Sunteți pe pagina 1din 28

Rezolvarea de probleme prin metode aritmetice: metoda figurativă (de tipul sumă și

diferență, de tipul sumă și cât, de tipul diferență și cât), metoda falsei ipoteze, metoda
retrogradă, metoda lui Dirichlet, metode specifice problemelor de mișcare

Traseul metodic al rezolvării aritmetice a problemelor de matematică cuprinde pașii pe


care învățătorul/ institutorul/ profesorul trebuie să îi urmeze în rezolvarea corectă și completă
prin metode aritmetice a problemelor.
Din punct de vedere metodic acești pași sunt gândiți pentru a ajuta elevul să înțeleagă
profund mecanismele care conduc la o structurare corectă a demersului rezolutiv. Etapa de citire
și memorare a enunțului are rolul de a facilita accesul la informațiile din enunț, fiind etapa
premergătoare ghidării prin întrebări pentru a înțelege textul problemei, în care elevul este
ajutat să înțeleagă conexiunea dintre datele cunoscute și datele necunoscute ale problemei. Etapa
de transpunere în limbaj matematic a datelor problemei și schițarea, notarea datelor
problemei presupune modelarea matematică problemei și are rolul de a dezvolta operațiile
gândirii (analiză, sinteză, analogie, particularizare, generalizare, concretizare, abstractizare).
Etapa de realizare a desenului problemei, stabilire a tipului de metodă folosită și existență a
metodelor alternative reprezintă o modalitate de a materializa relațiile dintre datele problemei,
facilitând înțelegerea problemei și a mecanismelor pe care le implică rezolvarea ei. Etapa de
construire a planului logico-operațional este etapa de rezolvare scrisă a problemei, prin
întrebări ce conduc raționamentul rezolutiv și calculele aferente fiecăreia. Dacă etapele anterior
prezentate au rolul de a forma și dezvolta algoritmii de identificare și cei procedurali, etapa de
verificare a răspunsului are rolul de a antrena algoritmii de control 1. Etapa de rezolvare a
problemei prin alte metode, atunci când este posibil, are rolul de a dezvolta flexibilitatea
gândirii, antrenând structurile cognitive în găsirea de noi căi de organizare a relațiilor dintre
datele problemei pentru a structura demersul rezolutiv. Etapa de redactare a răspunsului este
obligatorie și constituie modalitatea de finalizare a rezolvării problemei. Următoarele două etape,
scrierea problemei în exercițiu și generalizarea problemei au importante valențe în dezvoltarea
gândirii abstracte a elevilor. Ultimele două etape, compunerea de probleme după același exercițiu,
dar schimbând contextul și compunerea de probleme după același context cu cel inițial, dar
schimbând numerele au rolul de a dezvolta capacitatea elevilor de a matematiza diverse
conținuturi, de a modela matematic anumite situații din viața curentă.
Traseul metodic al rezolvării problemelor prin metode aritmetice cuprinde următoarele etape:
 Citirea, memorarea și repetarea enunțului
 Ghidarea prin întrebări pentru a înțelege textul problemei
 Transpunerea în limbaj matematic a datelor problemei (modelarea matematică a problemei) și
schițarea, notarea datelor problemei

1
Algoritmii de identificare țin de cunoștințele declarative de tipul factuale (includ fragmente izolate de informaţii,
cum ar fi definiţiile cuvintelor şi cunoştinţe despre detalii specifice) și conceptuale (constau în sisteme de informaţii,
cum ar fi clasificările şi categoriile, conceptele, noțiunile) și sunt specifici pentru situaţiile de decelare a
informațiilor unei probleme aritmetice, de precizare a conexiunilor între informații și de stabilire a modalităților de
rezolvare a problemei. Algoritmii de lucru, procedurali țin de cunoștințele procedurale și implică strategii diferite de
calcul, care pot fi lineare (ca în adunare şi scădere) sau ciclice (ca în înmulţire şi împărţire ). Algoritmii de controlțin
de cunoștințe metacognitive și se utilizează în calculele aritmetice, în activităţile intelectuale, care se supun unor
reguli implicite, reprezentând grupări de reversibilităţi și de echivalențe logice.

1
 Realizarea desenului problemei, stabilirea tipului de metodă folosită și existența metodelor
alternative2
 Construirea falsei ipoteze - doar pentru metoda falsei ipoteze
 Construirea planului logico-operațional (rezolvarea scrisă)3
 Verificarea răspunsului
 Rezolvarea problemei prin alte metode-atunci când este posibil
 Redactarea răspunsului
 Scrierea problemei în exercițiu4
 Generalizarea problemei5
 Compunerea de probleme după același exercițiu, dar schimbând contextul6
 Compunerea de probleme după același context cu cel inițial, dar schimbând numerele7
Metoda figurativă de tipul sumă și diferență

Probleme rezolvate
Sofia are 48 de flori in 2 vaze. In prima vaza sunt cu 14 flori mai multe decat in a doua. Cate
flori sunt in fiecare vaza?
a+b=48
a=b+14 (sau a-b=14)
a,b=?
14 (diferența)
a
b 48 (suma)

La metoda figurativă de tipul sumă și diferență egalăm părțile:


Metoda I (prin adunare):
14
a
b+14 14 48+14

1. Care este dublul numărului mai mare?


48+14=62 (2a=de două ori numărul mai mare)
2. Care numărul mai mare?
62:2=31 (a)
2
În general, începem reprezentarea numerelor cu numărul mai mic, această ordine în gândire ajută copilul să-și
sistematizeze mai bine informațiile din problemă și să înțeleagă mai bine textul problemei.
3
Planul logico-operațional reprezintă succesiunea de întrebări (care constituie planul logic), urmate de fiecare dată
de calculele aferente (care constituie planul operațional).
4
Scrierea problemei în exercițiu se realizează urmărind calculele din planul operațional.
5
Generalizarea problemei se realizează urmărind scrierea problemei în exercițiu, în care înlocuim numerele, cu ceea
ce reprezintă fiecare în funcție de textul problemei (sumă, diferență, produs, cât, rest).
6
Problema compusă după același exercițiu, urmărește logic exrcițiul problemei rezolvate, dar nu mai este de tipul
acesteia.
7
Problema compusă după același context este de același tip cu problema rezolvată.

2
3. Care este numărul mai mic?
I. 48-31=17 (b)
Verificare: 31-14=17 (A)
II. 31-14=17 (b)
Verificare: 48-31=17 (A)
Răspuns: a=31, b=17
Scrierea în exercițiu:
I. 48-31=17
48-62:2=17
48-(48+14):2=17 (A)
Exercițiul problemei este 48-(48+14):2
II. (48+14):2-14
Generalizarea: Notăm S=48, D=14, C=1
I. S-(S+D):(C+1)
II. (S+D): (C+1)-D
Metoda prin scădere: suma diferența
a-14
b 48-14

1. Care este dublul numărului mai mic?


48-14=34 (2b)
2. Care este numărul mai mic?
34:2= 17 (b)
3. Care este numărul mai mare?
I. 48-17=31 (a)
Verificare: 17+14=31 (A)
II. 17+14=31 (a)
Verificare: 48-17 =31(A)
Răspuns: a=31, b=17
Scrierea în exercițiu:
I. 48-34:2=17
48-(48-14):2
II. 17+14=17
34:2+14=17
(48-14):2+14
Generalizarea: Notăm S=48, D=14, C=1
I. S-(S-D):(C+1)
II. (S-D): (C+1)+D
Problema 1: Sanda are cu 48 lei mai mult decât Sandu. Ei au împreună 246 lei. Câți lei are
fiecare?
Problema 2: Suma a două numere este 47, iar diferența lor este 9. Aflați numerele.

