sociala curs 1

Paradigme științifice...recap.......
-cadre de referință care integrează cunoașterea științifică și organizeaza activitățile de
cunoaștere ale cercetătorilor (universul științific în care operează cercetătorii)
-Cadrul axiologic– sistemul de valori (adevăr, raționalitate)
-Cadrul ontologic– sistemul conceptual– teorii (natura realității și natura umană)
-Cadrul epistemologic– sistemul metodologic (Cum se produce și cum se organizează
cunoașterea?)

Origini &importanță…
-filozofia științei & Refllecții sistematice privind modul în care au apărut și s‐au dezvoltat
disciplinele științifice
-Important:
1.reflecția critică a valorilor care fundamentează cercetarea (De ce studiem un anumit
aspect? De ce se aleg anumite interogații de cercetare și nu altele?)
2.reflecția critică asupra cadrului conceptual potrivit pentru investigația științifică (Ce trebuie
studiat? Ce interogații de cercetare se formulează? Ce teorii și modele fundamentează
interogațiile de cercetare?)
3.reflecția critică asupra metodelor potrivite pentru investigația științifică (Cum se poate găsi
un răspuns la interogația de cercetare? Care sunt regulile pe baza cărora se interpretează
rezultatele?)

Pozitivismul (A.Comte)
După Compte, pozitiv(ism) implică:
-Realitatea există (estenon‐imaginară)
-Nu permite speculații cu privire la natura realității, care va fi investigată prin metode
sistematice, riguroase, bazate pe experimentare
-Investigațiile sistematice generează rezultate precise (testabile, replicabile),
edificatoare(permit acumularea cunoașterii), certe(indiscutabile) și folositoare(cu valoare
adăugată)

Pozitivismul Logic(Carnap)
Introduce metoda ipotetico‐deductivă – cunoașterea științifică este generată prin deducție și
inducție logică
Verificabilitatea
Fizica matematică – etalonul științific (un reper pentru PSI și știinte sociale)
Are la bază reducționismul axiologic, ontologic and epistemologic : science is value free,
most parsimonious explanation should be favored, most rigorous method is preferred

Știința în pozitivism…
“The basic aim of science is theory...If we said the basic aim of science is the betterment of
humanity, most readers would quickly read the words and accept them. But the basic aim of
science is not the betterment of humanity. It is theory.” (Kerlinger & Lee, 2000, p. 11).
Metodele de cercetare servesc dezvoltării de teorii care explică natura realității
Pozitivism & emoții
-Emoțiile au explicații biologice clare
-Emoțiile sunt reale și au originea în creier …
“Emotions are powerful determinants of behaviour, thought and experience, and they may
be regulated in various ways. Neuroimaging studies have implicated several brain regions in
emotion regulation, including the ventral anterior cingulate and ventromedial prefrontal
cortices, as well as the lateral prefrontal and parietal cortices. Drawing on computational
approaches to value‐based decision‐making and reinforcement learning, we propose a
unifying conceptual framework for understanding the neural bases of diverse forms of
emotion regulation.”(Etkin, Buchel & Gross, 2015)

Interacționismul simbolic (George R. Mead)

Mintea și societatea– asumpții de bază:
-Functionarea cognitivă are la bază un process de autodialog (conversație internă) care
generază reacții la mediu (acțiunile au originea în exercițiul conversațional intern)
-Sinele este rezultatul auto-reflecției și este ghidat de forțe și interacțiuni sociale
-Societate și realitatea socială nu pot fi înțelese independent de funcționarea minții și de
structura sinelui – realitatea socială este un produs conversațional
Therefore:
-Interacționismul simbolic are la bază procesele de comunicare
-Limbajul și cogniția (reflecția) sunt elementele cheie ale interpretării simbolice
-Pentru a înțelege realitatea, este nevoie să înțelegem limbajul și“construcțiile” cognitive

-Realitatea (inclusiv comportamentele sociale) este percepută, interpretată și aceste

intepretări negociate social construiesc lumea, organizațiile, identitățile și prescriu
comporamentele
Principii:
1.Capacitatea umană de a raționa și a genera cunoaștere subiectivă
2.Cogniția este produsul interacțiunilor sociale
3.Prin intermediul interacțiunilor sociale, învățăm simboluri, sensuri care ne ajută să
procesăm informația
4.Sensurile și simbolurile genereză acțuni (comportamente)
5.Interpretările schimbă acțiunile și interacțiunile
6.Grupurile și societățile sunt construite din patternuri de acțiuni și interacțiuni

Feminismul & emoțiile

-Feminismul abordează diferențele de gen și modul în care ele sunt relaționate cu
disciminarea și marginalizarea femeilor în societate
-Hochschild trăiește experiențe de discriminare (1960‐1970), iar ulterior cercetările ei asupra
diferențelor de gen și a discriminării de gen au fost inspirate de feminism (ex., studiul
emoțiilor în relație cu sinele social)
-Se centrează pe influențele sociale normative asupra trăirilor și exprimării emoționale
Emoții
Emoții–definiții
-Pozitivism
→ “emotions as adaptive behavioral and physiological response tendencies that are called forth
directly by evolutionarily significant situations”(Gross, 1998, p.272)
→ “emotion as the readout of a system that monitors the rate at which the discrepancy between a goal
and reality is being decreased” (Gross, 1998, p.272)
-Interactionism simbolic (feminism)
→ “as bodily cooperation with an image, thought, a memory– a cooperation of which the individual is
aware” (Hoschschild, 1979, p.551)

Perspective teoretice în cunoaşterea realității sociale

Ce este o perspectivă teoretică?
...O viziune distinctă asupra modului în care comportamentele şi experienţele umane în
context social sunt explicate ştiinţific
...Propune tipul de informaţii/cunoştinţe şi metode relevante pentru explica comportamentele
şi experienţele umane în context social
-Perspectiva cogniţiei sociale (CS)– inspirată din pozitivism
... realitatea socială există şi ea influenţează cogniţiile, emoţiile şi comportamentul indivizilor
-Perspectiva reprezentărilor sociale (RS) – inspirată din constructivism
... emoţiile, convingerile şi comportamentul uman sunt un produs al tendinţelor culturale şi
istorice
Comportamentul social – behaviorism & cognitivism

Paradigma cogniţiei sociale

Asumpţii:
1. Exista o realitate care există independent de observator/individ
2. Realitatea poate fi evaluată si cunoscută
3. Există un grad de impartășire socială a modului în care realitatea este
percepută/cunoscută
4. Diferențierea proces/produs (se face distincţia intre produs si proces)

Domeniul cogniţiei sociale: studiază modul in care indivizii dezvoltă reprezentări cognitive
despre contextul social şi despre sine în context social
Conţinutul cogniţiilor sociale: modul in care indivizii se percep pe sine și îi percep pe ceilalți
precum si teoriile naive pe care ei le elaborează pentru a menţine acele percepţii şi
reprezentări cognitive

Teme predilecte: stereotipuri, atitudini, atribuiri

2 direcţii generale de dezvoltare a paradigmei CS (Thompson,1998):

-perspectiva individualistă: elementul central al acestei perspective constând în cercetarea
modului în care indivizii îşi reprezintă realitatea socială.
→ stimulii sociali sunt o categorie aparte de stimuli şi influenţa lor asupra comportamentului
este una particulară, mediată de modul în care ei sunt reprezentaţi în sistemul cognitiv al
individului
→ realitatea socială este un dat obiectiv (ea există independent de existenţa individului)
→ individul îşi construieşte o imagine (reprezentare) coerentă despre această realitate,
reprezentare care să-i permită adaptarea o primă la această realitate
→ atât comportamentul cât şi emoţiile sunt etichetate şi reprezentate în sistemul cognitiv al
individului
-perspectiva colectivistă: se centrează asupra modului în care membrii unui grup sau
comunităţi împărtăşesc o modalitate anume de a-şi reprezenta şi de a se raporta la
realitatea socială

Conform paradigmei cognitiei sociale, cunoașterea are loc la nivel individual (procesări
individuale).

Atunci ce e social la cognitia sociala?

-conţinutul – adesea reprezentările sunt împărtăşite și se referă la contextul social (actori &
interacțiunile dintre ei sau produsele acestor interacțiuni)
-originea – cei care cunosc sunt actori sociali

Metodologie
- adoptă o metodologie preponderent experimentală
- are asumpții pozitiviste (realitatea poate fi cunoscuta, noi putem sa o măsuram)

Critici: îi lipseşte o viziune integratoare, perspectivă atomară în studiile experimentale,

decontextualizare în studiile de laborator

Paradigma reprezentărilor sociale

Porneşte de la Durkheim
- “memorie colectiva”, care e deasupra indivizilor, este transmisă prin limbaj, experiența
- Moscovici introduce termenul de reprezentare sociala
Paradigma RS susține ca reprezentările sociale exista independent de cunoscător, indivizii
doar le utilizează pentru a da sens realităţii sociale şi le modifică

Moscovici:
- consacra termenul de reprezentări sociale
- vorbeşte de 2 mecanisme prin care noi construim RS ancorarea (transpunem realitatea
preluata din tradiţii in cogniţii) obiectivarea (reducem abstractul la ceva concret, comun, prin
personificare, figurare, sau vizualizare)
- reprezentările ne preced, sunt deasupra noastră, ne ajuta sa cunoaştem realitatea, dar
realitatea determina reprezentările
- nu se face distincţia dintre obiectul cunoaşterii si subiectul cunoscător
Moscovici - realitatea socială este compusa din reprezentările pe care le avem (realitatea
este ceea ce cred eu ca exista)
Obiectul nu are semnificaţie in sine, ci semnificaţia este atribuită de subiect

→ „nu există o graniţă clară între universul exterior şi universul interior al individului sau al
grupului. Subiectul şi obiectul nu sunt în mod necesar distincte. Obiectul este inclus într-un
context social activ care este conceput, cel puţin parţial, de către individ sau de către
comunitate” (Moscovici, 1969, p. 9)
→ „acest obiect este înscris într-un context activ, acest context fiind, cel puţin parţial,
conceput de către individ sau de către grup ca prelungire a comportamentului său, a
atitudinilor şi a normelor la care se referă. Cu alte cuvinte stimulul şi răspunsul sunt
indisociabile: ele se formează împreuna” (Abric, 1995, p. 107-108)

-nu se face distinctie intre proces si produs, RS sunt si proces si produs

-comunicarea presupune crearea impreuna a unui sens comun ,ea este un act social, nu
doar de transmitere de informatii
-RS se creaza, mentin si se transmit prin interactiuni sociale (in timp ce cognitiile sociale se
realizeaza la nivel individual)

Metodologia: calitativa, interviuri, chestionare are la baza si idei post-pozitiviste

sociala curs 2 04.03.2021

Constructionism ...
Asumpții:
1) nu exista o viziune privilegiată asupra realității (ceea ce consideram noi ca există)
2) orice viziune sau înțelegere a lumii îşi are originea in relațiile sociale
3) limbajul e in primul rând o acțiune sociala care duce la modificarea tradițiilor
4) tradițiile constituite discursiv sunt esențiale si periculoase,
ex:comportamente de discriminare sau etnocentrism
5) prin relații de comunicare putem genera noi sensuri din care pot emerge noi forme de
acțiune; ex: negocierea sensului acțiunii – clipit vs. tras cu ochiul prin observație,
cercetătorul interpretează comportamentele și le conferă (creează) noi sensuri
6) Realitatea socială este o construcţie umana

constructivism:
-‘reality’ studied by psychologists is socially constructed, that ‘meaning’ is culturally and
contextually defined, and that therefore the search for general objective laws to account for
human behaviour and understanding is not an obvious aim to be pursued by social scientists
(Doise, 1989, p.390)
-Originea in teoriile lui Piaget – structura lumii fizice sau structurile cognitive (analizate
separat) nu ne permit intelegerea adecvată a modului în care se produce achiziția &
dezvoltarea cunoașterii
- Conoștințele (sociale), inovațiile, învățarea rezultă din interacțiunea dimanică între structura
lumii fizice, cognițiile individuale și interacțiunile sociale (Doise, 1989)

constructivismul in psi soc:

Implicații: - nu exista observatori neutri
- limbajul are rol cheie în înţelegerea realităţii sociale
- (adesea) abordări ateoretice (biasarea rezultatelor pe care le obtinem deoarece poate
introducem o grila de lectura proprie asupra unei realitati care e traita intr-un alt mod fata de
modul cum il vede altcnv; deci nu trb sa intervenim cu setul propriu de asumptii deoarece ar
influenta participantul??)
- studiile sunt contextualizate – participanţi (indivizi sau grupuri) în context social
Metodologie:
-Metoda narativa (îl lași pe subiect sa vorbească/descrie/dea sens realității sociale)
-Cercetarea colaborativă (integrarea unor perspective multiple asupra realităţii sociale)
Termeni cheie: reflecția (sensurile pe care le atribuie cercetătorul realității)

dif intre constructivism si constructionism:

constructivism aduce in discutie aceasta interfata cu realitatea, exista o granita/punct de
interactiune intre reprezentarile negociate social si lumea fizica in care traim, aceasta este
persp pe care o aduce Doise in analizele lui. ft adesea cele doua constructe sunt folosite ca
sinonime, interschimbabile
interactiunile intergurp sunt ingereunate de dif universurilor simbolice care sunt dezv si
mentinute in gr sociale diferite

REPREZENTARILE SOCIALE – origine conceptuală

-Durkheim -a introdus termenul de reprezentari colective(ne si prescriu, ne ajuta sa

intelegem cum ar trb sa ne comp intr-un anumit context, dar ne si justifica comp. ne ofera un
cadru simbolic deasupra indivizilor dintr-o soc care ne ofera acest context care ghideaza si
justifica comp. aceasta retea simbolica precede existanta umana si este parte din textura
sociala care ne inconjoara. acestre rep colec sunt generate in interactiunile sociale si nu
sunt ancorate in realitatea neuropsihologica.)
-Rolul reprezentarilor colective: prescriu si justifica comportamentul
-Abordare holistica: societatea precede individul
-Cum se nasc aceste reprezentari? Exista reprezentari primare care se nasc în urma
interacțiunii dintre realitate si interactiunile sociale, ulterior acestea se transmit social ca
reprezentari de rangul 2
-Reprezentarile nu sunt individuale, nu pot sa aiba substrat fiziologic deoarece se combina si
se modifica dupa legi proprii dând nastere unor reprezentari colective.
-In concluzie: nu putem judeca reprezentarile colective ca fiind simple asocieri de
reprezentari individuale

RC vs RS (Curelaru, 2006 – Reprezentări sociale)

Reprezentări colective Reprezentări sociale

-Ansamblu neomogen de Au caracter omogen, specific şi unitar
mituri, credinţe şi tradiţii
-Îşi au originea în negura istoriei Este o elaborare a lumii moderne
-Sunt abstracţii teoretice Sunt identificabile/măsurabile
-Nu pot fi pătrunse, disecate Au nucleu central şi elemente periferice
-Au caracter de universalitate, Se manifestă ca ancorare specifică în grupuri sociale
regularitate
-Sunt situate dincolo de individ Individul participă activ în crearea şi modificarea lor
-Sunt entităţi statice Sunt entităţi dinamice
(statice: rep colective: snt vazute ca si continuturi cu caracter de universalitate, sunt
continuturi distilate pe parcursul istoriei pornind de la temeri sau experiente universal umane
care mai apoi sunt structurate in mituri, simboluri, arhetipuri (ex eroul salvator, rau
facatorului). toate aceste imagini au un caracter de unviersalitate pt ca si dupa jung si
durhaim ele cristalizeaza experiente umane repetate in istorie -> sunt statice, nu se
schimba. meanwhile rep soc sunt dinamice: se schimba cand se schimba comunicarea,
practicile soc(?)
ex de rep colective: dinamica dintre bine si rau (erou si rau facator), rep structurate pe
parcursul istoriei

Moscovici- Psihanaliza, imaginea si publicul sau

-Moscovici, 1962: Psihanaliza, imaginea si publicul sau
-incearca sa ofere un raspuns intrebarii: Cum si de ce psihanaliza, aceasta inventie ciudata
a unui psihiatru vienez putin cunoscut, a ajuns sa fie asimilata in textura sociala a societatii
franceze?
-Partea 1 a cartii- analiza unui chestionar in care publicul larg rasp la intrebarea “ce e
psihanaliza?” (observa aceasta intelegere larg acceptata in soc franceza, nu vb despre gr
particulare care au o rep acurata si alte gr, ci vb despre o persp globala in care psihanaliza
este perceputa prin ancorare si obiectivare pornind de la practicile terapeutice si aspectele
teoretice ale …. psihica)
-Partea 2- analiza modului in care psihanaliza este prezentata in presa
-publicatiile de orientare liverala folosesc difuzia unei viziuni egalitare asupra
psihanalizei(relatia pacient terapeut) precum si o perspectiva ironica asupra unor aspecte
asupra carora se centreaza terapia=formeaza opinii asupra psihanalizei ( se centreaza
asupra responsabilitatii individuale si dreptului individual la lucruri, prin urmare individul are
dreptul sa isi exprime persp dif asupra realitatii/construct. difuzia e o modalitate de
comunicare care nu cenzureaza viziunea individuala(cum face comunismul unde sistemul e
deasupra individului, indivbidul e diluat in colectiv si viziunea lor nu conteaza, ci cea
idiologica )
-publicatiile de orientare catolica folosesc propaganda unei viziuni autoritare(similaritati cu
spovedania) prin urmare cititorii sunt sfatuiti sa accepte anumite aspecte ale
psihanalizei=formeaza atitudini asupra psihanalizei (persp duale, anume elemente sunt
similare cu practicile religioase in catolicism, este o sinergie intre viziuni, insa viziunea
filozofica din spatele psihanalizei nu este acceptata, nu se potriveste cu ideologia
catoligca=> o atitudine pozitive asupra terapiei dar nu si a conceptelor care stau in spatele
acestei terapii; propagarea e o modalitate la mijloc intre difuzie si propaganda, propune o
dualitate. propaga ideea ca gasim similaritati intre practicile religioase si psihanaliza, dar pe
de alta parte nu accepta teoria. acest mod de comunicare subscrie unei viziuni ideologice,
cel mai clar poate fi evidentiata aceasta leg intre mod de com si ideologie daca ne referim la
presa liberala vs comunista: liberal: individul primeaza/ com:sitemul primeaza si a mai zis cv
si nu am prins :c)
-publicatiile de orientare comunistas folosesc propaganda si eticheteaza psihanaliza ca o
pseudo-stiinta de origine capitalista= formeaza stereotipuri asupra psihanalizei
(pseudostiinta lipsita de rigoare, e asociata cu orientare capitalista=> aceste publicatii
comuniste eticheteaza si formeaza un stereotip asupra psihanalizei, nu nuanteaza
psihanaliza asa cum au facut celelalte doua categ de massmedia)
-Sumar: reprezentarile psihanalizei sunt construite in mass-media pe baza unor interese de
grup si viziuni ideologice(liberale,catolice si comuniste_ folosind diferite moduri de
comunicare (difuzare, propagare ;i propaganda) care conduc la rezultate psihologice
diferite(opinii,atitudini si stereotipuri) (ideologiile ghideaza comunicarea si conduc spre
rezultate psihologice diferite; ideologiile care constituie acest univers simbolic impartasit
social care ghideaza perceptia unui grup asupra realitatii; ex o ideologie liberala- modul de
comunicare uremeaza acestei ideologii care conduc spre formare de opinii intr-un grup
social, cea catolica polarizeaza viziunea psihanalizei si propaga o perspectiva care accepta
practica dar refuza teoria, cea comunista eticheteaza paihanaliza prin asocierea cu
capitalismul, si practic genereaza stereotipuri mai degraba decat atitudini sau opinii. practic,
acest volum emblematic deoarece moscovici introduce conceptul de rep soc, introduce atat
mec prin care pers isi structureaza rep soc despre psihanaliza, dar studiaza intro maniera
sistematica rel dintre grup social, univ simbolic ideologic, a mod de comunicare si constructl
psihologic care generat in acest context. aduce claritate asupra modului cum aceste rep soc
sunt formate si comunicate in context social. avem aceasta relatie, cel putin in cazul
psihanalizei discutate de M, intre ideologie, care genereaza un anumit tip de comunicare
care mentine ideologia(interdependenta intre proces si continut).

REPREZENTARILE SOCIALE - Moscovici

Moscovici, 1962: „Psihanaliza, imaginea si publicul său”
Functiile RS: (pot sa apara la examen)
-conventionalizeaza realitatea (ajungem la un sens comun, reprezentarecomuna)
-prescriptiv (impune anumite comportamente)
(->ne permit sa cunoastem realitatea si sa o stapanim.)
Asumptii despre RS cf. Moscovici:
-RS premerg existentei unui individ, ne nastem intr-o cultura, ne socializam intr-o cultura.
-Nu vorbeste despre o realitate obiectiva; exista doar realitatea vazuta prin prisma
cunoscatorului
-Reprezentarea genereaza stimulul si raspunul
-Stimulul nu exista in sine ci este generat prin prisma RS (raspunsul sau stimulul exista
pentru ca noi avem o reprezentare destre el)
(pornesc de la ideea ca aceste rep sunt stocate intr-o ideologie care transcede individul, nu
putem sa vb despre psihanaliza ca o realitate obiectiva asupra caruia avem o viziune
omogea, ci este un concept la care ne raportam prin prisma actelor de comunicare la care
ne angajam care sunt la randul lor ancorate intr-un univers ideologic, si psihanaliza ca stimul
e inteles prin prisma rep sociale comunicate catre noi intr-un anumit mod in virtutea unei
ideologii)
Dificultatea de intelegere acestui construct sta si in faptul ca rep soc sunt descrise intr-o
maniera ambigua. daca cautam modalitati in care au fost def gasim diferente, desi sigur
urmand acelasi pattern ideologic, dar nuantand lucruri(?) diferite.

REPREZENTARILE SOCIALE - Definiţii

Autorul, anul, Definiţia

Moscovici, 1961:
Reprezentarea socială este o instanţă intermediară între concept şi percepţie care permite
atât cunoaşterea realităţii, cât şi crearea ei; ele orientează şi organizează conduitele şi
actele de comunicare socială.

Abric, 1984: Reprezentările sociale sunt produsul şi procesul unei activităţi mentale, prin
care un individ sau un grup reconstituie realul cu care se confruntă şi-i atribuie o semnificaţie
specifică.(se centreaza asupra suprapunerii intre procesul si produsul, nu pot fi disociate, nu
putem scoate continutul reprezentarii din procesul de comunicare prin care aceasta rep este
formata social)

Jodelet, 1989: Reprezentarea socială este o formă de cunoaştere elaborată şi împărtăşită

social, având un scop practic şi concurând la construirea unei realităţi comune unui
ansamblu social. (in acest mod de def, ne centram pe impartasirea soc, ca exista un proces
de interactiune interpers prin care aceste rep devin unanim acceptate in context social_

De Rosa,1995: O reprezentare socială este întotdeauna o reprezentare a ceva (obiectul) şi a

cuiva (subiectul), fiind influenţată de caracteristicile lor. Interacţiunea dintre subiect şi obiect
este elementul central al unei reprezentări sociale. ( de rosa se apropie mai mult de
constructivism in care interfata intre real si simbolic e mai clara, deci avem o distinctie intre
obiect si subiect, cele doua elemente sunt centrale in rep sociala, si aceasta rep este det de
particularitatile obiectul si subiectului care exista in mod real)
Flament, 1995: O reprezentare socială este un ansamblu organizat de cogniţii relative la un
obiect, împărtăşite de membrii unei populaţii omogene în raport cu acest obiect. (cel mai imp
element aici este omogenitatea relatiei cu fenomenul prin care neformam aceasta rep soc.
daca vrem sa cercetam o rep soc a cv nu putem selecta arbitrar grupu(?) sudiul unei rep soc
trb sa tina contul de omogenitate in interact. toti indivizii gr trb sa interactioneze in aceasi
maniera cu obiectul. ex: daca studiem rep patriotismului in gr de studenti, socializate in
acelasi context de digitalizare(?), interactioneaza in aceasi maniera cu constructul. practic,
ne alegem atat obiecxtul cat si grupul pornind de la aceasta idee de interactiune omogena)
fiecare dintre dif accentueaza o dimensiune sau alta dar toate vizeaza rep sociale. avem dif
modalitati in care rep sociale au fost def si rep in literatura de specialitate

Metoda predilecta a studiilor RS este interviul, chestionare prin care part sunt solicitati sa isi
exprime parerea. metode in care naratiunea si discursul propriu sunt predilecte, au un rol
central. avem si eterogenitate ecologica(?), Moscovici foloseste si studii experimentale. in
studiul lui, Moscovici cere participantilor sa identifice regula care sta la baza unui joc de
carti(care are o regula dar nu li se comunica part). doua gr: 1.le spune veti juca un joc de
carti si regulile sunt propabil, dar trb sa va imaginati ca lucrati impotriva naturii; 2/ regulile
poate sunt,dar imaginativa ca jucati impotriva sansei. Argumentul lui Moscovici este ca in
momentul in care face acest framic (jucam impotriva naturii/sansei) ,i n mintea part activeaza
doua rep sociale care vor norma comportamentul. celor din gr 1, probabil li se activeaza rep
sociala despre ce inseamna natura - un set de sitemee care functioneaza intro maniera
armonioasa deoarece sunt guvernate de legi, care pot fi identificate si descrise; gr2 le
activam in minte o rep soc despre sansa, sansa este un context in care lucrusrile sunt
impredictibile, se intampla aleatoriu, nu exista reguli,chestiuni care sa ne ajute sa intelegem
ce se intampla in realitate. el [propune doua activari de rep soc care sunt fundamental
diferite in ceea ce priveste textura realitatii: natura e predictibila, sansa nu. el spune ca daca
aceste doua activari sunt valide, membri care joaca in=mpotriva naturii vor descoperii intro
mult mai mare masura reg jocului, iar ceilalti, pornind de la rep soc ca sansa nu are reguli, e
impredictivbila, prob nu se vor implica atat de activ in a descoperi regula jocului.
->rep soc activata det comp real si performanta reala a membrilor grupului. daca in sist
cognitiv se activeaza o rep soc in care interactiunile sunt gruvernate de reguli-> te angajezi
in comp ca sa le descoperi, daca in schimb e o realitate fara reguli-> nu incerci sa descoperi
regulile deoarece nu exista.

