Maxime latine :istoric reprezentare

grafică/desene

Realizat: Albot Mihaela RE11Z

 Cuprins:

Istoric…………………1-2
Maxime …………………3-7
 Daca cineva te-ar intreba „Cine sunt stramosii nostri?“, ce i-ai
raspunde? Cum se numeste epoca istorica in care s-a produs
romanizarea, proces care a condus si la nasterea poporului
roman?

NOTA BENE!
romanizare = proces istoric prin care se imprima unei tari, unei
regiuni, unei populatii caracterul civilizatiei romane;
a se romaniza = a deveni roman sau romanic, prin preluarea
limbii latine si a modelului cultural roman
(definitii rescrise in acord cu obs. unor distinsi profesori de
istorie)

Limbile lumii, precum si popoarele care le vorbesc, pastreaza

elemente din epocile trecute, de aceea originile unei limbi
lamuresc in mare masura si originile poporului. Astfel, originile
poporului roman se pot observa si in asa-numitele straturi
istorice ale limbii romane, identificate de specialisti si
reprezentate grafic mai jos:
popor limba strat lingvistic in romana
limba
slavii slava
veche
romani limba
i latina

limba
geto- geto-
dacii dacilo
r

Familii de limbi. Limbile indo-europene

Legaturile dintre limbi nu sunt intamplatoare, ci sunt, de cele
mai multe ori, rezultatul unui trecut comun. Limbile se nasc,
cresc si mor precum fiintele. În aceasta evolutie, ele se modifica
neincetat. Limba romana pe care o vorbim noi nu seamana intru
totul cu cea scrisa de Eminescu si de contemporanii lui, iar
uneori difera chiar de limba pe care o vorbesc bunicii nostri.
Imaginati-va ca limba romana nu este altceva decat continuarea
limbii latine si in felul acesta va veti da seama cat de mult s-a
putut schimba vreme de 2 000 de ani, mai ales ca a fost
influentata de-a lungul timpului si de alte limbi.
Totodata, limbile nu evolueaza la fel: din latina provin si italiana,
franceza, spaniola si portugheza, si totusi aceste limbi nu sunt
identice. Motivul este ca fiecare a avut istoria ei, vorbitorii au
avut contact cu limbi diferite si au inteles lumea in mod diferit.
Asa cum nici fratii nu sunt identici in evolutia lor (nici macar
gemenii), nici limbile care provin din aceeasi mama nu cresc la
fel.
Și latina, la randul ei, are numeroase surori. Atunci cine e bunica
limbii romane?
Sa zicem ca bunica este o limba care se vorbea in urma cu
aproximativ 5 000 de ani, probabil in zona Ucrainei de astazi,
dar de la care nu ni s-a pastrat nici macar un singur cuvant scris
(poate pentru ca nu s-a scris niciodata in aceasta limba). Asadar,
tot ce putem face este sa incercam sa o reconstituim,
prin etimologie, pe baza trasaturilor comune ale „fiicelor“ ei.
Acestei limbi (bunica!) i s-a dat numele de indo-europeana,
pentru ca „fiicele“ ei au lasat urme din India pana in Europa.
Maxime :

NON MULTA , SED MULTUM

Felicior Augusto, melior Traiano!
„Mai fericit ca Augustus, mai bun ca Traian!“Este
urarea pe care senatorii romani o adresau noilor
imparati la ceremonia de urcare pe tron, asa cum
relateaza istoricul Eutropius. Cei doi imparati
devenisera in conştiinţa publica modele de fericire,
respectiv omenie.
 sine qua non (potest)
„fără de care nu se poate“
Expresie uzuala, folosita de obicei in formularea „o
conditiesine qua non“