3
9
a
b 47

Metoda prin adunare

a 9
9 47+9
b+9

1. Care este dublul numărului mai mare?


47+9=56 (2a)
2. Care este numărul mai mare?
56:2=28 (a)
3. Care este numărul mai mic?
I. 47-28=19 (b)
Verificare: 28-9=19 (A)
II. 28-9=19 (b)
Verificare: 47-28=19 (A)
Răspuns: a=28, b=19
Scrierea în exercițiu 47-(47+9):2=19 (A)
Metoda prin scădere
a-9
b 47-9
Planul logico-operațional
1. Care este dublul numărului mai mic?
47-9=38 (2b)
2. Care este numărul mai mic?
38:2=19 (b)
3. Care este numărul mai mare?
I. 47-19=28 (a)
Verificare: 19+9=28 (A)
II. 19+9=28 (a)
Verificare: 47-19=28 (A)
Răspuns: a=28, b=19
Scrierea în exercițiu:
I. 47-(47-9):2=28 (A)
II. (47-9):2+9=28 (A)
Generalizare: Notăm S=47, D=9, C=1, iar în scrierea în exercițiu, înlocuim numerele cu literele
aferente:
I. S-(S-D): (C+1)

4
II. (S-D): (C+1)+D
Pentru compunerea unei probleme de tipul sumă și raport, se face un desen după cum se dorește
să arate rezolvarea:
de exemplu:

Se alege o valoare pentru segment, să spunem că valoarea este 123 și atunci primul număr devine
123, al doilea devine 123∙3+12=381 și, în continuare, se calculează suma și catul (raportul) lor,
astfel se obține că suma celor două numere este 381, iar dacă se împarte numărul mai mare la
numărul mai mic se obțin câtul 3 și restul 12.
Problema compusă va fi:
Suma a două numere este 381, iar dacă împart numărul mai mare la numărul mai mic, se obține
câtul 3 și restul 12. Care sunt cele două numere?
 sau
Doi copii au împreună 381 de mere. Al doilea copil are triplul numărului de mere ale primului
copil plus încă 12 mere. Câte mere are fiecare copil?
 Suma a două numere este 127, iar diferența lor este 83. Aflați numerele.
 Maria repartizează 42 de creioane colorate în două cutii, astfel încât în prima cutie să fie cu
14 creioane mai multe decât în a doua. Câte creioane sunt în fiecare cutie?
 Ana are cu 148 lei mai puțin decât Maria. Ele au împreună 246 lei. Câți lei are fiecare?
Maria are un coș cu mere și pere, în total 56 de fructe. Dacă s-ar lua 8 mere și s-ar pune 16
pere, atunci numărul merelor ar fi egal cu numărul perelor. Aflați câte fructe sunt de fiecare
tip. (Trebuie aplicate simultan și metoda prin adunare și cea prin scădere)
Plan de rezolvare:
1. Cât ar fi dublul numărului de mere sau de pere, în ipoteza dată în problemă?
56-8+16=48 (2(m-8) sau 2(p+16))
2. Cât este numărul de mere?
48:2+8=32 (m)
3. Cât este numărul de pere?
48:2-16=8 (p)
Verificare: 32-8=8+16 (A)

Metoda figurativă de tipul sumă și cât

J+G=52,8

J=3G-4

J, G=?

G -4 52,8

Metoda prin adunare

5
G 52,8+4

J+4

Planul logico-operațional

1. Cât este împătritul numărului mai mic?


52,8+4=56,8 (4G)
2. Cât este numărul mai mic?
56,8:4=14,2 (G)
3. Cât este numărul mare?
I. 3∙ 14,2-4=42,6-4=38,6 (J)
II. 52,8-14,2=38,6 (J)

Scrierea în exercițiu:

I. 3∙(52,8+4):4-4=38,6 (A)
II. 52,8-(52,8+4):4=38,6 (A)

Generalizarea: Notăm S=52,8, P=4, C=2 (pentru că sunt doar două segmente întregi, iar din
al treilea lipsește 4)

I. (C+1)∙(S+P): (C+2)-P
II. S-(S+P): (C+2)

Compunerea de probleme după același exercițiu


I. Alina are 52,8 kg de mere și mai cumpără 4 kg de mere. Miruna are triplul kg de mere
ale Alinei. Ea le împarte celor 4 frați ai săi. Fratele mai mare mănâncă 4 kg de mere. Cu
câte kg de mere rămâne fratele mai mare?
II. Maria are 52,8 kg prune. Mioara are cu 4 kg mai multe, dar ea le împarte celor 4 frați ai
săi. Cu câte kg are mai multe Maria față de un frate al Mioarei?

Compunerea de probleme după același context


Andrei are triplul sumei lui Radu, mai puțin 16 lei. Ei au împreună 400 lei. Câți lei are
fiecare copil?
I. 400-(400+16):4=296
II. 3∙(400+16):4-16=296

Compunerea de probleme după același context


Andrei are triplul sumei lui Radu, mai puțin 16 lei. Ei au împreună 400 lei. Câți lei are
fiecare copil?
I. 400-(400+16):4=296
II. 3∙(400+16):4-16=296

 Doi colecționari au împreună 1067 timbre. Dacă s-ar împărți numărul timbrelor primului

6
colecționar la numărul celui de-al doilea, s-ar obține câtul 16 și restul 13. Aflați câte timbre
are fiecare.
Rezolvare:
a+b=1067
a:b=16 rest 13
a,b=?

b
1067
13
a
Metoda prin scădere
Planul logico-operațional
1. Cât reprezintă de șaptesprezece ori (înșaptesprezecitul) b?
1067-13=1054 (17b)
2. Cât reprezintă b?
1054:17=62 (b)
3. Cât este a?
a. 62∙16+13=1005 (a) Verificare: 1005+62=1067 (A)
b. 1067-62=1005 (a) Verificare: 1005: 62=16 rest 13 (A)
Răspuns: a=1005, b=62
Scrierea în exercițiu:
a. 62∙16+13=1054:17∙16+13=(1067-13): 17∙16+13
[(1067-13): 17¿ ∙16+13
b. 1067-62=1067-1054:17=1067-(1067-13):17
1067-(1067-13):17
Cum lucrăm pe calculator: 1005: 62=16,...
16∙ 62-1005=- restul
Generalizare: Notăm: S=1067, R=13, C=16, C+1=17
a. [(S-R): (C+1)¿ ∙C+R
b. S-(S-R):(C+1)
Compunerea de probleme după același exercițiu:
Maria

a. [(1067-13): 17¿ ∙16+13


unul dintre frați

Ana are 1067 de mere și mănâncă 13. Ea împarte restul merelor celor 17 frați. Maria are
de 16 ori mai multe mere decât unul din frați, plus 13 mere. Câte mere are Maria?
Radu

7
b. 1067-(1067-13):17
Ionuț Maria
Ionuț are 1067 de lei. Maria are aceeași sumă (nr. de lei) ca Ionuț, mai puțin cu 13 lei.
Radu are de 17 ori mai puțin decât Maria. Care este diferența dintre suma lui Ionuț și
suma lui Radu.

