inale. ¥ = riginara Musetelul este folosit “opei si in scopuri medicinale inca ie sipe din Antichitate. al wean Florile de musetel se recolteaza in he lunile mai si iunie, putand fi folosite atat 4 in stare proaspata, cat si uscate. Musetelul se foloseste in special la prepararea de ceaiuri, dar si in compozitia mastilor mm cosmetice, a cremelor. Intra si.in componenta unor preparate precum solutiile pentru ochi, sprayurile pentru gat, apele de gura si tablete. Musetelul este si un bun cicatrizant.La marginea unei paduri traia o femeie vaduva care era tare necajita. Barbatul ii murise in padure. Se dusese sa taie un stejar gros, dar trunchiul copacului a cazut peste el. Biata femeie a ramas saraca lipita pamantului si cu un copil de crescut. Muncea de dimineata pana seara pe la oamenii din sat gi abia isi ducea traiul de pe o zi pe alta. Singura ei bucurie era Musat, baiatul ei, un copil cuminte, harnic si bun la suflet. Cand mama lui se intorcea de la munca, el ii incalzea 1 mancarea, ii punea masa, iar apoi cu mainile lui mici incerca sa-i ia durerea din oase, oblojind-o cu frunze gi flori de plante culese din padure, doar de el stiute. Nu se stie daca puterea plantelor sau dragostea de fiu ti lua durerile bietei femei, drept este ca a doua zi se trezea proaspata si inviorata. Dar intr-o zi femeia se imbolnavi rau de tot. Baiatul se invartea pe langa ea si incerca sa-i faca toate poftele, doar-doar s-o ridica din pat. Dar nici supa gustoasa si nici ierburile culese din locuri ascunse nu au avut putere. Vazand asta, baiatul pleca intr-o dimineata la padure cu and ca poate va gasi o planta miraculoasa, care sd 0 salveze pe lui. Si merse, si merse, pana se rataci. Se uita in dreapta, se uitati recunoscu locurile acelea. Cu toate acestea, nu se descuraja. 1 speranta in suflet. data, ajunse intr-un loc cum nici nu-si inchipuise vreodata. O care mai de care mai frumoase si mai mirositoare. Iar in mijlocul ‘e mai frumoasa si mai mirositoare decat toate celelalte. Baiatul floare si vru s4 o rupa. Atunci floarea grai cu glas omenesc: pamanteanule! Eu sunt Zana Florilor! Ce te aduce pe taramule uimit, dar uca, e tare sa-i caut jin pe unse: ine, te pot i trebui darte pretios. nse baiatul. sa-mi raspunzi, stai le este sa te prefac intr-o culoase. Vei creste in gradinile ia suferintele, dar nu vei mai putea vorbi cu mama vantului. se baiatul, fara s4 stea prea mult pe ganduri. e semne magice doar de ea stiute si baiatul se transforma intr-o alele albe si cu mijlocul galben. ui s-a vindecat prin sacrificiul si dragostea fiului ei, iar floarea ita si in zilele noastre pentru tratarea mai multor afectiuni. |2a sau ua este o 3e, perend si ‘e originara din )pa si Asia, dar s-a erica de Nord. jin Egiptul antic si atarea unor boli. licinale, florile za in lunile iar radacinile za in lunile -octombrie. Radacina de cicoare este un inlocuitor de cafea. Frunzele au un gust usor amarui, se folosesc in salate asortate, precum si la pregatirea unor mancaruri specifice bucatariei franceze si italiene. \ipd / mane isi facu semnul cruci $i infipse plugul in pamant. Boii, la indemnurile fla- caului, trageau cu sarg plugul, a carui lama ' Tasa in urma brazda neagra, lucioasi si Pproaspata. Flacaul apasa pe coarnele plugului si se gandea ca peste cateva luni campul sau va ‘fi acoperit cu lanuri aurii de grau. Parca auzea deja fosnetul spicelor grele si parca simtea mirosul de paine calda.Deodata, se auzi un cantec deosebit de frumos: parca ar fi fost fosnetul vantului, ropotul ploii si trilul ciocarliei cuprinse in acelasi viers. Baiatul opri plugul si se intoarse spre locul de unde venea cantecul. Ramase mut de uimire! La marginea paduricii, o fata cu parul lung si galben ca spicul graului culegea ierburi. Parea o trestie in adierea vantului. Flacaul se apropie si zise: — Buna-ziua, fata frumoasa! — Buna sa-ti fie inima, flacau harnic! — Dar ce faci tu aici? -— Culeg ierburi tamaduitoare. N-ai vrea sa ma