Sunteți pe pagina 1din 23

 

https://uaic.webex.com/join/geanina.havarneanu
geaninahav@yahoo.com

Vom lucra pe echipe FIXE de 3-5 studenti, care vor avea de efectuat o microcercetare, pe
care o vom desfasura coordonat. Evaluarea va consta in realizarea unei microcercetari, dupa o
tema aleasa din lista propusa de mine, pe care o veti primi la sfarsitul saptamanii.
Pt saptamana viitoare fiecare trebuie sa aiba un cont Google pentru ca vom lucra in
Google Drive, conceperea unui chestionar.
CLASA PREGĂTITOARE
Elemente specifice învățării matematice în clasa pregătitoare-predarea integrată

Abilitățile matematice
Însuşirea cunoştinţelor şi formarea abilităţilor, deprinderilor şi priceperilor vizate
prin lecțiile de matematică au o deosebită importanţă în dezvoltarea intelectuală generală a
copilului pentru evoluția sa școlară ulterioară. Scopul experiențelor de învățare la matematică
este de a construi competențe cognitive și metacognitive specifice, cu alte cuvinte de a dobândi,
a structura și a aprofunda cunoștințele declarative (factuale1, conceptuale2), procedurale și
metacognitive specifice disciplinei, pentru a facilita formarea abilităților matematice de bază și a
competențelor, conform finalităților curriculare specifice nivelului de vârstă și educațional.
Una din personalitățile marcante care a influențat modalitatea de studiere a matematicii în
perioada educației timpurii este Zoltan Dienes (1916-2014). El a absolvit Facultatea de
matematică, la Universitatea din Londra, unde mai târziu şi-a luat doctoratul, apoi sfera
intereselor sale s-a lărgit de la matematica pură la studiul logicii în general, precum şi al
psihologiei. A petrecut un an la Centrul de studii cognitive al Universităţii Harvard, unde a scris
volumul “Un studiu experimental asupra învăţării matematicii”, în care valorifică implicaţiile
matematice ale teoriei dezvoltării cognitive a lui Piaget în elaborarea unui sistem de formare a
conceptelor matematice centrat pe învăţarea prin acţiune şi experienţă proprie a copilului şi
folosirea materialelor didactice structurate (piesele logice, piesele dintrusa Dienes în număr de
48, ce se disting prin patru caracteristici: două mărimi; trei culori; două grosimi; patru forme
geometrice).

Trusa Dienes

1
Cunoștințele factuale includ fragmente izolate de informaţii, cum ar fi definiţiile cuvintelor şi cunoştinţe despre
detalii specifice.
2
Cunoştinţele conceptuale constau în sisteme de informaţii, cum ar fi clasificările şi categoriile, conceptele,
noțiunile.

1
Abilităţile matematice reprezintă un ansamblu de priceperi şi deprinderi ce se formează
prin acţiunea directă cu obiectele valorificând potenţialul senzorial şi perceptiv al copilului.
Taxonomia abilităților matematice și exemplificări
Abilităţile matematice se ierarhizează astfel: identificarea, asocierea în perechi, gruparea,
trierea, sortarea, clasificarea, aprecierea globală a cantității, ordonarea, serierea, sesizarea
schimbărilor ce survin într-o cantitate, elaborarea judecăților de valoare și exprimarea unităților
logice.
Trebuie remarcat faptul că este foarte important contextul în care se construiesc sarcinile
didactice, pentru că este posibil ca aceeași sarcină didactică, în contexte diferite, să exerseze
abilități diferite.
Exemplu : Sarcina didactică: Separă pătratele roșii de pătratele albastre.
Pentru triere: Contextul 1: pe masă avem trei pătrate roşii și două pătrate galbene.
Pentru sortare: Contextul 2: pe masă avem trei pătrate roşii, două pătrate galbene și patru
pătrate albastre.
Pentru clasificare: Contextul 3: pe masă avem trei pătrate roşii și patru pătrate albastre.
1. Identificarea obiectelor presupune recunoaşterea genului proxim şi a discriminării
diferenţelor specifice.
Exemplu :Contextul:pe masă avem un pătrat roşu și un pătrat albastru.
Sarcina didactică: Arată pătratul roşu! (genul proxim: pătratul, diferența specifică: roșu).
Răspuns:
2. Asocierea în perechiînseamnăalăturarea a câte două elemente, astfel încât să se
formeze perechi ordonate, cu proprietatea ca elementele de pe prima componentă au o anumită
proprietate caracteristică, iar cele de pe a doua componentă au o altă proprietate caracteristică.
Exemplu :Contextul: Copiii au pe masă toate pătratele roșii din trusa Dienes.
Sarcina didactică: Construiește perechi formate dintr-un pătrat mic şi unul mare.
Răspuns:

3. Gruparea presupune aşezarea alăturată a unor elemente, dar fără a epuiza


elementele mulțimii din context.
Exemplu :Contextul: Copiii au pe masă toate piesele din trusa Dienes.
Sarcina didactică: Formează o grupă/ mulțime alcătuită din (patru) figuri geometrice.

Răspuns:

Observație: Este esențial ca atunci când construim o mulțime, să realizăm și diagrama Venn-
Euler, reprezentată fie prin desen cu marker-ul, fie printr-o sfoară, care încercuiește elementele
mulțimii răspuns.
4. Trierea presupune alegerea din întreaga cantitate a tuturor elementelor de
acelaşi fel (la treieratul grâului aleg grâul şi nu neghina, cu alte cuvinte aleg ce mă interesează).