1067-(1067-13):17
Ionuț Maria
Ionuț are 1067 de lei. Maria are de 17 ori mai puțin decât suma (nr. de lei) lui Ionuț, mai
puțin cu 13 lei (diferența dintre suma lui Ionuț și 13 lei). Care este diferența dintre suma
lui Ionuț și suma lui Radu. Cu câți lei are mai mult Ionuț decât Maria?
Compunerea de probleme după același context
a+b=1067
a:b=16 rest 13
a=103, b=11
a+b=114
a:b=9 rest 4
Suma a două numere este 114, dacă s-ar împărți primul număr la al doilea, s-ar obține
cîtul 9 și restul 4. Aflați numerele.
 Doi copii au împreună 475 de lei. Primul are cu 15 mai mult decât decât triplul sumei celui
de al doilea. Ce sumă are fiecare copil?
În două coșuri sunt 80 de kilograme de fructe. Dacă se transferă din primul coș în al doilea
coș 10 kg, atunci în primul rămâne triplul cantității din al doilea. Aflați câte kg de fructe
sunt în fiecare coș.
Plan logico-operațional
1. Cu cât ar fi mai mare cantitatea de fructe din al doilea coș?
80-10-10-10-10=40 (âmpătritul cantității din al doilea coș)
2. Cât este cantitatea din al doilea coș?
40:4=10 (cantitatea din al doilea coș)
3. Cât este cantitatea din primul coș?
80-10=70 (cantitatea din primul coș)
Verificare: 70-10=3(10+10) (A)

Metoda figurativă de tipul diferență și cât

C=c+36
C=5c
C, c=? diferența
c
C
36
Planul logico-operațional
1. Cât este c?
36:4=9 (c)
2. Cât costă o carte?

8
I. 9∙5=45 (C)
II. 9+36=45 (C)

Scrierea în exercițiu
I. (36:4)∙5=45 (A)
II. 36:4+36=45 (A)
Generalizarea: Notăm D=36, C=5
I. D: (C-1)∙C
II. D: (C-1)+D
Compunerea de probleme după același exercițiu
I. O mamă are zilnic 36 de fructe. Ea le împarte la cei 4 copii în mod egal zilnic. Câte
fructe va avea un copil după 5 zile?
II. Un copil are de rezolvat 36 de probleme în 4 zile, dar în ultima zi mai primește încă 36
de probleme. Câte probleme are de rezolvat în ultima zi?

Compunerea de probleme după același context


O pisică costă cu 36 de lei mai mult decât un pește de acvariu, adică de 7 ori mai mult. Cât costă
fiecare?
P=p+36
P=7p
P, p=?

p
P
36
Planul logico-operațional
3. Cât este p?
36:6=6 (p)
4. Cât costă P?
I. 6∙7=42 (P)
II. 6+36=42 (P)
Scrierea în exercițiu
I. (36:6)∙7=42 (A)
II. 36:6+36=42 (A)
Generalizarea: Notăm D=36, C=7
I. D: (C-1)∙C
II. D: (C-1)+D
Compunerea de probleme după același exercițiu
I. Anca are 36 de bomboane pe care le împarte celor 6 prietene ale sale. Maria are de 7 ori
mai multe decât o prietenă. Câte bomboane are Maria?

9
II. Andrei are 36 ha de pământ pe care le împarte în mod egal celor 6 frați. Unul din frați
primește încă 36 ha. Câte ha va avea fratele?

Compunerea de probleme după același context


O păpușă costă cu 9 de lei mai mult decât o mașinuță, adică de 4 ori mai mult. Cât costă fiecare?

 Un colecționar are cu 167 timbre mai multe decât altul. Dacă s-ar împărți numărul
timbrelor primului colecționar la numărul celui de-al doilea, s-ar obține câtul 6 și restul 12.
Aflați câte timbre are fiecare.
 Un colecționar are cu 167 timbre mai puține decât altul. Dacă s-ar împărți numărul
timbrelor primului colecționar la numărul celui de-al doilea, s-ar obține câtul 6 și restul 12.
Aflați câte timbre are fiecare.
În două coșuri sunt fructe. Se știe că numărul kilogramelor de fructe din primul coș este cu
46 kg mai mare decât numărul kilogramelor de fructe din cel de al doilea coș. Dacă se
transferă din primul coș în al doilea 12 kg, atunci în primul rămâne dublul cantității din al
doilea. Aflați câte kg de fructe sunt în fiecare coș.
Plan de rezolvare
1. Cu cât ar fi mai mare cantitatea de fructe din al doilea coș?
46-12-12-12=10 (cantitatea din al doilea coș, deoarece primul este dublul celui de al
doilea!)
2. Cât este cantitatea din primul coș?
10+46=56 (cantitatea din primul coș)
Verificare: 56-12=2(10+12)(A)

Metoda falsei ipoteze


Un grup de excursioniști vor să traverseze un râu. Dacă se așează câte 5 într-o barcă, rămân 3
excursioniști pe mal. Dacă se așează câte 6 într-o barcă, rămâne o barcă liberă. Câte bărci și câți
excursioniști sunt?
Notăm: e=nr. excursioniști, b=nr. bănci
5∙b+3=e
6∙ ¿b-1)=e
b, e
Problema: 6 6 ….. 6

5 5 ….. 5 5 III

Compunerea falsei ipoteze


Presupunem că avem încă 6 excursioniști, pentru a ocupa și ultima barcă atunci când
excursioniștii sunt așezați câte 6 într-o barcă.
Ipoteza falsă 6 6 ….. 6 6

5 5 ….. 5 5 III + IIIIII

10
Atunci când se vor așeza câte 6 în bărci, se vor ocupa toate bărcile, iar când se vor așeza câte 5 în
bărci, vor fi în plus 3 + 6 = 9 excursioniști.
La fiecare barcă, în schimb, este câte un excursionist în plus.
Plan logico-operațional
1. Câți excursioniști sunt în plus în total?
3+6∙1=9 (excursioniști în plus în total)
2. Câți excursioniști sunt în plus la o barcă?
6-5=1 (excursionist în plus la o barcă)
3. Câte bărci sunt?
9:1=9 (bărci)
4. Câți excursioniști sunt?
I. (9-1)∙6=48 (excursioniști)
Verificare: 9∙5+3=48 (A)
II. 9:1 ∙5+3=48 (excursioniști)
Verificare: (9 - 1) · 6 = 48 (A)
Răspuns: 9 bărci, 48 excursioniști
Scrierea în exercițiu:
I. [(3+6∙1): (6-5)-1]∙6=48 (A)
II. (3+6∙1):(6-5)∙5+3=48 (A)
Generalizarea (folosim ceea ce știm din ipoteză): Notăm a=nr. excursioniști așezați într-o barcă
în prima ipoteză=6, b= nr. excursioniști așezați într-o barcă în a doua ipoteză=5, c=nr.
excursioniști în picioare=3, d=nr. bărci libere=1
I. [(c+a∙d): (a-b)-d]∙a
II. (c+a∙d):(a-b)∙b+c
Compunerea de probleme după același exercițiu:
I. Daniela are 3 cărți și mai primește 6, Corina are 6 cărți dintre care împrumută 5 unor
colege, iar Ioana are de 6 ori diferența cărților celor două fete. Câte cărți are Ioana?
II. Maria are 3 lei și mai primește 6, Cătălin are 6 lei și pierde 5 lei. Ion are 3 lei plus de
cinci ori câtul sumelor Mariei și a lui Cătălin. Câți lei are Ion?
Compunerea de probleme după același context
Un grup de elevi merg la muzeu. Dacă se așează câte 7 într-o mașină, rămân 2 elevi pe trotuar,
dacă se așează câte 8 într-o mașină, rămâne o mașină liberă. Câte mașini și câți elevi sunt?
e=nr elevi
m=nr mașini
7m+2=e
8(m-1)=e
m,e=?
Problema: 8 8 ….. 8

