Marturii Romanesti Peste Hotare - 5reduced

VIRGIL CÂNDEA
MĂRTURII ROMÂNEŞTI
PESTE HOTARE
V
ACADEMIA ROMÂNĂ
INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE
VIRGIL CÂNDEA
MĂRTURII ROMÂNEŞTI
PESTE HOTARE
CREAŢII ROMÂNEŞTI ŞI IZVOARE DESPRE ROMÂNI
ÎN COLECŢII DIN STRĂINĂTATE
SERIE NOUĂ
SERBIA – TURCIA
EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE MUZEUL BRĂILEI – EDITURA ISTROS

Bucureşti – Brăila
2014
Copyright © Editura Academiei Române, Institutul de Studii Sud-Est Europene
al Academiei Române şi Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2014
EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE EDITURA ISTROS A MUZEULUI BRĂILEI

Calea 13 Septembrie, nr. 13, Sector 5 Piaţa Traian nr. 3,
050711, Bucureşti, România, 810153, Brăila, România
Tel: 4021-318 81 46, 4021-318 81 06 Tel./Fax 033 940 1002; 033 940 1003
Fax: 4021-318 24 44; E-mail: sediu@muzeulbrailei.ro
E-mail: edacad@ear.ro
Adresa web: www. ear.ro
Referenţi ştiinţifici: Acad. Dan BERINDEI

Dr. Cătălina VĂTĂŞESCU
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

CÂNDEA, VIRGIL
Mărturii româneşti peste hotare : creaţii româneşti şi izvoare
despre români în colecţii din străinătate / Virgil Cândea. - Bucureşti :
Biblioteca Bucureştilor, 2010-
Vol.
ISBN 978-973-8369-69-6
Vol. 5 : Serbia – Turcia. – Bucureşti : Editura Academiei Române ;
Brăila : Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2014. - ISBN 978-973-27-2432-3 ;
ISBN 978-606-654-099-5
I. Feodorov, Ioana (ed. ; coord.)

II. Timotin, Andrei (ed. ; coord.)
008(=135.1)(100)
930(100):94(498)
Editori coordonatori: Ioana FEODOROV şi Andrei TIMOTIN

Colectiv de editare: Daniel CAIN, Ioana FEODOROV, Andrei PIPPIDI, Anca POPESCU,
Andrei TIMOTIN, Mihai ŢIPĂU, Cătălina VĂTĂŞESCU
Revizie finală: Andrei PIPPIDI
Culegere computerizată: Iuliana DEAC
Redactor: Alexandra CIUTACU
Tehnoredactor: Mariana MOCANU
Coperta: Anca IVAN, Mariana ŞERBĂNESCU
Bun de tipar: 26.05.2014. Format: 16/70 × 100

Coli de tipar: 36
C.Z. pentru biblioteci mari: 908·5(=59)(≈)
C.Z. pentru biblioteci mici: 908·5
NOTA EDITORULUI
Volumul V al lucrării lui Virgil Cândea Mărturii românești peste hotare. Creaţii
româneşti şi izvoare despre români în colecţii din străinătate, prezentată acum
publicului larg în Serie nouă, cuprinde în cea mai mare parte notele inedite, provenind
din arhiva autorului, care privesc Serbia, Siria, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele
Unite ale Americii, Suedia, Tunisia și Turcia. Ca și în volumul anterior, notele cuprinse
în volumul V provin din manuscrisul autorului, păstrat sub formă de fișe, documente,
copii de materiale tipărite, însemnări ori semnalări în articole și cărți, care au fost
folosite de-abia acum pentru redactarea unor descrieri noi de piese. La fondul inițial
de note, redactate de Virgil Cândea cu precădere înainte de 1990, s-au adăugat
numeroase informații obținute de membrii grupului de cercetători pe care îl coordonez
la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. Responsabilitatea
principală asupra capitolelor a fost, ca și la volumele I–IV, împărțită: Serbia, Slovacia
și Slovenia – Daniel Cain, Siria, Statele Unite ale Americii și Tunisia – Ioana
Feodorov, Spania – Mihai Țipău, Suedia – Andrei Timotin, Turcia – Anca Popescu
(Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, București), Mihai Țipău și Andrei Timotin. Andrei
Pippidi a adus numeroase completări la toate capitolele, revăzând întreaga lucrare.
Cătălina Vătășescu a citit versiunea finală a volumului, aducându-i corecturi importante.
O bună parte din material a fost revizuită redacţional de Rodica Pandele, cu
aceeași competență și dăruire ca și la volumele anterioare. La corectura finală și
unificarea formei descrierilor de piese a contribuit substanţial, ca și în trecut,
Iuliana Deac.
Ca urmare a schimbărilor geopolitice de pe harta Europei în ultimele decenii,
unele capitole reiau informația publicată în prima serie a lucrării, întrucât se referă
la state cu granițe noi. Este cazul capitolelor Serbia, Slovacia și Slovenia, care cuprind
piese descrise în volumele I și II publicate de Editura Enciclopedică în 1991 și,
respectiv, 1998. Am regrupat, așadar, materialul deja publicat în capitolele
Cehoslovacia și Iugoslavia, îndreptând erori, unificând titlurile referințelor, dintre
care unele au primit sigle noi, și corectând cronologia, uneori inconsecventă în
versiunea anterioară. În noul capitol Serbia, Daniel Cain a făcut numeroase
adăugiri, valorificând cercetările publicate în ultimele două decenii, și a restituit
denumirile tuturor localităților în forma lor sârbă actuală. După numele localității
se precizează și numele românesc sau aromânesc, dacă este cazul, precum și
regiunea unde se află, în situația în care face parte din una dintre regiunile
autonome – Voivodina, sau Kosovo și Metohija. Așa cum se știe, până în prezent
VI d VIRGIL CÂNDEA
România nu a recunoscut independenţa Republicii Kosovo, autoproclamată în 2008,

considerând că aceasta este o provincie sârbă autonomă, administrată de ONU.
Capitolul Siria prezintă rezultatele cercetărilor efectuate de Virgil Cândea cu
prilejul mai multor călătorii la Damasc și Alep în anii 1968-1980, la care se adaugă
referințele publicate în cataloage arabe, apărute după 1980, ale unor așezăminte de
cult – ortodox, catolic ori maronit – și mari biblioteci siriene despre care, ținând
seama de situația politică a acestei țări în momentul de față, se vor păstra poate
numai datele furnizate de istorici și bibliografi.
Virgil Cândea a călătorit de mai multe ori în Statele Unite ale Americii după
1977, în vremea când a condus Asociația „România” din București, fiind primit
de comunitățile românești din marile orașe (Washington, New York, Chicago,
Detroit etc.), unde a cunoscut direct activitatea culturală a mai multor generații de
imigranți români. În 1984 a primit o bursă la Wilson Center din Washington, D.C.,
pe care a folosit-o pentru a lucra aproape un an la Smithsonian Institution, călătorind de
asemenea în numeroase orașe americane, în căutarea de urme culturale românești.
În cursul acestei șederi a avut bucuria de a identifica manuscrisul original al celei mai
importante scrieri a lui Dimitrie Cantemir, Istoria creșterii și descreșterii Imperiului
Otoman, păstrat la Houghton Library de la Harvard University (Boston, MA).
Bogăția de documente românești existente în bibliotecile și arhivele din Statele
Unite, dar și interesul deosebit al colecționarilor americani pentru lucrările lui
Constantin Brâncuși ori ale discipolului său Constantin Antonovici sunt reflectate cu
prisosință în paginile capitolului respectiv, care reunesc piese de o mare diversitate –
de la manuscrise miniate în Moldova la file de corespondență George Enescu.
Unele dintre piesele românești aflate în Statele Unite au reintrat în patrimoniul
național prin grija lui Virgil Cândea: Lucian Roșu, profesor la University of Michigan,
Ann Arbor, i-a remis valoroasa colecție de discuri, începând din 1909, a inginerului
Russu, o mărturie prețioasă a istoriei folclorului românesc, iar colecționarul Ovidiu
Fenster din New York i-a dat cel mai vechi manuscris (din 1850) al antologiei poetice
Doine și lăcrămioare de Vasile Alecsandri și o colecție de scrisori de la și către
George Enescu, care au fost depuse la Biblioteca Academiei Române.
Virgil Cândea a înregistrat în egală măsură bunurile patrimoniale create de
români care se păstrează în proprietatea bisericilor și așezămintelor aflate sub
jurisdicția Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din cele două Americi, cu scaunul la
Chicago, Illinois (ROAA, păstorită de Î.P.S. Arhiepiscop Nicolae Condrea),
recunoscută de Sf. Sinod al Patriarhiei Române (și care a fost ridicată la rang de
Arhiepiscopie la 12 decembrie 1974), ca și pe acelea aparținând bisericilor atașate
de Episcopia Ortodoxă Română din America, cu scaunul la Jackson, Michigan
(ROEA, păstorită de Î.P.S. Natanael), dioceză a Bisericii Ortodoxe din America
(Orthodox Church of America – OCA), ale cărei Constituție și Lege de organizare
au fost adoptate la 2 iulie 1994 (v. http://www.sfantamaria-dallas.org/ByLaws/
ConstRomanian.pdf). Justețea acestei opțiuni personale a fost recent confirmată de
apropierea dintre cele două Biserici, reflectată de împreună slujirea la București a
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE d VII
P.F. Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române alături de Î.P.S. Natanael,

arhiepiscop de Detroit și al Episcopiei Ortodoxe Române din America. Pentru întreaga
istorie a despărțirii jurisdicționale a unora dintre comunitățile româno-americane de
Biserica Ortodoxă Română poate fi consultat cu folos, printre altele, volumul de
Memorii al lui Valeriu Anania (Î.P.S. Bartolomeu, mitropolit de Cluj, Alba, Crișana și
Maramureș, 2006–2011), apărut la Editura Polirom, Iași, în 2008, precum și
lucrarea Monahului Ieremia Berbec Arhiepiscopul Victorin Ursache al Americii
(1912–2001), în „Analele Putnei”, IX, 2013, nr. 1.
Ca și în volumele precedente, am inclus aici cu precădere bisericile și
așezămintele înființate ori clădite prin eforturile românilor în perioada timpurie a
istoriei emigrației românești, fără intenția de a cuprinde toate bisericile comunităților
românești care funcționează azi în țările tratate în acest volum, care sunt prezentate
pe site-ul Patriarhiei Române (www.patriarhia.ro). Datele cuprinse în volumul de
față nu ar fi fost atât de bogate fără ajutorul neprețuit a două lucrări: Historical
Anniversary Album. A Survey of the Romanian Orthodox Episcopate of America
and its Parishes in the United States and Canada (Jackson, Michigan, 1979) și
Pr. Vasile Hațegan, Romanian Culture in America (Cleveland, Ohio, 1988).
Nu am putut înregistra în capitolul SUA unele piese importante pentru
repertoriul patrimoniului românesc de dincolo de granițe, în special piese ale
sculptorului Constantin Brâncuși, din lipsa localizării, esențială în cadrul sistemului
metodologic adoptat de Virgil Cândea pentru această lucrare. Am reușit să completăm
informațiile adunate de Virgil Cândea din bibliografia consultată înainte de 1990
(David Lewis, Carola Giedion-Welcker, Sydney Geist, Ionel Jianu, Radu Varia etc.) cu
ajutorul prețios al catalogului comentat Constantin Brancusi întocmit de Friedrich
Teja Bach, Margit Rowell și Ann Temkin (Philadelphia Museum of Art – Centre
Georges Pompidou, Philadelphia, 1995), publicat cu prilejul celei mai recente expoziții
a operelor sculptorului român (Musée National d’Art Moderne. Centre Georges
Pompidou, Paris, și Philadelphia Museum of Art, Philadelphia, Pennsylvania, 1995).
Pentru denumirile românești ale pieselor lui Brâncuși am urmat lista cuprinsă în
lucrarea lui Dan Grigorescu Brâncuși și secolul său (Editura Artemis, București,
1993, p. 59–60).
Pe de altă parte, nu am găsit suficiente date pentru identificarea unor piese
văzute la Metropolitan Museum of New York de dl Ioan Opriș, în 1999, și nu avem
informații despre colecția în care se află mai multe piese ale sculptorului Constantin
Antonovici, prezent totuși în capitol cu toate piesele păstrate în colecții menționate
în principala sursă: Doina Uricariu, Vladimir Bulat, Antonovici 1911–2002. Sculptor
on Two Continents. Sculptor pe două continente (București, 2011).
Colecțiile particulare din SUA sunt înregistrate în volum numai în măsura în
care proprietarii i-au furnizat informații precise lui Virgil Cândea, sau datele au
fost comunicate în spațiul public. Nu am putut prezenta, de pildă, marile fonduri de
mărci poștale românești și piese de istorie poștală aparținând unor colecționari de
origine română, precum George McNamara (New York), Don Heller (Houston,
Texas), Herbert Klein (New York) etc.
VIII d VIRGIL CÂNDEA
Rămân de asemenea mai multe fonduri de documente a căror cercetare necesită

deplasarea în Statele Unite, ca de pildă James Carruthers Memorial Aviation
Collection, cu nr. H1950.2, păstrată la Biblioteca Honnold/Mudd din Claremont,
California, care conține acte, schițe, facturi pentru piese de avion, fotografii, articole de
ziar, hărți aeronautice etc., din 1783 până în 1960, în limbile engleză, franceză,
germană și italiană, privitoare la evenimente din istoria aviației, concursuri aviatice,
construcția unor aparate de zbor ș.a.m.d.. Fără îndoială că în această colecție se află și
mărturii ale contribuției inventatorilor și piloților români care și-au desfășurat activitatea
în SUA și care sunt prezenți, prin documente și texte, în paginile acestui volum.
Un alt fond a cărui cercetare atentă va duce cu siguranță la descoperirea altor
elemente de istorie românească este Arhiva Crucii Roșii Americane de la Hoover
Institution, Stanford University, California, din care sunt înregistrate în volum doar
puține documente, și anume acelea studiate de istoricii români și americani care și-au
publicat rezultatele cercetărilor, furnizând datele minimale cerute de metodologia
pe care o urmăm1. Fără îndoială că arhivele Hoover Institution rezervă celor interesaţi
de istoria românilor multe surprize, în condițiile în care nu au fost parcurse integral –
spre a da un singur exemplu – nici cele peste 500 de role de microfilm cu documente
(1939–1945) din Arhivele Comandamentelor de război ale armatei germane din
al Doilea Război Mondial.
Am beneficiat, îndeosebi pentru documentarea capitolului Statele Unite ale
Americii, de vizibilitatea pe care o asigură informațiile bogate și exacte furnizate de
cataloagele on-line ale tuturor instituțiilor în care sunt păstrate piese românești. Pentru
a nu îngreuna lectura, am furnizat cota sau numărul de inventar al piesei și un minim de
informație cu privire la adresa site-urilor unde este disponibilă descrierea ei detaliată.
Acest volum reflectă, mai mult decât cele anterioare, însemnătatea contactului
direct al marilor personalități ale României cu popoarele străine, care și-au creat o
imagine mai aproape de realitate despre români, cultura și creația lor cunoscându-i,
de pildă, pe Regina Maria a României și pe istoricul și omul politic Nicolae Iorga,
în călătoriile lor memorabile prin Statele Unite ale Americii.
Reamintesc faptul că notele comunicate de cei care au văzut piese neînregistrate
anterior în colecții străine, fără a le fi descris apoi în vreo publicație, sau fără să
existe alte surse despre ele, sunt marcate prin numele comunicatorului și anul când
a văzut piesa respectivă (de ex., „Andrei Pippidi, 1977”).
Andrei Timotin a corectat și a unificat materialul privitor la Turcia care s-a
păstrat în arhiva lui Virgil Cândea. Pentru completarea acestui material, Anca Popescu
și Mihai Țipău au folosit cele mai recente cataloage și inventare de fonduri, care se
regăsesc în lista de Sigle și abrevieri a volumului, corectând adesea localizarea
unor colecții de documente care au fost deplasate sau chiar transferate în alte țări,
îndeosebi în Grecia, după Primul Război Mondial. Așa cum am mai notat, lucrarea
nu poate fi una exhaustivă: cercetarea documentelor privitoare la români păstrate
1
În ce privește aceste fonduri, menționăm că am redat prin „cutie A4” expresia manuscript
box, lit. „cutie de manuscrise”, denumire convențională adoptată de bibliografii americani, prin care
se înțelege o cutie de dimensiunile unei file de manuscris (ca lungime şi lăţime).
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE d IX
astăzi în arhivele turcești reprezintă o activitate ce se poate desfășura numai în

urma lansării unui proiect independent de către unul dintre institutele de istorie
românești, ținând seama de noua realitate a acestor colecții, apărută după reunirea
lor recentă în marele centru arhivistic de la periferia orașului Istanbul. Mihai Țipău
a verificat exactitatea tuturor cuvintelor și frazelor grecești din text, localizări și
surse bibliografice. Anca Popescu a transliterat şi tradus terminologia turco-osmană, a
verificat sursele otomane şi fondurile arhivistice turceşti, a adăugat noi fişe și
informaţii provenind din publicaţii turcologice recente.
Transcrierea cuvintelor din limbile turcă (osmană) și arabă a fost laborioasă,
necesitând folosirea a două sisteme de transliterare în caractere latine: transliterarea
ştiinţifică internațională obișnuită, folosită și în volumele anterioare („Revue des
Études Islamiques”, ISO – UNESCO), şi transliterarea în alfabetul turc modern, cu
caractere latine, introdus odată cu reforma lingvistică a lui Mustafa Kemal Atatürk
(1928), prin care se renunţa la scrierea arabă. Astfel, am transliterat în sistemul
ştiinţific titlurile cronisticii otomane (arabo-persano-turceşti), după Franz Babinger,
Die Geschichtsschreiber der Osmanen und ihre Werke, Leipzig, 1927. Am ortografiat
conform limbii turce moderne (după dicţionarele J. Redhouse, Yeni Türkçe –
Ingilizce Sözlük, şi F. Devellioğlu, Osmanlıca – Türkçe Ansiklopedik Lûgat) toţi
termenii turco-otomani care denumesc instituţii, antroponime, toponime, fonduri
arhivistice etc., pentru că ele aşa apar în instrumentele de lucru contemporane, din
arhivele sau bibliotecile din Turcia – atlase geografice, lucrări istoriografice, cataloage
de colecţii, ghiduri ale fondurilor arhivistice etc. (de ex., Başbakanlık Osmanlı Arşivi
Rehberi, Ghidul Arhivelor Otomane ale Preşedinţiei Consiliului de Miniştri).
Transcrierea grafiei arabe este prezentată într-un Tabel ce urmează Notei editorului.
Pentru instituţiile otomane cu care cititorul român nu este familiarizat am inserat
scurte perifraze sau note explicative, acolo unde nu existau forme încetăţenite în
limba română (conform DEX).
Pentru facilitarea lecturii corecte a cuvintelor turceşti menţionăm următoarele
reguli de pronunţie: litera ı din limba turcă se citeşte ca litera î (â) din limba română;
ce, ci (osmană: ğe, ği) = ge, gi; çe, çi (osmană: če, či) = ce, ci; ge, gi = ghe, ghi; ğ
intervocalic nu se pronunţă (ex. Boğdan = Bo’dan); accentul circumflex pe vocale
(osmană: vocală cu linie deasupra) indică vocalele lungi.
Ordonarea strict cronologică a manuscriselor de cronici otomane nu a fost
posibilă, întrucât cel mai adesea sursele bibliografice nu indică nici data scrierii
originale, nici data copiilor cunoscute. Am ținut seama, așadar, acolo unde alte date
lipseau, de perioada de creație a autorului.
Precizăm de asemenea că data menționată în descrierea documentelor otomane
apare adesea sub formă de interval, în locul unei zile precise a lunii (de ex., „Poruncă
din Istanbul, 29 august – 7 septembrie 1593”), din cauză că în cancelariile sultanale
se folosea şi sistemul datării prin notarea decadei lunare.
Eforturile conjugate ale colegilor din Institutul de Studii Sud-Est Europene şi
ale Ancăi Popescu, de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, au urmărit respectarea
metodologiei riguroase stabilite de autorul acestui proiect, Virgil Cândea, precum
şi îmbogățirea, pe cât posibil, a datelor păstrate în manuscrisul său.
X d VIRGIL CÂNDEA
Mulțumirile noastre se îndreaptă către toți colegii, colaboratorii și prietenii

din țară și din străinătate2 care ne-au ajutat în completarea, îndreptarea și revizuirea
materialului cuprins în acest volum.
La capitolul Slovacia Daniel Cain a primit asistența unui vorbitor nativ de
slovacă, Izabela Voinea, fost redactor al „Analelor Academiei Române”, care a adăugat
toate traducerile de titluri și a îndreptat în mod semnificativ pasajele inserate în
limba slovacă. Reamintesc faptul că pentru prima formă a acestui capitol Virgil
Cândea a primit ajutorul unui bun prieten de la Belgrad, istoricul Milan Vanku (m.
16 mai 2008), care a fost un erudit specialist în relațiile româno-sârbe. Daniel Cain
a obținut de asemenea, pentru corectura finală a capitolului, ajutorul prețios al
Annemariei Sorescu-Marinković, cercetătoare la Institutul de Balcanologie al
Academiei Sârbe de Științe și Arte din Belgrad.
Pr. Policarp Chițulescu, arhimandrit la mănăstirea Radu Vodă din București
și director al Bibliotecii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Constanța
Costea, cercetătoare la Institutul de Istoria Artei „George Oprescu” al Academiei
Române, București, și May Davie, redactor-șef al revistei de studii istorice Chronos
a Universității din Balamand (Liban), m-au ajutat să găsesc informații inedite despre
frescele zugrăvite de Părintele Sofian Boghiu în lăcașuri bisericești din Siria.
Marcel Pirard, Milan Grba, Geoffrey Roper, Pr. Nagi Edelby, Carsten-Michael
Walbiner și Ephrem Ishaq mi-au trimis cataloage recente ale mai multor biblioteci
din Siria și mi-au oferit noi informații, îngăduindu-mi să confirm și să completez
datele culese de Virgil Cândea în călătoriile sale la Damasc și Alep, în urmă cu mai
bine de patru decenii.
Lilica Voicu-Brey ne-a comunicat date interesante și puțin cunoscute cu privire
la colecția de carte și arhiva Alexandru Ciorănescu din Insulele Tenerife, Spania.
Irina Călin, redactor la Secția de Spaniolă a Radio România Internațional, a
revizuit capitolul Spania, aducându-i corecturi filologice însemnate.
Keith Hitchins, profesor de istorie la University of Illinois, ne-a trimis comentarii
utile pentru îndreptarea unor informații din capitolul Statele Unite ale Americii.
Predrag Matejić, curator și director al Hilandar Research Library / Resource
Center for Medieval Slavic Studies, Ohio State University (Columbus, Ohio), și
Mary-Allen Johnson, curator asociat, au adăugat date esențiale la notele culese de
Virgil Cândea despre fondurile Centrului.
Radu G. Păun (Centre d’Études des Mondes Russe, Caucasien et Centre-
Européen, CNRS – EHESS, Paris) a adus prețioase adăugiri la informațiile privitoare
la microfilmele manuscriselor de la mănăstirea athonită Hilandar, păstrate la Biblioteca
de Cercetare și Centrul de Resurse pentru Studii Medievale Slave „Hilandar” (Hilandar
Research Library and Resource Center for Medieval Slavic Studies), din Columbus,
Ohio, precum și la datele despre alte câteva manuscrise românești păstrate în
biblioteci din SUA.
2
Menționați în continuare în ordinea capitolelor incluse în volumul de față.
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE d XI
Adrian-Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei „George Oprescu”

al Academiei Române, București, ne-a oferit informații importante pentru completarea
notelor din capitolul Statele Unite ale Americii privitoare la vizita Reginei Maria a
României în această țară, în 1926.
Octav de Lazero ne-a ajutat să obținem cel mai recent, cuprinzător și autoritar
catalog al lucrărilor lui Constantin Brâncuși (menționat mai sus), fără de care
localizarea unora dintre piese ar fi fost imposibilă.
Prin amabilitatea autoarei, Doina Uricariu, și a lui Sebastian Benedict, de la
New York, am reușit să intrăm în posesia celui mai bogat și mai detaliat album al
lucrărilor sculptorului Constantin Antonovici, menționat anterior, sursă excepțională
pentru cunoașterea operei acestui artist român foarte cunoscut în SUA.
Daniel Suceava, cercetător la Institutul de Istoria Artei „George Oprescu”,
ne-a facilitat accesul la alte câteva lucrări esențiale pentru descrierea pieselor lui
Constantin Brâncuși aflate în SUA.
Mustafa A. Mehmet a citit capitolul Turcia și ne-a făcut prețioase sugestii și
comentarii.
Mihai Maxim a parcurs același capitol și ne-a sugerat bibliografie suplimentară
pentru completarea fondului de note și referințe.
Sinan Kuneralp (Isis, Istanbul), Anthony Greenwood (Directorul Institutului
American din Istanbul), Meropi Anastasiadou (INALCO, Paris), Ayşe Kayapınar
(Türk Tarih Kurumu, Ankara), Viorel Panaite (Institutul de Studii Sud-Est Europene al
Academiei Române, București), Raluca Tomi şi Adrian Tertecel (Institutul de Istorie
„N. Iorga” al Academiei Române, București), Virgil Coman (Șeful Serviciului Judeţean
Constanţa al Arhivelor Naţionale), Silvana Rachieru (Director, Institutul Cultural
Român din Istanbul) și Liliana Boșcan-Altın (Universitatea din București, Facultatea
de Istorie) au contribuit, cu multă solicitudine, cu informaţii esențiale pentru elucidarea
localizării actuale a unor fonduri arhivistice, colecţii de documente și monumente din
Turcia, precum și pentru îmbogățirea surselor bibliografice ale capitolului Turcia.
Andreea Dunaeva, conferențiar la Departamentul de filologie rusă şi slavă al
Universității din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, a verificat
traducerile și transcrierile din slavonă și rusă.
Florica Popa, șefa Secției „Împrumut internațional” a Bibliotecii Academiei
Române din București, a obținut de la biblioteci din străinătate numeroase volume
esențiale pentru completarea materialului bibliografic cuprins în volumul de față.
Claudia Nichita, custodele Sălii de lectură „Virgil Cândea” de la Secția
„Manuscrise – Carte rară” a aceleiași Biblioteci, a cercetat surse bibliografice și
ne-a furnizat materiale documentare de mare utilitate.
Am întreținut o bogată corespondență cu cercetători, bibliotecari și arhiviști din
Statele Unite ale Americii, Siria, Spania și Turcia, obținând prin amabilitatea lor lămuriri
cu privire la piese insuficient descrise în bibliografie, nedatate sau localizate incert.
Le suntem foarte recunoscători tuturor celor care ne-au ajutat și ne-au susținut.
Ioana Feodorov
EDITOR’S NOTE
Volume V of Virgil Cândea’s work Romanian Traces Abroad, now presented

to the public in a New Series, comprises mostly the unpublished notes, found in the
author’s archive, that refer to Serbia, Syria, Slovakia, Slovenia, Spain, the United
States of America, Sweden, Tunisia, and Turkey. Much as in the previous volume,
the notes included in Volume V originate in the author’s manuscript, preserved in
the form of handwritten cards, documents, copies of printed material, reading notes
or reference data from articles and books that have only now been used in
composing new item descriptions. To the initial collection of notes, mostly written
by Virgil Cândea before 1990, a lot of data were added by the members of the
research team that I am coordinating at the Institute for South-East European
Studies of the Romanian Academy. As with volumes I–IV, the chief responsibility
for each and every chapter was divided: Serbia, Slovakia and Slovenia – Daniel
Cain, Syria, The United States of America and Tunisia – Ioana Feodorov, Spain –
Mihai Țipău, Sweden – Andrei Timotin, Turkey – Anca Popescu (“Nicolae Iorga”
Institute of History, the Romanian Academy, Bucharest), Mihai Țipău, and Andrei
Timotin. Andrei Pippidi contributed with numerous additions to all chapters and
reviewed the entire work. Cătălina Vătășescu read the final version of the volume,
providing significant improvements to it.
Much of the material was editorially reviewed by Rodica Pandele, with the
same competence and dedication applied to the previous volumes. As before,
Iuliana Deac significantly contributed to the final computer check-up and formal
unification of the item descriptions.
As a consequence of the geo-political changes on the map of Europe during
the latest decades, some chapters comprise data previously published in the first
series of this work, because they refer to states that have new borders today. This is
the case of chapters Serbia, Slovakia and Slovenia, which include items that had
been described in vols. I and II printed by “Editura Enciclopedică” in 1991 and
1998, respectively. Thus, we have regrouped the material that had already been
printed in the chapters on Czechoslovakia and Yugoslavia, while correcting errors,
unifying titles of references, some of which were given new abbreviations, and
improving the chronological arrangement, which was sometimes imperfect in the
previous version. In the new chapter on Serbia, Daniel Cain made a lot of
additions, taking advantage of the research published in the last two decades, and
restored the Serbian names of all the locations in their current form. After the name
XIV d VIRGIL CÂNDEA
of places in this chapter, the Romanian or Aromanian name was given, in case this
was considered useful, together with the region where the place is located, if it is
part of one of the autonomous regions – Vojvodina, or Kosovo and Metohija. As
known, until now Romania has not acknowledged the independence of the
Republic of Kosovo, self-proclaimed in 2008, and considers it a Serbian
autonomous province, under the administration of the UN.
The chapter on Syria presents the results of Virgil Cândea’s research trips to
Damascus and Aleppo in 1968–1980, to which I added references published in
Arabic catalogues, printed after 1980, of religious institutions – Orthodox, Catholic, or
Maronite – and large Syrian libraries that, considering the current situation in that
country, may only be preserved as data recorded by historians and bibliographers.
Virgil Cândea travelled several times to the United States of America after
1977, while he was President of the “România” Association in Bucharest, and he
was received by the Romanian communities of large cities (Washington, New
York, Chicago, Detroit, etc.), where he became acquainted directly with the cultural
activities of several generations of Romanian immigrants. In 1984 he was offered a
grant at the Wilson Centre in Washington, D.C., which he used in working for
almost one year at the Smithsonian Institution, travelling in the meantime to many
American cities, in search of Romanian cultural traces there. During this sojourn he
had the joy of identifying the original manuscript of the most important work by
Demetrius Cantemir, The History of the Growth and Decay of the Othman Empire,
preserved at the Houghton Library of Harvard University (Boston, MA). The
wealth of Romanian documents found in United States libraries and archives, as
well as the special interest of the American collectors for the works of Constantin
Brâncuși or his disciple Constantin Antonovici, are plentifully reflected in the
pages of the respective chapter, which encompasses items of a great diversity –
from Moldavian illuminated manuscripts to George Enescu’s correspondence.
Some of the Romanian cultural items preserved in the United States rejoined the
national heritage in Romania through the diligence of Virgil Cândea: Lucian Roșu,
a Professor at the University of Michigan, Ann Arbor, handed to him the valuable
record collection, starting with 1909, which belonged to Dipl. Eng. Russu, while
Ovidiu Fenster, a collector living in New York, gave him the oldest manuscript
(1850) of the anthology of poems Doine și lăcrămioare by Vasile Alecsandri and a
number of letters from and to George Enescu, which were offered to the Library of
the Romanian Academy.
Virgil Cândea also recorded the heritage items created by Romanians which
belong to churches and institutions under the jurisdiction of the Romanian Orthodox
Archdiocese in the Americas, seated in Chicago, Illinois (ROAA, headed by the
Most Reverend Archbishop Nicolae Condrea), which has been recognized by the
Saint Synod of the Romanian Patriarchy (and elevated to the rank of Archbishopric
on 12 December 1974), as well as those belonging to churches attached to the
Romanian Orthodox Episcopate of America, seated in Jackson, Michigan (ROEA,
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE d XV
headed by the Most Reverend Father Nathaniel), a diocese of the Orthodox Church in
America (OCA), whose Constitution and Governing Laws were adopted on 2 July 1994
(see http://www.sfantamaria-dallas.org/ByLaws/ConstRomanian.pdf). The soundness
of this personal option was recently confirmed by the close connections between
the two Churches, reflected by the common service held by H.B. Patriarch Daniel
of the Romanian Orthodox Church together with the Most Reverend Father
Nathaniel, Archbishop of Detroit and the Romanian Orthodox Episcopate of
America. For the entire historical background of the jurisdictional division of
certain Romanian-American communities from the Romanian Orthodox Church, a
useful guide, among others, is the volume Memorii by Valeriu Anania (Most Reverend
Father Bartolomeu, Metropolitan of Cluj, Alba, Crișana and Maramureș, 2006–2011),
edited by Polirom Publishing House, Iași, in 2008, and the article by Monk Ieremia
Berbec Arhiepiscopul Victorin Ursache al Americii (1912–2001), in “Analele Putnei”,
IX, 2013, nr. 1.
Like in the previous volumes, we have mostly included here the churches and
ecclesiastic institutions that were founded or built with Romanians’ efforts during
the early times of Romanian immigration, with no intention to encompass all the
churches of the Romanian communities that function today in the countries addressed
in this volume, which are presented on the website of the Romanian Patriarchate
(www.patriarhia.ro). The data that is recorded in the present volume would not be
this rich without the priceless help of two books: Historical Anniversary Album. A
Survey of the Romanian Orthodox Episcopate of America and its Parishes in the
United States and Canada (Jackson, Michigan, 1979) and Pr. Vasile Hațegan,
Romanian Culture in America (Cleveland, Ohio, 1988).
We were not able to record in the chapter dedicated to the USA certain items
that are important for the repertory of Romanian heritage abroad, especially works
created by the sculptor Constantin Brâncuși, in the absence of a precise idea on
their location, essential for the methodology that Virgil Cândea established for this
project. We succeeded in completing the information gathered by Virgil Cândea
from the bibliography that he had seen before 1990 (David Lewis, Carola Giedion-
Welcker, Sydney Geist, Ionel Jianu, Radu Varia, etc.) with the valuable help of the
annotated catalogue Constantin Brancusi composed by Friedrich Teja Bach, Margit
Rowell, and Ann Temkin (Philadelphia Museum of Art – Centre Georges Pompidou,
Philadelphia, 1995), published for the most recent exhibition of the Romanian
artist’s works (Musée National d’Art Moderne, Centre Georges Pompidou, Paris,
and the Philadelphia Museum of Art, Philadelphia, Pennsylvania, 1995). For the
Romanian names of Brâncuși’s sculptures we have followed the list given in Dan
Grigorescu’s book Brâncuși și secolul său (Artemis Publishing House, Bucharest,
1993, p. 59–60).
On the other hand, we could not find sufficient data in order to identify
certain items that were seen at the Metropolitan Museum of New York by Mr. Ioan
Opriș, in 1999, nor do we have information on the collection that holds several
XVI d VIRGIL CÂNDEA
works by the sculptor Constantin Antonovici, who is nevertheless present in that

chapter with all the works that are preserved in collections recorded in the chief
source on this artist: Doina Uricariu, Vladimir Bulat, Antonovici 1911–2002.
Sculptor on Two Continents. Sculptor pe două continente, Bucharest, 2011.
Private collections in the USA are recorded in this volume only insofar their
owners offered precise information to Virgil Cândea, or if the data is available to
the public. For instance, we could not present the large collections of Romanian
stamps and historical items concerning the mail services that belong to collectors of
Romanian descent, such as George McNamara (New York), Don Heller (Houston,
Texas), Herbert Klein (New York) etc.
Also, many document archives still need to be searched during research trips
to the USA, such as the James Carruthers Memorial Aviation Collection, nr.
H1950.2, preserved at the Honnold/Mudd Library in Claremont, California, which
comprises documents, projects, invoices for air plane parts, photographs, paper
clippings, flight maps, etc., dated between 1783 and 1960, in English, French, German,
and Italian, concerning events in the history of aviation, flight competitions, the
construction of airplanes, etc. Undoubtedly, this collection holds proof of the
contribution of Romanian inventors and pilots who worked in the USA and are
included, based on documents and notes, in the present volume.
Another collection whose careful survey will definitely lead to the discovery
of other elements of Romanian history is the archive of the American Red Cross at
Hoover Institution, Stanford University, California, of which only a limited number
of items are recorded in this volume, i.e., those that were studied by the Romanian and
American historians who have published the results of their researches, presenting
the minimal data required by the methodology that we are observing.1 No doubt
that the archives of the Hoover Institution hold a lot of surprises for the researcher
who is interested in the Romanians’ history, considering that – to give a single
example – even the 500 and some microfilm rolls of documents (1939–1945) from
the Chief Commandments of the German army during World War II have only
been partly surveyed.
Especially in documenting the chapter concerning the USA, we took
advantage of the visibility granted by the rich and precise information available in
on-line catalogues of all the institutions where Romanian items are preserved. In
order to maintain the readability of this work, we present the shelf-mark or
inventory number of the item and a minimum of data about the website where its
extended description is available.
I wish to remind that the notes that we have received from those who saw
previously unrecorded items in foreign collections, without describing them
afterwards in a publication, or without us having any other sources about them, are
1
As for these collections, we mention that we have translated in Romanian as “cutie A4” the
phrase manuscript box, a conventional name given by American bibliographers to a box of the
dimensions of a manuscript page (in length and width).
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE d XVII
marked with the name of the communicator and the year when he saw the
respective item (e.g., “Andrei Pippidi, 1977”).
The present volume reflects, more than the previously published ones, the
importance of the direct contacts between great Romanian personalities and foreign
peoples, who gained an image closer to reality about the Romanians, their culture
and their creation by meeting, for instance, Queen Mary of Romania, or the
historian and politician Nicolae Iorga, during their memorable visits in the United
States of America.
Andrei Timotin corrected and unified the material referring to Turkey that
was preserved in Virgil Cândea’s archive. To complete this material, Anca Popescu
and Mihai Țipău used the most recent catalogues and collection inventories
published, which are listed in the Sigle și abrevieri section of this volume, often
correcting the location of certain document collections that were moved or even
transferred in other countries, especially in Greece, after World War I. As
previously noted, the present work can not claim to be comprehensive: the survey
of documents concerning the Romanians preserved today in Turkish archives is an
activity that can only be carried out based on an independent project launched by
one of the Romanian historical institutes, considering the new reality of these
collections, emerging after their recent unification in the large archive centre on the
outskirts of the city of Istanbul. Mihai Țipău verified the accuracy of all words and
phrases in Greek, places and bibliographical sources. Anca Popescu transcribed
and translated the Othman terminology, verified the Ottoman sources and Turkish
archival collections, added new notes and information originating from recent
publications on Turkish studies.
The transcription of words from Turkish (Othman) and Arabic was a
painstaking effort, requiring the use of two transcription systems to the Latin
alphabet: the current international scientific transcription, also used in the previous
volumes (Revue des Études Islamiques, ISO – UNESCO), and the transcription
into the modern Turkish alphabet, applied after the language reform of Mustafa
Kemal Atatürk (1928), when the Arabic alphabet was abandoned. Thus, we have
transcribed in the scientific system the titles of Ottoman chronicles (Arabic –
Persian – Turkish), following Franz Babinger, Die Geschichtsschreiber der
Osmanen und ihre Werke, Leipzig, 1927. We have transcribed according to the
requirements of Modern Turkish (based on the dictionaries of J. Redhouse, Yeni
Türkçe – Ingilizce Sözlük, and F. Devellioğlu, Osmanlıca – Türkçe Ansiklopedik
Lûgat) all the Ottoman-Turkish terms that name institutions, people, places,
archival collections, etc., considering that this is the way they are mentioned in
contemporary scientific tools, in the archives and libraries of Turkey –
geographical atlases, history books, collection catalogues, guides to the archival
funds, etc. (e.g., Başbakanlık Osmanlı Arşivi Rehberi, the Guide to the Ottoman
Archives of the Presidency of the Ministers’ Council). The transcription of the
Arabic script is presented in the Table that follows the Editor’s note. For the
XVIII d VIRGIL CÂNDEA
Ottoman institutions that are unfamiliar to the Romanian reader we have inserted
brief comments or explanatory notes, wherever no adapted forms were available in
Romania (according to the DEX – The Explanatory Dictionary of the Romanian
Language).
To help the correct reading of Turkish words, we mention the following
pronunciation rules: the Turkish letter ı is read like the Romanian î (â); ce, ci (Ottoman:
ğe, ği) = ge, gi; çe, çi (Ottoman: če, či) = ce, ci; ge, gi = ghe, ghi; intervocal ğ is not
pronounced (e.g. Boğdan = Bo’dan); the circumflex accent placed over vowels
(Ottoman: overlined vowel) indicates the long vowels.
A strictly chronological arrangement of the manuscripts of Ottoman
chronicles was not possible, because most often the bibliographical sources
indicate neither the date of the completion of the original work, nor the date of the
known copies. We have therefore taken into consideration, where other information
was lacking, the author’s period of creation.
We also need to explain that the date mentioned in descriptions of Ottoman
documents often has the form of an interval, instead of a precise date of the month
(e.g., „Poruncă din Istanbul, 29 august – 7 septembrie 1593”), because in the Sultan’s
offices the system of recording the decade of a month was also used.
The joint efforts of the colleagues at the Institute for South-East European
Studies and those of Anca Popescu, at the “Nicolae Iorga” Institute of History,
were directed towards the observance of the rigorous methodology established by
the author of this project, Virgil Cândea, as well as the enrichment, as much as
possible, of the data that was preserved in his manuscript.
Our thanks are addressed to all the colleagues, collaborators, and friends at
home and abroad2 who helped us in completing, improving and revising the
material that is included herewith.
For the chapter Slovakia Daniel Cain received the assistance of a native
speaker of Slovak, Izabela Voinea, a former editor of the “Annals of the Romanian
Academy”, who added all the translations of titles and significantly improved the
passages given in Slovak. I wish to remind that for the first version of this chapter
Virgil Cândea received the help of a good friend from Belgrade, the historian
Milan Vanku (d. 16 May 2008), who was an excellent specialist in the relations
between Romanians and Serbs. Daniel Cain also obtained, for the final check-up of
this chapter, the valued help of Annemarie Sorescu-Marinković, a researcher with
the Institute for Balkan Studies of the Serbian Academy of Sciences and Arts in
Belgrade.
Fr. Policarp Chițulescu, Archimandrite of the Radu Vodă Monastery in
Bucharest and Director of the Library of the Saint Synod of the Romanian
2
Mentioned hereafter according to the order of the chapters comprised in this volume.
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE d XIX
Orthodox Church, Constanța Costea, researcher with the “George Oprescu” Institute
for Art History of the Romanian Academy, Bucharest, and May Davie, editor in
chief of Chronos, the Historical Review of the University of Balamand (Lebanon),
helped me find new data on the frescoes that Father Sofian Boghiu painted in
churches of Syria.
Marcel Pirard, Milan Grba, Geoffrey Roper, Fr. Nagi Edelby, Carsten-
Michael Walbiner, and Ephrem Ishaq sent me recent catalogues of several libraries
in Syria and offered me new information, allowing me to confirm and enrich the
data that Virgil Cândea had collected during his trips to Damascus and Aleppo
more than four decades ago.
Lilica Voicu-Brey offered us interesting and little known information on the
book collection and archive of Alexandru Ciorănescu in the Tenerife Islands, in
Spain.
Irina Călin, editor with the Spanish Department of Radio Romania International,
revised the chapter Spain, providing significant philological improvements.
Keith Hitchins, Professor of History at the University of Illinois, sent us useful
comments that helped us correct certain data in the chapter United States of America.
Predrag Matejić, curator and director of the Hilandar Research Library and
Resource Center for Medieval Slavic Studies, Ohio State University (Columbus,
Ohio), and Mary-Allen Johnson, associate curator, added important data to the
notes that Virgil Cândea had collected about the Centre’s holdings.
Radu G. Păun (Centre d’Études des Mondes Russe, Caucasien et Centre-Européen,
CNRS – EHESS, Paris) made valuable additions to the data concerning the microfilms
of manuscripts held at the Hilandar Monastery on Mount Athos, which are
preserved at the Hilandar Research Library and Resource Center for Medieval
Slavic Studies in Columbus, Ohio, as well as to the data concerning several other
manuscripts preserved in US libraries.
Adrian-Silvan Ionescu, Director of the “George Oprescu” Institute for Art
History of the Romanian Academy, Bucharest, offered us important data for the
completion of notes in the chapter on the United States of America concerning the
visit of Queen Mary of Romania to that country, in 1926.
Octav de Lazero helped me obtain the most recent, comprehensive, and
authoritative catalogue of Constantin Brâncuși (mentioned above), whose absence
would have made impossible the indication of the precise location of certain works
of his.
Thanks to the kindness of the author, Doina Uricariu, and that of Sebastian
Benedict, of New York, I succeeded in acquiring the richest and most detailed album
of Constantin Antonovici’s works (previously mentioned), an exceptional source
for the knowledge of the works of this Romanian artist, well-known in the USA.
Daniel Suceava, researcher with the “George Oprescu” Institute for Art
History, helped me have access to other works essential for the description of
Constantin Brâncuși’s works in the USA.
XX d VIRGIL CÂNDEA
Mustafa A. Mehmet read the chapter on Turkey and offered us valuable

suggestions and comments.
Mihai Maxim browsed through the same chapter and suggested to us additional
bibliography in order to supplement the collection of notes and references.
Sinan Kuneralp (Isis, Istanbul), Anthony Greenwood (Director of the American
Institute in Istanbul), Meropi Anastasiadou (INALCO, Paris), Ayşe Kayapınar
(Türk Tarih Kurumu, Ankara), Viorel Panaite (Institute for South-East European
Studies of the Romanian Academy, Bucharest), Raluca Tomi and Adrian Tertecel
(“Nicolae Iorga” Institute of History, the Romanian Academy, Bucharest), Virgil
Coman (Head of the County Department of the National Archives in Constanța),
Silvana Rachieru (Director, Romanian Cultural Institute in Istanbul) and Liliana
Boșcan-Altın readily contributed with data necessary to the clarification of the
present-day location of archival funds, documents collections, and monuments in
Turkey, as well as to the improvement of bibliographical sources for this chapter.
Andreea Dunaeva, Assistant Professor with the Russian and Slavic Department
of the University of Bucharest, Faculty of Foreign Languages and Literatures,
verified the translations and transcriptions from Church Slavonic and Russian.
Florica Popa, chief of the Department of Foreign Loan at the Library of the
Romanian Academy, obtained from libraries abroad numerous source books that
proved instrumental in the completion of the bibliographic material comprised
herewith.
Claudia Nichita, custodian of the “Virgil Cândea” Reading Room at the
“Manuscripts – Rare Book” Department of the same Library, searched bibliographic
sources and offered us very useful documentary material.
We have been in constant correspondence with researchers, library clerks and
archive employees in the United States of America, Spain, Serbia, and Turkey,
obtaining, due to their kindness, explanations on items that were insufficiently
described in the bibliographical sources, undated, or placed imprecisely.
We are very grateful to all those who helped and supported us.
Ioana Feodorov
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE d XXI
TRANSLITERAREA GRAFIEI ARABE

