ENCICLOPEDIA PENTRU COPII

Corpul uman

d
enciclopedia rao
 Corpul uman
Din ce este fdcut corpul nostr u? a De la bebelus la adult
Miliarde de celule. ....70 Cum se fac copiii..
Kilograme de piele .,,.79 9 luni pentru a se naste
Scheletul. ..71 Nasterea
Activitatea muschilor,.. .... Z€ A creste
5 litri de s6nge. ,,...., Zd Deprinderi .....
S6ngele circuld ..,,,..,90 A deveni adult
Pagini-magazin ...,,..99 Pagini-magazin

Curnfunctioneazi A fi sinitos
corpul noitru? .. ..gt
Microbii
A inspira, a expira... , ,,,,,,,9€ Vizita medicald
Cum ne hrdnim .....,,9d
Tratarea bolilor
A curdla si a elimina ,... ...80
Sd ne pdstrdm sdndtatea
Ordinele creierului .... Eg
Sd m6ncdm bine
A simti si a vedea ..... S1
Sd dormim bine.
A auzi, a gusta si a pipdi .,.. S€
Pagini-magazin
Pagini-magazin ....... Ed

llosar 7g
lndice selectiv 7€
 NO

Miliarde de celule
Si privit irprejurul nostru: oamenii sunt foarte diferiti,
d9r sunt ficuti in acelasi fel, din aceleasi organe compuse
din miliarde de celute. '

M6ncdm, ne miscdm, alergdm, respirdm, g6ndim... Pentru a

Stomacul
in interiorul Studiindu-l cu lupa,
corpului observdm ci este
Corpul nostru este format din diferite
format din diferite pirti care
organe care au un nu au acelasi
rol bine determinat. aspect: acestea
Stomacul si se numesc
intestinele, lesuturi*.
de exemplu, servesc
la digerarea hranei.

lntestinul subtire

Intestinul subtire
1o
 +*ffi
ea rnai rnici parte a corpului ffi
ffi=-
rlulele sunt at6t de mici, incdt nu pot fi vdzute decdt la
ffiffiffi Celulele pielii
icroscop. Ele dau viali trupului nostru. Pentru asta au insd
rvoie de hrand si de o substantd existentd in aer: oxigenulx.
llulele nu au toate aceeagi formd, cdci au roluri diferite,
rtrivite locului unde se gdsesc in corp.
ffi
W
sunt str6nse
unele intr-altele.
Ele formeazi
astfel o barierd
intre lumea
exterioard si
interiorul corpului.

O celuld a
stomacului
La microscop,
se vede cd fiecare
lesut al stomacului
este format din
milioane de mici
celule identice.
Celulele
creierului
comunicd intre ele
printr-un fel de
Nucleul fire foarte fine
celulei conline care le leagi
genele*. unele de altele.

ffis

ffi
fl,,$'
Gare caracteristici?
,lilii De exemplu, inillimea, dar 9i
lj
De ce suntem diferigi culoarea ochilor, a pdrului,
unul de altul? a pielii... srRRguNtcuL

s' Fiecare celuli a De ce, in majoritatea

corpului confine gene. cazurilor, semindm
Acestea sunt diferite de cu pirintii?
la o persoani la alta. Pentru ci genele noastre
Or, genele sunt cele provin din pirintii nogtri.
care determini
caracteristicile noastre.
 Scheletul Omoplatul

Firioase, corpul nostru ar fi Humerusul

moale de tot si s-ar pribusi.
Oasele ii dau corpului forma Clavicula
pe care o are si il sustin. Cutia tor
Toate oasele impreuni este formatd
9i din 12 pe
Iormeazi scheletul. coaste. Ea
addpostes
: si cei doi

o vertenTL"*{

ffi rt6na
este formatd din
27 de oase.
ffi Bazinul
este format din
Coloana
3 oase sudate. El vertebrali
ocroteste vezica. este formatb din
33 de vertebre care
sunt separate intre
ele prin discuri.
Datoriti lor, coloana
vertebrali este supli.

