Ulcerul gastroduodenal este o boală caracterizată prin apariția unei ulcerații cu

sediul pe stomac (pe mica, pe marea curbura, antrul piloric), pe partea inferioara
a esofagului sau pe duoden.
În prezent se consideră că în apariția ulcerului gastro-duodenal intervin două serii
de factori:
 factori de apărare – integritatea mucoasei gastrice și calitatea mucusului
protector;
 factori de agresiune – secreția peptică și acidul clorhidric.
Ulcerul gastroduodenal este produs de slăbirea factorilor de apărare sau întărirea
factorilor agresivi, pot crea condițiile necesare apariției ulcerației.
Circumstanțe de apariție
 persoane cu orar neregulat de alimentație, exces de condimente, alcool,
tutun;
 persoane cu teren ereditar;
 persoane cu stres fizic și psihic;
 persoane cu tratamente cronice cu aspirină, corticoizi, antiinflamatoare
nesteroidiene;
 tumori pancreatice secretante de acid clorhidric;
 cauze congenitale;
 cauze infecțioase;
Semne și simptome – Manifestări de dependentă
 durerea are o localizare epigastrică;
 uneori durerea apare imediat după masă (durere precoce), alteori apare la
2-3 ore după mese (durere tardivă, mica periodicitate) ,
 durerea se calmează după alimentație;
 durerea mai poate să apară nocturn, către miezul nopții sau către ora 3-4
dimineață;
 durerea poate fi însoțită de foame – foamea dureroasă;
 durerea apare în pusee dureroase, toamna și primăvara (marea
periodicitate), urmate de perioade de remisiune;
 pirozis;
 eructaţii acide;
 gust acru sau amar în gură;
 vărsături postprandiale precoce sau tardive;
 scădere ponderală;
 astenie;
  alterarea poftei de mâncare;
 scăderea în greutate.
Complicații
 hemoragie digestivă superioară (hematemeză și/ sau melenă);
 perforație;
 stenoză pilorică;
 malignizare.
Ulcerul gastroduodenal – Investigații
 examenul sucului gastric
 examenul radiologic
 gastroscopia.
Probleme de dependență
 disconfort abdominal;
 alimentație inadecvata prin deficit;
 deficit de volum lichidian;
 anxietate;
 risc de complicații.
Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu ulcer gastroduodenal
 Asigură repausul fizic și psihic al pacientului(12-14 ore/zi repaus la pat,
repaus obligatoriu postprandial în perioada dureroasă;
 Asigură dietă de protecție gastrică individualizată (regimul alimentar) în
funcție de fazele evolutive ale bolii (5-7 mese pe zi);
 În perioada dureroasă – supe de zarzavat strecurate, lapte îndoit cu ceai,
supă cremă de zarzavat, piure de zarzavat, sufleuri, soteuri, brânză de vaci,
pâine veche, făinoase fierte în lapte și apoi carne fiartă de pasăre sau vită;
 În perioada de acalmie sunt permise – laptele dulce, făinoase fierte în
lapte, ou fiert moale sau sub formă de ochi, carne de vită sau pasăre fiartă
sau la grătar, pâine veche de o zi, supe de zarzavat, legume sub formă de
piureuri, sufleuri, biscuiți, prăjituri de casă, fructe coapte;
 Alimente interzise – laptele bătut, iaurtul, carnea grasă, legume tari (varză,
castraveți, fasole), pâinea neagră, cafeaua, ciocolata, supele de carne,
sosuri cu prăjeli, alimente reci sau fierbinți;
 pregătește pacientul fizic și psihic pentru explorări funcționale și îl îngrijește
după examinare (examenul radiologic cu sulfat de bariu, fibroscopie
esogastroduodenală cu biopsie, chimism gastric, proba Adler);
  supraveghează pulsul, TA, respirația, temperatura, semnele de
deshidratare, scaunul, greutatea corporală și le notează în foaia de
observație;
 face bilanțul zilnic între lichidele ingerate și cele excretate;
 recoltează probe biologice pentru examene de laborator;
 pregătește pacientul preoperator când se impune necesitatea intervenției
chirurgicale;
 administrează medicația prescrisă respectând ritmul și modul de
administrare: medicația antisecretoare înaintea meselor, medicația
antiacidă și alcalinizantă la 1-2 ore după mese; pentru a evita recidivele
este necesară eradicarea germenului Helicobacter pylori prin administrarea
antibioticelor prescrise;
 educă pacientul pentru a recunoaște semnele complicațiilor (scaunul
melenic, caracterul durerii în caz de perforație, vărsăturile alimentare cu
conținut vechi în caz de stenoză pilorică);
 educă pacientul pentru a respecta alimentația recomandată și pentru a
renunța la obiceiurile daunătoare (alcool,tutun).
Tratament
 Antiacide
 Anticolinergice
 Inhibitori pompă de protoni
 Antiemetice
 Antibiotice (daca este cazul)
 Dietă alimentară, mese regulate.
Tratament chirurgical în cazul în care nu răspunde la tratament medicamentos
sau apar complicații.