XXII d VIRGIL CÂNDEA
SIGLE ŞI ABREVIERI
A. Cărţi, articole, colecţii de documente
„Anuar bisericesc 1980” – „Anuar bisericesc pe anul comun 1980”, Vârşeţ, 1980.
Anuichi, Relații bisericești – Diac. Prof. Dr. Silviu Anuichi, Relații bisericești româno-
sârbe în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Teză de doctorat, Buc., 1980 (extras din
BOR, XCVII, 1979, nr. 7–8, p. 869–1057).
Archival Collections relating to Romania – Archival Collections relating to Romania,
Hoover Institution Archives, Stanford, CA, ianuarie 1985. Dactilogramă, Arhiva
Virgil Cândea.
Arhiva MAE, adresa 150025/1945 – Arhiva MAE, adresa Ministerului Culturii Naţionale
nr. 150025/1945 (înregistrată sub nr. 15457/1945), privitoare la așezăminte românești
din Serbia.
Babinger, GOW – Franz Babinger, Die Geschichtsschreiber der Osmanen und ihre Werke,
Leipzig, 1927 (trad. tc. Coşkun Üçok, Ankara, 1982).
Bach, Brancusi – Friedrich Teja Bach (coord.), Margit Rowell, Ann Temkin, Constantin
Brancusi, Philadelphia Museum of Art – Centre Georges Pompidou, Philadelphia, 1995.
Băileșteanu, Români celebri – Fănuș Băileșteanu, Români celebri din străinătate.
Dicționar, Buc., 2005.
Bărbulescu, Cercetări – Ilie Bărbulescu, Cercetări istorico-filologice, Buc., 1900.
Bărbulescu, Relations – Ilie Bărbulescu, Relations des Roumains avec les Serbes, les Bulgares,
les Grecs et la Croatie, en liaison avec la question macédo-roumaine, Iași, 1912.
Bărbulescu, Românii – Ilie Bărbulescu, Românii faţă de sârbi şi bulgari, Buc., 1905.
Beldiceanu, Kilia et Cetatea Albă – Nicoară Beldiceanu, Kilia et Cetatea Albă à travers les
documents ottomans, REI, Paris, 1968, nr. 2, p. 215–262 (rec. Tahsin Gemil, în
AIIAI, X, 1973, p. 532–533).
Benedict, Constantin Antonovici – Stephan J. Benedict, Constantin Antonovici (1911–2002)
– A Great Brâncuşi’s Disciple. A Brief Biography, 2 noiembrie 2011, on-line la
http://www.bjt2006.org.
Beza, Urme – Marcu Beza, Urme româneşti în Răsăritul ortodox, ed. 2, Buc., 1937.
Bodea, 1848 – Cornelia Bodea, 1848 la români. O istorie în date şi mărturii, I–II, Buc., 1982.
Bogdan, Paleografia – Damian P. Bogdan, Paleografia româno-slavă, Buc., 1978.
Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa – Dimitrije Bogdanović, Inventar kirilskih
rukopisa u Jugoslaviji, XI–XVII veka, Beograd, 1982.
Brezianu, Brâncuşi – Barbu Brezianu, Brâncuşi în România, Buc., ed. a II-a revăzută și
adăugită, 1976.
BRV, I–IV – Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Bibliografia românească veche, I–II, Buc., 1903–
1910; Ioan Bianu, Nerva Hodoş şi Dan Simonescu, III–IV, Buc., 1912–1944.
Caciora, Cercetări 1971 – Andrei Caciora, Cercetări în arhivele de peste hotare. R.S.F.
Iugoslavia, RA, 1971, nr. 1, p. 140–141.
XXIV d VIRGIL CÂNDEA
Iugoslavia, RA, 1972, nr. 1, p. 156.
Caciora, Cercetări 1980 – Andrei Caciora, Cercetări în arhivele de peste hotare, R.S.F.
Iugoslavia, RA, 1980, nr. 3–4, p. 429–430.
Caciora – Gămulescu, Cercetări 1979 – Andrei Caciora, Ieliţa Gămulescu, Cercetări în
arhivele de peste hotare. R.S.F. Iugoslavia, RA, 1979, nr. 4, p. 458–461.
Calendarul „Credința” – Calendarul revistei „Credința”, Detroit, 1983.
Calendarul „Solia” – Calendarul revistei „Solia”, Detroit, 1983.
Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, I–II – Ariadna Camariano-Cioran, Aides pécuniaires
fournies par les Pays Roumains aux écoles grecques (RESEE, 17, 1979, nr. 1,
p. 123–151; 18, 1980, nr. 1, p. 63–84) (republicat în idem, Relaţii româno-elene. Studii
istorice şi filologice (secolele XIV–XIX), ed. L. Rados, Buc., 2008, p. 703–732, 733–754).
Carte de inimă – Nina Stănculescu, Carte de inimă pentru Brâncuși, Buc., 1976.
Catalogul Colecției Guggenheim – http://www.guggenheim.org/new-york/collections/library-
and-archives.
Catalogul MoMA – http://www.moma.org/collection/.
Cat. doc. mold. – Catalogul documentelor moldovenești din Arhiva Istorică Centrală a
Statului, I, 1387–1620, Buc., 1957; II, 1621–1652, Buc. 1959, III, 1653–1675, Buc.,
1968; supl. I, 1403–1700, Buc., 1975.
Cat. mss. rom., I–IV – Ioan Bianu, Biblioteca Academiei Române. Catalogul manuscriptelor
româneşti, I, Buc., 1907; Ioan Bianu, Remus Caracaş, II, Buc., 1913; Ioan Bianu,
G. Nicolăiasa, III, Buc., 1939; Gabriel Ştrempel, Florica Moisil şi L. Stoianovici, IV,
Buc., 1967.
Călători străini, I–X/1–2 – Maria Holban, Maria Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru,
Paul Cernovodeanu, Călători străini despre Ţările Române, I–X/1–2, Buc., 1968–2001.
Călători străini, s. n., I–VI – Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea:
serie nouă, I–VI, Buc., 2004–2010.
Cândea, Creații culturale – Virgil Cândea, Creații culturale românești în S.U.A., în Șerban
C. Andronescu, Eseuri. Anchete. Anii ’80. Aspecte văzute din exil prin paginile
revistei „New York Spectator”, Buc., 2001.
Cândea, Cultura – Virgil Cândea, Cultura românească în Orientul Apropiat, „România
literară”, 19 noiembrie 1987, nr. 47, p. 35.
Cândea, Cultura românească în muzeele americane – Virgil Cândea, Cultura românească
în muzeele americane, „Revista româno-americană”, s. n., nr. 1, Buc., decembrie
1998, p. 12–15.
Cândea, Introduction – Virgil Cândea, Introduction, în Dimitrie Cantemir, The Salvation of
the Wise Man and The Ruin of The Sinful World (6alā al- akīm wa-fasād al-‘ālam
al- amīm), introd., ed. arabă, trad. engleză şi note Ioana Feodorov, Buc., 2006.
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE d XXV
Cândea, La diffusion – Virgil Cândea, La diffusion de l’œuvre de Dimitrie Cantemir en

Europe du Sud-Est et au Proche-Orient, RESEE, 10, 1972, nr. 2, p. 345–362.
Cândea, Sources roumaines et grecques – Virgil Cândea, Sources roumaines et grecques
dans les bibliothèques du Proche-Orient, „Bulletin AIESEE”, 8, 1970, nr. 1–2, p. 66–78.
Cândea, Studiu introductiv – Virgil Cândea, Studiu introductiv la Dimitrie Cantemir, Opere
complete, I. Divanul, Buc., 1974, p. 5–99.
Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II–IV – Virgil Cândea, Constantin Simionescu,
Prezenţe culturale româneşti: Istanbul, Ierusalim, Paros, Patmos, Sinai, Alep, [II],
Buc., 1982; Prezenţe culturale româneşti: Austria, Belgia, Elveţia, Franţa, R.F.
Germania, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, [III], Buc., 1984; Prezenţe culturale
româneşti: Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, [IV], Buc., 1987.
Ciachir, Informaţii – Nicolae Ciachir, Informaţii despre ţara noastră în arhivele din R.S.F.
Ciachir, Războiul pentru independenţa României – Nicolae Ciachir, Războiul pentru
independenţa României în contextul european, Buc., 1977.
Ciobanu, Relaţiile politice – Veniamin Ciobanu, Relațiile politice româno-polone între
1699 şi 1848, Buc., 1980.
Ciorănescu, Documente Simancas – Alexandru Ciorănescu, Documente privitoare la istoria
românilor culese din arhivele din Simancas, Bucureşti, 1940.
Coliban, Cercetări în R. S. Cehoslovacă 1973 – Tiberiu Coliban, Cercetări în arhivele de
peste hotare. R. S. Cehoslovacă, în RA, 1973, nr. 1, p. 102–105.
Comarnescu 1972 – Petru Comarnescu, Brâncuși, mit și metamorfoză în sculptura
contemporană, Buc., 1972.
Constantinescu, Manuscrisele slavo-române – Radu Constantinescu, Manuscrisele slavo-
române de la Arhivele Centrale din Moscova R.G.A.D.A, în RA, 53, 1976, nr. 1, p. 10–18.
Constantinescu, Repertoriu – Radu Constantinescu, Manuscrise de origine românească din
colecţii străine, Buc., 1986.
Constantinescu, Texte româneşti – Radu Constantinescu, Texte româneşti în arhive străine,
Bucureşti, 1977.
Constantinescu, Vechiul drept – Radu Constantinescu, Vechiul drept românesc scris.
Repertoriul izvoarelor, 1340–1640, Buc., 1984.
Corfus, Mihai Viteazul – Ilie Corfus, Mihai Viteazul şi polonii – cu documente inedite în
anexe, Buc., 1937.
Costăchescu, Documente moldoveneşti, I–II – Mihai Costăchescu, Documente moldoveneşti
înainte de Ştefan cel Mare, I. (1374–1437), II. (1438–1456), Iaşi, 1931–1932.
Costăchescu, Doc. Ştefăniţă voevod – Mihai Costăchescu, Documente moldoveneşti dela
Ştefăniţă Voevod (1517–1527), Iași, 1943.
Crăciun – Ilieş, Repertoriul – Ioachim Crăciun, Aurora Ilieş, Repertoriul manuscriselor de
cronici interne, sec. XV–XVIII, privind istoria României, Buc., 1963.
Cristea, Regi şi diplomaţi suedezi – George Cristea, Regi şi diplomaţi suedezi în spaţiul
românesc (secolele XVII–XX), Cluj-Napoca, 2007.
XXVI d VIRGIL CÂNDEA
Cronici turceşti, I–III – Cronici turceşti privind Ţările Române. Extrase: I, Sec. XV – mijlocul
sec. XVII, ed. Mihail Guboglu, Mustafa Mehmet, Buc., 1966; II, Sec. XVII – începutul
sec. XVIII, ed. Mihail Guboglu, Buc., 1974; III, Sfârşitul sec. XVI – începutul sec. XIX,
ed. Mustafa A. Mehmet, Buc., 1980.
Dankoff, Evliyâ Çelebi – Evliyâ Çelebi Seyahatnâmesi, ed. Robert Dankoff (et al.), Istanbul,
2001–2007, 10 vol., ed. critică după ms. Bağdat 304 din Biblioteca de la Palatul
Topkapı şi mss Pertev Paşa 458 şi Haci Beşir Ağa 448 de la Biblioteca Süleymaniye
din Istanbul.
Dankoff – Kim, An Ottoman Traveller – An Ottoman Traveller. Selections from the Book of
Travels of Evliya Çelebi, trad. și comentarii de Robert Dankoff și Sooyong Kim,
Londra, 2010 (rec. Ioana Feodorov, în RESEE, 50, 2012, p. 374–375).
Decei, Răsunătoarea acţiune – Aurel Decei, Răsunătoarea acţiune a lui Mihai Viteazul la
sud de Dunăre, în septembrie–octombrie 1598, înfăţişată de cronicile turceşti, în vol.
Mihai Viteazul. Culegere de studii, Buc., 1975.
Decei, Sursele istorice turceşti – Aurel Decei, Sursele istorice turceşti privind stăpânirea
otomană asupra Banatului, în vol. Studii de istorie a Banatului, vol. II, Timişoara,
1970, p. 9–21.
Delikanīs, Katalogos, I–III – Kallinikos Delikanīs, Perigrafikos katalogos tōn en tois kōdixi
tou patriarchikou archifylacheiou sōzomenōn episīmon eggrafōn peri tōn en Athō
monōn (1630–1863), I–III, Constantinopol, 1902–1905.
Demény, Tipăriturile târgoviştene – Ludovic Demény, Tipăriturile târgoviştene din secolul
al XVI-lea în bibliotecile şi muzeele din Moscova şi Leningrad, în „Studia Valachica”,
1970, p. 143–163, cu 39 fig.
Demény – Demény, Carte, tipar şi societate – Ludovic Demény, Lidia A. Demény, Carte,
tipar şi societate la români în secolul al XVI-lea, Buc., 1986.
Desăvârşirea unităţii naţional-statale, IV – Desăvârşirea unităţii naţional-statale a
poporului român. Recunoașterea ei internațională. 1918, vol. IV, Buc., 1986.
Dillon, Scholar’s Guide – Kenneth J. Dillon, Scholar’s Guide to Washington, D.C., Central
and East European Studies, Washington, D.C., 1980.
DIR, seria, veacul, vol. – Documente privind istoria României, Buc., 1951–1960. A. Moldova,
veacurile XIV–XV, vol. I; veacul XV, vol. I–II; veacul XVI, vol. I–IV; veacul XVII,
vol. I–V; B. Ţara Românească, veacurile XIII–XV; veacul XVI, vol. I–VI; veacul
XVII, vol. I–IV; C. Transilvania, veacurile XI–XIII, vol. I–II; veacul XIV, vol. I–IV.
Documente Callimachi, I–II – N. Iorga, Documente privitoare la familia Callimachi
adunate, publicate şi întovărăşite de o prefaţă, I–II, Buc., 1901–1902.
Documente turceşti, I–III – Mustafa A. Mehmed, Documente turceşti privind istoria României,
I (1455–1774), Buc, 1976; II (1774–1791) Buc., 1983; III (1791–1812), Buc., 1986.
Dragomir, Studii şi documente, I–V – Silviu Dragomir, Studii şi documente privitoare la
Revoluţia românilor din Transilvania în anii 1848–1849, I–V, Cluj–Sibiu, 1944–1946.
DRH, seria, vol. – Documenta Romaniae Historica. A. Moldova, I–III, XIX, XXI, XXII;
B. Ţara Românească, I–VII, XI, XXI–XXIV; C. Transilvania, X–XI; D. Relaţii între
Ţările Romane, I, Buc., 1965–1988.
Dwyer, Russia, the Soviet Union and Eastern Europe – Joseph D. Dwyer, Russia, the
Soviet Union and Eastern Europe. A Survey of the Holdings at the Hoover Institution
on War, Revolution and Peace, Stanford, California, 1980.
Feodorov, Arabic Divan – Ioana Feodorov, Editor’s Note, în Dimitrie Cantemir, The
Salvation of the Wise Man and the Ruin of the Sinful World (6alā al- akīm wa-fasād
al-‘ālam al- amīm), introd., ed. arabă şi trad. engleză Ioana Feodorov, Buc., 2006.
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE d XXVII
Fejér, I–XLII – Georgius Fejér, Codex diplomaticus Hungariae et civilis, I–XLII, Buda,
1829–1844.
Flora, Relaţiile sârbo-române – Radu Flora, Relaţiile sârbo-române. Noi contribuții,
Pančevo, 1968.
Florescu, Relații româno-americane – Gheorghe I. Florescu (ed.), Relații româno-
americane în timpurile moderne, Iași, 1993.
Fontes, I–IV – Fontes historiae Daco-Romanae. Izvoarele istoriei României, I (ed. Vladimir
Iliescu, Virgil C. Popescu, Gheorghe Ştefan), Buc., 1964; II (ed. Haralambie Mihăescu,
Gheorghe Ştefan, Radu Hîncu, Vladimir Iliescu, Virgil C. Popescu), Buc., 1970; III
(ed. Alexandru Elian, Nicolae-Şerban Tanaşoca), Buc., 1975; IV (ed. Haralambie
Mihăescu, Radu Lăzărescu, Nicolae-Şerban Tanaşoca, Tudor Teoteoi), Buc., 1982.
Fornade, Romanians in America – Dan Fornade, Romanians in America. Prominent
Romanians in the USA and Canada, Buc., 2004.
Forrer, Handschriften – Ludwig Forrer, Handschriften Osmanischer Historiker in Isatnbul,
„Der Islam”, 26, 1942, p. 173–220.
Ğabāra, Mah ū āt – Elyās Ğabāra, Al-Mah ū āt al-‘arabiyya fī maktabati ba riyarkiyat
’An ākiya wa-sā’ir al-Mašriq li-l-rūm al-’urtūduks [Catalogul manuscriselor arabe din
biblioteca Patriarhiei Greco-Ortodoxe a Antiohiei și a Întregului Orient], Beirut, 1988.
Geist 1968 – Sidney Geist, Brancusi: A Study of the Sculpture, New York, 1968.
Geist 1973 – Sidney Geist, Brâncuși. Un studiu asupra sculpturii, în românește de Andrei
Brezianu, Buc., 1973.
Gemil, Relaţiile Ţărilor Române – Tahsin Gemil, Relaţiile Ţărilor Române cu Poarta
Otomană în documente turceşti (1601–1712), Buc., 1984.
Gemil, Documente turceşti inedite – Tahsin Gemil, Documente turceşti inedite (sfârşitul
sec. XVI–XVII) , RA, 1981, nr. 3, p. 351–361.
Gemil – Veliman, Cercetări Turcia, 1979 – Tahsin Gemil, Valeriu Veliman, Cercetări în
arhivele de peste hotare. Turcia , în RA, 1979, nr. 4, p. 465–466.
Gemil – Veliman, Cercetări Turcia, 1981 – Tahsin Gemil, Valeriu Veliman, Cercetări în
arhivele de peste hotare. Turcia , în RA, 1981, nr. 2, p. 228–231.
Ghibănescu, Surete – Gheorghe Ghibănescu, Surete şi izvoade, I–XXV, Iaşi, 1906–1933.
Ghidul microfilmelor – Arhivele Naţionale ale României, Ghidul microfilmelor, vol. III.
Documente din arhivele străine, Bucureşti, 1979. Vol. întocmit de Jeliţa Gămulescu,
Tahsin Gemil, Vasile Matei, Cornelia Moraru, Emilia Poştăriţă, Sabina Spermezan,
Margareta Szabó, Valeriu Veliman, Mircea Voiculescu, Iosif I. Adam, Sanda
Bădărău, Mircea Paicu, Valeria Şindelaru.
Giedion-Welcker 1958 – Carola Giedion-Welcker, Constantin Brancusi, Basel – Stuttgart, 1958.
Giedion-Welcker 1981 – Carola Giedion-Welcker, Constantin Brâncuși, în românește de
Olga Bușneag și Ruxandra Bușneag-Iotzu, Buc., 1981.
Giese, Die altosmanische Chronik – Friedrich Giese, Die altosmanische Chronik des
‘Āšik.pašazāde, Leipzig, 1929.
Giese, Die altosmanischen anonymen Chroniken – Friedrich Giese, Die altosmanischen
anonymen Chroniken (Tevārī -i Āl-i ‘OÓmān), Breslau, I, 1922, II, 1925.
Giurescu, L’aide – C.C. Giurescu, L’Aide accordée par les Pays Roumains à l’enseignement de
la Péninsule Balkanique et du Proche-Orient, RRH, 9, 1970, nr. 5, p. 823–835.
Göllner, Michael der Tapfere – Carl Göllner, Michael der Tapfere im Lichte des
Abendlandes Hermannstadt, Sibiu, 1943.
XXVIII d VIRGIL CÂNDEA
Göllner, Turcica, II – Carl Göllner, Turcica. Die europäischen Türkendrucke des XVI.
Jahrhunderts, II, Buc. – Baden-Baden, 1968.
González Cuerva, „El prodigioso príncipe Transilvano” – Rubén González Cuerva, „El
prodigioso príncipe Transilvano”. La larga guerra contra los Turcos (1593–1606) a
través de las „Relaciones de sucesos”, „Studia Historica. Historia moderna”, 28,
2006, p. 277–299.
Graf, GCAL, I–V – Georg Graf, Geschichte der christlichen arabischen Literatur, I–V,
Città del Vaticano, 1944–1953.
Grămadă, Scizia – N. Grămadă, La Scizia minore nelle carte nautiche del Medio Evo.
Contribuzione alla topografia storica della Dobrogea „Ephemeris dacoromana”, 4,
1930, p. 212–256.
Greceanu, Dicționarul zugravilor – Olga Greceanu, Dicționarul zugravilor de subțire,
monahi și mireni, Buc., 2012.
Grigoraş, Documente senzaţionale – E.C. Grigoraş, Documente senzaţionale „Magazinul”, 3,
1933, nr. 27.
Grigorescu, Brâncuși – Dan Grigorescu, Brâncuși, Buc., 1980.
Grigorescu, Brâncuși și secolul său – Dan Grigorescu, Brâncuși și secolul său, Buc., 1993.
Guboglu, Două călătorii in Turcia – Mihail Guboglu, Două călătorii în Turcia pentru
cercetarea arhivelor Imperiului otoman, RA, XII, 1969, nr. 1, p. 221–236.
Guboglu, Cercetări Turcia, 1969 – Mihail Guboglu, Cercetări în arhivele de peste hotare.
Turcia, în RA, 1969, p. 232–236.
Turcia, în RA, 1971, nr. 1, p. 143–146.
Turcia, în RA, 1972, nr. 1, p. 158–169.
Turcia, în RA, 1975, nr. 3, p. 240.
Turcia, în RA, 1976, nr. 4, p. 444–446.
Guboglu, Crestomaţie turcă – Mihail Guboglu, Crestomaţie turcă. Izvoare narative privind
istoria Europei orientale şi centrale (1263–1683), Buc., 1978.
Guboglu, Despre materialele arhivistice otomane – Mihail Guboglu, Despre materialele
arhivistice otomane, în RA, 1966, nr. 2, 175–194.
Guboglu, Izvoare – Mihail Guboglu, Izvoare turco-persane privind relaţiile lui Ştefan cel
Mare cu Imperiul otoman, RA, 59, 2, 1982, p. 134–145.
Guboglu, Mihai Viteazul – Mihail Guboglu, Mihai Viteazul în documente turceşti, în RA,
1975, nr. 2, p. 143–157.
Guboglu, Românii în bătălia de la Varna – Mihail Guboglu, Românii în bătălia de la Varna
(10 noiembrie 1444) după izvoare turco-islamice şi europene, în RA, 1985, nr. 3,
p. 265–278.
Guboglu, Un ghid util – Mihail Guboglu, Un ghid util pentru cercetări în arhivele din
Turcia, RA, 1983, nr. 3, p. 337–342.
Guboglu, Vlad Ţepeş – Mihail Guboglu, Vlad Ţepeş în lumina cronicilor turco-bizantine, în
RA, 38, 4, 1976, p. 381–390.
Gucu, Popis zaštičenih spomenika kulture – Mirjana Gucu, Popis zaštičenih spomenika
kulture u SAP Vojvodina, 1947–1973, în „Gradja”, 6–7, 1976, p. 248–277.
Hațegan, Romanian Culture in America – Pr. Vasile Hațegan, Romanian Culture in
America, Cleveland, Ohio, 1988.
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE d XXIX
Historical Anniversary Album – Historical Anniversary Album. A Survey of the Romanian

Orthodox Episcopate of America and its Parishes in the United States and Canada,
Jackson, Michigan, 1979.
Hitchins, Woodrow Wilson – Keith Hitchins, Woodrow Wilson and the Union of Transylvania
with Rumania, 1917–1918, în RRH, 18, 1979, nr. 4, p. 803–810.
Holdings on World War, 1939–1945 – Hoover Institution Archives Holdings on World
War, 1939–1945.
Hurmuzaki, I/2, II/1, III/1–2, IV/1, V/1–2, VI–IX/1–2 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente
privitoare la istoria românilor, vol. I, supl. II, 1893; vol. II, partea 1 (1451–1575),
Buc., 1891; vol. III, partea I (1576–1599), Buc., 1880; vol. III, partea 2 (1576–1600),
Buc., 1888; vol. IV, partea 1 (1600–1649), Buc., 1882; vol. V, partea 1 (1650–1699),
Buc., 1885; vol. V, partea 2 (1650–1699), Buc., 1886; vol. VI (1700–1750); Buc.,
1878; vol. VII (1750–1818), Buc., 1876; vol. VIII (1376–1650), Buc., 1894; vol. IX,
partea 1 (1650–1747), Buc., 1897; vol. IX, partea 2 (1751–1796), Buc., 1899.
Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1–3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor, Supliment II, vol. 1 (1510–1600): Documente culese din arhive şi
biblioteci polone, coordonate, adnotate şi publicate de Ioan Bogdan, Buc., 1893; vol. 2
(1601–1640), Buc., 1895; vol. 3, fasc 1 (1641–1703), Buc., 1900.
Hurmuzaki – Densusianu, I/1–2, II/2–5 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor culese de Nicolae Densusianu, vol. I, partea 1 (1199–1345), Buc.,
1887; vol. I, partea 2 (1346–1450), Buc., 1890; vol. II, partea 2 (1451–1517), Buc.,
1891; vol. II, partea 3 (1518–1530), Buc., 1892; vol. II, partea 4 (1531–1552), Buc.,
1894; vol. II, partea 5 (1552–1575), Buc., 1897.
Hurmuzaki – Esarcu, IV/2 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria
românilor descoperite de Constantin Esarcu în Arhivele din Italia şi documente din
Arhivele Veneţiei, vol. IV, partea 2, Buc., 1884.
Hurmuzaki – Hodoş, XVI–XVIII – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor, vol. XVI (1603–1824); Corespondenţă diplomatică şi rapoarte
consulare franceze publicate de Nerva Hodoş, Buc., 1912; vol. XVII (1825–1846),
Buc., 1913; vol. XVIII (1847–1851), Buc., 1916.
Hurmuzaki – Iorga, X–XII, XIV/1–3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor adunate şi publicate de Nicolae Iorga, vol. X: Rapoarte consulare
prusiene din Iaşi şi Buc. (1763–1844), Buc., 1897; vol. XI: Acte din secolul al XVI-lea
(1517–1612) relative mai ales la domnia şi viaţa lui Petru-vodă Şchiopul, Buc.,
1900; vol. XII (1594–1602); Acte relative la războaiele şi cuceririle lui Mihai-vodă
Viteazul, Buc., 1903; vol. XIV, partea 1 (1320–1715): Documente greceşti privitoare
la istoria românilor, Buc., 1915; vol. XIV, partea 2 (1716–1777), Buc., 1917; vol. XIV,
partea 3 (c 1760–c 1820), Buc., 1936.
Hurmuzaki – Kałuzniacki, 1/2, II/2–3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor, vol. I, partea 2: Apendice. Documente slavone (1451–1517), cu
traduceri latine de Emil Kałuzniacki, Buc., 1890; vol. II, partea 2, Buc., 1890; vol. II,
partea 3 (1510–1527), Buc., 1892.
Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor, vol. XIII (1592–1837); Scrieri şi documente greceşti privitoare la
istoria românilor din anii 1592–1837 traduse de G. Murnu şi C. Litzica, Buc., 1914.
Hurmuzaki – Nistor, XIX/1–2, XX–XXI – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare
la istoria românilor, vol. XIX/1 (1782–1797): Corespondenţă diplomatică şi rapoarte
diplomatice austriace, publicate de Ion I. Nistor, Buc., 1922; vol. XIX, partea 2
XXX d VIRGIL CÂNDEA
(1798–1812), Buc., 1930; vol. XX, partea I (tipărit la Cernăuţi, tiraj distrus; ed. a II-a,
v. Hurmuzaki – Oţetea – Berindei); partea a II-a (tiraj distrus integral, ms. pierdut);
vol. XXI (1828–1836), Buc., 1942.
Hurmuzaki – Odobescu, supl. 1/2–3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor, Supliment I, vol. 2 (1781–1814): Documente culese din Arhivele
Ministerului Afacerilor Străine din Paris de A.I. Odobescu, Buc., 1885; vol. 3 (1709–
1812), Buc., 1889.
Hurmuzaki – Oţetea – Eudoxiu de Hurmuzaki, Andrei Oțetea, Documente privind istoria
României: colecția Eudoxiu de Hurmizaki (serie nouă), Buc., 1900–
Hurmuzaki – Oţetea – Berindei – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privind istoria
României, serie nouă, vol. II, Rapoarte consulare austriece (1812–1823) din „Wiener
Haus-, Hof-, und Staatsarchiv, Moldau und Wallachei”, Viena, sub îngrijirea acad.
A. Oţetea, Buc., 1967 (ed. a II-a a vol. XX/1 din Hurmuzaki – Nistor, cu rezumate de
Emil Lăzărescu, revizuite şi completate, şi cu o introducere de Dan Berindei).
Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente
privitoare la istoria românilor, vol. XIII (1592–1837): Texte greceşti privitoare la
istoria românilor culese şi publicate de A. Papadopoulos-Kerameus, Buc., 1909.
Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, supl. I/1 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare
la istoria românilor. Supliment I, vol. 1 (1518–1680): Documente culese din diferite
publicaţiuni şi din Biblioteca Naţională din Paris de Grigore Tocilescu şi din
Arhivele Ministerului Afacerilor Străine din Paris de A.I. Odobescu, Buc., 1886.
Iacovachi – Cojocaru, Traian Vuia – Ion N. Iacovachi, Ion V.T. Cojocaru, Traian Vuia.
Viaţa şi opera, Buc., 1988.
IDRE – Constantin C. Petolescu, Inscriptions de la Dacie Romaine. Inscriptions externes
concernant l’histoire de la Dacie (Ier-IIIe siècles), t. I. L’Italie et les provinces
occidentales. Recueil, commentaire et index, Buc., 1996.
Ierosol. vivl., I–V – A. I. Papadopoulos-Kerameus, Ierosolymitikī vivliothīkī, ītoi katalogos
tōn en tais vivliothīkais tou Agiōtatou apostolikou te kai katholikou orthodoxou
patriarchikou Thronou tōn Ierosolymōn kai passīs Palaistinīs apokeimenon ellīnikōn
kōdikōn, I–V, Sankt-Peterburg, 1891–1915.
Ilfov – File – Ilfov – File de istorie, vol. coord. de Virgil Vrabie şi Cristina Harhoiu, Buc., 1978.
Illiri şi daci – Hadrian Daicoviciu, Draga Garašanin, Ion Glodariu, Ljubiša Popović, Miloje
Vasić, Nicolae Vlassa, Illiri şi daci, Cluj – Buc., 1972.
Independenţa României – Independenţa României. Documente, I, II/1–2, III, Buc., 1977.
Iorga, Acte şi fragmente, I–III – N. Iorga, Acte şi fragmente privitoare la istoria românilor
adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului, I–III, Buc., 1895–1897.
Iorga, Fundaţiuni în Epir – N. Iorga, Fundaţiunile domnilor români în Epir (AARMSI, s. II,
t. 36, 1913–1914, p. 881–915)
Iorga, Greci – N. Iorga, Greci în ţerile româneşti, în RI, 19, 1933, 7–9, p. 250–253.
Iorga, Studii şi documente, I–XXXI – N. Iorga, Studii şi documente privitoare la istoria
românilor, I–XXXI, Buc., 1901–1916.
Ivanova, Răkopisi – Klimentina Ivanova, Bălgarski, srăbski i moldovlahijski kirilski
răkopisi v sbirkata na M. P. Pogodin, Sofia, 1981.
Izvoarele Răscoalei lui Horea, seria, volumul – Ştefan Pascu (ed.), Izvoarele Răscoalei lui
Horea. A. Diplomataria, I–II; B. Izvoarele narative, I–III; Buc., 1982–1984.
Jacimirskij, Grigorij Camblak – A.J. Jacimirskij, Grigorij Camblak. Očerk ego žizni
administrativnoj i knižnoj dejatel’nosti, Sankt-Peterburg, 1904.
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE d XXXI
Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj pis’mennosti – A.J. Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj

pis’mennosti v Moldavii i Valahii XV–XVI vv, Sankt-Peterburg, 1906.
Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi – A.J. Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi v
Moldavii. Neizvestnye proizvedenija Grigorija Camblaka, Sankt-Peterburg, 1906.
Jacimirskij, Iz slavjanskijh rukopisej – A.J. Jacimirskij, Iz slavjanskijh rukopisej. Teksty i
zametki, în „Učennye Zapiski Imperatorskogo Moskovskogo Universiteta. Istoriko-
filologičeskoe otdelenie”, 24, Moscova, 1899, p. 24–40.
Jacimirskij, Melkie teksty i zametki – A.J. Jacimirskij, Melkie teksty i zametki po starinnoj
slavjanskoj i russkoj literature, în „Izvestija Otdelenija russkogo jazyka i slovesnosti
Imperatorskoj Akademii nauk”, 13, Sankt-Peterburg, 1908.
Jacimirskij, Opis’ – A.J. Jacimirskij, Opis’ starinnyh slavjanskih i russkih rukopisej
sobranija P. I. Ščukina, I–II, Moscova, 1896–1897.
Jacimirskij, Otčet – A.J. Jacimirskij, Otčet Imperatorskoj Publičnoj Biblioteki za 1898 god,
Sankt-Peterburg, 1902.
Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi – A.I. Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi v
rumynskih biblioteka, Sankt-Peterburg, 1905.
Jianu, Constantin Brâncuși – Ionel Jianu, Constantin Brâncuși. Viața și opera, Buc., 1983.
Karataev, Hronolog. – I. Karataev, Hronologiceskaja rospis slavjanskih knig napečatannyh
kirillovskimi bukvami. 1491–1730, Sankt-Peterburg, 1861.
Karataev, Opisanie – I. Karataev, Opisanie slavjano-russkih knig napečatannyh kirillovskimi
bukvami, I. 1491–1652, Sankt-Peterburg, 1883.
Legrand XVII/1–4 – Émile Legrand, Bibliographie hellénique ou description raisonnée des
ouvrages publiés par les Grecs au dix-septième siècle, I–IV, Paris, 1894–1896.
Legrand, Recueil de poëmes – Émile Legrand, Recueil de poëmes historiques en grec
vulgaire relatifs à la Turquie et aux Principautés Danubiennes, Paris, 1877.
Lemny, Brâncuși – Doina Lemny, Brâncuși, artistul care transgresează toate hotarele,
Buc., 2012.
Leu – Roșu, Cartea veche – Valeriu Leu, Costa Roşu, Cartea veche românească din
Voivodina, Novi Sad, 2007.
Lewis, Brâncuşi – David Lewis, Constantin Brâncuşi, Londra, 1957.
Madan, Dmitrij Kantemir – I.R. Madan, Dmitrij Kantemir, Chişinău, 1973.
Matei, Cercetări [I–V] – Vasile Matei, Cercetări în arhivele de peste hotare. R.P. Polonă,
în RA, 50, 1973, nr. 1, p. 115–116 [I]; 51, 1974, nr. 4, p. 555–556 [II]; 53, 1976, nr. 4,
p. 443–444 [III]; 54, 1977, nr. 3, p. 324–325 [IV]; 56, 1979, nr. 4, p. 461–462 [V].
Matthias Corvinus – Gottfried Stangler (et al.), Matthias Corvinus und die Renaissance in
Ungarn, 1458–1541. 8. Mai – 1 November 1982, Viena, 1982.
Maxim, Brăila 1711 – Mihai Maxim, Brăila 1711. Noi documente otomane, Brăila, 2011.
Maxim, Brăila otomană – Mihai Maxim, Brăila otomană. Materiale noi din arhivele turceşti.
Registre de recensământ din secolul 16, Brăila, 2013 (documente facsimilate).
Maxim, Brâncoveanu şi Cantemireştii – Mihai Maxim, Brâncoveanu şi Cantemireştii.
Documente noi din arhivele turceşti, în Arta istoriei. Istoria artei. Academicianul
Răzvan Theodorescu la 65 de ani, Buc., 2004, p. 125–137.
Maxim, Considérations – Mihai Maxim, Considérations sur la circulation monétaire dans les
pays roumains et l’Empire ottoman dans la seconde moitié du XVIe siècle, în RESEE, 13,
1975, nr. 3, p. 410–415, republ. în idem, L’Empire ottoman au nord du Danube,
p. 263–273.
XXXII d VIRGIL CÂNDEA
Maxim, Culegere de texte otomane – Mihai Maxim, Culegere de texte otomane, fasc. 1,
Buc., 1974.
Maxim, Haraciul Moldovei şi Ţării Româneşti în ultimul sfert al veacului XVI, SMIM, 12, 1994,
p. 3–46.
Maxim, L’Empire ottoman – Mihai Maxim, L’Empire ottoman au nord du Danube et
l’autonomie des Principautés Roumaines au XVIe siècle. Études et documents,
Istanbul, 1999.
Maxim, Noi documente – Mihai Maxim, Noi documente privind Ţările Române şi Înalta
Poartă (1526–1602), Brăila, 2008.
Maxim, O istorie – O istorie a relaţiilor româno-otomane, cu documente noi din arhivele
turceşti, Vol. I, Perioada clasică (1400–1600), Brăila, 2012 (rec. Ștefan Andreescu,
SMIM, 30, 2012, p. 290–291).
Maxim, Ottoman Documents – Mihai Maxim, Ottoman Documents concerning the
Wallachian salt, în RESEE, 26, 1988, nr. 2, p. 113–122, republ. în idem, L’Empire
ottoman au nord du Danube, p. 231–241.
Maxim, Romano-Ottomanica – Mihai Maxim, Romano-Otomanica. Essays and documents
from the Turkish Archives, Istanbul, 2001.
Măran, Românii din Voivodina – Mircea Măran, Românii din Voivodina, Zrenianin, 2009.
Mihai Viteazul – Mihai Viteazul. Culegere de studii, ed. Paul Cernovodeanu și Constantin
Rezachevici, Buc., 1975.
Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I–V – Mihai Viteazul în conştiinţa europeană.
Documente, Mărturii, I–V, Buc., 1982–1990.
Mihailovici, Manuscrise şi cărţi româneşti – Paul Mihailovici, Manuscrise şi cărţi româneşti în
Iugoslavia, „Arhivele Basarabiei”, Chișinău, 2, 1930, nr. 3, p. 301–304.
Mihăilă, Contribuţii – Gheorghe Mihăilă, Contribuţii la istoria culturii şi literaturii române
vechi, Buc., 1972.
Miklosich – Müller, Acta et diplomata – Franciscus Miklosich şi Josephus Müller (ed.),
Acta et diplomata medii aevi sacra et profana collecta, I–VI, Viena, 1860–1890.
Mioc, Materiale româneşti – Damaschin Mioc, Materiale româneşti în arhive străine, în
SMIM, 6, 1973, p. 325–347.
Mioc, Manuscrise slavo-române – Damaschin Mioc, Manuscrise slavo-române în
biblioteci din străinătate, în SMIM, 7, 1974, p. 277–284.
Mircea, Manuscrise – Ion-Radu Mircea, Manuscrise slavo-române în biblioteci străine. I,
„Romanoslavica”, 22, 1984, p. 367–379.
Moldova în epoca feudalismului, I–X – Moldova în epoca feudalismului, I–X, Chişinău,
1961–2005.
Momirović 1957 – Petar Momirović, Knjiško-arhivski spomenici iz Banata, „Gradja”, l,
1957, p. 98–126.
Momirović 1958 – Petar Momirović, Knjiško-arhivski spomenici iz Banata, „Gradja”, 2,
1958, p. 190–219.
Momirović 1959 – Petar Momirović, Knjiško-arhivski spomenici iz Banata, „Gradja”, 3,
1959, p. 192–240.
Moraux, Catalogue – Paul Moraux, Bibliothèque de la Société turque d’histoire. Catalogue
des manuscrits grecs (Fonds du Syllogos), Ankara, 1964.
Nasrallah, Histoire IV/1 – Joseph Nasrallah, Histoire du mouvement littéraire dans l’Église
melchite du Ve au XXe siècle, IV, 1, Paris, 1979.
Nasrallah, Histoire IV/2 – Joseph Nasrallah, Histoire du mouvement littéraire dans l’Église
melchite du Ve au XXe siècle, IV, 2, Louvain – Paris, 1989.
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE d XXXIII
National Union Catalog 1959–1961 – The Library of Congress Catalogs. The National
Union Catalog of Manuscript Collections. Catalog 1959–1961, Ann Arbor, Michigan,
1962.
National Union Catalog 1964 – The Library of Congress Catalogs. The National Union
Catalog of Manuscript Collections. Catalog 1964, Ann Arbor, Michigan, 1965.
National Union Catalog 1967–1968 – The Library of Congress Catalogs. The National Union
Catalog of Manuscript Collections. Catalog 1969–1978, Washington D.C., 1969.
Catalog of Manuscript Collections. Catalog 1969, Washington, D.C., 1970.
National Union Catalog 1973–1974 – The Library of Congress Catalogs. The National
Union Catalog of Manuscript Collections. Catalog 1973–1974 , Washington, D.C., 1975.
Nussbächer, Bibliografie – Gernot Nussbächer, Încercare pentru o bibliografie a edițiilor
din străinătate ale operelor umanistului brașovean Johannes Honterus, în
Spiritualitate transilvană și istorie europeană, ed. Iacob Mârza și Ana Dumitran,
Alba Iulia, 1999, p. 363–391.
Paizi-Apostolopoulou – Apostolopoulos, Afierōmata – Mahi Paizi-Apostolopoulou, D.G.
Apostolopoulos, Afierōmata kai dōrees ton 16o ai. stī Megalī Ekklīsia. Thesmikes
opseis tīs eusebeias, Atena, 2002.
Panaitescu, La route commerciale – P.P. Panaitescu, La route commerciale de Pologne à la
Mer Noire au Moyen Age, în RIR, 2, 1933, 172–193.
Papadopoulos, Ell. vivl., I–II – Thōma I. Papadopoulos, Ellīnikī vivliografia (1466–1800),
I–II, Atena, 1984–1988.
Papadopoulos-Kerameus, Dyo katalogoi – A. Papadopoulos-Kerameus, Dyo katalogoi
ellīnikōn kōdikōn en Kōnstantinoupolei, tīs Megalīs tou Genous Scholīs kai tou
Zōgrafeiou („Izvestija Russkago Arheologičeskago Instituta v Konstantinopolě”, 14,
1909, fasc. 23).
Papadopoulos-Kerameus, Katalogos – A. Papadopoulos-Kerameus, Katalogos tōn en tō
Ellīnikō Filologikō Syllogō heirografōn vivliōn. Meros A΄, în O en Kōnstantinoupolei
Ellīnikos Filologikos Syllogos. Archaiologikī epitropī, Parartīma tou KA΄–KB΄
tomou, 1892
Papiu-Ilarian, Tezaur, I–III – Alexandru Papiu-Ilarian, Tezaur de monumente istorice
pentru România, I–III, Buc., 1862–1865.
Parpulov, Pre-1650 Cyrillic Manuscripts – Georgi R. Parpulov, cu contribuția lui Dmitri
Korobeinikov și Alexandru Magola, Pre-1650 Cyrillic Manuscripts in U.S. Public
Collections: A Catalogue, „Palaeoslavica”, 18, 2, 2010, p. 1–53.
Păuleanu, Coman, Moscheea Regală „Carol I” – Doina Păuleanu, Virgil Coman,
Moscheea Regală „Carol I” Constanţa, 1910–2010, Constanţa, 2010.
XXXIV d VIRGIL CÂNDEA
Păun, La Valachie – Radu G. Păun, La Valachie et le monastère de Chilandar au Mont