Faucheux şi Moscovici (1968)

-joc de carti ”contra naturii” si “cu sansa” - ambelor loturi li s-a cerut să încerce să identifice
regulile jocului de cărţi (regula jocului era identica pentru ambele grupuri)
-Prima sintagmă (joc împotriva naturii) evocă o imagine mai comprehensivă şi controlabilă
comparativ cu cea de-a doua sintagmă (joc împotriva şansei)
-Acţiunile şi implicit performanţele indivizilor sunt dependente de reprezentările sociale
activate

Obiecte şi reprezentări sociale

5 criterii (Curelaru, 2006 – Reprezentări sociale):
-Polimorfismul obiectului – obiectul RS are mai multe faţete (nu putem testa orice ca rep soc.
in primul rand trb sa alegem obiecte care au mai multe fatete, pot fi privite din mai multe
perspective- polimorfismul obiectului. acest polimorfism genereaza posibilitatea diferentierii
in aceste rep soc intr-un gr social sau intre gr sociale care interactioneaza dif asupra acestui
obiect.)
-Implicarea grupului social – RS sunt construite şi “purtate” de grupurile sociale ( trb sa fie un
obiect cu care gr interactioneaza la modul real)
-Identitatea şi coeziunea – RS sunt împărtăşite social ( in granitele unui gr social trb sa
identificam omogenitatea interactiunii cu obiectul (?), omogenitate intragrup in interactiunea
cu ob)
-Interacţiunea intergrupuri – RS presupun interacţiuni între grupuri sociale( guvernata de
modul in care gr interactiuneaza cu ob rep soc
-Absenţa ortodoxiei – nu se supun unei instanţe reglatoare de control ( nu in sens de religie,
ci in sens de instante reglatorii,care sa normeze modul in care ne raportam la obiectul social.
intr-o varianta comunista, avem o oarecare ortodoxie deoarece avem o eticheta care poate
functiona ca o instanta cu caracter normativ)
implicarea gr social in obiect, trb sa fie un obiect cu care gr interactioneaza la modul real,

Obiecte şi RS – 2 criterii minimale

Curelaru, 2006 – Reprezentări sociale 2 criterii sunt esenţiale pentru a considera asocierea
dintre un obiect social si o RS:
-Salienţa socio-cognitivă – are 2 elemente: funcţia de concept şi prezenţa obiectului în
comunicarea socială (prezenta sociala larga, sa il gasim in discursul social, in conversatiile
care se intampla in cadrul gr)
-Practicile sociale – obiectul trebuie sa fie asociat cu practici sociale
(daca vrem sa facem licenta pe o rep soc: in momentul in care alegem ce vrem sa alegem
ca rep soc sa nu uitam de criteriile minimale)

Modelul wind-rose (roza vânturilor) (Bauer & Gaskel, 2008)

O= obiectul RS; S = mediile sociale ale observatorilor
RS – este rezultatul proceselor de comunicare în care sunt implicați actori sociali din diverse
contexte sociale
RS=f(subiect,obiect, proiecție, timp, mediu, context intergrup)
Proiecție = viitorul prefigurat pentru cei implicați în formare RS
Mediu = categoria RS (topica)

rep soc contin obiectul in sine(aceasta tinta in relatie cu care observatorii interactioneaza
intr-un context social marcat cu S) si rep soc va fi rezultatul acestei interactiuni pe care
subiectul il are cu obiectul rep soc.
acesti participanti care interactioneaza cu ob in cadrul mediului soc pe care il impartasesc,
au un grad de omogenitate a modului in care se rap la acest ob. rap la acest ob e restransa
de realitate, avem o persp mai nuantata asupra rep in acest context deoarece se ia in calcul
aceasta realitate a mediului si o proiectie in timp.
rs sunt det de sub si experienta lui individuala, de ob conceput, proiectia in timp si mediul, si
modul in care aceste gr sociale interactioneaza unul cu celalalt. e posibil ca un participant sa
fie prezent in doua medii sociale, sa fie expus la doua tipuri de discurs in rel cu realitatea
sociala(?); cele doua medii soc in care navigheaza poate genera eterogenitatea rep soc care
depinde de subiect si mediile in care navigheaza si de interactiunile dintre cele doua gr.

REPREZENTARILE SOCIALE – între proces si produs

indiv 1 si 2 navigheaza intr-un context social in care ei sunt scufundati intr-un univ simbolic
care le genereaza o tendinta anume de comportament care influenteaza comportamentul
celorlalti pt ca este un stimul social. stimulul social nu poate fi disociat de rep sociale,
aceasta lipsa de distinctie intre rep si proces este un element central al rep soc, ceea ce eu
fac devine stimul pt ceilalti care fac o serie de inferente despre universul simbolic care sta in
spatele acestui comp. ex: ideea de pandemie, e o provocare globala, un stimul care apare in
comunicare si practici(criterii minimale satisfacute), are un anumit grad de eterogenitate
intergrup ( gr cu ideologii dif care interactioneaza cu acest concept in maniera dif ). comp in
rel cu vaccinarea= daca lumea stie ca m-am vacc, comp devine stimul care comunica ca
subscriu la un anumit sens de conceptii. stimului meu, la nivel soc, nu poate fi disociat de
continutul rep sociala. leg intre comp si continutul care sta in spatele comp este indisociabil.

sociala curs 3 11.03.2021

REPREZENTARILE SOCIALE - Abric

Abric, 1984 – “orice reprezentare este compusa din nod central si elemente periferice”
-Functiile RS.: ( ft posibil sa apara la examen) atat functii care ar fi subscrise acestor tipuri
de procese descendente sist cognitiv, si infl si explica comp??
-de cunoaştere: permit intelegerea şi interpretarea realitatii (prin continutul lor)
-identitară: (find circumscrise in granitele unui grup social, ele ne permit ->)
definesc identitatea şi permit păstrarea specificităţii grupurilor
-de orientare: (rep soc sunt la originea comp recomandat intr-o anumita situatie sociala)
ghideaza comportamentele si practicile sociale
-justificativa: permit aposteriori să se justifice luarile de pozitie şi comportamentele din
context social

Teoria nodului central

in persp clasica a RS, nefacand o distinctie intre procesul rep si continutul rep, intre ceea ce
genereaza structura si rep in sine, este nevoie sa acceptam aceasta natura dinamica a rep.
procesul fluidizeaza structura si intrebarea e ce se schimba in reprezentare si ce ramane
stabil social?
-Nodul central – nucleu de cunostinte stabile in timp si care dau sens intregii reprezentari ( e
esenta RS)
Functii:
-generativa: prin NC se creeaza/transforma semnificatia celorlalte elemente constitutive ale
RS
-organizatorica: determina natura legaturilor care unesc intre ele elementele reprezentarii
-Elementele periferice – partea cea mai accesibila, vie si concreta a reprezentarii (natura
fluita, se pot modifica atunci cand practicile soc, interactiunile se schimba, daca anumite
evenimente din mediul extern genereaza crize sau situatii critice; implicit si functiile lor sunt
diferite, ele concretizeaza,regleaza si apara nodul central.
Functii:
1) de concretizare: ancoreaza RS in realitate, permit imbracarea ei in termeni concreti
2) de reglare: permit adaptarea RS la evolutia contextului; constituie aspectul dinamic si
evolutiv al reprezentarii
3) de aparare: a RS, prin caracterul lor (EP) flexibil, prin transformarea lor
comparativ functiile nodului central si a ele periferice: nodul central e continut stabil, functiile
genereaza tot restul de elemente periferice, deci practic in acest caz, elementele periferice
sunt practic generate de nodul central si org RS deoarece structura rep in ansamblul sau e
determinata de conexiunile ce exista intre aceste elemente centrale. elementele periferice
dau specificitatea si ancoreaza nodul ceentral in realitate. il si apara deoarece atucni cand
se schimba lucruri in contextul soc, primele elemente afectate care se schimba sunt
elementele periferice. in functia reglatorie se specifica ca ne permit adaptarea in timp a RS

Criteriile de identificare a nodului central

Abordare cantitativă:
- frecvenţa conceptului
- rangul pe care îl ocupă (aranjarea în ordinea importanţei; ierahizare)
- conectivitatea lui (cu câte concepte se leaga)
Nodul central – frecventa ridicata, rang redus (salienta ridicata),conectivitate ridicata
Abordare calitativa:
- analiza discursului liber
-nc=nod central, ep=elemente periferice.
-este vb despre RS a artizanilor, a mesterilor populari. in aceasta structura distingem doua
noduri centrale, unul care descrie o trasatura de personalitate a acestor artizani si altul care
descrie tipul de munca pe care il desfasoara. aceste elemente centrale sunt apoi definite de
o serie de elemente periferice care le nuanteaza si le dau specificitate.cele doua el centrale
genereaza RS, RS este org in jurul elementelor centrale, iar ep pe care le avem
concretizeaza si ancoreaza in realul conceptului de artizan aceasta RS, dar daca se
intampla modificari in mediul extern avem functia de aparare prin care ep se vor schimba,
ceea ce permite persistenta in timp a RS, nu ca si continut absolut ci doar la nivelul
elementelor centrale si renuantarea prin elemente periferice care se pot schimba.
cum putem obtine aceasta structura? cum ne dam seama ce este nc si ce e ep. care e
procedura? daca ne gandim la acest concep particular al artizanului, o procedura ar fi putem
intreba un grup semnificativ de participanti(de ex, comunitatea stud la psi). rugam sa scrie in
ordinea in care vine, o sa avem o lista ierarhizata. putem identifica frecventa cu care apare
un anumit discriptor, dar si rangul lui in listele fiecarui participant. elementele pot avea rang
mic dar frecventa ridicata, sau invers. deci pot calcula frecventa si rangul mediu pe baza
listelor. aceste doua elemente, frecventa si rangul, determina pozitia ca element central sau
periferic a unui continut generat de acest esantion. cum decidem? elementele centrale vor fi
elemente cu frecventa mare(apare adesea in liste) rang mediu-mic(mic-in general apare ft
sus in listele generate). elementele periferice sunt elementele cu frecventa mare, acestea
nuanteaza el centrale si se stabileste pe baza co-aparitiei. in lantul asocierilor libere pe care
il face cineva trb sa apara impreuna el centrale si el periferice, deci co-aparitia si frecventa
mare ne dau nuantatorii, el periferice. ex: un participant spune constiincios,harnic,strivit de
taxe= coapartieie in lista lui, apoi ne uitam pe alta lista si ne uitam daca constiincios e “lipit”
de harnic sau alte elemente, pt a vedea daca sunt “ listate” impreuna, iar cand stabilim
estimarile coaparitiilor pe intreg esantionul ne facem o parere despre cat de impartasita e
aceasta co-aparitie(?)
-rangul e calculat facand media pozitiei in sirul asocierilor libere pt fiecare continut, va fi o
valoare medie a pozitiei, nu putem spune ca e “la mijloc”. aceasta rep duala in rang si
frecventa ne permite relativ usor sa distingem care sunt cele 2,3 el centrale care apar
frecvent si au rang mic, iar el periferice sunt frecvente si au rang mai mare. sunt si proceduri
statistice: multi-dimensional scaling.
-functia generativa: primul element generat (elementul central), produs in minte, prin natura
asociativa a reprezentarilor cognitive, genereaza aceste nuantari si le si organizeaza. functia
de organizare ia in calcul aceasta co-aparitie a elementelor intr-o asociatie libera?
metoda asoc libere, cu rang si frecventa, e doar o metoda din multe.
-daca un ep apare la doua elemente centrale, acesta descrie/nuanteaza legatura dintre
elementele centrale.

Transformarea reprezentărilor sociale

-evenimentele din mediul extern -> modificarea practicilor sociale->determina modificarea
prescriptiilor conditionale->modificarea prescriptiilor absolute
-Schimbarea este determinata de un eveniment extern; comunicarea este doar un
mijlocitor.
-aceste schimbari infl modul in care ne reprezentam un anumit continut.
-ex: cum se schimba conceptul de prietenie/amicitie in contextul pandemiei? presupune mca
facem o investigatie in 2019 si printre conceptele care descriu prietenia este
“imbratisare”/”contact fizic cu prietenii”. se schimba situatia in 2020, avem restrictii de
distantare sociala. daca pandemia dureaza mult, ideea de imbratisare/intampinare cu
handshake pot sa iasa din practicile prescrise in rel de prietenie in modul absolut. ele vor
parasi RS a prieteniei.daca intimitatea era descrisa ca ep al imbratisarii/contact fizic, aceste
ep sunt schimbate de evenimentul extern si in timp pot sa se transforme in prescriptii
absolute si pot iesi din continutul RS(?). <- cum ar fi posibil ca restrictionarea unei practici a
contactului fizic ca semn al intimitatii ar putea scoate in mentalul colectiv un continut care
era ft important pt ceea ce intelegem prin intimitate intr-o relatie de prietenie.

Critici la adresa teoriei RS (Voelklein & Howarth, 2005)

-Ambiguitate teoretică (o teorie fragmentară cu afirmații uneori contradictorii, „un concept în
căutarea unei teorii ...”) la origine, ideea de RS e ateoretica, nu decurge dintr-o teorie
fundamentala in psi soc, si adesea conceptul de RS a fost definit drept concep in cautare de
teorie. la sf anilor 80 apar primele idei in studiul lui Abric, aceasta abordare teoretica vine
dupa ce empiric s-au evidentiat RS in contexte diferite.
-Determinism social (RS ni se impun cu o forţă irezistibilă, neagă capacitatea de
autodeterminare şi reflexivitate, natura prescriptivă a RS) scurtcircuiteaza aceasta idee de
autodet si libertate in actiunile in context social. practic, în acest context, in ceea ce priveste
determinismul social, se neaga variabilitatea interindividuala in termeni de comportament
intr-un context social.
-Reducţionism cognitiv (este o teorie cu preponderenţă cognitivă) chiar si in cazul studiilor
de marginalizare si discriminare in cazul persoanelor cu handicap(care sunt conduse intr-o
perspectiva ghidata de RS) nu se studieaza dinamica emotionala a comp ci doar aspectul
cognitiv. sunt izolate intr-un determinism pur cognitiv, igonorand aspecte de valenta
emotionala. putem prezice comp si intentiile comportamentale pe baza continutului cognitiv
dar exista valoare adaugata atunci cand aducem valoarea afectiva a rel noastre cu stimului
respectiv.
-Lipsa abordării critice a conceptelor de putere şi ideologie (existenţa RS ar putea influenţa
conceptualizarea RS de către teoreticieni) in special moscovici a fost intens criticat pt
inconsecventa sa de a defini constructul(are doua def scrise la 10 ani distanta in care se
contrazice in modul in care def RS). Doise, de exemplu, a admis aceste influente
constructiviste, deci practic, daca tinem seama de lipsa de diferentiere intre proces si
continut, ar fi in mod clar o rel directa a RS cu aceasta constuctie pe care o avem despre
lumea inconjuratoare ca rezultat al interactiunii simbolice narative intre membrii unei
societati. avem lipsa de omogenitate conceptuala, de diversitate in conceptualizarea RS ( la
moscovici cred??)
-RS se pot identifica intr-o maniera discursiva printr-o analiza a interviurilor, prin
multidimensional scaling, prin rang si frecventa, prin studii experimentale(ex studiul lui
moscovici, jocul impotriva sansei). avem o mare varietate metodologica in abordarea RS
care pe de-o parte, e o limita deoarece nu avem o perspectiva unitara in abordarea RS, dar
e o perspectiva care poate aduce valoare adaugata in sensul ca probam existenta si
utilitatea acestui construct printr-o varietate mare de metode.

curs 4 18.03.2021

Terror Management Theory - Origini

-1970 – 1980 Jeff Greenberg, Tom Pyszczynski, and Sheldon Solomon cercetători la
Universitatea din Kansas iniţiază primele cercetări care pun bazele teoriei
-În 1986 primele publicaţii care utilizeaza acest cadru nou TMT care la origine e gandit de
cei 3 cercetatori. studii pornind de la o serie de reflectii pe care autorii le-au avut asupra
impactului temerii de moarte si efectul pe care il are asupra comportamentului uman
-La originea teoriei - The Denial of Death ,Ernest Becker (1976) “The idea of death, the fear
of it, haunts the human animal like nothing else; it is a mainspring of human activity- activity
designed largely to avoid the fatality of death , to overcome it by denying in some way that it
is the final destivy for man(Ernest Becker, 1973,p.ix) discuta aceasta teama general umana
care apare cand realizam ca viata se va sfarsi la un moment dat si in acest proces de
constientizare a finalitatii umane se genereaza o angoasa fundamentala care caracterizeaza
conditia umana. toti trecem prin aceasta angoasa cand ne gandim la finalitatea propriei vieti.
in citatul mentionat se sumarizeaza clar aceasta asumptie importanta, centrala, vizand
teama de moarte. practic, de indata ce realizam finalitatea se genereaza o stare de
anxietate extrema si incercam sa angajam o serie de mecanisme prin care sa reducem
aceasta stare de anxietate si sa continuam sa ne traim viata.
Becker spune ca sunt o serie de mecanisme la care facem apel, pe de-o parte incercam sa
ne angajam in activitati care sa ne extinda existanta dincolo de disparitia fizica a corpului,
numita literal immortality(ex:incercarea de a lasa cv in urma noastra; construiesti o casa,
plantezi o livada, asa incat cei din viitor sa isi aminteasca de tine; dovezi fizice a existentei
noastre, incercari pe care le facem pt a atenua aceasta teama de moarte; ideea de a avea
urmasi accentueaza acest aspect al imortalitatii “reale”, practic cv din noi se perpetueaza).
alt mecanism mentionat este imortalitatea simbolica. aceste mecanisme sunt mai subtile
decat cele din imortalitatea “reala” in sensul ca imortalitatea simbolica presupune ideea de
identificare cu un context social mai larg, cu cv ce e deasupra existentei umane. in acest
context, de ex, practicile religioase si apartenenta religioasa la un grup care propovaduieste
aceasta existenta perpetua a sufletului dupa moarte este o reflectie a acestei imortalitati
simbolice. fiecare dintre marile religii abordeaza acest aspect fundamental uman, dau o
explicatie la ce se intampla dupa moarte si acest set de explicatii pe care le regasim in
doctrinele religioase si le vedem implementate si reflectate in practicile religioase abordeaza
aceasta teama de mortalitate.
-oarecum, prezentarea in paralel a celor doua seturi de texte vrea sa ilustreze si cele doua
perspective fundamentale in copingul cu ideea de moarte: ideea de permanenta simbolica
prin aceste norme, doctrine religioase, viziuni care sunt transcendentale; supravieturiea prin
produsele, de ex scrierile lui Blaga. pornind de la aceasta origine filozofica, ne indreptam
spre latura stiintifica in TMT si reflectam si la modul in care producem stiinta si ce parcurs au
aceste teoriii stiintifice. poate ca ne imaginam ca aceatsa teorie a avut succes de la inceput,
dar in reflectiile pe care cel putin greenberg le are asupra anilor de inceput cand au incercat
sa introduca acest nou mod de a privi aspectele motivationale dar si procesarea informatiilor
in legatura cu mortalitatea, practic acesti ani de inceput au fost mai turbulenti, si aici este o
sectiune in care el descrie faptul ca atunci cand au prezentat ideile initiale nu au primit
atentia pe care sperau sa o primeasca cu aceste idei noi pe care le aduceau in psihologia
sociala. …..>>>
Terror management theory ...
TMT is one of the most influential modern theories in Social Psychology
Roy Baumeister invited Sheldon Solomon and Jeff Greenberg (Tom Pyszczynski
could not be there) to present their initial ideas on TMT in 1984 at a symposium on
“Public and Private Self” organized by the Society of Experimental Social Psychology
(Snowbird, Utah) – “The symposium room was moderately full as Sheldon started his
presentation ... At the talk’s end, instead of the high fives we had envisioned, we
received stunned silence, shock and dismay. ... Undeterred by the chilly initial
reception, we forged ahead with the chapter, which became the first written
presentation of TMT. Simultaneously, we worked on a paper more fully presenting
the theory and explaining its potential value as a broad explanatory framework. We
were hoping that such a paper would be well received at American Psychologist, a
publication which clamors for broad, integrative ideas. The paper was rejected
unceremoniously with two reviews; one a single paragraph, the other a single
sentence: “I have no doubt that this paper would be of no interest to any
psychologist, living or dead” ...” (Greenberg & Arndt, 2011, p. 399; Source
Greenberg, J., & Arndt, J. (2011). Terror management theory. Handbook of theories
of social psychology, 1, 398-415.)