7 7 ….. 7 7 II

Compunerea falsei ipoteze


Presupunem că avem încă 8 elevi, pentru a ocupa și ultima mașină atunci când elevii sunt
așezați câte 8 într-o mașină.
Ipoteza falsă 8 8 ….. 8 8
7 7 ….. 7 7 II + IIIIIIIII
11
Plan logico-operațional
1. Câți elevi sunt în plus în total?
2+8∙1=10 (elevi în plus în total)
2. Câți elevi sunt în plus la o mașină?
8-7=1 (excursionist în plus la o mașină)
3. Câte mașini sunt?
10:1=10 (mașini)
4. Câți elevi sunt?
I. 7∙10+2=72 (elevi)
Verificare: 8∙(10-1)=72 (A)
II. 8∙ (10-1)=72 (elevi)
Verificarea: 7∙10+2=72 (A)
Răspuns: e=72, m=10
Scrierea în exercițiu:
I. 7∙10+2=7∙10:1+2=7∙(2+8∙1):1+2=7∙(2+8∙1): (8-7)+2
II. 8∙ (10-1)=8∙(10:1-1)=8∙[(2+8∙1): (8-7)-1]
Generalizarea: Notăm a=nr. elevi așezați într-o mașină în prima ipoteză=8, b= nr. elevi așezați
într-o mașină în a doua ipoteză=7, c=nr. elevi în picioare=2, d=nr. mașini libere
I. b∙(c+a∙d): (a-b)+c
II. a∙[(c+a∙d): (a-b)-d]
Problema 2
Într-o sală de teatru sunt mai mulți spectatori. Dacă se așează câte 5 la o masă, rămân două mese
libere. Dacă se așează câte 4 spectatori, rămân 10 spectatori în picioare. Câți spectatori sunt în
sală?
s=nr. spectatori
m=nr. mese
5∙(m-2)=s
4m+10=s
m,s=?
Problema: 5 5 ….. 5
4 4 ….. 4 4 IIIIIIIIII

Compunerea falsei ipoteze


Presupunem că mai sunt 5∙2 spectatori, pentru a ocupa toate mașinile în ipoteza că se așează
câte 5 la o masă.
Ipoteza falsă 5 5 ….. 5 5
4 4 ….. 4 4 IIIIIIIIII + IIIIIIIIII

Plan logico-operațional
1. Câți spectator sunt în plus în total?
2∙ 5+10=20 (spectatori în plus în total)

12
2. Câți spectatori sunt în plus la o masă?
5-4=1 (spectator în plus la o masă)
3. Câte mese sunt?
20:1=20 (mese)
4. Câți spectatori sunt?
I. 5∙(20-2)=90 (spectatori)
Verificare: 4∙20+10=90 (A)
II. 4∙20+10=90 (spectatori)
Verificarea: 5∙(20-2)=90 (A)
Răspuns: s=90, m=20
Scrierea în exercițiu:
I. 5∙(20-2)=5∙[20 :1−2]=5∙[(2∙5+10):(5-4)-2]
II. 4∙20+10=4∙(20:1)+10=4∙[(2∙5+10): (5-4)]+10
Generalizarea: Notăm a=nr. spectatori așezați la o masă în prima ipoteză=5, b= nr.spectatori
așezați la o masă în a doua ipoteză=4, c=nr. spectatori în picioare=10, d=nr.mese=2
I. a∙[(d∙a+c):(a-b)-d]
II. b∙[(d∙a+c): (a-b)]+c
Compunerea de probleme după același exercițiu
Ana are 10 plăcinte și mai primește de două ori jumătatea plăcintelor sale de la sora ei. Ioana are
5 plăcinte dintre care fratele ei îi mănâncă 4. Sabina are cu 2 plăcinte mai puțin față de câtul
numerelor de plăcinte ale fetelor. Doru are de 5 ori numărul plăcintelor Sabinei. Câte plăcinte are
Doru?
 Într-o clasă sunt mai mulți elevi. Dacă aceștia sunt așezați câte 4 într-o bancă, rămâne un
elev în picioare. Dacă sunt așezați câte 7, rămân cinci banci libere. Câți elevi și câte bănci
sunt?
 Într-o excursie, mai mulți elevi vor să traverseze un râu. Dacă se așează câte 5 în barcă,
rămân trei bărci libere, dacă se așează câte 2, rămân 33 elevi în picioare. Câte bărci și câți
elevi sunt?
Într-o curte sunt găini și capre, în total 12 capete și 30 de picioare. Câte găini și câte capre
sunt?
 Într-un bloc sunt 15 apartamente cu 4 camere sau cu 1 cameră, în total 27 de camere. Câte
apartamente de fiecare fel sunt?
 La un showroom sunt expuse mașini cu 5 uși și cu 2 uși, în total 18 autoturisme și 51 uși.
Câte mașini de fiecare tip sunt?
Metoda retrogradă

1.Am ales un număr, l-am adunat cu 5, rezultatul l-am înmulțit cu 12, din produs am scăzut 17, rezultatul
l-am adunat cu 28 și am obținut 347. Care este numărul inițial?

Rezolvare:
x +5 S ·12 P -17 D +28 347
R: x
număr suma produs diferență
=
Planul logico-operațional 23

13
1. Cât este diferența? (D+28=347) D este un termen și se află prin scădere, scăzând din
sumă (347) pe termenul cunoscut (28).
347 – 28 = 319 (D)
2. Cât este produsul? (P-17=319) P este descăzutul și se află prin adunare, adunând suma (319)
cu scăzătorul (17).
319+17=336
3. Cât este suma? (S∙ 12=336) S este un factor care se află prin împărțire, împărțind produsul
(336) la factorul cunoscut (12).
336:12 = 28 (S)
4. Cât este numărul inițial? (x+5=28) x este un termen care se află prin scădere, scăzând cin
sumă (28) pe termenul cunoscut (5)
28 – 5 = 23 (x)
Verificarea: (23 + 5) · 12 – 17 + 28 = 347 (A)
Răspuns: x=23
Scrierea în exercițiu : 28 – 5=336:12-5=(319+17):12-5=(347-28+17):12-5
Generalizarea: Notăm R=rezultatul final=347, T=termenul cunoscut=28, S=scăzătorul =17,
F=factorul cunoscut=12, t=primul termen cunoscut=5
(R-T+S):F-t
Compunerea de probleme după același exercițiu:
Bunica are 347 de trandafiri, îi oferă vecinei 28 și mai primește 17. Ea împarte în mod egal
numărul de trandafiri rămași la 12 vecine. Uneia din vecine i se ofilesc 5 trandafiri. Câți
trandafiri are acum acea vecină.
Compunerea de probleme după același context:
Mă gândesc la un număr, îl adun cu 5, rezultatul îl înmulțesc cu 12, din rezultatul obținut scad
10, apoi noul rezultat îl adun cu 6 și obțin 92. Cât este numărul inițial?
2. Mă gândesc la un număr, îl adun cu 5, rezultatul îl înmulțesc cu 12, din rezultatul obținut scad
10, apoi noul rezultat îl adun cu 6 și obțin 92. Cât este numărul inițial?
Rezolvare:
x +5 S ·12 P -10 D +6 92
număr suma produs diferență

Planul logico-operațional
1. Cât este diferența?
92-6=86
2. Cât este produsul?
86+10=96
3. Cât este suma?
96:12=8
4. Cât este numărul inițial?
8-5=3
V: (3+5) ·12-10+6=92 (A)
R: x=3
Scrierea în exercițiu: 8-5=96:12-5=(86+10):12-5=(92-6+10):12-5

14
Generalizarea: Notăm R=rezultatul final=92, T=termenul cunoscut=6, S=scăzătorul =10,
F=factorul=12, t=primul termen cunoscut=5
(R-T+S):F-t
Compunerea de probleme după același exercițiu:
Am 92 de flori, îi dau Mariei 6, mai primesc 10 flori. Totalul de flori îl împart celor 12 surori.
Una din ele pierde 5 flori. Cu câte flori rămâne sora care a pierdut cele 5 flori?