ajuti? — Cu draga inima, raspunse baiatul, alaturan- du-se culegatoarei de leacuri, care avea ochii ca doi luceferi albastri. Tot vorbind si culegand florile trebu- incioase, cei doi nici macar nu observara ca soarele ajunsese la asfintit. Atunci baiatul puse plugul in caruta si pleca spre casa. Ajuns acasa, mama-sa bagi de seama ca boii sunt flamanzi. Se uita si in traista si vazu cd mancarea era neatinsa. ,,Bietul meu copil!” gandea femeia. ,,Nici macar sa manance nu a stat!”d femeia intra la banuieli. Ogorul ar fi trebuit si fie at. Ce facea fiul ei la camp? imineafa, cand flacaul pleca, 0 lua pe urma lui, tot pitindu-se ca Cand ajunse la camp, ce si vada? Toate ogoarele erau inverzite, se si pe alocuri chiar in, Doar campul lor era napadit deburuieni, nici vorba de grau. $i nu mica fi fu mirarea cand il vazu pe fiul ei cu frumoasa copila, cum culegeau ierburi si le puneau in cos. »Desigur, este o vrajitoare!” isi spuse batrana. »Vai, bietul meu copil! Si uite cata paguba mi-a facut! La iarna nu vom avea paine!” Suparata, femeia incepu sa blesteme: — Sa ai soarta ierburilor pe care le culegi, iar oamenii sa te alunge ori de cate ori te vor vedea! Pe data, fata se prefacu intr-o floare cu petalele albastre ca cerul, ce tremura speriata in lanul de grau. Oamenii i-au spus cicoare. Desi ii apreciaza frumusetea, nu sunt bucurogi si o gaseasca in lanul de grau din cauza semintelor ei care se amesteca cu boabele dulci de grau. Dar cicoarea nu si-a uitat obiceiurile. Ea ii ajuta pe oameni sa scape de raceli, le vindeca ranile, le reda vederea si le alina multe alte suferinte.—~. Teiul este un arbore impunator, ajungand la o inaltime de 30-40 de metri. Sunt aproximativ 30 de specii in Asia, Europa si Estul Americii de Nord. Florile sunt de culoare alb-galbuie, placut mirositoare, sunt bogate in antioxidanti, zaharuri si vitamina C. Fructul este o nuca de forma sferica sau ovala de dimensiuni mici.orile, frunzele, (carbunele obtinut de tei sunt folosite in auri medicinale. eaza pe timp insorit, inainte npleta, cand o parte din flori za in faza de boboc. int folosite mai ales pentru lor, tusei, febrei, infectiilor, dar si in industria cosmetica. re proprietati antiseptice si i, care fac din acest aliment at naturist eficient in caz i, gripa, tuse si crampe abdominale. aeSe spune ca zeii Zeus si Hermes s-au transformat in oameni gi au pornit sa viziteze Pamantul deghizati ca nigste sarmani calatori. Atunci cand au ajuns in Phrygia si au cautat adapost, au fost refuzati de toata lumea, cu exceptia lui Philemon gi a sotiei lui, Baucis. Cuplul a impartit putinele bucate si ultima picatura de vin cu cei doi straini. La un moment dat, Baucis si Philemon gi-au dat seama ca oaspetii lor sunt zei datorita faptului ca urciorul lor de vin nu se golea niciodata, iar bautura simpla se transformase intr-o minunata licoare. Zeus si Hermessi-au dus gazdelelor pe un deal It aflat deasupra Phrygiei, dupa care au trimis © asupra pamanturilor inconjuratoare, € oamenii care fusesera neprietenosi ‘ormat casa in care fusese primit +a fagaduit lui Philemon si lui lini doua dorinte: de a servi ca cemplul sau gi ca, atunci cand va n asa fel incat cei doi sa moaraArziu, cand au ajuns la capatul zilelor, Baucis a fost transformata : : . + : a : t farfumate si folositoare oamenilor, iar Philemon intr-un stejar | lor doi arbori impletindu-se intr-o stransoare de nedespartit.