane, despre rolul lui
W asserm ann în urma tratam entului cu preparatul 606.
Doctorii C itron şi M unk, dela a ll-a clinică u-
niversitară din Berlin pe baza unor experienţe la
cobaii conchid, că reacţiunea pozitivă a lui Wasser­
m ann este aproape to td eau n a un sem n despre exis­
tenţa activă a sifilisului1). Dr. W . dela M otte din
B rem en 2), într’o conferinţă ţinută la adunarea alienis-
tilor Germaniei d e n o rd la H am burg, făcând un s tu ­
diu com parativ al reacţiunei lui P orges cu reacţiunea
lui W asserm ann, găseşte reacţiunea pozitivă în toate
cazurile de sifilis netratate; cazurile tratate au fost în
majoritate n e g a t iv e ; cele latente recente în o treime
pozitivă, în fine în cele latente tardive în majoritate.
N egreşit aceste observaţiuni s ’au bazat exclus', v pe
cazuri tratate du pă m etoda obişnuită, iod şi mercur.
Dr. Lange, medic assistent în secţiunea derm atolo­
gică a d-rului W echselm ann dela spitalul Rudolf Vir­
c h o w din Berlin, a studiat reacţiunea lui W asser­
m an n la 2 5 0 cazuri de sifilis tratate cu su bstan ţa 606.
Exam inarea s'a făcut regulat 1— 2 ori pe săptăm ână3).
]) Das Wesen der Wassermann'schen Reaction. Deutsche mediz.
Wochenschrift. No. 31. 25 Aug. 1910.
2) Die Porges-sche Luesreaction. Deutsche med. Wodienschrift. No.
34. 25 Aug. 1910.
■'.) Z ur Kenntnis der Wassermann'schen Reaction. Berliner Klin.
Wochenschrift. No. 36. 5 Sept. 1910.
O ratorul ajunge la următoarele rezultate : Reacţiunea
iniţială pozitivă a devenit negativă după 4 —5 săptă­
mâni în 153 cazuri. Pozitiv au rămas 9 7 cazuri, din
cari 54 au rămas neschimbate în m od constant, 34
au arătat o scădere marcantă în intensitatea reacţiunei,
restul a sucom b at în urma u n o r afecţiuni intermitente •
sau concom itente existente (anemia pernicioasă, n e­
frită cronică, g o m e hepatice miliare, turburări gastrice,
infantile, etc). T im p ul de observaţiune 3 — 5 săptă­
mâni. Acest timp fiind insuficient, o părere decisivă
nu se poate da până azi.
D r. 1. A. Finkelstein şi d-randul W . 1. D aw id o w
dela institutul clinic şi bacteriologic dela M oscova,
au făcut o com unicare la al XI lea congres medical
rus la Petersburg, despre reacţiunea lui W a s s e rm a n n 1).
D u p ă aceşti autorii cestiunea naturei acestei reac-
ţiuni încă nu este elucidată în m o d definitiv.
Concluziunile lor s u n t u rm ă to a re le : 1) Reacţiunea
pozitivă se observă în toate perioadele ale sifilisului;
nu se observă la pacienţii afectaţi cu alte boale ori
la persoane sănătoase. 2) Reacţiunea diminuază sub
influenţa tratam entului şi poate să dispară cu totul.
3) Reacţiunea pozitivă vorbeşte cu absolută certitu­
dine despre existenţa sifilisului. 4) Reacţiunea negativă
nu exclude sifilisul.
Dr. D ean a experimentat reacţiunea lui W asserm ann
la 3 3 0 idioţi în asilul dela Potsdam . Reacţiunea po-

■) Studien ttber die Wassermann'sche Reaction aus I.aboratorium

and Klinik. Ib id e m .
zitivă a observat în 51 c a z u r i = 1 5 , 4 % . D in aceste 51
cazuri num ai în 7 s ’au p u tu t constata simptom ele
sifilisului cong en ital1).
La congresul internaţional d e medicină dela b u d a ­
pesta în anul 1909, dr. C itron a pro pu s ca femeile
cari se angajează ca doici, să fie su puse unui examen
obligatoriu prin reacţiunea lui W asserm ann, daca es e
sifilitică ori nu. D r. Oluf T h o m se n , dela institutul
serologic dela K openhaga, atrage din nou atenţiu­
nea asupra importanţei reacţiunei lui W asserm ann la
transm iterea sifilisului copiilor d e ţâţă prin doice siti
litice ^
A utorul ajunge la concluziune, că nu num ai serul
dar şi laptele acestor doice suspecte să fie examina
după W asserm ann.
C o ntinu ăm darea de seam ă cromstica asupra u i t -
inilor publicaţiuni în cestiunea eficacităţei arsenoben-
zolului. ^
D o centu l dr. B o d o Spiethof dela clinica derm ato­
logică a universităţei dela lena, referează despre b u ­
nele rezultate obţinute cu preparatul 6 0 6 in 5 0 de
cazuri3). Cliniceşte se îm part aceste cazuri in 6 sta-
diuri primare, 16 manifestaţiuni secundare, 12 latente
secundare, 10 terţiare, 1 ereditar, 3 tabes, 2 anemii

lh e Lancet. 23 Iulie 1910.

1) . ..
2) Die Becieutung der posiUven Wassermann schen ^ T s c h r
Frauenmilch fur die Wahl einer Amme. Berltner Khn, Wochenschrift.

N ° ’ 3>)’ Anenobenzol bei Syphilis. M u n c h c n e r m e d . W ochenschrift, N o. 3o

d e l a 3 0 A u g . 1910.
 luetice. Spirochetele au dispărut dup ă 2 4 — 48 ore, în
acele cazuri în care au rezistat spirochetele mai mult, au
manifestat sim ptom e degenerative, având spirale mai
puţine şi mai întinse. Reacţiunea lui W asserm ann a p utut
fi controlată în 15 cazuri în timp de 10 săptăm ân i; în
acest interval 14 au devenit negative, 1 caz a rămas
în a 10-a săptăm ână uşor pozitiv. A utorul a observat
în două cazuri sim ptom e oculare transitorie. U n tabetic
5 0 d e ore dup ă injecţie cu 0 ,6 0 a avut senzaţia or-
birei de odată în timp de câteva minute. Alt pacient
8 săptăm âni dup ă injecţie cu 0 ,4 5 acuza că în timp
de 10 m inute subitam ente nu poate vedea nimic cu
ochiul drept, care mai manifesta o pareză a pleopei.
Exam enul imediat al fundului ochiului nu a arătat
nimic patologic. C a alte sim ptom e oculare autorul a
observat în unele cazuri teichopsia (scotom a scintillans)
care a apărut în ziua injecţiei sau a do ua zi, ori în
fine când pacienţii părăseau pentru prima oară patul.
T oate aceste observaţiuni nu au prezintat vre-un ca­
racter neliniştitor, fiindcă nu ereau decât nişte simp-
torne unice şi cu totul pasagere. A utorul mai accen-
tuază, că în toate aceste cazuri s ’a întrebuinţat alcoolul
metilic, iar technica, a fost cea intramusculară în re­
giunea gluteală. Reacţiuni din partea altor organe n ’a
observat. Cele alte sim p tom e subiective şi obiective
au fost identice cu observaţiunile altor cliniciani. Ca
contraindicaţiune autorul atrage atenţiunea asupra debili-
tăţei generale şi în prima linie asupra stărei organe­
lor circulatorie.
 Dr. Robert D u h o t, şeful secţiunei dermo-sifilitice
a policlinicei centrale dela Bruxelles, a tratat 85 ca­
zuri d e sifilis cu cel mai desăvârşit succes cu prepa­
ratul Ehrlich-Hata, iar cu deosebire este remarcabil
cazul unui copil de ţâţă sifilitic ered itar1). M am a sifi­
litică a fost injectată cu 0 .5 0 din preparatul 606, iar
re z u lta tu l; la m am ă au dispărut accidentele secundare,
iar pruncul eredo-sifilitic, pipernicit şi pierdut, în scurt
tim p a devenit gras şi sănătos. Cazul este identic cu
cel publicat de dr. Taege dela Freiburg, m enţionat
deja în această lucrare.
Acelaşi autor deja într’o dare de seamă în luna
Iunie bazată p e 65 cazuri de sifilis tratate cu 606, a
calificat acest preparat d rept o admirabilă d esco p e­
rire2) Dr. D u h o t accentuază, că arseno-benzolul exer-
citează p uterea sa asupra tu to r formelor şi fazelor a
sifilisului; exceptând acele cazuri, în care a av u t loc
destrucţiunea structurei anatom ice ori a unui organ
essenţial, precum creerul sau m ă du va spinală.
Profesorul Paul Ehrlich, discutând cazul letal o b ­
servat de Frănkel şi G ro u v en în urma unei injecţiuni
intravenoase. conchide p e baza unui material pro­
priu, că injecţiunile intravenoase nu prezintă mai
mare pericol decât cele subcutanate sau intramuscu-

') Unerwartete Rezultate bei einem hereditărsyphilitiSjMenSăugling

nach Behandlung der Mutter mit „606“', Milnch. med. Wochenschrift.
No. 35, dela 30 Aug. 1910.