Ioana are 92 de fluturi din care eliberează 6. După ce a observat fluturii rămași, pe geam mai
intră 10 fluturi. Ea așează fluturii din încăpere în 12 grupe, în funcție de specie. În ultima grupă
de fluturi dispar 5 dintre fluturi. Câți fluturi au rămas în ultima grupă?

3. La un chioşc alimentar s-au vândut succesiv lăzi cu portocale: în prima zi s-a vândut jumătate
din numărul inițial al lăzilor şi încă 4 lăzi, a doua zi, s-a vândut jumătate din numărul lăzilor
vândute şi încă 2 lăzi, a treia zi jumătate din numărul lăzilor vândute şi încă o ladă, iar în a patra
zi, restul de 13 lăzi. Câte lăzi de portocale au fost la început?
Rezolvare:
x :2 +4 I :2 +2 II :2 +1 13
7 -7 0
număr prima zi a doua zi a treia zi

Planul logico-operațional
1. Cât s-a vândut a doua zi?
(13 -1) ×2=24
2. Cât s-a vândut în prima zi?
(24-2) ×2=44
3. Câte lăzi erau inițial?
(44-4) ×2=80
Verificare
80:2+4=44
44:2+2=24
24:2+1=13
Răspuns: 80 lăzi

 Maria are o sumă de bani, ea primește aceeași sumă de la mama, din noua sumă cheltuie
26 de lei, apoi împarte totul la cei 7 colegi de clasă, iar colegul de bancă cheltuie 6 lei din
suma primită de la Maria și rămâne cu 4 lei. Care era suma inițială de bani a Mariei?

x ∙2 P -26 D :7 C -6 4
R: x
=
23
15
[(4+6) ×7+26]:2=48

V: (48×2-26):7-6=4

Metoda figurativă combinată cu metoda retrogradă

Metoda reducerii la unitate


Metoda reducerii la unitate se aplică în probleme în care se dau cel puțin două variabile
între care există o anumită relație. În cazul a două variabile, la prima dintre variabile se cunosc
două valori, iar la cealaltă variabilă se cunoaște numai o valoare, cea de-a doua valoare a ei
urmând a fi aflată. Pentru aflarea acesteia se calculează mai întâi valoarea unei unități din prima
variabilă.
Traseul metodic
 Scrierea problemei prescurtat
 Stabilirea celor două variabile
 Aflarea valorii unității variabilei căreia i se cunosc ambele valori
 Calcularea valorii variabilei necunoscute
 Calcularea și redactarea răspunsului
Exemplu: 7 stilouri costă 91 de lei. Aflați câți lei costă 12 stilouri de același fel.
Traseul metodic
 Scrierea problemei prescurtat
7 stilouri ……… 91 de lei
12 stilouri………? Lei

16
 Stabilirea celor două variabile
Variabila număr de stilouri are valorile: 7 și 12.
Variabila preț are valorile : 91 lei și o valoare necunoscută care trebuie aflată.
 Aflarea valorii unității variabilei căreia i se cunosc ambele valori
Dacă 7 stilouri costă 91 de lei, atunci 1 stilou costă 91 : 7=13 lei (costă 1 stilou).
 Calcularea valorii variabilei necunoscute
Dacă 1 stilou costă 13 de lei, atunci 12 stilouri costă 12×13=156 lei.
 Calcularea și redactarea răspunsului
12 stilouri costă156 lei.
Probleme:
Un tren accelerat parcurge 320 km în 4 ore. Dacă până la destinație mai circulă încă 5 ore cu
aceeași viteză, ce distanță a parcurs în total?
Traseul metodic
 Scrierea problemei prescurtat
320 km ……………4 ore
? km……………….5 ore
? km………………în total
 Stabilirea celor două variabile
Variabila timp are valorile: 4 și 5.
Variabila număr de kilometri are valorile : 320 km și o valoare necunoscută care trebuie aflată.
 Aflarea valorii unității variabilei căreia i se cunosc ambele valori
Dacă 320 km sunt parcurși în 4 ore, atunci într-o oră sunt parcurși 320 : 4 = 80 km.
 Calcularea valorii variabilei necunoscute
Dacă într-o oră parcurge 80 de km, atunci în 5 ore parcurge 80×5 = 400 km.
 Calcularea și redactarea răspunsului
În total a parcurs 320 + 400 = 720 km.
Probleme propuse:
1. Raluca citește în fiecare zi același număr de pagini. Știind că în 5 zile a citit 125 de
pagini, să se afle în câte zile va citi 450 de pagini.
2. O croitoreasă confecționează din 60 m de material 30 de cămăși de aceeași mărime.
Câți metri de material sunt necesari pentru confecționarea a 45 de cămăși de același fel?
3. Din 2 kg de făină mama face 4 cozonaci. Din câte kilograme de făină va face mama 10
cozonaci?

Metoda comparației
Metoda comparației se rezolvă prin aplicarea succesivă a metodei reducerii la unitate.
Traseul metodic
 Scrierea problemei prescurtat
 Stabilirea celor două variabile
 Reducerea unei variabile
 Aflarea valorii unei unități a variabilei rămase
 Aflarea valorii unei unități a celeilalte variabile
 Calcularea și redactarea răspunsului
Exemplu:

17
4 saci cu grâu și 3 saci cu porumb cântăresc 380kg, iar 5 saci cu grâu și 6 saci cu porumb
cântăresc 610kg.
a) Cât cântărește un sac cu grâu?
b) Dar un sac cu porumb?
c) Cât cântăresc 7 saci cu porumb și 5 saci cu grâu?
Traseul metodic
 Scrierea problemei prescurtat
4 saci cu grâu ………... 3 saci cu porumb …………. 380 kg
5 saci cu grâu. ……….. 6 saci cu porumb …………. 610 kg
1 sac grâu……………………………………………….? kg
1 sac porumb..……………………………………….….? kg
5 saci cu grâu …………7 saci cu porumb ……………..? kg
Observație: Trebuie avut grijă în scrierea problemei să se așeze de fiecare dată variabilele de
același tip unele sub altele.
 Stabilirea celor două variabile
Variabila saci cu grâu are valorile: 4 și 5.
Variabila saci cu porumb are valorile : 3 și 6.
 Reducerea unei variabile
Metoda I.
Ne propunem să reducem variabila saci cu porumb. Pentru aceasta înmulțim prima relație cu 2, iar
rezultatele le scădem, obținând:
8 saci cu grâu ………... 6 saci cu porumb …………. 760 kg
5 saci cu grâu. ……….. 6 saci cu porumb …………. 610 kg
8-5 saci cu grâu……………………………….…760-610 kg
Așadar, 3 saci cu grâu cântăresc 150 kg.
 Aflarea valorii unei unități a variabilei rămase
150 : 3 = 50 kg (cântărește un sac cu grâu)
 Aflarea valorii unei unități a celeilalte variabile
Această etapă este complexă și presupune utilizarea acelei părți din enunțul problemei care este
cea mai simplă, în cazul nostru: 4 saci cu grâu ………... 3 saci cu porumb …………. 380 kg.
Aflăm cât cântăresc 4 saci cu grâu:
4×50 = 200 kg (cântăresc 4 saci cu grâu)
Aflăm cât cântăresc 3 saci cu porumb:
380 – 200 = 180 kg (cântăresc 3 saci cu porumb)
Aflăm cât cântărește 1 sac cu porumb:
180 : 3 = 60 kg (cântărește 1 sac cu porumb)
 Calcularea și redactarea răspunsului
a) 60 kg cântărește un sac cu porumb;
b) 50 kg cântărește 1 sac cu grâu;
c) 5 saci cu grâu …………7 saci cu porumb………….? kg
Aflăm cât cântăresc 5 saci cu grâu și 7 saci cu porumb:
5 ×50 + 7× 60 = 670 kg
Metoda a II-a.
Ne propunem să reducem variabila saci cu grâu. Pentru aceasta înmulțim prima relație cu 5,
înmulțim a doua relație cu 4, iar rezultatele le scădem, obținând:
20 saci cu grâu ………... 15 saci cu porumb …………. 1900 kg

