ESOFAGUL

TULBURĂRI DE MOTILITATE

 SES SEI
 Unde peristaltice
 Primare – deglutiţia
 Secundare – RGE
 Terţiare
 mecanism intramural de rezervă
(autonom) care preia controlul
asupra contracţiei muşchiului
neted esofagian
 survin independent de deglutiţie
 TULBURĂRI DE MOTILITATE
 tulburări de motilitate primare
 achalazia cricofaringiană, cardiei
 spasmul esofagian difuz
 hipertonia S.E.I. şi S.E.S.

 tulburări de motilitate secundare

 sclerodermia
 diabetul zaharat
 boala Parkinson
 amiloidoză
 colagenoze
 miastenia gravis
 ACHALAZIA CARDIEI
 Definiţie
 insuficienţa de relaxare a SEI + pierderea capacităţii
de transmitere a undelor peristaltice primare, care
sunt înlocuite de contracţii incoordonate
 ACHALAZIA CARDIEI
 ETIOPATOGENIE
 necunoscută
 leziunea esenţială = degenerescenţa celulelor ganglionare
ale plexului Auerbach şi nucleilor motori vagali
  hipertensiune a SEI cu lipsa de relaxare la deglutiţie, 
presiunea intraesofagiană şi o pierdere progresivă în
peristaltica corpului esofagian
 în timp obstacol funcţional +  presiunea prin înghiţirea
repetată de aer  dilatare a corpului esofagian
 în timp alterări funcţionale  alterări anatomice vizualizate la
examenul Rx:
 E. dilatat, ascuţit în cioc de pasăre la capătul distal
 Există un nivel de lichid ce arată gradul rezistenţei SEI
 În timp, dilatat masiv, tortuos
 în timp alterări funcţionale  alterări
anatomice vizualizate la examenul Rx:
 E. dilatat, ascuţit în cioc de pasăre la capătul
distal
 Există un nivel de lichid ce arată gradul
rezistenţei SEI
 În timp, dilatat masiv, tortuos
 ACHALAZIA CARDIEI
 ANATOMIE PATOLOGICĂ
 Macroscopic
 dilatat  “în sticlă”, “în şoşon”, iniţial caudal apoi total, nu
numai lumenul, ci şi lungimea
 peretele - frecvent normal, rar îngroşat

 leziuni de esofagită difuză prin stază şi fermentaţie 

hemoragii şi ulceraţii
 Microscopic
 Număr scăzut sau absenţa celulelor ganglionare ale plexului
Auerbach
 ACHALAZIA CARDIEI
 CLINICA
 debut - insidios: 20 - 40 ani
 există forme asimptomatice cu descoperire de megaesofag
 declanşat de emoţii
 sindrom esofagian:
 disfagia
 Intermitentă, capricioasă, cu exacerbări paroxistice
 Uneori “paradoxală”
 Frecvent dă senzaţia dezagreabilă de “cuie”, de “nisip”
 durerea
 epigastrică, retrosternală toracică
 iradiază: precordial, cervical, auricular
  pe măsură ce  disfagia
 regurgitaţia
 iniţial – în timpul mesei sau imediat după
 apoi – la distanţă de masă; noaptea  poate aspir. bronşic
 vărsăturile
 predomină în stadiul de megaesofag – fără efort, cu alimente vechi
 ACHALAZIA CARDIEI
 CLINICA
 caracteristică este evoluţia periodică cu remisiuni
complete
 stadiul funcţional - de luptă contra obstacolului cu
dilatare lentă a esofagului
 predomină sindromul esofagian  durere, disfagie, regurgitaţii
 stadiul terminal - de mega E, hipoton, cu stază esof.
 manif. sunt permanente predomină – regurgitaţiile, vărsăturile
 manif. respiratorii  datorită compresiunii  tuse,
dispnee, senzaţie de asfixiere
 alterarea stării generale  denutriţie
 Examenul obiectiv - negativ
ACHALAZIA CARDIEI