2) Dr. Duhot. Premieres notes sur 65 cas de syphilis traites par
le «606» de Ehrlich-Hata. ( A n n a le s d e Ia po licl. cen tr. d e B ru x elles ,
l u in . 1910).
la re1) Individul în cestiune era atins d e procese dege­
nerative foarte înaintate al sistemului nervos central, de
adipositate şi atrofie musculară a cordului, hiperemia
ficatului, hipertrofia splinei şi hiperplazia unui rin ic h iu ;
prin urmare nu injecţiunea intravenoasă, ci starea
proastă a pacientului a cauzat sfârşitul letal. A sem e­
nea rezultate s ’au observat şi în două cazuri analoage,
consecutiv injecţiunei subcutanate şi intram usculare.
D e aici rezultă, accentuază profesorul Ehrlich, că nu
m o dul de aplicare a injecţiei poate fi incriminat.
Lucru principal este o selecţiune riguroasă a cazurilor
de tratat, trebuie neapărat excluse afecţiuni grave ce­
rebrale, arterio-scleroza, veri-ce turburare funcţională
a cordului, mai ales angina pectorală.
Am arătat deja în această lucrare, că în conver­
saţia ce am av u t la Berlin cu dr. Hata, acesta mi-a
afirmat că în Japon ia se preconisează examinarea
reacţiunei lui W asserm ann prin serul obţin ut cu ve-
zicători. D o u i medici italieni, dr. Borelli şi dr. Mes-
s in eo 2), cercetând reacţiunea lui W asserm ann a diferi­
telor secreţiuni, transudaţiuni şi exsudaţiuni corporale,
au găsit că num ai licuidul vezicătorilor dă un rezultat
pozitiv. Astfel în practică em isiunea sanguină poate
fi înlocuită prin vezicătoarea.
D-rii Brăndle şi Clingestein din Breslau, au expe-
\) p . Ehrlich. Bietet die intravenose Injection von „606“ besondere
Gcfahren ?— M iln c h . m e d i z . W o c h e n s c h r i f t . N o . 3 5 d e l a 3 0 A u g u s t 1910.
2) iM reazione dei Wassermann con vari liqnidi organici e col siera
dei vescicatori. B io c h im ic a e t e r a p i a s p e r . V . i. F a sc . IV). R e c e n z io n a t
d e Beri. Kl. Wochenschrift No. 36 dela 5 Sept. 1910.
rim entat preparatul Ehrlich-Hata în 2 7 cazuri de sifilis ').
C a sim ptom e colaterale au observat în unele cazuri
urcarea tensiunei arteriale, în alte cazuri 2 — 3 zile după
injecţie accelerarea pulsului devenit mai mic, iar la
3 pacienţi colapsuri trecătoare. In cele mai multe
cazuri au constatat hiperleucocitoza până la 15.000.
Rezultatele au fost în parte excelente, în parte nu
tocmai satisfăcătoare. Autorii recom andă combinaţia
preparatului 6 0 6 cu mici doze de Hg.
In şedinţa dela 13 Iunie 1910 a societăţi nev-
rologice şi psihiatrice din Berlin, a av u t loc o discu-
ţiune interesantă despre valoarea practică a reacţiunei
lui W asserm ann, şi dacă reacţiunea este pozitivă ^ şi
în afecţiuni nesifilitice. C adrul acestei scrieri nu mi
perm ite a intra mai în detaliu, dar din discuţiunea a
rezultat că cercetările în această direcţiune nu au dat
p ân ă acum rezultate conciliante2)
Dr. Schw abe, medic assistent în secţiunea d e rm a ­
tologică al profesorului H erxheim er d e la spitalul
municipal din Frankfurt, descrie acţiunea specifică a
preparatului 6 0 6 asupra pso riazei:i). A utorul a mai
ex perim entat în tr’un caz. de lichen rubru (lichen ru-
ber planus) cu un rezultat uimitor. D a r dup ă zece zile
a constatat o recidivă pronunţată, asem enea în doua
cazuri de lichen ruber m ucosae în urm a unei injec­
ţiuni de 0 ,5 0 arsenobenzol nu a văzut vre-o influen-
.) Bisherige Erfahrungen m it Ehrlich 606. M edizinischc KUnik
N o . 3 4 . 1910.
■ 2) Bcrliner
KUn. Wochenschrift N o . 3 6 d e l a 5 S e p t . 1. •
3) MUnchener med. Wodiensdirift. N o: 3 6 d e la 6 S e p t. 19 .
ţare. P e d e altă parte F răn k el-G ro u v en au obţinut o
vindecare a unui asem enea caz.
D r. A n d ru sso w a experimentat substanţa 6 0 6 la
doui leproşi în colonia leproşilor d e la S-t. Peters-
burg, cu rezultate până acum satisfăcătoare1).
P e cât putem adm ite exactitatea scirilor publi­
cate de ziarele politice, la K openhaga s ’a experim en­
tat substanţa 6 0 6 la un caz de surditate sifilitică.
Pacientul — un o m tânăr — a fost tratat şase luni
cu m ercur fără nici un rezultat; d u p ă ce a primit o
injecţie de arseno-benzol, surditatea com pletă s 'a am e­
liorat repede într’atât, în cât azi aude bine strigăte
mai tari şi se speră o vindecare co m p letă2).
Dr. Fleckseder, medic assistent în clinica a Il-a
medicală a profesorului von N eusser de la Viena,
publică un studiu asupra tratamentului infecţiunei p a ­
lustre prin enesolul „Clin" şi arseno-benzolul „Ehrlich".
Materialul d e observaţiune fiind restrâns, nu ajunge
la rezultate conciliante3).
Profesorul L eon or Michaelis de la spitalul am
U rban din Berlin, face o nou ă comunicare despre
110 cazuri tratate cu Ehrlich-Hata 6 0 6 1). Rezultatele
au fost excelente ca şi în cazurile descrise mai înainte.
Intr’un caz de keratita parenchimatoasă a observat o
sistare repede a progresului, dar până acum (data pu-
') Berliner Lokal-Anzeiger. 2 6 S e p t . 1910.
2) Milnchener neueste Nachrichten , d e la 3 0 S e p t . 1910. .
3) Wiener Kiinische Wochenschrift. N o , 3 6 d e la 8 S e p t 1910.
4) 110 Falie von Syphilis, behandelt m it Ehrlich-Hata. B e r l i n e r K lin.
W o c h e n s c h r i f t , N o . 3 7 d e l a 12 S e p t . 1910.
blicărei) infiltratul încă nu s ’a resorbit. A utorul a mai
tratat 15 cazuri d e tabes şi 8 d e paralizie generală
progresivă, respectiv bănuite, cu reacţia pozitivă a
lui W asserm ann. In cazurile progresate a acestor afec­
ţiuni parasifilitice, injecţia nu foloseşte nimic, precum
era d e aşteptat. Cazurile cu un mers rapid, chiar au
fost influenţate în rău.
Cazurile incipiente au supo rtat injecţia prea bine,
ori nu au făcut nici un rău. In mai multe cazuri de
tabes cari prezintau manifestaţiuni ataxice pronunţate,
autorul a observat o ameliorare eclatantă a ataxiei;
iar într’un caz d e paralizie generală progresiva a co n­
statat o rem isiune notabilă, care durează deja d e dou ă
luni. D e oarece însă asem enea ameliorări şi remisiuni
se observă şi în m od spontaneu, profesorul Michaelis
accentuează în m o d precis, că se abţine a emite o
părere despre eficacitatea arsenobenzolului în tabes şi
paralizia generală progresivă. A mai încercat substanţa
6 0 6 în câteva cazuri d e limfo-sarcom şi leuchemie,
dar cu rezultat negativ.
N oul preparat H y fiind mai pur, permite o solu-
ţiune mai rapidă, pentru care întrebuinţează totdeauna
alcoolul absolut etilic iar un metilic. Evită din prin­
cipiu injecţiunile intravenoase. A utorul repetă din nou
că n u a observat sim ptom e colaterale nocive nici g e­
nerale, nici din partea vre-unui organ.
C a dozare, autorul calculează un centigram de
substanţa 606 la un kilogram din greutatea corpului,
rotunjind cifra, dacă este indicaţie, în sensul dozei
mai ridicate.
P e baza observaţiunilor sale, profesorul Michaelis
ajunge la următoarele concluziuni.
Injecţiunea preparatului Ehrlich-Hata este indicată
absolut în sensul, că om isiunea sa ar fi o eroare ştiin­
ţifică : în cazuri de sifilis în care tratam entul m er­
curial a rămas fără rezultat, fie că accidentele nu dispar,
ori că recidivează; în cazuri d e sifilis, care nu supoartă
m e r c u r iu l; în cazuri de sifilis, în care evităm mercu-
riul din cauza u n o r afecţiuni organice, precum de
exem plu în nefritele.
D esp re rolul reacţiunei lui W asserm ann, autorul
nu se poate pronunţa. U n interes practic nu are d e ­
cât o observaţiune îndelungată.
Profesorul K rom ayer dela Berlin, în timpul din
urm ă în 100 cazuri a încercat substanţa 6 0 6 ernulsi-
onată în parafina licuidă, şi a constatat că m etoda este
cu m ult mai expeditivă, mai practică şi necauzând de
loc d u re ri1). S ă p u n e cantitatea cerută din substanţa
6 0 6 într’un mic mojar steril, se amestecă cu puţină
parafină licuida, frecând mixtura cu pistilul, apoi se
toarnă într’o sticlă sterilă cu d o p de sticlă şi se mai
adaugă parafina, ca 1 c. cub d e em ulsie să conţină
0 ,1 0 arseno-benzol. Trebuie evitată lumina, mixtura
bine clătinată înainte de întrebuinţare, iar injecţiile
aplicate cu încetul spre a evita ruperea ţesutelor.