18
20 saci cu grâu. ……….. 24 saci cu porumb …………. 2440 kg
24-15 saci porumb……………2440-1900 kg
Așadar, 9 saci cu porumb cântăresc 540 kg.
 Aflarea valorii unei unități a variabilei rămase
540 : 9 = 60 kg (cântărește un sac cu porumb)
 Aflarea valorii unei unități a celeilalte variabile
Această etapă este complexă și presupune utilizarea acelei părți din enunțul problemei care este
cea mai simplă, în cazul nostru: 4 saci cu grâu ………... 3 saci cu porumb …………. 380 kg.
Aflăm cât cântăresc 3 saci cu porumb:
3×60 = 180 kg (cântăresc 3 saci cu porumb)
Aflăm cât cântăresc 4 saci cu grâu:
380 – 180 = 200 kg (cântăresc 4 saci cu grâu)
Aflăm cât cântărește 1 sac de grâu:
200 : 4 = 50 kg (cântărește 1 sac cu grâu)
 Calcularea și redactarea răspunsului
d) 60 kg cântărește un sac cu porumb;
e) 50 kg cântărește 1 sac cu grâu;
f) 5 saci cu grâu …………7 saci cu porumb………….? kg
Aflăm cât cântăresc 5 saci cu grâu și 7 saci cu porumb:
5 ×50 + 7× 60 = 670 kg
Probleme propuse:
1.Se știe că 3 kg de cartofi și 4 kg de morcovi costă 64 lei. De asemenea, 2 kg de cartofi și 5
kg de morcovi costă 66 lei.
a) Cât costă 1kg de cartofi?
b) Cât costă 1 kg de morcovi?
c) Cât costă8 kg de morcovi și 7 kg de cartofi?
2.Se consideră două stații de benzină care sunt dotate cu bazine (de aceeași capacitate),
precum și cisterne (de aceeași capacitate). O primă stație de benzină are în depozit 15 bazine pline
cu benzină. Aceasta primește zilnic o cisternă cu benzină, vinde zilnic 36 hectolitri și după 375 zile
depozitul devine gol. O a doua stație de benzină are în depozit 20 de bazine pline. Aceasta primește
zilnic o cisternă și vinde zilnic 84 hectolitri, iar după 100 de zile depozitul ei devine gol. Să se afle
capacitatea unui bazin și capacitatea unei cisterne?

Metoda folosind principiul lui Dirichlet


Principiul lui Dirichlet (al cutiei, al sertarelor, al porumbeilor) este o teoremă
matematică ce afirmă că dacă există n obiecte dispuse în n-1 cutii, atunci există o cutie care conține
cel puțin două obiecte. Acest principiu a fost folosit de către Dirichlet într-o lucrare din 1879, dar a
fost cu siguranță folosit anterior de către Gauss, în lucrarea Disquisitiones Arithmeticae (1801) și
este foarte probabil ca el să fi fost folosit și mai înainte în literatură, fără însă a fi specificat.
Traseul metodic:
 Stabilirea variabilei care joacă rolul „cutiilor” (sertarelor) în problema dată
 Numărarea „cutiilor” (sertarelor)
 Identificarea numărului maxim de elemente ale variabilei care joacă rolul „obiectelor”
 Realizarea desenului problemei
 Calcularea și redactarea răspunsului

19
Exemplu: Într-un pantofar există 8 perechi de pantofi (desperecheați), de mărimi diferite. Care
este, în cazul cel mai nefericit, numărul minim de pantofi ce trebuie cercetați pentru a fi siguri că
putem forma o pereche?
Traseul metodic
 Stabilirea variabilei care joacă rolul „cutiilor” (sertarelor) în problema dată
Variabila care joacă rolul cutiilor (sertarelor) principiului lui Dirichlet este mărimea pantofilor.
Ne imaginăm că dorim să așezăm fiecare pereche de pantofi (deci de aceeași mărime) în câte o
cutie.
 Numărarea „cutiilor ”(sertarelor)
Sunt 8 perechi de pantofi de mărimi diferite, deci vor fi 8 cutii (sertare).
 Identificarea numărului maxim de elemente ale variabilei care joacă rolul „obiectelor”
Dacă există 8 perechi de pantofi de mărimi diferite, în total sunt 16 pantofi.
 Realizarea desenului problemei
Cel mai nefericit caz care se poate întâmpla este ca fiecare din cei 8 pantofi aleși pentru a fi așezați
în câte o cutie să fie diferiți.

 Calcularea și redactarea răspunsului


Așezăm câte un pantof în fiecare cutie. Astfel, cercetând primii 8 pantofi am ocupat cele 8 cutii.
Când luăm al nouălea pantof, îl așezăm în cutia corectă astfel încât să formeze o pereche. Prin
urmare este necesar să cercetăm minim 9 pantofi pentru a fi siguri că obținem o pereche de pantofi.
Probleme:
1. Din trei numere alese la întâmplare, sigur două au aceeași paritate.
Traseul metodic:
 Stabilirea variabila care joacă rolul „cutiilor”(sertarelor) în problema dată
Orice număr natural poate fi par sau impar, așadar paritatea/ imparitatea reprezintă variabila care
joacă rolul cutiilor (sertarelor).
 Numărarea „cutiilor” (sertarelor)
Deci cutiile vor fi în număr de două, una pentru numerele pare și una pentru numerele impare.
 Identificarea numărului maxim de elemente ale variabilei care joacă rolul „obiectelor”
Trei numere alese la întâmplare.
 Realizarea desenului problemei
În cazul în care se aleg două numere de aceeași paritate, atunci problema este rezolvată. Dacă însă
se aleg două numere de paritate diferită, fie de exemplu:

20
Par Impar

 Calcularea și redactarea răspunsului


Așadar, dacă două numere pot fi repartizate în cele două cutii, cel de al treilea număr sigur
ajunge într-o cutie deja ocupată, deci sigur două dintre numere au aceeași paritate: sunt pare
(dacă au nimerit în cutia numerelor pare) sau impare (dacă au nimerit în cutia numerelor impare).
2. Arătați că din 367 de persoane, cel puțin două au aceeași zi de naștere.
Traseul metodic:
 Stabilirea variabilei care joacă rolul „cutiilor ”(sertarelor) în problema dată
În acest caz cutiile sunt zilele anului.
 Numărarea „cutiilor” (sertarelor)
Anul are 365 de zile, respectiv 366 de zile dacă este an bisect.
 Identificarea numărului maxim de elemente ale variabilei care joacă rolul „obiectelor”
Sunt 367 de persoane.
 Realizarea desenului problemei
1 2 366

…………………………
 Calcularea și redactarea răspunsului
Dacă așezăm numele fiecărei persoane într-o cutie obținem că cel mult 366 de persoane au zile
diferite de naștere, iar cea de a 367-a persoană sigur are ziua de naștere într-una din cele 366 de cutii
deja ocupate. Așadar cel puțin două persoane au aceeași zi de naștere.
3.Într-o urnă sunt 9 bile albe și 6 bile negre. Care este numărul minim de bile extrase ca sa fim
siguri că avem cel puțin o bilă neagră.