 Audiatur et altera pars

„Sa fie ascultata si cealalta parte.“
Principiu de drept potrivit caruia o judecata corecta
trebuie sa aiba loc prin ascultarea argumentelor
ambelor parti (ale acuzarii si ale apararii).
 de iure – de facto
„de drept“ – „de/in fapt“:
marcheaza opozitia dintre ceea ce este legal si ceea
ce exista in realitate, dar nu este intemeiat legal.
 Fiat iustitia, pereat mundus
„Sa fie dreptate, chiar de-ar pieri lumea.“
Dictonul sugereaza ca adevarul si dreptatea sunt
valori absolute, mai importante decat lumea insasi.
Hannibal ad portas – „Hannibal la
porți“Expresie ramasa proverbiala, exprimand un
pericol foarte apropiat. În anul 217 a.Chr.,
Hannibal ii infrange pe romani langa lacul
Trasimenus si, un an mai tarziu, la Cannae – una
dintre cele mai mari batalii ale Antichitatii.
Hannibal se indreapta apoi catre Roma, ramasa fara
armata de aparare. Ajuns „la portile“ Romei, el
ezita insa sa o atace. Romanii, inspaimantati, au
cerut ajutorul zeilor asezand statuile celor
doisprezece zei principali (panteonul) pe sase altare,
inainte de a le aduce sacrificii.

Quo vadis?
„Încotro Te duci?“
Expresie cunoscuta in formula completa Quo vadis,
Domine? („Încotro Te duci, Doamne?“). Se spune
ca apostolul Petru, parasind Roma de frica
persecutiilor indreptate impotriva crestinilor, L-a
intalnit pe drum pe Iisus, care venea catre oras pe
calea numita Via Appia. Adresandu-I aceasta
intrebare, Quo vadis, Domine?, Iisus i-a
raspuns: Romam eo iterum crucifigi, „Merg la
Roma pentru a fi crucificat a doua oara“. Atunci
Petru, intelegand reprosul, s-a intors si el la Roma
pentru a-si continua misiunea de apostol.

p76_30.mp3

Aceste maxime , expresi cugetari reflecta

,,Carpe diem-’’ Carpe diem este o expresie dintr-
un poem latin scris de Horatiu, ce a devenit in timp
un aforism. Popular, expresia este tradusa ca
„Traieste clipa!”.
Literal carpe inseamna
„a alege, a selecta, a
culege, a strange, a
aduna”, dar Horatiu a
folosit cuvantul in sensul de „a se bucura, a apuca,
folosire, a face uz de”. Îndemnul „Traieste clipa!”
este foarte larg interpretabil, dar aceasta si din
cauza traducerii imperfecte.
Literar, aceasta expresie face parte din versetul
„Carpe diem, quam minimum credula postero”, in
traducere: „Traieste clipa de azi si fii cat mai putin
increzator in ziua de maine” (Ode I, 11, 8).

De gustibus et coloribus, non disputandum“-Din

limba latina ne provine acest proverb .."DE
GUSTIBUS ET COLORIBUS NON
DISPUTANDUM"...tradus ...."despre gusturi şi
culori nu trebuie sa discuţi"...Înţelesul este simplu;
cand este vorba de gusturi şi de culori,ne pierdem
degeaba vremea cu dispute ,fiecare om avand in
aceasta privinta pareri şi preferinţe proprii

Festina lente este un adagiu latin, care inseamna

“Grabeşte-te incet”. Are structura unui oximoron, o
figura de stil care consta in asocierea a doi termeni
aparent incompatibili, ascunzand, de cele mai
multe ori, o intenţie ironica.
Potrivit lui Suetoniu, erudit roman, din secolul intai
d.Hr., autor al celebrei opere “Viaţa celor
doisprezece Cezari”, Festina lente era replica
preferata a lui Augustus, primul imparat roman,
care considera ca nimic nu ar fi mai nepotrivit
pentru un conducator decat graba şi cutezanţa
exagerata. De aceea repeta frecvent: “Grabeşte-te
incet! Mai bine un conducator prudent, decat unul
temerar. Facem destul de repede ceea ce facem
bine”.
Veni, vidi, vici (lit. din latina venii, vazui,
invinsei respectiv am venit, am vazut, am invins)
este fraza prin care, potrivit traditiei, Iulius Cezar a
anuntat extraordinara victorie obtinuta in 47
i.Hr. impotriva armatei lui Farnace din Pont.
Sintagma este citata in Viata lui Cezar (50, 6), una
dintre faimoasele opere biografice ale scriitorului
grec Plutarh.