Punctele cheie ale TMT

-Frica de moarte este înnăscută şi universală (ei pornesc de la aceasta observatie. angoasa
propriei mortalitati trb redusa intr-un fel sau altul. prin urmare, ambitia acestei teorii este de a
explica un palier larg de comportamente, cognitii si emotii care sunt un rezultat a acestor
rezultari pe care le avem pt a atenua frica de moarte. in esenta, TMT este o macro-teorie.
TMT are ambitiile unei teorii cu caracter integrat care sa explice motivatii,cognitii si emotii, si
practic angajarea in activitati,comportamente este dusa spre aceasta motivatie ultima de a
reduce teama de moarte. cum se realizeaza acest tip de inferente si cum se contureaza
aceasta ambitie generica a teoriei?-ipoteze cheie mai jos)
-Self-awareness – realizarea că moartea este de neoprit şi imposibil de prezis
-Frica de moarte este o sursă fundamentală de conflict şi anxietate (contradicţie cu
instinctele de supravieţuire şi nevoia de libertate)
-Motivaţia ultimă : să reducem această teroare
-TMT – cogniţiile şi comportamentul uman reflectă copingul (sau încercările de a reduce) cu
această teroare

Ipoteze cheie in TMT

-Anxiety buffer hypothesis (ipoteza reducerii/diminuarii anxietatii/fricii legate de moarte)
-Mortality salience hypothesis (ipoteza evidentei mortalitatii)

Anxiety buffer hypothesis

-... stima de sine derivată din menţinerea standardelor (educationale) parentale şi a normelor
culturale protejează indivizii împotriva fricii de moarte (derivam acest sentiment de valorizare
a propriei persoane prin faptul ca ne comportam intr-o maniera congruenta cu ceea ce
societatea ne cere, cu modul prin care parintii, alti apropiati se asteapta sa ne comportam.
prin urmare, aceste surse de intarire sociala ne ofera aceasta protectie impotriva fricii de
moarte. in diferite studii experimentale, greenberg arata ca o stima de sine ridicata reduce
anxietatea atunci cand, de ex, participantilor li se spune ca vor participa la un studiu cu
socuri electrice, ei fiind cei care primesc socurile, iar apoi participantilor li se cere sa
evalueze anxietatea inainte de a le i se administra socurile. aceasta anxietatea de anticipare
e redusa de o stima de sine ridicata. alte sarcini se refera la vizionarea unor materiale video
cu continut emotional dar si la primirea unor informatii care vizeaza propria mortalitate, si aici
de ex comunicarea unor boli terminale are influenta diferita si unul dintre factorii care
diferentiaza reactia la aflarea vestii este stima de sine. practic, daca aceasta decizie crunta
pe care o ai de facut ca medic pt a comunica cuiva aceasta veste e influentata diferit in
functie de nivelul stimei de sine. greenberg si solomon argumenteaza ca sursa stimei de
sine este in contextul normativ, in aderenta noastra la un set universal de principii pe care ei
il numesc shared world view/viziune impartasita a lumii)
-Greenberg et al. (1992): stima de sine ridicată a redus anxietatea în următoarele situaţii ...
-Anticiparea şocurilor electrice
-Material video cu conţinut emoţional
-La primirea informaţiilor cu privire la iminenţa morţii
porneste de la stimuli care activeaza acest set cognitiv legat de propria moarte. de ex, li se
solicita participantilor sa scrie un scurt eseu in care sa descrie cum isi imagineaza propria
moarte/ultimele momente ale existentei fizice. in timp ce scriu aceasta reflectie, in mod
normal, gandurile, evidenta propriei mortalitati, este extrem de ridicata. practic e o
manipulare experimentala care angajeaza mecanisme defensive, care conduc spre decizii,
reactii emotionale sau comportamente care sunt in esenta angajate de aceasta evidenta a
mortalitatii. alte modalitati de inducere a fricii de moarte a fost prin vizionarea unor
continuturi video in care moartea era prezentata, secvente de filme etc, si apoi se studiaza
mecanismele de coping. in TMT se face distinctia intre mecanisme de coping proximale,
cele care sunt angajate aici si acum, cand ne trec prin minte aceste ganduri, si mecanisme
de coping distale, care sunt mecanismele care ne urmaresc pe tot parcursul vietii, aici ne
referim la aceasta viziune impartasita asupra lumii/existenței umane, shared world view. deci
avem doua seturi de mecanisme de aparare.prin cele proximale negam iminenta mortalitatii
sau reprimam gandurile.

greenberg spune ca am dezvoltat mecanisme simbolice care ne ajute sa facem fata acestei
teme de moarte si acestea au de-a face cu apartenenta la grup si aderenta la valori. practic,
acest spirit gregar de aderenta la grup ar fi un mecanism care ne ajuta sa facem fata fricii de
moarte. aici vedeti deja caracterul global al TMT in sensul ca, pornim de la rolul protector a
stimei de sine dar explicam si identificarea cu grupul, aderenta la un sistem normativ,care e
explicat prin prisma fricii de moarte. in drepta slideului- interactiuni interpersonale reflecta
interactiuni intergup (gen-rasa, politice, religioase). aceste interactiuni interpersonale reflecta
confruntarea a doua lumi simbolice. fiecare persoana este angrenata in acest univers
simbolic, iar acest univers e generat de minte, sist cognitiv, pt a ne ajuta sa facem fata ideii
ca vom murii. practic, acest tip de mecanism distal este o construcție sociala, un rezultat al
evolutiei care serveste acest rol fundamental de protectie fata de teama propriei mortalitati.

sociala curs 5 25.03.2021

MSH – perspectiva asupra lumii
-Cultura şi perspectivele culturale sunt modalităţi de coping împotriva fricii de moarte (i.e.,
worldview defense)
-Aceasta modalitate de apărare implică
a) respingerea celor care nu împărtășesc aceeaşi viziune asupra vieţii
b) susţinerea celor care împărtăşesc viziuni similare
(continuturile culturale la care subscriem ne ofera o oportunitate sa apartinem,sa ne definim
intr-o maniera cvasitranscendentala, sa ne construim o identitate sau sa ne integram intr-un
grup social sau sistem simbolic de convingeri. pe de-o parte avem tendinta sa ne apropiem
de cei care ne sunt similari, sa ne identificam si sa ne construim identitatea ft clar si apropiat
de cei care impartasesc aceleasi convingeri, si pe de alta parte sa ii respingem pe cei care
subscriu unui alt univers simbolic. practic, in contextul acestei ipoteze se studiaza aceste
mecanisme distale angajate de mortality salience)

(din 1986 pana in prezent sunt sute de studii care au utilizat aceasta teorie a
managementului terorii, deci sunt multe modalitati prin care ms a fost manipulata, ex
img/filme cu moartea(autopsii,accidente auto, unde e clara ideea motalitatii)
prezentarea sublimala(..)-.participantii nu au fost informati ca studiul este pe tema mortii,
aceasta prezentare subliminala s-a demonstrat ca activeaza aceasta teama a mortii)

MSH – respingerea celor care încalcă sistemul normativ

-Rosenblatt et al. (1989):
-Participanţii completează un chestionar referitor la propria mortalitate (grup experimental)
sau completează un chestionar neutru (grup de control)
-Li se cere apoi sa “judece” un caz juridic, în care trebuie să administreze o amendă unei
prostituate (între $100 - $999)
-Rezultate:
Grup experimental: $455
Grup de control: $50
(gr exp- este efectul de pedepsire/respingere a celor care nu subscriu normelor morale/de
conduita a soc. pt gr exp a fost activat acest sistem de protectie. studiul se replica cu
judecatori, iar cand sunt confruntati cu acest efect, judecatorii sunt socati de biasare.
iminenta mortii influenteaza si judecata unui profesionist care ar trb sa fie obiectiva, bazate
pe o analiza logica a argumentelor disponibile.)

MSH –Susţinerea celor care respectă sistemul normativ

-Rosenblatt et al. (1989):
-Participanţii trebuie să aloce o recompensă unei persoane care a reţinut un hoţ ($1,000 -
$4,000)
-Grup experimental: $3,476
-Grup de control: $1,112
(efectul de recompensare a celor care subscriu la sistemul sitemul normativ la care ei adera
in gr experimental. in acest design avem ft clar aceasta diferenta intre a respinge persoanele
nesimilare si a recompensa pe cei care impartasesc aceleasi norme)

MSH – alte rezultate

-MSH generează discriminarea altor grupuri etnice/religioase (evrei, musulmani) (s-au facut
studii vis a vis de discriminarea unui alt grup tipic, ex in israel vis a vis de musulmani, sau
altele pe pop islamice. s-au facut studii unde li s-au soclicitat sa evalueze actul terorist, in
particular atitudinea lor vis a vis de sinuciderea, actul terorist si intentia lor de a face asa cv.
gr exp(amorsat ideea de mortalitate) vs control: cei din gr exp au avut atitudini pozitive si
chiar au exprimat mai mare dorinta de a se angaja(???), iar cei din gr control au avut reactii
negative. radicalizarea in gr extremiste are la baza ideea mortalitatii. in manipularea in masa
la care sunt supusi in general tinerii, se axeaza pe ideea ca daca mori pt credinta vei trai
vesnic etc. practic se marseaza ft clar pe ideea de mortalitate si pe oferirea unei alternative
simbolice care sa-ti dea iluzia ca vei trai vesnic.)
-MSH accentueaza simptomatologia psihopatologica(ameninta stima de sine) (referitor la
tulb clinice, depresie, anxietate. activarea acestor idei privind propia mortalitate accentueaza
simptomatologia, in contextul psihopatologie acest efect 2este bine conturat(?)
-Generează reacţii comportamentale ...
-Agresiune faţă de cei care încalcă sistemul normativ (nu doar a-i marginaliza, ci chiar
comp de tip agresiv)
-Afiliere redusă cu cei nesimilari
-Intarirea atitudinilor materialiste(acumularea de bani, bunuri materiale) (efect bine
documentat, de ex daca li se spune participantilor “sa presupunem ca veti gasi o suma de
bani, cum va simtit si ce planuri aveti cu banii?” se manipuleaza eminenta mortalitatii, iar in
gr exp unde mortalitatea e activata in sist cog, atitudinea lor este mult mai pozitiva decat cei
din gr de control care sunt neutrii. “cumpar cv deoarece merit”, “shopping therapy” ar fi o
modalitate prin care dam un burst de scurta durata pt propia stima de sine, deci este tot un
mecanism defensiv care ne protejeaza de aceasta angoasa a mortalitatii. a doua explicatie
ar fi ca avem ipotetic aceasta idee ca vom cumpara cv important, care ne va supravietuii,
vom face acea casa de care sa se bucure viitoarele generatii, iar in acest comp de a cheltui,
de a face lucruri, ne este oferit comfortul ca nu vom disparea din viata celor din jurul nostru
odata cu disparitia fizica)

(a pus iar slide-ul dar l-a prezentat cursul trecut)

(in primul studiu s-a manipula stima de sine ca si stare iar in al doilea stima de sine ca si
trasatura. in primul, part au fost rugati sa completeze un test de personalitate si dupa au
primit feedback. cei cu feedback pozitiv au inregistrat stima de sine ridicata. apoi li s-a
manipulat ideea de emotionalitate si moarte si li s-a indus aceasta perceptie privind controlul
emotional, unora li s-a spus ca din studiu, pers emotionale mor tineri, celorlalti li s-au spus
ca pers care nu isi exprima emotiile mor tineri. din tabel: cei cu stima de sine ridicata in
general raporteaza un nivel mai redus de emotionalitate negativa comparativ cu cei care nu
au avut manipularea de sporirea stimei de sine. practic avem tendinta mai redusa de a
suprima evaluarea privind propria mortalitate. prin urmare, aceste studii arata faptul ca in
general cand ideea propriei morti este activata avem tendinta de a angaja mecanisme
defensive iar stima de sine poate actiona ca un buffer, se amelioreaza efectul negativ al
mortality salience)

TMT si RS
-Sistemul normativ-perspectiva asupra lumii poate fi considerată o reprezentare socială
împărtăşită în cadrul unei comunităţi mai largi
-Artefactele culturale sunt rezervoare ale RS
-Analiza artefactelor culturale permite studiul dinamicii RS precum
-Artefactele culturale relaţionate cu moartea şi înmormântarea pot ilustra modul în care
membrii comunităţii utilizează sistemul normativ ca mecanism de coping

Săpânţa
-Stan Ioan Pătraş începând cu anii 30 iniţiază practica crucilor pictate
-Epitafurile sunt scurte istorii de viaţă
-Cimitirul din Săpânţa este un rezervor de RS
-Analiza epitafurilor permite înţelegerea comunităţii şi a evoluţiei sale
(aceasta idee de imortalitate simbolica este evidenta in aceasta practica)

cel mai important cluster este acel shared worldview. central in reprezentarea pe care o au
despre lumea,comunitatea este relatia cu dumnezeu. in aceste artefacte culturale avem
incapsulata imaginea comunitatii asupra lumii. care sunt elementele la nivel simbolic care imi
redau un sistem de referinta cand ma angajez in relatii de interactiune cu pers din
comunitate?(?????)
2.cluster de biografie. este o descrie a persoanei cu functie de imortalitate simbolica.
3.comunicare..-imortalitate simbolica incapsulat in mesajul catre cei dragi. ce vrem sa le
spunem “imi pare ca nu am fost aici sa te vad crescand” este un alt cluster in care avem
aceasta functie de imortalitate simbolica

artefacte care reprezinta meseria,circumstantele mortii, dar avem si elemente legate de

convingeri/practici religioase care stau la baza acestui univers simbolic pe care l-am descris

aceste 3 clustere nu au o evolutie liniara in timp. “ce se intampla in situatiile de anxietate

sociala maxima? in momentele in care comunitatea e in pericol?” perioada ww2, perioada
colectivizarii(cele mai marei niveluri ale clusteului 1, acest recurs la simbol. in prezent,
functia domuninata este clusterul 3, comunicarea catre cei dragi, focus pe imortalitatea
simbolica.

au incercat sa vada la ce anume fac referire cand vb de cimitir(?). valoarea simbolica;

mandrie ca sunt parte din satul in care a avut loc acest ev cultural; valoarea econimica- pt ca
este un punct turistic interesant. in aceste interviuri avem ft clar ideea aceasta de imortalitate
simbolica, pe de-o parte prin val simb in sine a cimitirului, apoi se leaga si de stima de sine,
si val ec.

valoarea identitatii, efectul pe care il are stima de sine descreste cu varsta. imi ridica stima
de sine cand stiu ca nu mor chiar acum, nu trb sa ma gandesc la moarte ca factor proximal,
deci practic stima de sine functioneaza la varste tinere iar val simbolica actioneaza la varste
mai inaintate.
reflectii asupra tmt si pandemie.
acm moartea este parte din discursul public aproape permanent, cifrele privind nr de morti
apar in permanenta in com publica. suntem expusi prin informatii si practici la aceasta teama
de moarte, iar acest lucru face aceatsa pandemie ft importanta pt ceea ce inseamna actiuni
soc si va avea urmari radicale dpdv a actiunii soc(?). a realizat un studiu in care au incercat
sa vada cum se adapteaza la aceasta teama de moarte persoanele si care este impactul pe
care il are asupra discriminarii celor contaminati cu covid. frica de maorte ca tras de pers,
dar au masurat si alt concept care se refera la completarea mortii, e o tras in care ne
centram pe moarte intr-o maniera constructiva si vizeaza functiile simbolice.universul
simbolic pe care ne centram, ideea de lagacy, de a lasa o mosenire, rel cu cei apropiati care
ne da stima de sine, punerea in eprsp a vietii sia traiului cu sens, ca nu ne-am irosit viata
etc. aceste elemte tin de reflectie asupra mortii,dar au un caracter poz. pers care se
angajeaza in aceasta contemplare consturctiva prob sufera mai putin legat de aceatsa
teama de moarte.
teama e maxima cand anxietatea e mare si oamenii nu se angajeaza in contemplarea mortii.

ce se intampla daca vb in general despre covid vs vb intr-o maniera ironica. cel mai mare
nivel de indispozitie afectiva- cei care vb despre covid dar nu fac glume
negativitatea emotionala in ceea ce priv covid ne face sa respingem pe cei care au fost
infectati nu se refera la distantarea soc mentionata in mass-media, ci la discriminarea celor
cu covid. avem in discursul plublic instituit termenul de “covidati”. pandemia a adus si alte
consecinte si impact de ex in consumul de alcol, shopping excesiv, mecanisme care infl
modul in care facem fata acestei amenintari(covid)

curs 6 01.04.2021 Cogniţia socială

“The social cognition approach is based on the conviction that constructs relevant to
cognitive representation and process are fundamental to understanding all human
responses, regardless of whether those responses are social or non-social in
nature...”(Ostrom 1994)
Termenul de CS lansat in anii 70 – integrarea cercetărilor asupra atitudinilor, fenomenele de
atribuire, percepţia persoanei
Thompson (1998) identifică două direcţii generale de dezvoltare a acestei paradigme:
- perspectiva individualistă - cercetarea modului în care indivizii îşi reprezintă realitatea
socială modul in care mintea fiecăruia da sens realitatii sociale ; cea mai mare partea
cercetarilor subscriu la persp individualista.
- perspectivă colectivistă – studiul modului în care membrii unei comunităţi împărtăşesc
reprezentări ale realităţii sociale elementul central e gradul de impartasire sociale al unui
anumit set teoretic, tip de reprezentare;
reflectiile mentale, reprezentarile mentale ale lumii exterioare joaca un rol imp in
cunoasterea realitatii sociale
aceasta abordare metateoretica apare odata cu dezvoltarile clare in domeniul p.cog, precum
tipuri dif de rep cog (simbolice subsimbolice)

CS – elemente cheie

Cercetările din CS pornesc de la premisa că fenomenele cognitive (reprezentările şi

transformarea acestora) stau la baza tuturor comportamentelor umane:
-CS determină şi este determinată de modul în care ne angajăm în lumea socială
-Singura diferenţă cu teoriile clasice are reprezentărilor cognitive este domeniul stimulilor
ţintă
Contribuţii majore: folosirea unor principii explicative comune care să permită integrarea
cercetărilor din PS (tendinţa de a generaliza şi de a obţine o integrare teoretică)

Perspectiva individualistă în CS

(ft imp e sa intelegem care sunt persp care stau la baza acestei integrari, care ofera acest
cadru metateoretic pe care sa il folosim in integrarea teoriilor. )
Fiske şi Taylor (1993), Leyens şi Dardene (1996) identifică 4 perspective in CS:
-Perspectiva agentului ce caută consistenţa internă şi echilibrul cognitiv (o sa ilustram printr-
o serie de teorii pe parcursul sem)
-Perspectiva omului de ştiinţă naiv
-Perspectiva agentului ce procesează distorsionat informaţia socială
-Perspectiva tacticianului motivat

Perspectiva agentului ce caută consistenţa internă şi echilibrul cognitiv

-... dezechilibrul perceput între două cogniţii sociale (reprezentări cognitive) determină
apariţia unei stări de tensiune psihică pe care individul încearcă să o rezolve: prin urmare
există o tendinţă general umană de a căuta consistenţa internă şi echilibrul cognitiv
(echilibrul între reprezentările cognitive activate simultan)
(exista o serie de surse motivationale care stau la baza. in cazul acestei persp, motivatia
fundamentala este aceea de a mentine o stare de congruenta si consistenta interna in
sistemul cognitiv. principiul fundamental aici este de a rezolva dezechilibrul cu orice pret.
cand identificam discrepante intre ganduri simultane, aceasta stare de dezechilibru este
perceputa ca inconfortabila pt noi si avem acest drive de a reduce aceasta stare, luam o
decizie de a ne centra pe una dintre cognitii, ori sa ignoram unele cognitii, sa cream alte
cognitii etc. acest principiu de pastrare a consistentei interne practic conduce atat modul in
care da sens realitatii soc dar si modul in care ne organizam comportamentul in context
social. (ex vrei sa mergi la curs dar vrei si sa dormi, nu sunt congruente pt ca opusul uneie
poate deriva din cealalta, adica daca am avea curs normal nu poti sta in pat si in acelasi
timp sa mergi in sala de curs. cursul de p.soc<-context social, aceste cognitii creeaza o
stare de disconfort.)
-teorii ilustrative : teoria asimetriei cognitive (Newcomb, 1953), teoria dezechilibrului cognitiv
(Heider, 1958), teoria incongruenţei cognitive (Osgood & Tanenbaum, 1955) şi teoria
disonanţei cognitive (Festinger, 1957)
t. asimetriei cog porneste de la rolul fundamental al comunicarii interpersonale pt mentinerea
echilibrului intern dar si cel al sinergiei relationale. observatia centrala-> interac soc sunt
extrem de imp pt noi, suntem motivati sa stabilim si sa mentinem relatii sociale. Newcomb
spune ca acest comp gregar este mentinut prin actele de comunicare (verbala si
nonverbala) si el argumenteaza ca avem aceasta motivatie si drive sa stabilim si sa
mentinem aceste relatii interpers armonioase. acestre relatii armonioase sunt realizate prin
comunicare, discurs.
figura de pe slide: doua pers care interactioneaza (a,b). aceste doua pers, intr-un spatiu soc,
interactioneaza cu un obiect al perceptiei (x- poate fi grup, pers, eveniment, obiect etc).
aceasta diada intre cei doi si un obiect al perceptiei & conversatiei lor este elementul bazal,
minimal al stabilirii acestei simetrii cognitive. aceasta triada (a,b,x) ar trb sa se inchida intr-o
maniera armonioasa, deci daca pers a si b comunica si sunt motivate reciproc sa
stabileasca o rel armonioasa ele vor trb sa dezvolte o perceptie impartasita asupra lui x. deci
exista aceasta tendinta de a omogeniza perceptiile pe care le avem vizavi de perceptiile soc.
persoanele angajate in rel interpers apropiate tind sa observe acelasi aspect al realitatii si sa
aibe evaluari similare ale aceluiasi obiect social. aceste triade cog (rep lui a, lui b despre
lume-x) trb sa fie in echilibru. ultimul punct-> postulatul fundamental a lui Newcomb.
comunicarea interpersonala este mecanismul prin care ajungem la aceasta simetrie cog, la
aceasta stare al echilibrului cog, ne ajustam perceptiile/reprezentarile pe care le avem
asupra anumitor aspecte a realitatii soc. de ex, x poate fi un grup social, un set de convingeri
religioase(un gr religios), pers motivate sa ramana impreuna, sa transf relatiile in stare
relationala, au tendinta de a sincroniza modul in care se uita la realitatea soc. foarte adesea,
acest mod se duce prin conversatie, prin restructurarea cog care este ancorata in
conversatie. in situatii extreme, apartenenta la gr religioasa cu caracter extremist (cei din
templul soarelui, comunitate impinsa spre sinucidere in masa, totul a pornit de la construirea
acestor relatii interpersonale armonioase, liderul a impins membri sa restructureze cog
modul in care vad lumea si sa subscrie perspectiva liderului religios. practic, aceasta
combinatie intre social si cognitiv are o forta fantastica in schimbarea perceptiei, rep si
procesarilor pe care le avem despre realitate.
Perspectiva omului de ştiinţă naiv

motivatia fundamentala de a da sens lumii in care traim. trb sa intelegem aceasta persp cog
in virtutea unei motivatii de a dezambiguiza realitatea. aceasta persp arg ca mintea noastra
functioneaza ca un sistem stiintific de cunoastere, obs aspecte din realitatea externa,
incercam sa stabilim regularitatii despre ce se intampla in realitate, org aceste info in teorii
naive, practic aceasta cunoastere a lumii inconjuratoare are la baza principii stiintifice.
-individul încearcă să găsească (caută) explicaţii plauzibile pentru propriul comportament,
comportamentul celorlalţi, precum şi pentru alte evenimente sociale
-teorii ilustrative : teoriile implicite asupra personalităţii (Asch, 1946; Anderson, 1981)
(interactiunile interpers au o relevanta mare, clar ca vrem teorii care ne ghideaza, si avem
tendinta de a org in teorii coerente ceea ce credem despre oameni, fiecare are aceste teorii
implicite,naive despre cum sunt ceilalti.) şi teoria atribuiri (Heider, 1958).

incepand cu Asch, aceasta tendintie de perceptie interpersonala arata ca ne formam

impresii despre ceilalti pe parcursul primei interactiuni care pot fi pozitive sau negative.
aceste prime impresii influenteaza ceea ce selectam pe parcursul interactiunilor viitoare(?).
atunci cand ne angajam in aceasta cunoastere interpers utilizam atrbute sau calitati umane,
un fel de trasaturi de personalitate pe care le organizam in clustere clare care sunt legate in
mintea noastra intr-un anumit mod. nu ne referim la teoriile generice folosite de soc pt a
categ indivizii, ci la teoriile fiecaruia. ce inseamna aceasta organizare globala? inseamna ca
punem calitatile impreuna pe baza acestui principiu gestaltist in perceptie, le org in modele
coerente ex:cineva vorbeste mult si interact cu multe pers, avem tendinta de a-l eticheta ca
vorbaret, social, extrovert. pe baza acestui singur comp intalnit, facem inferente globale pe
baza clusterelor coerente pe care le avem. Asch - polarizare in doua clustere cald-rece,
daca incercam sa ne imaginam la ce ne vine in minte cand ne gandim la prototipul unei
persoane calde vs rece, acestea sunt diferite. org observatiile despre realitate in aceste
clustere duale. in teoriile naive ale pers s-au dezv aceste modele aditive care spuneau ca pe
parcursul experientei umane, pe parcurs ce dobandim limbajul, invatam atribute, calitati, ele
se grupeaza pe clustere stabilite initial si le nuanteaza. impactul este tendinta pe care o
avem de a evalua realitatea prin prisma teoriilor pe care le avem despre ea. ex: ganditi-va la
t. conspiratiei in contextul pandemiei, vaccinari; avem un mod global prin care org
cunoasterea realitatii, avem ideea ca totul e efectul unei manipulari, t. a conspiratiei este un
mod de a cunoaste real care ne infl perceptiile si modul in care dam sens informatiilor care
vin inspre noi. la fel se intampla si cu teoriile personalitatii, avem tendinta de a procesa
selectiv info pe care le primim despre ceilalti in virtutea teoriei pe care o avem despre ei. de
ex, daca avem o pers pe care am incadrat-o in polul “cald”, info pe care le vom primi vor fi
integrate pe baza acestei organizari globale, daca aflu cv negativ despre pers, tind sa ignor
aceasta info pt ca nu se potriveste cu teoria pe care o am despre ea. alt aspect imp in org
acestor teorii implicite este complexitatea cognitiva. este o directie extrem de imp de
cercetari pornind de la complexitatea cognitiva. complex cog ar descrie o calitate a sist cog
de a organiza lumea, perceptiile intr-o maniera mai nuantata, mai diferentiata. cu cat
complex cog e mai ridicata cu atat granularitatea teoriilor pe care le avem, cu atat gradul de
nuantare a percep soc cu care opereaza sist cog este mai ridicata. un aspect imp care
decurge din aceste t naive pe care le avem despre personalitatea celorlalti este ca in context
real, modul in care ii evaluam pe ceilalti va fi determinat de teoriile cu care operam. de ex,
sunt cercetari care arata ca in resurse umane, managerii de ex,sau cei care realizeaza
aceste eval de personal, acuratetea evaluarilor depinde de gradul lor de complexitate
cognitiva.