Traseul metodic:
 Stabilirea variabilei care joacă rolul „cutiilor” (sertarelor) în problema dată
Considerăm cutia bilelor albe și cutia bilelor negre.
 Numărarea „cutiilor” (sertarelor)
Sunt două cutii (una pentru bile albe și una pentru bile negre).
 Identificarea numărului maxim de elemente ale variabilei care joacă rolul „obiectelor”
Sunt 9 bile albe și 6 bile negre.
 Realizarea desenului problemei
În cazul cel mai nefericit, putem extrage doar bile albe.
Bile albe Bile negre

21
 Calcularea și redactarea răspunsului
După ce extragem cele 9 bile albe, extragem și o bilă neagră, deci: 9+1=10 bile.
Probleme propuse:
1. La un concurs de matematică, din cei 40 de participanți,25 de elevi au rezolvat prima
problemă, 30 de elevi au rezolvat a doua problemă, 35 de elevi au rezolvat-o pe a treia, iar 33 de
elevi au rezolvat problema a patra. Arătați că cel puțin trei elevi au rezolvat toate cele patru
probleme.
2. Într-un șir format din 12 persoane, așezate una în spatele celeilalte, distanța dintre
prima și ultima persoană  este de 10 metri. Arătați că  există cel puțin 2 persoane care se află la o
distanță  mai mică de 1 metru una față de cealaltă.
3. Într-o urnă sunt 7 bile albe, 11 bile roșii și 9 bile negre.
a) Care este numărul minim de extrageri astfel încât să obținem cel puțin o bilă albă.
b) Care este numărul minim de extrageri astfel încât să obținem cel puțin o bilă albă și
puțin o bilă neagră.
c) Care este numărul minim de extrageri astfel încât să obținem cel puțin o bilă albă și cel
puțin o bilă roșie.
d) Care este numărul minim de extrageri astfel încât să obținem cel puțin o bilă din
fiecare.
4. Într-o urnă sunt 6 bile albe, 5 bile roșii și 12 bile negre.
a) Care este numărul minim de extrageri astfel încât să avem cel puțin 2 bile albe și cel
puțin o bilă roșie.
b) Care este numărul minim de extrageri astfel încât să obținem cel puțin 6 bile negre.
Probleme de mişcare
În această categorie intră acele probleme în care trebuie să se afle una din mărimile: spaţiu
(distanţă), viteză sau timp, când se cunosc două dintre ele sau diferite relaţii dintre acestea. În
general, în problemele de mişcare se consideră mişcarea uniformă a unui mobil, adică în
intervale de timp egale, mobilul parcurge distanţe (spaţii) egale (viteza este constantă) legate prin
expresia:
s = v × t, iar din aceasta deducem că: v = s / t şi t = s / v
La rezolvarea problemelor de mişcare se pot folosi atât metodele aritmetice generale şi speciale,
cât şi cele algebrice.
Din motive metodologice, la nivelul claselor 1-IV problemele de mişcare le clasificăm în două
categorii şi anume:
a) probleme de mişcare în acelaşi sens (de urmărire);
b) probleme de mişcare în sens opus.
14.7.1. Probleme de mişcare în acelaşi sens
Exemplul 14.7.1.1.
Două mobile pleacă în acelaşi timp şi în acelaşi sens din punctele A şi B situate la distanţe "d"
unul de celălalt. Cel plecat din B se deplasează cu viteza V 2. iar cel plecat din A se deplasează cu
viteza V1. După cât timp cel plecat din A îl ajunge pe cel plecat din B?
Rezolvare:
Se reprezintă grafic traiectoria rectilinie pe care se mişcă cele două mobile indicând printr-o
22
săgeată şi sensul.
Din faptul că vehiculul plecat din A îl ajunge pe cel plecat din B tragem concluzia că V1 > V2.
A d B

V1 V2

Mobilul plecat din A îl urmăreşte pe cel plecat din B de care îl desparte distanţa "d". Pentru a
afla după cât timp îl ajunge, sau după cât timp recuperează decalajul de distanţă "d", ar trebui să
aflăm mai întâi cu cât se apropie într-o unitate de timp. Presupunând că vitezele sunt exprimate
în km/oră (prin viteză înţelegem distanţa parcursă de un mobil într-o unitate de timp) şi distanţa
"d" în km, formulăm întrebarea:
Cu cât se apropie mobilul plecat din A de mobilul plecat din B într-o oră?
Cu V1 km –V2 km
Dacă într-o oră mobilul plecat din A recuperează din distanţa V 1 –V2, atunci întreaga distanţă va
fi recuperată într-un număr de ore egal cu de câte ori V1-V2 se cuprinde în distanţa "d".
Concentrând cele două secvenţe într-osingură expresie, găsim că timpul necesar
d
mobilului plecat din A pentru a-l ajunge pe cel plecat din B este: t = .
V 1 –V 2
Problema 14.7.1.1.
Un grup de excursionişti care se deplasează cu viteaza de 5 km/oră iese din oraş la ora 7
dimineaţa. La ora 14, în aceeaşi zi, se trimite după acest grup un biciclist care se deplasează cu
12 km/oră. După cât timp şi la ce distanţă de oraş biciclistul va ajunge grupul de excursionişti?
Rezolvare:
Trebuie să stabilim în ce moment începe urmărirea şi la ce distanţă de oraş se află grupul de
excursionişti în momentul plecării biciclistului.
Planul logic al problemei şi operaţiile corespunzătoare vor fi:
1) Cât timp merge grupul de excursionişti singur, până la plecarea biciclistului?
14 ore - 7 ore = 7 ore.
2) Ce distanţă parcurge grupul în 7 ore?
d=vxt 5 km/oră x 7 ore = 35 km
Din acest moment, lucrurile se prezintă astfel:
A 12km/oră B 5km/oră