| este o planta anuala E va cerealelor. Graul este yO \ ir din Asia de sud-vest. f \ ws nai raspandita cereala, se . ate continentele, in mai mult 4 / Bobul de gradu este ‘tari, si hraneste sute de constituit in cea mai mare + de oameni de pe Terra. parte din glucide, proteine, se seamana de regula lipide, celuloza, substante minerale embrie si se recolteaza si vitamine. Graul este folosit mai ales | urmator in august in industria de panificatie, dar si ca planta emisfera nordica). medicinal, avand calitati mineralizante, on tonice, diuretice si antiinflamatorii. ale (b i ' Consumul de produse din grau integral t protejeaza inima datorita BN: antioxidantilor pe care fi contin boabele de grdu.Aceasta intamplare s-a petrecut demult, tare demult, pe cand oamenii cu greu reugeau sa-si duca viata de pe o zi pe alta. Ei nu stiau sa cultive pa- mantul sau sa creasca animale pe langa casa. Se multumeau doar cu cele dadeau padurile, campiile, raurile. Traiau in grupuri gi tot in grupuri se duceau la vanat, pentru ca armele lor erau primitive, si nu de putine ori unii dintre ei se intorceau raniti de fiarele padurii. Vanau doar atat cat le trebuia pentru a-si potoli foamea. Duceau 0 viata aspra si luptau pentru fiecare bucatica de mancare pe care o aduceau la colibele lor saracacioase. Intr-una din zile, intreg satul plecase la vanatoare. Ramasese acasa doar o copila balaie, de vreo zece anigori, care avea sarcina sa puna cate un lemn pe foc, pentru ca acesta sa nu se stinga.Fetita privea incantata la focul care palpaia, trosnea siarunca scantei. Jocul flacarilor, felul cum isi schimbau culoarea, de la albastru-fumuriu la portocaliu si rogu, o faceau sa uite ca este singura in satul pustiu si putea fi oricand atacata de animalele flamande. Deodat, fetita auzi niste tipete disperate. Parea sa fie glas de pasare. Copila nu stia ce sa faca: sa stea langa foc, de care fiarele nu prea aveau curajul sa se apropie, sau sa se duca sa vada ce se intampla? Inima ii batea cu putere, dar curiozitatea invinse frica si copila se de unde veneau strigatele disperate. $i ce-i vazura ochii? Un ise pe trunchiul unui copac si voia sa manance puii unei mierle -o mica scorbura a copacului. Curajoasa pasare se repezea cu re fioroasa taratoare pentru a o alunga, dar parea ca fara prea atacul mierlei, se oprea putin, apoi isi continua incet drumul. cat il mai despartea de prada sa. Puii piuiau disperati pentru ca, jelesesera ci e mare pericol. Atunci fetita isi lua inima in dinti, u dibacie il indrepta spre capul sarpelui. Acesta nu se asteptaseele. Dupa ce acestea adormira, mier! ntoarse dupa un timp tinand in cioc un spicvat puisorii, ai fost curajoasa si buna la suflet, de aceea am sa-ti sic, pune boabele in pamant, inmulteste-le, si de acum inainte tu mai suferi de foame. ecum 0 povatuise pasarea. Semana boabele, ingriji plantele 4 spic, apoi culese boabele si le semana din nou. 1i, colibele erau inconjurate de lanuri. Oamenii au invafat sa faca 24, iar din faina gustoasa paine. Seara, pe lang vetre se simtea 4A, iar oamenii laudau pamantul care hranea graul, ploaia care il ocea, dar si mintea omului, care reusise sa transforme micutele e toate zilele.Lavanda sau levantica este o planta cu durata de viata de cel putin 50 de . Florile sunt foarte frumoase, diferite culori: albe, albastre, cultivata de mii de ani gene, roz si chiar rosii, dar cele pentru parfumul sau deosebit, i cunoscute soiuri sunt cele CU eee si pentru proprietatile sale ori de culoare violeta. Florile calmante si antiseptice. de lavanda se folosesc in Lavanda este folosita in industria fp ScOPuri terapeutice. ag Aa gicas Ea are efect antiseptic si ajutd la tratarea tdieturilor minore, musc&turilor de insecte sau a arsurilor de mici dimensiuni. Totodata, extrasul de lavanda se utilizeaza in . Producerea de cosmetice. Lavanda esteLavanda este utilizata si pentru fabricarea parfumurilor gi uleiurilor sentiale. Lavanda este simbolul regiunii Provence, din Franta. \ fost adusa in aceasta regiune acum 2.000 de ani de catre romani. Se povesteste ca Lavandula era o zana foarte frumoasa, blonda gi cu ochii albastri-mov, care se nascuse si crescuse intre lavandele salbatice de pe muntele din Lure. Intr-o zi, ea a decis ca e timpul sa locuiasca in alta parte si a inceput sa rasfoiasca o carte cu peisaje, in cautarea unui loc frumos si potrivit. Brusc, s-a oprit la pagina care infatiga regiunea Provence si a inceput sa planga de tristete cand a vazut acele terenuri aride si necultivate. Lacrimile