2
Trebuie remarcat că o triere presupune formarea unei mulțimi, elementele mulțimii au o
proprietate caracteristică și nu se epuizează elementele din mulțimea dată în context.
Exemplu:Contextul: Copiii au pe bancă toate cercurile din trusa Dienes.
Sarcina didactică: Grupează toate cercurile roșii.
Răspuns:

5. Sortarea presupune așezarea în grupe a elementelor după un criteriu și presupune


o succesiune de trieri, dar fără a epuiza elementele mulţimii. Trebuie remarcat că o seriere
presupune formarea a cel puțin două mulțimi, elementele fiecărei mulțimi au o proprietate
caracteristică și nu se epuizează elementele din mulțimea dată în context.
Exemplu: Contextul: Copiii au toate cercurile roșii sau galbene din trusa Dienes.
Sarcina didactică: Separă toate cercurile mici roşii de cercurile mari roşii.
Răspuns:

Observație: Pentru a număra elementele fiecărei mulțimi (care sunt așezate vertical în diagrama
Venn-Euler), se folosește numeralul cardinal și se stabilește cardinalul mulțimii. Pentru a număra
elementele rămase (care sunt așezate orizontal lângă diagrame), se folosește numeralul ordinal și
se stabilește ordinea elementelor în șir.
6. Clasificarea presupune distribuirea elementelor în submulţimi disjuncte în baza
unui criteriu de clasificare, până la epuizarea elementelor mulțimii din context. Trebuie remarcat
că o clasificare presupune formarea a cel puțin două mulțimi, elementele fiecărei mulțimi au o
proprietate caracteristică și se epuizează elementele din mulțimea dată în context.
Exemplu:Contextul: Fiecare copil are pe bancă toate triunghiurile albastre din trusa Dienes.
Sarcina didactică: Împarte toate figurile geometrice în grupe de aceeaşi grosime.
Răspuns:

7. Aprecierea globală a cantităţii - fără numărare.


Exemplu:Contextul: Pe masă sunt aşezate două mulțimi. Prima conţine 3 pătrate mici, iar a doua
conține 2 pătrate mari.
Sarcina didactică: Indică ce mulţime are mai multe elemente.
Răspuns: Mulțimea ce conține 3 pătrate mici are mai multe elemente decât mulțimea ce conține
2 pătrate mari.

3
Observație: Sarcina care exersează aprecierea globală a cantității trebuie să fie urmată de
justificare, ce presupune corespondența biunivocă. Corespondența biunivocă se realizează prin
trei modalități:
 prin suprapunere (elementele mulțimii a doua se suprapun, unul câte unul, peste elementele
corespondente din prima mulțime - la grupa mică);
 prin alăturare (elementele mulțimii a doua se alătură, unul câte unul, lângă elementele
corespondente din prima mulțime - la grupa mijlocie);
 prin corespondență unu la unu (elementele mulțimii a doua se unesc cu o săgeată, folosind
marker-ul, unul câte unul, cu elementele corespondente din prima mulțime - la grupa mare).
8. Ordonarea presupune introducerea unei relaţii de ordine între elementele
mulţimii, precizarea criteriului de ordonare și a sensului ordonării: crescător sau descrescător.
Exemple:Contextul: Fiecare elev are la dispoziţie pătrate mici roşii.
Sarcina didactică: Ordonează crescător pătratele după grosime.
Răspuns:

Contextul:
a. Ordonați crescător figurile geometrice după grosime și mărime.
Răspuns:

b. Ordonați descrescător figurile geometrice după mărime și grosime.


Răspuns:

9. Serierea presupune ordonarea mulţimilor după cardinal.


Exemplu:Contextul: Fiecare elev are patru mulțimi. Prima este formată două figuri geometrice,
a doua din trei figuri geometrice, a treia din patru figuri geometrice şi a patra, din cinci figuri
geometrice.
Sarcina didactică: Ordonează descrescător mulțimile, în funcție de numărul de obiecte.

10. Sesizarea schimbărilor ce survin într-o cantitate.


Exemplu:Contextul: Pe masă se găsesc două mulţimi. Prima mulţime este alcătuită din 3