Athos. Nouveaux témoignages (XVe–XVIe siècles), „Medieval and Early Modern
Studies for Central and Eastern Europe”, 2, 2010, p. 137–184.
Păun, La Moldavie de Stefan le Grand – Radu G. Păun, La Moldavie de Stefan le Grand
(1457–1504) et le monastère de Hilandar, în RESEE, 50, 2012, p. 167–190.
Petković, Krušedol – Sava Petković, Opis rukopisa manastira Krušedola, Srem, 1914,
p. 217–225.
Petrescu-Dîmboviţa, Depozitele de bronzuri – M. Petrescu-Dîmboviţa, Depozitele de
bronzuri din România, Buc., 1977.
Piechota, Balcanica – Regina Piechota (et al.), Balcanica. Guide to the Polish Archives
Relative to the History of the Balkan Countries, Varşovia, 1979.
Pippidi, Hommes et idées – Andrei Pippidi, Hommes et idées du Sud-Est européen à l’aube
de l’âge moderne, Buc. – Paris, 1980
Pippidi, Mihai Viteazul – Andrei Pippidi, Mihai Viteazul în arta epocii sale. Michael der
Tapfere in der Kunst seiner Zeit, Cluj-Napoca, 1987.
Pîrnuţă, Documents – Gh. Pîrnuţă, Documents concernant les aides accordées par les Pays
Roumains aux écoles grecques de l’étranger, în RESEE, 7, 1969, nr. 4, p. 652–654.
Politis, Un centre de calligraphie – Linos Politis, Un centre de calligraphie dans les
Principautés danubiennes au XVIIe siècle. Lucas Buzau et son cercle, în Francis R.
Walton (ed.), Dixième Congrès International des Bibliophiles, Athènes, 30 septembre –
6 octobre 1977, Atena, 1977, p. 1–11.
Popa-Lisseanu, Izvoarele, I–XV – G. Popa-Lisseanu, Izvoarele istoriei românilor, I–XV,
Buc., 1934–1939.
Popescu – Szabó, Cercetări în R. S. Cehoslovacă 1981 – Cornelia Popescu, Margareta
Szabó, Cercetări în arhivele de peste hotare. R.S. Cehoslovacă, RA, 1981, nr. 3, p. 316.
Popescu – Szabó, Cercetări în R. S. Cehoslovacă 1982 – Cornelia Popescu, Margareta
Szabó, Cercetări în arhivele de peste hotare. R.S. Cehoslovacă, RA, 1982, nr. 3,
p. 304–305.
Popescu, Sangeacul Silistra – Anca Popescu, Integrarea imperială otomană a teritoriilor
din sud-estul Europei. Sangeacul Silistra (sec. XV–XVI), Buc., 2013.
Popescu-Boteni, Relații – Stelian Popescu-Boteni, Relații între România și S.U.A. până în
1914, Cluj-Napoca, 1980.
Popi, Jugoslovensko-rumunski odnosi – Gligor Popi, Jugoslovensko-rumunski odnosi
1918–1941, Vârşeţ, 1984.
Popi, Monografia Alibunarului – Gligor Popi (coord.), Monografia Alibunarului, Alibunar,
1998.
Popi, Românii din Banatul sârbesc – Gligor Popi, Românii din Banatul sârbesc, Panciova –
Buc., 1993.
Popović, Kataloški spisak – Vukosava Popović, Kataloški spisak, în Konstantin Danil 1789
(?) – 1873, Zrenjanin, 1961.
Putevoditel’ – Putevoditel’ po Arhivu Leningradskogo Otdelenija Instituta Istorii, Moscova –
Leningrad, 1958.
Quinlan, American Relations – Paul D. Quinlan, Early American Relations with Romania,
1858–1914, în „Canadian Slavonic papers”, 22, nr. 2, iunie 1980, p. 187–207.
Randa, Republica Christiana – Alexander Randa, Republica Christiana. Die Walachei in
„langen” Türkenkrieg der katholischen Universalmächte (1593–1536, München, 1964.
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE d XXXV
Răduțiu – Gyémánt, Repertoriul – Aurel Răduțiu, Ladislau Gyémánt, Repertoriul

izvoarelor statistice privind Transilvania, 1690–1847, [Buc.], [1993].
Războieni – Manole Neagoe, Olimpia Guţu, Mihai Guboglu, Radu Constantinescu,
Constantin Vlad, Războieni. Cinci sute de ani de la campania din 1476. Monografie
şi culegere de texte, Buc., 1976.
Rep. Ştefan cel Mare – Mihai Berza (ed.), Repertoriul monumentelor şi obiectelor de artă
din timpul lui Ştefan cel Mare, Buc., 1958.
Revoluţia din 1821 – Revoluţia din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. Documente
externe, Buc., 1980.
Richard, Répertoire – Marcel Richard, Répertoire des bibliothèques et des catalogues de
manuscrits grecs, 2e éd., Paris, 1958.
Richard – Olivier, Répertoire – J. M. Olivier, Répertoire des bibliothèques et des catalogues
de manuscrits grecs de Marcel Richard, ed. 3, Turnhout, 1995.
Romanescu, Argintăria – Marcel Romanescu, Argintăria la bănăţeni şi românii balcanici,
RIR, 11–12, 1941–1942, p. 95–131.
Romanescu, Mile domneşti – Marcel Romanescu, Mile domneşti în Srem şi Herţegovina,
AO, 19, 1940, p. 66–74.
Romanescu, Monumente româneşti – Marcel Romanescu, Monumente româneşti la
Stambul (BG, 3, 1932, nr. 6).
Russu, Daco-geţii – Ion I. Russu, Daco-geţii în Imperiul Roman, Bucureşti, 1980.
Rusu – Pop – Drăgan, Izvoare – Adrian Andrei Rusu, Ioan Aurel Pop, Ioan Drăgan, Izvoare
privind evul mediu românesc. Ţara Haţegului în secolul al XV-lea (1402–1473),
Cluj-Napoca, 1989.
Sarros, Katalogos 1931 – D.M. Sarros, Katalogos, ton cheirographōn tou en
Kōnstantinopoulei Ellīnikou Filologikou Syllogou, „Epetīris Etaireas Byzantinōn
Spoudōn”, 8, 1931.
Sarros, Katalogos, 1932 – D.M. Sarros, Katalogos, ton cheirographōn tou en
Kōnstantinopoulei Ellīnikou Filologikou Syllogou, „Epetīris Etaireas Byzantinōn
Spoudōn”, 9, 1932.
Sbath, Al-Fihris – Paul Sbath, Al-Fihris. Catalogue des manuscrits arabes, II, Cairo, 1939.
Spiridoneanu, Cercetări în R. S. Cehoslovacă 1980 – Mircea Spiridoneanu, Cercetări în
arhivele de peste hotare. R.S. Cehoslovacă, RA, 42, 1980, nr. 3–4, p. 413–415.
Stamatopoulos, To Agiotafiko Metochi – Dīmītrios D. Stamatopoulos, To Agiotafiko
Metochi Kōnstantinoupoleōs, Atena, 2010.
Stîrcea-Crăciun, Brâncuși – Matei Stîrcea-Crăciun, Brâncuși, limbajele materiei, Buc.,
2010.
Stojanovič, Katalog rukopisa – Ljubomir Stojanovič, Katalog rukopisa i starih štampanih
knjiga. Zbirka Srpske Kraljevske Akademije, I, Beograd, 1901.
Stojanovič, Zapisi i natpisi, I–VI – Ljubomir Stojanovič, Stari srpski zapisi i natpisi, I–VI,
Belgrad – Sremski Karlovci, 1902–1926.
Stourdza, Grandes Familles – Mihail-Dimitri Stourdza, Les Grandes Familles de Grèce,
d’Albanie et de Constantinople. Dictionnaire historique et généalogique, Paris, 1983.
Sturdza, Memoriu – D.A. Sturdza, Memoriu asupra portretelor domnilor români, în
„Analele Societăţii Academice Române”, s. I, t. 6, 1874, p. 133–156.
Suciu, Noi precizări – Ioan Dimitrie Suciu, Noi precizări în legătură cu colonizările din
Banat în secolul XVIII, în RIR, 11–12, 1941–1942, p. 385–388.
Suciu, Românii din Banat – Ioan Dimitrie Suciu, Românii din Banat, în RIR, 11–12, 1941–
1942, p. 531–540.
XXXVI d VIRGIL CÂNDEA
Suciu – Constantinescu, Documente I – II – Ioan Dimitrie Suciu, Radu Constantinescu,

Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, vol. I (1535–1831), II (1832–
1948), Timișoara, 1980.
Sweden – Bulgaria – Zhivka Damyanova, Sweden – Bulgaria. Voices from seven centuries.
Slavonic manuscripts, old maps of Bulgaria and Bulgarian lands, diaries of Swedes
who have visited Bulgaria, official documents and old books by Bulgarian, Swedish
and other authors, Sofia, 1980.
Taeschner, Die altosmanische Chronik – Franz Taeschner, Ğihānnümā: die altosmanische
Chronik des Mevlānā Me emmed Neschrī, Leipzig, I (cod Menzel), 1951, II (cod
Manisa, 1373), 1955.
Toma, Românii din America – Radu Toma, Românii din America, Buc., 1978.
Tsakopoulos, Katalogos, I – Aimilianos Tsakopoulos Episkopos Milītou, Perigrafikos
katalogos tōn heirografōn tīs Vivliothikīs tou Oikoumenikou Patriarheiou, t. I:
Theologikīs Sholīs Halkīs, Istanbul, 1956.
Tudorică, Mărturii – Mioara Tudorică, Mărturii documentare, RA, 51, 1974, nr. 3, p. 368–427.
Turdeanu, Din vechile schimburi – Emil Turdeanu, Din vechile schimburi culturale dintre
români şi iugoslavi, în C. Lit., 3, 1938, p. 141–218.
Turdeanu, Études – Émile Turdeanu, Études de littérature roumaine et d’écrits slaves et
grecs des Principautés Roumaines, Leiden, 1985.
Turdeanu, La broderie religieuse – Émile Turdeanu, La broderie religieuse en Roumanie.
Les épitaphioi moldaves aux XVe et XVIe siècles, în C. Lit., 4, 1940, p. 164–214.
Turdeanu, Legăturile româneşti – Emil Turdeanu, Legăturile româneşti cu mănăstirile
Hilandar şi Sf. Pavel de la Muntele Athos, în C. Lit., 4, 1940, p. 60–113.
Turdeanu, Manuscrise slave – Emil Turdeanu, Manuscrise slave din timpul lui Ştefan cel
Mare, în C. Lit., 5, 1942, p. 101–240.
Turdeanu, Miniatura bulgară – Emil Turdeanu, Miniatura bulgară şi începuturile
miniaturii româneşti, în BIRS, 1, 1941, p. 95–152.
Turdeanu, Moldavie, 1457–1504 – Émile Turdeanu, L’activité littéraire en Moldavie à
l’époque d’Etienne le Grand (1457–1504), în RER, 5–6, 1960, p. 21–66.
Ukazatel’ – Ukazatel’ vospominanij dnevnikov i putevyh zapisok XVIII–XIX vv., ed. S.V.
Žitomirskaja, K.R. Kameneckaja, I.V. Kozymenko, E.N. Konšina, Moscova, 1951.
Uljanickij, Materialy – V.A. Uljanickij, Materialy dlja istorij vzajmnyh otnošenij Rossii,
Pol’ši, Moldavij, Valahij i Turcij v. XIV–XV vv., Moscova, 1887.
Urechia, I–IX, X, X–A, XI–XIII – Vasile Alexandrescu Urechia, Istoria românilor. Curs
făcut la Facultatea de Litere din București, I–IX, X, X–A, XI–XIII, Buc., 1891–1902.
Uricariu – Bulat, Antonovici – Doina Uricariu, Vladimir Bulat, Antonovici 1911–2002.
Sculptor on Two Continents. Sculptor pe două continente, Buc., 2011.
Uricariul, I–XXV – Theodor Codrescu, Uricariul sau colecţiune de diferite acte care pot
servi la istoria românilor, I–XXV, Iaşi, 1852–1895.
Urkundenbuch, I–VI – Franz Zimmermann, Carl Werner (ed.), Urkundenbuch zur
Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, I; Franz Zimmermann, Carl Werner,
Georg Müller (ed.), II–III; Gustav Gündisch (ed.), IV–VI, Sibiu, 1892–1937; Buc.,
1975–1981.
Varia 1986 – Radu Varia, Brancusi, traducere din franceză de Mary Vaudoyer, New York,
1986.
Vătăşianu, Istoria artei feudale – Virgil Vătășianu, Istoria Artei feudale în Țările Române,
vol. I, Arta în perioada de dezvoltare a feudalismului, Buc., 1959.
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE d XXXVII
Veliman, Aspecte, 1821–1828 – Valeriu Veliman, Aspecte ale relaţiilor româno-otomane

în perioada 1821–1828, RA, 1978, nr. 3, p. 309–325.
Veliman, Cercetări Turcia, 1975 – Cercetări în arhivele de peste hotare. Turcia, în RA,
1975, nr. 3.
1976, nr. 4.
1977, nr. 3, p. 325–326.
Veliman, Documente turco-osmane – Valeriu Veliman, Documente turco-osmane privind
vilaietul (eialetul) Timişoara, RA, 1985, nr. 4, p. 413–427.
Veliman, Noi documente, 1821–1822 – Valeriu Veliman, Noi documente turceşti privind
evenimentele din 1821–1822, RA, 1981, nr. 1, p. 65–69.
Veliman, Noi precizări în legătură cu haraciul Moldovei – Valeriu Veliman, Noi precizări în
legătură cu haraciul Moldovei la mijlocul secolului al XVI-lea, RA, 1984, nr. 2,
p. 203–212.
Veliman, O cronică turcească – Valeriu Veliman, O cronică turcească despre domnia lui
Mircea cel Mare, în Ilfov – File de istorie, Buc., 1978, p. 195–197.
Veliman, Relaţiile – Valeriu Veliman, Relaţiile româno-otomane, 1711–1821, Buc., 1984.
Veliman – Gemil, Cercetări Turcia – Valeriu Veliman, Tahsin Gemil, Cercetări în arhivele
de peste hotare. Turcia, în RA, 1978, nr. 4, 461–462.
Veress, Acta et epistulae, I – Andrea Veress, Acta et epistulae relationum Transylvaniae
Hungariaeque cum Moldova et Valachia, I, Budapesta, 1914.
Veress, Basta – Andrei Veress (Veress Endre), Básta György hadvezér levelezése és iratai
1597–1607, I–II, Budapesta, 1909–1913.
Veress, BRU, I–III – Andrei Veress, Bibliografie româno-ungară, I–III, Buc., 1931–1935.
Veress, Documente, I–XI – Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului,
Moldovei şi Ţării Româneşti, I–XI, Buc., 1929–1939.
Vikan, Greek Manuscripts – Gary Vikan (ed.), Illuminated Greek Manuscripts from
American Collections: An Exhibition in Honor of Kurt Weitzmann, April 14 – May
20, 1973, Princeton, The Art Museum, Princeton, 1973.
Vivian, Materials – James F. Vivian, Materials in the National Archives Relating to
Rumania, Reference Information Paper No. 46, Washington, D.C., 1970, p. I–III +
1–18.
Vlaicu, Cercetări în R. S. Cehoslovacă 1976 – Monica Vlaicu, Cercetări în arhivele de
peste hotare. R. S. Cehoslovacă, RA, 1976, nr. 4, p. 433–434.
Vlasiu, Dicționar – Ioana Vlasiu (coord.), Dicționarul sculptorilor din România. Secolele
XIX–XX, vol. I, Lit. A – G, Buc., 2011.
Vuksan, Peć – D. Vuksan, Peć, în „Zbornik za istoriju June Srbije i susednih oblasti”, 1,
1936, p. 133–189.
Wa f – Dayr Sayyidat 6aydnāyā al-ba riyarkī. Wa f li-l-kutub wa-l-mah ū āt, Damasc,
1986.
XXXVIII d VIRGIL CÂNDEA
Zapasko – Isaevič, I–II/1–2, – Jakim Zapasko, Jaroslav Isaevič, Pamjatki knižnovogo

mistectva. Katalog starodrukiv vidanih na Ukraini. Kniga perša (1574–1700), I–
II/1–2, Liov, 1981–1984.
Zsigmond, Philobiblon – Jakó Zsigmond, Philobiblon Transilvan, introducere de Virgil
Cândea, Buc., 1977.
1918 la români – 1918 la români. Desăvârşirea unităţii naţional-statale a poporului
român. Documente externe, I–II, Buc., 1983.
B. Publicaţii periodice
AAR, s. II, „Analele Academiei Române”, Buc., 1879–1916.

AARMSI, s. II, „Analele Academiei Române. Memoriile Secţiunii istorice”, Buc., 1886–1920.
AARMSL, s. II, „Analele Academiei Române. Memoriile Secţiunii literare”, Buc., 1889–1907.
AB, „Arhivele Basarabiei”. Revistă de istorie şi geografie a Moldovei dintre Prut şi Nistru,
Chişinău, 1929–1939.
ACMIB, „Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice”, Basarabia, Chişinău, 1929–1938.
AE, „Archaeologiai Ertesitö”, Budapesta, 1869–.
AFI, „Arhivă pentru filologie şi istorie”, Blaj, 1867–1872.
AI, „Archiva istorică a României”, Buc., 1864–1865, 1867.
AIIAC, „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie”, Cluj, 1975–1989.
AIIAI, „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A.D. Xenopol» din Iaşi”, Iaşi, 1964–
AIINC, „Anuarul Institutului de Istorie Naţională din Cluj”, Cluj, Sibiu, 1921–1945.
AMET, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, Cluj, 1957–1978.
AMN, „Acta Musei Napocensis”, Cluj, 1964–.
AO, „Arhivele Olteniei”, Craiova, 1922–1943.
APOR, „Anuarul Parohiei Ortodoxe Române”, Viena, 1962–.
AR, „Arhiva românească”, Iaşi, 1840/1841; ed. 2, 1860–1862; Bucureşti, 1939–1946.
Arhiva, „Arhiva Societăţii ştiinţifice şi literare din Iaşi”, Iaşi, 1889–1916; „Arhiva. Organul
Societăţii istorico-filologice din Iaşi”, 1921–1940.
ARMSI, s. III, „Academia Română, Memoriile Secţiunii istorice”, Buc., 1922–1947.
ARMSIA, s. IV, „Academia Română, Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie”,
Buc., 1976–.
ARMSL, s. III, „Academia Română, Memoriile Secţiunii literare”, Buc., 1923–1948.
ASI, „Archivio storico italiano”, Firenze, 1842–1882, 1925–1960.
AUB, „Analele Universităţii Bucureşti”, s. Istorie, Buc., 1951–
AUC, „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Al. I. Cuza» din Iaşi”, s.n., s. III (Ştiinţe sociale),
Iaşi, 1955–
AUT, „Analele Universităţii din Timişoara”, s. Ştiinţe Sociale, Timişoara, 1976–; s. Ştiinţe
Filologice, 1962–.
AVSL, „Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde”, Sibiu, 1843–1851; Neue
Folge, Braşov, 1853–1871; Sibiu, 1872–1944; Bistriţa, 1944.
BBRF, „Buletinul Bibliotecii Române”, Freiburg im Breisgau, 1969/1970–.
BCH, „Bulletin de correspondance hellénique”, Atena – Paris, 1877–1971.
BCI, „Buletinul Comisiei Istorice a României”, Buc., 1915–1916, 1924–1938.
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE d XXXIX
BCMI, „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, Buc., 1908–1945.

BG, „Boabe de grâu. Revistă de cultură”, Buc., 1930–1935.
BIES, „Bulletin de l’Institut pour l’Étude de l’Europe Sud-Orientale”, Buc., Iaşi, 1914–1923.
BIRS, „Buletinul Institutului Român din Sofia”, Buc., 1941.
BMI, „Buletinul Monumentelor istorice”, 1970–1973, titlu schimbat al BCMI.
BNJ, „Byzantinisch-Neugriechische Jahrbücher”, Atena-Berlin, Wilmersdorf, 1920–.
BOR, „Biserica Ortodoxă Română”, Buc., 1874–1916, 1921–.
BSHAR, „Bulletin de la Section Historique de l’Académie Roumaine”, Buc., 1912–1947.
Bulletin AIESEE, „Bulletin de l’Association Internationale d’Études du Sud-Est
Européen”, Buc., 1963–
C. Lit., „Cercetări literare”, Buc., 1934–1943.
CC, „Codrul Cosminului. Buletinul Institutului de Istorie şi Limbă de pe lângă
Universitatea din Cernăuţi”, Cernăuţi, 1924–1939.
CI, „Cercetări istorice. Buletinul Seminarului de Istorie a românilor al Universităţii din
Iaşi”, Iaşi, 1925–1943; „Studii şi cercetării istorice”, Iaşi, 1943–1947.
CI-Muzeul, „Cercetări istorice. Muzeul de Istorie a Moldovei”, Iaşi, 1970–.
CL, „Convorbiri literare”, Iaşi, Buc., 1867–1944.
CMRS, „Cahiers du Monde Russe et Soviétique”, Paris, 1959–1993; „Cahiers du Monde
russe. Russie, Empire russe, Union soviétique, États indépendants”, Paris, 1994–
CT, „Columna lui Traian”, Buc., 1870–1877, 1882–1883.
DI, „Diplomatarium italicum”, Roma, 1925–1939.
EB, „Études balkaniques”, Sofia, 1964–.
EDR, „Ephemeris Dacoromana”, Roma, 1923–1945.
EM, „Erdélyi Múzeum Egylet”, Cluj, 1874–1883; „Erdélyi Múzeum”, Cluj, 1884–1917,
1930–1947.
FVL, „Forschungen zur Volks und Landeskunde”, Sibiu, 1959–.
GB, „Glasul Bisericii”, Buc., 1944–.
„Gradja”, „Gradja za Proučavanje Spomenika Kulture Vojvodine”, Novi-Sad, 1957–.
KASL, „Korrespondenzblatt des Arbeitskreises für Siebenbürgische Landeskunde”, Köln–
Viena, 1971–1977.
KH, „Kwartalnik Historyczny. Organ Towarzystiwa Historycznego we Lwowie”, Lvov,
Cracovia, 1887–.
KVSL, „Korrespondenzblatt des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde”, Sibiu, 1878–
1930; „Siebenbürgische Vierteljahrsschrift”, Sibiu, 1931–1936, 1941; Iaşi, 1937–
1940.
LK, „Levéltari Közleméniek”, Budapesta, 1923–1946; 1954–.
MB, „Mitropolia Banatului”, Arad–Timişoara, 1951–.
MI, „Magazin istoric”, Buc., 1967–.
MID, „Magazin istoric pentru Dacia”, Buc., 1845–1847.
MK, „Magyar Könyvszemle”, Budapesta, 1876–1944; 1955–.
MMS, „Mitropolia Moldovei şi Sucevei”, Iaşi, 1950–.
MO, „Mitropolia Olteniei”, Râmnicu Vâlcea, Craiova, 1950–.
MTT, „Magyar Történelmi Tar”, Pesta, 1855–1878, 1914–1934.
NE, „Neos ellīnomnīmōn”, Atena, 1904–1926.
NRB, „Noua revistă bisericească”, Buc., 1919–1930.
NRL, „Neamul Românesc literar”, Vălenii de Munte, Buc., 1908–1912, 1925–1926.
XL d VIRGIL CÂNDEA
OCP, „Orientalia Christiana Periodica”, Roma, 1935–.

R. Ist., „Revista de istorie”, Buc., 1947–1989.
RA, „Revista Arhivelor”, Buc., 1924–1947, 1958–.
REArm., „Revue des études arméniennes”, Paris, 1920–1933.
REI, „Revue des études islamiques”, Paris, 1927–.
RER, „Revue des études roumaines”, Paris, 1953–.
RES, „Revue des études slaves”, Paris, 1921–.
RESEE, „Revue des études sud-est européennes”, Buc., 1963–.
RHSEE, „Revue historique du Sud-Est européen”, Buc., 1924–1946.
RI, „Revista istorică”. Dări de seamă, documente şi notiţe, Buc., 1915–1946; s. n., Buc., 1990–.
RIAF, „Revista pentru istorie, archeologie şi filologie”, Buc., 1882–1885, 1891, 1893–
1894, 1902–1903, 1909–1914, 1922.
RIR, „Revista istorică română”, Buc., 1931–1947.
RITL, „Revista de istorie şi teorie literară”, Buc., 1952–.
RM, „Revista muzeelor”, Buc., 1964–1974; 1990–
RMM-M, „Revista muzeelor şi monumentelor”, Seria Muzee, Buc., 1974–1976.
RMM-MIA, „Revista muzeelor şi monumentelor”, Seria Monumente istorice şi de artă,
Buc., 1974–1990.
RRH, „Revue roumaine d’histoire”, Buc., 1962–.
RRHA-BA, „Revue Roumaine d’Histoire de l’Art – Beaux-Arts”, Buc. 1970–.
RRHA-TMC, „Revue Roumaine d’Histoire de l’Art – Théâtre, Musique, Cinéma”, Buc.,
1965–1996.
RRIC, „Revista română de istorie a cărţii”, Buc., 2004–.
RRSI, „Revista română de studii internaţionale”, Buc., 1967–.
RS, „Rumanian Studies”, Leiden, 1970–.
RSIAB, „Revista societăţii istorico-arheologice bisericeşti din Chişinău”, Chişinău, 1918–
1934.
SAO, „Studia et Acta Orientalia”, Buc., 1957–1983.
SBAN, „Sbornik na Bălgarskata Akademia na Naukite. Klon istoriko-filologičen i
filosovsko-obščestven”, Sofia, 1913–1949.
SCIA – Artă plastică, „Studii şi cercetări de istoria artei – Artă plastică”, Buc., 1954–
SCIA – TMC, „Studii şi cercetări de istoria artei – Teatru, Muzică, Cinematografie”, Buc.,
1954–1997, 2007–.
SDA, „Südostdeutsches Archiv”, München, 1958–.
SEER, „The Slavonic and East-European Review”, Londra, 1927–1939, 1952–.
SF, „Südostdeutsche Forschungen”, München–Leipzig, 1936–1944; Südost Forschungen,
Oldenburg-München, 1946–.
SI, „Studii italiene”, Roma – Buc., 1934–1943.
SMIM, „Studii şi materiale de istorie medie”, Buc., 1956–.
SMIMod., „Studii şi materiale de istorie modernă”, Buc., 1957–.
SMNB, „Studia et acta Musei «Nicolae Bălcescu»”, Bălceşti pe Topolog, 1969–.
SOIAN, „Sbornik Otdelenjia Russkogo jazyka i slovesnosti Imperatorskoj Akademii
Nauk”, Sankt-Peterburg, 1882–1926.
SOV, „Spicuitor în ogor vecin. Ştiri istorico-literare despre noi şi vecini”, Buc., 1919–1924.
SSKA, „Spomenik Srpske Kraljevske Akademije” (apoi „Srpska Akademija Nauka”, Nova
Serija), Belgrad, 1888–1948, 1951–.
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE d XLI
Studii, „Studii. Revistă de istorie”, Buc., 1949–1973.

SUBB, „Studia Universitatis Babeş-Bolyai”, Cluj, 1956; „Buletinul Universităţilor «V.
Babeş» şi «Bolyai», Ştiinţe sociale, 1956–1958; Studia Universitatum «Victor
Babeş» et «Bolyai»”, Historia, 1958–1959.
TOEM, „Tārī -i ‘OÓmānī Enğümeni Meğmū‘ası”, Istanbul, 1910–1927.
TT, „Történelmi Tár”, Budapesta, 1878–1911.
VV, „Vizantijski Vremennik”, Sankt-Peterburg, 1894–.
ZSL, „Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde”, Köln – Viena, 1978–.
C. Fonduri
C.1. Din Serbia
P.M., A – Fondul A din Arhiva patriarhală-mitropolitană (Patriarsijsko-Mitropolijski Arhiv).

P.M., B – Fondul B din Arhiva patriarhală-mitropolitană (Patriarsijsko-Mitropolijski Arhiv).
C.2. Din Turcia
Sigle preluate din Ghidul Arhivelor 2010 – Başbakanlık Osmanlı Arşivi Rehberi [Ghidul
Arhivelor Otomane ale Preşedinţiei Consiliului de Miniştri], T.C. Başbakanlık Arşivi
Genel Müdürlüğü, Istanbul, 2010 (în paranteze, alte sigle folosite uneori de turcologii
români în studiile lor).
A. DVN.NMH – Bâb-ı Asâfî. Divân-ı Hümâyûn. Nâme-i Hümâyûn (Poarta Marelui Vizir.
Divanul imperial. Scrisori imperiale).
A. NŞT – Bâb-ı Asâfî. Nişancı Tahvil Kalemi (Poarta Marelui Vizir. Cancelaria de numiri
şi transferuri pendinte de Nişancı), BOA.
AE (EMT) – Ali Emîrî Tasnifi (Clasificarea Ali Emîrî), BOA.
BOA – Başbakanlık Osmanlı Arşivi (Arhivele Otomane ale Preşedinţiei Consiliului de
Miniştri, Istanbul).
C (CVT) – Cevdet Tasnifi (Clasificarea Cevdet), BOA.
D – Defter (Condici), Topkapı Sarayı Müzesi Arşivi.
D. BMK.IBM.d– Bâb-ı Defteri. Başmuhâsebe. Başmukata’a Kalemi (Poarta Marelui
Defterdar. Contabilitatea Generală. Cancelaria arenzilor).
D. BRZ – Defterdar Kapısı. Büyük Rûznâmçe Kalemi (Poarta Marelui Defterdar.
Cancelaria Marii Condici), BOA.
D. BŞM.BNE – Bâb-ı Defteri. Başmuhâsebe. Bina emini (Poarta marelui Defterdar.
Contabilitatea generală. Intendentul construcţiilor), BOA.
D. BŞM.MHF – Bâb-ı Defteri. Başmuhâsebe. Muhallefât Halifesi Kalemi (Poarta Marelui
Defterdar. Contabilitatea Generală. Cancelaria Locțiitorului marelui Defterdar),
BOA.
D. BŞM.MHF.d – Bâb-ı Defteri. Başmuhâsebe. Muhallefât Kalemi (Poarta Marelui
Defterdar. Contabilitatea Generală. Cancelaria Moştenirilor).
XLII d VIRGIL CÂNDEA
D. BŞMT.MTE – Bâb-ı Defteri. Başmuhâsebe. Matbâh-ı Amire Emini (Poarta Marelui

Defterdar. Contabilitatea Generală. Cancelaria Intendentului Bucătăriei Imperiale),
BOA.
D. MMK – Bâb-ı Defteri. Maden Mukataası Kalemi (Poarta Marelui Defterdar. Cancelaria
arendei Minelor), BOA.
D. PYM.d – Bâb-ı Defteri. Piyâde Mukabeleside (Poarta Marelui Defterdar. Cancelaria
infanteriei), BOA.
D. YNÇ.d – Bâb-ı Defteri. Yeniçeri Kalemi (Poarta Marelui Defterdar. Cancelaria
ienicerilor), BOA.
E – Evrak (Documente), Topkapı Sarayı Müzesi Arşivi.
FKT – Fekete Tasnifi (Clasificarea Lajos Fekete), BOA.
HAT (HTT) – Hatt-ı Hümâyûn Tasnifi (Clasificarea Autografe Imperiale), BOA.
IE (IBT) – Ibnülemin Tasnifi (Clasificarea Ibnülemin), BOA.
KK (KPT) – Kâmil Kepeci Tasnifi (Clasificarea Kâmil Kepeci), BOA.
MAD – Mâliyye’den Müdevver Defteri (Registre din secţiunea „Transferate de la
Finanţe”), BOA.
TT– Tapu ve Tahrir (Registre de recensământ), BOA.
TTK – Türk Tarih Kurumu (Societatea de Istorie Turcă).
TY – Türkçe Yazmalar (Manuscrise în limba turcă).
Y – Yıldız Tasnifi (Clasificarea Yıldız), BOA.
D. Clase de referinţe
(potrivit ordinii claselor în volum)
AM Aşezăminte, monumente
DOC Documente
MS Manuscrise
CR Cărţi rare
H Hărţi
A Obiecte de artă
MUZ Piese muzeale
E. Abrevieri uzuale
Acad. Academician
ante datare înainte de
ar. arab(ă)
arh. arhivă
Arh. Naţ. Rom. Arhivele Naţionale ale României
arom. aromân(ă)
B.A.R. Biblioteca Academiei Române
B.C.U. Biblioteca Centrală Universitară, Bucureşti
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE d XLIII
B.N. Biblioteca Naţională, Bucureşti

bg. bulgar(ă)
Buc. Bucureşti
c. clişeu microfilm
cat. catalog
cf. conform
cil. cilindru
cm centimetru(i)
Col. Colecţia
col. coloană(e)
coord. coordonare, coordonator
d diametru
dact. dactiografiat(e)
Dep. Depozit
d. Hr. după Hristos
doc. documentul nr.
dos. dosar
et al. et alii
ed. ediţie, editor
eng. englez(ă)
ex. exemplar
f. filă
facs. facsimil
fasc. fasciculă
fig. figură
fr. francez(ă)
g gram
germ. german(ă)
gr. grec, greacă
h înălţime
H. Hegira
il. ilustrația
inv. nr. inventar
ital. italian(ă)
î. Hr. înainte de Hristos
l lăţime
L lungime
lat. latin(ă)
loc. cit. locul citat
lt. locotenent
m. mort
mf. microfilm
ms(s). manuscris(e)
mun. municipiu
n. născut
op. opis
XLIV d VIRGIL CÂNDEA
op. cit. opera citată

orig. original
p. pagină
pac. pachet
pl. planşă
pr. preot
post datare după
r recto
r. rolă microfilm
rec. recenzie
ref. referinţă
rom. român(ă)
s. serie
s. a. sine anno
s. l. sine loco
s. n. serie nouă
sec. secol
sf. sfârşit
sl. slavon(ă)
supl. supliment
s. v. sotto voce
ş. a. şi alţii
ş. urm. şi următoarele
t. tomul
tab. tabel
tc. turc(ă)
trad. traducere
v verso
vol. volum
SERBIA2
ALIBUNAR
(Voivodina)
AM
1 – Şcoală primară românească mixtă, finanţată de statul român în perioada

interbelică.
Ref.: Popi, Monografia Alibunarului, p. 64–66; Măran, Românii din Voivodina, p. 21.
RUMUNSKA PRAVOSLAVNA CRKVA

(Biserica ortodoxă română)
AM
2 – Biserica Adormirea Maicii Domnului, clădită în 1895–1898, finanţată de statul

român până în 1945.
Ref.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; Umetnosti u Banatu, 8–9, p. 122; „Anuar
bisericesc 1990”, p. 9; Măran, Românii din Voivodina, p. 20.
3 – Chivot şi litier, 1877, gravate cu inscripţia „Petru Murgu preotu în Alibunar anu
1877”.
Ref.: Popi, Monografia Alibunarului, p. 73–74.
4 – Iconostas, 1898, pictat de zugravul Matei Filip din Transilvania (cf. inscripţie:
„Rumun Macej”) şi sculptat de „Nistor Busuioc şi fiii Iosif şi I. Iulius, sculptor din
Berlistie, finită la 28 iuniu 1898” (cf. inscripţiei).
Ref.: Umetnosti u Banatu, 8–9, p. 122, n. 4.
SRPSKA PRAVOSLAVNA CRKVA

(Biserica ortodoxă sârbă)
AM
5 – Biserica Buna Vestire, clădită în 1796 şi sfinţită în 1798. În perioada 1862–1877

aici se oficiau, în fiecare a doua duminică, slujbe în limba română. Din 1877, această
biserică a rămas credincioşilor sârbi.
Ref.: Popi, Monografia Alibunarului, p. 73–74; Măran, Românii din Voivodina, p. 20.
2
Localităţile sunt ordonate după denumirile actuale, cu menţionarea regiunii autonome
(Voivodina / Kosovo şi Metohija) şi – dacă este cazul – a numelui românesc sau aromânesc.
2 d SERBIA
6 – Iconostas, 1897, pictat de zugravul Matei Filip din Transilvania (inscripţie:

„Rumun Macej”).
Ref.: M. Kosovac, Srpska Pravoslavna Mitropolija Karlovačka, Sremski Karlovci, 1910,
p. 585; Umetnosti u Banatu, 8–9, p. 121; Umetnosti Vojvodine, l, p. 47.
Reprod.: Umetnosti u Banatu, 8–9, p. 177, fig. 1.
ARADAC
(Voivodina)

7 – Iconostas, 1891, pictat în zona centrală de Dušan Alexici din Arad.

Ref. şi reprod.: Umetnosti u Banatu, 6–7, p. 117, pl. II, fig. 2.
BANATSKA DUBICA
(Marghitiţa – Voivodina)

CR
8 – Sbornic, 1580, Sebeş, tipărit de diaconul Coresi. 451f., 18,4 × 28 cm.

Ref. şi reprod.: Dejan Medaković, Grafika srpskih štampanih knjiga XV–XVII veka,
Belgrad, 1958, p. 176–177; Momirović 1959, p. 216–217, fig. 29–30.
9 – Iconostas, 1893, pictat de Dušan Alexici din Arad.

Ref. şi reprod.: Umetnosti u Banatu, 6–7, p. 199, pl. III, fig. 1–2.
BANATSKI BRESTOVAC
(Voivodina)

10 – Gheorghie Murgu, Fecioara cu pruncul, 1858, icoană, ulei pe pânză.

Ref. şi reprod.: ibidem, p. 121, pl. V, fig. 2.
SERBIA d 3
11 – Iconostas, 1894, pictat de Ivan Alexici din Arad.

Ref. şi reprod.: M. Kosovac, op. cit., p. 626; Umetnosti u Banatu, 6–7, p. 120–121, pl. IV,
fig. 1–4.
BANATSKO ARANDJELOVO
(Voivodina)

12 – Iconostas, 1839, pictat de Nicola Alexici din Arad.

Ref. şi reprod.: ibidem, p. 122–123, pl. VI, fig. 1–2.
BANATSKO NOVO SELO

(Satu Nou – Voivodina)
AM
13 – Banca română „Sentinela”, înfiinţată în 1895.

Ref.: Popi, Românii din Banatul sârbesc, p. 262.
14 – Şcoală primară românească mixtă, finanţată de statul român până în 1945.

Ref.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; Măran, Românii din Voivodina, p. 128–129.

AM
15 – Biserica Pogorârea Duhului Sfânt, clădită în 1805, finanţată de statul român

până în 1941. A fost restaurată în 1978–1980.
Ref. şi reprod.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; Umetnosti u Banatu, 6–7, p. 122; Sava
Stražamešterov, Spasavanje crkvi u Banatskom Novom Selu od posledica popuštanja
tla i naglog sleganja („Gradja”, 10, p. 55–56, 60, fig. 1–2); „Anuar bisericesc 1990”,
p. 13; Măran, Românii din Voivodina, p. 128.
CR
16 – [Sf. Ioan Hrisostom], Mărgăritare, [Bucureşti], [1691]. Însemnare de posesor:

Matei Ortopan, 1782.
Ref.: Leu – Roşu, Cartea veche, p. 122.
4 d SERBIA
17 – Iconostas, 1852, pictat de Jivko Petrovici din Zemun.

Ref. şi reprod.: S. Stražamešterov, op. cit., p. 60, fig. 1–2.
BANOŠTOR
(Voivodina)

CR
18 – Minei de praznice, a doua jumătate a sec. XVI, tipărit de diaconul Coresi, ediţie
necunoscută în istoria cărţii. Text în slavonă.
Ref.: Gucu, Popis zaštićenih spomenika kulture, p. 246.
BARICE
(Sveti Jovan, Sân Ianăş – Voivodina)
AM


AM
20 – Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, clădită în 1830–1832, finanţată de

statul român până în 1945. Iconostas din 1832, pictat de un zugrav anonim.
Ref.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; Umetnosti u Banatu, 8–9, p. 125; „Anuar bisericesc
1990”, p. 29; Măran, Românii din Voivodina, p. 26.
BELA CRKVA
(Biserica Albă – Voivodina)
AM

SERBIA d 5
MUZ
22 – Altar votiv roman, s. a., din piatră calcaroasă, cu inscripţie dedicatorie pentru
Vaternius Cassianus din unitatea militară Numerus Surorum (?), staţionată în diferite
localităţi din Dacia Inferior, între care Malvensis, Oltenia (în parcul Combinatului „Južni
Banat”).
Ref., publ. şi reprod.: IDRE, l, III/1, p. 33–34.
ISTORIJSKI ARHIV
(Arhiva istorică)
DOC
23 – Registre topografice ale comunelor militare din Banat, 1794–1810, cu câte un

scurt istoric al fiecăreia, situaţia administrativă, şcolară, a terenurilor agricole etc. (fondul
Magistratului oraşului Biserica Albă, 1794–1945).
Ref.: Caciora, Cercetări 1971, p. 140–141.
24 – Documente, privitoare la Revoluţia din 1821, de la primele mişcări din Oltenia

până la asasinarea lui Tudor Vladimirescu.
Ref.: ibidem.
25 – Documente, de la jumătatea sec. XIX, referitoare la Revoluţia din Ţările

Române (fond Comitatul Torontal).
Ref.: Caciora, Cercetări 1971, p. 141.
26 – Documente, din a doua jumătate a sec. XIX, privitoare la românii care au servit
în Regimentul 13 româno-bănăţean de la Caransebeș (fondul Regimentului 13).
Ref.: Suciu, Românii din Banat, p. 537; Mihai Vișan, Administraţie şi legislaţie administrativă
în Banatul antebelic (1860–1918) („Banatica”, 21, 2011, p. 315 ș. urm.).
27 – Listă, din 1840, a manuscriselor lui Constantin Diaconovici-Loga, „directorul

şcoalelor naţionale româneşti şi sârbeşti din Graniţă, locuitor în Biserica Albă”. Original.
Ref.: Marta Bibescu, Documente. IV. O însemnare a manuscriptelor păstrate de C. Diaconovici-
Loga (RI, I, 1915, p. 143–145, cu referire la copia de la B. A. R., București).