Verba volant, scripta manent este un proverb latin.

Tradus ad-literam, el inseamna „vorbele zboara,
scrisul ramane”.
Aceasta fraza pare sa provina dintr-un discurs rostit
de Caius Titus in Senatul roman,[1] prin care a
sugerat ca vorbele rostite ar putea fi usor de uitat,
dar documentele scrise sunt pastrate si pot fi
intotdeauna concludente in treburile publice. Un
sens aferent este ca daca doi oameni doresc sa se
stabileasca un acord formal cu privire la ceva este
mai bine sa-l formuleze in scris decat sa se bazeze
pe un simplu acord verbal.
Per aspera ad astra sau Ad astra per aspera este o
expresie in latina care apare in versul 437
al tragediei „Hercule furios” de Seneca[1], si care
poate fi literalmente tradusa ca „pe cai anevoioase
(se ajunge) la stele” sau „pe cai aspre catre stele”.
Cu alte cuvinte: calea spre reusita este presarata cu
greutati si numai prin stradanii anevoioase (per
aspera) se poate ajunge la izbanda, la lumina (ad
astra).

NON MULTA , SED MULTUM

Non scholae, sed vitae discimus.
„Nu învățăm pentru școală, ci pentru
viață.“ este o cugetare adaptata dupa o constatare a
filosofului Seneca: „La noi toate se invata fara
noima, chiar si literatura; parca n-am invata pentru
viata, ci pentru scoala.“
Maxime latine despre invatatura
//
AQUILA NON CAPIT MUSCAS (lat.) vulturul
nu prinde muște – Cine este preocupat de lucruri
importante nu se lasa furat de nimicuri. V. si De
minimis non curat praetor.

Asinus asinorum in saecula saeculorum. Magarul

magarilor in secolele secolelor
Amor patriae nostra lex este o fraza latina care
inseamna literalmente „dragostea de tara [este / este]
legea noastra”.
La fel ca alte fraze similare, acest termen este
utilizat pe scara larga in mediile in care
organizatiile incearca, cu dragostea de tara, sa
trezeasca consensul.
Fraza este o expresie tipica a patriotismului .
Datorita conciziei sale, apare adesea in cladirile
publice.
Homo homini lupus est (ro: Omul este lup pentru
om) este o expresie latina a carei origini o regasim
in textul Asinaria de Plaut (195 Î.Ch.). Fraza
integrala care a inspirat aforismul este „Lupus est
homo homini, non homo, quom qualis sit non
novit”. Uneori este tradusa si sub forma „omul este
lup omului”, facand trimitere la ideea ca omul este
inamicul omului, si face referire la ororile de care
este capabila natura umana. În contrast cu aceasta
expresie exista „Omul este un lucru sacru pentru
om” (lat: Homo sacra res homini), aforism originar
din volumul „Scrisori catre Lucilius” de Seneca[1].
Filosoful englez Thomas Hobbes a explicat ambele
aforisme in lucrarea „Despre cetatean”: „Impartial
fiind, ambele vorbe sunt adevarate: ca omul este un
fel de zeu pentru om; iar omul este lup pentru om.
Prima este adevarata daca comparam cetatenii intre
ei, iar cea de-a doua, cand comparam orasele”

Sursa:
https://dexonline.ro/
https://www.wikipedia.org/
Elemente de limba latina si cultura romanica clasa
7 Alexandru Dudau ,Simona Georgescu Theodor
Georgescu