4
elemente și a doua din 5 elemente. Învățătorul/ institutorul/ profesorul ghidează copiii prin
întrebări, pentru a intui elementele celor două mulțimi. Când elevul este întors cu spatele, acesta
scoate/ introduce un element sau mai multe din prima mulţime sau așează un element dintr-o
mulțime în cealaltă, apoi roagă elevul să se întoarcă cu fața la clasă.
Sarcina didactică: Precizează ce schimbare observi.
Observație: Școlarul trebuie să justifice răspunsul. Pentru ca sarcina didactică să poată fi
rezolvată de către elevi, momentul intuirii celor două mulțimi este esențial, moment în care
elementele celor două mulțimi sunt memorate. Dacă mulțimile au multe elemente, atunci este
important și tipul de elemente folosite, care trebuie să fie din aceeași clasă (să aibă același gen
proxim), dar să aibă diferența specifică ușor de sesizat, adică să aibă câte o caracteristică
distinctivă, pentru a fi rapid descoperite.
11. Elaborarea judecaţilor de valoare şi exprimarea unităţilor logice.
Exemple: Contextul: Pe masă se află un pătrat roşu, mare, subțire şi un triunghi albastru, mic,
gros.
Sarcina didactică:Care sunt diferenţele dintre cele două figuri?
Răspuns: Prima figură este un pătrat, iar a doua figură este un triunghi. Apoi, prima figură este
roșie, iar a doua este albastră. Prima figură este mare, iar a doua figură este mică. Prima figură
este subțire, iar a doua figură este groasă.
Contextul: Pe masă sunt toate pătratele mari, subțiri, albastre sau galbene și un pătrat roșu, mic,
gros, iar în trăistuța cu figuri geometrice sunt restul de pătrate.
Sarcina didactică: Pune mâna în trăistuță și alege o figură geometrică. Pipăie-o și simte-o. Ce fel
de figură este?
Răspuns: Este un pătrat mare, subțire.
Dacă extragi din trăistuță un pătrat mare și subțire, ce culoare va avea el?
Răspuns: Dacă extrag un pătrat mare și subțire, el va fi roșu, pentru că pătratele mari, subțiri,
albastre sau galbene sunt pe masă.
Sarcina didactică: Pune mâna în trăistuță și alege o figură geometrică. Pipăie-o și simte-o. Ce fel
de figură este?
Răspuns: Este un pătrat mic și gros.
Dacă extragi din trăistuță un pătrat mic și gros, ce culoare va avea el?
Răspuns: Dacă extrag un pătrat mic și gros, el va fi albastru sau galben, pentru că pătratul roșu,
mic și gros este pe masă.
Sarcina didactică: Pune mâna în trăistuță și alege un triunghi.
Răspuns: În trăistuță nu există triunghiuri, deoarece toate figurile geometrice din trăistuță sunt
pătrate, deci nu pot extrage un triunghi.
Observație: Sarcina se consideră complet rezolvată de către școlari, dacă răspunsul este
formulat în propoziție, sunt argumentate toate asemănările/ deosebirile dintre cele două figuri
geometrice. Un accent deosebit trebuie pus pe utilizarea conectorilor logici (nu, și3, sau4),
respectiv a cuantificatorilor logici (existențial (există) și universal (oricare, toate)) și folosirea
corectă a semnificației lor.
3
Trebuie făcută distincția dintre și-ul enumerativ, respectiv și-ul logic. În propoziția:„ Avem un pătrat și un triunghi”
acest și este de tip enumerativ, pentru că se enumeră tipurile de figuri geometrice; în propoziția :„Avem un pătrat
mare și albastru ”, acest și de tip logic, deoarece precizează diferența specifică particulară a acestui pătrat mare. Și-
ul logic poate fi omis în exprimare (:„Avem un pătrat mare albastru ”), pe când cel enumerativ nu poate fi omis în
exprimare („ Avem un pătrat un triunghi” nu are sens!).
4
Trebuie remarcat că în practică se folosește greșit și în loc de sau. Corect este: „ Avem pătrate mari sau mici”,
nicidecum „ Avem pătrate mari și mici”!

5
Traseul metodologic al introducerii numerelor în diverse concentre
A. Traseul metodologic al introducerii numerelor în concentrul 0-9
Strategia inductivă
1. Faza de familiarizare: Introducerea noului număr și a cifrei corespunzătoare
Etapa concretă:
a.Se construieşte o mulţime care reprezintă numărul anterior învăţat şi se verifică prin numărare
conștientă (prin încercuire succesivă, de jos în sus a unui număr de elemente egal cu numărul
exprimat prin numărare în șirul numeric, folosind numeralul cardinal), ataşându-se eticheta cu
cifra corespunzătoare.
b. Se formează, prin punere în corespondenţă, o mulţime cu un element mai mult și se
verbalizează: asociem primului element din prima mulțime, primul element din a doua mulțime
ș.a.m.d., observăm că a doua mulțime are un element fără pereche și deci a doua mulțime are
mai multe elemente decât a doua mulțime. Putem întreba câte elemente are în plus a doua
mulțime, iar răspunsul copiilor trebuie să fie că a doua mulțime are un element în plus sau a doua
mulțime are mai multe elemente.
c.Se numără conştient, prin încercuire, elementele din noua mulţime, numindu-se numărul care îi
corespunde (noul număr predat) și se verbalizează: un element și se încercuiește primul element
de jos, două elemente și se încercuiesc primele două elemente de jos ș.a.m.d., se concluzionează
că noua mulțime are un număr de elemente egal cu noul număr și se atașează eticheta cu noul nr.
Dacă școlarii nu știu noul nr., cadrul didactic va introduce noul nr.
d. Se prezintă simbolul grafic al noului număr (cifra corespunzătoare) și se atașează
mulțimii (se face corespondența mulțime-etichetă), se realizează prezentarea noii cifre în mai
multe moduri: prin descrierea elemetelor componente, prin analogia cu obiecte concrete din viața
curentă, prin scurte poezii, ghicitori, filme.
e.Se scrie cifra respectând etapele de scriere: se intuieşte forma cifrei, se recunoaşte cifra în
diverse contexte, se familiarizează elevii cu forma cifrei prin scriere în aer, se modelează din
sfoară, plastilină, se scrie pe bancă, pe caiet fără liniatură, se scriu după model 3-4 cifre, se
corectează, se scriu 1-2 rânduri, se corectează, având grijă la greșelile de percepție (când văd
cifra în oglindă ), formă (când nu sesizează toate elementele componente ale cifrei ), poziție
(când nu sesizează poziționarea corectă a cifrei în spațiul rândului ).
2. Faza de structurare noțională: Construirea clasei de echivalenţă a noului număr
(caracterul cardinal)
Etapa concretă:
a.Se fac exerciţii de recunoaştere (identificare de mulțimi) în spaţiul înconjurător a mulţimilor
de elemente concrete care reprezintă noul număr; se verifică prin punere în corespondenţă și
concluzionarea că cele două mulțimi au tot atâtea elemente; numărare conștientă, atașarea
etichetei cu numărul nou (se exersează asocierea numărului la cantitate).
b. Se fac exerciții de formare de mulţimi cu elemente concrete care reprezintă noul număr;
se verifică prin punere în corespondenţă şi concluzionează cele două mulțimi au tot atâtea
elemente; numără conștient și concluzionează că a doua mulțime are drept cardinal noul număr.
c. Trecerea de la etapa concretă la cea semiabstractă se structurează treptat, construind două
mulțimi cu același număr de elemente, una reprezentată cu elemente concrete și una cu elemente
iconice, semiabstracte. Se realizează corespondența unu la unu și concluzionează că cele două
mulțimi au tot atâtea elemente, se numără conștient elementele, se atașează eticheta cu cifra
corespunzătoare și se concluzionează că a doua mulțime are ca număr elemente noul număr
învățat.