AM
28 – Biserica Pogorârea Sfântului Duh, clădită în 1871, finanţată de statul român

până în 1945.
Ref.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; „Anuar bisericesc 1990”, p. 21; Măran, Românii
din Voivodina, p. 197–198.
6 d SERBIA
BELGRAD
(Beograd)
AM
29 – Memorial, bloc de marmură albă, ridicat în 1956, la al cincilea centenar de la

victoria lui Iancu de Hunedoara asupra turcilor, la Belgrad, în 22 iulie 1456 (Kalemegdan).
Ref.: Virgil Cândea, 1987.
ARHIV ISTORIJSKOG INSTITUTA

(Arhiva Institutului de Istorie)
DOC
30 – Documente, din 21 martie, 27 iulie şi 28 decembrie 1848, privind Revoluţia de

la 1848 în Ţările Române şi activitatea lui Nicolae Bălcescu. Copii ale rapoartelor
consulului francez la Belgrad după originalele din Arhiva MAE din Paris (fond Grgur
Jakšić, inv. nr. 92/3, 11, 20).
Ref.: Ciachir, Informaţii, p. 167–168; Ciachir, Războiul pentru independenţa României,
p. 63, 67, 70.
31 – Scrisori, începând din 1848, de la Marco Antonio Canini, cuprinzând informaţii

politice din Transilvania, Banat ş.a. (fondul Matija Ban).
Ref.: Ciachir, Informaţii, loc. cit.
32 – Raport diplomatic, din l august 1856, al consulului francez la Belgrad despre

călătoria primei nave franceze „Lyonnais” de la Constantinopol, prin Galaţi, la Belgrad
(fond Grgur Jakšić, inv. nr. 56/40, p. 39–41).
Ref.: ibidem, p. 168.
33 – Documente, din 1859–1878, privind relaţiile României cu Serbia în timpul lui

Alexandru Ioan Cuza, Războiul de Independenţă şi sprijinul acordat de statul român Serbiei
(fond Matija Ban).
Ref.: Ciachir, Războiul pentru independenţa României, p. 90–91, 94; idem, România şi
popoarele balcanice 1856–1875 (RRSI, 6, 1972, nr. l, p. 127–135).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 19.
34 – Rapoarte diplomatice (4), din 1866, referitoare la situaţia din Principate după
abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza şi atitudinea Porţii privitoare la principele Carol (fond
Jovan Ristić, sign. XI/8, inv. nr. II/306; XI/284, 314, 315).
Publ.: Românii la 1859, I, p. 614–617, 633–637.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 19, c. 61–64, 81–85.
35 – Documente, din 1866–1878, cuprinzând: rapoarte şi scrisori referitoare la relaţiile

româno-sârbe şi atitudinea marilor puteri, acţiunea comună a celor două ţări în timpul
Conferinţei de la Londra a marilor puteri (1871), la activitatea lui Lascăr Catargiu ca agent
SERBIA d 7
diplomatic al României în Serbia, la intrarea României în Războiul ruso-turc şi contribuţia

armatelor române în luptele desfăşurate la sud de Dunăre, victoriile trupelor române în
luptele de la Plevna, Vidin şi Smârdan, precum şi o scrisoare autografă a lui Mihail
Kogălniceanu, prin care îi mulţumeşte ministrului Jovan Ristić pentru Marele Cordon al
ordinului „Takovo” conferit de guvernul sârb (fond Jovan Ristić, XIX/1, doc. 2, 6, 35–37,
40–41, 44–45, 55–56; XXII/2, doc. 173; XXII/3, doc. 34, 288, 318, 388, 395; XXVI/14).
Ref.: Ciachir, Informaţii, p. 167; N. Ciachir, C. Buşe, Cu privire la tratatul de alianţă româno-
sârb din 1868 (RA, 1966, nr. l, p. 203); N. Ciachir, Aprecieri ale Comandamentului
militar rus privind Armata română în războiul din 1877–1878 („Anale”, 1967, nr. 2,
p. 59); idem, Unele materiale inedite privind participarea României la războiul din
1877–1878 („Studii”, 20, 1967, nr. 3, p. 469–474); idem, Date noi despre relaţiile
româno-sârbe în perioada premergătoare şi în timpul războiului pentru
Independenţă („Romanoslavica”, 15, 1967, p. 133–146); idem, România şi problema
orientală (1875–1878) (RRSI, 4, 1970, nr. 2, p. 67–91); Ciachir, Războiul pentru
independenţa României, p. 102, 109, 202–204, 208–209, 252; Ieliţa Gămulescu,
Aspecte ale relaţiilor României cu Serbia şi Bulgaria în luptă pentru cucerirea
independenţei (1866–1878), în Ilfov. File de istorie, Buc., 1978, p. 360.
Publ.: Independenţa României, II/2, p. 333 (scrisoare din 19 iunie/1 iulie 1878 de la Milan II,
principele Serbiei, către principele Carol I); Românii la 1859, I, p. 614–617, 633–637
(4 doc., 1866).
36 – Articol publicat în ziarul „Le Temps”, Paris, 11 aprilie 1903, referitor la demersurile
guvernului român pe lângă puterile europene în favoarea reformelor din Macedonia şi
politica românească în sud-estul Europei. Copie (fond Grgur Jakšić).
Ref. şi publ.: Gelcu Maksutovici, Despre Albania şi albanezi, Buc., 1995, p. 107–109.
ARHIV JUGOSLAVIJE
(Arhiva Iugoslaviei)
37 – Raport, din 24 iunie 1909, al agentului diplomatic al Serbiei acreditat la

Bucureşti către ministrul Afacerilor Externe al Serbiei referitor la mişcările românilor de
sub stăpânirea austro-ungară şi activitatea Ligii culturale (Ministarstvo Inostranih Dela
Srbije, Političko odeljenje (P.O.) 1909, fasc. II, dosar VI, doc. nr. 1907,1910; fasc. II, dosar
III, doc. nr. 2479).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, Momente ale luptei poporului român pentru înfăptuirea statului
naţional unitar reflectate în documente de arhivă sârbeşti, păstrate la D.G.A.S. (RA,
1979, p. 251–254).
38 – Documente, din 1918–1941, privind schimburile comerciale şi industriale dintre

România şi Iugoslavia (fond Ministarstvo trgovine i industrije – 65).
Ref.: Popi, Jugoslovensko-rumunski odnosi, p. 231–243, 248–249, 252–260, 263–264, 266–278.
39 – Documente, din 1921–1938, privind relaţiile politice româno-iugoslave în

perioada Micii Înţelegeri (Izveštaj Ministarstva Inostranih Dela za mesec decembar 1930,
februar, mart 1931, ianuar 1932, jun 1935, januar–mart, jun 1937, mart 1938, Rumunija;
8 d SERBIA
Poslanstvo Kraljevine Jugoslavije u Londonu; Zbirka V. Jovanoviča-Maramboa, fasc. 137,

Spoljna politika Jugoslavije od 1918–1941).
Ref.: Živko Avramovski, Le gouvernement yougoslave, les négociations du traité soviéto-
roumain d’aide mutuelle et la chute de Titulescu (RESEE, 4, 1966, nr. 3–4, p. 498–499,
507, 512); Eliza Campus, Mica Înţelegere, Buc., 1968, passim; Nicolae Iordache, La
Petite Entente et l’Europe, Geneva, 1977, passim (rec. N. Dascălu în RESEE, 16,
1978, nr. 2, p. 388–391); Popi, Jugoslovensko-rumunski odnosi, p. 43–44, 47–50, 52,
54, 57–59, 61–62, 69, 71–73, 84, 86, 88, 90, 92, 100, 121–123, 126, 137–138, 141,
143–144, 148–149, 151–152, 154, 156–157, 159, 160, 162, 168, 172–173, 178, 180–
181, 189–190, 241, 249, 304, 312.
40 – Documente, din 1921–1938, referitoare la problemele învăţământului în Banat;

statutul școlii româneşti în Banatul iugoslav şi al celei iugoslave în Banatul românesc,
Convenţia româno-iugoslavă privind organizarea şcolilor elementare minoritare din Banat
(1933) şi aplicarea ei, schimburi de delegaţii, cadre didactice, cărţi şi publicaţii (fond
Ministarstvo Prosvete – 66).
Ref.: ibidem, p. 296–313.
41 – Documente, din 1923–1938, privind relaţiile politice, economice şi culturale

româno-iugoslave în perioada Micii Înţelegeri (fond Dvor, Ministarstvo prosvete,
Ministarstvo trgovine i industrije, Narodna Skupština, Zbirka Milan Stojadinović).
Ref.: ibidem, p. 55, 60, 76, 91, 96, 112, 114–115, 118, 132, 136, 143, 160, 163, 166–167,
170–171, 180, 192, 196, 224, 286–287, 293.
42 – Raport, din 1929–1930, privind situaţia şcolară a românilor din Banatul

iugoslav, din care reiese că existau în total 92 de unităţi cu limba de predare română
(3 grădiniţe, 80 şcoli elementare şi 9 cu termen prelungit), dar se resimţea o mare lipsă de
învăţători (numai 28 învăţători români) (fond Ministarstvo prosvete, fasc. 5–12).
43 – Documente (9), din 1935–1936, privitoare la acţiunile prinţului regent Paul şi

ale lui Milan Stojadinović împotriva politicii româneşti de pace şi securitate europeană şi a
acţiunilor lui Nicolae Titulescu (fond MID, Legaţia iugoslavă la Londra: 1935, I 16,
nr. 639, 822, 1116; 1936, nr. 1433, 1653, 27.581; Secţia consulară şi economică: 1936,
nr. 243 f. XII; vol. VII KP, nr. 1663; Secţia politică, 1936, nr. 3666).
Ref.: Živko Avramovski, Le gouvernement yougoslave, les négociations du traité soviéto-
roumain d’aide mutuelle et la chute de Titulescu (RESEE, 4, 1966, nr. 3–4, p. 498–
499, 507,512).
44 – Documente, din 1939, privind relaţiile româno-iugoslave în condiţiile

ameninţării de politica Germaniei hitleriste (Izveštaj Ministarstva inostranih poslova za
mesac februar–novembar 1939, Rumunija; Poslanstvo Kraljevine Jugoslavija u Londonu).
Ref.: Popi, Jugoslovensko-rumunski odnosi, p. 197–203, 206, 209–211, 215–220.
SERBIA d 9
ARHIV SRBIJE
(Arhiva Serbiei)
DOC
45 – Documente (15), din 1821, privind Revoluţia lui Tudor Vladimirescu, printre
care scrisori adresate principelui Miloš Obrenović de Iancu Samurcaş, Iordache Olimpiotul,
Alexandru Ipsilanti ş.a. (fond Kneževska Kancelarija, II/377, 416, 424; VII/45; XXI/211,
215, 224, 225, 227, 228, 229, 231, 234, 260, 261).
Ref.: Ciachir, Informaţii, p. 169; idem, Unele documente privind evenimentele de la 1821
din sud-estul Europei (RRSI, 5, 1971, nr. l, p. 128–131).
Publ.: Revoluţia din 1821, p. 165–166, 174–176, 198–199, 297–298, 301–302, 304–306,
310–311, 321–322, 328–330, 351–352, 377–379, 424–425.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 68, c. 92–96, 103–123, 126–131, 231, 262–266,
275–277.
46 – Corespondenţă, din 1828–1829, dintre Miloš Obrenović şi generalii ruşi

Geismar, Pahlen şi Jeltuhin, cuprinzând informaţii privind războiul ruso-turc, desfăşurat şi
pe teritoriul Ţărilor Române (fond Hartije Mite Petroviča, 1828–1829, cutia IV, B).
Ref.: Ciachir, Informaţii, p. 169.
47 – Rapoarte (6), din 1842–1848, ale Agenţiei Serbiei la Bucureşti, referitoare la

acţiunile revoluţionare de la Brăila din 1842, procesul capilor mişcării din 1844, măsurile
guvernului revoluţionar din 1848 de eliberare a condamnaţilor sârbi aflaţi la închisoare şi
intrarea trupelor otomane şi ţariste în Ţara Românească şi Moldova (Srpska Agencija u
Bukureštu, 1842, nr. 176, f. 1; 1844, nr. 13, f. 1; 1848, nr. 88, f. 1–2; nr. 115, f. 1; 1849, nr.
110, f. 1–2).
Ref. şi publ.: Miodrag Milin, Din consemnările agenţiei Serbiei la Bucureşti (1842–1849)
(RA, 1983, nr. 3, p. 299–303); idem, Relaţiile româno-sârbe în timpul domniei lui
Alexandru Ioan Cuza (R. Ist., 37, 1984, nr. l, p. 63).
48 – Raport, din l iulie 1845, adresat ministrului de Externe al Porţii, semnat:

„Boierul L[eon] Radu, slujbaş, cu osebite însărcinări de la Înalta Poartă”. Cuprinde
informaţii despre starea de spirit din Bulgaria, Grecia, Muntenegru şi Serbia şi despre
diferite acţiuni politice îndreptate împotriva Porţii, în special activitatea emigranţilor
polonezi din 1830–1831. Autorul este comisul Leonte Radu, şeful conjuraţiei din Moldova
din 1839. Traducere sârbă după originalul în turcă.
Ref. şi publ.: Dr. Nikola Skerović, Vrenje i zavera protiv Turske četrdesetih godina XIX v.
(„Istorijski Zapisi”, Cetinje, 7–8, 1954–1955, vol. X–XI, p. 131–142, 474–497, rec.
Sava Iancovici, „Romanoslavica”, 5, 1962, p. 239–240).
49 – Documente (5), din 1861–1863, cuprinzând informaţii despre negocierea

convenţiei româno-sârbe privind extrădarea de criminali şi dezertori, recunoaşterea Unirii
Principatelor Române (1861), politica internă a lui Alexandru Ioan Cuza (Knjažesko Srpska
Agencija u Bukureštu, 1861: F II, f. 16, F II, r. 122, f. 1; 1862: FII, r. 45, f. 3; 1863: F I 73
a, f. 3, r. 23, f. 4).
10 d SERBIA
Ref.: Miodrag Milin, Relaţiile româno-sârbe în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza
(R. Ist., 37, 1984, nr. l, p. 63–76).
50 – Documente, din 1863–1916, referitoare la relaţiile româno-sârbe şi istoria politică a

României. Corespondenţa agenţiei sârbe la Bucureşti cu Secretariatul de Stat pentru
Afacerile Externe din Belgrad şi a trimişilor sârbi la Budapesta, Sankt-Peterburg, Sofia,
Viena, privind politica principelui Alexandru Ioan Cuza, abdicarea lui, venirea la tron a
principelui Carol, vizita la Belgrad a lui Dimitrie Brătianu, vicepreşedinte al Camerei
Deputaţilor (l866), propunerile româneşti de alianţă antiotomană, instrucţiunile către Jovan
Ristić, agent al Serbiei la Constantinopol, să acţioneze în favoarea intereselor Principatelor,
recunoaşterea numelui oficial al statului român (România), tratatul româno-sârb (1868),
activitatea revoluţionarilor bulgari pe teritoriul românesc, tranzitul de arme pentru Serbia
prin România (1877), războiul ruso-turc şi participarea României, proclamarea independenţei la
9 mai 1877, acţiunile armatei române la sud de Dunăre şi sprijinul voluntarilor sârbi, pacea
de la San Stefano, Congresul de la Berlin, noul tarif vamal (1904), răscoala ţărănească din
1907, mişcarea pentru eliberarea naţională a românilor din Transilvania (1909), activitatea
Ligii culturale, relaţiile comerciale ale României cu Austro-Ungaria, Bulgaria, Serbia şi
Turcia, războaiele balcanice din 1912–1913, atitudinea şi intervenţia României, Pacea de la
Bucureşti (1913), perioada neutralităţii (Savezni Sekretarijat za Inostrane Poslove, Centralni
Arhiv, Diplomatski Arhiv, Knjažesko Srpska Agencija u Bukureštu; Ministarstvo Inostranih
Dela Srbjie, Političko odeljenje; fond I. Garašanin; col. Olga Ružić; Rariteti; Varia etc.).
Ref.: Ciachir, Informaţii, p. 169–170; N. Ciachir, C. Buşe, Cu privire la tratatul de alianţă
româno-sârb din 1868 (RA, 9, 1966, nr. l, p. 189–204); N. Ciachir, Date noi despre
relaţiile româno-sârbe în perioada premergătoare şi în timpul războiului pentru
independenţă („Romanoslavica”, 15, 1967, p. 133–146); idem, România şi problema
orientală (1875–1878) (RRSI, 4, 1970, nr. 2, p. 65–91); Caciora, Cercetări 1976, p.
442–443; Ciachir, Războiul pentru independenţa României, p. 122, 124, 149–150,
157, 232; Gligor Popi, Ecoul luptei poporului român pentru independenţă în presa şi
documentele sârbeşti (R. Ist., 30, 1977, nr. 7, p. 1243–1256); Ieliţa Gămulescu, Aspecte
ale relaţiilor României cu Serbia şi Bulgaria în lupta pentru cucerirea independenţei
(1866–1878), în Ilfov. File de istorie, Buc., 1978, p. 361–368; N. Ciachir, Criza
balcanică din 1875–1878 şi poziţia României („Muzeul Naţional”, 4, 1978, p. 141);
Caciora – Gămulescu, Cercetări 1979, p. 460; Caciora, Cercetări 1980, p. 429–430;
Popi, Jugoslovensko-rumunski odnosi, p. 28–29.
Publ.: Independenţa României, II/1, p. 44–45, 289–290, 305–306, 313–314, 335–338, 348–
349, 353, 362, 365–366, 373–374, 378–379, 383–385; II/2, p. 1–2, 6–7, 10, 55, 64,
70–71, 80–81, 95, 112, 141–142, 150, 205; 110 ani de la dobândirea independenţei.
Documente (RA, 1987, nr. 2, p. 140–141, 144–145).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 4, c. 433, 438–439, 445–446, 448–451, 453,
455, 461–467, 469–472, 478–481, 488, 491, 493–495, 502, 505–506; r. 19, c. 61–64,
69–72, 79–80, 84–85; r. 21, c. 441–442.
51 – Scrisori (4), din 6 iulie, 11 şi 23 august, 27 septembrie 1910, de la Ion Bianu

către Vladan Georgević, om politic, scriitor şi medic sârb.
Ref., publ. şi reprod.: Ion Dejan, Fragments de la correspondance inédite de Ion Bianu
avec Vladan Georgević (RESEE, 18, 1980, nr. 3, p. 485–492).
SERBIA d 11
52 – Documente, din 1916–1920, referitoare la participarea României la Primul

Război Mondial, Conferinţa de pace şi consecinţele ei (fond MID, Političko odeljenje,
1916, fasc. IX, dos. II, pov. 416, 5110, 6134, 6420; dos. III, pov. 373, 393; fasc. XIV, dos.
VI, pov. 3648, 5067; fasc. XVI, dos. VI, pov. 1045; fond Delegacije na Pariskoj
Konferenciji).
Ref.: C. Botoran, O. Matichescu, Documente străine despre lupta poporului român pentru
făurirea statului naţional unitar, Cluj-Napoca, 1980, p. 54.
Publ.: 1918 la români, I, p. 691–692, 704, 744–746, 760–761; II, p. 1058–1061, 1251–1253,
1287–1288, 1312–1314 (10 doc.).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 132, c. 121, 140, 190–191, 219–255, 292, 315–316.
53 – Telegramă din Bucureşti, 14 decembrie 1918, a lui Hagić către ministrul de

război al Serbiei, informând despre Adunarea de la Alba Iulia care a proclamat unirea
Transilvaniei cu România.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 132, c. 145, 257.
54 – Politika carske Rusije na Balkanu, începutul sec. XX, dosar cu circa 270 cadre-
microfilme, cuprinzând rapoartele consulilor Rusiei din statele balcanice la începutul
Primului Război Mondial adunate de Michel Bankovits din „Arhivele secrete” (fond Rariteti,
nr. 54).
MS
55 – Dr. Karol Pacek, Jurnal, Bucureşti, 25 aprilie 1863, 90 p. Autorul, medic şi

consilier al lui Miloš Obrenović, face referiri la viaţa economică şi politică a României
(fond Pokloni i otkupi, 71).
ARHIV SRPSKE AKADEMIJE NAUKA

I UMETNOSTI U BEOGRADU
(Arhiva Academiei de Ştiinţă şi Artă din Belgrad)
DOC
56 – Hrisov, din 1249, al lui Matei Ştefan, mare ban al Bosniei, privitor la raporturile
cu Ragusa, menţionând normele de reglementare a conflictelor juridice dintre vlahi şi
bosniaci (Biblioteca Societăţii Literare Sârbe).
Publ.: Fr. Miklošić, Monumenta Serbica, Viennae, 1858, p. 33–34, nr. XXXIX; Hurmuzaki –
Kałužniacki, I/2, p. 785–786.
57 – Diplomă, din 1627, prin care împăratul Ferdinand II garantează vlahilor din
Croaţia şi Slavonia „drepturile moştenite din străbuni” (Istorijska Zbirka).
Ref.: Caciora – Gămulescu, Cercetări 1979, p. 459.
12 d SERBIA
58 – Hrisov, din 28 martie 1635, prin care Matei Basarab întăreşte satul Ugor-
Torsură marelui pârcălab Cerna (Istorijska Zbirka).
Ref.: ibidem.
59 – Hrisoave (4), din 18 septembrie 1653 (Matei Basarab), 10 noiembrie 1662

(Grigore Ghica), 7 iulie 1669 şi 10 iulie 1671 (Antonie Vodă din Popeşti), prin care se
întăresc sate, moşii, rumâni şi ţigani lui Toma Radul Năsturel, fiul lui Udrişte Năsturel
(Istorijska Zbirka).
Ref.: ibidem; Silviu Anuichi, Un hrisov al lui Matei Basarab în arhive iugoslave.
Peripeţiile unui testament (MI, 1982, nr. 9, p. 9–12).
Publ.: Viorica Diaconescu, Două documente româneşti din secolul al XVII-lea (Din
Arhivele Academiei din Belgrad) („Studia bibliologica”, 3, 1969, p. 841–854) (2 doc.,
18 septembrie 1653 şi 7 iulie 1669).
Reprod.: S. Anuichi, op. cit., p. 11.
60 – Hrisov, din 26 iulie 1636, prin care Matei Basarab întăreşte păduri la Slatina lui
Iane postelnic din Pleşoi (Istorijska Zbirka).
61 – Diplome, din 1657 şi 1658, emise de Francisc Giulay, vicecăpitan al cetăţii

Oradea, prin care se acordă unele privilegii bisericilor româneşti, greceşti şi sârbeşti din
Bihor şi Satu Mare (Istorijska Zbirka).
Ref.: Caciora – Gămulescu, Cercetări 1979, loc. cit.
62 – Scrisoare, din 20 aprilie 1673, a lui Grigore Ghica, domnul Ţării Româneşti,
către Gheorghe Brancovici (în text, „pan Gheorghie Brâncoveanul”), în care îi oferă
acestuia şi familiei sale adăpost şi sprijin în cazul în care se va refugia în Ţara Românească
(Istorijska Zbirka, nr. 114/1683, greşit, în loc de: 1673).
Ref. şi publ.: Silviu Anuichi, Un confident al lui Grigoraşcu Vodă Ghica (MI, 23, 1989, nr.
2, p. 17).
63 – Diplome, din 1675 şi 1679, prin care Mihail Apafi, principele Transilvaniei,
recunoaşte lui Sava Brancovici jurisdicţia asupra Bisericii ortodoxe din Transilvania
(Istorijska Zbirka).
64 – Hrisov, din 1679, prin care Şerban Cantacuzino eliberează de rumânie pe Petru,
fiul lui Ion Popescu din Coţofeni (Istorijska Zbirka).
Ref.: ibidem.
65 – Tratat de alianţă, din l iunie 1685, între Ţara Românească şi Transilvania.

Copie contemporană (Istorijska Zbirka).
Ref.: ibidem.
66 – Tratat de alianţă, din 1688, între puterea imperială şi Şerban Cantacuzino,

domnul Ţării Româneşti (Istorijska Zbirka).
Ref.: ibidem.
SERBIA d 13
67 – Repertoar, al diplomelor din anii 1688–1703, prin care s-au acordat privilegii
naţiunilor valahă şi sârbă (Istorijska Zbirka).
Ref.: ibidem.
68 – Diplomă, din 1690, prin care împăratul Leopold I acordă privilegii negustorilor
din Ungaria, cu referiri la relaţiile acestora cu Ţara Românească (Istorijska Zbirka).
Ref.: ibidem.
69 – Hrisov, din 10 ianuarie 1701, al lui Constantin Brâncoveanu, prin care donează
mănăstirii Rakovica 100 de bolovani de sare anual (Istorijska Zbirka).
Ref. şi publ.: Flora, Relaţiile sârbo-române, p. 61–79; Anuichi, Relații bisericești, p. 48, n. 144.
70 – Hrisov, din 10 iulie 1712, prin care Ştefan Cantacuzino întăreşte posesiuni la
Hierăşti, Budeşti şi Negoeştii de Sus boierului Şerban Năsturel vel sluger, fiul lui Toma
Radu Năsturel (Istorijska Zbirka).
71 – Instrucţiuni, din 16 ianuarie 1727, ale mitropolitului de Karlowitz, Moise

Petrovici, privitoare la instalarea egumenului Ştefan ca episcop de Râmnic, cuprinzând
dispoziţii referitoare la numirea ieromonahului Ilarion ca egumen al mănăstirii Govora,
inventarierea obiectelor rămase de la episcopul Damaschin, numirea egumenului Nicodim
de la Tismana ca epitrop mitropolitan şi comandarea a 4 icoane zugravului Preda (Istorijska
Zbirka, dok. 821).
Ref.: Anuichi, Relații bisericești, p. 57–58 şi n. 171.
72 – Document, din 1733, referitor la şcoala de pictură bisericească de la mănăstirea

Tismana (sau episcopia Râmnicului?) în care s-a format Preda, zugrav de icoane (Istorijska
Zbirka, dok. 81).
Ref.: Anuichi, Relații bisericești, p. 136; Greceanu, Dicționarul zugravilor, p. 201.
73 – Regulament, din 1779, privind organizarea ecleziastică, culturală şi administrativ-

economică a „naţiunii ilire” (sârbe), inclusiv a românilor bănăţeni (Istorijska Zbirka).
74 – Documente, din 1806–1812, cu referiri la situaţia din Ţările Române în timpul

războiului ruso-turc şi al tratativelor de pace (Istorijska Zbirka).
Ref.: Ciachir, Informaţii, p. 168; Caciora – Gămulescu, Cercetări 1979, loc. cit.
75 – Document, din 1808, în care sunt menţionate privilegiile acordate vlahilor din
Croaţia şi Slovenia în perioada 1635–1715 (Istorijska Zbirka).
76 – Documente, din 1817–1821, privind mişcările Eteriei şi Revoluţia lui Tudor

Vladimirescu (Istorijska Zbirka, dok. 652, 664, 667, 694, 802, 7118).
Ref.: Ciachir, loc. cit.; Caciora – Gămulescu, Cercetări 1979, loc. cit.
Publ.: Revoluţia din 1821, p. 410–411.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 149, c. 189–191.
14 d SERBIA
77 – Rapoarte din Bucureşti, 1816–1817, de la M. Gherman către Miloš Obrenović,

privind probleme comerciale (Istorijska Zbirka, dok. 649,661,662).
Ref.: Ciachir, Informaţii, p. 168; Caciora – Gămulescu, Cercetări 1979, p. 459.
78 – Proclamaţie, din 1848, adresată popoarelor sârb şi român din Voivodina prin
care sunt chemate la solidaritate pentru înfăptuirea năzuinţelor de emancipare naţională şi
socială. Text în sârbă (Istorijska Zbirka).
79 – Scrisoare din Viena, 14 aprilie 1851, a lui Andrei Şaguna către învăţatul sârb
Vuk Karadžić, anunţându-i trimiterea broşurii sale Promemoria sau Anhang zu der
Promemoria (1849–1850), în care pledează pentru o organizare bisericească autonomă a
românilor ortodocşi din Imperiul Habsburgic (Istorijska Zbirka, dok. 8129/1).
Ref.: T. Bodogae, Aus dem Briefwechsel Şaguna's mit Vuk Karadžić (RESEE, 4, 1966,
nr. 3–4, p. 596–597).
80 – Inventar, din 23 iulie 1868, al bunurilor cneazului Mihail al Serbiei aflate pe

teritoriul României (Istorijska Zbirka, dok. 11626).
Ref.: Ciachir, Informaţii, loc. cit.
81 – Rapoarte diplomatice, din 1869–1878, ale agentului Serbiei la Constantinopol,

Filip Hristić, cuprinzând informaţii despre situaţia politică a României, problema navigaţiei
în Marea Neagră şi pe Dunăre, relaţiile româno-sârbe etc. (fond Prezidijali).
82 – Corespondenţă, din 1886, a delegatului sârb Mijatović privind tratativele de

pace de la Bucureşti în urma războiului sârbo-bulgar din 1885 (Istorijska Zbirka, dok. 9915).
Ref.: Ciachir, Informaţii, loc. cit.; Caciora – Gămulescu, Cercetări 1979, p. 460.
83 – Corespondenţă , din 1893, de la J.J. Strossmeyer, G. Eim ş.a., referitoare la

preparativele unei conferinţe a naţionalităţilor din Austro-Ungaria.
Ref.: M. Krajčović, Apariţia şi dezvoltarea colaborării românilor, slovacilor şi croaţilor
între 1890–1900 (AIIC, 1981, p. 285).
84 – Documente, sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX, despre relaţiile învăţatului
Ilarion Ruvarac cu oameni de cultură din România, cuprinzând informaţii despre originea
lui Iancu de Hunedoara, viaţa lui Gheorghe Brancovici, donaţiile lui Şerban Cantacuzino
către mănăstirea Ravanica etc. (fondul Ilarion Ruvarac).
Publ.: Il. Ruvarac, Poreklo Sibinjanin Janka în Zbornik Il. Ruvaraca, I, Beograd, 1934,
p. 509–523.
MS
85 – Omiliar, Ţara Românească (?), sfârşitul sec. XIV, redacţie medio-sârbă (ms. 88/62).
Ref.: Stojanović, Katalog rukopisa, p. 64–71; Constantinescu, Repertoriu, p. 193, nr. 965.
SERBIA d 15
86 – Tetraevanghel, încheiat la 14 iulie 1450, scris de preotul Simeon în Satul Mare

din Hălmagiu (jud. Arad) „în zilele lui Io Iancul voievod”. 227 f., 29,5 × 21 cm. Dăruit
mănăstirii Cerna. Text în slavonă (ms. 275).
Ref.: Stojanović, Katalog rukopisa, nr. 18; Emil Turdeanu, Din vechile schimburi culturale
dintre români şi iugoslavi (C. Lit., 3, 1939, p. 199); Bogdanović, Inventar kirilskih
rukopisa, p. 127, nr. 1920; Mircea, Manuscrise, p. 379; Constantinescu, Repertoriu, p.
48, nr. 226.
87 – Ceaslov, Ţara Românească, începutul sec. XVI. 271 f., 20,3 × 14 cm. Text în
slavonă (ms. 274).
Ref.: Stojanović, Katalog rukopisa, nr. 65; Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 122,
nr. 1839; Mircea, Manuscrise, p. 375; Constantinescu, Repertoriu, p. 47, nr. 225.
88 – Liturghier, Ţara Românească, circa 1550–1575. 118 f., 18,5 × 13 cm. Text în
slavonă, cu însemnări în română din 1571. Fost al unei biserici din Galaţi până în sec. XVIII
(ms. 122).
Ref.: B.P. Hasdeu, Cuvente den bătrâni, I, Buc., 1878, p. 18–20; Stojanović, Katalog
rukopisa, p. 16–17, nr. 26; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 199–200; Bogdanović,
Inventar kirilskih rukopisa, p. 104, nr. 1500; Mircea, Manuscrise, p. 376; Constantinescu,
Repertoriu, p. 47, nr. 224.
89 – Slujebnic, Ţara Românească, c. 1550–1575. Text în slavonă, însemnare din

1571, Galaţi (jud. Făgăraş), f. 27v din 1690 (f. 11) (ms. 122).
Ref.: Stojanović, Katalog rukopisa, nr. 26; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 199–200;
Constantinescu, Repertoriu, p. 47, nr. 224.
90 – Minei pe ianuarie, 1567, scris în Voiloviţa de Cozma monahul, cu însemnări din

Pančevo. Fragment (ms. 332).
Ref. şi publ.: Stojanović, Katalog rukopisa, nr. 54; Constantinescu, Repertoriu, p. 48, nr. 227.
91 – Sbornic, Moldova, sfârşitul sec. XVI. 224 f., 15,3 × 10 cm. Text în slavonă.
Cuprinde Cuvântările lui Leon Filosoful, texte apocrife, însemnări (ms. 26).
Ref.: Stojanović, Katalog rukopisa, nr. 105; Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 36,
Publ.: D. Danicić, Tajna bukvica u starim rukopisima („Glasnik Društva Srpske slovesnosti”,
11, 1859, p. 171–180); idem, Zapisi iz nekolika rukopisa („Rad Srpske Akademije
Nauka i Umijetnosti”, 1, 1867, p. 174–188); idem, Knjiga Konstantina filosofa o
pravopisu („Starine”, 1, 1869, p. l–43); idem, Sitniji spisi. III. Opisi čirilskih i
izdanija tekstova, Beograd, 1975.
92 – Pomelnicul Patriarhiei din Peci, prima jumătate a sec. XVII, menţionând monahi
călători veniţi în Serbia din Ţara Românească în 1621 (ms. 61).
Ref.: Stojanović, Zapisi i natpisi, I, p. 200, nr. 1102 şi 1103; Turdeanu, Din vechile
schimburi, p. 169; Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 183, nr. 1133.
93 – Liturghier, scris de Radu Sârbu în Ţara Românească, circa 1652–1654.

Fragment, 2 f., 21 × 12,5 cm. Miniaturi reprezentând: f. l, Sfântul Nicolae şi familia lui
Preda Brâncoveanu; f. 2, Fecioara Maria şi familia lui Papa Brâncoveanu (ms. 115/8).
16 d SERBIA
Ref.: Stojanović, op. cit., nr. 82; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 204–206; Popescu-
Vâlcea, Miniatura, p. 125; Gh. Buluţă, Sultana Craia, Manuscrise miniate şi ornate
din epoca lui Matei Basarab, Buc., 1984, p. 60–61, nr. 21; Constantinescu, Repertoriu,
p. 47, nr. 223.
Reprod.: Turdeanu, Din vechile schimburi, pl. VI; Popescu-Vâlcea, Miniatura, fig. 132–
133; Gh. Buluţă şi Sultana Craia, op. cit., pl. XXXII–XXXIII; Cândea – Simionescu,
Prezenţe româneşti, [IV], p. 52–53, fig. 49–50.
94 – Gheorghe Brancovici, Miscelaneu, Viena, 1690, 196 f. Text în română, cuprinzând:

Carte aciasta a sfintelor rugăciuni; Catehism, 44 capitole; Cătră adevăraţii călători,
paragr. 1–13, restul pierdut (ms. 168/8 – original; ms. 236 – copie, 104 f., lipsește: Cătră
adevăraţii călători).
Ref.: Stojanović, op. cit., p. 226; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 200–202; idem,
L’œuvre inconnue de Georges Branković (RES, 19, 1939, p. 7–16; rec. Dan Simonescu,
în BIR, 9, 1939, p. 463); Constantinescu, Repertoriu, p. 248–249, nr. 1296, 1298.
Reprod.: Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 216–217, pl. IV–V.
95 – Prognostia vecinică, Transilvania, sec. XVII. Fragment, 5 f. Text în română.

Cuprinde prevestiri ale timpului pentru tot anul (ms. 243).
Ref.: Stojanović, op. cit., p. 226; Constantinescu, Repertoriu, p. 249, nr. 1297.
Publ.: Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 203–204.
96 – Molitvenic, sec. XVII. 4 p. Text în română.

Ref.: Mariana Iova şi Elena Maria Schatz, 1984.
97 – Gerasim Georgević, Znameniti dogadjaji novije srpske istorije, Belgrad, 1838,

cuprinzând informaţii despre autor, născut la Vidin dintr-o familie românească originară din
Ciuperceni (jud. Vlaşca sau Teleorman), egumen al mănăstirii Studeniţa, episcop de Şabaţ,
despre lupta popoarelor din Europa de Sud-Est, între care şi români, împotriva dominaţiei
otomane. La f. 57–59 (notă), text memorialistic în română.
Ref.: Nicolae Ciachir, „De neam şi de limbă valahă” (MI, 20, 1986, nr. 10, p. 10).
98 – Evhologhion ili Trebnik, copiat în 1850 la mănăstirea Hopovo după ediția din
1636, tipărită din porunca lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Text în slavonă.
Ref.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, [IV], p. 50, fig. 47.
99 – Kosta Magazinović, Memorii, a doua jumătate a sec. XIX, privind activitatea

autorului ca agent diplomatic al Serbiei acreditat la Bucureşti în 1863–1870 şi, după aceea,
la Constantinopol, cu informaţii despre situaţia politică internă şi externă a României
(Istorijska Zbirka) (Doc. 9288).
Ref.: Ciachir, Informaţii, p. 168; Caciora – Gămulescu, Cercetări 1979, p. 460.
CR
100 – Apostol, în slavonă, tipărit de Dimitrie Liubavici, Târgovişte, 1547. 2 ex.:

ediția pentru Ţara Românească şi ediția pentru Moldova (cota 78).
Ref.: BRV, I, p. 514; Mariana Iova şi Elena Maria Schatz, 1984.
Reprod.: BRV, I, p. 515, facs. 273.
SERBIA d 17
101 – Sbornic, în slavonă, tipărit de diaconul Coresi, Sebeş, 1580. 3 ex. (cotele 109,
309 – incomplet, 329 – fragment de 3 f.).
102 – Psaltire, Iaşi, 1730 (1731?) (cota 166).

Ref.: idem.
103 – Meletie Smotriţki, Slovenska gramatika, Râmnic, 1755 (cota 316).

Ref.: idem.
104 – Îndreptarea păcătosului cu duhul blândeţelor, Ispravlenije greşnika duhom

krotosti, în sârbă şi română, Timişoara [Iaşi], 1765 (cota 164).
Ref.: idem.
ARHIV VOJNO-ISTORIJSKOG INSTITUTA

(Arhiva Institutului de Istorie Militară)
DOC
105 – Documente, din 1912–1913, privind evenimente din cele două războaie
balcanice, politica şi intervenţia militară a României.
106 – Documente, (6) din 1916–1919, referitoare la participarea României la Primul

Război Mondial (Arhiv bivše srpske vojske, cutia 454, f. l, fasc. 4, nr. 6/1, 17; fasc. 6,
nr. 6/171, 178, 181; fasc. 7, nr. 7/26).
Ref.: ibidem.
Publ.: 1918 la români, II, p. 811–812, 841–842, 926–928, 1216, 1286, 1290–1291.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 130, c. 278, 298, 475, 482, 485, 521–523.
107 – Telegramă din Paris, 24 septembrie 1919, a generalului Pešić către ministrul de
Război al Serbiei, Stevan Hadžić, prin care transmite un mesaj din partea generalului
Franchet d’Esperey, referitor la necesitatea stabilirii relaţiilor de prietenie sârbo-române şi
reducerea efectivelor militare în Banat (Arhiv neprijateljskih jedinica, cutia 470, nr. 2/8–1).
Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, IV, p. 451.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 131, c. 313.
108 – Documente, din 1938–1941, referitoare la potenţialul militar al României,

orientarea economiei româneşti spre schimburile cu Germania, navigaţia pe Dunăre etc.
(fond 117, cutia 45, 59 a, fasc. 2, Balkanski sporazum, fond rumunski, cutia 1).
Ref.: Popi, Jugoslovensko-rumunski odnosi, p. 193, 222–229.
109 – Microfilme, din 1940–1945, de la Arhivele SUA din Washington, cuprinzând

informaţii despre situaţia din România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
18 d SERBIA
COLECŢIA VLADAN GEORGEVIĆ
DOC
110 – Scrisori (4), 1910, adresate de Ion Bianu învăţatului Vladan Georgević,
medicul prinţului Miloš Obrenović.
Ref. şi publ.: Ion Dăjan, Fragments de la correspondance inédite de Ion Bianu avec Vladan
Georgević (RESEE, 18, 1980, nr. 3, p. 485–492).
COLECŢIA ARSO MILATOVIĆ
MS
111 – Octoih, sec. XVI, scris în Moldova, 133 f. 30 × 19,2 cm. Text în slavonă, cu
însemnare (ms. 55).
Ref.: Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 72, nr. 942; Mircea, Manuscrise, p. 377;
Constantinescu, Repertoriu, p. 61, nr. 925 (localizează: Titograd).
ISTORIJSKI ARHIV BEOGRADA

(Arhiva Istorică din Belgrad)
DOC
112 – Documente, din 1804–1813, referitoare la relaţiile răsculaţilor sârbi cu Ţara

Românească şi Moldova şi la activitatea negustorilor aromâni (fondul Magistratura din
Zemun, 1749–1918).
Publ.: Izvori za istoriju iz prvog srpskog ustanka. Gradja iz Zemunskih arhiva, vol. I (1804–
1808), Belgrad, 1955; vol. II (1809), Belgrad, 1961; vol. III (1810–1813), Belgrad, 1969
(rec. S.I[ancovici], „Studii”, 16, 1963, nr. 2, p. 524–525; 18, 1965, nr. l, p. 246–248;
23, 1970, nr. 6, p. 1256–1260).
JEVREJSKI ISTORIJSKI MUZEJ

(Muzeul de Istorie Evreiască)
MUZ
113 – Menora, coroană şi Tora, sec. XIX, dăruite de comunitatea evreiască din
România.
Ref.: Andrei Pippidi, 1977.
KONAK KNEGINJE LJUBICE

(Conacul domniţei Liubiţa)
114 – W. Janszoon, Walachia, Servia, Bulgaria, Romania, Amsterdam, 1634.

Ref. și reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, [IV], p. 64, fig. 61.
SERBIA d 19
MUZEJ GRADA BEOGRADA

(Muzeul oraşului Belgrad)
115 – Constantin Daniel, Jovan Koveć, 1833. Portret în ulei.

Ref.: Popović, Kataloški spisak, p. 98, nr. 30.
116 – Constantin Daniel, Natură moartă, 1850. Ulei.