are la baza faptul ca sist cog uman are o capacitate reprezentationala si computationala
limitata. sist cog uman trb sa foloseasca o serie de euristici, mecanisme prin care sa
optimizeze utilizarea acestor resurse limitate. aceste mecanisme se manifesta sub forma
unor euristici interpersonale. t. cele mai importante pe care le vom discuta sunt cele ale
stereotipurilor si ale atribuirii. aceste t. au la baza suprasimplificarea realitatii, org in modele
simple care economisesc resurse cog.
porneste de la o sursa motivationala si argumenateaza ca exista o serie de mecanisme care
tin de motivatie care ghideaza atat perceptia realitatii soc dar si ….(?) cel mai imp element,
cu rolul motivational cel mai ridicat e “care e scopul nostru in contextul dat”(?). ex, daca
scopul e de a lua nota de trecere ft probabil ma voi centra asupra elementelor care par mai
importante. practic, scopul meu imi ghideaza perceptia, procesarile. daca scopul meu e de a
invata lucruri despre mine atunci, acest scop pe care il am pt a fi aici si a lua parte la cursuri,
imi va ghida perceptia si ma voi centra pe elemente care rezoneaza cu nevoia pe care o am.
cu alte cuv, fiind expusi la acelasi continut pe parcursul cursului, fiecare persoana va
procesa diferentiat in functie de scopul principal pe care il are activat in sist cog. practic, ne
vom centra pe acele aspecte ale realitatii care ne servesc scopurile.

una dintre t. care ilustreaza impactul starilor emotionale asupra procesarilor informationale.
argumentul central este ca trairile emotionale sunt surse de inf, ne comunica info relevante
despre noi in relatie cu lumea, cu contextul in care ne aflam la un moment dat. ne face sa
reflectam asupra a ce ne influenteaza emotiile si motivatia e de a reduce starea emotionala
negativa. emotiile pe care le traim le etichetam si le transformam in surse de info despre
interactiunea noastra cu contextul. apoi aceste info sunt procesate cu aceleasi principii de
procesare ca orice alta info(??) ex: daca reflectam asupra emotiilor pe care le traim intr-un
context dat, contextul e in centrul atentiei si vom fi motivati sa procesam mai in adancime
elemente ale contextului pe care emotiile noastre l-au adus in centrul atentiei.
em pe care le traim intr-o rel cu cineva ne aduc in centrul atentiei acea persoana (ex: ne-am
simtiti furiosi/anxiosi/deprimati in relatie cu managerul; aceasta stare neg il aduce pe
manager in centrul atentiei si continuam sa ruminam lucruri despre manager, ex
vorbim/gandim despre el si in afara orelor de lucru, si semnaleaza pt noi ca e o situatie
problematica. practic, em negativa are tendinta de a semnala situatii problematice pe care
vrem sa le transformam pt a restabili starea armonioasa). em pozitive dintr-o rel, ex te-ai
intalnit cu un coleg nou care vine din alta organizatie si am impresii bune despre ea, aduc
pers in centrul atentiei si semnaleaza aceasta stare de bine, armonie pe care vrem sa o
mentinem. vom cauta prezenta aceste i persoane pt a avea aceasta stare. in general em.
neg amorseaza procesari de tip sistematic, care ne conduc spre o analiza acurata a
contextului adus in centrul atentiei, iar cele pozitive duc la procesari automate care au ca
scop mentinerea acestor stari emotionale pozitive, de bine. prin urmare, modul in care
procesam info si facem decizie tine de aceasta valenta emotionala pe care o simtim. ft
adesea, emotiile sunt folosite ca si premise in rationament, in principiu spunem ca in analize
rationale folosim reguli logice pt a face judecati acurate, dar ft adesea, aceste rationamente
sunt viciate de utilizarea emotiilor ca premise (ex: nu mi-a facut o impresie buna, introducem
intr-o judecata care ar trb sa fie bazata pe logica a unui argument emotional, introducerea
emotiei ca premisa in judecatile profesionale). deci in modelul emotiilor ca input
informational se accentueaza acest scop motivational de a reduce in general traire afective
negative si de a mentine si a restabili o stare emotionala pozitiva. info aceste le putem avea
in legatura cu ceilalti dar sunt info si legate de noi ca persoana. deci practic, unul dintre
obiectele centrale ale perceptiei si cognitiei sociale este sinele, cum ne percepem si ne
raportam la noi insine. in general, aceste judecati despre noi au incarcatura emotionala,
daca suntem multumiti cu ceea ce facem, satisfacuti de reusite, sau nemultumiti, starea em
neg fata de noi e un semnal care poate genera incercari de a rezolva problema noastra care
este semnala de acest tip de info comunicate de emotii.
(aici m-a pierdut rau sry)
persp colectivista discuta si modalitati prin care se impartasesc aceste rep soc prin
comunicare/discurs, fie in comunitati mai largi (si discutam despre psihologia com unde
avem norme, teoria rolurilor care constituie acest univers simbolic care ghideaza asteptarile
despre interactiunile soc,etc).....?
argumentul central pt cognitia soc intr-o persp colec este ca in com mai mare sau restranse
vb despre un grad mai mare de distribuire a rep soc care influenteaza comp colectiv. studiile
mai recente trateaza aceast set de structuri cog ca fenomene emergente

curs 7 08.04.2021

Teoria schemelor cognitive sociale(Crockerm Fiske & Taylor,1984)

-social schemas(US)-social schemata(UK)\
-termenul de SC este introdus de Bartlett(1932)-> structuri cognitive care ghideaza
recunoasterea
-Rumelhart and Ortony(1977,p.101) ->”...data structures for representing the generic
concepts stored in memory. They exist for generalized concepts underlying objects,
situations, events, sequences of events, actions, and sequences of actions”
-schemele cognitive sociale->structuri cognitive care organizeaza cunoasterea realitatii
sociale(Crocker, Fiske&Taylor, 1984)
-la originea procesarilor top-down ->adesea automate

Termenul de scheme cog a fost oarecum fundamentat empiric odata cu dezv cercetarilor
experimentale in psihologia cognitiva in anii 60-70. Rumelhart defineste schemele cognitive
ca si structuri de date care rep concepte din realitate stocate in memorie. aceste scheme
cog sunt imagini in sistemul cog uman a realitatii care ne inconjoara. aceste reprezentari au
caracter generic si se pot referi la obiecte, asocieri de obiecte in structuri mai complexe.
aceste reprezentari mai complexe contin rep partiale si combinatii tipice de obiecte care sunt
de obicei stocate impreuna.

Caracteristici ale schemelor cognitive - Rumelhart, 2017

...contin variabile(elemente multiple)
...pot fi incorporate, una in cealalta
...reprezinta cunostinte la toate nivelurile de abstractizare
...sunt reprezentari de cunostinte mai degraba decat definitii
...reflecta procese cognitive active
...au rol central in procesul de recunoastere (top-down information processing)
...procesele cognitive care restructureaza schemele sunt centrate pe evaluarea masurii in
care schemele reflecta datele/inputurile receptionate din realitate

Rumelhart este un reprezentant imp a acestor abordari reprezentationale, abordari care au

la baza reflexia interna a realitatii externe. Schemel cog
-contin elemente multime(ex, rep a online class. mdul in care ne comportam in acest context
este tipizat, sunt secvente de interactiuni compune din conectarea la platforma, verificarea
conexiunii etc. toate aceste elemente contin ce am dezvoltat ca si schema cog a participarii
la un curs online)
-pot fi incorporate (tot curs online, ca rep specifica am ilustrat elemente care diferentiaza
participarea la curs (ca studenti, profesori etc), am evidentiat lucrurile noi specifice a acestui
context digital. participarea la curs, in general, este reprezentata ca o structura cognitiva
complexa ce presupune actiuni, evenimente,obiecte si persoane, si practic, ca sa vb de
incorporare, part la curs online se suprapune cel putin partial cu reprezentarea pe care o
avem cu participarea in general la curs(gen, in sala de clasa). in primul rand, avem rep care
tin de cum arata o sala de curs(cum sunt organizate obiectele)rep despre relatii(cum ne
comportam in relatie cu colegii de curs, rep inter-personale sau elemente care tin de rel cu
profesorul), rep care tin despre asteptarile pe care le avem de la noi insine de la acest curs
(unii au o rep centrata pe ideea de dezv personala, altii participam pt ca ni se cere), rep
legate de evenimente (ce se intampla cand ni se adreseaza o intrebare)
-pot avea grade diferite de abstractizare ->ele pot sa reflecte o situatie reala de interactiune
sociala, care este modul de interactiune intre prieteni, cum ma comport impreuna cu prietenii
mei, sau pot sa contina rep de tip simbolic fata de identitatea mea ,pozitia mea in
societate/grup printr-un set de valori si atribute pe care mi le asum. practic vb de rep cong la
grade dif de abstractizare dinspre lumea soc reala care presupune interactiuni reala
(intalnire cu prietenii) pana intr-o ancorare simbolica.
-sunt rep de cunostinte mai degraba decat definitii ->nu sunt adev universale despre
realitatea sociala, nu sunt conventii(in general, unele pot fii). ex, participarea la curs- cu
siguranta ca avem conventii legat de ce inseamna part la curs si ne conformam acestor rep
impartasite, dar daca ne gandim la varietatea de interese/perspective pe care le avem ca
participant la curs (care tin de perspective, dorinte etc) acestea nuanteaza modul in care ne
reprezentam aceasta situatie sociala particulara
-schemel cog reflecta procese cog active -> in sist nostru cog hipercomplex, operam cu
multe scheme cog. nu toate aceste stari reprezentationale sunt activate. schemele cog
activate sunt cele care sunt angajate de procesele active (ex, presupunem ca sunt doua
categ de studenti, cei logati care asculta si cei logati dar care fac altcv. primii probabil au
scheme cog legate de psihologia cog si cunostintele pe care le avem de acolo, iar ceilalti au
care de ex poate mananca, au alte scheme cog activate.
(m-a scos din intalnire pt vreo 5 minute, sry :c)
schimbarea schemelor cog cu tehnica jurnalului(?)- schimbarea pleaca de la a constientiza
un pattern, o grila de lectura pe care o utilizam spre a da sens realitatii. ex, te intorci acasa,
te pui pe canapea, te uiti pe tavan si te gandesti ca esti neputincios. scri in jurnal si remarci
faptu lca aceste ganduri apar in starile acestea letargice. provoc ideea de neputinta
incercand sa schimb datele din jurul meu, contextul social. nu mai stau letargic pe canapea,
ma ridic si fac cv, ma angajez intr-un comp care schimba datele care le primeste sist cog,
care le proceseasa si dupa le foloseste pt a invalida continutul cognitiv activat (ca esti
neputincios.)prin schimbarea contextului social, imputurile se schimba, procesele cog
urmeaza aceste imputuri si apoi aceste procese cog schimba schemele cognitive.

Teoria schemelor cognitive sociale

-structuri cognitive dezvoltate pe baza experientei personale si a interactiunilor sociale;
stocate in memoria de lunga durata
-reflectii cognitive ale contextului social
-influenteaza procesarea informationala “top-down” permit interpretari si categorizari ale
informatiei sociale
-schemele sociale: “knowledge about a concept or type of stimulus, including it’s attributes
and relations among those attributes “Fiske&Taylor, 1991,p.98)

in acest volum, schemel cog sunt pune in relatie cu interactiunile soc si exp personale si
stocate in mld. e imp sa intelegem sursa acestor scheme cog sociale. in procesele de
schimbare, fie ca operam ca terapeuti, consultanti, consilieri, sau auto reflexie, e imp sa
intelegem sursa. psihologia, in multe abordari incepand cu psihanaliza, se intoarce la
experientele relationale primordiale ca si sursa a interactiunilor, a starii de bine, a
nefericirii/fericirii ca adult. teoria schemelor cognitive are la baza aceasi intoarcere spre
experiente fundamentale din copilarie care construiesc constelatii cognitive pe care le vom
folosi pe parcursul vietii. aceste interactiuni determina modul in care ne construim
reprezentari despre lumea sociala in care navigam, si practic aceste scheme referitoare la
sine incep sa se dezvolte in aceste perioade ale copilariei si ele ne vor ghida modalitatile de
relationare. ex, in interactiunea cu seful in viata adulta realizam ca avem un pattern
disfunctional de a ne raporta la cei care ne conduc, si reflectam ca acest tip de raportare la
autoritate este bazat pe un mod care reflecta de fapt relatia noastra cu autoritatea din sanul
familiei, pe care am simtit-o ca mic copil. folosim aceste scheme pt a da sens realitatii
diferite, de ex in contextul de munca(?). practic, aceste scheme cog ne permit, pe de-o
parte, intelegerea realitatii soc, pe de alta parte ne permit predictii vizavi de intentiile
celorlalti si ce comp e adecvat intr-o situatie.

-directioneaza atentia spre stimuli din contextul social

-ghideaza stocarea diferentiata a informatiei in mld (principiul consistentei)
-optimizeaza viteza de procesare a informatiei-inferente rapide bazate pe experienta
anterioara
-o perspectiva “top-down” in procesarea informationala
ex: Higgins, Tholes&Jones (1977) participantii primesc amorse diferite: aventurier vs
nasabuit dupa care primesc descrierea unor comportamente generale (o persoana care are
ca hobby fotografia in zone inaccesibile si parasutism) si li se cere sa evalueze persoana-cei
amorsati cu aventurier au evaluari mai pozitive

daca participantii primesc initial amorsa de aventuriei. evaluarea lor fata de persoana care
face acest comp ambiguu este mai pozitiva decat daca primesc amorsa de nesibuit. aceste
scheme cog ghideaza procesarea informatiei, ne orienteaza atentia spre info congruenta cu
schema cognitiva. daca avem o img poz fata de cineva, ne vom concentra aspecte
congruente cu schema cog si le ignoram pe cele care nu sunt congruente(de ex, avem
parere buna despre cineva si dintr-o data il vad ca face cv neg, dar ignoram si rationalizam
comp lui pt a ramane congruent cu img lui pozitiva). daca nu avem date care sa sutina
schema cog, nu numai ca ignoram datele care o infirma, dar producem informatii congruente
cu schema cog. practic, avem aceasta tendinta de a mentine schema si de a apara schema
de schimbare. exp din psi cog unde participantilor li se spune sa astepte intr-o sala de
asteptare inainte sa intre in laborator. deci li se activeaza schema cog/rep cog a salii de
asteptare. sunt puse elemente tipici si atipice reprezentarii despre sala de asteptare, de ex,
atipic- craniu. dupa cateva minute, participantii sunt primiti in laborator si li se cere sa
reactualizeze itemii din sala de asteptare, reactualizarea urmareste realitatea tipica si nu au
reprodus elementele atipice care au fost prezente, au produs elemente (de ex reviste, care
nu erau in sala) la care ei se asteptau sa fie in sala.

Tipuri de scheme cognitive sociale

-scheme de sine(self-schemata)
-scheme cognitive (inter)personale
-scheme cognitive de rol
-scheme cognitive pentru evenimente

-pt a vedea tipuri de scheme cog, ne putem angaja in acest tip de auto-reflectii in care sa
incercam sa scriem intr-un eseu scurt cine suntem, ce ne motiveaza, ce aspiratii avem etc. o
sa avem aceste reflectii pe care le structuram asupra schemelor cog despre noi insine.
-scheme interpersonale-> scheme centrale, referitoare la rel cu ceilalti, al vulnerabilitate,
incredere, dezvoltate in perioada timpurie a dezv umane. multe din aceste scheme cog
interpers au originea in copilarie.
-ref la rol-> mdoul i ncare aceste asteptari vizavi de comp tipic si caract tipice pe care le are
cineva care ocupa o poz sociala sunt stocate asupra rolului(????)…..
-scheme cog pt evenimente-> ai o secventa de actiuni care descrie modul tipic de
interactiune cu un ev social

Scheme de sine& (inter)personale

-scheme cognitive (inter)personale (Cohenm 1981)
->teorii implicite ale personalitatii si referitoare la interactiuni interpersonale - asteptari
relative la alte persoane + prototipuri personale
-scheme de sine (Markus,1977)
-> structuri conceptuale referitoare la sine-ghideaza procesarea informationala relativa la
sine

cele mai imp scheme cog sunt cele personale si interpers.

-schemele de sine sunt reprezentari referitoare la atributele care ne definesc ca persoana. si
aceste scheme sunt adesea ancorate in experientele timpurii. acest sentimente de (ex)
neincredere in fortele proprii, orientarea perfectionista asupra realitatii in general, a rel
interpers, sentimentul de neajutoarare vizavi de angajarea in interactiuni, aceste img despre
noi insine sunt radacinate in experientele timpurii. avem, spre ex, ideea de perfectionism,
este ancorata in exp timpurii, in interact cu parintii ft critic, care probabil comunica acest
mesaj de ‘u r never good enough’ ,si acest tip de inferenta despre tine insuti si locul tau in
lume sunt angrenate in aceste experiente timpurii. sentimentul increderii in sine pe de alta
parte, este determinat de interactiuni cu parinti icare te-au valorizat, unde ti s-a oferit
oportunitatea sa experimentezi, sa te angajezi in actiuni care au fost mai apoi
recompensate. schemele acestea despre sine ghideaza modul in care ne raportam la lume,
ft adesea aceste scheme sunt subiectul schimbarii in terapia cog-comp.
-schemel cog interpers vizeaza aceste reprezentari despre cum anume vedem noi
interactiunile tipice cu alte pers, cum ii percepem pe ceilalti, care sunt impresiile pe care le
formam despre pers cu care interactionam (sapt trecutam am vb de teoriile naive).

Scheme sociale de rol&scenarii cognitive

-scheme de rol
->contin informatii relationate cu asteptarile comportamentale asociate unei pozitii sociale
-scheme de evenimente&scenarii cognitive
->structuri cognitive care reprezinta organizarea secventiala a evenimentelor in context
social(scenarii cognitive sociale)-rol important in anticipare, planificare, stabilirea scopurilor

organizarea mai complexa a schemelor cog intr-o maniera secventiala(?) ->scenarii cog.
schenariile cog au anumite elemente centrale, dar au si elemente care le dau specificitate.
( ex, la o nunta, rol de mireasa, mire, legate de activitati precum ceremonia - got lost sry)

Tipuri de scenarii cognitive sociale

-scenarii cognitive sociale-scheme cognitive organizate secvential(poate contine tipuri
variate de scheme-sine, personale)
-scheme relationale(Baldwin, 1992)
->asteptari relative interactiunile tipice/asteptate cu persoane, prototipuri relationale,
scenarii interpersonale
-scheme care reprezinta evenimente (Schank&Abelson, 1977)
->scenarii cognitive privitoare la evenimente tipice

scenariile cog sunt cele mai complexe scheme cog. avem scheme cog despre noi, despre
roluri sociale, despre obiecte.
schemele relationale-> asteptarile relationale pe care le avem le dezv in viata de adult,si
aceste scheme rel sunt adesea ancorate in experientele timpurii. poate ca am auzit adesea
reflectia pe care o au parintii ca in relatia cu proprii copii, ft adesea ajung sa revada in
propriul comp, comp pe care parintii lor le-au realizat in relatie cu ei. ajung sa readuca in
prezent un mod relationat invatat cu multi ani in urma, trecand prin acesta relatie cu proprii
lor parintii. acest tip de schema rel parinte-copil, iti defineste rolul tau asteptat si iti creaza
asteptari pt rolul pe care il are copilul in acea relatie. daca tu, in interac cu parintii, ai fost o
pers proactiva, care si-a asumat riscuri, s-a angajat in activitati, iar daca parintii aud fost
suportivi, au dat recompense cand ai reusit sa faci cv, ai tendinta sa aplici acest pattern
relational in propria relatie cu copiii, te astepti sa ia initiativa asa cum tu ai facut-o.

schemele acestea soc tind sa se modifice in timp, ele evolueaza cu vremea. intr-o oare care
masura, sunt rezultatul unor conventii, conventii asociate cu ordinea sociala, cu aceasta
nevoie de a subscrie unui cod moral, comportamental, universal care sa tine
societatea/grupul/fam intr-o relatie armonioasa. sunt nevoi fundamentale umane de a
ramane intr-un social coerent, protector pt noi, care ne forteaza sa adoptam conventii in
ceea ce priveste modul in care privim si ne raportam la realitate.
aceste conv se schimba in timp, de ex(pozele de pe slide) rel romantice interpers includ sau
nu aceasta idee de fumat. daca in anii 40/50 avem aceasta idee ‘esti cool daca fumezi’ spre
o viziune mai recenta in care ni se spune ca fumatul dauneaza grav sanatatii-> conventii in
perioade istorice diferite.

Instagram & body image

-analiza unui set de 600 de imagini codate pe diferite dimensiuni body type, activitate,
obiectivare si elemente textuale
-rezultate: majoritatea imaginilor care reprezinta femei contin un singur tip somatic:
enctomorf si bronzat+ elemente de obiectivare
-efecte asupra reprezentarilor despre sine??

poate ca imp pt viata moderna este expunerea la scheme sociale si asteptari interpers prin
intermediul social media. studiu: analizate img din instagram care reprezentau diferite tipuri
somatic,e in special pt femei ,si au evaluat atat imaginea(ce tip e prezentat) cat si textul si
gradul de obiectivare prezent in img. rezultatele au aratat ca practic, modelul ideal caract
morfologice prezentate aproape exclusiv in acest canal media vizavi de femei rep prin a fi
slabe, bronzate, cool& sexy. care credeti ca este efectul acestui tip de rep pt utilizatori?

sociala curs 8 15.04.2021

Scheme cognitive disfunctionale

-structuri cognitive interiorizate prin suprainvatare, inflexibile, care se disting destul de greu
de celelalte norme carora li se supune individul (Young&Brown, 1990, Curseu et al.,2000)
-conditionale:”nu pot sa ma descurc daca nu ma ajuta cineva”
-neconditionale (asertiuni categorice imperative):” nu am nici un viitor”
Schemele se grupeaza in “constelatii cognitive”, care favorizeaza procesarea anumitor
structuri informationale(congruente cu schemele cognitive) si orienteaza conduita
subiectului, ii distorsioneaza deciziile, in neconcordanta cu situatia reala si mai ales intr-un
mod lipsit de logica (Beck & al.,1990)

aceste scheme disfunctionale se asociaza cu comportamente interpersonale conflictuale dar

nu numai, se asociaza si cu consecinte personale in ceea ce priveste starea de bine,
adaptarea sociala.
perspectiva propusa de Young e ancorata oarecum in teoria mai generica a schemelor
cognitive propusa de Beck, care def schemele cog ca structuri de rep sociala care sunt
interiorizate (superinvatate) prin expunerea la experiente, in special la exp interpers cu
persoane relevante in copilarie. aceste scheme cog disf au adesea consecinte
interpersonale negative, dar si consecinte negative pt starea de bine a pers. in general,
acestea au fost pune in rel cu tulb de personalitate. o caract aparte a pers cu tulb de
personalitate este ca sunt relativ adaptate social, dar au, in termeni comuni, o personalitate
mai accentuata. aceste aspecte accentuate sunt reflectii ale unor scheme cog sociale disf.
acestea pot avea un caracter conditional, ex, schema cog care reflecta dependenta
interpers(nu ma descurc doar daca ma ajuta cineva). sunt scheme cog care sunt adesea
formulate “daca atunci”. sunt scheme de tip paranoid, ex” nu pot sa ma adaptez realului
decat daca ma protejez eu pe mine pt ca toata lumea vrea sa imi faca rau”. sunt scheme cog
si neconditionale care sunt info mai categorice “nu am nici un viitor/ lumea care ma
inconjoara este ostila, ma ameninta”. aceste structuri sunt inflexibile si conduc spre acest tip
de comp pe care noi il percepem ca fiind o personalitate accentuata. ft adesea, aceste
scheme cog ale sinelui se grupează in constelatii cognitive care infl procesarea info care vin
din mediul social. daca operam cu aceasta structura disfunctionala, de dependenta (nu ma
descurc singur), voi selecta din mediu info care tind sa confirme aceasta schema. vedem
acest lucru reflectat in procesarile decizionale, si in context organizational, sunt pers care
cauta in permanenta suportul/confirmarea celorlalti inainte sa ia o decizie. aceste comp
activate de schema disf reflecta un stil decizional pe care il numim dependent. in special, in
pozitii de management, acest stil nu e eficient. aceste scheme cog disf, dupa Young si Beck,
isi au originea in istoricul personal. in general sunt asociate cu experiente timpurii, din
copilarie, in care interact noastra cu pers relevante au condus spre structurarea acestor rep
cog disf. schemele acestea de dependenta pot sa aiba originea intr-o relatie rigida cu
parintele unde el se angajeaza sa rezolve problemele copilului si cand nu este nevoie.
luarea deciziilor, continuarea structurarii mediului din juriul copilului, prezenta unei atitudini
hipercritice asupra copilului(iar nu ai facut bine patul, hai ca il fac eu) se traduc(?) in aceste
scheme cog disf de dependenta. ft imp de retinut aceasta origine timpurie a schemelor cog
soc disf, deoarece aceasta origine le fac ft stabile si greu de schimbat in timp.