6
X

Etapa semiabstractă:
Se fac aceleași exerciții ca în etapa concretă (pașii a și b), dar cu mulţimi de elemente
semiabstracte (jetoane, piese din trusa Diènes, imagini, desene) care reprezintă noul număr; se
verifică prin punere în corespondenţă şi numărare.
3. Faza de aplicare și exersare direcționată: Prezentarea caracterului ordinal al noului
număr
Etapa abstractă:
a.Se introduce noul număr în şirul numeric: se numără crescător şi descrescător până (de la)
numărul nou, se compară noul număr cu numerele precedente (cu planșă suport), subliniindu-se
faptul că acesta este cu o unitate mai mare decât precedentul număr (folosind reprezentările celor
două mulțimi), se numesc vecinii şi se fac exerciţii de completare a vecinilor (vecinul mai mic
denumit predecesor (numărul cu o unitate mai mic) precedent (numit înainte) și vecinul mai
mare denumit succesor (numărul cu o unitate mai mare)).
b. Se fac exerciţii de ordonare (seriere) a unor mulţimi care au drept cardinal diferite
numere, printre care și noul număr.
Etapele exercițiului de seriere:
 prezentarea contextului (mulțimi cu diferite cardinale: : ex.: mulțimea merelor cu 3
elemente, mulțimea perelor cu 1 element și mulțimea cireșelor cu 2 elemente);
 enunțarea cerinței (precizăm sensul ordonării și criteriul ordonării, care este numărul de
elemente ale unei mulțimi); Ex. De enunț: Ordonați crescător/descrescător mulțimile date,
după numărul de elemente.
 atașarea numărul la cantitate (prin numărarea elementelor, identificarea etichetei cu cifra
corespunzătoare a numărului de elemente și atașarea ei la mulțime);
 ordonarea etichetelor;
 atașarea cantității la număr (deasupra fiecărei etichete așezăm mulțimea
corespunzătoare);
 verbalizarea și concluzionarea (mulțimile ordonate crescător/descrescător după numărul
de elemente sunt: ex: mulțimea perelor cu 1 element, mulțimea cireșelor cu 2 elemente și
mulțimea merelor cu 3 elemente).
c.Se compune noul număr din precedentul şi încă o unitate; se compune apoi şi din alte numere.
d. Se descompune noul număr în diferite forme.
e.Se compun probleme în care intervine noul număr și operația de adunare sau scădere.
f. Se realizează exerciții de perspicacitate.
1. Asociază fiecărui număr reprezentat pe axă, mulțimea corespunzătoare:

7
0 1 2 3 4

1.Câte cuburi sunt necesare pentru a construi piramida?

2. Cum poți obține 6 pătrate prin schimbarea locului a 2 bețișoare?

Răspuns:

3.Deplasează 4 bețișoare pentru a forma 5 triunghiuri.

Răspuns:

4. Scrieți cifrele de la 1 la 8 astfel încât numerele consecutive să nu se învecineze pe


orizontală, verticală sau diagonală.

Răspuns:
3 5
7 1 8 2
4 6

8
B. Traseul metodologic al introducerii numerelor în concentrul 10-19, la clasa
pregătitoare
Sistemul de numerație zecimal5 este de tip pozițional, în sensul că fiecare cifră are o
valoare dată și de poziția sa în număr. De exemplu, în numărul 23, cifra 2 este cifra zecilor și 3
este cifra unităților, deci numărul 23 are descompunerea (în sistem zecimal 6) 23 = 20 + 3, unde
20 trebuie înțeles ca două zeci, nu ca 20 de unități, pentru că 2 este cifra zecilor.
Strategia inductivă
I. Faza de familiarizare: formarea, reprezentarea, descompunerea, citirea numerelor
în concentrul dat
Etapa concretă:
a.Se construiesc mulțimi de obiecte al căror cardinal este un număr de la 10 la 19, se
numără conștient și se atașează eticheta cu noul număr. Se explică faptul că noul număr se scrie
cu două cifre, deoarece depășește numărul 9 și astfel se formează o zece, dar mai pot rămâne și
unități care indică despre ce număr este vorba. În plus, prima cifră din număr indică cifra zecilor
și a doua cifră din număr indică cifra unităților.
De exemplu: „o zece” înseamnă că este vorba despre numărul 10, citit „zece”, pentru care
1 este cifra zecilor și 0 este cifra unităților. Alt exemplu, „o zece și două unități” înseamnă că
este vorba despre numărul 12, citit „doisprezece”, pentru care 1 este cifra zecilor și 2 este cifra
unităților. În reprezentarea numerelor pe numărătoarea pozițională, se evidențiază faptul că zece
unități se transformă într-o zece.
Pentru a înţelege noțiunea de zece, care este independentă de cea de unitate, se folosește
reprezentarea pe două numărători poziționale și se aşează 10 bile la tija unităţilor, la prima
numărătoare și o bilă pe tija zecilor, la cealaltă numărătoare. Acum se explică faptul că, de
fiecare dată când vom avea 10 unități, le putem transforma într-o zece. În această etapă, noțiunile
de zece și unitate pot fi folosite corect de elevi în contextul adecvat, dar doar pe baza unor
analogii făcute de ei, fără a presupune și asimilarea acestora. În urma exersării acestor noțiuni în
contexte variate, se construiesc treptat noțiunile dezece și unitate, prin înțelegerea rolului
acestora în scrierea și descompunerea numărului, în baza unui proces de generalizare a rolului
jucat de ordinul zecilor și al unităților în arhitectura oricărui număr generic.
b. Se fac exerciții de reprezentare, citire și descompunere în sistem zecimal a
numerelor, insistându-se pe semnificația poziției cifrelor în scrierea numărului, asocierea
reprezentării zecii cu denumirea sa, respectiv a unității cu denumirea sa și identificarea
numărului de zeci, respectiv de unități ale unui număr dat. Se subliniază faptul că 10 unități se
transformă într-o zece.