Ref.: ibidem, nr. 96.
MUZEJ SRPSKE PRAVOSLAVNE CRKVE

(Muzeul Bisericii Ortodoxe Sârbe)
DOC
117 – Hrisov, din 1643, de la Vasile Lupu, prin care se acordă mănăstirii Mileševa un
ajutor de 13 000 aspri anual. Pergament.
Ref.: P.J. Šafarik, Památky drevniho pisemnictvi Jihoslovanuv, Praga, 1873, p. 113; Bărbulescu,
Cercetări, p. 86–87; Bărbulescu, Relations, p. 275; Turdeanu, Din vechile schimburi,
p. 175; Flora, Relaţiile sârbo-române, p. 65.
118 – Hrisov, din 20 noiembrie 1644, de la Matei Basarab, prin care se acordă
mănăstirii Papraca un ajutor de 4 000 aspri anual. Pergament.
Ref.: P.J. Šafarik, op. cit., p. 115; Bărbulescu, Cercetări, p. 54; Bărbulescu, Relations,
p. 274; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 173; Romanescu, Mile domneşti, p. 71–74);
Anuichi, Relații bisericești, p. 33.
119 – Hrisov, din 12 august 1650, al lui Vasile Lupu prin care se acordă mănăstirii
Lepavina un ajutor anual de 5 000 de aspri. Pergament (col. Grujić).
Ref.: Vladimir Krasić, Manastir Lepavina („Letopis Matice srpske”, Novi Sad, 1889,
p. 25); Bărbulescu, Cercetări, p. 86; Bărbulescu, Relations, p. 275; N. Iorga, Donaţiile
româneşti pentru mănăstirile din Marea de Marmara (RI, 7, 1921, p. 143–144);
Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 175–176; Radu Flora, Relaţiile iugoslavo-
române – Sinteză („Lumina”, Pančevo, 22, 1968, nr. 6, p. 387); Anuichi, Relații
bisericești, p. 34.
Publ.: L. Bogdanović, Starine manastira Lepavine (SSAD, 11, 1894, p. 83–85, 86); I.
Bărbulescu, Vechile relaţii ale Principatelor Române cu Croaţia, Buc., 1903, p. 2–5
(extras din RIAF, 1903); Bărbulescu, Relations, p. 312–314.
120 – Document, din 13 august 1663, prin care mitropolitul Sava I al Moldovei
confirmă hirotonisirea ca episcop a monahului Gavriil pentru „Ţara Vretaniei” (Croaţia,
Marća). (Dokumenti arhivalija, nr. 4).
Ref. şi reprod.: Anuichi, Relații bisericești, p. 24, 68–69.
20 d SERBIA
121 – Hrisov, din 29 mai 1665, prin care Radu Leon, domnul Ţării Româneşti,
acordă mănăstirii Mileševa un ajutor de 10 000 de aspri anual, menţionând şi daniile lui
Radu Şerban din 1604 şi ale lui Matei Basarab din 1633. Pergament (Diplome D/16).
Ref. şi publ.: P.J. Šafarik, op. cit., p. 116–118; Bărbulescu, Relations, p. 275; Turdeanu, Din
vechile schimburi, p. 173; Flora, Relaţiile sârbo-române, p. 86–93; Anuichi, Relații
bisericești, p. 34–36.
Reprod.: Anuichi, Relații bisericești, p. 68–69, anexa 3.
122 – Hrisov de danie miniat, din 1675, de la Gheorghe Duca, domnul Ţării
Româneşti, pentru mănăstirea Mileševa. Text în română. Cu sigiliu.
Ref.: Anuichi, Relații bisericești, p. 34.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, [IV], p. 66, fig. 63–64.
123 – Hrisov de danie, din 1680, de la Şerban Cantacuzino, pentru mănăstirea

Mileševa.
124 – Hrisov, din 18 aprilie 1687, prin care Şerban Cantacuzino acordă mănăstirii
Ravanica-Vrdnik de lângă Belgrad dreptul să ridice anual 100 de bolovani de sare de la
Ocnele Mari.
Ref.: Il. Ruvarac, Manastir Ravanica („Starinar”, 5, 1888, p. 79); Sergije Popović, Opis
manastira Vrdnika – Ravanica u Sremu, Sremski Karlovci, 1898, p. 55; J. Vujić,
Putešestvie po Serbiji, I, Belgrad, 1901, p. 87; D. Ruvarac, Opis Srpskih Fruškogorskih
manastira od 1753 godine, Sremski Karlovci, 1903, p. 69; Bărbulescu, Relations,
p. 275–276; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 178–179; Romanescu, Mile domneşti,
p. 66–72.
Publ.: Bărbulescu, Românii, p. 171–173; Bărbulescu, Relations, p. 275–276.
125 – Hrisov, din 4 iunie 1702, al lui Constantin Brâncoveanu, prin care acordă
mănăstirii Ravanica o danie anuală de 100 bolovani de sare. Pergament. Text în română
(Diplome, nr. D II/4).
Ref. şi publ.: Il. Ruvarac, op. cit., p. 83–84; D. Ruvarac, Opis Srpskih Fruškogorskih
manastira od 1753 godine, p. 69; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 180; T.G. Bulat,
Danii de la Constantin-vodă Brâncoveanu pentru Orientul Ortodox (BOR, 82, 1964,
nr. 9–10, p. 939); Anuichi, Relații bisericești, p. 49–50 şi nota 148.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., ms. 3, f. 273, întărire din 19 iulie 1779; Anuichi, Relații
bisericești, p. 68–69, anexa 5 (fotocopie).
126 – Hrisov, din 6 noiembrie 1704, prin care Constantin Brâncoveanu dăruieşte
10 000 de aspri mănăstirii Mileševa pentru reînnoirea ei, făgăduind continuarea daniei.
Ref.: C. Erbiceanu, Material pentru istoria bisericească a românilor (BOR, 11, 1887–1888,
p. 628); Bărbulescu, Relations, p. 274; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 180.
127 – Diplome (2), din 27 octombrie 1706 şi 24 mai 1708, ale împăratului Iosif I,
prin care confirmă pe Isaia Diakovici ca mitropolit ortodox şi „delegat la Curte al poporului
rascian, rutean şi valah” (Diplome, nr. D/17 şi D/24).
Ref. şi reprod.: Anuichi, Relații bisericești, p. 46–47, 68–69, anexa 4 (doc. 1706, fotocopie).
SERBIA d 21
128 – Scrisori (2), din 1713 şi 1716, ale episcopului Aradului, Ioanichie Martinovici,
referitoare la activitatea antiuniatistă (Dokumenti Arhivalija, doc. nr. 1059/1713 şi nr. 1020/1716).
129 – Scrisoare, din 24 aprilie 1717, a preotului Ioan către episcopul din Vârşeţ,
Moise Stanoievici, despre rezistenţa locuitorilor din Caransebeş împotriva încercărilor de
unire forţată cu Roma (Dokumenti Arhivalija, doc. nr. 1047/1717).
Ref. şi publ.: ibidem.
130 – Scrisori (4), din 1723–1725, ale episcopului de Arad, Sofronie Ravaniceanin,
către mitropolitul de Karlowitz, Vichentie Popovici, privitoare la relaţiile eparhiei cu
autorităţile austriece şi la activitatea sa antiuniatistă (Dokumenti Arhivalija, doc. nr. 1020,
787/1724, 1070).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 69–71.
131 – Document, din 1726, referitor la inventarul manuscriselor şi documentelor din

Karlowitz, cu menţiunea că 10 hrisoave „ale ţarilor ruşi, despoţilor sârbi şi voievozilor
valahi” erau păstrate într-o cutie de sidef (Dokumenti Arhivalija, nr. 232).
Ref.: ibidem, p. 54, nota 56.
132 – Circulară, din 1735, a mitropolitului de Karlowitz, Vichentie Ioanovici, prin

care cere episcopilor să înfiinţeze şcoli pentru formarea şi învăţătura preoţilor (Dokumenti
Arhivalija, nr. 467).
133 – Scrisoare, din 31 iulie 1745, a patriarhului Arsenie IV prin care cere
episcopului de Timişoara, George Popovici, să cerceteze acţiunile antiuniate din Lipova
(Dokumenti Arhivalija, doc. nr. 908).
134 – Documente, din 1752 şi 1777, privind persecutarea românilor ortodocşi din
Transilvania şi Banat de către clerul uniat (Dokumenti Arhivalija, doc. nr. 758 şi 1190).
Ref.: ibidem, p. 88 şi 124.
135 – Documente, din 1833–1846, privind viaţa lui Andrei Şaguna şi corespondenţa lui
cu mitropolitul Iosif Rajačić (doc. 1833–303, 1837/247, 1841/43, 1843/2758, 1846–747, 977).
Ref.: Silviu Dragomir, André Şaguna et Joseph Rajačić. Un chapitre de l’histoire des
relations de l’Église roumaine avec l’Église serbe („Balcania”, 6, 1943, p. 242–265);
Keith Hitchins, The early career of Andreiu Şaguna (1808–1849) (RER, 9–10, 1965,
p. 47); idem, Orthodoxy and Nationality. Andreiu Şaguna and the Rumanians of
Transylvania, 1846–1873, Cambridge (Mass.) – Londra, 1977, p. 15–17, 21, 30.
MS
136 – Avva Dorotei, Cuvinte, sfârşitul sec. XIV, copiat de Romil (ieromonahul din
Banat?). 198 f., 25,7 × 20 cm. Text în slavonă. Cuprinde şi texte patristice, hagiografice şi
însemnări ale copistului. Fost al mănăstirii Kuvejdin din Voivodina (ms. 98).
22 d SERBIA
Ref.: Sava Petković, Zbirka rukopisa manastira Kuveždina, Divše, Šišatovca i Grgetega
(„Spomenik Srpske Akademija Nauka i Umetnosti”, 101, 1951, p. 3–88); Bogdanović,
Inventar kirilskih rukopisa, p. 30, nr. 229; Constantinescu, Repertoriu, p. 194, nr. 970
(clasat şi „rom.”, după copist).
137 – Tetraevanghel, Ţara Românească, sfârşitul sec. XIV – începutul sec. XV, 2 f.,
34 × 24 cm. Text în slavonă. Pergament. Fragment din ms. 40 al Muzeului de Istorie a
Croaţiei, Zagreb (fond Grujić, ms. 247).
Constantinescu, Repertoriu, p. 53–54, nr. 258; Sava Petković, Opis rukopisa
manastira Krušedola, Srem, 1914, nr. 57.
138 – Omilii de post, Serbia, începutul sec. XV. 299 f., 27,2 × 20 cm. Text în
slavonă. Manuscris adus în Ţara Românească de mitropolitul Maxim Brankovici şi dăruit în
1519 de Neagoe Basarab Mănăstirii Argeşului, conform însemnărilor din circa 1508–1520
(ms. 35, fost Krušedol Ž. IV. 52).
139 – Sbornic, Ţara Românească şi Srem, a doua jumătate a sec. XV. 318 f., 28,3 ×
19,5 cm. Text în slavonă. Cuprinde Palia, Cronica lui Zonara, texte patristice (ms. 42, fost
Krušedol Ž. V. 85).
Ref.: M.N. Speranskij, Istorijska Paleja, njeni prjevodi i redakcija u staroj slovenskoj
kniževnosti („Spomenik Srpske Kraljevske Akademije Nauka i Umijetnosti”, 16,
1892, p. 7–15); S. Petković, op. cit., p. 217–225; Turdeanu, Din vechile schimburi,
p. 153; Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 77, nr. 1036; Constantinescu,
140 – Acolutii ale sfinţilor ruşi, Moldova, sfârşitul sec. XV. 97 f., 26 × 17,5 cm. Text
în slavonă (ms. 63, fost Krušedol Ž. V. 49).
Ref.: Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 105, nr. 1516; Mircea, Manuscrise, p. 375
(ms. ucrainean, fost în Moldova); Constantinescu, Repertoriu, p. 51–52, nr. 247.
141 – Tetraevanghel, Moldova, sfârşitul sec. XV – începutul sec. XVI, scris de monahul
Leontie. 239 f., 32 × 21 cm. Text în slavonă, cu însemnări (ms. 66, fost Krušedol, Ž. V. 11).
Ref.: S. Petković, op. cit., nr. 24; Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 129, nr. 1966;
Mircea, Manuscrise, p. 373; Constantinescu, Repertoriu, p. 52, nr. 248.
142 – Tetraevanghel, Moldova, începutul sec. XVI, 203 f., 28,2 × 18,2 cm. Text în
slavonă, cu însemnări (fond Grujić, ms. 215).
143 – Sf. Simion Metafrastul, Scrieri [fragment], Moldova, 1538. l f., 31,5 × 19 cm.
Text în slavonă. Fragment din ms. 72 al Muzeului de Istorie a Croaţiei din Zagreb (fond
Grujić, ms. 253).
SERBIA d 23
144 – Sf. Ioan Hrisostom, Tâlcuire la epistolele Sf. Apostol Pavel, Moldova, circa
1570. 1+12 f., 33 × 20 cm. Text în slavonă (fond Grujić, ms. 184).
145 – Tetraevanghel, Craiova, 1580, scris şi împodobit de protopopul Ioan Sârbul din
Kratovo. Text în slavonă. Miniaturi în plină pagină cu chipurile evangheliştilor. Cumpărat
în 1581 de logofătul Pârvu, fiul jupânului Crăciun din satul Crovna, care, împreună cu fiul
său, Dragul, l-a dăruit mănăstirii Crivelnic de lângă râul Coşuştei, împreună cu „o altă
Evanghelie şi un Triod şi un Zlatoust şi Minei”, potrivit însemnării în slavonă (ms. 332, fost
la Velika Remeta).
Ref.: Ilie Bărbulescu, Câteva contribuţii la studiul limbii şi istoriei românilor (RIAF, 1902,
p. 289); Stojanović, Zapisi i natpisi, I, p. 229, nr. 752; Lazăr Mirković, Starine
fruškogorskih manastira, Belgrad, 1931, p. 18–19; Iordan Ivanov, Bălgarski starini iz
Makedonija, ed. a 2-a, Sofia, 1931, p. 152–153; Turdeanu, Din vechile schimburi,
p. 165; C. Grecescu, Mănăstirea Crivelnic-Coşuştea (RIR, 9, 1939, p. 273); Romanescu,
Argintăria, p. 108; idem, Tetraevanghelul de la Craiova şi alte cărţi bisericeşti (AO,
21, 1942, p. 366–367, nr. 119–124; rec. I. B.[arnea], în BOR, 1943, p. 289–290);
Turdeanu, Miniatura bulgară, p. 444–446; Sp. Radojčić, Stare srpske minijature,
Belgrad, 1950, nr. 41; Radu Flora, Din relaţiile sârbo-române, Pančevo, 1964,
p. 115; Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 131, nr. 2011; Popescu-Vâlcea,
Miniatura, p. 93; Constantinescu, Repertoriu, p. 53, nr. 254.
Reprod.: Lazăr Mirković, Starine fruškogorskih manastira, Belgrad, 1930, pl. XVII–XVIII;
Turdeanu, Din vechile schimburi, pl. 1–2; idem, Miniatura bulgară, pl. 10–11;
Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 54–55, fig. 51–52.
146 – Pomelnicul mănăstirii Krušedol, 1591. 140 f., 21,7 × 15,7 cm. Cuprinde
numele donatorilor români: Ştefan cel Mare, Radu cel Mare, Neagoe Basarab, Petru Rareş
şi soţia sa Elena, Mihnea Turcitul, Petre Şchiopul, Elena Cantacuzino etc. (ms. 240, fost
Krušedol, Ž. IV 53).
Ref.: S. Petković, op. cit., p. 226–228; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 146, 152, 160;
St. Novaković, Srpski pomenici XV–XVIII veka („Glas Srpskog Učenog Društva”, 92,
1875, p. 1–152); Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 82, nr. 1123.
147 – Tetraevanghel, Moldova, 1594. 337 f., 32 × 20 cm. Text în slavonă (col. Grujić,
182).
148 – Apostol, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. 210 f., 33,5 × 22 cm. Text în
slavonă (ms. 57, fost Krušedol, Ž. V. 2).
24 d SERBIA
149 – Panegiric, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. 1+399 f., 32,2 × 21 cm. Text
în slavonă, cu însemnări (ms. 25, fost Krušedol Ž. V. 8).
150 – Tetraevanghel, Bulgaria, sfârşitul sec. XVI. Text în slavonă. Cumpărat la 29

aprilie 1601 de Lazăr Faur din Piroşia (jud. Someş) şi dăruit bisericii din sat, „în zilele
binecinstitorului domn Io Mihail voievod” (însemnare sl.) (ms. 17, fost Krušedol Ž. V. 10).
Ref.: S. Petković, op. cit., p. 21, nr. 5; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 166;
Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 136, nr. 2130; Constantinescu,
151 – Liturghier, Ţara Românească, sec. XVI. 49 f., 20,8 × 14 cm. Text în slavonă,
cu însemnări. Fost al mănăstirii Krušedol (ms. 215).
Ref.: Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 103, nr. 1483; Constantinescu, Repertoriu,
p. 52, nr. 252.
152 – Psaltire, Moldova, sec. XVI. 385 f., 33 × 20,7 cm. Text în slavonă (ms. 90,
fost Krušedol Ž. V. 75).
153 – Tetraevanghel, Ţara Românească, sec. XVI. 352 f., 33,3 × 22 cm. Text în
slavonă (ms. 178, fost Krušedol).
Ref.: Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 132, nr. 2035; Mircea, Manuscrise, p. 372
(localizare: Moldova), 377 (datare: a doua jumătate a sec. XVI); Constantinescu,
154 – Tetraevanghel, Ţara Românească, sec. XVI. 257 f., 32 × 21,8 cm. Text în
slavonă (ms. 162, fost Rakovac).
155 – Slujebnic, Transilvania, 1601. 51 f, 20,7 × 14 cm. Text în slavonă şi română,

însemnare din Transilvania, 1601 (ms. 224, fost Krušedol, Ž. IV. 60).
Ref.: Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 104, nr. 1509 (datează: „sec. XVII”);
Mircea, Manuscrise, nr. 73; Constantinescu, Repertoriu, p. 52, nr. 253.
156 – Vasile Krstić, Despre violenţa romano-catolică [...] şi barbara uniaţie, 1779,
lucrare în sârbă, cuprinzând (p. 52v) informaţii privind rezistenţa românilor din Sibiu în
1769 la prozelitismul uniat şi persecuţiile suferite din această cauză (ms. 39).
CR
157 – Sbornic, Sebeş, 1580, tipărit de diaconul Coresi.

Ref.: Eugen Arădeanul, Muzeul Patriarhiei Sârbe (MB, 31, 1981, nr. 7–9, p. 581).
SERBIA d 25
158 – Guler de felon, atelier Ţara Românească, 1519, dăruit mănăstirii Krušedol de
Despina, doamna lui Neagoe Basarab. Broderie cu fir de aur şi argint, ornată cu perle şi
pietre semipreţioase 100 × 11 × 5,5 cm. Inscripţie în slavonă cu numele donatorilor Despina
doamna, Neagoe voievod şi copiii lor Teodosie, Petru, Stana şi Roxanda.
Ref. şi reprod.: M. Valtrović, Natpis na felon iz godine 1519 („Starinar”, 6, 1889, p. 99–
105); Lazar Mirković, Starine fruškogorskih manastira, Belgrad, 1931, p. 27, pl.
XXV 12; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 157; Lazar Mirković, Crkveni umetnički
vez, Belgrad, 1940, p. 38, pl. XII 14; Turdeanu, La broderie religieuse, p. 42; Dobrila
Stojanović, Umetnički vez u Srbiji od XIV–XIX veka, Belgrad, 1959, p. 58; I.R. Mircea,
Relations culturelles roumano-serbes au XVIe siècle (RESEE, l, 1963, nr. 3–4, p. 390);
Radu Flora, Din relaţiile sârbo-române, Pančevo, 1964, p. 115; Dobrila Stojanović,
Broderia artistică la sârbi, Buc., 1973, catalog de expoziţie, cat. 41; Cândea –
Simionescu, Prezenţe româneşti, [IV], p. 58, fig. 59.
159 – Chivot, lucrat de meşterul Dimitrie din Lipova, 1550–1551. Provine de la

mănăstirea Šišatovac.
Ref.: B. Radojković, Kivot Dmitra iz Lipove („Rad vojvodanskih muzeja”, 5, Novi Sad,
1956, p. 67–71); Mirjana Šakota, Riznica manastira Banje kod Priboja, Belgrad,
1981, p. 46; E. Arădeanul, op. cit., p. 580.
160 – Ferecătură de carte, meşter Conde Vlahul, 1557. Argint aurit. Donată
mănăstirii Viteoniţa, de aici transferată la mănăstirea Bešenovo.
Ref.: Romanescu, Argintăria, p. 105–106.
161 – Bederniţă, 1563, care a aparţinut mitropolitului Daniel de Lipova.

Ref.: Eugen Arădeanul, Muzeul Patriarhiei Sârbe (MB, 31, 1981, nr. 7–9, p. 581).
162 – Disc, 1652, făurit de meşterul Luca din Chiprovăţ. Argint aurit, d. 18 cm.
Provine de la mănăstirea Bešenovo.
Ref.: Romanescu, Argintăria, p. 121; Mirjana Šakota, op. cit., p. 78, 80.
Reprod.: Romanescu, Argintăria, pl. VIII.
163 – Ripidă, 1724, făurită de meşterul Gheorghe Arghir din Moscopole, argint.
Donaţie pentru mănăstirea Krušedol.
Ref. şi reprod.: Romanescu, Argintăria, p. 127–128, pl. XII/a, b; Cândea – Simionescu,
Prezenţe româneşti, [IV], p. 56–57, fig. 53–54.
164 – Ferecătură de carte, 1742, făurită de meşterul Gheorghe Hrisicu din

Moscopole, pentru o Evanghelie, Moscova, 1735, donată mănăstirii Šišatovac.
Ref. şi reprod.: Romanescu, Argintăria, p. 128–129, pl. XIII–XIV; Cândea – Simionescu,
Prezenţe româneşti, [IV], p. 59, fig. 56.
165 – Ornat arhieresc, 1755. Provine de la Caransebeş.

Ref.: E. Arădeanul, loc. cit.
26 d SERBIA
166 – Portret al mitropolitului de Karlowitz Pavle Nenadović (1749–1768), pictat de

Teodor Dimitrievici Crăciun.
167 – Portretul lui Moise Putnik, episcop de Timişoara (1774–1781), ulei pe pânză.
168 – Portret al mitropolitului de Karlowitz Jovan Georgijević (1769–1773).

169 – Portret şi stemă ale „despotului” Gheorghe Brancovici (1645–1711), cu

inscripţie în slavonă şi latină.
170 – Antimis, tipărit pe pânză, al episcopului de Arad, Vikentije Jovanović (1759–1774).

171 – Portret al lui Jovan Jovanović-Şakabent, episcop de Bačka (1786–1805), pictat

de Iacob Orfelin.
172 – Icoane, [sec. XVIII–XIX], pictate de meşteri români: Teodor Crăciun din
Boldur, jud. Timiș, George Tenețki din Arad, Iacob Orfelin, Teodor Ilici Ceslie etc.
173 – Tron arhieresc, [sec. XIX], dăruit de Alexandar Karageorgević episcopului de

Timişoara, Samuil Masirevici, în 1859, la botezul fiului său Arsenie.
NARODNA BIBLIOTEKA SRBIJE

(Biblioteca Naţională a Serbiei)2
DOC
174 – Hrisov din Suceava, 6 martie 1487, prin care Ştefan cel Mare confirmă lui
Toader Tansea cumpărarea unei proprietăţi de la Toader, fiul lui Băloş (dok. 397).
Ref. şi publ.: Gr. G. Tocilescu, în RIAF, I, 1883, p. 378–381; N. Dučić („Glasnik Srpskog
Učenog Društva”, 77, 1891, p. 186–187); Iorga, Studii şi documente, VII, p. 72–73;
Bogdan, Documentele lui Ştefan cel Mare, I, p. 296–298.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, [IV], p. 45, fig. 40.
2
Biblioteca avea, până la al Doilea Război Mondial, un important fond de carte veche şi peste
1 400 de manuscrise, printre care şi piese provenite din Ţările Române. Aceste colecţii au fost distruse
într-un incendiu la 6 aprilie 1941. O serie de documente, duse în Germania în cursul războiului, au
fost recuperate ulterior. Piesele de provenienţă românească despre care se știe că au fost distruse sunt
marcate aici și în continuare cu asterisc (*).
SERBIA d 27
175 – Documente, din 1660–1666, privitoare la istoria religioasă a românilor din

Banat, copiate în Catastihul Patriarhiei de Pécs din timpul păstoririi patriarhului Maxim
(ms. 396/542).
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 108–149 (fragmente).
176 – Hrisov, din 18 aprilie 1687, al lui Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti,
prin care acordă mănăstirii Ravanica-Vrdnik dreptul să ridice anual 100 de bolovani de sare
de la Ocnele Mari. Copie.
Ref.: Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 179, n. 1.
Publ.: Bărbulescu, Românii, p. 171–173; Bărbulescu, Relations, p. 275–276.
MS
177* – Tetraevanghel, începutul sec. XIII. Pergament, fragment 48 f. Text în slavonă.

Provine de la popa Dobrejša din Edrene. În 1898 era păstrat la o biserică din Tulcea.
Ref.: B. Hristova, D. Karadžova, A. Ikonomova, Bălgarski răkopisi ot XI do XVIII vek
zapazeni v Bălgarija. Svoden Katalog, I, Sofia, 1982, p. 24, nr. 12.
178* – Triod înflorit şi omilii, Ţara Românească, jumătatea sec. XV. Text în slavonă.
La f. 38–45, însemnări din sec. XV; copiat pentru Radu Voievod (fost ms. 721).
Ref.: Stojanović, Katalog rukopisa, nr. 291; S. Matić, op. cit., nr. 291; Bogdanović, Inventar
kirilskih rukopisa, p. 217, nr. R 712; Constantinescu, Repertoriu, p. 50, nr. 236.
179* – Pomelnicul mănăstirii Pčinja, început către sfârşitul sec. XV. Text în slavonă,
cuprinzând nume de donatori români: Vlad Călugărul şi doamna Maria, Radu cel Mare şi
doamna Cătălina, Mihnea voievod, Gherghina pârcălabul, cu jupâneasa lui Neaga (greşit:
Neacşu) şi fiul lor Drăghici, Epraxia monahia, Milita monahia, Stanca şi Mihnea (ms. 348).
Ref.: Stojanović, Katalog rukopisa, nr. 530; Șt. Nicolaescu, Documente slavo-române, Buc.,
1905, p. 4–5; Bărbulescu, Românii, p. 168–169; Bărbulescu, Relations, p. 273; Turdeanu,
Din vechile schimburi, p. 146, 154; Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 210,
nr. R 507.
Publ.: Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 189–190.
180* – Sf. Ioan Scărarul, Scara şi Sf. Isaac Sirul, Cuvinte ascetice, Moldova (?),
sec. XV (fost ms. 31).
Ref.: Ljubomir Stefanović, Katalog Narodne Biblioteke u Beogradu, IV. Rukopisi i stare
štampane knjige, Belgrad 1903, nr. 426; Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa,
p. 200, nr. R 214; Constantinescu, Repertoriu, p. 48, nr. 228.
181* – Panegiric [sau Minei de obşte?], Ţările Române (?), sec. XV (fost ms. 670).
Ref.: S. Matić, Opis rukopisa Narodne Biblioteke, Belgrad, 1952, nr. 194; Bogdanović, Inventar
kirilskih rukopisa, p. 209, nr. R 480; Constantinescu, Repertoriu, p. 49, nr. 231.
182* – Pomelnic, scris în Ţările Române, sec. XV, şi în Banat, sec. XVII. Fragmente
(fost ms. 1160/a).
Ref.: S. Matić, op. cit., nr. 267; Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 209, nr. R 495;
28 d SERBIA
183* – Pomelnicul mănăstirii Dečani, 1572. Text în slavonă. La f. 263 nume de

donatori români: Radu cel Mare, Cătălina doamna etc. (ms. fost 1223).
Ref.: Șt. Nicolaescu, op. cit., p. 4–5; Bărbulescu, Românii, p. 168–169; Bărbulescu,
Relations, p. 273; St. Novaković, Pčinjski pomenik („Spomenik Srpske Kraljevske
Akademije”, 29, 1895, p. 1–20); Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 191; S. Matić,
op. cit., nr. 220; Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 210, nr. R 498.
Publ.: Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 191.
184 – Sbornic, Kiev, a doua jumătate a sec. XVI. Text în slavonă, însemnare de Petru
Movilă de la începutul sec. XVII (ms. 118).
Ref.: Lj. Štavljanin-Djordjević, loc. cit., nr. 118; Constantinescu, Repertoriu, p. 209, nr. 1040.
185* – Vechiul Testament, Ţările Române, sec. XVI. Fragment din Levitic, cap. XXVI,
f. 3–41 în română (fost ms. 61).
Ref.: B.P. Hasdeu, Cuvente den bătrâni, I, Buc., 1878, p. 5–17; Stojanović, Katalog
rukopisa, nr. 572; Mario Roques, Sur trois fragments manuscrits de traductions
roumaines de l’Ancien Testament, în Mélanges publiés en l’honneur de M. Paul
Boyer, Paris, 1925, p. 83–93; idem, Palia d’Orăştie, I, Paris, 1925, p. LVI–LVIII;
Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 189; Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa,
p. 207, nr. R 403; Constantinescu, Repertoriu, p. 48, nr. 229.
Publ.: B.P. Hasdeu, loc. cit.; Mario Roques, loc. cit.
Reprod.: B.A.R., ms. foto 25.
186* – Prolog pe lunile septembrie–februarie, Ţara Românească, sec. XVI, copiat de

Toma ieromonahul. Text în slavonă, însemnare: cumpărat „de la Iosif din Ţara Românească
pentru 10 groşi, anul 7160 [1652], luna august în 16 zile, în mănăstirea Voiloviţa” (fost ms. 576).
Ref.: Stojanović, Katalog rukopisa, nr. 303; idem, Zapisi i natpisi, I, nr. 1489; Turdeanu,
Din vechile schimburi, p. 193–194; Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 211,
nr. R 522; Constantinescu, Repertoriu, p. 49, nr. 235.
187 – Tetraevanghel, Ţările Române (?), sec. XVI (ms. 88).

Ref.: Lj. Štavljanin-Djordjević, Stari čirilski rukopisi Narodne Biblioteke u Beogradu
(„Bibliotekar”, 20, 1968, nr. 88); Constantinescu, Repertoriu, p. 50, nr. 238.
188* – Pomelnicul mănăstirii Treskavac, sec. XVI–XVII. Text în slavonă, menţionând şi

danii româneşti de la Neagoe Basarab, marele hatman Dimitrie şi soţia (sau fiica) sa
Antimia, stolnicul Ioan, Nicoară, logofătul Gavriil (Trotuşanul) ş.a. (ms. fost 1266).
Ref.: Iordan Ivanov, Bălgarski starini iz Makedonija, ed. a 2-a, Sofia, 1931, p. 68; Turdeanu,
Din vechile schimburi, p. 158; Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 210, nr. R 503.
189* – Pomelnicul mănăstirii Kruševo, sec. XVI–XVIII. Text în slavonă, menţionând

donatori români la anii 1619–1621 (ms. fost 226).
Ref.: St. Novaković, Srpski pomenici, XV–XVIII veka („Glas Srpskog Učenog Društva”, 42,
1875, p. 10); Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 210 nr. R 449.
SERBIA d 29
190* – Pomelnicul mănăstirii Lesnovo, sec. XVI–XVIII. Text în slavonă, menţionând

nume de donatori români: Petru Rareş, doamna Elena ş.a. (ms. fost 235).
Ref.: St. Novaković, Srpski pomenici, p. 11; Bărbulescu, Relations, p. 273; Turdeanu, Din
vechile schimburi, p. 160; Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 210, nr. R 500.
191* – Tetraevanghel, Moldova, începutul sec. XVII. 363 f., 32 × 20 cm. Text în
slavonă, cu însemnări. Frontispicii şi iniţiale ornate, portretele evangheliştilor decupate
dintr-o tipăritură de epocă (ms. 555).
Ref.: Lj. Štavljanin-Djordjević, op. cit., nr. 555; Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p.
138, nr. 2175; Mircea, Manuscrise, p. 377; Constantinescu, Repertoriu, p. 50, nr. 240.
Reprod.: V. Cândea, Creaţia artistică şi istorică românească – focar de cultură şi
civilizaţie (MI, 19, 1985, nr. 8, coperta 3, cu localizare greşită: Studeniţa); Cândea –
Simionescu, Prezenţe româneşti, [IV], p. 46–47, fig. 41–44.
192* – Slujebnic arhieresc, 1679, copiat de ieromonahul Epifanie, stareţul mănăstirii

Cozia. Text în slavonă şi română. 156 f. (fost ms. 185).
Ref.: Lj. Kovačević, Beleške i natpisi („Glasnik Srpskog Učenog Društva”, 56, 1848,
p. 338); Stojanović, Katalog rukopisa, p. 42, nr. 130; Turdeanu, Din vechile schimburi,
p. 179, 194–196; Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 122, nr. R 845; Popescu-
Vâlcea, Miniatura, p. 109; Radu Constantinescu, Repertoriu, p. 48, nr. 230.
193* – Miscelaneu, a doua jumătate a sec. XVII, cuprinzând şi un vocabular slavo-

român (f. 77), Prima parte a manuscrisului (f. 1–134) provine din Ţara Românească şi a
aparţinut popii Hristodor din Cuciulata (fost ms. 321).
Ref.: V. Makuščev, O nekotorych rukopisej Narodnoj Biblioteki v Belgrade („Russkij
filologiceskij vestnik”, Varşovia, 6, 1881, p. 309–324); St. Novaković, Zivot sv.
Vasilija Novog („Spomenik Srpska Kraljeve Akademije”, 29, 1895, p. 54); Gr. Creţu,
Lexiconul lui Mardarie Cozianul, Buc., 1900, p. 22–57; M. Sergievskij, K istorij
slavjano-rumynskoj pis’mennosti XVII veka („Sbornik otdelenija Russkogo Jazyka i
slovesnosti”, Sankt-Peterburg, 101, nr. 3, 1928, p. 322–326); Turdeanu, Din vechile
schimburi, p. 191–193; Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 197, nr. R 139;
Publ.: E. Kałužniacki, Über ein kirchenslavisch-rumänisches Vokabular („Archiv für
slavische Philologie”, 16, 1894, p. 46–53).
194 – Dionisie Novaković, Epitomy ili kratkaja skazanija (Scurtă tălmăcire a

Liturghiei), 1763, 136 f., 15,5 × 19 cm. Copie de Ioan Kastić. Cuprinde însemnare în sârbă:
„Această cărticică numită Epitom este a mea, a păcătosului Nestor Tveici, care am fost la
Răşinari, în Ardeal. Mi-a dăruit această carte Ioan Konciu [...], 1763” (ms. 142).
Ref.: Stojanović, Katalog rukopisa, nr. 545; idem, Zapisi i natpisi, III, p. 204, nr. 5841;
Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 196–197.
195 – Vocabular sârbo-românesc, şvabo-românesc, româno-şvab, sârbo-şvab ş.a.,

scris de un preot bănăţean, circa 1767, 96 f., 10 × 16 cm. Manuscrisul mai cuprinde câteva
cântări, indicaţii de slujbă, sfaturi etc. în română (ms. 269).
Ref.: Stojanović, Katalog rukopisa, nr. 547; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 197–198.
30 d SERBIA
196 – Pascalie, scrisă de Ioan Râmniceanul, 1779. 28 f., 14,5 × 11 cm. Text în
română (ms. 1088).
Ref.: ibidem, p. 198; Constantinescu, Repertoriu, p. 249, nr. 1299.
197 – Alexandria, Ţara Românească, 1781. Text în slavonă şi română (ms. 425).
Ref.: Lj. Štavljanin-Djordjević, op. cit. , nr. 425; Constantinescu, Repertoriu, p. 243, nr. 1301.
198 – Miscelaneu, Banat, sec. XVIII. Text în slavonă. La f. 37v, însemnări din
Sântandrei (jud. Arad), 1764 (ms. 545).
Ref.: Stojanović, Katalog rukopisa, nr. 142; S. Matić, op. cit., nr. 545; Constantinescu,
199 – Ştiinţa creştină, Banat, sec. XVIII. Text în sârbă, însemnare de la preotul
Andrei Arsenievici, Timişoara, 1776 (ms. 239).
Ref.: Stojanović, Katalog rukopisa, nr. 907; S. Matić, op. cit., nr. 239; Constantinescu,
200 – Sf. Simion Noul Teolog, Cateheze, mănăstirea Neamţ, 1813. Text în slavonă
(ms. 89).
Ref.: Lj. Štavljanin-Djordjević, op. cit., nr. 89; Constantinescu, Repertoriu, p. 50, nr. 239.
201 – Cuv. Isihie, Cuvinte folositoare de suflet pentru trezvire şi fapta bună, scrise de
Dositei de la Athos, 1815. 96 f., 12 × 17 cm. Text în română (ms. 1363).
Ref.: Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 198–199; Constantinescu, Repertoriu, p. 249, nr.
1300.
CR3
202 – Liturghier, Ţara Românească, 1508, tipărit de Macarie.

Ref.: St. Novaković, Vlaško-bulgarski liturgijar od god 1507. u bibliografiji do sad
nepoznat („Starine”, 11, Belgrad, 1879, p. 207–208); Petăr Atanasov, Novi dani za
slavjanskoto knigopeceatane v Rumynija prez XVI vek, în Prinos kăm bălgaro-
rumănskite kulturni otnošenija prez XV i XVI v., „Studia Balcanica”, 2, Sofia, 1970, p. 110.
203 – Tetraevanghel, 1512, Târgoviște, tipărit de Macarie. Lipsește sfârşitul.

Ref.: Mihailovici, Manuscrise şi cărţi româneşti, p. 304, nr. 1.
204 – Apostol, Târgovişte, 1547, tipărit de Dumitrie Liubavici (începutul şi sfârşitul lipsesc).
Ref.: ibidem, p. 304, nr. 2.
205 – Triod, [s. l.], [s. a.], lipsesc începutul şi sfârşitul.

3
Cărțile românești pe care Pr. Paul Mihail (Mihailovici) le-a văzut în 1930 în Biblioteca
Populară din Belgrad se află astăzi în Biblioteca Națională a Serbiei, din același oraș. Manuscrisele și
tipăriturile românești văzute de el la Karlowitz, în Biblioteca Patriarhiei sârbe, au fost transferate în
1949 la Biblioteca Patriarhiei din Belgrad.
SERBIA d 31
206 – Molitvenic slavon, Câmpulung, 1635. Tipărit din porunca lui Matei Basarab.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, [IV], p. 48, fig. 45–46.
207 – Antologhion, Câmpulung, 1643. 2 ex.

208 – Triod-Penticostar, Târgovişte, 1649. 2 ex.

209 – Evanghelie, Bucureşti, 1723.

210 – Catalog, Viena, 1795, cu titlul La Ştefan, nobilul de Novacovici, în tipografia

cu privilegiu pentru limbile orientale de pe str. Spasitelj nr. 456, se află în prezent următoarele
cărţi, legate simplu, la alăturatele preţuri, anexă la Slaveno sprskija vedomosti, nr. 80. 4 f.,
editat în sârbă şi germană, cuprinde şi lista a 12 cărţi publicate de Novacovici în română.
Ref.: Paul Mihail, Completări la bibliografia românească veche (RITL, 32, 1984, nr. 2,
p. 92–93).
211 – Evanghelie, Râmnic, 1794.

212 – Evanghelie, Sibiu, 1806.

213 – Evanghelie, Buda, 1812.

214 – Evanghelie, Mănăstirea Neamţ, 1834.

NARODNI MUZEJ U BEOGRADU

(Muzeul Naţional din Belgrad)
215 – Constantin Daniel, Portrete (23), 1835–1850 (12 nedatate). Ulei pe pânză (inv.
412, 740, 790, 1402, 1403 şi colecţia J. Vujić, nr. 2–6, 9, 32, 40, 86, 102, 177, 192, 215, 216).
Ref. şi reprod.: Popović, Kataloški spisak, p. 98–107, 111–113, nr. 31, 33–35, 38, 40–42,
44–46, 51–59, 79, 81, 85.
216 – Constantin Daniel, Natură moartă, 1850. Ulei pe pânză (inv. 216).
Ref.: ibidem, p. 115–116, nr. 95.
217 – Constantin Daniel, Icoane (12), s. a. (inv. 47, 217, 839, 918, 1248, 1382, 1490,
1850; Colecţia J. Vujić, nr. 8, 178, 197, 214).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 136–138, nr. 366–367, 339, 343–346, 349–352, pl. 38, 44–45, 55.
32 d SERBIA
MUZ
218 – Obiecte dacice (8), din epoca fierului (Latène): două vase, fragment de vas,
ceaşcă, fusaiolă, opaiţ de lut ars şi o brăţară de fier, descoperite într-un mormânt din
Paraćin, Serbia (inv. 19316, 19326, 19329–19331, 19333, 22242).
Ref.: D. Garašanin, în VI. Kongres arheologa Jugoslavije, Ljubljana – Beograd, 1963–
1964, p. 79 şi urm.; Illiri şi daci, p. 190–191, nr. 256–263.
219 – Coliere dacice (torque) din metal răsucit (2), din epoca fierului IV (Latène III,
dacic), argint, descoperite la Pirot (inv. 4876, 4878).
Ref.: D. Garašanin, Katalog metala. Preistorija, I, Beograd, 1954, p. 69; Illiri şi daci,
p. 190, nr. 253–254.
220 – Tezaur dacic, epoca fierului IV, descoperit la Tekija, Serbia, format din şapte
piese din argint: cercei de aur şi trei brăţări, pateră, emblemă reprezentând pe Demeter şi o
frunză cu emblemă reprezentându-l pe Hermes (inv. 2762, 2768, 2776, 2777, 2779, 2781).
Ref.: Illiri şi daci, p. 193, nr. 275–281.
221 – Brăţări spiralice dacice (3), două întregi şi una fragmentară, descoperite în
România (inv. 4881 a, b; 4882–883).
Ref.: FI. Medeleţ, Tipologia brăţărilor spiralice dacice din argint, în Studii şi comunicări
de Etnografie – Istorie, II, Caransebeş, 1977, p. 289–290).
222 – Diplomă militară romană, din 10 august 123 (?), bronz. Fragment, 3,9 × 3,6 cm
(tabella I), menţionând numele guvernatorului Daciei Porolissensis şi Cohors I Britannica
militaria. Descoperită la Covdin (Serbia) (Diplome, nr. VII A).
Ref.: Sl. Dušanić, M.R. Vasić, Fragment of a Military Diploma from Moesia Superior
(„Germania”, 52, 1974, p. 408–424); I.I. Russu, Zum römischen Militärdiplom von
Covdin (Serbien) (RRH, 1975, nr. 3, p. 539–548); IDR, I, p. 92–93, nr. 7a.
223 – Guler de felon, începutul sec. XVI, atelier Ţara Românească, dăruit de Despina,
doamna lui Neagoe Basarab, mănăstirii Dečani, la l decembrie 1519. Broderie cu fir de
argint şi argint aurit pe fond de mătase albastră, 95 × 7 cm. Inscripţie în slavă cu numele
donatorilor: Neagoe voievod, Despina doamna şi copiii Teodosie, Petru, Stana şi Ioan.
Ref. şi reprod.: M.S. Milojević, Putopis dela prave (stare) Srbije, Belgrad, 1877, p. 14;
M. Valtrović, Natpis na felonu iz godine 1519 („Starinar”, 6, 1889; p. 99–105); Turdeanu,
Din vechile schimburi, p. 157; L. Mirković, Crkveni umetnički vez, Belgrad, 1940,
p. 38, pl. XXVII/2; D. Stojanović, Umetnički vez u Srbiji od XIV–XX veka, Belgrad,
1959, p. 58; I.R. Mircea, Relations culturelles roumaino-serbes au XVI-e siècle
(RESEE, 1963, nr. 3–4, p. 390); Radu Flora, Din relaţiile sârbo-române, Pančevo,
1964, p. 115; Dobrila Stojanović, Broderia artistică la sârbi, Buc., 1973, catalog de
expoziţie, nr. 40; Mirjana Šakota, Dečanska riznica, Belgrad, 1984, p. 54.
224 – Epitrahil, începutul sec. XVI, atelier Ţara Românească, dăruit în 1528
mănăstirii Muşeteşti (Seaca), de marele clucer Manea Perşanu, în memoria soţiei sale,
jupâneasa Vlădaia.
SERBIA d 33
Ref.: M. Valtrović, Vezeni epitrahilj od godine 1528 („Starinar”, 6, 1889, p. 65–74, 79–99);
Stojanović, Zapisi i natpisi, VI, p. 101; N. Iorga, Cronica. Patrafirul de la Stăneşti al
lui Stroe Buzescu (BCMI, 30, 1937, p. 189); Marcel Romanescu, Patrafirul
Buzeştilor de la Banja (Boka Kotorska) (AO, 17, 1938, p. 12); Turdeanu, Din vechile
schimburi, p. 159; idem, La broderie religieuse, p. 48; I. Ionaşcu, Mănăstirea Seaca-
Muşeteşti (Olt) (ACMI, 1942, p. 151).
Reprod.: M. Romanescu, op. cit., p. 13.
225 – Steag, mijlocul sec. XVII, atelier Ţara Românească, de la Mihnea III (Mihail)
Radu, domnul Ţării Româneşti (1658–1659). 139 × 105 cm.
Ref.: C.I. Istrati, Macedonia, Buc., 1911, p. 19; N. Iorga, Steagul lui Mihnea-vodă Radul în
Muzeul istoric din Belgrad (AARMSI, s. II, 36, 1914, p. 532–533); Marcel
Romanescu, Despre steagul lui Mihai Radu (AO, 20, 1941, p. 58–60).
Reprod.: C.I. Istrati, loc. cit.; M. Romanescu, loc. cit.; Cândea – Simionescu, Prezenţe
româneşti, [IV], p. 61, fig. 58.
226 – Veşminte liturgice româneşti, s. a.

Ref.: M. Romanescu, Introducere la istoria costumului românesc (RIR, 14, 1944, p. 470).
PATRIJARŠIJSKA BIBLIOTEKA U BEOGRADU

(Biblioteca Patriarhiei din Belgrad)
MS
227 – Octoih, Moldova, sfârşitul sec. XVI. 139 f., 25,6 × 19,7 cm. Text în slavonă
(ms. 74).
228 – Învăţături alese, Moldova, sec. XVII. Text în slavonă. Copie după o traducere
din greacă din 1392 (ms. 287).
229 – Tetraevanghel, Ţara Românească, 1678. Text în slavonă (ms. 271).

