 Influența socială 

este resimțită la toate nivelele vieții sociale, având ca efect o stare de tensiune
între valorile asociate individualității și valorile asociate conformismului. Pe de-o parte, în cultura
noastră cu orientare individualistă a fi etichetat drept conformist este neplăcut, invocând o
imagine a unor indivizi tăcuți, cu unghii tăiate, în costume gri, cu gulere impecabile, cu obrajii
proaspăt bărbieriți și care nu ridică niciodată vocea—niște birocrați veritabili. Pe de altă parte,
nonconformiștii, chiar dacă sunt puși la mare cinste în literatură, istorie și cinematografie, nu
sunt prea agreați de oamenii de rând care se laudă că trăiesc într-o “cultură individualistă”. Spre
exemplu, într-un studiu condus de Stanley Schachter (1951) niște studenți aveau sarcina de a
stabili pedeapsa potrivită pentru un delincvent juvenil pe nume Johnny Rocco. Decizia trebuia
luată în grupuri de câte nouă  participanți, dintre care trei erau complici la cercetare. Acești
complici erau instruiți să adopte una dintre cele trei poziții: poziția modală—complicele se
conforma părerii majoritare, poziția deviantă—complicele adopta poziția opusă majorității, și
poziția de glisor (slider)—complicele adopta o poziție similară cu cea a “deviantului”, dar apoi, ca
rezultat al discuției de grup, trecea la poziția majorității. Rezultatele cercetării arată că persoana
cea mai apreciată dintre cele trei era cea care se conforma normei de grup, iar persoana cel mai
puțin apreciată era persoana care îndeplinea rolul deviantului. În cadrul grupurilor sociale
conformistul este apreciat, pe când nonconformistul nu. Desigur, există situații în care
conformismul este atât dezirabil, cât și necesar, contribuind la coeziunea societății—spre
exemplu, persoana care conduce regulamentar. De asemenea, o persoană poate adopta un
comportament distructiv doar de dragul de a fi “altfel”. Spre exemplu, adolescentul “rebel”, care
se droghează, ascultă muzică dată la maximum și petrece până noaptea târziu doar pentru a-și
irita părinții, este mai degrabă “anticonformist” decât independent. De aceea e important să
diferențiem nonconformismul de anti-conformism, fiindcă uneori oamenii nu dau dovadă de
judecată critică specifică non-conformismului, ci doar acționează împotriva dorințelor sau
așteptărilor celorlalți, cu alte cuvinte sunt doar anticonformiști. Influența socială formează nucleul
disciplinei de psihologie socială, fiind responsabilă pentru toate comportamentele umane care nu sunt
determinate doar biologic. Tipurile de influenţe sociale care se răsfrâng asupra individului diferă atât în
funcţie de formă, cât şi în funcție de puterea exercitată. Influența socială poate fi împărțită în  trei forme care
variază în funcție de puterea exercitată asupra individului, anume: conformitatea, complianța complianța
Conformitatea, complianţa şi obediența nu sunt tipuri de influenţe sociale distincte din punct de vedere
cantitativ. În toate cele trei cazuri, influenţa poate fi exercitată de o persoană, un grup sau o instituţie, și în
fiecare situație comportamentul adoptat poate fi adaptativ sau dezadaptativ.