5
Sistemul zecimal este un sistem de numerație pozițional, având baza 10 (întrucât folosește 10 cifre, care sunt
numerele de la 0 la 9), în care valoarea fiecărui număr este egală cu suma produselor dintre valoarea fiecărei cifre și
o putere a lui 10 (al cărei exponent este egal cu precedentul numărului care indică poziția cifrei în scrierea
numărului, citit de la dreapta spre stânga). Este cel mai utilizat sistem de numerație, motivul presupus fiind faptul că
oamenii au zece degete la cele două mâini. Sistemul de numerație zecimal (fără cifra zero) a fost elaborat în India și
este descris în edictele din Ashoka (mileniul I î.Hr.). Arabii l-au adoptat de la indieni în secolul al VIII-lea, iar
contribuția lor majoră la sistem a fost introducerea cifrei zero, a cărei primă apariție este semnalată în lucrările lui al-
Khwarizmi. În Europa el a fost introdus în 1202 de către Leonardo Fibonacci care l-a tradus din arabă în cartea
sa, Liber Abaci. Simbolurile acestor cifre, folosite actual în întreaga lume, sunt denumite de europeni cifre arabe, iar
de arabi cifre indiene, după culturile de la care fiecare le-au preluat. Grafia acestor simboluri însă diferă de la cultură
la cultură (https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_zecimal).
6
Această descompunere în baza zece se mai numește scriere sistemică.

9
De exemplu, un grup de 10 bețișoare concrete formează o zece, nu zece unități, pe

când un grup de 9 bețișoare concrete formează nouă unități, iar împreună formează 19
bețișoare, unde numărul 19 are două cifre, prima cifră, denumită cifra zecilor, indică faptul că
numărul are o zece, iar a doua cifră, denumită cifra unităților, indică faptul că numărul are 9
unități. Oral, se precizează că numărul 19 se citește / scrie nouăsprezece și se descompune (în
sistemul zecimal) în 19 = 10 + 9.
II. Faza de structurare noțională Formarea, citirea și scrierea în cifre și litere a
numerelor în concentrul dat
Etapa concretă:
Se construiesc mulțimi de obiecte cu cardinalul un număr între 10 și 19, se numără și se atașează
eticheta cu noul număr. Se explică faptul că noul număr este format dintr-o zece și unități. Se
explică citirea, scrierea cu cifre și în litere a numărului nou. Se reprezintă numărul la
numărătoarea pozițională.
Etapa semiconcretă
Se face convenția ca o zece să fie reprezentată printr-un triunghi, iar o unitate printr-un pătrat și
se citesc sau se scriu numere în concentrul dat, în cifre și în litere, apoi sunt reprezentate folosind
convenția dată și se denumesc ordinele obținute: Z și U. Se fac exerciții de citire, scriere în cifre
și litere a numărului. Se fac exerciții de compunere și descompunere a unui număr în zeci și
unități și exerciții de reprezentare a sa cu convenția dată.
III. Faza de aplicare și exersare direcționată Construirea noțiunii de ordin (Z zece și U
unități)
Etapa abstractă
Se fac exerciții de citire și scriere cu cifre și litere a noului număr, precizând cifra zecilor și a
unităților și utilizând tabelul:
Numărul Cifra zecilor Z Cifra unităților U
14 1 (o zece) 4 (patru unități)
10 1 (o zece) 0 (0 unități)
11 1 (o zece) 1 (o unitate)
19 1 (o zece) 9 (nouă unități)
Se fac exerciții de compunere și descompunere a unui număr în zeci și unități și exerciții de
reprezentare a sa sub forma ZU.
Z U
1 5
C. Traseul metodologic al introducerii numerelor în concentrul 20-31
a.Faza de familiarizare: Formarea noțiunii de zece
Etapa concretă:
a. Se construiesc mulțimi de obiecte al căror cardinal este un număr de la 20 la 29, se
numără conștient și se atașează eticheta cu noul număr. Se explică faptul că noul număr se scrie
cu două cifre, se formează două zeci, dar mai pot rămâne și unități care indică despre ce număr
este vorba, de exemplu: două zeci înseamnă că este vorba despre numărul 20, citit douăzeci,
pentru care cifra zecilor este 2, iar cifra unităților este 0. Alt exemplu, două zeci și patru unități
înseamnă că este vorba despre numărul 24, citit douăzeci și patru, pentru care 2 este cifra zecilor
(pentru că se aude două zeci) și 4 este cifra unităților (pentru că se aude doar patru). Oral, se

