Dezvoltare socio-emoțională la

vârsta a treia
diferențe interculturale

Drd. Marian Alexandra

La curs am învățat că...
• Principalele aspecte de dezvoltare care suferă
schimbări la vârsta a treia sunt…
• Emoții: înclinare spre trăiri negative sau
pozitive?
• De ce?

S
A
U
• deși la vârsta a treia apar probleme fizice și
declin cognitiv, persoanele de peste 65 ani
raportează o satisfacție ridicată a vieții:
– mai puține reacții emoționale negative (frecvență și
durată)
– o reglare emoțională mai eficientă deoarece se pare
că persoanele în vârstă dau dovadă de o abordare
mai pozitivă a conflictului
– o viziune mai pozitivă asupra trecutului
• ‘Paradoxul îmbătrânirii’ rezolvat!
Teoria selectivității socio-emoționale (Carstensen,
Isaacowitz și Charles, 2000; Carstensen, Fung și Charles, 2003)

Conștientizarea
resurselor temporale
finite

Shift motivațional înspre

scopuri emoționale

Complexitate mai ridicată a experiențelor

emoționale
Reglare emoțională mai bună în viața de zi
de zi
• Conform teoriei selectivității emoționale, la
vârsta a treia:
– acordăm mai multă atenție scopurilor psihologice
emoționale (de ex.: nevoia de conectare cu
persoanele apropiate, ancorare mai puternică în
prezent)
– Scopurile de expansiune (dobândire de cunoștințe,
crearea de noi relații) pot cădea în plan secundar

Carstensen et al., 2000

Conform teoriei selectivității socio-
emoționale:
• Reorientarea motivațională înspre scopuri emoționale se
asociază cu:
– Pruning social (relație negativă între vârstă și componența rețelei sociale) –
orientare înspre relații sociale semnificative (familie, apropiați) și renunțarea
la contactele sociale periferice

– Utilizarea cu precădere a strategiilor de reglare emoțională centrate pe

emoții și a strategiilor cognitive centrate pe aspectele pozitive ale unui
rezultat (reevaluare pozitivă a unei situații, distragere)
poate întări sentimentul de control asupra emoțiilor

Exemplu: bunica dvs. vă povestește că azi a fost la farmacie și cineva a intrat în

fața ei la rând
Reevaluare pozitivă a situației: “sigur se grăbea”/ “oricum nu a avut de
cumpărat decât un produs”
Carstensen et al., 2003
Conform teoriei selectivității socio-
emoționale:
• Reorientarea motivațională înspre scopuri emoționale la
vârsta a treia se asociază și cu:
– Modificari la nivelul proceselor cognitive
• Evaluări cognitive ale persoanelor (de ex.: mă centrez mai mult pe
aspecte ale personalității unei persoane decât pe performanța acesteia
atunci când o evaluez la modul general)
• Memorie
– “Positivity bias” în recunoaștere și reactualizare (ex: vârstnicii recunosc la
reactualizare mai multe fețe prezentând emoții pozitive decât fețe cu emoții
negative, comparativ cu adulții tineri)
• Atenție
– Distincție orientare vs shifting atențional
» Vărstnicii nu își orientează mai repede atenția între stimuli
emoționali pozitivi, însă rămân mai mult timp cu atenția focalizată
pe un stimul pozitiv

Charles, Mather & Carstensen, 2003; Charles & Carstensen, 2005

Shiebe & Carstensen, 2010
Activitate 1
• Citiți subsecțiunea „Introduction” (p.7) și subcapitolul „Is the positivity effect
adaptive?” (p.9) din articolul din bibliografia obligatorie The positivity effect: the
negativity bias in youth fades with age (Carstensen &deLiema, 2018), iar apoi
rezolvați următoarele cerințe:
a. Explicați într-un paragraf la ce se referă positivity effect la vârsta a treia și
oferiți, pe baza texului, două exemple de procese cognitive unde poate fi observat.
b. Oferiți, tot pe baza textului citit, un motiv pentru care acest „bias” poate fi
adaptativ la vârsta a treia.
Atenție!
• Nevoia de afecțiune și relaționare
interpersonală sunt importante pe tot parcursul
vieții
• Atenție la generalizare și la diferențe
interpersonale
• Diferențe interculturale?
• Putem aplica TSSE (Carstensen et al., 2000;
2003;2018) intercultural?
 Grossman, Kan, Kurosawa & Kitayama, 2014

• Diferențe interculturale la nivel de strategii

utilizate pentru menținerea stării generale de bine
• În funcție de anumite norme și valori culturale, ne
alegem strategii diferite de gestionare a
experiențelor negative
– Culturi vestice (ex. America) – utilizarea distragerii,
mai ales persoanele de vârsta a treia
– Culturi estice (ex. Japonia, China) – integrarea
experiențelor negative alături de o interpretare pozitivă
(vezi credințele Taoiste despre racordarea individului
la ritmul vieții și al naturii)
 Grossman, Kan, Kurosawa & Kitayama, 2014

• Americani și japonezi (adulți tineri, de vârstă mijlocie, vârsta a treia)

– Efectuarea unor sarcini de evaluare a experiențelor emoționale
– Inter și intrapersonale (atât pozitive cât și negative)
• Rezultate
– Americani:
• Comparativ cu celelalte două grupe de vârstă, persoanele mai în vârstă se
centrează mai puțin pe experiențele negative, resimt o intensitate mai scăzută a
experiențelor negative trecute și își aduc aminte mai puține experiențe
interpersonale negative
• Minimizarea experiențelor negative
– Japonezi
• Niciun efect al variabilei vârstă pentru aceleași sarcini: atât japonezii mai tineri
cât și cei bătrâni raportează o cantitate mai mare de emoții dialectice (negative
și pozitive) decât americanii
• În situații neplăcute, japonezii de vârsta a treia se centrează mai mult pe aspecte
pozitive
• Reinterpretarea experiențelor negative într-o lumină pozitivă
Activitate 2
• Pornind de la principiile teoriei selectivității socio-emoționale:
Prezentați într-un paragraf o idee de intervenție în care să evidențiați modul în care
relațiile intergeneraționale (nepoți-bunici sau copii-părinți) ar putea duce la optimizarea
anumitor aspecte cognitive sau socio-emoționale ale persoanelor de vârsta a treia din
Romănia.
 ‘Age is a an issue of mind over
matter. If you don't mind, it doesn't
matter’

Mark Twain