Chestionarul schemelor cognitive (Young&Brown, 1990)

16 tipuri de scheme disfunctionale incluse in 5 dimensiuni:
-schemele de separare si respingere: abandon/instabilitate, neincredere/abuz, privatiune
emotionala, debilitate/rusine, izolare sociala/alienare
-schemele referitoare la lipsa de autonomie si performanta: dependenta functionala/
incompetenta, teama de evenimente inevitabile/lipsa de control,
protectionismul/personalitate atrofiata, esec
-schemele referitoare la absenta limitelor: drepturi personale/dominanta, lipsa de control si
autodisciplina
-schemele referitoare la dependenta de ceilalti: subjugare, sacrificiu de sine, indezirabilitate
sociala/nevoia de aprobare
-schemele referitoare la hipervigilenta si inhibitie: autocontrol exagerat, standarde
nerealiste/exigenta
cele 5 dimensiuni reflecta un domeniu fundamental al personalitatii. de ex, avem scheme de
separare si respingere. este un domeniu care contine mai multe tipuri de scheme. aceste
scheme tind sa fie clusterizate, sa apara impreuna. in general, schemele de separare si resp
au originea in relatii disfunctionale in copilarie, interactiuni marcate de abuz si tind sa apara
impreuna. de ex, daca am aceasta reprezentare despre mine, “sunt singur, izolat” apare si
sentimentul de deprivare emotionala, relationala si se asociaza cu un continut emotional
negativ marcat de rusine si debilitate.
deci aceste dimensiuni reflecta tendinta schemelor soc disf de a aparea/grupa impreuna intr-
un set care reflecta un anumit tip de personalitate accentuata.
scheme ref la absenta limitelor- scheme soc care merg spre dominanta. scheme asoc cu
comp antisocial unde pers sunt dominante, usor iritabile, se angajeaza in conflicte. acte
agresive reflectand aceasta lipsa de control. este un alt tip de set cognitiv decat cele
precedente.
schemele ref la dependenta de ceilalti- scheme legate de subsumare personala, de absenta
identitatii personale si subjugarea la dorinta celorlalti, de sacrificiul de sine in rel
interpersonale, sentimentul de indezirabilitate sociala, nevoia de a fi aprobati de ceilalti.
practic, indentitatea ta e legata de prezenta celorlalti. si acest domeniu e asociat cu abuzul
in copilarie, dar nu este o relatie cauzala aici, nu inseamna ca abuzul genereaza aceste
scheme cog disf, dar rel de tip abuziv tind sa creeze un context in care aceste constelatii cog
sunt formate si mentinute.
scheme ref la hipervigilenta si inhibitie- probabil ancorate intr-un stil parental ancorat in
hipercriticism.
Exemple
-oamenii nu au venit la intimpinarea nevoilor mele emotionale
-ma ingrijorez ca oamenii pe care ii iubesc vor muri in curand, chiar cand nu exista din punct
de vedere medical nici un motiv care sa-mi justifice ingrijorarea.
-simt ca oamenii vor profita de mine,
-nu ma adaptez celorlalti
-nici un barbat/ o femeie pe care o doresc nu m-ar putea iubi, odata ce el/ea imi va fi
descoperit defectele.
-nu sunt atractiv/a din punct de vedere sexual.
-aproape nimic din ceea ce fac la serviciu(la scoala) nu e la fel de bun ca ceea ce pot altii sa
faca
-nu ma simt in stare sa ma descurc singur/a in viata de zi cu zi.
-traiesc mereu sentimentul ca ceva rau e pe cale sa se intample
-n-am fost capabil/a sa ma despart de parintii mei, in felul in care alte persoane de varsta
mea par sa o fi facut.
-ii las pe ceilalti sa-si urmeze propriul drum pt ca ma tem de consecintele pe care le-ar avea
influenta mea asupra lor
-pun nevoile celorlalti inaintea propriior mele nevoi pentru ca altfel ma simt vinovat/a

idk m-a pierdut

Scheme cognitive disfunctionale si agresivitate
-schemele cognitive disfunctionale in adolescenta influenteaza procesarile informationale si
indirect conduita sociala
-secvente ale procesarilor angajate de scheme disfunctionale:1) encodare si atentie
selectiva spre stimuli care semnaleaza ostilitate 2)inferenta ca ceilalti au intentii
ostile(atribuire ostila)+traire emotionala negativa(manie), 2)setarea unor scopuri vindicative,
4) generarea de solutii agresive, 5)evaluarea pozitiva a solutiilor agresive si ale
consecintelor acestora, 6)comportamentul agresiv (Calvete & Orue, 2012)
-esantion:744 adolescenti evaluati la 3 momente diferite
-evaluari: The Social Information Processing Questionnaire (SIPQ, Calvete and Orue 2009;
Young Schema Questionnaire, Young&Brown 1990; Aggresive Behavior Scale)

se testeaza rel dintr-o structura cog activata si tipul de procesari angajate. s-a testat acest
model pt adolescentii cu comp agresiv. in acest studiu s-a pornit de la faptul ca o schema
cog disf activata poate sa influenteze urmatoarele secvente in procesarea info. pe de-o
parte, schema care semnaleaza ostilitate (ceilalti ma ameninta, ma ataca, imi vor raul)
scheme disfunctionale despre lume, activarea lor conduce spre o orientare selectiva a
atentiei spre stimuli care semnaleaza ostilitatea. in conditiile in care aceste semnale nu
exista, comportamente/remarcile ambigue sunt interpretate prin prisma schemei de ostilitate
activata. ex, cineva face o glume aparent nevinovata, ambigua-> daca avem o schema de
ostilitate activata vom spune ca acea gluma a fost orientata inspre noi. urmatorul pas, facem
inferenta si atribuirea ostila-> facem inferenta ca celalat are o relatie ostila cu noi, avem o
pers in mediu care ne ameninta si noi trb sa ne protejam. se genereaza un set de solutii prin
care putem sa ranim, sa ne razbunam pe pers respectiva. apoi, aceste solutii sunt evaluate
si ancorate in aceasi schema de ostilitate. solutiile acestea care ne ajuta sa ne razbunam
sunt valorizate mai pozitiv decat solutiile alternative(daca acestea exista). deoarece avem
aceste solutii, ne angajam in comp agresiv(?)
activarea unei scheme cog disf conduce spre secvente de procesare informationala aliniate
cu continutul schemei. (apare si la rumelhart care a spus ca este o asociere cu cotinuturi cog
si procesarea informatiilor.)
ideea asta de razbunare serveste indirect o nevoie care e in spatele schemei cog, si anume
nevoia de securitate, de control.

avem o serie de evaluari longitudinale in care avem procesele si emotiile evaluate in time2,
si comp agresiv in time3. schemele cog disf sunt evaluate in time1. imp de retinut din studiu:
procesul de interpretare, atribuirea intentiei ostile a unei persoane, este o consecinta a
schemelor cognitive disfunctionale pe care le avem activate. aceasta interpretare duce spre
sentimentul de manie care genereaza un set de solutii cu caracter agresiv pe care le
evaluam pozitiv si dupa le implementam(?).
preferinta marcata pt solutii interpersonale cu caracter agresiv este asociata cu toate
schemele cog disfunctionale intr-o maniera cross-sectional dar si longitudinal(? idk ce a vrut
sa zica)
avem un stil comportamental(agresivitatea reactiva) sistematic observat in time 1/2/3, si
acest stil comportamental este ancorat in constelatia cognitiva pe care o folosim ca sa
procesam stimulii din realitate. acesta e un studiu care reflecta direct modul in care
opereaza aceste scheme cog sociale.
in concluzie, dezvoltam preferinte/tendinte comp care sunt aliniate cu o constelatie cognitiva
consturita pe parcursul experientei timpurii, si aceasta asociere este extrem de stabila in
timp si este subiectul schimbarii cognitive vizata in multe forme de terapie comportamentala.
nu asa imp pt curs, doar vrea sa lege remarcile privind identificarea si schimbarea
schemelor cog de discutia generala ca terapiile comp abordeaza schemele cog sociale.

senzatie de vulnerabilitatea- poate avea o incarcatura care sa aiba o emotionalitate

negativa, poate semnala slabiciune, dar pe de alta parte, poate semnala si ideea de
apropiere, suport, intimitate. atunci, ce sugereaza Baldwin, e ca putem face un studiu
utilizand paradigma stroop, in care sa stabilim exact ce schema cognitiva are clientul nostru.
daca spre ex ii dam hinturi legate de slabiciune sau apropiere, atunci interferenta culoare-
sens ne va arata ce schema cog tinde sa foloseasca clientul. daca interferenta e mai mare
pt aspecte negative, e ft probabil ca pentru pers respectiva, ideea de vulnerabilitate
amorseaza sentimente negative si are aceasta aura neg care il depriveaza de relatii
interpers(?). deci daca facem terapie putem uriliza aceasta tehnica pt a evalua schemele
cog cu care operationeaza clientul.

in paragraf se discuta diferenta dintre reprezentari si scheme sociale. spune clar ca

schemele cog soc sunt un model cog bazat pe procesarea si stocarea info interpers, iar rep
soc contin si contextul soc, si un set de interactiuni interpers, nefacand distinctia intre real si
reprezentare. practic avem un continut mult mai complex in cazul rep soc ca si construct, dar
elementele primordiale cu care opereaza ambele sunt contextul social si persoana care
cunoaste realitatea sociala.

sociala curs 9 22.04.2021

Atitudini

-Termenul de „atitudine socială” a fost introdus în 1918 de Thomas & Znaniecki. Ei au

explicat, prin intermediul atitudinilor sociale, diferenţele comportamentale între fermierii
polonezi rezidenţi în Polonia şi cei rezidenţi în SUA
-Atitudinile sunt cogniţii cu caracter evaluativ care generează tendinţa de a reacţiona pozitiv
sau negativ în relaţie cu un stimul social (Fiske & Taylor, 1991)

3 modele teoretice:
-modelul unidimensional – dimensiunea cognitivă
-bidimensional - dimensiunea cognitivă şi afectivă ( avem o parere despre obiect care apoi e
plasat intru-un spatiu afectiv poz sau neg)
-tridimensional – dimensiunea cognitivă, afectivă şi comportamentală ( include si intentia
comportamentala asociata cu atitudinile)
(Eagly & Chaiken, 1993, Rosenberg & Hovland, 1960)
Evaluarea atitudinilor
-Evaluare directă (metode explicite)
->Evaluarea atitudinilor prin intermediul unui singur item (“Cât de mulţumit sunteţi de viaţa
de student?”)
->Scalele de tip Likert (Likert, 1932)

diferentiatorul semantic plaseaza atitudinile intr-un spatiul evaluativ. 5 dimensiuni oarecum

organizate bipolar si participantii trebuie sa plaseze pe fiecare dimensiune evaluarea lor
despre anumita universitate(in poza). beneficiul acestei metode este ca permite plasarea
atitudinilor diferite in acelasi spatiu evaluativ. deci practic daca avem eval universitatilor,
putem sa construim profile diferite comparabile in acelasi spatiu evaluativ, putem mapa
atitudini fata de obiecte difertie in acelasi spatiu evaluativ.

-Evaluarea indirectă
-> Evaluarea reactivităţii fiziologice permite cercetătorului să
realizeze inferenţe referitoare la reacţiile emoţionale ale
subiectului (Porier & Lott ,1967)

aceste tipuri de eval au un grad redus de specificitate. nu avem o eval extrem de acurata, nu
putem compara atitudini pe care le au participantii vizavi de obiecte sociale diferite. gradul
de nuantare a eval reactivitatii fiziologice este redus. ce e imp e ca aceste eval indirecte nu
se potrivesc intotdeauna cu eval explicite. sunt situatii cand atitudinile de tip intergroup,
vizavi de membrii grupului nostru, alte gr -> eval directe difera adesea de cele indirecte.
test bazat pe o sarcina de decizie lexicala. part li se cere sa decida daca sirul de caractere
prezentat pe ecran e un cuv cu sens sau nu. structura e : avem o amorsa, apoi tinta atitudini
si apoi un cuv care este sursa deciziei lexicale. avem astfel de asocieri, ex, amorsa-
>ciocolata, obiect care de cele mai multe ori e eval poz, si practic cum stabilim magnitudinea
atitudinii poz fata de un obiect->comparam acest timp de rasp pt cele doua situatii in care e
clar ca avem un tip eval poz fata de ciocolata si cealalta amorsa. daca este diferenta mare
intre raspuns reflecta diferenta in pozitivitatea atitudinii fata de a doua amorsa. un indice imp
in acest test este cel de facilitare care reflecta dif intre o tinta pe care dorim sa o eval si o
asociere de referinta pe care stim ca participantii o eval fie intr-o maniere poz or neg. practic,
acest tip de eval este o eval indirecta care raporteaza timpul de reactie pt tintele pe care
dorim sa le eval cu un sist de referinta cu un timp de reactie de baza pt o asociere pe care
stim ca are caracter poz(in ex dat). acest tip de eval a fost destul de influent in eval
stereotipurilor implicite si a atitudinilor fata de sine.

Atitudini implicite
-“Mă admir ... şi nu ştiu de ce ....” condiţionarea subliminală a stimei de sine (Dijksterhuis,
2004)
-Sarcină de decizie lexicală modificată
- Lotul experimental: “EU” prezentat pt 17 ms, urmat de:
-> 50% probe: atribute pozitive (e.g. bun, sincer, onest, deştept, puternic)
->50% probe: cuvinte fără sens
- Lotul de control: “EU” prezentat pt 17 ms, urmat de:
-> 50% probe: cuvinte uzuale (e.g. bicicletă, scaun)
->50% probe: cuvinte fără sens
- Rezultate: creşterea stimei de sine şi a imunităţii la eşec pt grupul experimental

Dijksterhuis, A. (2004). I like myself but I don't know why: enhancing implicit self- esteem by
subliminal evaluative conditioning. Journal of Personality and Social Psychology, 86(2), 345.

studiu axat pe asocierea implicita intre at cu caract poz si rep despre noi insine. ei au folosit
o procedura adaptata astfel incat s-a manipulat expunerea spre atribute cu caract poz si
constructul central “eu”. lotului exp i s-au prez cuv “eu” urmat de atribute pozitive, iar intr-una
din momentele de eval li s-au prez cuv fara sens. pt lotul de control li s-au prezentat prima
data conceptul de sine “eu” urmat de cuv uzuale fara popularitate afectiva clara si in a doua
parte cuv fara sens. avem conditionare implicita, participantii nu sunt constienti ca li se
prezinta astfel de atribute legate in mod clar de sine si prin aceasta expunere repetata a
conceptului de sine cu atr cu caract poz intareste pozitivitatea rep de sine, legatura dintre
rep de sine si polul evaluativ pozitivi. ce se observa in urma procedurii de conditionare
subliminala->cresterea significativa a stimei de sine si imunitatii la esec pt gr experimental.

Natura duală a atitudinilor – dual system models of information processing

-Sistemul cognitiv uman are o natură duală:
->Sistemul 1 – vechi, procesari automare, resurse computaţionale substanţiale, asociativ,
contextual
->Sistemul 2 – nou, procesări controlate, resurse computaţionale limitate, abstract, bazat pe
reguli ( dezvoltat mai recent, avem procesari mai complexe. sist care necesita resursew
computationale substantiale, are la baza o organizare logicas a procesarilor informationale|)
Atitudinile au și ele o natură duală (implicită și explicită)

manifestarea externa(a2) e complet diferita de cea evaluata implicit-> exista un grad de dif
intre ceea ce e dictat de sist 1 si ce e manifestat. dif data de practici,norme, reguli sociale
care guverneaza rel soc. practic, sis 2 care e mai complex, interfereaza cu manifestarea
reala a atitudinii adanci cu caracter asociativ care este derivata din functionarea sistemului
1.

sis 1 scoate in evidenta atitudini implicite care sunt activate si utilizate automat (apare stimul,
automat apare o reactivitate atitudinala fata de acel stimul). atitudinile mai elaborate sunt
dictate de o procesare mai controlata. cele doua sist nu sunt complet independente, cele
doua forme de procesare pot influenta performanta in cele doua forme de evaluare. ce avem
in acest context in ceea ce priv eval atitudnilor e intotdeaua o combinatie intre cele doua
forme de procesare.
de retinut natura duala a atitudinilor, avem met directe si indirecte de eval, retineti dif de tipul
de reactie din IAT ca si mod de evaluare a naturii evaluative a atitudinilor si retineti si faptul
ca in eval avem intotdeauna o combinatie intre proc automate si controlate.

avem aici cateva tipuri de atitudi, cu roz e corelatia intre gemeni monozigoti si cu albastru
intre cei dizigoti. avem in mod clar un determinism genetic in maj atitudinilor din tabel. e imp
sa intelegem acest determinism genetic pt contextul mai aplicativ.

Formarea atitudinilor (2)

-Formarea atitudinilor prin condiţionare directă - Staats (1975) expunerea numelui a şase
naţionalităţi pe un ecran, in mod aleatoriu urmată de prezentarea unor cuvinte cu conotaţie
pozitivă sau negativă – formarea unor atitudini consonante cu valenţa cuvintelor prezentate

ex: hartuire sexuala la munca-> ajungi sa asociezi contextul neutru de la job cu stimulul neg
care genereaza reactii afective neg. contextul neutru devine incarcat negativ prin prisma
actiunii traumatice de la locul de munca. alte ex:pers martori la accidente de munca care
starnesc reactii emotionale negative. aceste incidente genereaza un context emotional
negativ determinat de fapt de un alt stimul.
studiul lui Staat-> construieste atitudini despre 6 nationalitati pe care el le prezinta asociate
fie cu cuv poz/neg. aceasta nuantare afectiva generata prin asociere determina atitudinea
finala prin care part o dezv vizavi de cele 6 nationalitati. avem o modalitate directa prin care
putem sa stabilim faptul ca aceste atitudini se formeaza prin cond directa. practic, stimului
neconditional e asoc cu starea em neg care il nuanteaza in mod neg, ajungem sa construim
o atitudine despre o tara/ grup tinta social fara sa fi avut interactiuni clare cu acestea, doar
prin prisma unor asocieri directe. acest studiu reflecta usurinta cu care ne putem dezv
atitudini si prejudecati asupra unor tinte soc cu care nu am interactionat. acest lucru e imp
deoarece pot conduce la relatii intergroup disfunctionale doar pe baza unor asoc la nivel
teoretic(ex, vorbitul cu prietenii).

Formarea atitudinilor(3)
-Formarea atitudinilor prin conditionare operanta

-Formarea atitudinilor prin condiționare vicariantă (observarea comportamentelor sociale și

ale consecințelor acestora conduce la formarea atitudinilor) de ex, atitudini politice
dezvoltate in fam-> ex: ai interactiuni cu bunicii care au fie o persp liberala clara fie una
social-democratica .
Funcţiile atitudinilor

-funcţii motivaţionale - atitudinile sunt văzute drept mecanisme de apărare a eului (Katz,
1967); permit exprimarea valorilor individuale (funcţie egosintonică)
-funcţiile cognitive - permit ordonarea şi organizarea lumii sociale, ghidează procesările
informaţionale, permit categorizarea stimulilor sociali prin inferarea caracteristicilor cognitive,
afective şi comportamentale
au functie motivationala, rol de autoreglare si prezentare in interactiunile cu ceilalti. au
functie de cunoastere, cognitiva pt ca ne permit organizarea unei realitati ambigue,
hipercomplexe, intr-o maniera cu sens.avem structuri atitudinale care se org coerent pe
baza congruentei dintre perceptii. aceste atitudini au si rol in procesarea informatiei pe care
o primim in mediul social, ne pozitioneaza in rel cu mediul operational cu care operam si
ghidand aceste procesari informationale ne permit organziarea realitatii.
au construit un model care testa gruparea tendintelor evaluative in viata si (...)
aceasta tendinta generica de a fi fericiti e compusa de diferite aspecte ale diferitelor domenii
ale vietii, deci practic fericirea ar fi o rezultanta a tendintei noastre de a evalua intr-o maniera
ft pozitiva ce se intampla la serviciu, fizic cu sanatatea noastra, in context financiar. practic,
in acest context au utilizat acest argument al functiei de cunoastere a atitudnilor pt a
organiza perspectiva aceasta fragmentata pe domenii care apoi converge spre tendinta
generala de a ne evalua pozitiv propria existenta. au evaluat in 2009 nivelul de educatie
dupa care a evaluat o serie de comp specifice legate de mai multe lucruri(ultima bulina).
in acest context satisfactia financiara e cel mai important predictor al fericirii. acest studiu
reflecta legatura intre comportamentele pe care le realizam, comp de invatare, care
determina angajarea optima in diferite tipuri de activitati pe domenii specifice care au de-a
face cu diferite comp care structureaza atitudini care prezic aceasta evaluare generica
pozitiva a propriei vieti.