35km

23
Cu cât se apropie de grup biciclistul într-o oră ?
V1–V 12 km–5 km = 7 km
3) După câte ore biciclistul recuperează cei 35 km?
35 km : 7 km/ora = 5 ore
4) La ce distanţă de oraş ajunge biciclistul grupul?
vxt=d 12km/orax5ore=60km
sau 5 ore x (7 km + 5 km) = 60 km
sau (5 ore + 7 ore) x 5 km/oră = 60 km
Problema 14.7.1.2.
Un călăreţ având viteza de 24 km/oră pleacă din satul A spre satul B. După 3 ore, pleacă tot din
A în aceeaşi direcţie un motociclist având o viteză de 42 km/oră. În cât timp îl va ajunge
motociclistul pe călăreţ şi la ce distanţă de satul A?
Rezolvare:
Din enunţ reiese că până la plecarea motociclistului, călăreţul avea un avans de 3 ore, deci
parcursese o distanţă de 24 km x 3 (ore) = 72 km. Motociclistul câştigă la fiecare oră 42 km - 24
km = 18 km. Pentru a recupera cei 72 km motociclistul merge un timp de 72 : 18 = 4 (ore), deci
atunci când îl ajunge el parcursese o distanţă de 42km x 4 = 168 km, sau (4 + 3) x 24 km = 168
km.
Planul logic al problemei şi operaţiile corespunzătoare sunt:
1) Ce distanţa parcurge călăreţul până la plecarea motociclistului?
24 (km) x 3 (ore) = 72 km.
2) Ce distanţă recuperează motociclistul într-o oră?
42 km – 24 km = 18 km.
3) Cât timp îi trebuie motociclistului pentru a recupera cei 72 km?
72 : 18 = 4 (ore)
4) La ce distanţă de satul A îl ajunge?
42 km x 4 = 168 km.
Răspuns: 4 ore (timp)
168 km (distanţă)
14.7.2. Probleme de mişcare în sensuri opuse
Exemplul 14.7.2.1.
Două mobile pleacă în același timp din A şi din B, unul spre celălalt. Distanţa dintre A şi B este
d. Cel care pleacă din A se deplasează cu viteza V1 , iar celălalt cu viteza V2.
După cât timp se întâlnesc?
Rezolvare:

24
Ilustrăm conţinutul problemei printr-un segment de dreaptă (distanţa dintre A şi B).
d

A B

V1 V2
Nu este important, pentru acest caz general, să specificăm care dintre viteze este mai mare.
Pentru a răspunde la întrebarea problemei, este important să aflăm cu cât se apropie cele două
mobile într-o unitate de timp (l oră). Ele se vor apropia cu suma vitezelor . Deci, ele recuperează
din distanţa d, care le separă într-o oră (V 1 + V2) (km/h). De aici rezultă că distanţa d va fi
recuperată după atâtea ore, de câte ori (V1 + V2) se cuprinde în distanţa d.
Planul logic al problemei şi operaţiile exprimate simbolic vor fi:
1) Cu cât se apropie cele două mobile într-o oră?
V1 + V2
2)După cât timp se întâlnesc cele două mobile?
d
t=
V 1+V 2
Problema 14.7.2.1.
Un pieton care parcurge 5 km/oră, pleacă din oraşul A spre oraşul B. În acelaşi timp, un biciclist
pleacă din oraşul B spre oraşul A, cu 22 km/oră. Între oraşe este o distanţă de 81 km.
a) după cât timp se întâlneşte pietonul cu biciclistul?
b) la ce distanţă de oraşul B se întâlnesc?
Rezolvare:
Ilustrăm cu ajutorul unui segment de dreaptă, a cărui lungime reprezintă distanţa dintre cele două
oraşe, conţinutul problemei.
A B

5km/h 22km/h
Din această reprezentare rezultă că la fiecare oră distanţa dintre pieton şi biciclist se micşorează
cu 5 km + 22 km = 27 km. Distanţa totală de 81 km va fi străbătută în atâtea ore de câte ori 27 se
cuprinde în 81. Deci, 81 : 27 = 3 (ore ), acestea reprezentând timpul după care se întâlnesc.
Deci, se întâlnesc la distanţa de 22 km x 3 = 66 km de oraşul B.
Planul de rezolvare este următorul:

25
l) Cu cât se micşorează distanţa dintre pieton şi biciclist într-o oră?
5km + 22 km = 27 km
2) În cât timp va fi parcursă distanţa totală?
d 81
t= = = 3 (ore)
V 1+V 2 5+22
81 km : 27 km = 3 (ore)
3) La ce distanţă de oraşul B se întâlnesc?
22 km x 3 = 66 km
Verificare: 5 km x 3 + 22 km x 3 = 81 km
Problema 14.7.2.2.
Două vase fluviale au plecat în acelaşi timp din două porturi, unul spre celălalt. Ştiind că distanţa
dintre porturi este de 375 km şi că primul vas parcurge într-o oră 29 km, iar celălalt 18 km, să se
afle distanţa dintre cele două vase după 6 ore de mers.
Rezolvare:
Pentru ca rezolvarea să fie cât mai sugestivă desenăm cele două vase și porturile:

29km/h 18km/h
Procedând analitic, adică pornind de la întrebarea problemei, se pot stabili următoarele:
a) pentru a afla distanţa dintre cele două vase după 6 ore de mers, cunoscând
distanţa totală, trebuie să se cunoască distanţa parcursă de cele două vase împreună;
b) pentru a afla distanţa parcursă de cele două vase împreună, după 6 ore de
mers, trebuie să se cunoască distanţa parcursă de fiecare vas sau distanţa parcursă de ambele vase
într-o oră.
c) pentru a afla distanţa parcursă de cele două vase separat timp de o oră aplicăm formula:
s = V1 x t; s =V2 x t
Planul logico-operațional de rezolvare este următorul:
1) Ce distanţă a parcurs primul vas în 6 ore?
29 km/h x 6 ore = 174 km
2) Ce distanţă a parcurs al doilea vas în 6 ore?
18 km/h x 6 ore = 108 km
3) Ce distanţă au parcurs cele 2 vase în 6 ore?
174 km + 108 km = 282 km
4) Ce distanţă a rămas între cele două vase după 6 ore?

26
375 km–282 km = 93 km
Răspuns: 93 km
Problema 14.7.2.3.
Din A pornește un biciclist spre B cu 16 km/h. După 3 ore pleacă un biciclist din B spre A cu 12
km/h. Când şi unde se vor întâlni dacă distanţa este de 328 km?
Rezolvare:
v1=16km/h v2=12km/h

A C B
Planul logico-operațional de rezolvare este următorul:
1) Ce distanţă a parcurs primul biciclist în 3 ore?
16 x 3 = 48 (km)
2) Ce distanţă mai este de parcurs după 1 oră?
328 – 48 = 280 (km)
3) Ce distanţă parcurg cei doi într-o oră?
16 + 12 = 28 (km)
4) În cât timp parcurg cei doi distanța rămasă?
280 : 28 = 10 (ore)
Problema 14.7.2.4.
Din 2 oraşe A şi B, situate la 400 km unul de altul, pleacă în acelaşi timp 2 trenuri. Cel din A
merge cu 60 km/h, iar cel din B cu 40 km/h. În acelaşi timp cu trenul din A, pe același drum,
pleacă un porumbel cu viteza de 80 km/h. Acesta ajunge în dreptul celei de a doua locomotive,
se sperie, se întoarce şi zboară spre trenul din A, se sperie iar și se întoarce până ce întâlneşte
trenul care plecase din B și tot așa până când trenurile se întâlnesc. Ce distanță a parcurs
porumbelul?
Rezolvare:
60 km/h 40 km/h

A B
400 k
Observăm că porumbelul zboară până când cele două trenuri se întâlnesc, deci dacă aflăm după
cât timp se întâlnesc trenurile, vom putea afla și răspunsul la problemă.
1) Ce distanță parcurg cele două trenuri împreună într-o oră?
60 km + 40 km = 100 km
2) În cât timp se întâlnesc cele două trenuri?
400 : 100 = 4 (ore)
3) Ce distanță parcurge porumbelul în 4 ore?

27
4 ore x 80 km/h = 320 km
Răspuns: 320 km.

28

S-ar putea să vă placă și