') Eine bequetne schmerzlose Methode der Ehrlich-Hata-Injection.
B e ri. K i i n i s c h e W o c h e n s c h r i f t . N o . 3 7 d e l a 12 S e p t . 1910.
 Prim ele comunicări din Englitera despre substanţa
606, le face M ac D o n a g h asupra a 2 0 cazuri obser­
vate’ în spitalul Lock din L o n d r a 1). A utorul englez a
av ut în cazuri de sifilis grav, aceleaşi rezultate splen­
dide, ca şi clinicianii germani. Intre cazurile descrise
es\e interesant un pacient în etate de 2 6 ani, atins pe
lângă alte accidente secundare şi de o irita specifică
foarte gravă a ochiului drept. Zece zile d u p ă injecţia
de 0 ,4 5 Ehrlich-Hata, toate sim ptom ele erau dispărute.
O irită sifilitică to t aşa de rapid influenţată, su bsem ­
natul am o b serv at în lun a A u g u st şi la Berltn, apoi
cunoaştem cât de rebele s u n t acele irite în num eroase
cazuri, cu to t tratamentul intensiv mercurial până acum
uzitat.
Medicul superior d e marină dr. G ennerich dela
spitalul marin dela Kiel, descrie în m o d foarte am ă­
nunţit, 3 0 cazuri tratate 2), D u p ă recomandaţia profe­
sorului Ehrlich, a procedat în ultimul timp după
m e to d a lui Iversen 3) adică mai întâiu o injecţie intra-
venoasă, apoi una subcutanată cu doza totală de 0,80
Ehrlich-Hata, fără a se observa sim ptom e nocive.
F u n d u l ochiului a fost exam inat în m o d regulat,
înainte şi d u p ă injecţie. Intr’un caz de paraplegie
dreaptă, a existat o nevrită optică to t dreaptă. Această
nevrită n ’a fost considerată ca o contraindicaţie a tra­
tamentului, de oarece din cauza albuminuriei apărute
1) „ Lancet“ d e la 3 S e p t . 1910.
2) Die Syphilisbehandlung mit Ehrlich 606. B e r l i n e r K lin . W o c h e n -
s c h r i f t . N o . 3 8 d e l a 19 S e p t . 1910.
») Vezi la locul citat în această lucrare.
în urma curei mercuriale, cazul trebuia considerat ca
desolat. In adevăr, ochiul atins n ’a suferit nimic prin
injecţia celor 0 ,6 0 Ehrlich-Hata. Rezultatele actuale au
fost identice cu a celor alţi observatori, iar despre
durabilitatea vindecărei num ai timpul poate elucida
cestiunea.
Cele mai frum oase rezultate le-a avut în cazuri
de sifilis celebrai, în hemiplegii şi pareze totale. In
hemiplegia tratamentul intensiv mercurial nu a adus
absolut nici o ameliorare. A d o u a zi după injecţii
aceşti pacienţi au putut să ridice braţul, să dea mâna.
şi să se ridice fără ajutor, un rezultat cu totul en ig­
matic.
D esp re reacţiunea lui W asserm ann autorul zice,
că ea în adevăr este caracteristică pentru sifilis, dar
nu specifică în sensul doctrinei de imunizare. D ispa­
riţia reacţiunei pozitive sub influenţa tratamentului cu
arseno-benzol, seam ănă întru-câtva cu acea sub ac­
ţiunea tratamentului m ercu rial; dar totuşi se deose­
beşte prin două caractere esenţiale, apariţiunea sa
sigură şi rapidă. C ât despre dozele, autorul recomandă,
subcutanat 0 ,6 0 — 0 ,7 0 la persoane destul d e robuste.
D acă este nevoie d e două injecţiuni, nu trebuie să
trecem peste 0 ,8 0 în interval de 10 zile.
Necesitatea a întrebuinţa o doză suficientă este
destul de probată. Cestiunea dozărei va deveni după
credinţa sa centrul d e gravitate în tot tratamentul
Ehrlich-Hata, căci num ai atunci se va putea stabili
efectul durabil. P ân ă atunci însă, va trece încă mult
timp. A utorul nu crede că tratam entul mercurial va f:
dat cu totul uitărei. Viitorul va elucida a d o u a cesti-
une, adică dacă tratamentul mercurial anterior nu va
ajuta la acţiunea medicam entului 606.
Dr. G ennerich conchide, că arseno-benzolul este
un rem ediu extraordinar d e intensiv, cu m u lt superior
tu to r mijloacelor până acum usitate în efecte curative
actuale, pentru care treDuie să aducem cea mai mare
recunoştiinţă genialului descoperitor.
La o conferinţă ţinută la 6 Septem vrie în amfi­
teatrul spitalului com unal dela Frankfurt p e Main,
s ’a făcut comunicare despre 3 0 0 cazuri no ui tratate
cu preparatul 606, care toate au dat excelente resul-
t a i e 1). In urmă profesorul Ehrlich a relatat despre
rezultatele obţinute până acum în 5 7 6 0 cazuri. De
mare interes este cazul unui individ atins de keratita
sifilitică gravă, preparatul 6 0 6 a avut influenţa cea
mai favorabilă asupra procesului ocular grav. Leziuni
întinse şi grave ale cavităţei bucale, care abia permi­
teau pacienţilor a înghiţi licuide, 2 4 ore dup ă injecţie
erau într’atât influenţate, încât pacienţii puteau înghiţi
pâine uscată. Cefalee ce au existat, de mai mulţi am,
au dispărut adese ori chiar în noaptea dup ă injecţie.
U n caz extrem de grav i s ’a referat din Strasburg,
Pacientul era decrepitat p ân ă la schelet, astfel incat
o injecţie intramusculară şi chiar subcutanată numai
era posibile; d e acea s ’a făcut injecţia intravenos.
Azi pacientul se găseşte pe calea cea mai b u n ă de
i) Manchener Neueste Nachrichten, d e l a 7 S e p t 1910.
vindecare com pletă. A sem enea i s ’a com unicat patru
cazuri noui, în care copii d e ţâţă atinşi de sifilis ere­
ditar, au fost vindecaţi prin laptele m am elor lor tra­
tate cu 606.
C ât d espre cazurile mortale, mai ales cazul dela
K o p en h ag a despre care unele ziare au făcut atâta
sgom ot, profesorul Ehrlich explică, că în toate aceste
cazuri au existat modificări degenerative ireparabile în
sistemul nervos central. Savantul dela Frankfurt accen-
tuază din nou cu toată energia, că asem enea pacienţi
într’un asem enea stadiu progresat, nu trebuie injectaţi,
căci nu aduce absolut nici un folos.
In Italia, preparatul 6 0 6 a fost aplicat mai întâiu
d e profesorul Postem ski, la spitalul Central din Roma.
La u n interviev acordat unu i redactor al ziarului
„ Giornale d’Italia*, profesorul italian se exprim ă cu
cel mai mare entuziasm despre splendidele rezultate
obţinute.
D r. E rn e st Spitzer dela Viena, întorcându-se dela
o călătorie d e studiu dela Frankfurt, referează despre
starea actuală a tratam entului Ehrlich-H ata1). C u per­
fecţionarea preparatului şi a technicei la aplicare, s a
triplat d o za iniţială, spre a putea ajunge astfel succesiv
pe baza experienţei clinice la o doză, care fără a vă­
tăm a p e pacient, să fie în stare a distruge în m od
durabil provocatorii boalei. Deşi preparatul se expe­
rimentează azi la peste 180 clinice şi spitale din G er­
mania, autorul regretă că încă nu s ’a reuşit a se fabrica
i) Zentralblatt fa r die gesammte Therapie. S e p t e m v r i e 1910.
substanţa sub o formă practică şi durabilă, spre a o
pu te a întrebuinţa în m od general.
D r. V ictor Reisner din Viena, com unică despre
rezultatele obţinute în 2 0 cazuri d e sifilis, tratate în
spitalul militar N o. II din V ie n a 1). A utorul găseşte
necesar a se publica cât d e m ulte cazuri tratate, spre
a obicinui spiritul om enesc totdeauna şovăitor, cu
descoperirea epocală a lui Ehrlich. M edicul militar
austriac resum ă observaţiunile sale, că preparatul 606
în toate cele 2 0 cazuri tratate a dat un rezultat curativ
rapid şi sigur. N u a constatat nici un sim ptom cola­
teral neplăcut. D urerile nu au fost mai mari ca la
injecţiunile mercuriale, care apoi trebuie repetate în
serii îndelungate. P e n tru armată, tratam entul Ehrlich
6 0 6 va fi de cel mai mare folos, de oarece soldatul
deja d u p ă 8 zile poate fi retremis la fro n t; apoi dispar
toate manifestaţiunile hidrargirice, în special acele sto-
matite rebele. A utorul conchide, că profesorul Ehrlich
ne-a dat un preparat, m enit a înlătura cu totul vechia
terapie sifilitică.