Ajzen spune ca atitudinile infl comp prin intentiile comportamentale, dar dincolo de atitudni
vorbim despre alte doua comp care stau in spatele intentiei noastre comp si anume normele
subiective si controlul perceput. dupa cum spuneam, atitudinile sunt perspectiva evaluativa
vizavi de o agenda(ex, agenda ecologista). normele subiective apar in sist cog, sunt
perceptiile mele despre ce cred ca este bine sa faci, sa crezi, ce cred cei din jurul meu, care
e perceptia lor despre agenda ecologista. controlul comp perceput se refera la masura in
care sunt capabil, gasesc ca este usor sa ma angajez intr-un comportament care sa sustina
miscare ecologista. toate acestea 3 prezic in primul rand intentia comp care mai apoi
conduce in angajarea in comp specifice
cele mai dificil de inteles pt ca sunt evaluari pe care le avem stocate in propriul sist cog, dar
sunt eval despre ceilalti, ex: role model, parintii nostri, prieteni. poze: modalitati de exprimare
a unor norme subiective care sunt manipulate in aceste campanii pro/con fumat.

studiu metaanalitic care integreaza rez raportate in 35 studii in care se estimeaza efectul
celor 3 dimensiuni asupra intentiei de a fuma. norma subiectiva este cea mai importanta in
angajarea comp de fumat. efectul separat, cand covariatiile sunt luate in calcul, reflecta o
imp substantiala a normelor subiective pt comp de fumat in particular. nu putem face
generalizari asupra cat de predictiva este fiecare dimensiune. (?)
au aplicat teoria comp planificat (cele 3 elemente in bold->predictori pt intentiile comp de
protectie: mec de izolare soc, igiena, specificate pt prima data in martie 2020). dar, dincolo
de cele 3 comp au introdus si emotiile neg. em neg sunt marele absent al teoriei comp
planificat, ele sunt oarecum incluse in natura neg a atitudinilor, dar ei au considerat ca e imp
sa separe comp evaluativa de em neg. ce au aflat in rel cu teoria comp planificat este ca
atitudinile, em si comp sunt singurii predictivi a comp de protectie, iar normele subiective nu
sunt semnificative(??)

apoi s-au gandit in ce masura cele doua tipuri de surse de info se angajeaza în generarea
atitudinilor legate de pandemie si masuri de protectie(?) cu cat mai mult erau expusi la info
generale de covid cu atat mai negativi eram. pers expuse la mesajele umoristice din social
media in mare masura, rel dintre expunerea la info generale si neg atitudinilor este mai
redusa. ei au argumentat ca atât em neg in sine conduc spre comp protective doar în
condițiile in care part percep ca e usor sa pastrezi normele de igiena. gradul de control comp
perceput difera de la un grup populational la altul. pers cu control perceput redus au o
tendinta mai redusa de a se proteja in rel cu covid.

curs 10 29.04.2021

Lewin și schimbarea atitudinală:

A comparat eficiența a 2 metode de schimbare a atitudinilor privind alimentația sănătoasă :
-Curs vs Discuții de grup
-Participanți: femei casnice în contextul celui de-al doilea RM
-Schimbarea atitudinală mai accentuată la grupul implicat în discuţii
-Teoria câmpului social : B = ƒ(P, E)

Se incearca rationalizarea consumului casnic si educarea populatiei spre utilizarea unor

alimente mai sanatoase si oarecum evitarea pierderilor si irosirii resurselor de hrana.
Aceasta este sarcina pe care o primeste Lewin, sa gaseasca modalitati de educare a
populatiei pt a dezv un stil alimentar mai sanatos si putin costisitor. Tinta lui Lewin nu e pop
in general ci se adreseaza femeilor casnice. Se decide sa compare doua modalitati de
interventie pt schimbarea atitudinilor si adaugarea unora mai sanatoase, care rep fie
prezentarea avantajelor unei alim sanatoase in cadrul cursurilor (expunerilor libere la care se
supun femeile implicate in acest subiect) sau discutarea in grupuri mici avantajele unei alim
sanatoase. Argumentul lui Lewin este ca aceste doua modalitati de transm a info creeaza
doua tipuri de comp social, nediferentiat (unde un om de stiinta vine si prezinta publicului
avantajele, fortele persuasive sunt relativ slabe) si unul mai puternic cu persuasiuni mai
persuasive (cand e un gr mic unde discuta idei, se redirectioneaza discutia pt a se discuta
avantajele unei alim sanatoase). Cea mai buna a fost varianta cu grupul mic.
In acest context, Lewin pune laolalta aceasta formula care explica comp indivizilor. Comp
este o functie a interactiunii dinamice intre personalitate(P) si context, mediu (E). In acest
context, mediul este un ansamblu de forte creat de prezenta imaginara sau reala a celorlalti
care nuanteaza tendintele comportamentale asociate cu personalitatea.Tendintele comp
inradacinate in trasaturile cu caracter social(extroversiune, introversiune, agreabilitate) sunt
modulate de contextul social si de fortele active din contextul soc in care operam.

Lewin și schimbarea planificată

-Teoria schimbării planificate in sisteme sociale
-3 pași
-Unfreezing – ”challenge the status quo” destabilizarea comportamentului curent, frica de
schimbare
-Moving – tranziția spre starea dezirabilă
-Refreezing – restabilizarea sistemului (atitudinal/social)

In acest context, Lewin extinde aceasta idee de schimbare atitudinala spre un concept care
a infl mult literatura moderna in domeniul schimbarii organizationale, si el vine cu aceasta
teorie a schimbarii planificate si are aceasta afirmatie emblematica “cel mai bun mod prin
care putem intelege un sistem este sa incercam sa il schimbam”. Lewin vine cu 3 pasi in
aceasta incercare. Prima etapa e cea de dezghet, trb sa incercam sa scoatem sistemul
social din echilibrul sau functional, sa provocam starea normala de functionare a sistemului,
sa destabilizam sist soc in ansamblu. Aceasta stare e adesea marcata de o stare de
anxietate generata de teama de nou, de a face lucrurile altfel, de a iesi din zona de comfort.
Un aspect imp in schimbarea atitudinala este invingerea acestei teme de schimbare. In ft
multe studii de schimbare organizationala se vb de incercarea de a schimba org sociala in
grupuri si vin adesea cu aceasta teama de nou si rezistenta de schimbare(?). Daca
impingem sist dincolo de aceasta teama de nou putem genera o stare sistemica noua,
dezirabila, o modalitate noua de functionare a sistemului. Apare noua etapa finala de
restabilizare sistemica care dpdv atitudinal, a structurii de roluri, sist e restabilizat si readus
intr-o stare de functionare marcata de echilibru. Aceste aspecte sunt extrem de imp pt
schimbarea atitudinala in general dar si pt schimbarea organizationala in ansamblu.
Exemplu: un proces de schimbare org prin care trece o companie de asigurari in olanda pe
parcursul anilor 90. o companie mare dar care are o performanta redusa, un grad de
inovativitate relativ redus, in general copiaza tipuri de servicii a altor companii de asigurari.
Managementul decide ca ar trb sa se schimbe acest mod de functionare si ca firma sa
castige un avantaj strategic si o pozitie mai buna pe piata. Cheama o firma de consultanta
organizationala, vor sa schimbe structura org si sa sporeasca competitivitatea sistemului,
vor sa fie inovativi. Compania incepe prin procesul de diagnoza in care se identifica starea
de functionare a sist si se descopera aceasta ierarhia ft inalta pe care o are org,
managementul/sefii sunt ft departe dpdv a structurii soc fata de cei care fac de fapt munca si
interact cu clientii. Au identificat 12 niveluri ierarhice, informatia pe care agentii de asigurari o
au din piata, de la clienti aproape niciodata nu ajungea la cei ce iau decizii deoarece era
filtrata prin aceste multe niveluri. Au propus sa schimbe comunicarea intre agentii de
asigurare si cei care iau deciziile strategice, sa reduca filtrele ierarhice. Practic, consultanti
au descoperit o stare dezirabila a sistemului-> aceasta comunicare eficienta. S-a operat la
schimbarea practicilor manageriale, structurii organizationale, s-au concediat multi
manageri. In starea de unfreezing in care s-a provocat modul de functionare normal a sist au
fost realizate interviuri cu toti angajatii si li s-au comunicat viziunea de schimbare org si sa isi
exprime parerea despre ea. Cei care au fost deacord au ramas iar ceilalti au fost concediati
pt a reduce frica sistemica de schimbare, au pastrat doar persoanele dispuse de schimbare.
Angajații erau reticenti fata de managementul de top, adaptase anumite atitudini retrase fata
de management din cauza ca era o diferenta si o distinctie sociala intre nivelurile de
ierarhie(managerii de top aveau lift special sa ajunga la etajul unde doar ei erau?). Au
schimbat acest lucru, au schimbat compania, birourile managerilor erau plasate la et 1 in
jurul salilor de conferinte->ii forteaza pe angajati sa tranziteze aceste spatii unde ii vad pe
manageri mereu cand merg la conferinte mari, managerii ajung sa fie vizibili, prezenti
(management by presence).

Heider – teoria echilibrului cognitiv (Balance Theory - 1958)

Suntem motivați să menținem o stare de consistență cognitivă în percepția socială (P=focal

individual, O=person, object, issue, X=object or individual)
-my friend’s friend is my friend
-my friend’s enemy is my enemy
-my enemy’s friend is my enemy
-my enemy’s enemy is my friend
Tindem să formăm triade perceptuale echilibrate
Echilibru: (+&+&+=+ SAU -&-&+=+)
Dezechilibru : -&+&+=-
Ideea de baza(?): Sistemul cognitiv uman este motivat, impins natural spre a genera si
mentine o stare de echilibru cognitiv, o stare de consistenta cognitiva. Heider spune ca in
mintea noastra operam cu o multime de cognitii cu caracter evaluativ, atitudini, care adesea
pot fi org in triade ca in figura, P O X. Daca ne referim la varianta cea mai cunoscuta a
teoriei echi cog ea se refera la perceptia sociala. Practic, in locatiile albastre sunt doua
persoane (o,x) si vorbim despre atitudinea pers tinta(p) fata de persoana o si pers x. Aceste
stari cognitive, perceptia pe care o am despre doua pers diferite se inchide intr-o maniera
echilibrata. Deci, pot sa am o eval poz/neg (poate fi si neutra) despre o si x. Daca sunt
pozitive ambele, heider spune ca aceasta triada perceptuala trb sa se inchida in maniera
armonioasa: daca sunt prieten cu o si x atunci prob si o si x sunt prieteni. Avem aceasta
tendinta in sist cog de a inchide trade intr-o maniera echilibrata.(my friend’s friend is my
friend). Daca avem o rel poz intre o si x, triada se poate inchide echilibrat daca si fata de o si
fata de x avem o evaluare negativa(my enemy’s friend is my enemy). Triadele nu pot fi
inchise in maniera dezechilibrata. heider spune ca atunci cand aceasta stare de echilibru
dispare, descopar ca un prieten e prieten si cu o pers cu care am o rel negativa, aceasta
triada dezechilibrata nu se poate mentine mult timp in mintea mea-> fie declar dusman si
prietenul care m-a tradat fie ma imprietenesc cu dusmanul. in general e mai usor prima, sa
transf o rel poz in una neg.)
Deci, versiunea cea mai cunoscuta a acestei teorii este cea a perceptiei sociale, situatia
cand avem doua tinte, fie indivizi fie grupuri sau chiar evenimente(ex:pandemia) si obiecte
sociale(in religie, obiecte de cult de ex artefacte religioase).

Teoria congruentei cognitive

Teoria congruentei cognitive; Osgood&Tannenbaum(1955)
-Evaluarea atitudinilor cu diferentiator semantic-plaseaza atitudinile intr-un spatiu evaluativ
(spatiu reprezentational in care se poate determina congruenta sau incongruenta atitudinala)
-Congruenta atitudinala=persoana are atitudini similare prim=vind o sursa si un
eveniment/obiect - e o stare stabila
-Incongruenta atitudinala=persoana are atitudini disimilare privind o sursa si un
eveniment/obiect - este o stare instabila

Vine cu o abordare mai specifica vizand discrepanta cognitiva(?), incearca sa inteleaga mai
bine ce inseamna atitudini incongruente. Teoria porneste de la utilizarea diferentiatorului
semantic in evaluarea atitudinilor (grila de evaluare cu doua poluri). Ei propun doua stari in
care atitudini fata de tinte diferite pot sa coexiste in sist. cog. Ei descriu o stare de
congurenta atitudiniala in care pers are atitudini similare, e o stare stabila, iar incongruenta
atitudinilor descrie acea situatie in care pers detine atitudini disimilare privind tinta evaluari si
e instabila, suntem motivati sa o rezolvam.
O ilustrare pt figura:
Congruenta cognitiva- sursa&obiect
“In this simplest of states in which human thinking operates, sources we like should always
sponsor ideas we like and denounce ideas we are against, and vice versa”(Osgood &
Tannenbaum, 1855 p.44)

cea mai simpla stare de congruenta in care putem opera: surse pe care noi le apreciem
sustin idei la care si noi tinem si resping/denunta idei pe care nu le sustinem si pe care le
respingem. Avem o situatie din contextul politic actual: presupunem ca “eu” am o atitudine ft
poz de doamna Sosoaca, valorizez sursa de info, si vad pe internet ca dna sosoaca sustine
sa nu vaccineze copii, iar eu consider aceasi chestie, practic traim intr-o stare de echilibru
cognitiv absolut. Dar ce se intampla daca vad ca dna sosoaca iese public si sustine
vaccinarea impotriva covid: aprecierea pt dna sosoaca s-a mentinut pozitiva, atitudinea mea
asupra vaccinarii s-a mentinut negativa, dar dintr-o data sursa mea de incredere iese si
spune ca ar trb sa ma vaccinez-> stare de incongruenta cognitiva, instabila, nu pot mentine
aceasta triada dezechilibrata ft mult timp, sunt motivat sa o rezolv.

Teoria congruentei cognitive; Osgood&Tannenbaum(1955)

-Atitudinile relationate(prin asertiuni de tip asociativ+sau disociativ-) cu aceasi tinta au

tendinta de a se schimba impreuna
-principiul congruentei cognitive:changes in evaluation are always in the direction of
increased congruity with the existing frame of reference
Principii de schimbare atitudinala:
-congruenta intre atitudini asociate prin asertiuni reflecta diferenta de polarizare a
reprezentarii acestora in spatiul evaluativ(dif semantic)
-presiunea spre congruenta este proportionala cu diferenta evaluativa intre atitudini
-presiunea spre schimbare atitudinala este determinata de gradul de polarizare al atitudinilor
asociate prin asertiuni

Avem atitudini multe si mintea noastra poate opera cu continuturi atitudinale absolut opuse.
Ex: in atropologie adesea se mentioneaza aceatsa atitudine pozitiva fata de morti, si pe de
alta parte exista teama de morti. Aceste doua seturi sunt absolut opuse dar coexista. Multe
dintre aceste atitudini coexista pana in momentul in care ceva din discursul social, din actele
de comunicare, observatiile sociale pe care le facem, le leaga. In ex cu sosoaca, cele doua
tinte atitudinale au fost legate de o asertiune. Asertiune pozitiva-> sursa iese si spune cv
pozitiv fata de tinta, sau spune cv care provoaca disonanta(?)
Principiul congruentei spune ca schimbarile din spatiul cog atitudinal se intampla astfel incat
sa sporeasca congruenta atitudinala cu cadrul de referinta.
Imaginati-va ca sunteti aderenti a unui partid politic(mic, nu se poate angaja singur in a
guverna tara), dar partidul politic pe care il votati realizeaza coalitii politice cand cu stanga
cand cu dreapta. Practic, avem o sursa evaluata pozitiv si o serie de nuante politice
nuantate de persp de stanga/dreapta despre care putem avea anumite atitudini. Noi
ramanem angrenati in acest context politic deoarece suntem membri activi in com. Cum se
produce schimbarea atitudinala?-> aderenta la acest grup politic sterge nuantarea
ideologica, altfel nu ne putem pastra echilibru cognitiv fata de aceste aliante. Ajungem intr-o
constelatie cog unde ideologia de partid sterge ideologia politica.

Teoria disonantei cognitive

Disonanta cognitiva = conflictul psihologic care rezultă din activarea simultană a două sau
mai multe cogniţii incompatibile
Aronson (1992) – teoria DC este cea mai importantă teorie în PS
disconfort ----->motivatia de a reduce disonanta:
-căutarea selectivă a informaţiei congruente cu cogniţia (informaţia nu există)
-orientarea selectivă a atenţiei către informaţia congruentă (informaţia există) petrecem mai
mult timp pentru procesarea informaţiilor care ne confirmă alegerile decât a celor care o
infirmă
- prin interpretarea selectivă a informaţiei atitudinile influenţează percepţia evenimentelor pe
care le observăm
Se centreaza pe procesul prin care se restabileste echilibrul. Festinger spune ca
incongruenta congnitiva genereaza o stare de conflict psihologic, o stare em neg care are un
efect motivational-> suntem motivati sa reducem aceasta stare de disconfort. Deci motivatia
nu e sa reduci disonanta cog, ci starea de disconfort, un aspect ft imp introdus de Festinger.
Cum?-> cautam selectiv informatii care sa sustina una dintre cognitii, daca info nu exista ne
putem angaja sa producem info; orientarea selectiva catre info pe care le primim care sunt
congruente cu una dintre cognitii; procesare mai in adancime a info care sunt congruente cu
un set cog si ignorarea/procesarea superficiala a info asociata cu setul cog opus.

Disonanţa cognitivă - Festinger & Carlsmith în 1959

-Subiecţilor li se cere să realizeze o sarcină plictisitoare (să înfăşoare şi să desfăşoare un
mosor de aţă, să umple şi să golească o cutie cu monezi) timp de o oră, apoi erau rugaţi să-l
ajute pe experimentator
-Li se spunea că asistentul cercetătorului este indisponibil şi că acesta avea nevoie de ajutor
pentru a-i comunica următorului participant că experimentul este interesant
-În schimbul acestei sarcini, el primea fie 20 de dolari, fie un dolar
Avem evaluarea fiecarui part ca a facut o sarcine plictisitoare, apoi eval ca trb sa spuna ca a
fost interesanta, si apoi li se ofera o recompensa mica/mare. Intentia acestei recompense
este sa genereze stare de disonanta. Disonanta maxima este pt grupul care primeste 1 dolar
pt ca este situatia in care efortul de restructurare cognitiva e mai mare decat situatia cu 20
dolari. Practic, cei 20 dolari justifica comp pe care l-ai facut si disonanta cog e redusa de
acest stimul si nu ataca evaluarea initiala pe care o ai. Motivatia de a rezolva disonanta e
mai mare cand disonanta e mai mare. Ne asteptam ca part cu 1 dolar sa aiba o atitudine mai
pozitiva pt ca depun un efort mai mare pt a rezolva disonanta, a restructura evaluarea
despre sarcina.

Disonanţa cognitivă - rezultate

-Participanților li se cere să evalueze experimentul pe trei dimensiuni: cât de plăcută fusese
sarcina anterioară (pe o scală de la –5 la +5), importanţa ştiinţifică a experimentului (de la 0
la 10) şi dorinţa de a participa la experimente viitoare (de la –5 la +5).

Dincolo de aceasta restructurare cog, acest exp a lui Festinger reflecta si o alta tendinta
extrem de imp in disonanta cog si anume de a reduce norma/gandirea la comportament. E o
tendinta generala umana, ex: dependenta de fumat. Comp in sine se suprapune peste o
serie de cog ca fumatul e nesanatos, cognitii in permanenta nuantate prin prisma
comportamentului. Practic, e ft greu sa schimbam comp de tipul adictiei doar printr-o
schimbare cognitiva deoarece tendinta generala e de a reduce norma la comp.

Teoria disonantei cognitive

-disonanta cognitiva=D/(D+C)
D=suma cognitiilor disonante cu o cognitie tinta (ajustare pentru importanta/relevanta
personala)
C=suma cognitiilor consonante cu o cognitie tinta(ajustare pentru importanta/relevanta
personala)
-disonanta angajeaza efort cognitiv pentru a reduce diferenta dintre cognitii
Acest raport reflecta proportia de disonanta intr-un set cognitiv activat la un moment dat.

Paradigme in studiul DC
-decizii libere (free choice, Brehm, 1956)
-complianta indusa(induced compliance- Festinger&Carlsmith, 1959)
-justificarea efortului(effort justification-Aronson&Mills, 1959)

Decizie & disonanta

-2 grupuri: experimental (participanti informati ca vor participa in evaluarea unor produse
electrocasnice– la final vor primi unul la alegere) & de control (li se ofera un produs fara sa li
se ofere posibilitatea de a decide)
-Diferentierea intre produse, mult mai mare pentru grupul experimental (reducerea
disonantei prin accentuarea diferentelor in etapa post-sarcina)
-Evaluarea produselor- consonanta cu alegerile
Cei care au libertatea de a alege diferentiaza mai bine intre produse decat cei din lotul de
control. Practic, alegerea in sine produce aceasta diferentiere intre produse si favorizeaza
mult mai mult produsul ales in comparatie cu celalalte produse evaluate. Evaluarea
produsului este consonanta cu alegerea, reflecta alegerea facuta.

Effort & disonanta

-3 conditii experimentale (discutii cu tenta sexuala):
Mild embarrassment
Severe embarrassment
No embarrassment (angajarea in discutii plictisitoare despre sexualitatea la animale
inferioare)
-Sarcina: evaluarea unei discutii (plictisitoare) despre sexualitatea la animalele inferioare
-Severe embarrassment = cele mai pozitive evaluari, urmata de mild embarrassment
Efortul de a trece peste em pe care le ai si de a te angaja in discutie evalueaza masura in
care privesti situatia, masura in care o eval ca pozitiva. Daca depui mult efort de a trece
peste prejudecati/situatii neplacute generate de discutiile cu conotatie sexuala ajungi sa
evaluezi situatia mult mai pozitiv. Acest tip de design este folosit cu mare succes in situatiile
in care pentru apartenenta la grup, candidatilor li se cere sa faca anumite comp injositoare.

Asumpţii ale disonanţei cognitive

-majoritatea cognitiilor, considerate in perechi, pot fi relevante sau nerelevante una pt
cealalta
-2 cognitii relevante una pt cealalta pot fi consonante (=pot fi deduse una din cealalta) sau
disonante (=reversul uneia poate fi dedus din cealalta)
-cu cat e mai mare magnitudinea disonantei, cu atat e mai mare presiunea pt reducerea ei
Cel mai imp predictor este sentimentul de vinovatie. Aceasta rezolvare a conflictului cog, a
disonantei cog, este de fapt angrenata in sentimentul de vinovatie pe care il resimti in
momentul in care trb sa le comunici celorlalti ca a fost o sarcina interesanta(sa ii minti).
Sentimentul de vinovatie asupra comp tau te conduce sa iti restructurezi cognitiile despre
sarcina.

curs 11: recapitulare

perspectiva individualista in cs (perspectiva agentului ce caută consistenţa internă şi
echilibrul cognitiv, teoria asimetriei cognitive; persp omului de stiinta naiv), persp colectivista
in cs,teoria echilibrului cognitiv (heider), teoria congruentei cognitive(Osgood&Tannenbaum),
teoria disonantei cognitive, teoria schemelor cognitive sociale, teoria nodului central

curs 12:stereotipuri

Stereotipuri
-Termenul de “stereotip” derivă din termenii greceşti “stereos” care se traduce prin formă sau
solid şi “typos” care înseamnă formarea unei impresii, tipologie sau model
-În ştiinţele sociale a fost introdus în anul 1922 de către Walter Lippman pentru a denumi
imaginile mintale prin intermediul cărora realizăm judecăţile sociale şi filtrăm realitatea
socială

Stereotipuri- definitii

“... o impresie fixă care concordă puţin cu realitatea căreia i se adresează şi care se
constituie în primul rând prin definire şi abia apoi prin observaţie” (Katz & Braly, 1935).
“... o convingere (credinţă) exagerată asociată unei categorii (sociale)” (Allport, 1954).
“... un răspuns categoric prin care se inferează membrului unei categorii, toate atributele prin
care se defineşte categoria respectivă” (Secord, 1959).
“... un set de credinţe (convingeri) referitoare la caracteristicile unor persoane care se
constituie într-o categorie socială” (Ashmore & DeBoca, 1981).
“... o structură cognitivă formată din cunoştinţele, credinţele, convingerile şi expectanţele
unei persoane în legatură cu un grup” (Hamilton & Trolier, 1986).
“... cogniţiile şi expectanţele referitoare la caracteristicile membrilor unei categorii sociale
care îi sunt atribuite simplu pe baza apartenenţei la respectivul grup (categorie)” (Weber &
Crocker, 1983).