230 – Gheorghe Brancovici, Cronica cea mare, 1690–1711, 1281 f. Text în sârbă.
Cuprinde cărţile I–V, cu informaţii de istorie românească: vechile relaţii româno-sârbe,
luptele comune antiotomane, domnia lui Mihai Viteazul, viaţa religioasă a românilor din
Transilvania în sec. XVII (ms. 90).
Ref.: N. Radojčić, O hronikama grofa Djordja Brankovića („Prilozi za književnost, jezik,
istoriju i folklor”, 2, 1926, nr. 6, p. 29); M. Lascaris, Deux publications serbes
concernant l’histoire roumaine (RHSEE, 4,1927, p. 203–212); Crăciun – Ilieş,
Repertoriul, p. 470; Anuichi, Relații bisericești, p. 32; idem, Un confident al lui
Grigoraşcu-vodă Ghica (MI, 23, 1989, nr. 2, p. 16).
34 d SERBIA
Publ.: Biografia mitropolitului Sava şi istoricii serbesci („Speranţia”, Arad, 1869, nr. 17–19,
extrase); „Lumina”, Arad, 1874, nr. 51–56 (extrase); Silviu Dragomir, Fragmente din
cronica sârbească a lui George Brancovici (AIINC, 2, 1923, p. 1–70); I. Lupaş,
Cronicari şi istorici români din Transilvania, I, Craiova, 1933, p. 30–39.
231 – Protocol, din 1753, al mitropolitului de Karlowitz, Pavel Nenadovici,

menţionând danii făcute mănăstirii Krušedol de Vasile Lupu (1642) şi mănăstirii Studeniţa
de Grigore I Ghica (1662) şi de Ştefan Cantacuzino (1715) (ms. 111).
Ref.: D. Ruvarac, Opis Srpskih Fruškogorskih manastira od 1753 godine, Sremski Karlovci,
1903, p. 303; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 175; Radu Flora, Relaţiile iugoslavo-
române („Lumina”, Pančevo, 22, 1968, nr. 6, p. 338–339); Anuichi, Relații bisericești,
p. 34, 48.
232 – Zaharia Orfelin, Slavenească Caligrafie, adică: scrierea slovelor cetăţeneştii,

scolasticeştii și cancelariceştii scripturi [...] spre deprinderea sârbeştilor şi rumâneştilor
şcoale, au scris Zaharia Orfelin, a Ţesaro-Crăeşti din Beci Academiei învăţături mădulari.
În Carloveţ, 1777. Cu dedicaţia scriitorului în rusă către împărăteasa Maria Tereza. 13 f. şi
42 tabele de exerciţii. Lipsesc primele 11 foi (ms. 213).
Ref.: Mihailovici, Manuscrise şi cărţi româneşti, p. 304; Paul Mihailovici, Două manuscrise
româneşti la Karlowitz („Revista critică”, 5, 1931, nr. 2, p. 96–98).
233 – Životopisi episkopa, 1781–1789, menţionând păstorirea în Ardeal a episcopului

de Timişoara, Sofronie Kirilovici, între 1770 şi 1773 (ms. 194, p. 5).
Ref.: Anuichi, Relații bisericești, p. 119–120.
234 – Andrei Timoftesovici, Adevărată creştinească îndreptare a blagocestiei

Răsăritului pentru credinţă şi datoriile creştineşti şi către cei ce duc mijlocirile pe Sf[i]nţita
Scriptură întemeiată întru învăţătură acelora care doresc Preoţiea, şi a altora tuturor care
voesc a secera mântuirea de folos făcută. La anul [1]788 Oct. 1. 437 p. Mai mulţi copişti
(ms. 81).
Ref.: Mihailovici, Manuscrise şi cărţi româneşti, p. 304; Paul Mihailovici, Două manuscrise
româneşti la Karlowitz („Revista critică”, 5, 1931, nr. 2, p. 96–98).
235 – Simion Maghiar, Gramatică românească, 1785–1786 (ms. 331/1786).

Ref.: Oradea, Muzeul Ţării Crişurilor, 1984.
CR
236 – Îndreptarea legii, Târgovişte, 1652.

237 – Biblia, adecă Dumnezeiasca Scriptură, Bucureşti, 1688 (cota 154).

238 – Liturghier, Buzău, 1702, cu însemnare de danie către mănăstirea Topliţa, din
20 iulie 1811.
SERBIA d 35
239– Liturghier, Iaşi, 1702.

240 – Dosithei Notara, Historia peri tôn en Hierosôlymois Patriarcheusantôn,

Bucureşti, 1714 (cota 155).
Ref.: Mariana Iova şi Elena-Maria Schatz, 1984.
241 – Catavasier, Bucureşti, 1761 (cota 140).

242 – Ianache Văcărescu, Observaţii sau băgări de seamă asupra regulelor şi

orânduelelor gramaticii româneşti, Râmnic, 1787.
Ref.: ibidem, p. 301, nr. 14; p. 303, nr. 69.
243 – Scurtă învăţătură către pravoslavnicii creştini pentru pocăinţă, Viena, 1787.
244 – Scurtă învăţătură părinţilor duhovniceşti, Viena, 1787.

245 – Extract din Cartea metodului pentru trebuinţa dascălilor neuniţi, cum să cade
lor a învăţa şi a ţine şcolile, Sibiu, 1791.
246 – Ceaslov, Viena, 1793.

247 – Psaltire, Viena, 1793 (cota 112).

248 – Samuil Micu Klein, Razsuždenie o postah Vostačnyja Cerkve, traducere de

Ştefan Novacovici, Viena, 1794, după Dissertatio de jejuniis graecae orientalis eclesiae,
Viena, 1782.
Ref.: Srpska bibliografija XVIII veka, Belgrad, 1960, p. 274–275, nr. 303–304; Paul Mihail,
Completări la bibliografia românească veche (RITL, 32, 1984, nr. 2, p. 93).
249 – Dimitrie Cantemir, Symvevekota tōn en te Vlachia Kantakouzenōn kai

Vragkovanōn, trad. Gheorghe Ioan Zavira din Siatista, Viena, 1795 (cota 150).
250 – Gherasim Adamovici, episcopul Ardealului, Învăţătura şi tâlcuirea pe scurt

despre Sfinte Taine, Sibiu, [ante 1796].
251 – Ioan Molnar, Retorica, Buda, 1798.

36 d SERBIA
252 – Fr. Chr. Baumeister, Loghica, adecă partea cea cuvântătoare a filosofiei, trad.
de Samuil Micu Klein, Buda, 1799.
Ref.: ibidem, p. 302, nr. 39
253 – Legile sau regulele şcolăreşti, trad. de Grigorie Obradovici, Buda, 1800.
254 – Catavasier grecesc şi românesc, Sibiu, 1803.

255 – Minei pe septembrie, Buda, 1804.

256 – Grigorie Obradovici, Economie, carte de mână pentru buna orânduită lucrare
a câmpului spre mare treabă a plugarilor celor româneşti, traducere din sârbă, Buda, 1807.
257 – Cele opt glasuri sau Octoihul cel mic, Sibiu, 1808 (cota 105).
258 – Minei pe septembrie, Buda, 1809 (cota 156).

Ref.: Mariana Şova şi Elena Maria Schatz, 1984.
259 – Calendar pe anul de la Hristos 1810, Sibiu, 1810.

260 – Octoih, Buda, 1811.

261 – Evanghelie, Buda, 1812.

262 – Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dachia, Buda, 1812 (cota 195).
263 – Mihail G. Boiagi, Grammatikī rōmanikī ītoi makedonovlachikī. Romanische

oder Macedonowlachische Sprachlehre, Viena, 1813 (cota 101).
264 – Calendariu ce slujeşte pre o sută de ani, Buda, 1814, 1829 și 1830 (cotele 152,
153 și 199).
Ref.: Mihailovici, Manuscrise şi cărţi româneşti, p. 302, nr. 45; p. 303, nr. 54.
265 – Foma Popovici, Trista cuvântare la îngroparea strălucitului şi înalt

înţeleptului domn Naum Petrovici, Buda, 1824.
SERBIA d 37
266 – Octoih cu catavasii, Buda, 1826 (cota 199).

267 – Zaharia Carcalechi, Bibliotecă românească, Buda, 1829–1830 (cota 189).

268 – Damaschin Bojincă, Diregătorul lumii creștine, Buda, 1830.

269 – Diaconovici, Viaţa Domnului nostru Iisus Hristos, Buda, 1831.

Ref.: ibidem, p. 302, nr. 30 (numele autorului incomplet).
270 – Liturghier, Sibiu, 1831.

271 – Ceaslov, Buda, 1834.

272 – Tâlcuirea evangheliilor, Buda, 1835.

273 – O mie şi una de nopţi. Istorii arăbeşti, traducere din germană de Ioan Barac,
vol. II, Braşov, 1836.
274 – Gheorghe Şincai, Hronica românilor şi a mai multor neamuri, ed. Alexandru
Gavra, Buda, 1844.
275 – Preambulul hronico-istoricesc cu numele Şincai şi Samuil Clain în Câmpi Elisului

şi întră alţi şi un nemernic de la Arad. O dramă mare mifo-literală... (sic!), Buda, 1844.
276 – Alexandru Gavra din Arad, Lexicon de conversaţie istoricesc religionariu,

Buda, 1847.
277 – Ioan Pap, Învăţături morale, Sibiu, 1847.

278 – Samuel Andrievici, Liturgica, Cernăuţi, 1849.

279 – Eugenie Hacman, Catehizis creştinesc, Cernăuţi, 1849.

280 – Ceaslov, Sibiu, 1851.

38 d SERBIA
281 – Vasile Ianovici, Gramatica limbei româneşti pentru întâia şi a doua clasă a
şcoalelor poporane, Viena, 1851.
282 – A. Papiu-Ilarian, Istoria românilor din Dacia superioară, Viena, 1852.

Ref.: ibidem, p. 303, p. 61.
283 – Vocabulariu, Sibiu, 1852.

Ref.: ibidem, p. 302, nr. 41, fără alte detalii).
284 – Abecedariu, cu slove cirilice şi cu litere române, Viena, 1853.

285 – George Bariţiu, Deutsch-romänisches Wörterbuch, Dicţionar germano-român,

vol. I, Braşov, 1853.
286 – Molitvenic, Sibiu, 1853.

287 – Minei pe luna septembrie… august, 12 vol., Sibiu, 1853–1855.

288 – Catehizis, Sibiu, 1854.

289 – Andrei Şaguna, Elementele dreptului canonic, Sibiu, 1854.

290 – Chiriacodromion, Sibiu, 1855.

291 – Petru Movilă, Mărturisirea ortodoxă, trad. Filaret Scriban, Sibiu, 1855.
292 – Vasile Ianoviciu, Istoricu-literală tâlcuire a cărţilor Noului Testament, vol. I,

Cernăuţi, 1856.
Ref.: ibidem, p. 302, nr. 29; p. 303, nr. 57.
293 – Biblia, ed. Andrei Şaguna, Sibiu, 1856–1858.

Ref.: ibidem, p. 301,nr. 2.
294 – Constantini Dimitriu-Oraviţanu, Istoria vest-romanilor şi ost-bizantinilor, t. II,

Timişoara, 1857.
SERBIA d 39
295 – Calendar românesc, Sibiu, 1858.

296 – Atanasie Marian Marinescu, Învăţătorul şi poporul, Sibiu, 1858.

297 – Orariu, Buda, 1858.

298 – Atanasie Marian Marinescu, Poezia populară. Colindele, Pesta, 1859.

299 – Samuil Andrievici, Cântări bisericeşti, Cernăuţi, 1860.

300 – Andrei Şaguna, Istoria Bisericii Ortodoxe Răsăritene universale, vol. II, Sibiu,
1860.
301 – Dorinţele drept credinciosului cler din Bucovina, Cernăuţi, 1861.

302 – Actele sinodului Bisericii greco-răsăritene în Ardeal, Sibiu, 1864.

303 – Aron Pumnul, Privire repede peste moşiile mănăstireşti ale Fondului
religionar, Cernăuţi, 1865.
304 – Acte oficioase privitoare la înfiinţarea mitropoliei greco-răsăritene a Românilor

din Transilvania, Ungaria şi Banat, Sibiu, 1867.
305 – Noul Testament, ed. Andrei Şaguna, Sibiu, 1867.

306 – A. Papiu-Ilarian, Viaţa, operele şi ideile lui Georgiu Şincai din Şinca,
Bucureşti, 1869.
307 – Gheorghe Popa, Fizica, Arad, 1878.

308 – Ioan Puşcariu, Consideraţiuni asupra timpului şi spaţiului, Budapesta, 1878.

40 d SERBIA
UNIVERZITETSKA BIBLIOTEKA „SVETOZAR MARKOVIĆ”

(Biblioteca Universitară Svetozar Marković)
DOC
309 – Corespondenţă, sec. XIX, a lui Miloš Obrenović, principele Serbiei (1814–
1839, 1858–1860), cu negustori sârbi din Ţara Românească (fond Miloš Obrenović).
Ref.: „Zbornik Matice Srpske. Serija Društvenih Nauka”, 1954, nr. 6, p. 189–194; Sava
Iancovici, Din legăturile lui Miloş Obrenovici cu Ţara Românească („Romanoslavica”,
5, 1962, p. 163–178).
VOJNI MUZEJ
(Muzeul Militar)
310 – Carte particulière du Pays de Belgrade, Temesvar et Peterwardein à la

bataille qui s’est faite entre l’armée de l’Empereur et le Grand Turc le 5 août 1717,
[Viena], [1717] (expusă la parter, sala 16).
311 – Gabriel Bodenehr, Abbildung des Herrlischen Siegs der Christichen Waffen...,
16 august 1717, [s. l.], reprezentând teatrul de război al bătăliei de la Belgrad din 5 august
1717, inclusiv partea de vest a Banatului şi Crişanei (expusă la parter, sala 16).
Ref.: idem.
312 – Maximilian Schimek, Das Königreich Bosnian und die Herzegovina..., 1788,
[s. l.], hartă cuprinzând şi Banatul Timişoarei (expusă la parter, sala 17).
Ref: idem.
BELO POLJE
(Voivodina)
CRKVA „SV. NIKOLA”
(Biserica Sf. Nicolae)
313 – Emanuel Fridberg, Srpsko Vojvodstvo i Tamiški Banat, 1853 (inv. 265).
DELIBLATO
(Deliblata – Voivodina)
AM
314 – „Societatea Tinerimii”, înfiinţată în 1924.

SERBIA d 41
315 – Şcoală primară românească mixtă, finanţată de statul român până în 1941. Din
cauza scăderii numărului de elevi din localitate s-a renunțat la cursurile în limba română.
Ref.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; Măran, Românii din Voivodina, p. 41.

AM
316 – Biserica Pogorârea Duhului Sfânt, clădită în 1925, finanţată de statul român
până în 1945.
Ref.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; „Anuar bisericesc 1990”, p. 9; Măran, Românii din
Voivodina, p. 40–41.
DJALA
(Voivodina)

317 – Iconostas, 1896, pictat de Duşan Alexici din Arad, potrivit inscripţiei de pe
icoana Sfintei Treimi.
Ref.: Umetnosti u Banatu, 8–9, p. 147.
DOBRICA
(Dobriţa – Voivodina)
AM
318 – Școală primară românească mixtă, finanţată de statul român până în 1917,
desfiinţată din cauza numărului insuficient de elevi.
Ref.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; Popi, Românii din Banatul sârbesc, p. 251 (a funcţionat
în 1903–1908); Măran, Românii din Voivodina, p. 239–240.

319 – Nicolae Mărişescu, Sfânta Fecioară cu Pruncul, icoană, 1877.

42 d SERBIA
AM
320 – Biserică ortodoxă, finanţată de statul român până în 1945.

SKPSKA PRAVOSLAVNA CRKVA

CR
321 – Triod-Penticostar, Târgovişte, 1649. 404 f., 30,5 × 19 cm. La f. l: însemnare în

română, 1650.
Ref.: Momirović 1958, p. 199–200; Gucu, Popis zaštićenih spomenika kulture, p. 252.
322 – Iconostas, august 1852 – septembrie 1855, pictat de Constantin Daniel. Cuprinde
47 de icoane.
Ref.: Umetnosti Vojvodine, 2, p. 101–106; Gucu, Popis zaštićenih spomenika kulture, loc.
cit.
Reprod.: Umetnosti Vojvodine, 2, fig. 4–8.
323 – Constantin Daniel, Împăratul David, icoană, s. a., ulei pe lemn.

324 – Constantin Daniel, Sf. Ioan Damaschin, icoană, s. a., ulei pe lemn.
Ref.: ibidem.
DOLOVO
(Doloave – Voivodina)
AM
325 – Şcoală primară românească mixtă, finanţată de statul român până în 1945. În
prezent, procesul de învăţământ se desfăşoară doar la cursul inferior (clasele I–IV), în clase
mixte.

AM
326 – Biserica Sf. Mare Ierarh Nicolae, sfinţită la 1893.

Ref.: Măran, Românii din Voivodina, p. 45; Popi, Românii din Banatul sârbesc, p. 251.
SERBIA d 43
EČKA
(Ecica – Voivodina)
AM

AM
până în 1945.
Ref.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; Umetnosti u Banatu, 6–7, p. 148–149; „Anuar
Reprod.: Umetnosti u Banatu, 6–7, pl. XXIV, fig. 1–2.
DOC
329 – Contract, încheiat la 7/19 aprilie 1821, între comuna Ecica şi Crăiasca Direcţie
a Şcoalelor legii greco-reunite naţionale din districtul Timişoarei, prin care se înfiinţează
şcoala confesională română din Ecica (Arhiva parohială).
Ref.: Suciu, Românii din Banat, p. 535.
330 – Adresă, s. a., a „Instanţei comunale” din comuna Ecica, trimisă oficiului
parohial comunal, prin care autorităţile ungare recunosc naţionalitatea română a pictorului
Constantin Daniel (Arhiva parohială).
331 – Scrisoare, din 20 septembrie 1890, de la Iosif Sterca-Şuluţiu, din Sibiu, către
un destinatar neprecizat (Arhiva parohială).
Ref.: ibidem.
MS
332 – Nicolae Vasilievici, învăţător român, Descrierea ciumei ce a bântuit în 1831,

text scris pe o carte veche a bisericii din Ecica în 1832, menţionând că „din comunitatea
românilor au murit 108 suflete, din comunitatea nemţilor 128 au decedat”.
Publ.: Suciu, Noi precizări, p. 387–388.
333 – Marcu Magdici, Însămnare pentru întâmplările anului, text scris pe o carte
veche a bisericii din Ecica în 1856, cuprinzând informaţii privitoare la românii bănăţeni din
anii 1775–1831 (Biblioteca parohială).
Ref.: Suciu, Românii din Banat, loc. cit.
Publ.: Suciu, Noi precizări, p. 387.
44 d SERBIA
334 – Nicolae Magdu, învăţător din Iancaid, apoi preot în Ecica, Descrierea alegerii
ablegatului român Lazăr Gruescu (avocat, de naştere din Clec) în dieta Ungariei, 1869
(Arhiva parohială).
335 – Iconostas, 1815, pictat de Gheorghe Popovici din Becicherecul Mare. Provine
de la biserica din Sevkerin.
336 – Epitaf, 1845, ulei pe pânză, 92 × 69 cm. Dăruit de Luca Gulieşul, potrivit
inscripţiei în română.

CR
337 – Minee slavone, [Rusia], 1784, vol. I–XII. În ultimul volum (luna august),
însemnare privind cumpărarea cărţilor la Timişoara, 14 ianuarie 1788.
Ref.: Petar Momirović, Crkva u Ečki („Gradja”, l, 1957, p. 14).
338 – Iconostas, 1744, pictat de Nedelcu Popovici-Şerban, potrivit inscripţiei zugravului

pe ușile împărăteşti.
Ref.: ibidem; Umetnosti Vojvodine, 2, p. 67–68; Greceanu, Dicționarul zugravilor, p. 182.
Reprod.: Umetnosti Vojvodine, 2, fig. 24–29.
GLOGONJ
(Glogoni – Voivodina)
AM
Ultimele cursuri în limba română s-au ţinut în 1963.
Ref.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; Popi, Românii din Banatul sârbesc, p. 252; Măran,
Românii din Voivodina, p. 56–57.

AM
340 – Biserica Adormirea Maicii Domnului, clădită în 1911, pe locul unui lăcaş mai
vechi. A fost finanţată de statul român până în 1945.
SERBIA d 45
Ref.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; Umetnosti Vojvodine, 2, p. 90–100; „Anuar bisericesc
Reprod.: Umetnosti Vojvodine, loc. cit. , pl. 1–3.
GREBENAC
(Grebenaţ – Voivodina)
AM

AM
342 – Biserica Înălţarea Domnului, clădită în 1722, reparată în 1795, cu pisanie în

română. Finanţată de statul român până în 1945.
Ref.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; Umetnosti u Banatu, 8–9, p. 140–142; Popi, Românii
din Banatul sârbesc, p. 140–142; „Anuar bisericesc 1990”, p. 21; Măran, Românii
din Voivodina, p. 59.
343 – Sf. Troiţă, icoană, 1764, ulei pe lemn. Inscripţie în română, cu caractere latine.
Ref. şi reprod.: Umetnosti u Banatu, 8–9, p. 141–142, 204, fig. 88.
344 – Buna Vestire, icoană din iconostasul vechi al bisericii, sec. XVIII.
345 – Iconostas, 1811, repictat în 1936, potrivit inscripţiei.

IDJOŠ
(Voivodina)

CR
346 – Antologhion, Câmpulung, 1643.

Ref.: P. Momirović, loc. cit.; Gucu, Popis zaštićenih spomenika kulture, loc. cit.
46 d SERBIA
347 – Minei de praznice, Râmnic, 1705.

Ref.: Gucu, Popis zaštićenih spomenika kulture, loc. cit.
IDVOR
(Voivodina)

CR
348 – Antologhion, Câmpulung, 1643. Exemplar incomplet, 492 f.

Ref.: Momirović 1959, p. 233; Gucu, Popis zaštićenih spomenika kulture, p. 255.
ITEBEJ
(Voivodina)

MS
349 – Tetraevanghel, Banat, sfârşitul sec. XVI – începutul sec. XVII. 334 f., 28,3 ×
19 cm. Text în slavonă.
p. 53, nr. 264; Leu – Roşu, Cartea veche, p. 39.
JABLANKA
(Iablanca – Voivodina)
AM

AM
până în 1945.
Ref.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; Măran, Românii din Voivodina, p. 65; Umetnosti u
Banatu, 8–9, p. 154; „Anuar bisericesc 1990”, p. 23.
SERBIA d 47
352 – Iconostas de cărămidă, pictat în a doua jumătate a sec. XVIII.

Ref.: ibidem.
353 – Iisus Hristos, icoană de „Matei Popovici, pictor, 1871”, potrivit inscripţiei în
română, cu caractere latine.
JABUKA
(Iabuca – Voivodina)
AM
Învăţământul în limba română în această localitate s-a încheiat în 1952.

AM
355 – Biserica Sf. Mare Mucenic Dimitrie, clădită în 1901, finanţată de statul român
până în 1945. Este filie a parohiei Glogoni.
Ref.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; Umenosti u Banatu, 8–9, p. 156; „Anuar bisericesc
JANKOV MOST
(Iancaid – Voivodina)
AM
356 – Școală primară românească mixtă, finanţată de statul român până în 1945. În
anul şcolar 2003–2004 cursurile au fost frecventate de doar 8 elevi.

AM
357 – Biserica Sf. Ioan Botezătorul, clădită în 1888, finanţată de statul român până în
1945.
48 d SERBIA
1990”, p. 17; Măran, Românii din Voivodina, p. 72–73.
DOC
358 – Protocolul morţilor, cuprinzând o însemnare de la 1803 a preotului Sofronie

Popovici, care amintește strămutarea aici, în 1747, a românilor din satul Bešenova, cedat
coloniştilor bulgari.
Ref. şi publ.: Suciu, Noi precizări, p. 385–386.
359 – Iconostas, 1858–1861, pictat de Constantin Daniel. Ulei pe pânză. Cuprinde

16 icoane, inclusiv icoanele împărăteşti, 190 × 80 cm.
Ref.: Suciu, Românii din Banat, p. 537; Umetnosti Vojvodine, 2, p. 107–112; Popović,
Kataloški spisak, p. 131–135, nr. 316–333.
Reprod.: Umetnosti Vojvodine, loc. cit., fig. 11–21; Popović, Kataloški spisak, pl. 318–319,
332–333, 340.
JASENOVO
(Voivodina)

CR
360 – Apostol, Târgovişte, 1547, tipărit de Dimitrie Liubavici.

JAŠA TOMIČ
(Voivodina)

361 – Iconostas, 1905, pictat de Ştefan Alexici.

Ref. şi reprod.: Umetnosti u Banatu, 8–9, p. 158–159, 223, fig. 152.
362 – Icoane împărăteşti (2), 1906, reprezentând pe Maica Domnului şi Iisus Hristos
Mare Arhiereu, pictate de Ioan Alexici.
Ref.: ibidem.
SERBIA d 49
KAJTASOVO
(Voivodina)

(Biserica Ortodoxă Sârbă)
363 – Sfânta Fecioară cu Pruncul, 1828, icoană, ulei pe lemn, 87 × 66,5 cm.
Inscripţie de donaţie în română, cu caractere chirilice, de la Pavel Radul şi soţia sa Mariţa,
3 martie 1828.
Ref.: Umetnosti u Banatu, 10, p. 65.
KIKINDA
(Voivodina)
NARODNI MUZEJ
(Muzeul Naţional)
MUZ
364 – Cărămidă romană, [sec. II ?], fragment cu ştampila Legiunii XIII. Descoperită
la Srpski Krstur.
Ref., publ. şi reprod.: IDR, l, III/1, p. 249–250.
KLADOVO
(Serbia)
AM
365 – Feth Islam, cetate medievală otomană, construită în cadrul obligaţiilor faţă de
Poartă şi reparată în 1689 cu contribuţia Ţării Româneşti.
Ref.: N. Iorga, Din legăturile noastre cu sârbii (AARMSI, s. II, t. 37, 1914, p. 231); Radu
Greceanu, Istoria domniei lui Constantin Basarab Brâncoveanu voievod, ed. A. Ilieş,
Buc., 1970, p. 104–107.
KLEK
(Clec – Voivodina)

AM
366 – Biserică ortodoxă a parohiei româneşti din Iancaid.

Ref.: „Anuar bisericesc 1990”, p. 17; Măran, Românii din Voivodina, p. 30.
50 d SERBIA
KONAK
(Voivodina)

367 – Iconostas, 1910, pictat de Ştefan Alexici.

Ref. şi reprod.: Umetnosti u Banatu, 8–9, p. 160, 225, fig. 162.
KOVAČICA
(Covăciţa – Voivodina)

AM
368 – Biserică ortodoxă, clădită în 1906.

Ref.: „Anuar bisericesc 1983”, p. 13.
SLOVAČKA EVANGELISTIČKA CRKVA

(Biserica evanghelică slovacă)
369 – Constantin Daniel, Hristos pe Muntele Măslinilor, s.a., icoană, ulei pe lemn.
Ref.: Popović, Kataloški spisak, p. 154, 128, 137, nr. 347; Umetnosti u Banatu, 8–9, p. 160;
Mirjana Gucu, Popis zaštićenih spomenika kulture, p. 256.
Reprod.: Umetnosti u Banatu, 8–9, p. 225, fig. 161.
KOVIN
(Cuvin – Voivodina)
AM
370 – Şcoală primară românească mixtă, finanţată de statul român până în 1945. Nu
se mai predă în limba română de la sfârşitul anilor 1960.
Ref.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; Popi, Românii din Banatul sârbesc, p. 250; „Anuar
COLECŢIA DRAGI şi STANA TEODOROVIĆ
371 – Constantin Daniel, Portrete (4), s. a., ulei pe pânză, ale membrilor familiei
Teodorovici: Pavel, 72 × 56 cm; Pera, 60 × 78 cm; Dimitrie, 72 × 56 cm; Joka, 72 × 56 cm.
SERBIA d 51
Ref. şi reprod.: Umetnosti Vojvodine, 2, p. 118–119; Popović, Kataloški spisak, p. 114–115,

nr. 91–94, fig. 29–32.

AM
372 – Biserica ortodoxă Sf. Proroc Ilie, sfinţită în 1906, finanţată de statul român
până în 1945.
KRALJEVO
(Serbia)
DUHOVNI SUD
(Consistoriul bisericesc)
MS
373* – Tetraevanghel, Ţara Românească, 1608–1609. 314 f., 28,2 × 21 cm. Text în
slavonă. Scris din porunca lui Papa Greceanu şi a soţiei sale Elena. Ferecătură de argint
cizelat, din care prima copertă (cu scena Răstignirii şi inscripţie) se păstrează la mănăstirea
Hopovo.
Ref.: N. Iorga, Notiţe (RI, 16, 1938, p. 127); Lazar Mirković, Starine fruškogorskih
manastira, Belgrad, 1931, p. 54–56; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 168–169;
Bogdanović, p. 138, nr. 2162; Constantinescu, Repertoriu, p. 55, nr. 265.
Reprod.: Mirković, op. cit., pl. LXIII; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 215, pl. 3.
KRUŠČICA
(Voivodina)

374 – Sf. Arhanghel Mihail, icoană de Pârvu Mutu, sec. XVII, semnată „Pârvu
zugraf” pe tăişul sabiei Sfântului.
Ref.: Adrian Negru, O icoană necunoscută a zugravului Pârvu Mutu (MB, 34, 1984, nr. 3–4,
p. 194–195).
52 d SERBIA
KUMANE
(Voivodina)
MS
375 – Tetraevanghel, Banat, circa 1515. Text în slavonă, însemnări din Banat,
începutul sec. XVI.
Ref.: Momirović 1957, p. 98–126; Constantinescu, Repertoriu, p. 58, nr. 281 (localizează la
Novi Sad, Arhiva Voivodinei).
376 – Slujebnic, sfârşitul sec. XVI – începutul sec. XVII, Banat. 274 f., 25,5 × 15,5
cm. Text în slavonă. Frontispicii ornate cu motive geometrice şi vegetale în culori.
Numeroase însemnări, printre care: Vasilie din Bezdin (după caracterele scrisului, însemnare
contemporană cu manuscrisul); pe ultima filă, însemnare privind cumpărarea manuscrisului
de către iereul Ştefan Sekulici în Timişoara, 15 aprilie 1768.
Ref. şi reprod.: Momirović 1957, p. 102–103, fig. 7–10; Bogdanović, Inventar kirilskih
rukopisa, p. 104, nr. 1502; Constantinescu, Repertoriu, p. 58, nr. 280 (localizează la
Novi Sad, Arhiva Voivodinei, ms. 108).
KUPINIK
(Voivodina)
377 – Sf. Fecioară cu Pruncul, icoană, 1854, pictată de Dimitrie Popovici din Oraviţa,
ulei pe pânză, 90 × 71 cm.
Ref. şi reprod.: Umetnosti u Banatu, 10, p. 66, fig. 3.
KUŠTILJ
(Coştei – Voivodina)
AM
378 – Şcoală românească mixtă, cu 8 clase, finanţată de statul român până în 1941.
AM
379 – Biserica Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron, clădită în 1928, pe locul celei vechi,
tot românească, din 1767 (sfinţită în 1779). Finanţată de statul român până în 1945.
SERBIA d 53
Ref.: Umetnosti u Banatu, 8–9, p. 162; Popi, Românii din Banatul sârbesc, ibidem;
„Anuar bisericesc 1990”, p. 21; Măran, Românii din Voivodina, p. 34.
DOC
380– Rapoarte şcolare, circulare şi corespondenţă, 1891–1909, cu informaţii despre

funcţionarea şcolii româneşti din Coştei, şcolile din Vârşeţ frecventate de elevi români,
activitatea profesorului lor, preotul Avram Corcea din Coştei, şi a altor învăţători români, corul
„Reuniunii de cetire şi cântare” etc. (Arhiva parohială, doc. 52/1892, 68 şi 463/1894, 1452/1896,
52/1898, 117/1899, 39/1900, 62 şi 417/1901, 27/1902, 589/1903, 30/1906, 412/1909).
Ref.: Popi, Românii din Banatul sârbesc, p. 127, n. 2; p. 128, n. 1–4; p. 129, n. 1–4; p. 139,
n. 2; p. 154, n. 3; p. 165, n. 1; p. 180, n. 4; p. 181, n. 1; p. 182, n. 1–2.
381 – Iconostas, a doua jumătate a sec. XVIII – începutul sec. XIX, pictat de zugravi
din Banatul românesc.
Ref.: Gucu, Popis zaštićenih spomenika kulture, p. 259; Umetnosti u Banatu, 8–9, p. 162–163.
Reprod.: ibidem, p. 228, fig. 168–169.
382 – Circulară, din 22 mai 1896, a episcopului diecezan Nicolae Popea, cu dispoziţii
privind funcţionarea şcolilor româneşti, inclusiv cele din protopopiatul Vârşeţ (Arhiva
parohială, doc. 73/1896).
Ref.: ibidem, p. 120, n. 1.
LESKOVAC
(Serbia)
NARODNI MUZEJ
(Muzeul Naţional)
MUZ
383 – Ceaşcă dacică din lut ars, epoca fierului IV (Latène). Descoperită la Veliko
Trnjane (Leskovac, județul Jablanica) (inv. 962).
Ref.: M. Garašanin („Živa antika”, 8, 1958, nr. l, p. 121 şi urm.); Illiri şi daci, p. 188, nr. 244.
LOK
(Voivodina)

(Biserică ortodoxă sârbă)
MS
384 – Tetraevanghel, Ţara Românească, sec. XVII. Text în slavonă. II + 280 f., 28 × 18 cm.
Ref.: P. Momirović, Rukopisne četvorojevandjelie pravoslavne crkve u Loku („Rad
Vojvodjanskih Muzeja”, 5, 1956, p. 211–214); Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa,
p. 138, nr. 2171; Mircea, Manuscrise, p. 378; Constantinescu, Repertoriu, p. 56, nr. 271.
54 d SERBIA
LOKVE
(Sân Mihai – Voivodina)
AM
prezent, şcoala elementară „3 octombrie”, ridicată în 1970, este dotată cu cel mai modern
material didactic, în anul şcolar 2003–2004 fiind înregistraţi 163 de elevi.

AM
386 – Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, clădită în 1812–1814 (pictura

iconostasului terminată în 1857), finanţată de statul român până în 1945.
Ref. şi reprod.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; Umetnosti u Banatu, 8–9, p. 163, 228–230,
nr. 170–174; „Anuar bisericesc 1990”, p. 29; Măran, Românii din Voivodina, p. 81.
387 – Sfeşnice de alamă (2), cu inscripţii în română şi sârbă: „S-au jartvitu peim (= prim)
Dom. nal. (= dumnealor) Ioanu şi Maria Tapalaga de (= din) St. Mihaia, 1873 în 6 decembre,
spre eterna memoria l (= lor)”.
388 – Iovan Tapalagă, Portretul unui anonim, ulei pe pânză, 1891.

Ref.: ibidem.
MALI ŽAM
(Jamul Mic – Voivodina)
AM
389 – Şcoala primară românească mixtă, finanţată de statul român până în 1945.

AM
390 – Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, clădită în 1841, finanţată de statul
Ref.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; Măran, Românii din Voivodina, p. 76–77; „Anuar
bisericesc 1990”, p. 23.
SERBIA d 55
391 – Icoane împărăteşti, sfârşitul sec. XVIII, ulei pe pânză, provenite de la altă
biserică.
Ref.: Umetnosti Vojvodine, 2, p. 121.
392 – Uşile împărăteşti, 1885, pictate de Axentie Iancovici, potrivit inscripţiei în latină.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 121–122, fig. 39.

CR
393 – Antologhion, Moscova, 1748. Însemnare de cumpărare şi donaţie către mănăstirea

Sfinţii Mihail şi Gavriil din Sredişte de la episcopul de Vârşeţ şi Lugoj, Ioan Gheorghievici,
30 mai [1750–1769].
Ref.: Momirović 1957, p. 112.
394 – Evanghelie, Moscova, 1754. Însemnare de donaţie pentru mănăstirea Sfinţii

Mihail şi Gavriil din Sredişte de la Ioan Gheorghievici, episcop de Caransebeş, Vârşeţ şi
Lugoj, 12 iunie 1757.
Ref.: ibidem.
MALO SREDIŠTE
(Srediştea Mică – Voivodina)

AM
395 – Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, clădită în 1887, finanţată de statul
396 – Şcoală primară românească mixtă, sec. XIX, finanţată de statul român până în
1945.
MANASTIR BANJA KOD PRIBOJA

(Voivodina)
A
397 – Potir, Ungaria sau Transilvania, sfârşitul sec. XV – începutul sec. XVI. Argint
aurit, h = 27,5 cm, d = 12,5 cm (inv. 31).
56 d SERBIA
Ref. şi reprod.: Mirjana Šakota, Riznica manastira Banja kod Priboja, Belgrad, 1981,
p. 62–66, pl. III color, fig. 17–19.
398 – Cădelniţă, atelier din Transilvania, circa 1560–1580. Argint, 15,5 × 32 cm.
Inscripţie de danie în slavonă de la mitropolitul Pavel de Zvornik care o cumpărase cu
68 de taleri (inv. 36/43).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 51–59, pl. III color, fig. 13–15.
399 – Chivot, lucrat de un meşter din Ţările Române sau după un prototip românesc,
dăruit bisericii mănăstirii Sf. Nicolae de Iosif, mitropolitul Dabarului, 1573. Argint aurit,
h 30 cm, L 22,7 cm, 112 cm. Inscripţie în slavonă (inv. 38).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 46–51, pl. II color, fig. 11–12.
400 – Cruce de mână, Banat, 1693–1694. Lemn ferecat în argint, ornat cu filigran,
pietre preţioase şi semipreţioase, h 50 cm. Inscripţie de donaţie, în slavonă, de la
mitropolitul Iosif al Timişoarei (inv. 41).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 116–118, fig. 56–58.
401 – Cruce de mână, Banat, sfârşitul sec. XVII. Lemn ferecat în argint, ornat cu
filigran şi pietre preţioase, h 34,3 cm. Inscripţie de donaţie, în slavonă, de la popa Vuk din
Becicherec (inv. 2).
402 – Cruce de mână, Banat, sfârşitul sec. XVII. Lemn ferecat în argint, ornat cu
filigran, h 34 cm (inv. 1).
MANASTIR BEOČIN
(Voivodina)
CR
403 – Molitvelnic, Câmpulung, 1635.

Ref.: BRV, I, p. 103–104, 529–532, nr. 35; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 170.
MANASTIR BODJANI
(Voivodina)
MS
404 – Psaltire, Banat (?), 1540, scrisă de ieromonahul Ieronim. Text în slavonă, cu
colofon (ms. fără cotă).
Ref.: G. Magarašević, Manastir Bodjani („Letopis Matice Srpske”, 11, 1827, f. 5–28, nr. 3);
Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 141, nr. 2221; Constantinescu,
Repertoriu, p. 194–195, nr. 973.
SERBIA d 57
405 – Minei pe luna mai, Banat (?), prima jumătate a sec. XVI. 121 f., 31,8 × 21,5 cm.
Text în slavonă, cu însemnări din Banat, sec. XVI (ms. 2).
Ref.: G. Magarašević, op. cit., nr. 6; Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 55, nr. 624;
406 – Sf. Ioan Hrisostom, Scrieri, Moldova, sec. XVII. 453 f., 30,7 × 19,7 cm. Text
în slavonă, cu însemnări din Moldova (ms. 1).
Ref.: G. Magarašević, op. cit., p. 8, nr. 1; Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 42,
CR
407 – Molitvelnic, Câmpulung, 1635.

Ref.: BRV, I, p. 103–104 şi 529–52, nr. 35; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 170.
MANASTIR DEČANI
(Kosovo şi Metohija)
AM
408 – Aşezământ monahal, întreţinut în sec. XV–XVI din danii de la voievozi

români, printre care Radu cel Mare, Neagoe Basarab şi Despina doamna.
Ref.: Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 151; I.R. Mircea, Relations culturelles
roumaino-serbes au XVI-e siècle (RESEE, l, 1963, nr. 3–4, p. 390); Ion Bălan, Rarităţi
bibliografice sârbeşti şi româneşti din trecut, în Actele Simpozionului, Vršac, 22–23 mai
1970, Pančevo, 1971, p. 62; Mirjana Šakota, Dečanska riznica, p. 57.
MS
409 – Proscomidiar, Dečani, 1594–1595. Text în slavonă, menţionând între ctitori

voievozi români: „Basarab voievod, Ioan Voievod, Radul, Petru, Alexandru, Mircea,
Teodosie, Neagoe” şi „Rodop” (inv. P–109).
Ref.: Inventar rukopisnih knjiga dečanske biblioteke („Sapoštenja”, l, 1956, p. 207);
Mirjana Šakota, op. cit. , p. 57.
410 – Ripide (2), meşter Conde Vlahul, 1569–1570. Argint aurit cizelat şi gravat,
h 44 cm. Inscripţie în slavonă (inv. 87 a–b).
Ref.: G.J. Jurišić, Dečanski prvenac, Novi Sad, 1852, p. 69–70; I. Ruvarac, Primedbe na
izveštaj o srpskim crkvenim starinama na budimpeštanskoj izložbi („Starinar”, 3, 1886,
p. 101); Stojanović, Zapisi i natpisi, IV, p. 686–687, nr. 6351–6352; Romanescu,
Argintăria, p. 106; Mirjana Šakota, op. cit., 1984, p. 194–195.
Reprod.: ibidem, p. 234, fig. 24–25; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, [IV], p. 70–
71, fig. 67–68.
58 d SERBIA
MANASTIR HOPOVO
(Voivodina)
AM
411 – Aşezământ monahal cu hramul Sf. Nicolae, întreţinut în sec. XVII şi cu

ajutoare româneşti, de la domnitorii Ştefăniţă Lupu, Eustratie Dabija ş.a.
Ref.: Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 179; Radojčić, Rapports, p. 25.
CR
412 – Tetraevanghel, Târgovişte, 1512, tipărit de Macarie.

Ref.: BRV, I, p. 21, nr. 3.
Publ.: Liturghierul lui Macarie, ed. P.P. Panaitescu, Buc., 1961, p. 58.
413 – Apostol, Târgovişte, 1547, tipărit de Dimitrie Liubavici cu ucenicii săi Oprea şi
Petrii, din porunca lui Mircea Ciobanul, domnul Ţării Româneşti.
Ref.: BRV, I, p. 30, nr. 7.
414 – Ferecătură de carte, 1608–1609, argint cizelat şi gravat. Fragment, prima

copertă a unui Tetraevanghel fost la Consistoriul bisericesc din Kraljevo, reprezentând
Răstignirea. Inscripţie de danie de la vistiernicul Papa Greceanu din Ţara Românească şi
soţia sa Elena.
Ref. şi reprod.: Lazar Mirković, Starine fruškogorskih manastira, Belgrad, 1931, p. 54,
pl. LXIII; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 169 şi 215, pl. 3.
415 – Cruce de mână, 1654, lucrată de ieromonahul Ilie, având ca meşter pe Nedelcu
din Chiprovaţ.
Ref. şi reprod.: Romanescu, Argintăria, p. 122, pl. VIII b; B. Radojković, Srpsko zlatarstvo
XV i XVII veka, Novi Sad, 1966, p. 148, fig. 197; Mirjana Šakota, Dečanska riznica,
p. 181.
MANASTIR KREPIČEVAC
(Serbia)
AM
416 – Biserica mănăstirii cu hramul Adormirea Maicii Domnului, ctitorită în sec.