Dr. Richard Kalb, medic assistent în clinica der­
matologică a profesorului H erxheim er dela Frankfurt,
publică un studiu foarte do cu m en tat despre influenţa
arseno-benzolului asupra sifilisului copiilor, cu consi-
deraţiuni speciale a sifilisului cong en ital1), La obser-
') Dericht Ober 20 mit Ehrlich-Hata 606 behandelte Syphilisfălle.
W i e n e r K lin . R u n d s c h a u , N o . 3 9 d e l a 2 5 S e p t. 1910.
i) Ober die Einwirkung des EhrlidişdienArsenobenzols a u f die
Lues der Kinder, m it besonderer BerOdtsicktigung der Syphilis congenita.
W i e n e r K l i n i s c h e W o c h e n s c h r i i t. N o . 3 9 d e l a 2 9 S e p t. 1910.
 vaţiunile lui W echselmann, Fraenkel, G ro u v en , Pick,
Ju n kerm ann, Hoffmann, Taege, D u h o t şi alţii, adaugă
încă 8 cazuri proprie cu rezultate foarte bune, obţi­
nute prin tratamentul cu preparatul 606.
C u deosebită atenţiune a studiat rolul reacţiunei
lui W asserm ann la copii trataţi cu arseno-benzolul
606. C ând şi dacă, apoi du pă ce doza reacţiunea va
deveni negativă, num ai un timp mai îndelungat de
observaţiune poate elucida cestiunea. D u p ă obser­
vaţia celor mai mulţi autori, 9 5 — 1 0 0 % d e copii cu
sim ptom e de sifilis congenital prezintă o reacţiune p o ­
zitivă. înaintea apariţiunei sim ptom elor manifeste, reac­
ţiunea nu arareori este negativă, spre a deveni p o ­
zitivă când irup accidentele luetice. Arare ori însă
reacţiunea poate fi pozitivă, mai înainte ce se observă
primele sim ptom e clinice ale sifilisului congenital.
Toate cazurile autorului au prezentat reacţiunea pozi­
tivă înaintea şi du pă vindecarea, în sens clinic prin
arseno-benzol. Negreşit timpul de observaţie este încă
relativ scurt. Acelaşi fenom en se observă şi la trata­
mentul mercurial. Igersheimer, Lange şi alţii descriu
însă cazuri, un de reacţiunea a devenit negativă în
urm a tratamentului.
A utorul studiază mai departe cestiunea lui Wasser­
m an n la copii eredo-sifilitici, şi va face comunicările
sale la timp.
Dr. Kalb este de aceiaşi părere ca şi Taege şi
D uh ot, adică ca m am ă care ’şi alăptează copilul să
fie tratată prin 606.
 D r. T o rd ay , primul assistent al clinicei universitare
d e la Budapesta, a 11-a secţiune internă, referează
despre 18 cazuri tratate1) D in pacienţii săi 4 au fost
atinşi d e tabes, 2 de anem ie gravă, 1 de leuchemie,
1 de g o m e hepatice şi restul d e sifilis malign. Injecţia
d u p ă procedeul lui W echselm ann, n ’a cauzat dureri
de loc ori prea slabe. Tim pul de observaţiune fiind
prea scurt (4 săptămâni) la tabetici autorul nu a ob­
servat vre-o schimbare. Deşi la cei doui pacienţi atinşi
d e anem ie gravă, n u avea speranţă că injecţia 606
va aduce vre-o ameliorare ca rob oran t general, totuşi
autorul a făcut această încercare, negreşit cu aştepta­
tul rezultat negativ. D ar nici rău nu le-a făcut injecţia.
La cazul cu g o m a hepatică, un caz altfel pierdut,
autorul a observat o ameliorare notabilă a sim pto­
melor subiective.
La cazul cu leuchemie, injecţia d e 0 ,4 0 Ehrlich-
H ata a adus o ameliorare notabilă atât subiectivă
cât şi obiectivă. Splina a dim inuat d u p ă 8 zile foarte
m ult şi a devenit indoloră la presiune. Regresiunea
splinei a rămas în urm ă staţionară. Înainte de injecţie
s’au constatat 2 .7 3 0 .0 0 0 globule roşie, 3 1 0 .0 0 0 albe
şi 4 5 % h e m o g lo b in ă ; iar du pă injecţie 3,8 56,000
globule roşie, 2 9 6 ,0 0 0 albe şi 5 1 % hem oglobină. In
sânge se observă însă num ero ase mielocite. Această
ameliorare este cu atât mai frapantă şi mai intere-

i) Bericht liber die Ehrlich-Hata'sche Behandlung, W ien er K lin.

W o c h e n s c h r i f t N o . 3 9 d e l a 2 9 S e p t . 1910.
sântă, d e oarece despre un asem enea rezultat până
azi nu s ’a făcut vre-o comunicare.
A utorul nu a observat retenţia urinei sau celealte
s im pto m e colaterale neplăcute constatate la clinica dela
Praga. Cazurile sale au fost şi au răm as pozitive în
privinţa reacţiunei lui W asserm ann. P e când la colegul
său dr. Sellei, care a injectat 12 cazuri, făcând chiar
dr. T o rd a y serodiagnosticul, a p utut constata în 4
cazuri că reacţiunea a devenit cu totul negativă a
7-7-13-19 zi dup ă injecţie. D in aceste 4 cazuri, era 1
tabes şi 3 sifilis grav, iar reacţiunea răm ăsese tot p o ­
zitiva cu to t tratam entul energic mercurial la care au
fost mai înainte supuşi.
D eşi m edicam entul nu este nociv pentru organism,
totuşi autorul recom andă prud en ţa în aplicare, mai ales
la afecţiuni grave nervoase. U n d e fibrele şi ganglioni
substanţei nervoase au fost distruse, num ai putem
aştepta ceva dela un preparat arsenical. A utorul con ­
sideră substanţa 606, ca o îm bogăţire nepreţuită a
tesaurului nostru terapeutic.
Dr. I. Rosenberg, m edic al poliţiei urbei Cernăuţi
(Bucovina) însărcinat cu aşsistenţa femeilor prostituate
a venit cam sceptic la Berlin în privinţa eficacităţei
preparatului 606, fiind un partizan convins al trata­
m entului mercurial. Zilele trecute îmi scrie la c o n ic :
„A m întrebuinţat preparatul Ehrlich în 16 cazuri în
clinica dela Lem berg, în cea mai mare parte cu cel
mai b u n rezultat. C e se va întâmpla mai târziu, nu
putem ş ti“ .
 In Franţa, marele observator M ecinicov fu primul
care a atras serioasă atenţiune a cercurilor medicale
din Paris asupra descoperirei lui Ehrlich. Medicii fran­
cezi la în c ep u t erau foarte rezervaţi în privinţa nou-
tăţei lansate din Germania, de oarece to t mai aveau
în m em orie eşecul cu tuberculina lui Koch din anul
1891. In privinţa tuberculinei însă se face o mare
nedreptate regretatului mare savant Robert Koch; p u ­
blicarea prem atură a unui preparat antituberculos încă
cu totul neapt pentru tratam ent, s ’a făcut contra v o ­
inţei sale. Era p e tim pul congresului medical inter­
naţional dela Berlin în anul 1890, la care subsem ­
natul am luat parte, un personaj înalt al curţii im pe­
riale dorind ca la congres să se facă o com unicare
de interes universal, „Le clou du congres" , profesorul
Kock a fost forţat a ceda.
Eficacitatea preparatului s ’a încercat mai întâiu în
institutul P asteur la m aim uţe cu rezultat favorabil, şi
num ai atunci şi d u p ă îndem nul lui M ecinicov s’a
aplicat injecţia în 80 cazuri la spitalul Ricord, cu re-
sultatele cele mai excelente. Medicii francezi veniţi în
serviciul d-rului Fournier, au văzut papulele sifilitice
dispărute du pă 4 zile, ulcerile întinse cicatrizate în 6
zile, cazul unui pacient atins de hemiplegie sifilitică,
care 2 4 ore d u p ă injecţie era în stare să-şi mişte braţul
pân ă acum paralizat.
In spitalul Saint-Louis, doctorul Millian a încercat
cel d ’intâiu preparatul 606, obţinând rezultate identice
ca toţi cei alţi observatori. D u p ă constatările medi­
 cilor francezi, reacţiunea lui W asserm ann devine n e ­
gativa d u p ă 2 0 zile.
Publicaţiuni mai întinse pecât ştiu încă nu au
apărut în revistele medicale franceze, dar după infor-
m aţiuni particulare şi d u p ă noţiunile culese d e prin
ziarele politice, neîncrederea cu mici excepţiuni este
d is p ă ru tă ; chiar celebrităţile medicale ca Netter, Millian,
E m ery, Paul S alm on şi alţi au recunoscut, că prepa­
ratul 6 0 6 este o mare descoperire. Deja către mijlocul
lunci Septem vrie patru servicii diferite a spitalelor din
Paris, au aplicat în m o d sistematic tratamentul 606.
O p oziţiunea cea mai violentă în F ranţa contra
preparatului 6 0 6 a făcut’o D o y e n , nu ştiu dacă o mai
face după executarea suferită dela M ecinicov. D oyen
ca chirurg nu a av u t nici o experienţă practică, deci
nu pe baza unor cercetări ştiinţifice ci p u r şi simplu
p e baza u n o r dorinţe şi idei preconcepute, a p u tu t să
lanseze articolul său într’un ziar politic intitulat „606
= cu zero".
