Obiectul de studiu al geografiei este sociogeosistemul (sistemul fizico- geografic)

Acesta este alcătuit din geosistem și sociosistem.

Geosistemul (V. Soceava, 1963) este definit ca fiind un sistem deschis, un întreg alcătuit
din elemente naturale: rocă, aer, apă, sol, plante, animale. Acesta constituind obiectul de studiu al
Geografiei fizice.

Acestei noțiuni I. Donisă în 1977 îi adaugă pe cea de sociosistem ca obiect de studiu al

geografiei umane și economice. Sociosistemul are două componente: una se referă la baza
materială (condiții pentru viață) și a doua la conștiința socială (idei, concepții, teorii). (cf. M.
Ielenicz. L. Comănescu, 2017).
Rolul și funcțiile reliefului în sistemul fizico-geografic al Europei și al Romaniei

1. Cea mai importantă funcție pe care o îndeplinește relieful în sistemul fizico-geografic

este cea de suport al tuturor componentelor:
- Atmosfera - societatea umană
- învelișul hidric cu stările sale
- plantele si animalele
- învelișul de sol

Citiți cu atenție:

”În absența reliefului, cu funcție de suport, sistemul fizico-geografic n-ar exista, încât el
face parte din categoria elementelor care asigură proprietatea fundamentală de integritate a
geosistemului.”

”Unele opinii atribuie funcția de suport în geosistem numai alcătuirii geologice”

În opinia voastră care din cele două afirmații se justifică în totalitate”

2. O a doua funcție este cea de ”interfață”. Toate componentele sistemului fizico-geografic

la contact cu suprafața reliefului înregistrează modificări calitative ale însușirilor lor.

Ex. Aerul atmosferic ca putător al energiei solare și umezelii devine altceva decât este la
suprafața reliefului.

Alte exemple...................................................

Relieful se impune ca limită în sistem, dar nu în sens absolut, ci sub formă de prag,
determinând transformări de tip cascadă în desfășurarea proceselor fizico- geografice.

Vintilă Mihăilescu (1978) – ”...relieful nu trebuie apreciat doar ca parte componentă a

sistemului fizico- geografic, ci în același timp, ca produs și factor al întregului teritorial”.
Relieful – are trăsături morfometrice și morfografice.

Trăsăturile morfometrice (se pot măsura):

 Panta reliefului – unghiul dintre suprafața reliefului și un plan orizontal (câmpii – sub 5˚;
munți – 15- 30 ˚; dealuri și podișuri – 10- 12˚)F
 Fragmentarea reliefului – densitatea văilor (lungimea, în km a văilor de pe o suprafață de
teren de 1 km2 ).

Densitatea fragmentării
Campii – sub 0,4 km/km2

Munti – 2- 3 km/km2
  Energia de relief – redă diferența de altitudine în cadrul unei suprafețe de 1 km 2. (100 m
– câmpii; 1000m - munți)
 Altitudinea

Aplicație.

 Cunoașterea trăsăturilor morfometrice ale reliefului are o importanță geografică și

practică. Explicați acest fapt.