 PARACLINIC
 Radiologic
 funcţional
 iniţial
 peristaltică prezentă
 cardia se relaxează mai greu
 mai avansat
 peristaltică în 1/3 superioară
 contracţii terţiare anarhice în 2/3 inferioare
ce nu relaxează cardia
 tardiv
 nu există peristaltică = esofag imobil
 organic
  calibrului – cilindric, fusiform
 alungirea – cudat, sinuos
 extremitatea inf.  îngustată – efilată,
regulată, rotunjită = “vârf de lumânare”
 Endoscopia
 evidenţiază stenoza,
starea pereţilor esofagului
 trece uşor prin cardie
 pentru diagnostic  neo
esotuberozitar (se
asociază frecvent cu
achalazia)
 Manometria
 absenţa peristalticii cu prezenţa undelor terţiare,
 hipertoniaS.E.I.
 relaxarea incompletă a acestuia, creşterea presiunii
intraesofagiene
 ACHALAZIA CARDIEI
 Diagnostic diferenţial
 Cancer esofag
 stare generală alterată cu semne de impregnare neoplazică
 Disfagia de scurtă durată, progresivă
 Radiologic  Imag. caracteristice – lacună, nişe, rigidit. parietale, dezorg., stenoză neregulată, excentrică
 Endoscopia + biopsia = dg. cert.
 EP stenozantă benignă
 caract. durerii, disfagiei
 Radiologic  aspectul stenozei, evid. reflux, lez asoc.
 Endoscopic  aspectul stenozei, evid. reflux, lez asoc
 Spasmul difuz esofagian
 regurgitaţiile sunt absente
 Dilatarea E absentă
 Unde peristaltice ample prezente
 Coronaropatii (angina – frecvent)
 nu apar după masă, ci la efort
 se ameliorează la nitroglicerină
 EKG, echocardiografie
 Afecţiuni respiratorii
 Boala Chagas
 det. de un parazit – Trypanosoma cruzi ce distruge plexul mienteric
 clinic nu poate fi deosebită
 ACHALAZIA CARDIEI
 EVOLUŢIE
 lungă, capricioasă, variabilă (poate dura 10 – 30 ani)
 3 etape
 stadiul de disfagie şi regurgitaţii
 stadiul de latenţă clinică
 stadiul de megaE gigant cu sdr. de stenoză E
 progresivă fără ameliorare clinică evidentă cu  G marcată
 spre complicaţii
 generale
 denutriţie  caşexie
 regionale
 sdr. mediastinal prin compres. org. toracice: K, aortă, vene, trahee, nervi  tulburări de
ritm, cianoză, dispnee, cornaj, disfonie
 supuraţii bpn. şi bpn de aspiraţie
 Tbc. pulm. prin denutriţie, scăderea rezist org.
 locale
 esofagită prin iritaţia det de stază
 hemoragiile prin esofagită, ulcer, neo grefat pe megaE
 perforaţia megaE  mediastinită
 neo E grefat pe mega E – riscul nu este afectat prin terapie
 ACHALAZIA CARDIEI
 TRATAMENT
 Conservator
 regim
 semilichidian
 evitarea
 alimentelor prea reci, calde, cu multă celuloză
 tahifagia cu boluri mari nemestecate

 medicamente -  spasm cardial – nitritul de amil,

procaina, blocanţii de calciu
 protecţia mucoasei - Sucralfat
 sedare - Diazepam
 Dilatator
 bun ca tratament iniţial
 2 dilataţii  NU  chirurgie
 cu sonde pneumatice – dau accidente; rezultate slabe
 indicaţii: dilataţie mică sau medie a E
 CI: - achalazia viguroasă; E cu tortuozitate ;existenţa asocierii cu RGE
Injectare de toxină botulinică
 ACHALAZIA CARDIEI
 Chirurgical
 indicaţii
 sdr. E jenant şi punga megaE prea mare
 eşec al tratamentului dilatator
 Esocardiomiotomia extramucoasă Heller
 pe cale toracică – post-lat stg sau pe cale abdominală
 incizie de 8-10 cm centrată pe cardie cu disecţia hiatusului, joncţiunii
ECT, cu excizia grăsimii din zonă
 decolez mucoasa pe  50% din circumferinţa organului
 Esocardiomiomectomia extramucoasă Heller – excizez un lambou
dreptunghiular de  10 –15 cm lungime
 Fundoplicatură
 pt. evitarea refluxului
 Rezecţia E-G (stenoza + rezecţie gastrică polară sup.)
 indic: - eşec al op Heller
 suspiciune de neo E
 mega E avansat
DIVERTICULII ESOFAGIENI
 ANATOMIE-PATOLOGICĂ
 Anatomic (după localizare) diverticulii pot fi:
 - faringo-esofagieni - situaţi la joncţiunea dintre
faringe şi esofag (diverticulul Zenker);
 - parabronşici (situaţi pe esofagul mijlociu),
localizaţi în imediata vecinătate a traheei;
 - epifrenici (supradiafragmatici) situaţi pe ultimii
10 cm ai esofagului distal.
DIVERTICULII ESOFAGIENI
 Histologic - clasificarea depinde de
modalitatea de participare a peretelui esofagian:
 - adevăraţi - la care toate straturile esofagului intră
în alcătuirea sa: mucoasă, submucoasă,
musculară;
 - falşi (funcţionali) a căror perete este format
numai din mucoasă şi submucoasă
DIVERTICULII ESOFAGIENI