Alt antagonist este Hallopeau, care preconisează
o invenţie proprie, un preparat arsenical num it de
dânsul Hectina, care se administrează în serii ca şi
mercuriul. D a r deja faptul că se administrează ă la
longue, Hectina lui Hallopeau pierde m ult din va­
loare faţă de preparatul 606. Remediul său este un
preparat arsenical, analog cu atoxilul, şi se aplică local.
In curs de o lună se injectează zilnic 2 c. cubi din-
tr’o soluţie de 1 0 % H ectina su b şancru dealungul
vaselor limfatice, în acelaşi timp pacientul este supus
unui tratam ent iodo-mercurial clasic. A utorul susţine a
fi avut rezultate foarte favorabile. Hallopeau a făcut
o com unicare detaliată despre descoperirea sa A cade­
miei de medicină. D a r Academia, Facultatea de m edi­
cină, cât şi lumea medicală, au ascultat sub tăceie
com unicarea bătrânului clinician.
A titudinea lui Hallopeau este cu totul bizară. A
publicat prin ziare politice scrisori prin care acuză pre­
paratul Ehrlich că a cauzat cazuri letale şi orbiri în
diferitele spitale din Paris, în cari s ’a experimentat
preparatul. D-rul Paul S alm on dela institutul Pasteur,
a luat mai întâiu informaţiuni în secţia profesorului
Chauffard despre cazul mortal, acolo i s ’a răspuns
că încă nu s ’a injectat nimeni cu 606. In Salpe-
triera, dup ă acuzaţiunile lui Hallopeau, ^au avut loc
cazuri de moarte si d e o r b ir e ; acolo i s ’a resp u n s ca
nici nu d isp u n de 606, d e oarece Ehrlich a refuzat
preparatul său spre a fi experim entat într'o secţiune
nevrologică. In şedinţa Academiei de medicină dela
Paris ţinută la 4 O ctom vrie 1910, Hallopeau repetă
acuzaţiunile sale contra preparatului 606, că a cauzat
peste 14 cazuri letale şi num ero ase orbiri. Profesorul
Netter respinse în m o d d ocum entat aceste acuzaţiuni
ca nefundate, şi invită p e profesorul Hallopeau a’i
indica cu toate detaliurile aceste cazuri fatale, la care
acesta nu mai replica nimic.
La noi în R om ânia primele injecţiuni au fost fă­
cute de d-rii Anghelovici, Marinescu, O bregia şi acum
în urm ă de Leonte. D u p e cât s u n t informat pe cale
particulară şi prin ziarele politice, rezultatele obţinute
confirmă pe cele publicate de clinicianii germ ani. Efectul
cel mai marcant a fost la ospiciul P antelim on la o
femee, atinsă de sifilis cerebral. S ’a încercat şi în B u­
cureşti preparatul Ehrlich-Hata în cazuri de parasifilis.
U n pacient atins de paralizie generală progresivă, in­
jectat cu 6 0 6 în Bucureşti a fost adm is zilele trecute
în serviciul subsem natului dela Sanatoriul M adona-
D u d u . La acest pacient p e care’l tratasem în Craiova
înainte d e injecţie, nu constat nici o ameliorare, nici
nu era d e aşteptat, d e oarece în acest caz a avut un
rol mai im portant etilismul decât sifilisul.
S ’au înregistrat până acum 12 cazuri mortale după
injecţie, între cari u n „ shock “ letal la lena consecu­
tiv durerilor cauzate prin injecţie. Cele alte 11 cazuri
au fost dela început cazuri pierdute. P en tru cazul
dela lena voci izolate au dat alarma, că fiecare medic
care va practica o injecţie cu preparatul 606, trebuie
să se gândească totdeuna că va adăuga poate încă
un caz letal la cele 12 cazuri mortale cun oscute până
azi. D a r în acelaşi timp n u trebuie p.erdut din vedere
că aceste 12 cazuri letale, din cari 11 dela început
pierdute, revin la 12,000 injecţiuni. Acestei incrimi­
nări a răspuus însuşi profesorul Ehrlich la congresul
medicilor şi naturaliştilor dela Konigsberg, despre care
referez mai la vale şi cu care term in presenta lucrare.
Al 82-lea congres al medicilor şi naturaliştilor
germ ani, s ’a ţinut la K onigsberg în zilele d e 18— 24
S eptem vrie 1910. Acest congres este de un interes
capital, de oarece s ’a discutat p e larg asupra cestiu-
nei tratamentului cu substanţa 606, iar profesorul
P aul Ehrlich a rezum at rezultatele până acum obţinute.
D a u aici u n referat despre acest m em orabil congres,
d u p ă notele stenografice culese de do uă mari ziare
politice g e r m a n e 1), revistele medicale cu conţinutul
respectiv nefiind încă apărute spre a le p u te a utiliza
în această lucrare.
Profesorul N eisser dela Breslau, luând cel din-
tâiu cuvântul, arată marea evo luţiune în care se află
în timpul din u rm ă întreaga sifilidologia. Terapia sifi­
litică m od ernă este rezultatul unei serii întregi de
descoperiri p e dom eniul etiologiei, a diagnosticei.. a
patologiei şi a terapiei experimentale. T o a te aceste
descoperiri au a v u t loc în incredibilul scuit timp de
şeapte ani, un timp atât de scurt, precum nu s a
observat p ân ă acum în istoria medicinei. Succesul cel
mai im portant este dovedirea, că chiar preparatele
arsenicale d e natură organică p o t fi utilizate ca mij­
loace curative. Cel dintâiu care a dovedit aceasta, a
a fost U hlenhut. E ste marele merit a lui Ehrlich a
fi clădit arsenoterapia p e nişte fundam ente foarte solide.
El a recunoscut cel dintâiu adevărata constituţie chi­
mică a atoxilului, el a perfecţionat prepararea altor
com binaţiuni arsenicale. Ehrlich a creat chemoterapia
m o d e rn ă fondată p e legi bine determinate, ca ţintă
vieţei sale ştiinţifice; bazându-se pe studii îndelungate,
') Nene Freie Presse. N o . 16.552 şi 16 .5 5 5 d e l a 21 ş i 2 4 S e p t . 1910.
Mttnchener Neueste Nachrichten N o . 4 4 4 d e l a 2 2 S e p t . 1910.
 p e nenum ărate observaţiuni asupra animalelor atinse
d e spiriloze şi tripanosom e. Ehrlich a fixat în m od
definitiv drumul, direcţia în care trebuie să se mişte
m unca noastră sintetico-chimică. Graţie lui dispu nem
azi de un mijloc foarte energic, distrugător al spiro­
chetelor.
P en tru tratamentul terapeutic în practică, rezultă
d ’aici următoarele directive. M edicul nu trebuie să se
încreadă în vindecarea spontaneă a sifilisului, ci din
contră chiar dacă nu se mai p ot constata sim ptom e,
trebuie să aştepte to td eu na recidive sau accidente tar­
dive. Iată marea cestiune, dacă o vindecare radicală
este posibilă şi în ce m o d am putea s ’o obţinem mai
bine. La această întrebare răspundem , că în primul
stadiu — la început d e tot —- o vindecare acută este
nu numai posibilă, dar chiar relativ uşor şi sigur de
obţinut. Aşa dar cât de curând trebuie să intervenim
cu mijloace apropiate, spre a avea un rezultat bun.
Ca m etodă de tratament se p reco n isează; mai întâiu
desinfecţia locului infectat recom andată de Mecinicov,
cu unguentul colomelan 3 3 % . Apoi vine cestiunea
exciziunei, care însă a dat rezultate puţin mulţum i­
toare. In al treilea rând se recom andă injecţiunile în
vecinătatea focarului d e infecţiune, prin care Hallopeau
susţine a fi obţinut rezultate favorabile. Referentul
crede deci că mijlocul cel mai sigur, e cura generală
cât de rapidă. La tratam entul mercurial mai vine acum
tratam entul prin preparate arsenicale organice.
Preparatul Ehrlich-Hata 606, însem nează un pro-
greş e n o rm în terapia sifilitică şi este incontestabil
su p erio r vechiului mercur, care însă nici în viitor nu
va fi cu totul exclus. M o m e n ta n încă nu putem să
ne p ro n u n ţă m în m o d definitiv, d esp re m odul cel
mai b u n cum p u te m întrebuinţa preparatul 6 0 6 în
practica medicală. Căci până astăzi încă nu ştim cu
siguranţă ce doză p u te m injecta deodată, fără a face
rău. D a r atâta este deja astăzi sigur, că veri-ce caz
nou, chiar veri-ce caz dubios trebuie cât de imediat
tratat cu 606. Acest preparat are o im portanţă enorm ă
în cazuri de idiosincrazii mercuriale. Astfel preparatul
6 0 6 este imediat indicat în cazuri refractare tratam en­
tului hidrargiric, la sifilisul cerebral — ocular şi ere­
ditar, u n d e se exige o acţiune r a p i d ă ; apoi la leu-
coplachii grave, la paroriichii şi altele asem enea, în
fine pentru com baterea cachexiei toxice. Mai departe,
preparatul Ehrlich-Hata are un rol im portant la înlă­
turarea sim ptom elor, care devin periculoase prin con-
tagiositatea lor; astfel pentru evitarea sifilisului familiar
şi pentru eventuala asanare a prostituţiei. D educţiuni
cu totul concluente nu pu te m trage nici din succesele
până acum obţinute, nici din insuccese. D u p ă părerea
m ea, zice referentul, deocam dată medicii au îndatorirea
a avea încă în vedere un tratam ent cronic al sifilisu­
lui. Deşi din cauza ignoranţei a oamenilor, sifilisul
nici în viitor nu va dispare poate, dar Ehilich ne-a
dăruit o armă formidabilă contra acestui flagel social—
term ină profesorul Neisser, magistrala sa expunere.