eide culoarea lavandei au cazut pe cartea deschisa. Stanjenita, frumoasa zAna s-a sters la ochi, dar cu cat isi stergea lacrimile mai mult, acestea se imprastiau si mai mult pe paginile cArtii. Dorind sa acopere lacrimile, zanaadesenat un cer de unalbastruireal peste toate peisajele din Provence. Din acea zi lacrimile zanei s-au transformat in mici flori mirositoare si au infrumusetat campurile din acea zona. De atunci lavanda creste in voie pe pa- manturile aride din Provence, iar fetele din acea regiune au ochii de culoarea lavandei, albastri-mov, mai ales in zilele de vara, cand privesc cerul de deasupra urilor cu lavanda in floare.area-de-colt sau a Reginei creste in ilcarosi, pe pajisti de i abrupti sau pe stanci. ste din Muntii Pirinei si alaya. In Romania creste ati si este ocrotita de lege, até monument al naturii 33. intreaga planta este de peri argintii care o de vant si infloreste nile iulie-august. in medicina traditionala, floarea-de- colt era folosita sub forma unor ceaiuri sau infuzii pentru tratarea unor afectiuni abdominale, precum si pentru combaterea tuberculozei sau difteriei. Un extract din floare este folosit in cosmetica pentru diferite produse de ingrijire a pielii, cu precadere impotriva procesului de imbatranire, si creme de protectie solara.Se spune ca steaua care i-a calauzit pe cei trei magi spre locul nasterii Domnului a stat o clipa deasupra Bethleemului si s-a gandit ce s& faca mai departe, caci isi indeplinise misiunea data de Dumnezeu. Sa mai stau pe cer asa stralucitoare cum m-a facut stapanul lumii nu se poate, fiindca nu trebuie s4 uit ce unealta smerita sunt in mana Domnului; si apoi s-ar insela oamenii, crezand ca in fiecare seara s-a nascut Fiul. Unde s& ma stabilesc? Pe Pamant?” Si cobori steaua de pe bolta, sa-si afle locul v de odihna. Calatorind peste mari si fari, peste finuturi cu oameni mai salbatici decat fiarele, care inrobeau alti oameni sau se razboiau pe gustul conducatorilor, intr-o zi ua sosi deasupra unor munti inalti, cu pasuni cu iarba scunda, aci golase, dar si paduri trufase. Erau Carpatii, cufundati in niste si pace, cum nu intalnise nicaieri in lunga sa ratacire in jurul Pamantului. »Nici chiote salbatice, nici vaiete, nici plansete; 0 tacere adanca, nesfarsita” Si, desfacandu-se in mii de stelufe, cazu gi se agafa de stanci si ziduri uriase. Fiecare steluta se transforma intr-o floare alba si moale ca lana. Si aga aparu pe Pamant o floare frumoasa, numita floare-de-colt.Papadia este o planta care creste pretutindeni unde se af 2getatie, de la campie pana in z subalpina, in locuri necultivate apreciata pentru si pe marginile drumurilor. roprietatil ioada cea mai buna pentru a recolta v4padia este doar primavara, pana a mijlocul lunii mai. Dupa aceasta perioada, papadia devine foarte Radacina de amara, greu de consumat si _papadie se Beate. neindicata in alimentatie. -detoxifiante, dietetice si gastrice. ele proaspete de papadie sunt folosite la salata. Primavara se poate face un sirop care are un gust foarte bun sicare este benefic 4 pentru sanatate.amnezeu a trimis un 2, Ca Sa spuna fiecare dintre toate, numai 1 vrea sa arate, iar ) zi sa se gandeasca. ‘4, papadia, rugan- de soare si se hotari si sa-i zica ingerului si frumoasi ca soarele. una gi se razgandi. Voia alba, rotunda si frumoasa. i-i placura si acelea. Cand veni sia ce sa-i spun. Voia sa fie ca soarele, vera hotarata. seui-a indeplinit toate dorintele. De aceea papadia este la inceput »oi alba si, daca sufli peste ea, se imprastie precum stelele.Cu yp UNS Legenda musetelului.... Legenda cicoarei srsssssssssssussssseeesensscseeseinnsccesesnseseetsnssetee 12 16 21 25 28 Legenda florit de tei scssxwvsssssancecsssssscaasasseossasvovceyuscsstssen Legenda spiculal deg sssinsmiasimasramcaactarn Legenda lavandei.wesssssssssssssssesssuussnssesssusssssesssnssessessssseee Legenda florit-de-colt ssccccssssseassssesssvsseveesceoouvssessessesvsessee Legenda papadiei