-cogniţii (credinţe, expectanţe şi convingeri) referitoare la caracteristicile, atributele şi

comportamentele specifice membrilor unei categorii sociale. Aceste cogniţii sunt organizate
adesea în teorii coerente. Prin intermediul lor, pe de o parte se explică asocierea anumitor
atribute la respectiva categorie, iar pe de altă parte se stabilesc condiţiile în care
reprezentările stereotipale sunt activate şi eventual modificate (Hilton & Hippel, 1986). cea
mai succinta si complexa prezentare a stereotipurilor pornind de la continut, la organizare

Reprezentarea stereotipurilor în sistemul cognitiv

-Reprezentarea stereotipurilor ca prototip (reprezentare abstractă vs exemplar real)

-Reţele asociative – stereotipuri implicite (Greenwald et al, 2002)
-Reţele radiale – stereotipuri şi prejudecăţi (Stephan & Stephan, 1996)

Stereotipuri ca prototip

Ca şi în studiile de categorizare realizate pentru cunoştinţele generale (Rosch, 1978), acest

model al stereotipurtilor ca prototip are două accepţiuni:
-prototipul este considerat o reprezentare abstractă a caractersticilor unei categorii sociale
este ft posibil sa nu ai un element real, o pers, care sa se potriveasca perfect cu rep
abstracta a gr social in cauza.
-prototipul se referă la un exemplar real al categoriei care are cea mai mare valoare de
prototipicalitate pentru aceasta

Stereotipurile ca reprezentare abstractă

-stereotipul este de fapt o medie a caracteristicilor similare ale membrilor unei categorii
sociale, o reprezentare abstractă în care nici una dintre caracteristici nu are o valoare
definitorie
-individul va fi categorizat în conformitate cu stereotipul al cărei reprezentare este cea mai
similară cu trăsăturile persoanei ţintă (Hamilton & Sherman,1994; Hilton & Von Hippel, 1996)

Limite ale reprezentării abstracte

-nu ia în considerare variabilitatea interpersonală din cadrul grupului social reprezentat
-model este bazat pe asumpţia că operăm atât cu categorii bazale cât şi cu subcategorii ale
acestora – cercetări sistematice arată că avem tendinţa de a opera aproape invariabil cu trei
categorizări: referitoare la etnie, la sex şi vârstă(Bower & Karlim, 1974; Brewer, 1988)
automat, caract o pers pe care o intalnim in aceste 3 categ, etnie,sex,varsta. aceste 3
atribute sunt atribute usor vizibile, iar din cauza ca sunt asa evidente ne impune sa facem
rpd aceste categorizari. in categ in functie de sex exista subcategorii legate de aparenta
(culoarea parului etc)- procesare rafinata in subcategorii care nu e explicat de acest model
abstract
-nu explică impactul pe care îl are exemplarul real al unei categorii asupra procesărilor
informaţionale ulterioare - judecăţile sociale pentru situaţii pentru care nu există reprezentări
stereotipale anterioare se bazează pe utilizarea exemplarelor reale ca bază pentru
categorizare (Lewicki, 1985; Smith & Zarate, 1990; Hamilton & Sherman, 1994).

Stereotipul ca exemplar real

-atributele categoriilor sociale nu sunt reprezentate într-o formă abstractă ci sub forma unor
exemplare reale ale categoriei- spre exemplu stereotipul referitor la calităţile atletice ale
afroamericanilor se reprezintă sub forma exemplarelor reale ale respectivei categorii
(Michael Jordan, Carl Lewis)

Limite ale modelului exemplarului real

-învăţarea socială a reprezentărilor categoriale nu poate fi explicată prin intermediul acestui
model teoretic
-toate aceste exemplare care sunt activate şi au valoare prototipică pentru o categorie dată,
trebuie integrate prin prisma unei teorii ft adesea aceste exemplare prototipice pot fi asoc cu
valente evaluative diferite. putem avea evaluari predominant negative cu o persoana pe care
o cunoastem, dar avem un artist preferat care face parte din acelasi grup.
-nu explica eficienţa procesării – activarea exemplarelor se realizează automat, implicit şi nu
necesită resurse computaţionale însemnate realizându-se într-un interval scurt de timp
(Nosofsky, 1987; Smith, 1990)

Stereotipuri ca reţele asociative

-stereotipurile sunt cunoştinţe care nu pot fi identificate prin introspecţie, achiziţionate
datorită experienţei (şi în special a interacţiunilor sociale) care mediază atribuirea unor
calităţi, sau caracteristici membrilor unei categorii sociale (Greenwald & Banaji, 1996)
greenwald si banaji sunt preocupati de natura implicita a stereotipurilor. modul in care
definesc stereotipurile aduce in prim plan acest caracter impliciti si activare automata. “nu
pot fi iden prin introspectie”- chair daca declaram ca nu avem stereotipuri, deoarece ne-am
angajat in proces de introspectie lung unde am ajuns la decizia ca suntem bias-free, dar
greenwald spune ca nu putem avea acces la rep profunde din sist cog prin introspectie.
“caracter asociativ”- sunt dezv pe parcursul experientei, invatarea experientiala are acest
caract asociativ-, asocierile repetate genereaza reflexii in sist cog care sunt conectate,
interactiunea mea repetata cu membrii unui gr social se reflecta in sist cog prin asoc cu
constructe la care sunt expus. aceste rep de tip stereotipal influenteaza procesarile top-
down, infl modul in care prelucram/atribuim intentii comportamentale unor membrii din categ
soc diferite.; stereotipurile sunt implicite, asociative si explica reactiile comp si modul in care
generam aceasta organizare a lumii soc in care ne aflam.
-Crosby, Bromley & Saxe (1980) că evaluând stereotipurile rasiale prin intermediul unor
metode indirecte, incidenţa acestor stereotipuri este semnificativ mai ridicată decât cea
evidenţiată prin intermediul metodelor de evaluare explicite – stereotipurile sunt reprezentări
implicite ex: intr-un context experimental se eval atitudinea/stereotipurile part vizavi de pers
de culoare(vb de contextul US). avem o paleta larga de participanti, unii care declara ca au
stereotipuri neg si alti care declara ca nu au. in laborator, in momentul in care o pers de
culoare, asistent al experimentatorului, se apropie si atinge participantul monitorizat printr-o
serie de eval fiziologice, aceasta atingere genereaza o hiperactivitate care este pusa pe
seama ca se genereaza aceste rep negative. acest lucru apare si la pers care declara ca nu
au stereotipuri neg. avem deci o incidenta a stereotipurilor neg fata de pers de culoare mult
mai mare fata de ce part declara la inceput.

Natura implicită a stereotipurilor

-Dovidio (1986) a prezentat iniţial amorsa (alb sau negru) urmată de un atribut fie pozitiv, fie
negativ - subiecţii albi răspund semnificativ mai rapid la atributele pozitive prezentate după
amorsa “alb” decât la atributele pozitive prezentate după amorsa “negru” ce reflecta acest
indice de facilitare- pe parcursul experienței, in mintea part, eticheta gr etnic alb a fost asoc
mult mai frecvent si are asoc mai solide cu atribute pozitive, si similar cu gr social inferat sub
categoria negru (asoc cu atribute neg)
-Gaertner & McLaughlin (1983) prezintă asocieri de genul: alb – inteligent: alb – frumos;
negru – leneş; negru – urât, alternand cu perechi de şiruri fără sens deci manipulează rasa
sugerată în amorsă (primul şir de caractere) şi valenţa atributului asociat - subiecţii albi au
răspuns semnificativ mai rapid la asocieri de genul alb – inteligent, decât la asocieri de genul
negru – inteligent part alb raspund semnificativ mai rapid la asocieri care rep eticheta gr
etnic alb cu atrb pozitive. acest tip de studii reflecta faptul ca aceste asocieri mai puternice
reflectate de acest indice de facilitare apar si la pers care declara explicit ca nu au
stereotipuri negative vizavi de gr social tinta.sunt o serie de studii care pun in evidenta acest
caracter asociativ si natura implicita a acestor asocieri.
-Surprinzător însă diferenţele apăreau atât la subiecţii care obţinuseră anterior scoruri
ridicate la metodele explicite de evaluare a stereotipurilor cât şi la cei care obţinuseră scoruri
scăzute

modelul are ambitia de a integra mai multe seturi teoretice intr-o teorie unitara. aceasta t
unitara aduce in discutie tendinta automata de a categoriza oamenii dpdv a sexului. exista o
tendinta de a plasa o dimensiune poz/neg in modul in care facem evaluarile stimulilor sociali.
toeria aceasta include conceptul de sine, care e plasat oarecum in centrul acestei structuri
reprezentationale. avem o tendinta asoc pregnanta intre conceptul de sine si polul pozitiv, si
aceasta tendinta asociativa reflecta stima de sine. identitatea de gen- poli diferiti.
in aceasta persp asociativa ne permite sa explicam atat atitudinile si stereotipurile si stima
de sine si conceptul de sine intr-o maniera unitara folosind conceptul de evaluare si
asociere.

orice asoc intre sine si atributele in sine reflecta modul in care ma definesc ca persoana si
polarizarea acestor constructe in spatiu + ne da stima de sine. stima de sine pozitiva e data
de polarizarea pozitiva a constructelor pe care le folosesc pentru a ma defini. asoc intre sine
si grup-identitatea de grup. avem categ sociale multiple cu care ne putem identifica, iar
aceasta asoc intre sine si gr social ne da practic identitatea. mai mult, asoc intr-un set de
atribute si un gr social/categ sociala ne da stereotipul sau atitudinea. practic, aceasta triada
asoc explica conceptul/stima de sine, identitatea, atitudinile si stereotipurile, toate printr-o
persp asociativa.
def si principii care incorporeaza intelepciunea discutată anterior despre disoanta cog(?->

Definiţii & Principii

Definiţia 1: Legătura împărtăşită de ordin întâi. Atunci când două noduri sunt fiecare legate
de acelaşi al treilea nod se consideră că acestea au o legătură împărtăşită de ordin întâi.
daca avem doua noduri care nu sunt conectate/slab conectate, dar impartasesc o leg de
ordinul intai (asoc puternic cu acelasi construct), practic ele vor avea tendinta de a fi
asociate pozitiv; avem tendinta de a inchide o triata in mod echilibrat.
Principiul 1: Echilibru-congruenţă. Când două noduri nelegate sau slab legate împărtăşesc o
legătură de ordinul întâi, asociaţia dintre aceste două noduri se întăreşte
Definiţia 2: Opoziţia bipolară a nodurilor. În măsura în care două noduri au mai puţine
legături împărtăşite de ordin întâi decât ar fi de aşteptat la nivelul şansei, ele pot fi descrise
ca bipolar opuse
Principiul 2: Dezechilibru-disonanţă. Reţeaua împiedică formarea de noi legături care ar
avea ca rezultat legături de ordinul întâi ale unui nod cu două noduri bipolar opuse
Definiţia 3: Concept constrâns (pressured concept). Un concept este constrâns atunci când
influenţe susţinute sau repetate îl fac (conform principiului echilibrului- congruenţei) să
dezvolte legături cu fiecare dintre cele două noduri bipolar opuse prin asocieri repetate avem
aceasta tendinta asociative a aceluiasi construct de a fi legat cu conținuturi bipolar reduse.
Principiul 3: Diferenţierea. Conceptele constrânse tind să se împartă în subconcepte, fiecare
legat de un nod diferit din cele două noduri bipolar opuse astfel de constructe vor fi
diferentiate adesea, fragmentam conceptul tinta, anumite fragmente vor fi asoc cu anumite
concepte.

nodurile care au o leg de ordin intai au tendinta de a stabili o noua relatie (def 1)
(def 2) insensibil, intelept. pentru ca aceste doua concepte impartasesc mai putine leg de
ordinul intai decat se asteapta la nivelul sansei, ele vor fi polarizate. tendinta de a se activa
aceste doua atribute simultan este ft redusa, iar cand se intampla va aparea o stare de
disonanta cog
(def 2) bunica, pers in varsta (legat de polul neg) dar inteleapta (legata de polul pozitiv).
bunica e prinsa in acest spatiu evaluativ. in acest context avem aceasta tendinta de
diferentiere- anumite aspecte ale contractului sunt legate de sfera pozitiva, iar altele de sfera
negativa.

Predicţii ale teoriei reţelelor asociative

Predicţia 1: Identitatea echilibrată şi atitudinea. Atitudinea in-grup (asocierea in-grup-pozitiv)
este o funcţie multiplicativă a tăriilor identităţii in-grup (asocierea sine-in-grup) şi stima de
sine (asocierea sine-pozitiv) polarizarea poz in spatiul eval a gr din care facem parte e o
functie multiplicativa a modului in care ma identific cu gr respectiv si care e asoc mea cu
polul evaluat pozitiv(?)-ilustrare a teoriei identitatii soc din persp asociativa
Predicţia 2: Identitatea echilibrată şi stereotipurile. Tăria unei asocieri între sine şi un atribut-
trăsătură este o funcţie multiplicativă dintre tăriile asocierilor sinelui cu grupul (identitatea in-
grup) şi atributul grupului (stereotipul de grup) in persp identitara mentionam aceasta
tendinta eval poz in relatie cu gr respectiv
Predicţia 3. Identitatea comparată, conceptul de sine şi atitudine. Structurile de cunoştinţe
sociale se opun formării de asociaţii ale in-grupului sau sinelui cu concepte asociate unui
grup care este bipolar opus in-grupului se explica rel intergrup, tendinta de a percepe mult
mai poz membri propriului gr decat membri gr asoc cu un set evaluativ bipolar opus.

Stereotipuri de gen si performanta

Scop: identificarea relatiei dintre stereotipurile de gen si performanta academica in stiinte
exacte si matematica
Metoda: 500.000 part din 34 tari care au completat sarcini IAT
Rezultate: 70% dintre participanti asociaza matematica cu barbatii mai degraba decat cu
femeile, iar la nivel national, stereotipurile de gen prezic performanta academica nationala
reala in clasa a 8-a (stiinte+mate)

cu cat tendinta culturala nat e sa asoc mai puternic prototipul masculin cu mat, cu atat dif in
perf reala la sf clasei a 8a e mai mare intre b si f
ingrijorator pt ca reflecta asoc aceasta extrem de stransa intre realitatile interne ale mintii
noastre si viata reala, perf reala. la inceputul studiilor sistematice din domeniul stereotipurilor
s-a argumentat ca sunt perceptii neacurate, eronate, iar acest studiu arata ca cu cat
natiunile, la nivel national/cultural, convingerea e ca barbatii sunt mai buni la matematica
decat fem, cu atat perf reala in sarcini de matematica reflecta acest stereotip(?). leg intre
stereotipurile impartasite social si ceea ce se intampla la nivelul perf reale.
stereotipuriole sunt rep cog a atributurilor gr care sunt asoc cu eticheta gr social. la baza
continutului stau rep cog care sunt asoc cu continut emotional.
Natura dinamică a stereotipurilor
(Diekman & Eagly, 2000)
-Factori socio-culturali influențează conținutul stereotipurilor de gen
-Metodă : participanților li se cere să își imagineze un bărbat tipic și o femeie tipică din
trecut, prezent și viitor (1950/acum/2050)
-Descrierile variază în timp (1)diferențele de gen se erodează în timp datorită similarităților
de rol, (2) diferențele sunt mai accentuate pentru femei decât pentru bărbați (rolurile lor sunt
mai fluide)
-Factori ai schimbării: contextul social, dezvoltarea pe parcursul vieții și acumularea de
roluri, evenimente istorice
ce arata aceste studii este ca aceste rep stereotipale, img pe care pers o au despre b/f
tipica, se schimba in timp. prin urmare, autorii argumneteaza ca aceste schimbari soc in
contextul soc conduc spre schimbarea rep pe care le avem despre aceste gr sociale. daca
ne uitam la paradigma de studiu, este de fapt o persp ipotetica pt ca intrebi oamenii, care
prob nu au avut experienta anilor ‘50, cum aratau b/f atunci, deci ar putea biasa
stereotipurile pe care le aveau. s-au intrebat daca pot activa in alt mod stereotipurile...

Gender in the afterlife ...

-Explorarea conținutului stereotipurilor de gen în epitafuri
-197 epitafuri (101 femei) – persoane decedate între 1935 și 2010 ( 0-96 ani)
-Stereotipurile de gen codate prin intermediul chestionarului Bem (Bem Sex Role Inventory)
-Scop: natura dinamică a stereotipurilor + acumularea rolurilor
au vrut sa vada cum sunt descrise b/f pe aceste epitafuri pt ca aceste descrieri sunt
inghetate in timp. au codat epitafurile prin intermediul stereotipurilor de gen, un chestionar cu
atribute b/f. barbatii sunt descrisi mai putin feminin decat femeile, si mai masculin decat
femeile
la nastere, inferenta intre fem si mas este ft redusa, se folosesc atribute egale, e o
nediferentiere de sex la varste tinere. aceasta diferentiere se accentueaza pe parcursul
vietii, iar atributele masculine sunt folosite mai mult(atrb agentice)

aceasta analiza ne permite sa vedem, in fucntie de cum s-a schimbat contextu lsoc, ce se
intampla cu aceste stereotipuri de gen. in epoca WWII si com timpuriu, dif intre scorurile de
fem si mas. fatrin practicile din regimul ceausescu avem o crestere semnificativa a trb fem,
(?)
pers care au profesii platite au un scor mai ridicat la aceste atribute agentice decat pers cu
care nu au profesii platite

fem cu o profesie platita sunt descrise la fel de masculin ca si barbatii

Stereotipuri de gen in comunism

-Scop: explorarea impactului pe care contextul politic il are asupra continutului stereotipurilor
de gen in management
-Metoda:analiza de continut a orbituarilor publicate in Romania Libera intre 1975-2003)
stereotipurile de gen- exista o egalitate in modul in care b/f CEO sunt descrisi in orbituarii. in
post comunism aceasta discrepanta exista.(?)
realitatea soc te expune si iti creaza un context asociativ in care aceste practici sunt
prevenite(?)
in aceasta incercare de a construi o lume mai buna, mai echitabila pt toti, adesea ne
orientam spre o practica pur discursiva, sperand ca daca schimbam limbajul se schibma
realitatea. aceasta conexiune organica intre rep din mintea noastra si realitate e mult mai
greu de schimbat si nu e suficient sa ne raportam la discurs pt a genera schimbare.

sociala curs 13 - prejudecati

Prejudecăţi sociale - definiţii

“... o dispoziţie iraţională, intolerantă faţă de alte grupuri sociale. Adesea prejudecăţile se
înoţesc de stereotipuri. Acestea constau în atribuirea unor calităţi împărtăşite de o categorie
socială fiecărui individ presupus a face parte din această categorie” (Milner, 1975).
“... o atitudine negativă, rigidă (o predispoziţie de a răspunde unui stimul într-un anume fel)
faţă de un grup de persoane” (Simpson & Yinger, 1985).
“... a gândi distorsionat despre ceilalţi fără suficiente argumente sau motive” (Allport, 1954).
“... trăsătura fundamentală a prejudecăţii pare a fi caracterul său emoţional (ostilitate în
relaţiile interpersonale), rigid (nu se modifică atunci când se demonstrează şi se
argumentează că aceste atitudini sunt false şi neîntemeiate)” (Banton, 1967).
“.. cele două componente de bază ale prejudecăţii sunt ostilitatea faţă de un grup de
persoane şi dezinformarea” (Kelnam & Pettigrew, 1959).
“... o predispoziţie învăţată compusă dintr-o componentă cognitivă (convingeri negative sau
stereotipuri faţă de un obiect, persoană sau grup) şi o componentă afectivă (trăiri emoţionale
negative în relaţie cu un obiect sau persoană)” (Levin, 1982).
Prejudecăţi –
Modelul unidimensional al prejudecăţii (Thurstone & Chave, 1929; Likert,
1931; Guttman, 1944; apud Duckitt, 1992)

Convingeri stereotipale-> Prejudecăţi-> Intenţii comportamentale-> Comportamentul de

discriminare

Modelul bidimensional

Modelul tridimensional

Aceste modele sunt inspirate din teoria atitudinilor si sunt particularizate pt acest set de
aptitudini care vizeaza gr sociale. atitudinile pot descrie cog cu caracter evaluativ legat de gr
sociale, prejudecatile sunt atitudini cu caracter peiorativ cu componenta cog, afectiva,
comportamentala care vizeaza gr sociale (posibil sa vina la examen)

Prejudecati sociale- modelul retelelor radiale

Aceste continuturi pe care le asociem unui gr social constituie elementul central al
prejudecatii. Imp de mentionat in acest model al retelelor radiale: aceste continuturi pur cog
(eticheta lingvistica pt a descrie gr si atributele asociate) sunt legate de aspecte de
interactiune intergrup care nuanteaza afectiv reprezentarea.
Avem doua seturi de amenintari (integrated trap theory): aceasta rep a unui gr soc din
exterior care aduce amenintari cu caracter simbolic sau real pt propriul grup.
Amenintarile reale se refera la amenintari pe care le percepem la nivelul de acces la resurse
limitate, competitie la nivel de grup pt a acumula resurse cu caracter limitat (ex rromi:
accesul lor la sist de suport social).
Amenintarile cu caract simbolic vizeaza contradictiile simbolice, contradictiile care se
stabilesc intre sist de valori, convingeri, credinte, sistemul valoric al propriului gr si al unui alt
gr. Amenintarile simbolice sunt perceptii ale unor incongruente care aduc un pericol iminent
pt normele culturale impartasite ale propriului grup (ex gr rel diferite: dif intre gr de crestini si
cele cu convingeri islamice, exista o natura duala a amenintarilor pe care ni le reprezentam
asupra unor gr sociale. aceste amenintari reale/simbolice vin cu caracter emotional)
Al treilea concept important: anxietatea intergrup care este ancorata într-un istoric al relatiilor
intre gr sociale, si care adesea implica diferente de status social dezvoltate, mentinute
istoric. Daca ne ref la rel interetnice in context romanesc putem percepe aceasta anxietate
intergrup in dif de status intre etnicii romani si maghiari, dif de status care s-au inversat de-a
lungul istoriei. (am vb in sem 2 de t dominantei sociale: aceasta tendinta de a asocia un
status social pt propria pers is gr de apartenenta si a altor gr e o tendinta care apare
automat. in momentul in care se face aceasta inferenta de status aceasta va avea si un
continut emotional. aceasta tendinta apare automat si nu e o tendinta perceptiva care apare
doar in specia noastra, ci apare in toate speciile care au o forma de organizare sociala.)
Exemplu de model, cum au fost conceptualizate aceste componente într-un model cvasi-
statistic, e un model de mediere
ITT porneste de la aceasta interactiune intergrup, e nevoie de existenta unei interactiuni
reale(nu neaparat conflict, foarte adesea e marcata de o diferenta de status) intre doua gr
sociale. Dupa, vorbesc ca si antecedent masura in care membrii unui gr se identifica cu gr
social din care fac parte.
Cunostintele specifice sunt o componenta importanta a modelului pt ca ele nuanteaza
stereotipurile(continuturi cog relativ rigide si adesea inacurate, cu cat avem mai multe
cunostinte despre diferentele interpersonale din grup), cu cat e mai nuantata perceptia
noastre despre un gr social cu atat tendinta de a ne angaja in acest stereotip e redusa)
Contact- acest contact intergrup poate avea caracter poz/neg. In mediul acesta multicultural
din transilvania este un context de convietuire dintre gr etnice, fie intr-o maniera armonioasa,
fie e un contact negativ, iar tipul de contact conteaza deoarece nuanteaza dezvoltarea
stereotipurilor. Contact in model se refera la contactul personal cu membri altor grupuri.
Exemplu- pt a demonstra cum se aplica si pt a arata flexibilitatea modelului pt aplicarea in
diferite contexte sociale.
Studiu in care a evaluat prejudecatile vizavi de muncitorii imigranti in Olanda. Este o relatie
etnica, e o rel care diferentiaza altfel gr de angajați autohtoni si a celor care vin din afara.
Symbolic threats- oameni care vin cu alte culturi care ameninteaza cultura lor(?
Contact- s-au axat pe contactul pozitiv pe care l-au avut cu muncitorii imigranti; contact
direct(s-au intalnit) sau indirect (au discutat cu cineva,au vazut in mass-media)
Intergrup anxiety
Realistic threats- competitia pentru locurile de pe piata muncii.
Au evaluat toti acesti predictori ^ pe care i-au folosit pt a prezice cat de neg e perceptia
vizavi de atribute asupra muncitorilor imigranti.
Prejudice(social distance)- masura in care ne distantam fata de membrii gr,aceasta distanta
soc se masoara pe o scala unde evaluam masura in care suntem dispusi sa acceptam pers
in grup(ex cat de disponibil suntem sa ne casatorim, sa fim prieteni, sa lucram, sa locuim cu
un imigrant etc). Cu cat prejudecata e mai mica, cu atat distanta sociala e mai mica.
Toti predictorii din ITT functioneaza ca antecedente pt stereotipuri. Ft imp pt partea de
contact- e suficient sa discuti cu prieteni intr-o maniera negativa despre imigranti pt a
dezvolta stereotipuri negative si prejudecati despre ei.
Ameliorarea prejudecatilor...