In urmă ia cuvântul profesorul Paul Ehrlich.
 „C u deosebită bucurie mă folosesc de această
frum oasă ocaziune, spre a exp un e pe scurt rezulta-
tatele până acum obţinute cu noul mijloc înaintea
unui auditoriu atât d e im pozant de cliniciani. G e n e ­
ralităţile despre noul m eu preparat s u n t suficient cu­
noscute. Este constatat, că spirochetele dispar 2 4 —28
ore d u p ă injecţie, Dacă microorganismul rezistă, atunci
avem a face cu spirochete refractare arsenicului. Alt
sem n esenţial al preparatului este formarea de anti-
corpuri prin injecţia lui. Aceasta s ’a dovedit prin
împrejurarea, că copii de ţâţă se vindecă, dacă mamele
care alaptează au fost injectate. D e oarece laptele m a ­
mei eliminează urm e abia perceptibile d e arsen, trebuie
să adm item , că în corpul mamei injectate se formează
anticorpuri, care prin laptele trece d e la mamă la
copil. Totuşi sunt de părere, că acest tratam ent nu
este suficient, căci dacă răm âne o singură spirocheta
în vieaţă, recidiva este probabilă, de aceea este prefe­
rabil a se face şi pruncului injecţiuni cu precauţiunea
cerută.
Caracteristică este reacţiunea lui W asserm ann. In
unele forme ale sifilisului reacţiunea este negativă, iar
du pă injecţie devine pozitivă, spre a răm ânea apoi
definitiv negativă. In asem enea cazuri trebuie să adm i­
tem, că în corpul pacientului au existat prea puţini
agenţi patogeni, cari în urm a injecţiei au fost desle-
gaţi şi au apărut toxine, cari motivează reacţiunea
pozitivă a lui W asserm ann consecutiv injecţiei. P re ­
cum zisei, preparatul nimiceşte spirochetele, dar câte
odată nu pentru t o t d e a u n a ; de acea este indicat a
repeta cercetarea lui W asserm ann, spre a face o nouă
injecţiune dacă constatăm o reacţiune pozitivă.
Tratamentul cu 606 nu este tocmai aşa de simplu.
N u trebuie să credem, că injectând p e bolnav, s ’a
sfârşit t o t u l ; din contră, medicul are acum îndatorirea
a observa şi a examina pe pacient, săptămâni, luni
poate chiar ani întregi. Să sperăm că serodiagnosticul
lui W asserm ann va fi simplificat, aşa ca orice medic
practician s ’o poată executa oriu nd e şi oricând. P re ­
cum vă este cunoscut, acţiunea preparatului este adese
ori d e o rapiditate miraculoasă. U n pacient atins de
ulcere profunde în cavitatea bucală, şi la care exista
o disfagie completă, cinci ore dup ă injecţie a mâncat
alimente solide. Pacientul era atât d e impresionat, în
cât de bucurie a voit să îmbrăţişeze p e medicul curant
(ilaritate). Repet încă odată, vindecări curat miracu­
loase s ’au observat în num eroase cazuri. Durerile os-
teocope— acele dureri grozave nocturne ale sifiliticilor—
dispar cu o rapiditate eclatantă.
Tacticei noastre terapeutice incumbă o mare im ­
portanţă. U n preparat care om oară parazite nu poate
fi cu totul inofensiv. D ar ce numiţi D-tră o otravă,
este un înţeles cu totul relativ. Inhalaţiunile cu chlo-
roform supoartă 5 0 ,0 0 0 de oam eni fără accident, dacă
s u n t tineri şi sănătoşi. Şi la chloroform ar creşte m or­
talitatea, dacă am narcotiza p e toţi cardiaci şi decre­
pitaţi. In general nu putem vorbi despre vre-un p e­
ricol deosebit, la ce ar expune pe pacienţi injecţia. La
lena a m urit o femeie după injecţie, p r a o pacientă
debilitată, care a sucom bat d u p ă un fel de shok trau­
matic, causat prin durerile vechiului preparat, acest re­
zultat nu am fi avut cu noul preparat. Aceasfă este
unicul caz la cele 12.000 p ersoane p ân ă acum injec­
tate. Cele alte 11 cazuri letale erau exclusiv cazuri
grave d e turburări organice ale sistemului nervos şi
vascular. Eu sunt d e părere că spre a salva, trebuie
să riscăm intervenţia noastră şi în cazuri grave, ca şi
chirurgul. D ar atunci insuccesul să nu-1 p un em pe
contul medicamentului. Este mai uman, a lua asupra
noastră un oare-care grad de rizic, decât a abandona
p e pacient la voia întâmplărei. A cţiunea chemotera-
peutului poate fi com parată cu acţiunea chirurgului.
M ulte afecţiuni vasculare şi cardiace trebuie cu
totul excluse, tot asem enea şi paralizia generală pro­
gresivă în perioda înaintată. La oam eni sensibili este
preferabilă soluţia neutră ca mai puţin dureroasă, iar
la ceialţi mai puţin iritabili cea alcalină.
Cred că în viitor se va preconiza o com binaţiune
de injecţiune intravenoasă cu cea subcutană. Dozarea
depinde de felul boalei şi de constituţia bolnavului,
La tabes şi la paralizia generală progresivă ne vom
m ulţum i cu doze mici până 0,40, iar la sifilitici ro-
buşti p u tem urca doza la 0 ,8 0 — 1,20 chiar, m etoda
combinată, spre a întări şi prelungi efectul.
Mai este interesant la preparatul meu, că avem
efecte bu ne şi în alte afecţiuni, precum framboazia,
spiriloza găinelor, malaria şi variola".
 Profesorul Ehrlich mulţămi clinicianilor pentru con­
cursul ce ’i au acordat, şi term ină expunerea sa sub
aplausul frenetic a salei arhipline.
In urm ă au luat cuvântul o serie de oratori, cari
au făcut comunicări d espre rezultatele ce au obţinut
cu preparatul 606. P rintre oratori se găseau şi nu­
m eroşi medici străini, din A ustro-U ngaria, Russia,
Franţa, Japonia etc.
Profesorul Alt dela U echtspringe, a avut rezul­
tate încuragiatoare chiar în afecţiunile cerebrale. El
recom and ă a se studia mai cu atenţiune cestiunea
tratam entului mixt, adică combinaţia mercuriului cu
preparatul 606, de oarece s ’au observat cazuri până
acum refractare mercuriului, foarte favorabil influenţate.
D ocentul D r. Pick dela Viena, referează despre
rezultatele obţinute în secţiunea dermatologică a spi­
talului Rudolfstiftung din Viena. Acţiunea preparatului
a fost specifică în m od cu totul ideal, precum nu
s 'a observat până acum la toate celealte mijloace
antisifilitice. N um ai efectele prod use prin chinina în
malaria, po t fi com parate cu descoperirea lui Ehrlich.
Dr. Volk din Viena, co m parând efectele prepa­
ratului 6 0 6 cu terapia obişnuită mercurială, zice, că
arsenobenzolul este cu m ult superior într’o serie în­
treagă de accidente sifilitice. D in cauza timpului scurt
d e observaţiune, negreşit încă nu pu te m vorbi despre
b vindecare în adevăratul sens al cuvântului. Accidente
colaterale nocive nu a observat. Eficacitatea arseno-
benzolului asupra regresiunei sim ptom elor luetice este
mai pre sus de orice în d o ia lă ; din cauza apariţiunei
recidivei în unele cazuri, încă nu putem şti dacă
vindecarea este durabilă, tim pul de observaţie până
acum este insuficient. N um ai viitorul va dovedi, dacă
p u te m ajunge la idealul unei terapie sterilizatoare c o m ­
plete prin perfecţionarea preparatului, urcarea dozei,
repetarea injecţiei, ori combinarea lui 606 cu mercur.
Profesorul Schereschewski dela G ottingen, vorbesc
despre recunoaşterea agentului sifiligen, prin cultura
artificială a spirochetei palide.
Profesorul G ro u v e n dela Halle relatează despre 200
cazuri. C ă arsenobenzolul este astăzi medicamentul
antisifilitic cel mai eficace, nici nu este d e discutat.
O ratorul este de aceiaşi părere ca şi Ehrlich, a fi
circumspect la întrebuinţarea preparatului în cazuri de
turburări grave ale sistemului n e rv o ; şi vascular. A r­
senobenzolul mai posedă excelenta proprietate, că
influenţează în m od favorabil asupra som nului, apeti­
tului şi stărei generale.
Dr. Konigstein referează despre observaţiunile făcute
în secţiunea profesorului E h rm an n dela spitalul cen­
tral din Viena. D u p ă constatările medicilor vienezi,
spirochetele dispar dup ă 2 0 ore. N oul preparat desig­
nat „My", prezintă sim ptom e subiective mai uşoare,
mişcarea febrilă mai slabă cu toată doza mai urcată.