Scheletul este cornpus

Peroneul
din 206 oase
Un copil mic are in jur de 300 de oase. ln interiorul
anumitor oase ale copilului mic existd o materie supld
gi moale care, in timpul copiliriei, se va transforma,
progresiv, in os dur, iar unele oase se vor suda.
\.t\r-..-,
--\* Adullii nu au dec6t 206 oase, de mdrimi
si forme foarte diferite.
4
"ticulatiile
,
sele nu se pot indoi, dar se miscd unele in raport cu celelalte.
:canismul care leagi oasele si le permite sd se miste se
meste articulatie. Cotul, genunchiul, soldul sunt articulalii.
F&{
: 0E?i r

{nFl
ITICULATIITE FAC Structura internd
^f,c,
SE MISTE OASETE a extremitdtilor unui
Pentru a se misca, os lung (aici femur)
este asemdnitoare
i cele doui extre-
cu cea a unui
mitS|i ale oaselor
alunecd una burete, alcdtuind
pe cealalt5. asa-numitul os
spongios.

Ligamentele
unesc oasele intre ele Partea goald a osuluir
si mentin articulatia.
Extremititile
oaselor sunt Partea duri a osului
acoperite cu o Un lichid numit
substanli* netedi, sinovie inlesnegte
cartilaiul, care alunecarea.
permite alunecarea.

0asele sunt dure si

,t
usoare
Oasele sunt formate dintr-o materie durd, dar interiorul unora este
gol. De fapt, numai partea exterioard a osului este tare. Daci oasele
ar fi fdcute in totalitate din aceasti materie durd, corpul nostru
ar fi cu mult mai greu.

inseamni
Ce deplaseazi una fald de Orice os se poate rupe?
W a-li rupe un cealaltd. Da, dar unele oase, cum
w picior? sunt cele ale degetelor, ale
Dupi o cddere sau Cum se vindecd oasele rupte? bralelor si ale picioarelor, se
un soc violent, Se repari singure, prin rup mai lesne 9i mai des
oasele piciorului pentru ci sunt mult mai
pot si se rupb. fragile gi mai expuse la
Cel mai adesea, socuri.
cele doud pirti ale v
-P *-
osului rupt rdmdn la C*=dB
locul lor; alteori ele se
 IRA T, IA

A inspira, a ex
Pentru a trii, corpul nostru are nevoie
de hran; si de oxigen. Doar respirdnd,
ne umplem plamd-nii cu oxigenul din aer.

A respira ?nsearnni a trii

Respirdm tot timpul, intruc6t celulele corpului
nostru au permanent nevoie de oxigen si
nu putem face rezerve de aer; in permanenld
trebuie sb intre aer in pldmdni. Astfel, pldm6nii
se umfld si se dezumfld cam de cincisprezece
ori pe minut.

OGIGENUL TRECE

ln pl5m6ni, la nivelul
alveolelor, oxigenul din
in s6nge.
aer trece
Alveolele, in numir
de milioane, sunt Diafragma este
muschiul principal al
minusculi saci de aer
respiraliei. Cdnd inspirdr
situali la capitul bron- el coboarS, permitAnd as
hiolelor. Ele sunt acoperite plSmAnilor si se umfle c
aer. Cdnd expirim,
cu vase sangvine, capilarele. diafragma se ridicb din r
Atunci plSmAnii se goles
revenind la mirimea lor
normald.

9C
 tr*ffi
:gry
sffi
Cit timp putem sta
g ff fdrri sd respirim?
Aerul pitrunde $F Doar c6teva minute, cici
-O pe nas 9i pe guri.
corpul nostru nu poate trdi
firi oxigen.

Aerul trece in g6t

)iin trahee.

teea r(i
Oxi8en pentru celulele Cum fac pegtii
{
ca si respire?
noastre Pegtii nu respird intocmai ca
noi, ci cu ajutorul
Plim6nii extrag oxigenul din aerul pe care branhiilor, care
l-am inspirat. Oxigenul trece apoi in s6nge, recupereazb oxigenul
care il transportd la toate celulele corpului prezent 9i in ap5.

nostru. Aerul care iese din plSmdni c6nd

expirdm nu mai conline aproape deloc oxigen. Ce fac pestii cAnd
nu mai sunt in api?
Majoritatea pegtilor
nu rezistd pe uscat,
pentru cd ei nu pot inspira
oxigenul din aer...
Aer pentru cu exceplia, de exemplu,
a tiparului, care triiegte
a putea vorbi tot atdt de bine in api ca

$i pentru a vorbi avem nevoie de aer. 9i pe uscat.

Aerul care iese din plam6ni trece prin
gdt, unde se gdsesc coardele vocalex
La trecerea aerului, ele vibreazd
intocmai coardelor unui instrument
muzical 9i produc sunete.
Cdnd vorbim, diferitele pozi!ii ale
obrajilor, ale buzelor si ale limbii
transformd aceste sunete in cuvinte.
e7