10
precizează că numărul 24 se citește / scrie douăzeci și patru și se descompune (în sistemul
zecimal) în 24 = 20 + 4.
b. Analog, se construiesc mulțimi de obiecte al căror cardinal este fie numărul 30 fie 31,
se numără conștient și se atașează eticheta cu noul număr. Se explică faptul că noul număr se
scrie cu două cifre, se formează trei zeci, dar mai pot rămâne și unități care indică despre ce
număr este vorba, de exemplu: trei zeci înseamnă că este vorba despre numărul 30, scris treizeci,
trei zeci și o unitate înseamnă că este vorba despre numărul 31, scris treizeci și unu. Oral, se
precizează că numărul 31 se citește / scrie treizeci și unu și se descompune (în sistemul zecimal)
în 31 = 30 + 1.
II. Faza de structurare noțională: Formarea noțiunilor de zece și unitate
Etapa concretă:
a.Se construiesc mulțimi de obiecte cu cardinalul un număr între7 9 și 32, se numără și se
atașează eticheta cu noul număr. Se explică faptul că noul număr este format din zeci și unități.
b. Se explică descompunerea, citirea și scrierea cu cifre (sau litere) a numărului nou. Se
reprezintă numărul la numărătoarea pozițională.
Etapa semiabstractă
a. Se face convenția ca o zece să fie reprezentată printr-un triunghi, iar o unitate printr-un
pătrat și se citesc sau se scriu numere în concentrul dat, în cifre și în litere, apoi sunt reprezentate
folosind convenția dată și se denumesc ordinele obținute: Z (ordinul zecilor) și U (ordinul
unităților).
b. Se fac exerciții de reprezentare, citire, scriere în cifre și litere a numărului. Se fac
exerciții de compunere și descompunere a unui număr în zeci și unități și exerciții de
reprezentare a sa cu convenția dată.
Exemple de exerciții:
a.Câte pătrate sunt?

4.Numără cu pas dat și reprezintă pe axă:


a) cu pasul 2 b) cu pasul 3
0 2 4 6 8 0 3 6 9
III. Faza de aplicare și exersare direcționată: Descompunerea, citirea și scrierea în cifre a
numerelor în concentrul dat
Etapa abstractă
a. Se întărește terminologia specifică.
b. Se fac exerciții de reprezentare, descompunere și compunere, citire și scriere cu cifre și
litere a noului număr, precizând cifra zecilor și a unităților, eventual utilizând tabelul:
Numărul Cifra zecilor Z Cifra unităților U
10 1 (o zece) 0 (zero unități)
19 1 (o zece) 9 (nouă unități)
24 2 (două zeci) 4 (patru unități)

7
Un număr între 9 și 32, semnifică un număr de la 10 la 31.

11
31 3 (trei zeci) 1 (o unitate)
c. Se fac diverse exerciții de precizare a predecesorului și succesorului, comparări și
ordonări de numere, descoperirea unei reguli într-o secvență de numere și continuarea secvenței
după regula găsită.
Exemple de exerciții:
1. Descoperă regula șirului și mai scrie 4 numere.
6 10 7 11 8 12
2. Completează o descompunere a numărului 12 și o compunere a numărului 18:

12 18
Traseul metodologic al compunerii și descompunerii unui număr
Strategia inductivă
I. Faza de familiarizare
În etapa concretă, pentru compunerea numărului 4, de exemplu, se pot concepe exerciții în
care se pornește de la o mulțime cu 3 creioane și apoi se cere elevilor să construiască o mulțime
care are un element în plus, să numere conștient (folosind numeralul cardinal), să asocieze
numărul la cantitate, atașând eticheta cu cifra corespunzătoare, să concluzioneze că numărul 4 a
fost descompus în numerele 3 și 18, respectiv numerele 3 și 1 îl compun pe numărul 4.

3 4
Se verbalizează: Am realizat mulțimea cu 4 elemente care este descompusă într-o
mulțime cu trei elemente, pentru că are tot atâtea elemente ca prima mulțime, și o mulțime cu un
element. Deci numărul 4 se descompune în 1 și 3, sau 3 și 1 îl compun pe numărul 4.
La fel se poate proceda, pornind de la mulțimi cu mai puține elemente, pentru a obține și
alte descompuneri sau compuneri ale numărului 4.
 Se pot repartiza mere dintr-un coș mare în două coșuri mai mici, astfel încât să se
obțină diferite descompuneri ale lui 4. Se verbalizează astfel : Câte mere sunt în coșul mare?
(Răspuns: În coșul mare sunt 4 mere.) Ce cifra atașăm coșului mare? Cum putem repartiza
aceste mere în două coșuri mai mici? (Răspuns: Putem repartiza un măr în primul coș și trei
mere în cel de al doilea coș.) Câte mere sunt în primul coș ? (Răspuns: În primul coș este 1 măr.)
8
Pentru a diferenția acțiunea de compunere de cea de descompunere, atât verbal cât și în scris, precizăm întâi
numărul mare, când este vorba despre descompunere, respectiv precizăm întâi numerele mici, când este vorba
despre compunere. În plus, totdeauna realizăm ambele acțiuni, și de descompunere și de compunere în acelașii
exercițiu.