Intoxicaţiuni nu s ’au observat. Deşi din cauza timpului
scurt d e observaţiuni, încă nu n e putem p ro n u n ţa în
m o d definitiv despre o vindecare durabilă, totuşi fap­
tul incontestabil că arsenobenzolul face să dispară atât
de pro m pt şi de rapid sim ptom e patologice profunde,
prin care este superior tu tor preparatelor hidrargirice,
ne deschide frum oase perspective pentru viitor.
Dr. Stern din Diisseldorf crede absolut necesar,
ca exageratul optimism al publicului să fie îndrum at
sp re o concepţiune raţională a cestiunei. In această
privinţă este caracteristică o telegramă laconică ce a
primit un m e d ic: „1.36 ore sosire, 2.30 ore Hata
606, 3.30 plecare“ . Sala întreagă a resunat d e râsul
hom eric al auditoriului.
D r. E m ery din Paris, transm ite salutul medicilor
francezi, cari obţinând cele mai strălucite rezultate cu
606, transm it profesorului Ehrlich admiraţia lor. M e­
dicul francez, a fost aclamat frenetic de assistenţi.
Profesorul H oi din T o k io accentuază, că expune­
rile lui Neisser şi Ehrlich s u n t azi centrul de interes
a întregei 1urnei ştiinţifice. O ratorul a tratat în J a p o ­
nia nu m eroase cazuri cu 606. Rezultatele au fost
epocale. Sifilisul a dispărut sub acţiunea lui 606 ca
fulgii de zăpadă înaintea razelor solare. El este fericit,
ca Japonez, a putea exprima marelui binefăcător al
omenirei mulţum irea publică. O ratorul este călduros
aplaudat.
D r. Friedlaender din Berlin arată, ce su m e enorme
se v o r economisi prin vindecarea atât de rapidă a
sifilisului.
Profesorul Neisser în discursul său final, ’şi ex­
primă speranţa că în curând să mai aibă loc o asem e­
nea şedinţă. D e oarece, precum cunoaşte el pe Pau
Ehrlich, acesta nu se va mulţămi cu atâta, ci la un
6 0 6 va succeda poate în curând un 6 0 7 şi 6 0 8 ').
Medicul belgian dr. Robert D u h o t dela Bruxelles
prin o no uă comunicare despre rezultatele obţinute
în 185 cazuri tratate cu arseno-benzolul lui Ehrlich,
confirmă fără restricţiune datele publicata de cliniciani
g erm an i2) A utorul crede, că rezultatele obţinute de
dânsul s u n t superioare acelora, cunoscute până astăzi,
graţie dozelor mai forte injectate. D u p ă principiile lui
Ehrlich verificate prin practică, rezultatele trebuie să
fie proporţionale cu doza injectată. D a r până astăzi
nimeni nu a indicat pentru preparatnl 606, care este
limitea dozei terapeutice. A utorul pe baza observaţiu-
nilor sale, crede a putea determ ina doza terapeutică
necesară pentru a vindeca sifilisul luat la debutul seu,
într’o singură şedinţă.
D o z a injectată la om adu lt, sănătos şi viguros
') In u l t i m u l m o m e n t , p e c â n d a c e s t s t u d i u s e a f la d eja sub tip a r
c i t e s c în «La Semaine medicali:» No. 3 9 , d e l a 2 8 S e p t. 1910, r efe ratu l
d-rului F u ld asupra adunărei n a tu r a liş tilo r şi m edicilor germ ani d ela
K O n ig s b e rg . S p r e c o m p l e c t a r e a celo r s u s c o m u n i c a t e , m ai e x tra g d in acest
r e f e r a t , a p r e c ie r i a s u p r a cestiun ei m odului d e aplicare. M odul de ope­
r a r e c â t şi d o z a r e a r e c o m a n d a t e d e E h r l i c h şi I v c r s e n n u a u f o s t c o n t e s ­
t a t e . S c h r e i b e r , G lU ck, M ic k le y , S a l m o n (Paris) S c h o lz , W e c h s e l m a n n ,
M ic h a e lis , V o lk , I o s e p h şi C i t r o n , s e d e c la r ă p a r t i z a n i un i p e n t r u s o lu ţia
a l c a lin ă , alţii p e n t r u ce a n e u t r ă , a l ţii c u b a z a d e alco o l, alţii î n f in e c u b a z a
d e p a r a f in ă . P r i n u r m a r e d i n p u n c t u l d e v e d e r e p r a c t i c , p e n t r u o a p lic a r e
s i m p l ă ş i e x p e d i t i v ă , o r a t o r i i n u a u fost d e ac o rd . D in t o a tă d is c u ţia a s u p ra
acestei ce s tiu n i a tâ t d e im p o rta n te a rezultat, că e s t e p r u d e n t a n u (rec e
p e s t e 0 ,5 0 , a p ra c tic a i n je c ţiile d u p ă p r e s c r i p ţ i i l e s c o a l e i d e l a B e rlin , şi a
nu re p e ta i n j e c ţ i a d e c â t d u p ă r e a c ţ i u n e a l u i W a s s e r m a n n şi r e a p a r i ţ iu n c a
s im p to m e lo r clinice.
2) Dr. Robert Duhot. 185 cas de Syphilis traites par le «603»
d'Ehrlich. I a Q u i n z a i n e tli<5rapcu(ique. N o . 16. 10 O c t o b r e 1910.
 este d e 1 grm . intramuscular. A injectat în mai multe
' cazuri chiar 1 grm . 10 ctgm. fără nici un fenom en de
intoxicare. Este p ru d en t a nu întrebuinţa doze massive
la indivizii, cari au trecut peste 5 0 de ani. C u deo ­
sebire trebuie să fim foarte prudenţi la ori-ce bolnav
bănuit de tuberculoza vechie sau recentă; d e oarece
preparatul 6 0 6 fiind un vaso-dilatator puternic, riscăm
a da naştere la hemoptizii.
D o ze de 1 gram autorul a injectat în câteva cazuri
şi intravenos, dar a observat fenom ene toxice transi-
torie. Astfel această doză este certam ente doza maxi­
mală, peste care nu trebuie să trecem intravenos, deci
până la noui experienţe nu consiliază a trece peste
0 ,8 0 intravenos. Unii bolnavi cari au primit asem enea
doze massive, au avut diaree în timp d e 2 4 ore,
insom nie în prim a noapte şi oarecare jenă la urinare,
fen om ene trecătoare. In trei cazuri autorul a constatat
congestiuni p ulm onare intense cu expectoraţie san-
guinolentă. Constipaţia şi dificultate la urinare. Con-
tracţiuni musculare clonice. La toţi aceşti trei bolnavi,
rezoluţiunea s ’a stabilit subitam ente către a zecea zi.
Astfel dar arseno-benzolul este o substanţă, ce nu
p u tem injecta fără inconveniente în toate dozele.
A utorul p u n e din nou în relief acţiunea p ro d i­
gioasă a preparatului 6 0 6 în toate formele şi fazele
ale sifilisului, exceptând degenerările parasifilitice. Chiar
dacă unele cazuri recidivează, totuşi acest medicam ent
răm âne azi arm a noastră cea mai puternică la co m ­
baterea sifilisului.
 Dr. D u h o t fiind un em inent sifiligraf, din şcoala
şi simpatia franceză, opiniunea sa oferă toată garanţia
de imparţialitate.
D r. Millian dela Paris nu întrebuinţează doze aşa
massive, nu trece peste 0 .4 0 — 0 .6 0 intramuscular sau
mai bine subcutanat'). Soluţiunea preparatului d e in­
jectat trebuie făcută cu precauţiunile antiseptice cele
mai stricte, iar produsul să fie de consistenţa cu totul
neutră. Locul d e injectat se va desinfecta mai întâiu
cu alcool sau eter cu toată îngrijirea cerută. C u ase­
m enea precauţiuni antiseptice riguroase, evităm febra
şi dureri.
P e timpul corecturei ultimei coaie a acestei lucrări,
am primit recentă carte publicată de Ehrlich şi Hata,
intitulată: „Chem oterapia experimentală a spirilozelor,
(sifilis, febra recurentă, spiriloza galinacea, framboazia),
un volum de 164 pagini cu 2 7 figuri în -text şi 5
p la n şe 2). Această carte trebuie citită d e orice medic
care vrea să fie bine iniţiat în cestiunea tratatamen-
tului sifilisului cu nou a m etodă. In prefaţă profesorul
Ehrlich s c r ie :
„ D e 2 5 de ani m ă străduesc să traduc în practică
principiul, că o substanţă medicam entoasă nu are
acţiune asupra unui sistem din organism, decât numai

>) Dr. Millian. L'emploi du «606». (Le P r o g r e s m e d i c a l , 2 7 A o iit

1910). R e c c n / .i u n e d e D r . E. V o g t în « R e v u e d e T h e r a p c u t i q u e » . N o . 2 0 ,
d e l a 15 O c t o b r e 1910.