XVI, de jupanul Gheorghie (nepot al lui Radul voievod al Ţării Româneşti), soţia sa Zora şi
fiul Manoilă. Pictura murală a bisericii a fost refăcută în 1679. Lucrări de conservare între
1968 şi 1974.
Ref.: Dj. Bošković, Srednovjekovni spomenici jugoistočne Srbije („Starinar”, N. S., l, 1950,
p. 204–206); V. Petrović, Pregled crkvenih spomenika kroz povesnicu srpskog
naroda, Belgrad, 1950, p. 70; R. Nikolić, Manastir Krepičevac („Razvitak”, V/1,
Zajecar, 1965, p. 75–77).
SERBIA d 59
MANASTIR KRUŠEDOL
(Voivodina)
AM
417 – Biserica Buna Vestire, clădită la începutul sec. XVI cu sprijinul lui Neagoe
Basarab. Potrivit pomelnicelor, mănăstirea a fost ajutată şi de alţi domnitori din Ţările Române.
Ref.: Fr. Miklošič, Izveštaj od god. 1772 o manastirih na Fruškoj Gori u Srijemu („Starine”, 8,
1876, p. 2); D. Ruvarac, Opis Srpskih Fruškogorskih manastira od 1753 godine,
Sremski Karlovci, 1903, p. 285; M. Kosovac, Srpska pravoslavna Mitropolija
Karlovačke po podacima od 1905, Sremski Karlovci, 1911, p. 173–174; Turdeanu,
Din vechile schimburi, p. 155–157; Bărbulescu, Relations, p. 273; Anuichi, Relații
bisericești, p. 17, 33–34; Silviu Anuichi, Pomelnicele mănăstirii Kruşedol şi relaţiile
cu Biserica Ortodoxă Română (MB, 32, 1982, nr. 4–6, p. 322–330).
DOC
418 – Hrisov, din 6 septembrie 1642, prin care Vasile Lupu acordă mănăstirii
Krušedol un ajutor anual de 10 000 de aspri.
Ref. şi publ.: Romanescu, Mile domneşti, p. 66–68.
419 – Hrisov, din 24 decembrie 1706, prin care Constantin Brâncoveanu acordă
mănăstirii Krušedol un ajutor anual de 4 000 de aspri.
Ref., publ. şi reprod.: ibidem, p. 75–77.
CR
420 – Psaltire, Sebeş, 1577, tipărită de diaconul Coresi.

Ref.: BRV, I, p. 68, nr. 20.
421 – Deisis, circa 1509–1512, icoană, tempera pe lemn, în centrul iconostasului dăruit de
Despina, doamna lui Neagoe Basarab, către 1519, bisericii Buna Vestire a mănăstirii Krušedol.
Ref. şi reprod.: M. Kašanin, Srpska umetnost u Vojvodini do Velike Seobe. Vojvodina I, Novi
Sad, 1939, p. 449, fig. 14; L. Mirković, Deisis Krušedolskog Ikonostasa („Starinar”, N.S.,
3–4, 1955, p. 93–104, fig. 11); V.J. Djurić, Ikone iz Jugoslavije, Belgrad, 1961, p. 57–58,
116; Radojčić, Rapports, p. 25, 30, pl. 5–6; D. Milošević, Umetnost u srednjovekovnoj
Srbiji od XII do XVII veka, Belgrad, 1980, p. 20, 32, fig. 30, 31, 33; Drăguţ, Dicţionar,
p. 175.
422 – Chivot, 1707, meşter Nicolae Nedelcovici din Chiprovaţ, h = 21 cm. Donatori
Ştefan şi Ioan Brankovici.
Ref.: Romanescu, Argintăria, p. 125.
Reprod.: ibidem, pl. XI.
423 – Ripidă de argint, 1724, făurită de meşterul Gheorghe Arghir din Moscopole.
Ref.: Romanescu, Argintăria, p. 127–128.
Reprod.: ibidem, pl. XII a, XII b.
60 d SERBIA
MANASTIR LAPUŠNJA
(Serbia)
AM
424 – Biserica mănăstirii Sf. Nicolae, ctitorită de Radu cel Mare, domnul Ţării
Româneşti, şi de unchiul său Gherghina, pârcălab de Poenari. Lucrări de conservare a
ruinelor şi fragmentelor de pictură murală între 1969 şi 1970.
Ref.: Stojanović, Zapisi i natpisi, I, p. 390–391; M. Stanojević, Nekoliko zapisa i natpisa u
Krepičevcu i Lapušanjskoj crkvi („Nastavnik”, 15, Belgrad, 1904, p. 409–412); G. Balş,
O biserică a lui Radu cel Mare în Serbia la Lapuşnia (BCMI, 4, 1911, p. 194–199);
N. Ghika-Budeşti, Evoluţia arhitecturii în Muntenia şi Oltenia, II, Buc., 1931, p. 10–13;
Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 152; Dj. Bošković, Srednjovekovni spomenici
srednjovekovne Srbije („Starinar”, N.S., l, Belgrad, 1950, p. 206–207); B. Knezević,
Ktitori Lapušnje („Zbornik za likovne umetnosti”, 7, Novi Sad, 1971, p. 35–52).
MANASTIR MALA REMETA

(Voivodina)
MS
425 – Minei pe luna iunie, Banat, sfârşitul sec. XVI. I + 123 f., 31,6 × 21,8 cm. Text
în slavonă, însemnări din Partoş şi Diniaş, sfârşitul sec. XVI–XVII (ms. 2).
Ref.: Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, nr. 651; Constantinescu, Repertoriu, p. 57,
nr. 272.
Publ.: Momirović 1957, p. 98–126; Momirović 1958, p. 190–219.
MANASTIR MILEŠEVA
(Serbia)
AM
426 – Aşezământ monahal, întreţinut în sec. XVII–XVIII din danii de la voievozi

români: Radu Şerban (1604), Matei Basarab (1633), Vasile Lupu (1643), Radu Leon (1665),
Gheorghe Duca (1675), Şerban Cantacuzino (1680) și Constantin Brâncoveanu (1705).
Ref.: Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 162, 164, 168, 173, 175, 177, 180; idem, Legăturile
româneşti, p. 90; Anuichi, Relații bisericești, p. 33–36.
MANASTIR RAKOVICA
(Serbia)
AM
427 – Biserica Sf. Mihail şi Gavriil, construită de Radu I, domnul Ţării Româneşti
(circa 1377–circa 1383). Mănăstirea a fost ajutată de domni ai Ţării Româneşti, între care şi
Constantin Brâncoveanu (1701).
SERBIA d 61
Publ.: Flora, Relaţiile sârbo-române, p. 61–79; T.G. Bulat, Danii de la Constantin-vodă

Brâncoveanu pentru Orientul ortodox (BOR, 66, 1964, nr. 9–10, p. 938–939); Dušan
Kašić, Manastir Rakovica, Beograd, 1970, p. 20–21; Anuichi, Relații bisericești,
p. 17, 48.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, [IV], p. 68.
MANASTIR RAVANICA
(Voivodina)
AM
428 – Aşezământ monahal, ajutat în sec. XVII–XVIII de domnii Ţării Româneşti

Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu cu o danie anuală de 100 de bolovani de
sare.
Ref.: Ilarion Ruvarac, Manastir Ravanica („Starinar Srpskog Arheološkog Društva”, 5,
1888, p. 83–84); Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 180; Anuichi, Relații bisericești,
p. 49–50, 68–69, anexa 5 (hrisov din 1702).
429 – Chivot de argint, 1705, lucrat de meşterul aromân Nicolae Nedelcovici din
Chiprovaţ, h = 50 cm.
Ref.: Romanescu, Argintăria, p. 124.
Reprod.: ibidem, pl. X.
MANASTIR SOPOČANI
(Serbia)
AM
430 – Aşezământ monahal ajutat prin danii de domnitori români, între care Radu cel
Mare şi Matei Basarab.
Ref.: Lj. Stojanović, Stari srpski hrisovulji, akt, biografije, letopisi, tipici, pomenici, zapisi i
dr. („Spomenik Srpske Kraljeve Akademije”, 3, 1890, p. 177); Bărbulescu, Relations,
p. 274; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 151; idem, Legăturile româneşti, p. 90.
MANASTIR STUDENICA
(Serbia)
AM
431 – Aşezământ monahal întreţinut cu danii de la voievozii români: Matei Basarab

(1644), Grigore Ghica (1662), Constantin Brâncoveanu (1704) și Ştefan Cantacuzino (1715).
Ref.: Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 90; Anuichi, Relații bisericești, p. 33.
62 d SERBIA
DOC
432 – Hrisov din Târgovişte, 14 martie 1644, prin care Matei Basarab, domnul Ţării
Româneşti, acordă mănăstirii Studenica un ajutor anual de 6 000 de aspri. Pergament, 45,5 ×
39 cm, cu pecete (Tezaur inv. 96).
Ref.: J. Vujić, Putešestvie po Serbiji, I, Belgrad, 1901, p. 156; V. Petković, Manastir
Studenica, Belgrad, 1924, p. 5; Bărbulescu, Relations, p. 275; Turdeanu, Din vechile
schimburi, p. 173; Angelina Vasilić, Riznica Manastira Studenice, Belgrad, 1957,
p. 63–64; Anuichi, Relații bisericești, p. 33; Gh. Lazăr, Contribuţii privind relaţiile
româno-sârbe pe baza unor documente de la mijlocul secolului al XVIl-lea (SMIM,
14, 1996, p. 133–141, localizare probabilă).
Publ.: ibidem.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, [IV], p. 110–111, fig. 112–113;
Gh. Lazăr, loc. cit.
433 – Hrisov din Bucureşti, 19 ianuarie 1662, prin care Grigore Ghica, domnul Ţării
Româneşti, întăreşte mănăstirii Studenica dania anuală de 6 000 de aspri acordată de Matei
Basarab. Pergament, 45,5 × 29 cm, cu ornamente vegetale în aur şi culori (Tezaur, inv. 97).
Ref.: J. Vuić, op. cit., p. 155; V. Petković, op. cit., p. 6; Bărbulescu, Relations, p. 275;
Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 177; Angelina Vasilić, op. cit., p. 64; Gh. Lazăr,
op. cit., p. 133–138, 141–144 (datează: martie–august).
Reprod.: ibidem, fig. 37 a; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, [IV], p. 116, fig. 119.
434 – Hrisov din Bucureşti, 10 februarie 1704, de la Constantin Brâncoveanu, în română,

prin care întăreşte dania lui Matei Basarab de 6 000 aspri anual. Pergament, 48,5 × 63 cm,
ornamente vegetale în aur şi culori (Tezaur, inv. 99).
Ref.: C. Erbiceanu, Material pentru istoria bisericească a românilor (BOR, 11, 1887–1888,
p. 628); Bărbulescu, Relations, p. 274; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 180; Angelina
Vasilić, op. cit., p. 64–65.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, [IV], p. 112–113, fig. 114–115.
435 – Hrisov din Târgovişte, 9 ianuarie 1715, de la Ştefan Cantacuzino, domnul Ţării
Româneşti, prin care întăreşte mănăstirii daniile precedente. Pergament, 47,5 × 53 cm,
ornamente florale în aur şi culori, miniatură reprezentând pe împăratul Solomon cu un
hrisov în mână (colţul din dreapta sus) (Tezaur, inv. 101).
Ref.: J. Vuić, op. cit., p. 157; V. Peković, op. cit., p. 9; Turdeanu, Din vechile schimburi,
p. 182; Angelina Vasilić, op. cit., p. 65.
Reprod.: ibidem, fig. 38; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, [IV], p. 114–115,
fig. 116–118.
436 – Cădelniţă, 1591, lucrată de un meşter din Ţările Române sau după un prototip
românesc. Argint. Inscripţie în slavonă.
Ref.: Angelina Vasilić, op. cit., p. 41; Teodora Voinescu, Argintăria în colecţia de artă
medievală din tezaur, în Studii asupra tezaurului restituit de URSS, Buc., 1958,
p. 76; Radojčić, Rapports, p. 26, 30; Mirjana Šakota, Riznica manastira Banja kod
Priboja, Belgrad, 1981, p. 55, 57.
SERBIA d 63
Reprod.: T. Voinescu, op. cit., fig. 17–18; Radojčić, Rapports, pl. 10; B. Radojković,
Srpsko zlatarstvo XVI i XVII veka, Novi Sad, 1966, fig. 80; Cândea – Simionescu,
Prezenţe româneşti, [IV], p. 117, fig. 120.
437 – Omofor, atelier Ţările Române, sec. XVII–XVIII. Broderie cu fir de aur şi
argint pe fond de mătase roşie, ornată cu perle, 262 × 575 cm (inv. 49).
Ref. şi reprod.: Angelina Vasilić, op. cit., p. 55–56, fig. 28; Cândea – Simionescu, Prezenţe
româneşti, [IV], p. 118–119, fig. 122–123.
438 – Chivot, 1750, făurit la Timişoara.

439 – Triptic, 1756, pictat la Timişoara.

Reprod.: ibidem, p. 118, fig. 121.
MANASTIR ŠIŠATOVAC
(Voivodina)
MS
440* – Slujebnic, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă. Dăruit în 1596 de Alexandru
Movilă, fiul lui Ieremia Movilă, domnul Moldovei, probabil prin ieromonahul sârb Metodie
care a participat la soborul de la Iaşi din august 1595. Pierdut în 1943–1944.
Ref.: I. Dobrowky, Institutiones linguae slavicae dialecti veteris, Viena, 1827, p. XX;
F. Miklošić, Izvještaj od god. 1772 o manastirih na Fruškoj gori u Sriemu („Starine”,
8, 1876, p. 13); Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 165; Popescu-Vâlcea, Un manuscris
de la voievodul Ieremia Movilă, Buc., 1984, p. 9; Constantinescu, Repertoriu, p. 61,
nr. 292.
441* – Slujebnic arhieresc, mănăstirea Moldoviţa, încheiat la 26 aprilie 1616, scris

de ieromonahul Epifanie pentru episcopul Efrem al Romanului. Text în slavonă. Dăruit
episcopului Iosif de Pojarevaţ, iar de acesta mănăstirii Šišatovac, în 1627 (ms. 15/204).
Ref.: Stojanović, Zapisi i natpisi, I, p. 289, nr. 1041; Lazar Misković, Starine fruškogorskih
manastira, Belgrad, 1931, p. 61–62; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 169;
Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 222, nr. R 844; Anuichi, Relații bisericești,
p. 22; Popescu-Vâlcea, Miniatura românească, p. 108, nr. 58; Constantinescu,
Repertoriu, p. 60–61, nr. 291.
Reprod.: Marcel Romanescu, Tetraevanghelul de la Craiova din 1580 şi alte cărţi
bisericeşti (AO, 21, 1942, nr. 119–124, p. 12–13).
442 – Omofor arhieresc, sfârşitul sec. XVII. Broderie dăruită de jupâniţa Andreiana,
soţia vornicului Şerban Cantacuzino din Ţara Românească.
Ref.: Marcel Romanescu, O jupâniţa olteană în preajma veacului XVIII (AO, 20, 1941,
p. 37–44).
64 d SERBIA
MANASTIR VELIKA REMETA

(Voivodina)
CR
443 – Triod, [Braşov], 1578, tipărit de diaconul Coresi.

Ref.: BRV, I, p. 68–72, nr. 21; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 165.
444 – Evanghelie, s. l., s. a., dăruită mănăstirii, la 1721, de călugărul sârb Simeon din Iaşi.
Ref.: Stojanović, Zapisi i natpisi, II, p. 56, nr. 2390; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 182.
MANASTIR VOJLOVICA
(Voivodina)
MS
445 – Minei pe octombrie, Banat, 1583. 226 f., 30,5 × 20,4 cm. Însemnare din Vinga,
1583, a egumenului Visarion (ms. fără cotă).
p. 62, nr. 297.
446 – Ferecătură de argint, 1728, lucrată de meşterul aromân („vlahos”) Gheorghe

Arghir din Moscopole, pentru un Evangheliar, Moscova, 1718.
Ref. şi reprod.: Umetnosti u Banatu, 8–9, p. 138, 202–203, fig. 82–83.
MANASTIR ŽIČA
(Serbia)
DOC
447 – Inscripţie murală, începutul sec. XIV, reproducând hrisovul de danie din 1220
de la Ştefan I, regele Serbiei, pentru mănăstirea Žiča: drepturi şi domenii, între care aşezări
de „vlahi” (Pe pereţii laterali ai parterului turnului).
Ref.: Gojko Subotić, Žiča, Belgrad, 1968, p. 4.
Publ.: Hurmuzaki – Kałužniacki, I/2, p. 774–780.
MANASTIRICA
(Serbia)
AM
448 – Biserică de piatră, sec. XIV, care a avut drept ctitor şi pe „Radul beg”
(probabil Radu I, domn al Ţării Româneşti, circa 1377 – circa 1383), potrivit unei inscripţii
de pe uşile altarului.
SERBIA d 65
Ref.: Dj. Miličević, Mănăstiri u Srbiji („Glasnik Srpskog Učenog Društva”, 4, 1867, p. 37–
38); Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 142–146; Dušan Kašić, Manastir Rakovica,
Belgrad, 1970, p. 20–21.
MARGITA
(Mărghita – Voivodina)
AM

AM
450 – Biserica Naşterea Maicii Domnului, clădită în 1899, finanţată de statul român
până în 1945.
Ref.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; Măran, Românii din Voivodina, p. 96–97; „Anuar
bisericesc 1990”, p. 25; Popi, Românii din Banatul sârbesc, p. 256.
451 – Sfântul Gheorghe, Sfântul Dumitru şi Evangheliștii, prima jumătate a sec. XIX,
icoană pe lemn, dăruită bisericii din Srediştea Mică de Gheorghe Barbulovici Garauşan
Uica, negustor din Vârşeţ, şi soţia sa Ecaterina, în 1876, potrivit inscripţiei în română, cu
semnătura zugravului Aţa Radak din Vârşeţ, probabil restauratorul icoanei.
MARKOVAC
(Marcovăţ – Voivodina)
AM
452 – Biserică greco-catolică a românilor, clădită în 1907.

Ref.: Popi, Românii din Banatul sârbesc, p. 256; Măran, Românii din Voivodina, p. 92.

AM
454 – Biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe, clădită în 1872–1874, finanţată de statul
66 d SERBIA
Ref.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; Popi, Românii din Banatul sârbesc, loc. cit.; „Anuar
455 – Iconostas (parţial) şi icoane, provenind din biserica românească veche.

MESIĆ
(Mesici – Voivodina)
MANASTIR MESIĆ
(Mănăstirea Mesici)
AM
456 – Aşezământ, sec. XIV, întemeiat, după tradiţie, de călugări români.

Ref.: Suciu, Românii din Banat, p. 535; Suciu, Noi dovezi, p. 382–383.
MS
457 – Tetraevanghel, Banat, începutul sec. XVI. 307 f., 31 × 20 cm. Text în slavonă,
cu însemnări din Banat (ms. fără cotă).
p. 57, nr. 274.
458 – Mileševski Trebnik, 1546, mănăstirea Mesici. La f. 6, însemnare de proprietate

în slavonă: „popa Prodan din Arad” (ms. 88).
Ref. şi reprod.: Momirović 1957, p. 123–124, fig. 36.
459 – Pictură murală a bisericii, 1743, executată de zugravii Petru, Antonie şi Iovan,
în maniera obişnuită meşterilor din Banat.
Ref. şi reprod.: Umetnosti u Banatu, 8–9, p. 164–168, 230–232, fig. 175–180.
460 – Naşterea Domnului, 1858, icoană pictată de Axentie Marişescu.

Ref.: ibidem.

AM
461 – Lăcaş cu hramul Sf. împăraţi Constantin şi Elena, zidit în 1911.

Ref.: „Anuar bisericesc 1990”, p. 25; Măran, Românii din Voivodina, p. 101.
SERBIA d 67
MRAMORAK
(Mramorac – Voivodina)

AM
462 – Biserica Pogorârea Sfântului Duh, clădită în 1914.

Ref.: Umetnosti u Banatu, 10, p. 72; „Anuar bisericesc 1990”, p. 11; Măran, Românii din
Voivodina, p. 87.
463 – Iconostas, sec. XX (?), zugrăvit de pictorul Ştefu din Timişoara.

Ref.: ibidem.
NIKOLINCI
(Nicolinţ – Voivodina)

AM
464 – Biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe, zidită în 1911 pe locul bisericii româneşti
vechi, din sec. XVIII.
Ref.: Umetnosti u Banatu, 8–9, p. 168–169; „Anuar bisericesc 1990”, p. 25; Măran, Românii din
Voivodina, p. 105.
465 – Iconostas, sec. XVIII, fragment, provenind din biserica veche.

Ref. şi reprod.: ibidem şi p. 237, fig. 198–199.
NIŠ
(Serbia)
NARODNI MUZEJ
(Muzeul Naţional)
MUZ
466 – Fibulă dacică de argint, epoca fierului IV (Latène III, dacic). Descoperită la
Stol, lângă Babušnica, Serbia (inv. 254).
Ref.: M. Garašanin („Živa antika”, 8, 1958, nr. 1); Illiri şi daci, p. 191, nr. 264.
68 d SERBIA
NOVI SAD
(Voivodina)
BIBLIOTEKA MATICA SRPSKA

(Biblioteca „Matica Srpska”)
DOC
467 – Documente, sec. XVI–XVIII, referitoare la istoria valahilor şi sârbilor din

Ungaria. Originale, copii şi fotocopii din arhive iugoslave şi străine.
468 – Memoriu, din 1790, înaintat de Congresul naţiunii ilirice, desfăşurat la Timişoara,
împăratului Austriei, pentru egalitate în drepturi cu celelalte naţiuni din imperiu.
Ref.: ibidem.
469 – Proces-verbal al Congresului naţiunii valaho-ilirice, Karlowitz, noiembrie 1837.

Ref.: ibidem.
470 – Documente, din 1861–1914, privind activitatea Comisiei naţionale sârbeşti,

care a reprezentat Patriarhia sârbă în procesul intentat de Biserica ortodoxă din Transilvania
pentru autonomie şi pentru separarea averilor bisericeşti româneşti de cele ale bisericii
sârbe (Arhiva Comisiei naţionale sârbeşti).
471 – Rapoarte secrete, din 1867–1910, înaintate de guvernul maghiar la Viena,

privind problema naţionalităţilor din Austro-Ungaria, cu referiri la lupta românilor pentru
egalitate în drepturi (M 11122)
Ref.: ibidem.
472 – Rapoarte (2), din 1869, privind conferinţa românilor de la Timişoara, sub
conducerea lui V. Babeş şi Ilie Măcelariu şi Adunarea naţională a românilor din Făget.
Ref.: ibidem.
473 – Memoriu, din 21 aprilie 1879, al deputatului sârb Nika Maksimovici, prezentat
Parlamentului Ungariei, cu referiri şi la situaţia românilor din Austro-Ungaria.
Ref.: ibidem.
MS
474 – Statuta Valachorum, 1630, cu comentariile Consiliului de Război din Viena

(Kriegsrat, Ratni Savet) referitoare la aplicarea lor, românii fiind menţionaţi ca cei mai
vechi locuitori ai Transilvaniei.
SERBIA d 69
475 – Zaconicul lui Ştefan Duşan, Arad, prima jumătate a sec. XVII. Text în slavonă
(ms. 177).
Ref.: Sava Thököly, Erweis dass die Walachen römischer Abkunft sind, Halle, 1823;
Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, nr. 257; Radu Constantinescu, Vechiul drept
românesc. Repertoriul izvoarelor. 1340–1640, Buc., 1984, p. 250–251; Constantinescu,
476 – M. Konrad Manuert, Geografia romanilor şi grecilor, publicată parţial la

Nurnberg, 1795. În capitolul, Istoria Daciei Traiane – descriere economico-socială a
Daciei.
477 – Istorisiri despre Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron, Banat, copie din sec. XVIII a
scrierii din sec. XVI, cuprinzând şi date referitoare la istoria comitatului Arad între 1520 şi 1555.
Ref.: Eugen Glück, Vechi manuscrise din părţile Aradului şi Bihorului în mari biblioteci
europene (MI, 14,1980, nr. 10, p. 21).
478 – Andrei Şaguna, Suferinţele românilor ardeleni, 1848.

479 – Mihailo Polit Desančić, Raport, post 1917, privind politica Austro-Ungariei şi
Germaniei în Balcani, între 1914 şi 1917. Cuprinde circa 280 p.
Ref.: Caciora, Cercetări 1976, p. 442; Caciora, Cercetări 1977, p. 322.
480 – Leonard Böhm, Colonizările din Banat (1715–1718), s. l., s. a. (M. 1.926).
481 – Leonard Böhm, Descrierea Banatului comercial, s. l., s. a., (M. 1.910).
Ref.: ibidem.
482 – Leonard Böhm, Monografia Băilor Herculane, s. l., s. a., (M. 1.925).
Ref.: ibidem.
483 – Hărţi ale Banatului (3), 1723, 1761, 1783.

COLECŢIA KRANJEVIĆ
484 – Constantin Daniel, Amor după perdea, s. a., Ulei pe pânză.

Ref.: Popović, Kataloški spisak, p. 117, nr. 100 (atribuire).
70 d SERBIA
COLECŢIA POPOVIĆ
485 – Constantin Daniel, Jovan Popović, circa 1825–1832. Portret în ulei (str. Car
Dušan, nr. 7).
Ref.: ibidem, p. 89–90, nr. 12.
GALERIJA MATICE SRPSKE

(Galeria „Matica Srpska”)
486 – Constantin Daniel, Portrete (15), pictate între 1827 şi 1870. Ulei pe pânză (inv.
144, 352, 353, 877–879, 881–883, 902, 1018–1019, 1545, 1669–1670).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 85–91, 97, 100–101, 103–105; nr. 12, 4–6, 9–11, 14–16, 26–27,
36,43, 48, pl. 6, 9, 11, 16, 26, 36.
NIKOLAJEVSKA CRKVA
(Biserica Nikolaevska)
AM
487 – Biserică ajutată prin daniile soţilor Maria şi Iovan Trandafir (născut la Braşov,
circa 1799): restaurarea bisericii (1861–1862), pictarea iconostasului de Pavel Simić (1862–
1863), alte reparaţii şi înnoiri (1887–1888, 1899).
Ref.: Iovan Sevdić, Istorijat i obnova Nikolajevske crkve u Novom Sadu („Gradja”, 3, 1959,
p. 293–294); D. Davidov, Enciklopedija likovnih umjetnosti, III, Zagreb, 1964, p. 565.
VOJVODJANSKI MUZEJ
(Muzeul Voivodinei)
MS
488 – Tetraevanghel, Ţara Românească, mijlocul sec. XVI. 251 f., 29,5 × 19,7 cm.
Text în slavonă, cu însemnări din Ţara Românească (ms. 4299).
Ref.: P. Momirović, Rukopisno četvorojevandjelje iz Vojvodjanskog muzeja („Rad
Vojvodjanskih Muzeja”, 21–22, 1972–1973, p. 229–236); Bogdanović, Inventar
kirilskih rukopisa, p. 135, nr. 2102; Mircea, Manuscrise, p. 376; Constantinescu,
MUZ
489 – Cuţit dacic, epoca fierului IV (Latène III, dacic), din fier. Descoperit la
Hrtkovci (inv. A.P. 2783).
Ref.: Illiri şi daci, p. 189–190, nr. 252.
SERBIA d 71
490 – Vase dacice de lut ars (2), epoca fierului IV (Latène III, dacic). Descoperite la
Hrtkovci (Voivodina) (inv. A.P. 2685, A.P. 2958).
Ref.: ibidem, p. 188–189, nr. 245–246.
491 – Ceaşcă dacică de lut ars, epoca fierului IV (Latène III, dacic). Descoperită la
Hrtkovci (inv. AP. 2489).
492 – Vas dacic de lut ars, epoca fierului IV (Latène III, dacic). Descoperit la
Hrtkovci, într-un cuptor de olar (inv. 1165).
493 – Secure dacică de fier, epoca fierului IV (Latène III, dacic). Descoperită la
Hrtkovci (inv. A.P. 549).
494 – Cuţit şi seceră de fier, dacice, epoca fierului IV (Latène III, dacic). Descoperite
într-un bordei dacic la Hrtkovci (inv. A.P. 574 şi 572).
Ref.: ibidem, p. 189, nr. 250–251.
495 – Obiecte etnografice româneşti: icoane pe sticlă, costume populare, covoare,

unelte etc.
NOVO MILOŠEVO
(Voivodina)

496 – Iconostas, cor, strane şi epitaf, pictate în 1855 de Nikola Alexici.

Ref. şi reprod.: Umetnosti u Banatu, 10, p. 79, fig. 27.
OMOLJICA
(Omoliţa – Voivodina)
AM
497 – Școală primară românească mixtă, finanţată de statul român până în 1941.
72 d SERBIA

AM
până în 1945.
Ref.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; „Anuar bisericesc 1990”, p. 11; Măran, Românii din
Voivodina, p. 115.
499 – Icoane (4), sfârşitul sec. XVIII sau începutul sec. XIX.
Ref.: Umetnosti u Banatu, 10, p. 84–85.
ORESAC
(Oreşaţ – Voivodina)
AM

AM
501 – Biserica Buna-vestire clădită în 1853, finanţată de statul român până în 1945.
din Voivodina, p. 118–119.
502 – Icoane, 1870, executate de pictorul Axentie Mărişescu.

OVČA
(Ovcea – Voivodina)
AM

AM
504 – Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena, reclădită în 1930, finanţată de statul
SERBIA d 73
505 – Icoane împărăteşti din iconostasul vechii biserici, pictate de Constantin Daniel.
Ulei pe pânză, 141 × 59,5 cm. Inscripţie de donatori în română, parţial şterse. Icoana lisus
Hristos, donată de Teodor Brădean.
Ref. şi reprod.: Umetnosti Vojvodine, 2, 1958, p. 128–130, fig. 49–51.
PADEJ
(Voivodina)

506 – Iconostas, 1879, pictat de Dušan Aleksić din Arad şi Djordje Pecie.
Ref. şi reprod.: Umetnosti u Banatu, 10, p. 90–92, fig. 49–52.
PANČEVO
(Panciova – Voivodina)
COLECŢIA SZMIK ANTAL
MUZ
507 – Depozit de piese arheologice, sec. XVI–XIV î. Hr. (epoca bronzului mijlociu),
descoperit în 1896 la Sandra, com. Biled (jud. Timiş): vas de lut, cuprinzând patru brăţări
de bronz şi o măciucă globulară de gresie, cu orificiu de fixare.
Ref.: Petrescu-Dîmboviţa, Depozitele de bronzuri, p. 45.
CRKVA USPENJA BOGORODICE

(Biserica Adormirea Maicii Domnului)
AM
508 – Biserică „vlahă” (Vlaška Crkva), ctitorită în 1807–1811 de doi fraţi aromâni,
preluată ulterior de comunitatea sârbă.
Ref. şi reprod.: Pericle Papahagi, Coloniile aromâne (macedo-române) din fosta Ungarie
(„Transilvania”, 54, 1923, nr. 4–5, p. 190–192); Suciu, Românii din Banat, p. 536.
509 – Iconostas şi icoane (45), pictate de Constantin Daniel, 1829–1832.

Ref. şi reprod.: Suciu, Românii din Banat, loc. cit.; Popović, Kataloški spisak, p. 117–120,
nr. 101–145, pi. 104, 111, 113, 115, 140, 142; Umetnosti u Banatu, 10, p. 92–94, fig. 53–59.
74 d SERBIA
NARODNI MUZEJ
(Muzeul Naţional)
510 – Constantin Daniel, Petar Kranjević, 1830–1834, portret în ulei.

Ref. şi reprod.: Popović, Kataloški spisak, p. 92–93, nr. 18, pl. 18.
511 – Constantin Daniel, Portrete (3), 1831–1834, ulei pe pânză, provenind de la

Comunitatea parohială ortodoxă sârbă (Srpska Pravoslavna Crkvena Opština).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 93–94, nr. 19, 21–22, pl. 21–22.
PREOBRAŽENSKA CRKVA
(Biserica Schimbarea la Faţă)
512 – Pictură murală, 1908, zugrăvită de Ştefan Alexici.

Ref. şi reprod.: Umetnosti u Banatu, 10, p. 108–110, fig. 99–100.

AM
513 – Biserica Sf. Mare Mucenic Dimitrie, zidită la sfârşitul secolului al XIX-lea,
subvenţionată de statul român până în 1945.
Ref.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; Umetnosti u Banatu, 10, p. 114; „Anuar bisericesc
pe anul comun 1983”, Vârşeţ, p. 13; Măran, Românii din Voivodina, p. 215–216.
514 – Adormirea Maicii Domnului, gravură în aramă, cu inscripţie menţionând

ctitorirea bisericii cu acest hram pentru obştea credincioşilor răsăriteni „sârbi, bulgari şi
români”, la 17 iunie 1807.
PAVLIŠ
(Voivodina)

CR
515 – Antologhion, Câmpulung, 1643, 493 f.

SERBIA d 75
PEĆ
MANASTIR PEĆKA PATRIJARŠIJA

(Mănăstirea Patriarhiei din Peć)
MS
516 – Tetraevanghel, Moldova, mijlocul sec. XVI. 344 f., 32 × 21,5 cm. Text în slavonă
(ras. 11).
Publ.: Vuksan, Peć, nr. 18.
517 – Apostol, Ţara Românească, a doua jumătate a sec. XVI. 432 f., 32 × 21 cm.
Text în slavonă (ms. 24).
518 – Slujebnic, Ţara Românească, sec. XVI. 214 f., 22 × 16 cm. Text în slavonă (ms. 80).
Publ.: Vuksan, Peć, nr. 60.
POŽAREVAC
(Serbia)
NARODNI MUZEJ
(Muzeul Naţional)
MUZ
519 – Tezaur dacic, sec. II–III, format din 19 piese: şase brăţări, un cercel, două
obiecte de podoabă, fibulă, inel, trei plăcuţe de podoabă, medalion, pandantiv, toartă de vas,
două monede romane de argint, un jeton de cupru argintat. Descoperit la Bare, lângă Požarevac
(inv. 1281, 1283, 1284, 1287, 1288, 1290, 1291, 1292, 1294–1297, 1303 a–b, 1304, 1400).
Ref.: Illiri şi daci, p. 194–196, nr. 282–300.
PRIŠTINA
SAHAT KULA
(Cula Sahat)
MUZ
520 – Clopot, din 1764, cu o inscripţie în română, cu caractere chirilice: „Acest

clopot l-a făcut domnulu jupan Ion Moldovan, 1764”.
76 d SERBIA
Ref.: Svet. Dusanić, Zvono rumunskog boljara na prištinskoj Sahat Kuli („Politika”,
15 iulie 1937).
PRIZREN
AM
521 – Şcoală primară românească, finanţată de statul român până la Primul Război
Mondial.
Ref.: S. Ţovaru, Problema şcoalei româneşti din Balcani, Buc., 1934, p. 99.
EPISKOPSKI MUZEJ
(Muzeul Episcopal)
CR
522 – Apostol, Târgovişte, 1547, tipărit de Dimitrie Liubavici logofătul. Exemplar

descoperit în 1985 în podul catedralei din Prizren.
Ref.: D.J. Bogdanović („Pravoslavlje”, Belgrad, 1985, nr. 446, 15 octombrie, p. 3); Silviu
Anuichi, Vechi manuscrise şi tipărituri româneşti descoperite recent în R.S.F.
Iugoslavia (MI, 20, 1986, nr. l, p. 36).
RITIŠEVO
(Râtişor – Voivodina)
AM

AM
524 – Biserica Sf. Ierarh Nicolae, clădită în 1736, finanţată de statul român până în 1945.
Ref.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; Suciu, Românii din Banat, p. 536; Umetnosti
Vojvodine, l, 1957, p. 80–82; „Anuar bisericesc 1990”, p. 27; Popi, Românii din
Banatul sârbesc, p. 261; Măran, Românii din Voivodina, p. 122–123.
525 – Uşi împărăteşti, 1745, pictate de zugravul român Vasile Diaconul.

Ref.: Suciu, Românii din Banat, loc. cit.; Umetnosti Vojvodine, 1, p. 80–82; Milorad Balać,
Konsolidacija drvene podloge na nekim ikonama („Gradja 3, 1959, p. 303–307); Caius
SERBIA d 77
Pop, Din începuturile picturii bănăţene (MB, 15, 1965, p. 356); Eleonora Costescu,
Contribuţii la cunoaşterea activităţii unor meşteri români care au lucrat în Banatul
românesc şi sârbesc în secolul al XVIII-lea, în Actele Simpozionului de la Vârşeţ,
22–23 mai 1970, Pančevo, 1971, p. 79–89; Greceanu, Dicționarul zugravilor, p. 220.
526 – Sf. Arhidiacon Ştefan, jumătatea sec. XVIII, icoană pe lemn, 26 × 40 cm.
Ref.: Umetnosti Vojvodine, l, p. 80–82; Milorad Balać, loc. cit.; Jelena Bandrovski, Konservacija
ikona na drvenoj podlozi („Gradja”, 3, 1959, p. 329–335); Mirjana Gucu, Popis
zašticenih spomenika kulture u SAP Vojvodini, 1947–1973 („Gradja”, 6–7, 1976, p. 268).
Reprod.: J. Bandrovski, op. cit., fig. 11–22.
527 – Cele douăsprezece praznice împărăteşti, jumătatea sec. XVIII, icoană pe lemn,
44,5 × 53 cm.
Ref. şi reprod.: ibidem.
528 – Fecioara cu Pruncul, jumătatea sec. XVIII, icoană pe lemn, 54 × 89 cm.

529 – Iisus Hristos, jumătatea sec. XVIII, icoană pe lemn, 54 × 89 cm.

530 – Sf. Ioan Botezătorul, jumătatea sec. XVIII, icoană pe lemn, 54 × 89 cm.
531 – Adormirea Maicii Domnului, 1756. Icoană pe lemn, 55 × 90 cm.

532 – Iconostas, pictat în 1797. Inscripţie în română.

Ref.: Umetnosti Vojvodine, l, 1957, p. 80.
533 – Sf. Nicolae, a doua jumătate a sec. XVIII, icoană pe lemn, 54 × 89 cm.
Ref.: Umetnosti Vojvodine, l, p. 80–82; Milorad Balać, loc. cit.; Jelena Bandrovski, Konservacija
ikona na drvenoj podlozi („Gradja”, 3, 1959, p. 329–335); Mirjana Gucu, Popis
zašticenih spomenika kulture u SAP Vojvodini, 1947–1973 („Gradja”, 6–7, 1976, p. 268).
Reprod.: J. Bandrovski, op. cit., fig. 11–22.
534 – Epitaf, pictat de Nicolae Popescu, 1872 sau 1875.

Ref.: Umetnosti Vojvodine, l, 1957, p. 34–36; Eleonora Costescu, Începuturile artei moderne în
sud-estul european, București, 1983, p. 64–65; Greceanu, Dicționarul zugravilor, p. 188.
RUSKO SELO
(Chisoroş – Voivodina)
AM
78 d SERBIA

AM
536 – Biserică zidită în 1797, finanţată de statul român până în 1945.

Românii din Voivodina, p. 242.
SAMOŠ
(Voivodina)

537 – Iconostas, 1777, pictat de Nedelcu Popovici Şerban, tempera. Fragment cuprinzând
icoanele Sf. Gheorghe, 33 × 42 cm, şi Sf. Dumitru, 81,5 × 126,5 cm, friza apostolilor cu
Deisis şi friza Proorocilor. Inscripţie cu semnătura zugravului şi data.
Ref. şi reprod.: Umetnosti Vojvodine, l, p. 82–84, fig. 43–46; Greceanu, Dicționarul
zugravilor, p. 182.
SELEUŠ
(Seleuş – Voivodina)
AM
anul şcolar 2003–2004, în cele 8 clase cu limba de predare română au fost înscrişi 53 de elevi.
COLECŢIA FAMILIEI PR. POPA
539 – Nicolae Tincu Velea, portret, pictor anonim, 1858 (dată scrisă de N. Tincu Velea).

AM
până în 1945.
SERBIA d 79
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, [IV], p. 103, fig. 102; „Anuar bisericesc
1990”, p. 15.
CR
541 – Antologhion, Blaj, 1839.

542 – Evanghelie, Sibiu, 1844.

Reprod.: ibidem, p. 105, fig. 104.
543 – Proorocul Ilie, icoană, începutul sec. XIX, cu însemnarea: „Aceasta icoane
iaste a lui Paul Mariciu în Seleuş”.
544 – Sf. Petru şi Pavel, icoană, cu însemnarea: „Aceasta icoane iaste a lui Paul
Mariciu, Seleuş, 1827”.
545 – Pictură murală, zugrăvită de Nicolae Popescu, 1869–1872 (inscripţii ale

pictorului deasupra altarului).
Ref.: Suciu, Românii din Banat, loc. cit.; Umetnosti u Banatu, 6–7, p. 170–171.
Reprod.: ibidem, pl. L/1–2; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, [IV], p. 104, fig. 103.
MUZ
546 – Clopot, 1796. Inscripţie în română: „M-a turnat Anton Sitman în Pesta la anul
1796. Acest clopot este al comunei grănicereşti Seleuş, cu hramul Sf. Gheorghe, anul 1796”.
SENTA
(Voivodina)
COLECŢIA J. VUJIĆ
547 – Constantin Daniel, Sofia von Delly, 1840–1846, portret în ulei.

548 – Constantin Daniel, Jovan Baumbah, 1860–1870, portret în ulei.

80 d SERBIA
549 – Constantin Daniel, Flora, s. a., ulei.

SOČICA
(Sălciţa – Voivodina)
AM
550 – Şcoală primară românească mixtă, construită în 1908, finanţată de statul român
până în 1945.

AM
551 – Biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe, clădită în 1832 pe locul celei vechi.
A fost finanţată de statul român până în 1945.
Ref.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; Umetnosti u Banatu, 10, p. 132; „Anuar bisericesc
552 – Iconostas, sec. XVIII. Fragmente provenind din biserica veche.

Ref.: „Anuar bisericesc 1990”, p. 27.
553 – Fecioara cu Pruncul, 1821, icoană cu inscripţie în română.

Ref.: ibidem.
554 – Pictură murală şi iconostas, 1843, realizate de Dimitrie Popovici din Oraviţa.
Ref.: ibidem.
SOMBOR
(Voivodina)
COLECŢIA JAKOB HOLČUK
555 – Constantin Daniel, Sf. Nicolae, s. a., icoană în ulei.

Ref.: Popović, Kataloški spisak, p. 137, nr. 340; Pavel Vasić, Topografije Sombora, Novi
Sad, 1983.
556 – Constantin Daniel, Maica Domnului, s. a., icoană în ulei.