 FIZIOPATOLOGIE
 - diverticulii de pulsiune care iau naştere ca
urmare a presiunii crescute intraesofagiene pe
care o exercită bolul alimentar asupra peretelui;
 - diverticuli de tracţiune - determinaţi de
procese inflamatorii periesofagiene, cu formare
de cicatrici care exercită tracţiune asupra
peretelui esofagian.
 DIVERTICULUL DE PULSIUNE
FARINGO-ESOFAGIAN (ZENKER)

 fals diverticul de pulsiune

care se produce într-o zonă slabă
situată pe linia mediană şi inferioară
a feţei posterioare a faringelui, între
fibrele oblice ale muşchiului
constrictor inferior şi cele
transversale ale muşchiului
cricofaringian. Între aceşti doi
muşchi există o zonă de 2-3 cm
numită triunghiul Killian a cărui
perete este format din mucoasa
esofagiană şi un ţesut fibros
 DIVERTICULUL DE PULSIUNE
FARINGO-ESOFAGIAN (ZENKER)
 CLINICA
 Iniţial
 senzaţie de arsură, tuse seacă, salivaţie, senzaţie de
corp străin în gât
 Tardiv – pungă mare
 Disfagia
 Regurgitaţiile
 Halena fetidă
 fenomene de compresiune
 DIVERTICULUL
ZENKER
 PARACLINIC
 Radiologie
 Endoscopie
 DIVERTICULUL ZENKER

 Complicaţii
 Hemoragia
 Perforaţia
 Carcinomul diverticular
 Infecţii pulmonare cronice
 bronhopneumonii de aspiraţie
 abcese pulmonare
 DIVERTICULUL ZENKER

 TRATAMENT
 D mic
 măsuri igieno-dietetice
 D mare, simptomatic, complicat
 cervicotomie cu diverticulectomie ± miotomia SES
 Cale deschisă, minim invaziv, endoscopic
 DIVERTICULUL ESOFAGULUI
MIJLOCIU
 diverticul de tracţiune localizat în 1/3 medie a
esofagului determinat de prezenţa în vecinătate a unui
proces inflamator
 ETIOLOGIE
 infecţia
 mediastinală şi periaortică tuberculoasă care se însoţeşte de
adenopatie
 pleureziile purulente cronice
 pericarditele etc.

 tulburare motorie
 congenitală
 DIVERTICULUL
ESOFAGULUI
MIJLOCIU
 Anatomie patologică
 Diverticul de tracţiune, adevărat
 Sacul este format din toate
straturile esofagului, cu o
mucoasă normală
 Situaţi pe peretele lateral sau
anterior al esofagului în
porţiunea mijlocie
 Comunicare largă de aceea nu
reţine alimentele sau secreţiile
esofagiene
 Poate fi şi de pulsiune – prin
creşterea presiunii intraluminale
DIVERTICULUL
ESOFAGULUI
MIJLOCIU
 DIAGNOSTIC
 Clinic
 asimptomatici
 disfagie rar
 Complicaţii
 Hemoragia
 Perforaţia
 Malignizarea
 Paraclinic
 Radiologie
 endoscopie
 DIVERTICULUL ESOFAGULUI
MIJLOCIU

 TRATAMENT
 Conservator

 Chirurgie
 Excizia diverticulului
 Cale deschisă sau toracoscopie
 DIVERTICULUL
DE PULSIUNE
EPIFRENIC
 esofagul toracic inferior
la 10 cm deasupra cardiei
 ETIOPATOGENIE
 tulburări motorii
esofagiene – achalazia,
SDE
 Presiune intraluminală
crescută+lipsa de
relaxare a SEI
DIVERTICULUL DE PULSIUNE
EPIFRENIC
 DIAGNOSTIC
 Idem D toracic
 +manometria

 TRATAMENT
 Rezecţia D + miotomie E
 +tratamentul afecţiunilor concomitente
 Cale deschisă sau toracoscopică