2) Paul Ehrlich and S. Hata, Die experimentele Chemolherapie
der Spirillosen. ( S y p h ilis , R iickfallfieb er, H iilin c r s p ir illo s e , Fram b o sie)»
B e rlin . V e r l a g v o n J u l i u s S p r i n g e r 1910.
dacă e absorbit de el, şi dup ă multă osteneală am
ajuns la o izbândă în terapie. M ult timp eram izolat
cu vederile m e l e ; num ai regretatul m eu văr Cari
Weigert, decedat prea d e timpuriu pentru ştiinţă, mă
îm bărbăta neîncetat să nu desperez din cauza eşecu­
rilor ce le avusesem.
D acă astăzi am ajuns la un rezultat îm bucurător,
trebuie să mărturisesc că nu e to t meritul num ai al
meu. Pescarul care vrea să prindă peşte într’un rîu
mare num ai atunci va reuşi, dacă ’l mai ajută alţi
camarazi cu mrejele l o r ; to t aşa şi un experim entator
pe un vast teren d epin de în succesul său dela c o n lu ­
crarea arm onică a mai m ultora. Dificultăţile experi­
m entărilor mele depindeau d e împrejurarea, că eu
eram nevoit a experimenta p e trei terenuri diferite,
ce însă se integrau şi se a tin g e a u : chimia, biologia
şi terapia experimentală. “
Profesorul Ehrlich arată sărăcia materială cu care
a av ut a lupta, până graţie munificenţiei unor Mece-
naţi ’şi a văzut dorinţa realizată, a avea la dispoziţie
un nou tip de institut terapeutic, care îi permitea a
p u n e sinteza chimică în m o d direct în serviciul m edi­
a n e i . Savantul d e la Frankfurt explică rolul im p ortant
şi definitiv a chem oterapiei în medicina m odernă.
M u lţum esc colaboratorilor săi a celor trei secţiuni din
institutul Speyer, biologică, chimică şi de terapia
experimentală, mai cu deosebire d-lui d-lui dr. Hata,
care’i a fost recom andat de am icul său dr. Kitasato^
El l’a sprijinit cu mare pricepere, zel neobosit şi
m ultă conştiinţiozitate în lucrările sale.
In partea l-a a lucrărei, d-rul Hata desvoltă bazele
experim entale a chemoterapiei spirilozelor; încercări
e u febra recurentă, cu spiriloza găinelor, cu sifilisul
la cobaii. In partea Il-a H e n ry I. Nichols din New-
York face o com unicare prealabilă despre acţiunea
substanţei „ 6 0 6 “ asupra spirochetei pertenuis în cor­
pul a n i m a l : dr. Iversen din St. P eiersburg relatează
despre chemoterapia în febra re c u re n tă ; iar dr. Bitter
şi dr. D reyer din Kairo fac o scurtă com unicare d e s­
pre cazurile de febră recurentă, tratate în spitalul de
boalele infecţioase de la Kairo.
La sfârşitul lucrărei, profesorul P aul Ehrlich face
următoarele observaţiuni f in a le : a) dioxydiamidoar-
senobenzolul din punctul vedere chim ic; b) ch em o ­
terapia afecţiunilor tripanosom ice cu consecinţele lo r;
transportarea p e afecţiuni s p irilo a s e ; c) tactica în
experimentarea practică a m edicam entelor; d) rezul­
tate şi perspective.
Pentru chemoterapia valorează axioma : corpora
non aguni nisi fixata. C u alte cuvinte, că parazitele
s u n t ucise num ai d e atari substanţe, cu care au oare­
care afinitate, graţie cărora s u n t fixate d e către bacterele.
A sem enea substanţe s u n t denum ite de Ehrlich ca pa -
razitotrope. D ar precum se ştie, toate substanţele care
servă pentru uciderea parazitelor, s u n t otrăvuri adică,
că ele au afinitate cu organele vitale, cu alte cuvinte
c ă în acelaşi timp s u n t şi organotrope. D e aci re­
zultă, că numai atari substanţe au o valoare practică
ca rem ediu curativ, dacă organotropia şi parazitotropia
stau în ele în corelaţiune exactă.
D in punctul d e vedere chimic, preparatul 606, se
găseşte foarte departe de atoxil, d e care nu este nici
apropiat nici înrudit, precum în m od eronat se crede
de unii.
D esp re acţiunea m edicam entoasă şi technică apli-
cărei, autorul repetează cele deja expuse de dânsul în
trecut. Revine din nou la importanta cestiune a con-
traindicaţiunei. D escrie superioritatea arsenobenzolului
în acţiunea ca asupra accidentelor sifilitice grave şi
asupra spirochetelor în comparaţie cu preparatele până
acum uzitate în terapie.
Bazat pe bunele rezultate până acum obţinute, p ro ­
fesorul Ehrlich, termină lucrarea sa cu următoarele
cuvinte :
„C red prin urmare, că actualmente este indicat,
a nu ne slăbi forţele prin încercarea d e mijloace nou i
ci mai bine să ne concentrăm toată activitatea în di­
recţiunea a augm enta forţa de acţiune a remediului.
V o m căuta a ameliora m o d u l de aplicare, antisepsia
cea mai riguroasă, urcarea prudentă a dozărei, repe­
tarea tratamentului şi găsirea de mijloace de combi-
naţiune. Astfel ne v o m apropia mai repede de prin­
cipiul terapiei sterilizante m a re“ .
R ecom and încă odată lectorului a studia cu dea-
m ănuntul această recentă lucrare a profesorului Ehrlich.
In şedinţa Academiei rom âne dela 22 O ct. 1910
 profesorul dr. M arinescu, 'şi-a desvoltat comunicarea
despre : chemoterapia şi aplicarea sistemului profe­
sorului Ehrlich in afecţiunile nervoase. Savantul
nostru n e vroi o g vorbeşte cu mult entusiazm de va­
loarea ştiinţifică a d-rului Ehrlich şi d e marea im por­
tanţă a descoperirei preparatului 606. Analizând re­
zultatele obţinute până acum în 14.000 cazuri, a u to ­
rul conchide, că 606 este o descoperire epocală. E ste
inexact că 6 0 6 au cauzat m oartea în vre-un caz; în
puţinele cazuri letale au parvenit alte cauze, cari erau
cazuri fatalmente pierdute, D-rul M arinescu co n d am nă
cu toată energia p e detractorii profesorului Ehrlich,
calificând p e acesta ca un adevărat apostol al ştiinţei.
Concluzia logică a tutor acestor fapte concordante,
em an ân d dela un nu m ăr atât de mare de cliniciani
.germani, austro-ungari, ruşi, japonezi, belgiani, francezi
etc. este :
Că preparatul Ehrlich-Hata 6 0 6 constitue un re­
m ediu incomparabil superior vechiului m ercur în sifilis.
Că preparatul 606 este ucigător pentru spiroche­
tele lui Schaudinn, provocatorii boalei, şi tot deodată
inofensiv pentru organism .
Că această superioritate şi inofensivitate a prepa­
ratului nu este dim inuată prin împrejurare că în cazuri
rare n ’a avut_ succes, n ’a împedicat recidive, ori că
s ’au întâmplat cazuri letale extrem de rare consecutiv
injecţiei, dar nu din cauza injecţiei.
Că ajunge mai to tdeauna o singură injecţie, în ca­
zuri excepţionale 2 — 3. P e când la vechiul tratam ent
mercurial avem interminabilele şi jenantele injecţiuni,
cu stomatitele consecutive.
Că preparatul 6 0 6 constitue nu num ai un enorm
progres în tratam entul antisifilitic, dar şi în profilaxia
şi în assistenţa publică.
C ă preparatul 6 0 6 este cu m ult superior m ercu­
riului în afecţiunile parasifilitice şi în sifilisul ereditar.
Că în vederea timpului scurt de observaţiune, încă
nu ne p u te m p ro n u n ţa dacă vindecarea este durabilă.
T erm in această dare de seamă cu totul obiectivă,
despre rezultatele până acum obţinute cu preparatul
Ehrlich-Hata 606, bazată atât p e studiul clinic în spi­
talele din Berlin, cât şi pe studiul întregei literaturi
până acum apărute în această cestiune. Subsem natul
nu am călătorit în G erm ania cu intenţia a-mi procura
medicam entul cel nou, spre a face în m o d precipitat
a p o i injecţiuni la bolnavi, ci cu unicul scop a studia
la faţa locului m odul de aplicare şi rezultatele clinice
ob ţinute. In prima linie m ’au interesat acţiunea pre­
paratului 6 0 6 în afecţiunile parasifilitice şi în sifilisul
c e r e b r a l; acest material clinic de observaţie fiind încă
relativ restrâns, orice m edic conştiincios al unui spital
m o d e st provincial trebuie să aştepte în linişte verdictul
clinicelor celor mari. In special pentru institutele de
boale nervoase profesorul Ehrlich este foarte rezervat
cu eliberarea medicamentului său, astfel între altele a
refuzat chiar Salpetriera din Paris.
Cred că prezenta lucrare va satisface o cerinţă deja
m ult simţită de colegii mei din ţară. Ea v a înlesni
orientarea lor în această cestiune atât d e actuală. Voiu
fi mulţămit.dacă m unca mea a fost folositoare în a-
cest sens.
T o t deodată exprim călduroasele mele mulţămiri
onor. Administraţii a aşezămintelor bisericei M adona-
D u d u , care a binevoit a înlesni subsem natului impri­
marea acestui studiu.

D r. G. M ILETICIU.

Craiova, 191(1