Metode sustinute teoretic (Paluck & Green 2009)

-invatare cooperativa (t. interdependentei sociale)
-interventii prin divertisment (t normelor sociale, t schemelor cog sociale)
-influenta sociala (peer influence) (t normelor sociale, influenta sociala, t impactului social)
-contact intergrup (intergrup contact theory/hypothesis)
-training cognitiv implicit (implicit social cognition theory) se asociaza etichetele lingvistice
ale gr soc cu continuturi pozitive
-diversity awareness training (social categorization theory, decategorization vs
recategorization) in special in spatiul organizational
Paluc si Green au pus in evidenta toate metodele sustinute teoretic. Ei discuta despre
invatarea cooperativa: daca pui membrii din gr soc diferite intr-o sarcina de invatare, ei vor
descoperii ca pt a sjdhshf se reduc prejudecatile. alte interventii: prin diverstiment- filmulete
care prezentau relatiile inter-grup in context normativ, au comunicat un alt context normativ
in care participantii sa poata pozitiona gr social(?)

...concluzii ARP 2009

“Dincolo de stadiul prolific al prejudecatilor, psihologii sunt departe de a demonstra cele ma
ieficiente modalitati de reducere a prejudecatilor. Datorita problemelor legate de validitatea
interna si externa a cercetarilor existente, literatura nu dezvaluie daca, cand si de ce
interventiile propuse in diferite studii reduc prejudecatile; o pleiada de interventii de reducere
a prejudecatilor, inclusiv trainingul in diversitate, programe educationale si sensitivity training
in profesiile din domeniul sanatatii si juridic, nu au fost niciodata evaluate cu metode
experimentale (Paluc & Green, 2009, p.360)

Daca in 2009 avem un review narativ, autorii revin in 2021 cu o metaanaliza. In graficul din
stanga avem incidenta interventiei, si in dreapta avem prezentate marimile efectelor pe care
le avem in aceste studii. avem o marime medie a efectului pt studiile metaanalistice. in
general, imageria si trainingul au fost cele mai successful. Studiile studiate nu au studiat si
daca efectele au durata.

Sumar Paluck et al., 2021

-Interventia modala are la baza imageria dirijata
-Concluziile, desi optimiste privind eficienta interventiilor de reducere a prejudecatilor sunt
influentate de publication bias(publicarea selectiva a studiilor care raporteaza efecte
semnificative ale interventiilor)
-Studiile riguroase, de referinta raporteaza efecte modeste ale interventiilor de reducere a
stereotipurilor
-Majoritatea cercetarilor empirice sunt ghidate de teorii care nu permit dezvoltarea unor
interventi eficiente
-Este nevoie de inovatie teoretica si abordare multidisciplinara pentru a dezvolta metode
eficiente de reducere a prejudecatilor

Concluzia pe care o extrag e ca aceste studii publicate sunt biasate de tendinta de a publica
doar rezultate care sut semnificative. Practic, publicatiile au tenditna de a publica studii
semnificative si prin urmare ajung sa fie publicate doar studiile care au avut success. Studiile
emblematice raporteaza efecte modest.

Dezvoltare timpurie si prejudecati

-”Cercetarile cu grupuri sociale de copii si adolescenti, dezavantajate sau avantajate istoric,
releva complexitatea judecatilor social-cognitive si morale despre prejudecati, discriminare,
partinire si excludere. Copiii sunt constienti de statut si ierarhii si deseori respring
situatia(reala) de fapt. Pentru a fi eficiente, interventiile de reducere a prejudecatilor, trebuie
sa aiba loc la inceputul dezvoltarii, inainte ca prejudecatile si stereotipurile sa fie adanc
inradacinate”(Killen et al 2021, p.439)
^ aceste prejudecati tind sa se dezvolte ft timpuriu in existenta noatra, prin urmare dif de
status sunt percepute de copii ft devreme. in timp, aceste diferente de status, istoricul
interactiunilor intergrup, contactul personal, conduce la structurarea unor prejudecati care
ajung sa ne influenteze comportamentul. Deci aceste interventii trebuie facute timpuriu.

Teorii ale atribuirii

atribuirea=set de inferente care explica cauzalitatea unui comportament sau eveniment
social
-Heider(1958)-perspectiva omului de stiinta naiv
-Jones&Davis (1965)-teoria inferentelor corespondente
-Kelley(1967)-teoria covariantei
Aceste teorii au ramificatii in toate subdomeniile psihologiei in prezent si e imp sa intelegem
originea gandireii vizavi de ce se intampla in sist cog cand incercam sa intelegem realitatea
din jur, respectiv realitatea sociala.

Modelul generic al atribuirilor cauzale

atriburi cauzale -inferente despre comportamentul nostru si al celorlalti, vizeaza leg dintre
cauze/cognitii/explicatii si comportament.

Fritz Heider- perspective initiale in atribuire

Atribuirea = set de inferenţe care explică cauzalitatea unui comportament sau eveniment
social
Originea ideii de atribuire cauzale- teza de doctorat Univ. Graz(Austria) 1945 & Heider
(1958): „The Psychology of Interpersonal Relations”
= perspectiva omului de știință naiv (cautăm explicații și realizăm inferențe cauzale)
Prin urmare, atribuirea:
-este unul dintre procesele prin care „omul cuprinde realitatea şi poate să o prezică şi să o
stăpânească” perspectiva agentica asupra realitatii sociale, procesul prin care dam sens
realitatii influenteaza modul in care stabilim relatii interpersonale.
-stă la baza stabilirii şi menţinerii relaţiilor interpersonale
= are o perspectivă descriptivă asupra procesului de atribuire
In volumul din 1958 Heider propune o perspectiva descriptiva asupra procesului de atribuire
ancorata in teoria campului social (B=f(P,E) )

inferezi ce se intampla in realitate inspre un set de factori explicativi. (ex, explici

comportamentul cuiva de a intarzia la o intalnire prin factori externi, 1.vrea ca persoana a
propus 2.poate pentru ca asa a zis 3. poate intarzie autobuzul ?). mintea noastra face
judecati fatade ce facem noi si ceilalti utilizand acelasi tip de factori, judecam daca
poate(ideea de abilitate, daca partenerul si-a rupt piciorul atunci el nu poate) si ideea de
motivatie(daca vrea sa faca acest lucru). judecam acesti factori care tin de persoana, factori
care pot avea caracter structural (ex, norme: daca cineva ajuta un batranel sa treaca strada
putem sa ne gandim daca el e dragut sau asa ii spune societatea).
Heider face distincţia dintre:
autoatribuiri şi heteroatribuiri (auto- atribuiri care le facem despre propriul nostru comp,
daca noi am ajutat o pers batrana sa treaca strada avem tendinta sa zicem ca suntem o
pers altruista, o pers buna, ne explicam comp intern; hetero-atribuiri despre altcineva,
explicatii pe care le dam comp celorlalti)
atribuiri interne şi externe (intern- plasam cauzalitatea comp in interiorul persoanei;
externe- plasam cauzalitatea comportamentului in exterior)

Teoria inferentelor corespondente (Jones&Davis, 1965)

-Se centrează pe determinismul intern (motivational) al comportamentului social

-Inferențe corespondente = inferențe situaționale în care comportamentul este/poate fi
asociat unor cauze interne (personalitate, motivatie, etc)
-Descrie condițiile în care se pot face atribuiri dispoziționale (ex o trăsătură influențează
comportamentul)

Jones, Davis & Gergen (1961, 1990)

S-au studiat atribuirile realizate de observatori pentru comportamentele unui actor, aflate sau
nu în conformitate cu un rol determinat
Subiecţii audiau un interviu pentru obţinerea unui post de muncă, interviu ce se desfăşura
între un psiholog şi un complice: pentru un post de astronaut (ceea ce implica trăsături
relaţionate cu introversiunea – capacitatea de a trăi singur) sau de marinar (fiind necesare
trăsături relaţionate cu extraversiunea – spirit de echipă, sociabilitate)

exploreaza masura in care part la un studiu percep calitatile, atributele altor persoane in
functie de comportamentul acestora. part vin la laborator si li se spune ca vor audia un
interviu pt obtinerea unui loc de munca si unii primesc info ca vor audio un interviu pt postul
de astronaut(va imaginati ca inseamna sa fi capabil sa traiesti singur pt o perioada lunga de
timp, presupune introversiune) si celorlalti li s-au spus ca vor audio un interviu pt postul de
marinar(presupune coordonarea de activitati, interactiunea cu ceilalti, atributele stereotipice
pe care le asociem privesc capacitatea de a comunica, vizeaza extroversiunea si munca in
echipa, sociabilitatea). in momentul in care ei primesc aceste info li se activeaza aceste
reprezentari stereotipale fata de ce asteptam in termeni de calitati in proces.

-Complicele răspunde la o serie de întrebări, comportamentul lui fiind fie conform cu

cerinţele rolului pentru care aplica, fie în discrepanţă pt fiecare dintre cele doua joburi avem
comp aliniat cu asteptarile de rol si comp discrepant cu asteptarile de rol
-În final se cerea subiecţilor să-l evalueze pe complice pe dimensiunea extraversiune /
introversiune şi să aprecieze gradul de încredere în evaluările realizate
-Încrederea observatorilor în atribuirile pe care le fac creşte atunci când comportamentul lor
este nonconform cu exigenţele rolului - cu cât comportamentul este mai distinctiv raportat la
alte comportamente posibile (şi în particular dezirabile), cu atât este mai probabil că
observatorul va realiza atribuiri cauzale
in situatia in care ai un part care vede un interviu pt postul de astronaut unde pers se comp
ca un introvert si comp e aliniat cu asteptarile de rol, atribuire pe care le face de
personalitate, de motivatia pers, nu sunt la fel de pregnante. in conditiile in care part se
comporta intr-o maniera discrepanta atunci avem tendinta sa ne angajam in atribuiri cu
caracter dispozitional(?). facem aceste atribuiri cand gradul de distinctivitate a comp e mai
ridicat in comp cu setul de asteptari pe care le avem, set de forte sociale care restrang comp
intr-un anumit fel.

(Teoria inferentelor corespondente )

Identifică două tipuri de erori de atribuire (cognitive şi motivaţionale) pentru heteroatribuiri:
-erorile motivaţionale de atribuire apar atunci când o persoană face atribuiri cauzale pentru
un comportament realizat de o altă persoană, comportament care are însă o relevanţă
personală pentru cel care realizează atribuirea motivatia celui care percepe realitatea
sociala influenteaza masura in care facem atribuiri dispozitionale. daca vrem sa explicam un
comp agresiv fata de alta pers si vedem un copil lovind alt copil vs propriul copil-> situatie
soc unde facem inferente cauzale. cand relevanta personala a situatiei e mai mare atunci
avem tendinta sa facem inferente dispozitionale. o biasare motivationala in modul in care
facem inferente cauzale
-erorile cognitive de atribuire se referă la ponderarea distorsionată a factorilor determinanţi
ai comportamentului realizat de o altă persoană: tendinţa de a invoca predominant factori
dispoziţionali pentru a explica acţiunile altor persoane (=eroarea fundamentala de
atribuire) / tendinţa de a realiza atribuiri pentru evenimentele/comportementele neaşteptate

Teoria inferenţei corespondente are la bază stabilirea unei corespondenţe între un

comportament (efect) şi o serie de caracteristici (dispoziţii) personale ale celui care îl
realizează.
Paşi:
-observatorul analizează comportamentul şi efectele acţiunilor unui actor social;
-observatorul compară apoi aceste acţiuni şi efecte cu acţiuni posibile, dar neefectuate de
actor, pentru a identifica efectele comune şi specifice
acestor acţiuni;
-observatorul atribuie (realizează corespondenţe) o acţiune specifică unei dispoziţii a
individului.
Factori care influenteaza realizarea unei atribuiri:
-dezirabilitatea socială a comportamentului în cauză
-elementele distinctive ale acţiunii realizate faţă de alte acţiuni posibile
-relevanţa personală a respectivului comportament

curs 14

(Teoria inferentelor corespondente)

Inferențele se realizează cu informații despre:
-Disponibilitatea alternativelor – libertatea alegerii = atribuiri interne
-Intenționalitate – comportament intențional = atribuiri interne
-Dezirabilitatea socială a comportamentului – comportamente non- conformiste = atribuiri
interne
-„Hedonistic relevance” – avem tendința de a atribui comportamente altora unor factori
interni
-Relevanță personală (personalism) – comportamente care ne afectează direct pozitiv sau
negativ = atribuiri interne

Disponibilitatea alternativelor (exemplu)

-Ionel este un băiat studios (și inteligent) – poate să aleagă între MA în psihologie (cu bursă)
la UBB și un MA în psihologie (cu bursă) la Harvard University
-Ionel alege UBB (alegere neașteptată ...)
-Atribuiri interne: „Pentru Ionel prestigiul nu este important”
-Daca nu sunt disponibile alternative (constrained situations) sau alegerile nu diferă
substanțial de așteptări (non-common effect) = nu sunt suficiente date pentru a face atribuiri
interne

Intenționalitate(exemplu)
-Ionel este agent de vânzări la Dedeman și se comportă foarte curtenitor
-Comportament intențional vs prescrieri de rol?
-Dacă nu se pot face inferențe privind intenționalitatea comportamentului = nu sunt posibile
atribuiri interne

Critici ale teoriei inferentelor corespondente

-Teoria susţine că atribuirea intenţiei trebuie să preceadă atribuirea dispoziţională, însă
anumite comportamente pot fi explicate pe baza unor atribuiri dispoziţionale, în lipsa intenţiei
(de exemplu, stângăcia; suntem la o cafenea cu prietenii si ionel da cu mana peste un pahar
care cade pe pantalonii tai albi. facem inferenta-> ii spunem lui Ionel sa aiba grija cu
stangacia (?)
-Cu toate că valoarea informaţională este mai ridicată pentru cele mai multe comportamente
ce violează normele sociale, şi anumite comportamente ce confirmă expectanţele individului
pot avea valoare informaţională ridicată (cazul comportamentelor ce confirmă stereotipurile;
(avem tendinta de a face inferente interne chiar daca nu e contrar normelor impartasite, ci
este aliniat cu ele)
-Cele mai multe studii realizate în această perspectivă teoretică nu au evaluat atribuirea
cauzală propriu-zisă. A infera o trăsătură (dispoziţie) nu este acelaşi lucru cu a infera o
cauză.
Teoria covariantei (Kelley, 1967; 1973)

Două situaţii distincte:

1. individul primeşte informaţii din diverse surse şi poate extrage din analiza acestor surse
regularităţi care să-i permită să realizeze atribuiri cauzale = analiza covarianței (omul de
știință naiv)
2. individul observă un singur eveniment / comportament şi trebuie să realizeze inferenţe şi
să identifice factori care este posibil să fi determinat acest comportament = scheme cauzale

-Kelley propune un model de covarianţă – un efect este atribuit unei condiţii care este
prezentă în toate situaţiile în care este prezent efectul, şi efectul lipseşte atunci când lipseşte
şi condiţia respectivă (cauza)
-Kelley şi-a bazat teoria pe metoda statistică a analizei de varianţă ANOVA
-Modelul covariantei – elemente analizate:
1. informatii despre persoana distinctivitate (covarianța între comportament și situații
variate) in ce masura pers pe care o obs se comporta similar in situatii diferite
2. informatii despre circumstante consistenta (covarianța între comportament și
circumstanțe similare) putem obs comp pers in situatii similare
3. informatii despre alți actori sociali consens (covarianța stimuli sociali comportament)
putem obs ce fac ceilalti din grupul persoanei, se comp similar sau disimilar cu ce face
persoana observata

EX: Sunt tensionat(ă) pe parcursul cursului de PS. Ce se întâmplă? Sunt eu sau profesorul
de vină?
-Consens: covarianța între stimuli sociali – comportament (același comportament realizat de
alte persoane în situații similare)
Alte persoane se comportă similar? putem obs ca si altii sunt tensionati. practic spunem ca
avem consens ridicat. daca altii nu sunt tensionati atunci putem vb de un consens redus
Dacă doar eu sunt tensionat(ă) = conses redus/Daca și alții sunt tensionați = consens ridicat
-Distinctivitate: covarianța între comportament și situații diferite (același comportament
realizat în situații variate)
Se comportă persoana țintă similar în alte situații diferite? ne uitam la ce se intampla cu
mine in alte situatii diferite (ex, si la alte cursuri sunt tensionata?) daca e doar la PS,
distinctivitatea este ridicata. daca insa este o lipsa de distinctie si sunt tensionata la toate
cursurile nu fac nici o distinctie
Dacă sunt tensionat(ă) doar la cursul de PS = distinctivitate ridicată/Dacă sunt tensionat(ă)
și la alte cursuri = distinctivitate redusă
-Consistency: covarianța între comportament și circumstanțe
Se comportă persoana țintă la fel în circumstanțe similare? cum m-am simtit la restul
intalnirilor de PS? daca la toate cursuri= consistenta ridicata; aceasta situatie de tensiune nu
apare sistematic=consistenta redusa
Dacă sunt tensionat(ă) la toate cursurile de PS = consistență ridicată/Dacă sunt tensionat(ă)
doar la unul dintre ele = consistență redusă
deci face o analiza de covarianta. facem judecati pe baza la ce observam
Atribuiri externe/interne

Daca ne simtim la fel la toate cursurile, fara exceptii -> consistenta interna ridicata pt noi,
vdm ca ceilalti nu sunt tensionati-> consens redus, distinctivitatea e redusa pt ca am
tendinta sa ma comport similar in alte situatii/cursuri, prin urmare, singurul responsabil fata
de ce se intampla sunt eu-> ATRIBUIRE INTERNA
daca toate sunt la nivel ridicat, distinctivitatea e ridicata, consensul e ridicat si consistenta e
ridicata-> nu sunt eu de vina, cauza e in exterior -> ATRIBUIRE EXTERNA

(teoria covariantei)
2.individul observă un singur eveniment / comportament şi trebuie să realizeze inferenţe şi
să identifice factori care este posibil să fi determinat acest comportament. (ex: il vad pe ionel
doar o data ca se aseaza in troleu in fata unui batran/ nu ii cedeaza locul -> “nesimtit”)
-individul se bazeaza atunci pe scheme cauzale=teorii implicite constituite din experienţă şi
care structurează diferite cauze ce pot determina un anumit efect

Dinamica schemelor cauzale:

-Principiul substitutiei: cand apare o noua cauza care poate determina efectul dat, ea
susbtituie cauzele deja existente daca apare o noua cauza care poate sa determine comp
pe care l-am observat, atunci aceste noi cause/contingentei inlocuiesc preconditiile pe care
le aveam initial stabilite in sistemul nostru cognitiv. sa presupunem ca in acelasi troleu unde
l-am obs pe ionel, avansam spre ionel si obs ca are un picior in ghips-> ionel expune o alta
cauza plauzibila a comp, stergem ideea de “nesimtit” din minte si inlocuim cu alta cauza
“deficit motric”
-Principiul accentuarii: potentialul predictiv al unei cauze (C1) creste daca simultan cu C1 se
mai adauga o cauza (C2) care se presupune că scade efectul datorat lui C1 acest tip de
interactiune intre cauze nu sterge/atenueaza schema cauzala ci accentueaza inferenta de
tip cauzal pe care avem tendinta sa o facem. avem supraadugata o cauza care nu ar trb sa
sporeasca efectul, ci sa reduca, iar dimpotriva efectul apare si cauza initiala pe care am
inferat-o devine mai puternica. daca pers in varsta il roaga pe ionel sa se ridice (apare noua
cauza, soicitarea persoanei; cauza care ar trb sa il faca pe ionel sa isi schimbe comp ) si cu
toate astea ionel nu se ridica-> schema noastra cauzala “nesimtit” se intareste.

Critici ale teoriei covariantei

Modelul covariantei:
1. Covarianţa dintre două variabile nu implică cu necesitate cauzalitate.
2. Studiile care au testat modelul induc o eroare comună, şi anume aceea că au fost oferite
subiecţilor informaţii despre covarianţă.
3. Cu toate că atribuirile realizate de subiecţi par să satisfacă principiul covarianţei, modul în
care ei procesează în realitate informaţia poate fi cu totul diferit.
Modelul schemelor cauzale:
1. Existenţa schemelor cauzale nu a fost demonstrată experimental, cu toate că intuitiv,
existenţa lor este plauzibilă;
2. Se critică caracterul abstract al schemelor cauzale. O schemă cauzală este o
reprezentare cognitivă, prin urmare ea este probabil saturată în experienţa culturală şi nu e
doar o relaţie abstractă între o cauză şi un efect.

Alte abordari in atribuire

Gilbert (1995) identifică mai multe etape distincte în realizarea
-inferenţelor dispoziţionale:
->se stabilesc posibile relaţii între o trăsătură şi comportamente;
->trăsăturile identificate cu rol de determinare pentru un comportament sunt inferate
actorului;
->se realizează şi o corecţie situaţională, apărând relaţia dintre dispoziţie şi comportament
prin activarea unor factori externi.
Dacă există o relaţie clară între trăsătură şi comportament, atunci există tendinţa de a
realiza atribuiri automat

Forme de atribuire

Stiluri atributionale: (tendinte de a utiliza anumite inferente cu preponderenta pt a explica

natura lumii in care navigheaza)
-atribuiri interne vs. externe (originea cauzei) face clar dif dintre originea externa/interna a
cauzei pt un anumit comp. pers cu un stil atrb intern au tendinta de a-si atribui cauzele pt
ceea ce li se intampla in viata, pt lucrurile care merg bine in special, dar si pt lucrurile care
merg prost. pers cu stil atrib extern au tendinta de a se degreva de responsabilitate
-atribuiri globale vs. specifice (generalitatea caracterului situational) caracterul global
vizeaza toate sferele socialului cu care interactionam, si la scoala si acasa si cu prietenii etc.
atribuiri interne globale- cum influentam noi contextul social. atrib specifice- atrib au caracter
pur situational si nu sunt generalizate, mai ales cele interne
-atribuiri stabile vs. instabile (perspectiva temporala) in ce masura atrib/tendinta de a face un
anumit tip de atrib are stabilitate in timp. nu stabilitate transituationala ci un caracter
persistent in timp.
ft interesante sunt studiile care au folosit stilurile in depresie. depresia e asociata cu un stil
intern, global si stabil. daca s-a intamplat cv nefericit de ex pic un examen - eu sunt de vina,
pt ca sunt incompetenta in general si nici nu se va schimba acest lucru. si in domeniul
educational: stil atributional legat de performanta academica(?)
alt ex: consultanti invitati sa ajute o comp sa abordeze rel conflictuale intere management si forta de
munca. scopul a fost de a face un diagnostic al acestei stari conflictuale. un consultant mentioneaza ca
in drum spre biroul directorilor au trecut prin fabrica si au discutat cu muncitori si au aflat ca relatia
cu managementul e iesita de sub control, muncitorii au spus ca managementul e agresiv(chiar au lovit
oameni), sunt exploatati etc. apoi merge in birou si vede o echipa de management formata din tineri,
la prima vedere ft placute si motivate sa dezvolte relatii armonioase. la un moment dat consultatul
care intervievase muncitorul le spune de ce a aflat si cum difera cu ce observa el acum. echipa le
spune ca incidentul chiar s-a intamplat, dar acm 20 de ani si cel care a lovit muncitorul a murit deja.
→ persistenta in atribuiri in sistemul organizational.

Weiner, 1971:
Erori de atribuire
-eroarea fundamentală de atribuire - heteroatribuiri interne (tendinta de a face heteroatribui)
interne.
eroarea actor-observator - autoatribuiri externe şi heteroatribuiri interne pentru
comportamente deviante (vizeaza aceasta tendinta de a evalua mai pozitiv membrii
propriului grup si a face atribuiri dispozitionale pozitive pt colegii din grup si negative pt
membrii altor grupuri)
-eroarea egocentrismului (self-serving bias) – autoatribuiri interne pentru succes si externe
pentru eşec (cuprinde 2 erori self-enhancing & self protecting) (aceasta eroare e mai
accentuata in management, la pers cu pozitii de conducere avem tendinta de a face atribuiri
clare interne pt succes si externe pt esec)
-eroarea etnocentrismului (group-serving bias) – atribuiri interne pentru comportamente
pozitive şi externe pentru comportamente negative la membrii propriului grup reversul pt
membrii outgroup (“Noi suntem mai buni”)
-eroarea falsului consens (subutilizarea consensului) – supraestimarea similarităţii dintre
propriile tendinţe comportamentale şi cele ale altor persoane (tendința de a ne considera
mai similari in termeni de tendinte comp cu celelalte pers)
-eroarea lumii juste – evenimentele sociale sunt autocorective şi conduc spre o lume ideală
(pozitivă) (sansa se auto-corecteaza. am discutat in eroarea jucatorului???)