12
Ce cifră atașăm primului coș? Câte mere sunt în al doilea coș ? (Răspuns: În al doilea coș sunt 3
mere.) Ce cifră atașam celui de al doilea coș? Ce număr am descompus? (Răspuns: Am
descompus numărul 4, deoarece erau 4 mere în coșul mare.) Cum am descompus numărul 4?
(Răspuns: Numărul 4 l-am descompus în 1 și 3.) Dacă punem cele 4 mere într-un singur coș, ce
număr compunem ? (Răspuns: Numerele 1 și 3 compun numărul 4.) Cum putem repartiza altfel
aceste mere în două coșuri? (Răspuns: Putem repartiza trei mere în primul coș și un măr în cel de
al doilea coș.) Ce număr am descompus acum? (Răspuns: Numărul pe care l-am descompus este
4, deoarece erau 4 mere în coșul mare.)
 Se pot așeza cărți pe două rafturi astfel încât să se obțină diferite compuneri ale lui 4.
 Se poate cere elevilor să găsească variante diferite de compunere a numărului 4,
așezând un număr diferit de bețișoare pe fiecare secțiune a unui tablou înfățișând două culori.
Fiecare elev explică ce variante a descoperit (0 și 4; 1 și 3; 2 și 2; 3 și 1; 4 și 0), verbalizând cum
a lucrat.
În etapa semiabstractă se pot efectua exerciții de același tip, cu diferite enunțuri, în care
utilizăm jetoane9, pentru a obține toate variantele de compunere a numărului 4, se pot efectua
exerciții la tabla magnetică.
 Se pot folosi jetoane care indică diferite numere pentru a se obține compunerea
numărului 4, astfel: se afișează un jeton care indică o mulțime cu trei elemente și apoi se cere
elevilor să completeze cu jetonul corespunzător pentru a compune numărul 4. Se concluzionează
că numărul 4 a fost descompus în 3 și 1, respectiv numerele 1 și 3 au compus numărul 4.
 Elevii pot desena un număr de pătrate pe care le colorează în două culori, după
preferință, și explică câte pătrate au o culoare și câte au cealaltă culoare, obținându-se toate
compunerile numărului 4.
II. Faza de structurare noțională
În etapa concretă se reiau exercițiile din faza de familiarizare, în același concentru, dar
cu un grad mai mare de dificultate și cu enunțuri diferite, folosind piese din trusa Dienes sau
riglete Cuisenaire.
În etapa semiabstractă, se realizează exerciții cu un grad mai mare de dificultate. De
exemplu, se pot rezolva fișe de lucru, în care intervin exerciții de tipul :
1. Colorează în tablou numai compunerile numărului patru :
O OOO
OOO OO
OOO O
OO OO
OO OOOO

4
2. Colorează în tablou numai descompunerile numărului patru :
4
O OOO
OOO OO

9
Se pot utiliza două tipuri de jetoane: fie jetoane cu imagini, în care elevii văd un anumit număr de elemente de
același fel, fie jetoane cu cifre, caz în care trebuie asociat numărul la cantitate și trebuie construite mulțimi de
sprijin, care au cardinalul indicat de cifra corespunzătoare de pe jeton.

13
OOO O
OO OO
OO OOOO

3. Arată în tablou cum se mai poate compune numărul patru. Completează în căsuțele din
dreapta ce numere compun numărul patru.
O OOO

4
4. Arată în tablou cum se mai poate descompune numărul patru.
Completează în căsuțele din dreapta ce numere descompun numărul patru.
4

O OOO
5.
6.
5. Colorează în tablou astfel încât să obții modele diferite. Scrie în căsuțele din dreapta ce
numere compun numărul patru.

OOOO
OOOO
OOOO
4
6. Colorează în tablou astfel încât să obții modele diferite. Scrie în căsuțele din dreapta ce
numere descompun numărul patru.

4
OOOO
OOOO
OOOO
7. Desenează câte buline mai trebuie pe aripa dreaptă, pentru ca buburuza să aibă în total patru
buline. Încercuiește în șirul de numere câte buline ai desenat. Cum îl compunem pe 4 ? (R : Trei
și unu îl compun pe patru.)

1234

8. 4Desenează câte buline mai trebuie pe aripa dreaptă, pentru ca buburuza să aibă în total
patru buline. Încercuiește în șirul de numere câte buline ai desenat. Cum îl descompunem pe 4 ?
(R : Patru se descompune în trei și unu.)
4

14
1234

9. Încercuiește cifra corespunzătoare numărului pe care l-am compus cu ajutorul piesei de


domino.

1 2 3 4
10. Încercuiește cifra corespunzătoare numărului pe care l-am descompus cu ajutorul piesei de
domino.
1 2 3 4

11. Completează spațiul liber al dominoului cu numărul necesar de buline, astfel încât să obții
compunerea numărului indicat.

4
12. Completează spațiul liber al dominoului cu numărul necesar de buline, astfel încât să obții
descompunerea numărului indicat.
4

13. Completează cu buline pătratele de mai jos, astfel încât să obții compunerea numărului
indicat.
3

14. Completează cu buline pătratele de mai jos, astfel încât să obții descompunerea numărului
indicat.

3
III. Faza de aplicare și exersare direcționată
În etapa abstractă, se pot realiza fișe asemănătoare cu cele din faza anterioară, etapa
semiabstractă, doar că nu mai apar elemente suport, pe care elevii să poată număra, ci doar

15
numere.
Descompunerea numărului Descompunerea numărului Descompunerea numărului
4 4 4
0 4 1 0 2 2
0 4 1 0 2 2
4 4 4
Compunerea numărului Compunerea numărului Compunerea numărului

Descompunerea numărului Descompunerea numărului


4 4
3 1 4 0
3 1 4 0
4 4
Compunerea numărului Compunerea numărului

16
Utilizarea rigletelor Cuisenaire în
predarea-învățarea-evaluarea la disciplina
Matematică și explorarea mediului/ Matematică

Codul generic culoare convențională-număr asociat:


3 – verde deschis (v), 6 – verde închis (V), 9 – albastru (A) ,
2 – roşu (R), 4 – roz (r), 8 – maro (M),
5 – galben (G), 10 – portocaliu (P).
Singura care nu are „legătură” cu celelalte este 7 (număr prim cu toate celelalte).
Motiv pentru care este neagră (N).
„Baza” comună la acest „curcubeu” de numere este 1; el este reprezentat de „zarul” alb
(A), albul care conţine toate culorile.
Institutorul Georges Cuisenaire10, din Thuin, Belgia, este inventatorul materialului care îi
poartă numele (materialul mai este numit și Cuisenaire-Gattegno11 datorită lucrărilor metodice
despre utilizarea sa scrise de Gattegno). Rigletele Cuisenaire reprezintă simbolic numerele
naturale de la 1 la 10, fiecare număr fiind reprezentat printr-un paralelipiped de o lungime
corespunzătoare și de o anumită culoare. Culorii îi asociem un număr. Asocierea dintre culoare,
lungime, unitate ușurează însușirea proprietăților cardinale și ordinale ale numărului. Caracterul
structural al materialului asigură controlul și autocontrolul în rezolvarea sarcinii de învățare de
către copil. Utilizarea rigletelor prezint următoarele avantaje12: oferă copilului posibilitatea de a
forma numere prin realizarea de combinații de riglete, ceea ce favorizează înțelegerea
compunerii și descompunerii numerelor. Favorizează înțelegerea relațiilor de egalitate și ordine
dintre numerele naturale, prin compararea mărimile rigletelor și aprecierea numărului de unități
cu care un număr este mai mare sau mai mic decât altul. Favorizează înțelegerea numărului ca
măsură prin observarea unităților care îl compun. Favorizează înțelegerea și efectuarea
operațiilor aritmetice simple. Datorită multiplelor avantaje de ordin pedagogic și ușurinței în
folosire, utilizarea rigletelor la grupa mare permite realizarea sistematizării noțiunilor de număr
și numerație și determină transformări calitative în achiziția conceptului de număr. Acest
material are avantajul că poate fi ușor confecționat și copiii se pot familiariza ușor cu el în cadrul
jocurilor și activităților liber-alese ori complementare.

10
Georges Cuisenaire(1891-1975) – a se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Cuisenaire_rods
11
Caleb Gattegno (1911–1988) – a se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Caleb_Gattegno
12
Neagu, M., Streinu-Cercel, G., Eriksen, E.I., Eriksen, E.B., 2006, Metodica predării matematicii și activităților
matematice, Editura Nedion, București.

17
Unitatea de lungime care serveşte ca etalon la realizarea acestor riglete este
centimetrul. Se pot aduna riglete pe familii de culori şi mărimi:

18
19
Precizați tipul de item pentru fiecare exercițiu:

https://www.sucitoruldeminti.ro/de-la-scoala/exemple-de-bune-practici-in-invatamantul-primar/
https://educatiaacasa.wordpress.com/2016/02/04/george-cuisenaire-betisoarele-cuisenaire-sau-
rigletele-matematice/

20
Exercitii I. Concepeți o activitate de învățare în care să utilizați rigletele Cuisenaire prin care să
explicați:
A. Descompunerea/compunerea unui număr;
Numerele care îl compun pe 5

rigleta de bază
Descompunerea nr. 5

rigleta de bază

B. Adunarea /scăderea numerelor;


Scădere:

Transformând schema în operație obținem: 10-8=2


Adunare:

Transformând schema în operație obținem: 8+2=10


C. Înmulțirea numerelor (Se bazează pe adunarea repetată de termeni egali):
1.

2 2 2

6
Transformă schema în operație aritmetică:
a. 2+2+2=6
b. 3×2=6
2.
Asociază două riglete astfel încât dacă rigleta albă are valoarea 1, să obții prin înmulțirea a două
dintre riglete, rezultatul indicat în partea dreaptă.
a. 6×1=6 (de 6 ori câte 1)
Transformă operația aritmetică în schemă:

b. 2×3=6
Transformă operația aritmetică în schemă:

c. 3×2=6
Transformă operația aritmetică în schemă:

21
d. 1×6=6 (o singură dată 6)
Transformă operația aritmetică în schemă:

D. Împărțirea exactă a numerelor (Se bazează pe scăderea repetată de termeni egali):

1. Aveți rigleta maro. Așezați dedesubt, una lângă alta mai multe riglete de aceeași culoare,
până obțineți rigleta dată.
Transformați schema într-o operație de împărțire:

8:2=4
8-2=6
6-2=4 de 4 ori
4-2=2
2-2=0
Transformați schema într-o operație de împărțire:

8:4=2
8-4=4
4-4=0 de 2 ori
E. Împărțirea cu rest a numerelor:
1. Aveți o rigletă albastră. Alegeți din coș numărul maxim de riglete roșii astfel încât să
obțineți cel mai apropiat număr de cel dat inițial. Spuneți care sunt: deîmpățitul,
împărțitorul, câtul și restul.

9:2=4 rest 1
9-2=7
7-2=5
5-2=3 de 4 ori
3-2=1
D=9, I=2, C=4, R=1
F. Calcularea fracțiilor dintr-un număr.Operații cu fracții:
1. Calculați pentru fiecare schemă cât reprezintă o rigletă în raport cu cealaltă.
a. Fie schema:

Dacă rigleta verde deschis reprezintă o unitate, atunci rigleta verde închis reprezintă 2
unități.
Dacă rigleta verde închis reprezintă o unitate, atunci rigleta verde deschis reprezintă o
doime de unitate.
a. Fie schema:

22
Dacă rigleta verde deschis reprezintă o unitate, atunci rigleta albastră reprezintă 3
unități.
Dacă rigleta albastră reprezintă o unitate, atunci rigleta verde deschis reprezintă o
treime de unitate.
b. Fie schema:

Dacă rigleta verde deschis reprezintă o unitate, atunci rigleta albăreprezintă o treime
de unitate.
Dacă rigleta albă reprezintă o unitate, atunci rigleta verde deschis reprezintă 3 unități.
c. Cât reprezintă rigleta roșie?

Dacă rigleta verde deschis reprezintă o unitate, atunci rigleta roșie reprezintă două
treimi de unitate.
Dacă rigleta roșie reprezintă o unitate, atunci rigleta verde deschis reprezintătrei doimi
dintr-o unitate.
2. Aveți o rigletă roșie , care reprezintă unitatea.
a. Cât reprezintă rigleta albă?
d. Cât reprezintă rigleta roz?
e. Cât reprezintă rigleta maro?
f. Cât reprezintă rigleta albă?

23

S-ar putea să vă placă și