Ref.: Popović, Kataloški spisak, p. 137, nr. 341; P. Vasić, op. cit.
SERBIA d 81
SREMSKA MITROVICA
(Voivodina)
MUZEJ CRKVENE UMETNOSTI

(Muzeul Culturii Bisericeşti)
MS
557 – Sintagma lui Matei Vlastaris, circa 1570–1580, Beşenova (azi Dudeştii Vechi,
jud. Timiş), 204 f., 30 × 20,5 cm. Text în slavonă, însemnări din sec. XVI (ms. 198).
p. 61, nr. 293.
558 – Octoih, circa 1570–1600, Vârşeţ, scris de ieromonahul Rafail Vlahul. 236 f.,
29,5 × 20 cm. Text în slavonă. Provine de la mănăstirea Hopovo (ms. 201).
Ref.: Stojanović, Zapisi i natpisi, V, p. 71, nr. 7743; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 182;
Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 76, nr. 1022; Constantinescu, Repertoriu,
p. 195, nr. 976.
559 – Icoane (6), 1906, ulei pe pânză, realizate de pictorul Ştefan Alexici, cu temele:
Iisus Hristos, 120 × 60 cm; Înălţarea Domnului, 110 × 58 cm; Schimbarea la Faţă, 110 ×
58 cm; Sfânta Treime, 160 × 83 cm; Maica Domnului, 58 × 36 cm; Sfântul Ioan Teologul,
58 × 36 cm. Foste în iconostasul mănăstirii Sf. Arhanghel Mihail din Beşenova (inv. nr.
148–153).
Ref. şi reprod.: Emica Milošević, Ikone Stevana Aleksića u Muzeju Crkvene Umetnosti u
Sremskoj Mitrovici („Gradja”, 11–12, 1982, p. 190–194, fig. 4–9).
560 – Uşi împărăteşti, 1906, ulei pe pânză, realizate de pictorul Ştefan Alexici,
reprezentând Buna Vestire, 87 × 37 cm. Foste în iconostasul mănăstirii Sf. Arhanghel
Mihail din Beşenova (inv. 65–66.)
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 190, fig. 1.
561 – Uşi laterale, 1906, ulei pe pânză, ale iconostasului pictat de Ştefan Alexici
pentru mănăstirea Beşenova, cu icoanele Sf. Ştefan, în stânga, şi Sf. Mihail, în dreapta,
125 × 37 cm (inv. nr. 64, 67).
562 – Sf. Arhanghel Mihail, 1909, icoană, pictată de Ştefan Alexici, ulei pe pânză,
108 × 54 cm, fostă a mănăstirii Beşenova (inv. nr. 63).
563 – Martiriul Sfinţilor Chiric şi Iulita, 1909, icoană, pictată de Ştefan Alexici, ulei
pe pânză, 108 × 54 cm, fostă a mănăstirii Beşenova (inv. nr. 62).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 194, fig. 10.
82 d SERBIA
SREMSKI KARLOVCI
(Voivodina)
ARHIV SRPSKE AKADEMIJE NAUKA

I UMETNOSTI U KARLOVCIMA3
(Arhiva din Sremski Karlovci
a Academiei Sârbe de Ştiinţe şi Arte)
DOC
564 – Hrisov, din 6 septembrie 1642 prin care Vasile Lupul, domnul Moldovei,
dăruieşte mănăstirii Krušedol 10 000 de aspri anual. Copie din sec. XVIII, în slavonă de
pisarul Grigore Şaidir.
Ref.: Silviu Anuichi, Sprijinitor al popoarelor sud-dunărene (MI, 18, 1984, nr. 5, p. 22).
565 – Document din Cluj-Mănăştur, 28 decembrie 1656, prin care Gheorghe Rákóczi
II, principele Transilvaniei, confirmă pe Sava Brancovici ca mitropolit al românilor,
grecilor şi sârbilor de rit ortodox din Transilvania, Banat şi celelalte provincii de episcopatu
Zoriniensis (P.M., A, doc. 11/1656).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 108.
Publ.: A.T. Laurian, Documente istorice despre starea politică şi ieratică a românilor din
Transilvania, Viena, 1850, p. 126–129; T.V. Păcăţian, Cartea de aur sau Luptele
politice-naţionale ale românilor de sub coroana ungară, I, Sibiu, 1902, p. 16–18; V.
Mangra, Mitropolitul Sava Brancovici (1656–1680), Arad, 1906, p. 155–157.
566 – Documente, din 1656–1659, referitoare la Sava Brancovici, mitropolitul

Ardealului (P.M., A).
Ref.: Flora, Relaţiile sârbo-române, p. 222–229.
567 – Documente, din 1656–1849, referitoare la luptele de emancipare ale românilor

din Banat, Crişana şi Transilvania; diplome de la principii ardeleni Gheorghe Rákóczi II
(1656) şi Acaţiu Barcsai (1659) prin care se acordă drepturi religioase şi comerciale
românilor din comitatele Bihor, Bistriţa, Dobâca, Turda şi Zarand, memorii din 1694, 1726,
1791, 1807, 1842–1874 ale românilor şi sârbilor prin care se cer drepturi egale cu ale
celorlalte naţiuni din imperiu şi abolirea privilegiilor feudale, memorii înaintate de
mitropolitul Andrei Şaguna, privilegiile ilirice acordate până în 1771, rapoarte cu informaţii
despre Răscoala lui Horea (1784–1785), a românilor din Zarand (1818) şi iobagilor din
Valea Crişurilor (1831), Revoluţia de la 1848–1849 etc. (P.M., A şi P.M., B).
Ref.: Caciora, Cercetări 1972, p. 156; Caciora, Cercetări 1973, p. 114; Caciora, Cercetări
1974, p. 553–555; Nikola Gavrilović, Documente din arhivele iugoslave referitoare
la răscoala din 1784 condusă de Horia, Cloşca şi Crişan (SMIM, 6, 1973, p. 364–379).
3
Importante pentru istoria românilor sunt fondurile Arhivei patriarhale-mitropolitane A şi B
(Patrijaršijkso Mitropolijski Arhiv A-B, siglate P.M., A şi P.M., B), Colecţia de privilegii şi diplome
(Zbirka povelja i diploma), fondurile Deputăţia Şcolară din Pesta (Školska Deputacija u Pešti), Dieta
Ungariei (Zemaljski Sabor Ugarske), Consiliul locotenenţial regal al Ungariei (Namesničko veće
Ugarske) şi Ministerele Ungariei (Ministarstva Ugarske).
SERBIA d 83
568 – Documente, din 1660–1918, referitoarela istoria relaţiilor bisericeşti sârbo-

române, cuprinzând şi informaţii privind pe românii din Banat, Transilvania şi Bucovina,
averea mănăstirilor româneşti subordonate mitropoliei din Karlowitz, şcolile confesionale,
recensămintele populaţiei ortodoxe din 1783 şi 1811, cărturarii Petru Maior, Dimitrie
Ţichindeal, Constantin Diaconovici-Loga, Simeon Maghiar (Gramatica românească, 1786),
Macarie ieromonahul (tipărituri din 1822), Moise Nicoară, Andrei Şaguna, Nicolae Tincu-
Velea, Emanoil Gojdu, rapoarte despre activitatea lor, scrisori autografe, acte diverse
(P.M., A, Školska Deputacija u Pešti).
Ref.: Emilian Micu, Cercetări istorice în arhiva patriarhală din Carloveţ („Foaia diecezană”,
21, 1906, p. 26–32); K. Petrović, Patrijaršisko-mitropolijska Arhiva u Sremskim
Karlovcima („Zbornik Matice Srpske za Društvene Nauke”, Novi Sad, 1951, nr. 2,
p. 139–141); Flora, Relaţiile sârbo-române, p. 204–221; idem, Tezaur arhivistic (MI,
3, 1969, nr. 10, p. 30–31); Caciora, Cercetări 1972, p. 156; Caciora, Cercetări 1973,
p. 114; Caciora, Cercetări 1975, p. 338; Caciora, Cercetări 1977, p. 323.
569 – Hrisov, din 29 mai 1665, al lui Radu Leon, domnul Ţării Româneşti, prin care
dăruieşte mănăstirii Mileševa 10 000 de aspri anual. Copie defectuoasă (P.M., A).
Ref.: Flora, Relaţiile sârbo-române, p. 90–92; Anuichi, Relații bisericești, p. 34, n. 90.
570 – Diplomă din Viena, 21 august 1690, prin care împăratul Leopold I acordă, la
cererea patriarhului de Péc şi a episcopului de Ineu, privilegii Bisericii Ortodoxe. Original
(P.M., A, doc. 13/1691).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, V/1, p. 383–384; Suciu – Constantinescu, Documente I,
p. 151–152.
571 – Memoriu din Péc, 1690, prin care patriarhul Arsenie Cernoevici cere
împăratului Leopold I să extindă aplicarea privilegiilor acordate populaţiei colonizate (între
care 40 000 locuitori din Ţara Românească) şi în celelalte „ţinuturi ereditare” ale
imperiului: Banat, Moldova şi Ţara Românească (P.M., A, doc. 26/1690).
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 149–150.
572 – Document din Timişoara, 21 septembrie 1723, prin care episcopul Ioan
Vladislavlievici al Timişoarei cere autorităţilor austriece permisiunea de a călători în
pelerinaj la Sfintele Locuri (P.M., A, doc. 44/1723).
Reprod.:Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 11, c. 150–152; r. 105, c. 126–127.
573 – Document din Viena, l aprilie 1724, prin care împăratul Carol VI acordă
mitropolitului Moise Petrovici o diplomă privind veniturile sale, lăsându-i libertatea de a
percepe de la cnezii bănăţeni taxe, al căror cuantum este fixat prin acest document. Copie
(P.M., B, doc. 641/1724).
574 – Scrisoare, din 24 aprilie 1724, a episcopului Damaschin al Râmnicului către

mitropolitul de Karlowitz, Moise Petrovici, privind situaţia mănăstirilor din Oltenia şi
84 d SERBIA
demersurile pentru obţinerea de privilegii din partea autorităţilor imperiale (P.M., A, doc.
12/1724).
Ref.: Anuichi, Relații bisericești, p. 57, n. 169.
575 – Scrisoare, din 8 mai 1724, prin care protopopul greco-catolic Mihail şi alţi
preoţi uniţi din comitatul Bihor cer episcopului ortodox Sofronie de Arad să fie primiţi în
eparhia acestuia pentru a părăsi uniaţia (P.M., A, doc. 68/1724).
Ref.: ibidem, p. 74, n. 227.
576 – Document din Gaiul Mare, 15 mai 1726, prin care clerul şi poporul din satele
Gaiul Mare sârbesc şi Gaiul Mic românesc îi cer mitropolitului să-i ajute a întemeia şi
întreţine şcoala sătească (P.M., B, doc. 7/1726).
577 – Document din Viena, 11 septembrie 1726, prin care împăratul Carol VI confirmă
alegerea lui Vichentie Ioanovici, vicarul mitropoliei de Karlowitz, ca episcop al Aradului,
Ineului, Hălmagiului şi Oradiei, precum şi privilegiile Bisericii Ortodoxe în ceea ce priveşte
libera alegere a vlădicilor şi stareţilor. Copie (P.M., Zbirka povelja i diploma).
578 – Document, din 15 octombrie 1726, prin care împăratul Carol VI confirmă
jurisdicţia mitropolitului de Karlowitz Moise Petrovici asupra Serbiei, Banatului şi Olteniei,
precum şi numirea egumenului Ştefan ca episcop de Râmnic (P.M., A, doc. 145/1726).
Ref.: Anuichi, Relații bisericești, p. 57, n. 170.
579 – Scrisoare, din decembrie 1726, prin care o delegaţie din comitatul Bihor
protestează la Cancelaria aulică din Viena împotriva persecutării ortodocşilor din comitat
(P.M., A, doc. 148/1726).
580 – Documente (3), din 1727–1728, privind dreptul de jurisdicţie şi vizitaţie în

comitatul Bihorului acordat episcopului Vichentie de Arad şi persecuţiile suportate de
acesta din partea autorităţilor din Oradea (P.M., A, doc. 167, 178/1727; 186/1728).
581 – Documente din Sremski Karlovci, 21 februarie – 12 mai 1727: Protocolul

administrativ şi sinodal al vicarului mitropolitului de Karlowitz în eparhia Râmnicului,
Nicolae Dimitrievici, episcop de Caransebeş, referitor la convorbirile cu patru consilieri
locali ai administraţiei austriece în Oltenia, Monahul Dositei Brăiloiu, boierii Ilie Ştirbei,
Gligoraşco serdar, Constantin Strâmbeanu (Craiova, 26 februarie), o scrisoare a lui Dimitrivici
către generalul Tisch (Craiova, 26 februarie) cu răspunsul acestuia (Sibiu, 8 martie),
plângerea boierilor olteni către Tisch (Sibiu, 10 martie), protocolul tratativelor secretarului
vicarial Gavril Iuraiţ cu cei patru consilieri şi cu egumenii Ştefan de Govora, Nicodim de
Tismana, Ştefan de Bistriţa, Dionisie de Hurez, Climent de Polovraci, Samuil de Sadova,
Inochentic de Brâncoveni, Nicolae de Căluiu (7–9 aprilie), o relaţie asupra convorbirilor
SERBIA d 85
deputaţilor olteni la Karlowitz (21–22 februarie), inventarul eparhiei Râmnicului, menţiuni

despre scrisori expediate din Timişoara şi rezoluţiile mitropolitane (P.M., A, doc. 150–
151/1727).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 11, c. 175–306; r. 105, c. 158–288.
582 – Decizie din Viena, 12 aprilie 1727, prin care Consiliul imperial stabileşte ca
ortodocşii din Serbia, Banat şi Oltenia să adopte calendarul gregorian, să prezinte pentru
scaunele vacante episcopale câte trei candidaţi, să facă cerere când doresc să ridice o
biserică nouă şi să renunţe la principiile dreptului canonic oriental, dacă acestea contravin
dreptului civil şi penal (P.M., A, doc. 155/1727).
583 – Documente, din 1727–1827, privitoare la situaţia economică şi socială a

românilor din Banat, Transilvania şi Ungaria: rapoarte despre condiţiile din Banat, din
comitatele Arad, Bihor şi Zarand (1827), recensăminte fiscale (1765, 1783, 1811, 1825),
liste ale impozitelor către stat şi biserică ale populaţiei ortodoxe, situaţia mănăstirilor
româneşti din Bucovina şi Banat (1789), informaţii despre corporaţia negustorilor români
din Budapesta (1814), propuneri de amenajare a canalului Bega etc. (P.M., A).
Ref.: Cercetări 1977, p. 323.
584 – Suplică, din 1728, prin care românii din Hălmagiu cer episcopului Vichentie de
Arad să-i apere de persecuţiile nobililor maghiari (P.M., A, doc. 212–1728, p. 5).
585 – Document din Sâmbăta-Bihor, 4 martie 1728, prin care episcopul de Arad,
Vichentie Ioanovici, protestează împotriva persecuţiilor şi reclamaţiilor nedrepte ale
uniţilor asupra celor din eparhia sa (P.M., A, doc. 186/1728).
586 – Scrisoare, din 18 octombrie 1728, a mitropolitului de Karlowitz, Moise

Petrovici, privitoare la instalarea noului episcop de Râmnic, Inochentie de Brâncoveni
(P.M., A, doc. 208/1728).
587 – Documente (2), din 1728 şi 1730, referitoare la cererea unor comunităţi de
români din comitatele Braşov şi Sibiu de a trece sub jurisdicţia episcopului ortodox de
Râmnic pentru a ieşi din uniaţie (P.M., B, doc. 33/1728, 14/1730).
588 – Document din Arad, 20 februarie 1730, privind reducerea de către administraţia
austriacă a impozitelor bisericeşti ale populaţiei ortodoxe din Banat (P.M., B, doc. 2/1730).
Ref. şi publ:. Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 170–173.
86 d SERBIA
589 – Document, din 1731, referitor la instalarea noului mitropolit de Karlowitz,

Vichentie Ioanovici, la care participă şi Inochentie, episcopul Râmnicului (P.M., A, doc.
303/1731).
590 – Documente (5), din 1732, referitoare la soborul de la Belgrad în care episcopul
de Râmnic, Inochentie, a protestat împotriva imixtiunii autorităţilor austriece în viaţa
bisericească a Olteniei şi unde s-a discutat problema persecutării românilor ortodocşi din
Transilvania (P.M., A, doc. 67, 77, 78, 79/1732).
Ref.: ibidem, p. 62, 73.
591 – Circulară din Timişoara, 7 august 1733, emisă de sinodul ierarhilor bănăţeni
de la Timişoara în chestiunea reprezentării Bisericii Ortodoxe la Viena, după izbucnirea
conflictului dintre mitropolitul de Karlowitz şi cler (P.M., B, doc. 82/1733).
592 – Documente, din 1733–1788, referitoare la Şcolile pentru pregătirea clerului

ortodox român din Banat şi Transilvania (P.M., A, doc. 350/1735; 79/1751; 137/1757;
592/1784; 150, 172, 193/1785; 570, 583/1786; 287/1788; 58/1790; 392/1791; P.M., B, doc.
62/1733; 6, 132/1735; 94, 109/1751; 62/1752; 170/1753; 99/1757; 82/1769; 17/1774;
155/1775; 92/1791; 30/1797; fond Sf. Sinod, cutia IV, doc. 440/1786).
Ref.: Flora, Relaţiile româno-sârbe, p. 135–147; Anuichi, Relații bisericești, p. 135–146.
593 – Documente, din 1735, 1744–1789, referitoare la luptele împotriva uniaţiei,

organizarea religioasă a românilor din Transilvania şi Banat, sprijinul primit din partea
Bisericii ortodoxe din Ţara Românească şi relaţiile cu mitropolia din Karlowitz (P.M., A,
doc. 301/1735; 28, 407, 429/1744; 506/1745; 159/1747; 241, 243, 250, 251/1748; 288, 346,
356, 361, 386, 421/1749; 426/1750; 60/1751; 239, 300, 311, 370, 417/1752; 483, 608,
659/1753; 104, 119, 223/1754; 425, 471/1755; 701, 747/1756; 72, 112/1757; 238, 301,
329/1758; 436, 455, 492/1759; 111, 133, 150/1760; 199/1761; 290/1769; 308, 323,
325/1770; 83, 145, 161/1771; 90/1774; 149, 239/1777; 532, 584, 588/1781; 206, 307,
688/1783; 371, 431, 489/1784; 39, 56/1785; 573, 589/1786; 30, 70/1787; 380/1788; 9, 10,
98, 120, 127, 133/1789; P.M., B, doc. 50/1751; 14, 91/1752; 91/1755; 11/1774; 17/1774;
16/1780; 134/1786).
Ref.: R.M. Grujić, Prilozi istoriji odnošaja naših s Rumunima u XVIII veku, Sremski Karlovci,
1906, p. 36–38; M. Şesan, Din legăturile episcopiei Râmnicului cu Braşovul în
secolul al XVIII-lea (MO, 27, 1975, nr. 5–6, p. 444–446); Anuichi, Relații bisericești,
p. 52, 57–58, 73, 77–79, 81–82, 85–91, 117, 120–122, 124–132.
Publ.: Şt. Stinghe, Documente privitoare la trecutul românilor din Schei (1700–1783), I,
Braşov, 1901, p. 175–194 (5 doc., 1735); Silviu Dragomir, Istoria desrobirii religioase a
românilor din Ardeal în secolul XVIII, Sibiu, 1920, I, Anexe, p. 25–26, 35–38,
63–67, 72–73, 76, 84, 86–89, 110–153, 160–166, 168–170, 174–175, 179–180; II,
p. 321–322 (47 doc. 1735, 1744, 1747, 1752–1759).
594 – Circulare (2), din 18 şi 28 decembrie 1735, ale episcopului de Krušedol,

Nikanor Milentievici, referitoare la numirea lui Radu Tempea ca protopop al parohiei din
Şcheii Braşovului.
SERBIA d 87
Ref. şi publ.: S. Dragomir, op. cit., Anexe, p. 26–28; Silviu Anuichi, Două documente
inedite din secolul al XVIII-lea în arhivele din Sremski Karlovci (MB, 24, 1964,
nr. 46, p. 294–298); Anuichi, Relații bisericești, p. 74.
595 – Scrisori (4), din 1736–1737, ale generalului Wallis şi ale mitropolitului de
Karlowitz, Vichentie Ioanovici, în legătură cu alegerea noului episcop de Râmnic,
egumenul Climent al mănăstirii Bistriţa (P.M., A, doc. 391,415/1736; 494, 498/1737).
596 – Document din Timişoara, 7 februarie 1739, cuprinzând interogatoriul luat

preotului Ioan Munteanu din Topolovăţ, arestat pentru sprijinul acordat răsculaţilor români
(P.M., A, doc. 575/1739).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., ref. Iugoslavia, r. 105, c. 562–566.
597 – Document din Viena, 24 ianuarie 1741, prin care Consiliul de Război anunţă
pe mitropolitul de Karlowitz, Arsenie Jovanović-Şakabent că, întrucât episcopul Isaia
Antonovici refuză să mai rămână la Arad, deoarece majoritatea populaţiei a trecut la unirea
cu Roma, acesta urmează a fi transferat în locul episcopului de Caransebeş, Eftimie
Damianovici, decedat (P.M., A, doc. 575/1739.
598 – Scrisoare din [Sremski Karlovci], 1743, prin care patriarhul Arsenie Ioanovici
cere Consiliului de Război să silească pe episcopul Isaia Antonovici să rămână în eparhia
sa, unde să pacifice spiritele tulburate, cerând, la nevoie, şi ajutorul armatei (P.M., A, doc.
291/1743).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf., Iugoslavia, r. 106, c. 75–77.
599 – Scrisoare din Sremski Karlovci, 1744, prin care patriarhul Arsenie Ioanovici
cere Consiliului de Război să dispună ca, în locul episcopului de Timişoara Nicolae
Dimitrievici, decedat, să fie numit Isaia Antonovici, episcopului de Arad, care urmează
astfel să păstorească asupra întregului Banat. Copie (P.M., A, doc. 416/1744).
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 188.
600 – Scrisoare din Viena, 26 iulie 1745, prin care contele Joseph von Harrach, în
numele Consiliului de Război, cere patriarhului Arsenie să intervină pentru interzicerea
adunărilor credincioşilor uniaţi la crucea din Lipova ridicată de călugărul Visarion Sarai
(arestat cu 1 an în urmă), unde trec la ortodoxie, rebotezându-se în izvorul binecuvântat de
Visarion (P.M., A, doc. 416/1744.
601 – Regulamentul fiscal eparhial, 24 ianuarie 1746, Arad, emis de episcopul Isaia
Antonovici, prin care se fixează cuantumul dării bisericeşti pentru întreţinerea parohilor şi
taxele cuvenite pentru slujbe (P.M., A, doc. 8/1746).
88 d SERBIA
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 190.

602 – Document, din august 1746, oferta tipografului german Thomas Eberhardt
înaintată patriarhului de Karlowitz, Arsenie Jovanović-Şakabent, pentru a înfiinţa o
imprimerie cu caractere chirilice şi o fabrică de hârtie la Timişoara în vederea publicării de
cărţi pentru credincioşii de rit ortodox, români şi sârbi din Banat, Transilvania şi Ungaria
(P.M., A, doc. 47/1746).
Ref.: Nikola Gavrilović, Importance de Timişoara pour la coopération culturelle serbo-
roumaine au XVIIIe siècle (RESEE, 13, 1975, nr. 4, p. 536).
603 – Scrisoare din Arad, 29 septembrie 1747, prin care episcopul Isaia Antonovici
se plânge împărătesei Maria Tereza în privinţa piedicilor ce i se pun la vizitaţiile canonice
din districtul Hălmagiului, după încorporarea acestuia la guvernământul Transilvaniei
(P.M., A, doc. 159/1747).
604 – Scrisoare din Făgăraş, 4 ianuarie 1749, prin care negustorii Ioan Ispas, Nicolae
Şomboi şi Enachie Ispas solicită episcopului Visarion Pavlovici de Novi Sad şi adunării de
la Karlowitz trecerea românilor din ţinutul Făgăraş sub jurisdicţia mitropoliei de Karlowitz
(P.M., A, doc. 288/1979).
Ref.: ibidem.
Publ.: Şt. Meteş, Viaţa bisericească a românilor din Ţara Oltului, Sibiu, 1930, p. 22.
605 – Scrisoare din Braşov, 18 iunie 1749, prin care 38 de preoţi români din ţinut cer
protecţia Adunării ortodoxe de la Karlowitz (P.M., A, doc. 346/1749).
Ref. şi reprod.: Anuichi, Relații bisericești, p. 81–82.
606 – Conscripţie, iulie 1749, a celor cinci protopopiate din episcopia Caransebeşului
(Caransebeş, Lugoj, Mehadia, Palanca şi Vârşeţ), trimisă la Karlowitz de episcopul Ioan
Georgevici, cuprinzând situaţia credincioşilor români şi sârbi pe parohii, sate, case, preoţi
(P.M., A)
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 190; Răduțiu – Gyémánt, Repertoriul, p. 147,
nr. 1062.
Publ.: D. Ruvarac, Srpska mitropolija karlovačka u sredini XVIII. Vijeka, Belgrad, s.a.;
„Foaia diecezană”, 23, 1908, nr. 49–52.
607 – Memorii (2), din 18 şi 28 iulie 1749, prin care deputaţii Bihorului la Adunarea
din Karlowitz, Stoian Petrovici şi Aradi Giurea, se plâng de persecuţiile suferite de
ortodocşi din partea autorităţilor, pentru a trece la uniaţie (P.M., A, doc. 356 şi 361/1749).
608– Lista deputaţilor la Adunarea generală ortodoxă de la Karlowitz, din 1749,

cuprinzând şi numele clericilor români participanţi, din eparhiile Timişoara şi Arad, din
Caransebeş, Oradea şi Braşov (P.M., A, doc. 351/1749).
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 191 (fragmente).
SERBIA d 89
609 – Documente, din 1749, referitoarela lucrările soborului de la Karlowitz care a

hotărât măsuri pentru conservarea documentelor vechi şi înfiinţarea de şcoli şi a examinat
memorii privind persecutarea românilor ortodocşi din Făgăraş şi Bihor (P.M., B, doc.
43/1749 şi 386/1749).
Ref.: Anuichi, Relații bisericești, p. 81 şi 82 (memoriul monahilor din 26 schituri din
Făgăraş).
610 – Conscripţie, 1749–1750, a credincioşilor ortodocşi din 270 de sate din sudul
principatului Transilvaniei (P.M., A, doc. 425/1979).
Ref.: S. Dragomir, op. cit., p. 211; Răduțiu – Gyémánt, Repertoriul, p. 147, nr. 1063.
611 – Document din Hodoş-Bodrog, 11 februarie 1750, în care locuitorii din Hodoş
(Perniavors) se plâng colonelului von Freytag din Timişoara că un căpitan inginer le-a cerut
să se mute peste câteva săptămâni, deşi ei locuiesc pe pământul mănăstirii Hodoş-Bodrog,
privilegiaţi prin decret imperial din 1743(P.M., A, doc. 431/1750).
612 – Document din 1751, referitor la iniţiativa înaltului cler sârb şi român pentru
înfiinţarea unei tipografii în cadrul mitropoliei de Karlowitz (P.M., A, doc. 109/1751,
V/1572).
613 – Memoriu din Sremski Karlovci, 18 februarie 1752, prin care mitropolitul de
Carlowiţ se plânge autorităţilor imperiale că episcopul de Arad nu poate vizita protopopiatul
Hălmagiului, aflat în eparhia sa, din cauza celor care vor să impună unirea cu Roma. Copie
(P.M., A, doc. 229/1752).
614 – Scrisoare din Râmnicul Vâlcea, 2 decembrie 1752, prin care episcopul Grigore
al Râmnicului anunţă pe Sinesie Ivanovici, episcop-vicar de Arad, că i-a trimis 200 de cărţi
bisericeşti în română, cu traducere sârbă (P.M., A, doc. 421/1752).
615 – Scrisoare din Timişoara, 12 decembrie 1752, prin care Gheorghe Popovici,
episcop al Timişoarei şi Lipovei, se plânge administraţiei militare de încălcări ale eparhiei
sale de către episcopul de Arad. Copie (P.M., A, doc. 434/1752).
616 – Documente, din 1752–1761, privitoare la activitatea lui Sinesie Ivanovici,

episcop-vicar al Aradului, promotor al culturii româneşti din Banat şi Transilvania (P.M.,
A, doc. 228, 257, 269, 441/1752; 165, 175, 177, 483, 537, 546, 562, 564, 570, 615,
624/1753; 34, 75, 98, 104, 117, 119, 223, 303, 620/1754; 726, 728, 732, 751/1756;
90 d SERBIA
89/1757; 186, 189, 281, 330/1758; 510/1759; 215, 238, 252, 279/1761; PM-B, doc. 53,
54/1756; 12/1758; 207, 208/1759; Istorijska sbirka, doc. 260).
617 – Ordin din Viena, 11 iulie 1753, prin care împărăteasa Maria Tereza interzice
autorităţilor civile şi militare să favorizeze pe uniţii din eparhia Aradului, în dauna
drepturilor de vizitaţie ale titularului ortodox. Copie (P.M., A, doc. 599/1753).
618 – Scrisori (2) din Hălmagiu (jud. Arad), 10 şi 25 decembrie 1753, ale protopopului
local către Sinesie Ivanovici, episcop-vicar al Aradului, prin care arată violenţele ostaşilor
trimişi să aplice decretul imperial de trecere la uniaţie a satelor contelui Gyulai. Traduceri
în latină (P.M., A, doc. 585/1753).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 196–200.
619 – Decret imperial, Viena, 18 decembrie 1753, prin care satele contelui Gyulai
din Hălmagiu sunt scoase de sub jurisdicţia episcopiei Aradului şi trecute sub aceea a
episcopiei greco-catolice de Făgăraş (P.M., A, doc. 659/1753).
620 – Raport din Hălmagiu (jud. Arad), 8 mai 1754, prin care Moise Putnik, delegat
al mitropolitului de Karlowitz, relatează persecuţiile locuitorilor ortodocşi siliţi să treacă la
uniaţie (P.M., A, doc. 98/1754).
621 – Scrisori (2) din Hălmagiu, 14 mai şi 3 decembrie 1754, prin care locuitorii cer
mitropolitului de Karlowitz şi episcopului de Arad să intervină împotriva trecerii lor silite la
confesiunea greco-catolică (P.M., A, doc. 117/1754).
622 – Conscripţie, 6 aprilie 1755, cuprinzând situaţia din episcopia ortodoxă de

Arad, cu opt protopopiate, pe localităţi, parohii, case, preoţi şi diaconi (P.M., A).
nr. 1186.
Publ.: D. Ruvarac, op. cit.: „Foaia diecezană”, 23, 1908, nr. 51–52; 24, 1909, nr. 1–12.
623 – Statistici (2), privitoare la locuitorii ortodocşi din 275 de localităţi din eparhia
Aradului (6 aprilie 1755) şi din comitatul Bihor (1759), întocmite în timpul episcopului
Sinesie Ivanović.
Ref.: Srpska Mitropolija Karlovačka, partea a II-a, 1902, p. 72–94; D. Ruvarac,
Statistički pregled Veliko-Varadske Eparhije 1759.godine („Arhiv za istoriju Srpske
Pravoslavne Karlovačke Mitropolije”, 1, 1911, nr. l, p. 3–16); Anuichi, Relații bisericești,
SERBIA d 91
p. 106; Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 204; Răduțiu – Gyémánt, Repertoriul,

p. 164, nr. 1186; p. 172, nr. 1249.
624 – Scrisoare din Sremski Karlovci, 1756, prin care mitropolitul de Karlowitz se
plânge împărătesei Maria Tereza că administraţia militară din Banat a înregistrat în conscripţia
sa şi mănăstirile, deşi ele sunt scutite de dări, lucru care i-a fost adus la cunoştinţă de către
episcopii de Timişoara şi Caransebeş. Copie (P.M., A, doc. 610/1756).
625 – Documente, din 1761–1768, referitoare la păstorirea în Transilvania a

episcopului Dionisie Novakovici (P.M., A, doc. 327, 359/1762; 405/1763; 213, 244, 250,
267, 269/1765; 370, 403, 608/1766; 604/1767; 15/1768; P.M., B, doc. 66/1761).
626 – Tabel statistic al eparhiilor mitropoliei din Karlowitz, [martie] 1765, cuprinzând şi
episcopiile Timişoarei, Aradului (trimise de episcopul Sinesie Ivanovici la 3 martie) şi
Vârşetului (date false, repetând pe cele privitoare la Timişoara) (P.M., A, doc. 202 şi 325/1765).
nr. 1416.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 107, c. 255–279, 289.
627 – Document din Viena, 27 octombrie 1766, prin care autorităţile austriece aprobă
ridicarea de biserici ortodoxe noi la Miniş şi Curtici, în locul celor dărâmate (P.M., A, doc.
433/1766).
628 – Conscripţia eparhiei Arad, Arad, [iunie], 1767 (P.M., A, doc. 634/1767).
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 292–303 (rezumat).
629 – Conscripţia eparhiei Timişoara, Timişoara, 11 iunie 1767 (P.M., A, doc. 45/1767).
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 303–314 (rezumat); Răduțiu – Gyémánt,
Repertoriul, p. 208, nr. 1503.
Reprod.: Timişoara, Arhiva Mitropoliei Banatului, xerox.
630 – Scrisoare din Sremski Karlovci, 13 septembrie 1771, prin care mitropolitul de
Karlowitz protestează contra alipirii mănăstirilor Zlatiţa, Cusici şi Baziaş la regiunea
militară (P.M., A, doc. 132/1771).
631 – Chestionar, Arad, 21 august 1772, cuprinzând răspunsurile stareţului mănăstirii

Hodoş-Bodrog (jud. Arad) la întrebările Consiliului Locumtenenţial al Ungariei referitoare
la istoricul, dotarea şi veniturile mănăstirii (P.M., A, doc. 335/1772; dos. mănăstirii Hodoş-
Bodrog, 1700–1772, f. 38–43).
92 d SERBIA

632 – Statistică, Arad, 1774, cuprinzând numărul gospodăriilor ortodoxe române şi

sârbe din comitatul şi episcopia Aradului (P.M., A, doc. 50/1811).
Ref.: Răduțiu – Gyémánt, Repertoriul, p. 241, nr. 1757.
633 – Conscripţia eparhiei Caransebeşului, Bela Crkva (Biserica Albă, Banat),

3 iulie 1775. Original semnat de episcopul Vichentie Popovici şi de doi comisari imperiali
(P.M., A, 1775).
634 – Conscripţie, Timişoara, 1776, cuprinzând numărul parohiilor, preoţilor şi

caselor din eparhia Timişoarei (P.M., A, doc. 51/1776).
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 367–378 (rezumat); Răduțiu – Gyémánt,
635 – Document, 1776, cuprinzând numărul catehismelor distribuite gratuit în satele

şi bisericile din Banat şi graniţa bănăţeană (P.M., A, nr. 232 (1777).
636 – Raport din Timişoara, 14 iulie 1777, al lui Teodor Iancovici, director şcolar,
asupra situaţiei Şcolilor parohiale ortodoxe româneşti şi sârbeşti din eparhia Timişoarei
(P.M., A, doc. 231/1777).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 107, c. 110, 119–127.
637 – Scrisoare din Sremski Karlovci, 1781, prin care clerul ortodox din Banat se
plânge Congresului iliric din Karlowitz de persecuţiile din partea autorităţilor (P.M., A,
doc. 588/1781).
638 – Memoriu din Bratislava, 10 mai 1782, prin care Teodor Iancovici, director al
şcolilor din Banatul Timişoarei, cere Consiliului Locumtenenţial menţinerea caracterelor
chirilice în cărţile imprimate pentru uzul românilor (P.M., A, doc. 66/1782).
639 – Scrisoare din Bratislava, 16 septembrie 1784, prin care Consiliul Locumtenenţial al
Ungariei îl îndeamnă pe mitropolitul de Karlowitz să ia măsuri pentru a grăbi introducerea
sistemului de învăţământ primar în Banat, potrivit decretelor imperiale din 1779, 1782 şi
SERBIA d 93
1784, ca să se asigure astfel educarea românilor în spiritul supunerii faţă de lege (P.M., A,
doc. 592/22046/1784).
640 – Scrisoare din Sremski Karlovci, 18 noiembrie 1784, prin care mitropolitul
Moise Putnik informează Consiliul Locumtenenţial al Ungariei, că manualele de bază în
şcolile primare ortodoxe, îndeosebi cele româneşti, sunt Ceaslovul, Psaltirea şi Catehismul
din 1774 (P.M., A, doc. 646/10019/1784).
641 – Scrisoare din Bratislava, decembrie 1784, prin care Consiliul Locumtenenţial
al Ungariei motivează necesitatea introducerii literelor latine în manualele şcolare ale
copiilor români-ortodocşi, ca fiind „mai potrivite firii (latine) a limbii române” (P.M., A,
doc. 646/10019/1784).
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 448–449 (extras).
642 – Rapoarte din 1784–1804, privitoare la mănăstirile Humor, Dragomirna,

Moldoviţa, Putna, Suceviţa, Voroneţ ş.a. din Bucovina (P.M., A).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, 2, 109–110, passim.
643 – Adresă din Buda, 25 aprilie 1785, prin care Consiliul Locumtenenţial al
Ungariei comunică mitropolitului de Karlowitz numele preoţilor români din Banat şi
Transilvania părtaşi la Răscoala lui Horea (P.M., A, doc. 64/1785).
Ref. şi publ: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 449–450 (fragmente).
644 – Adresă din Viena, 23 august 1785, prin care se cere mitropolitului de
Karlowitz să grăbească zidirea seminarului ortodox din Timişoara, aprobat de împăratul
Iosif II (P.M., A, doc. 172/1785).
645 – Adrese (2) din Buda, 2 februarie şi 4 iulie 178, prin care Consiliul Locumtenenţial
al Ungariei îi trimite mitropolitului de Karlowitz Gramatica românească a lui Simion
Magheru, notificând apoi respingerea ei pentru că fusese imprimată cu litere latine (P.M.,
A, doc. 331/9702/1786).
646 – Documente (2), din 1786 şi 1788, referitoare la iniţiativele de înfiinţare a unei
Academii de Ştiinţe Filozofice (liceu sau Academie Ortodoxă) la Timişoara, pentru elevi
români şi sârbi (P.M., A, doc. 432/1786, 329/1788).
94 d SERBIA

rournaine au XVIIle siècle (RESEE, 13, 1975, nr. 4, p. 535).
647 – Adresă din Sremski Karlovci, 9 august 1787, prin care autorităţile militare
reclamă mitropolitului de Karlowitz şi Consiliului Locumtenenţial al Ungariei participarea
preotului român-ortodox Luca din Crocna de Sus la răscoala ţărănească (P.M., A, doc.
144/1787).
648 – Scrisoare, din 1790, a episcopului Filaret al Râmnicului către Moise Putnik,
mitropolit de Karlowitz, îndemnând la unitatea de trăire ortodoxă (P.M., A, doc. 1/1790).
649 – Documente, din anii 1790–1791, privind regimentul de graniţă valaho-iliric,

situaţia cultural-bisericească a românilor din Banat, folosirea limbii române în biserică şi
şcoală etc. (P.M., A).
Ref.: Slavko Gavrilović şi Nicola Petrović (red.), Temišvarski sabor 1790, Novi Sad – Sremski
Karlovci, 1972, 726 p. (rec.: Damaschin Mioc, în R. Ist., 27, 1974, nr. 5, p. 825–827);
Anuichi, Relații bisericești, p. 150–156.
650 – Documente, din 1790–1800, privitoare la relaţiile bisericeşti româno-sârbe şi

lupta pentru eliberare naţională şi socială a românilor din Banat şi Transilvania (P.M., A, doc.
58, 82, 119, 133/1790; 31, 43/1791; 393/1792; 81/1793; 331, 332/1798; 237, 240/1796; l,
2, 102, 391/1799; 151/1800).
651 – Corespondenţă, 1791, a episcopului Gherasim Adamovici cu mitropolitul sârb

Ştefan Stratimirovici, cuprinzând ştiri despre mişcarea de emancipare naţională a românilor
(P.M., A, doc. 117, 146, 162, 363, 370/1791; 729/1792).
Ref.: Silviu Dragomir, Corespondenţa episcopului Gherasim Adamovici şi mişcarea de
emancipare a clerului şi poporului românesc în anul 1791, Sibiu, 1911, p. 1–15 (extras
din „Rev. teologică”, 1911); Anuichi, Relații bisericești, p. 161–164; idem, Mitropolitul
Ştefan Stratimirovici de Karlowitz (1790–1836) despre valahi: vechimea şi statornicia
poporului român (BOR, 93, 1975, nr. 3–4, p. 415–429).
Publ.: S. Dragomir, op. cit., p. 16–26.
652 – Document, 1791, cuprinzând informaţii despre refugiul la Brno al lui Alexandru
Ipsilanti, fost domn al Moldovei (P.M., A, doc. 60/1791).
Ref. şi publ.: Flora, Relaţiile sârbo-române, p. 80–86.
653 – Scrisoare din Keserii, 7 martie 1792, prin care baronul Imre Bechy îi cere
episcopului de Arad, Pavel Avacumovici, informaţii despre acţiunile preoţilor ortodocşi din
Banat îndreptate împotriva nobilimii şi a clerului înalt maghiar şi despre difuzarea memoriului
Supplex Libellus Valachorum (P.M., A, doc. 498/1792).
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 485 (fragment).
SERBIA d 95
654 – Scrisoare din Timişoara, 29 aprilie 1792, prin care Consistoriul eparhial din
Timişoara îi trimite mitropolitului de Karlowitz o copie a protocolului alcătuit cu prilejul
anchetei desfăşurate în mănăstiri, la Bezdin, Sângeorge şi Voiloviţa (P.M., A, doc. 623/1792).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 485–491.
655 – Scrisoare din Timişoara, 14 iunie 1792, prin care Consistoriul eparhial din
Timişoara îi cere mitropolitului de Karlowitz să ia măsuri pentru îmbunătăţirea învăţământului
în mănăstirile Bezdin, Sângeorge şi Voiloviţa şi în satele dependente de ele (P.M., A, doc.
623/1792).
656 – Document, 1792, referitor la numărul auditorilor cursului preparandist ortodox

din oraşul Timişoara, după condiţia socială şi naţionalitate în 1791–1792 (P.M., A, doc.
106/1792).
657 – Documente, sfârşitul sec. XVIII – 1878, privind organizarea, funcţionarea şi

controlul şcolilor ortodoxe din Crişana, Banat şi Ungaria, cu informaţii despre tipărirea şi
folosirea manualelor şi cărţilor în limba română, despre memoriile profesorilor de la Preparandia
Arad pentru introducerea orelor de literatură română (1817, 1828), ale profesorilor români din
Lipova şi ale comunităţii române din Oradea pentru predarea în limba română; despre
contribuţiile şi donaţiile româneşti la fondurile şcolare; despre activitatea artistică a elevilor
din Arad, Oradea, Lugoj şi Timişoara; despre activitatea lui Petru Maior, Dimitrie Ţichindeal,
Constantin Diaconovici-Loga, Emanoil Gojdu ş.a. (M.P., A; Školska deputacije u Pešti).
Ref.: Flora, Relaţiile sârbo-române, p. 108; Gligor Popi, Nastavno osoblje srpsko-valahijskog
klerikalnog učilišta u Vršcu (1822–1864), în Actele Simpozionului, Vršac, 22–23 mai
1970, Pančevo, 1971, p. 319–336; Caciora, Cercetări 1972, p. 156; Caciora, Cercetări
1973, p. 114; Caciora, Cercetări 1974, p. 554–555; Caciora, Cercetări 1975, p. 337–338.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 11, 13, c. 527–610; r. 14, c. 1–260; r. 16, c. 333–661.
658 – Actele Deputăţiei şcolare din Pesta, 1801–1868, cuprinzând rapoarte privind
şcolile din districtele şcolare Budapesta, Caransebeş, Oradea, Sombor şi Timişoara, cu date
statistice asupra elevilor români, informaţii diverse despre cursuri, intervenţiile profesorilor
pentru introducerea limbii de predare română şi a literaturii române, obligativitatea cunoaşterii
limbii maghiare de către învăţători impusă în 1842, activitatea fundaţiilor culturale româneşti
„Nicolae Jinga” şi „Emanoil Gojdu”, lupta pentru obţinerea autonomiei şcolilor şi bisericilor
ortodoxe române în 1863–1868, prozelitismul catolic etc. (Školska deputacija u Pešti).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 11, c.1–135; r. 69–85 (doc. 1805–1848).
659 – Statistică, Timişoara, 1806, cuprinzând numărul localităţilor şi prediilor din

Banat şi îndeosebi din comitatul Timiş (Školska deputacija u Pešti, 1811–1875, dos. 161/1823,
nr. 27, p. 8–35).
96 d SERBIA
660 – Documente, din 1806–1810, referitoare la studiile lui Gheorghe Lazăr în Viena,
traducerile sale de manuale şcolare în română, amestecul său în încercările lui Gheorghe
Haines de a deveni episcop al Transilvaniei cu sprijinul mitropolitului de Karlowitz, Ştefan
Stratimirovici (dos. 77/1481/1809, 121/1810).
Ref. şi publ.: Emilia Şt. Milicescu, Gheorghe Lazăr în arhivele din Viena şi Carlovitz
(„Limbă şi literatură”, 20, 1974, nr. l, p. 109–117); idem, Gheorghe Lazăr, Cluj,
1982, p. 30, 92, 94, 96, 98–100, 105, 111–114, 122, 124–129, 131–132 (localizează:
Novi Sad, Arhiva Sremski Karlovci); Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 527
(scrisoare de recomandare, 1809, a lui G. Haines şi Aron Budai).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 110, c. 314–317 (scrisoarea din 1809).
661 – Conscripţie, 1810, cuprinzând localităţile din eparhiile ortodoxe Arad, Timişoara şi
Vârşeţ, cu numărul de localităţi, biserici, protopopi, preoţi parohi, case, mănăstiri, călugări,
şcoli şi credincioşi români şi sârbi (Školska deputacija u Pešti, 1811–1875, dos. 161/1823,
doc. 27/1823, f. 8–35).
662 – Conscripţie, Timişoara, 2 februarie 1812, cuprinzând parohiile, preoţii, casele

şi credincioşii din eparhiile ortodoxe Arad şi Timişoara (P.M., A , doc. 50/1811).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 530; Răduțiu – Gyémánt, Repertoriul, p.
416, nr. 3199.
663 – Protocol al Consistoriatului, Arad, din 7/19 iunie 1813, referitor la petiţia către
împărat întocmită de D. Ţichindeal şi C. Diaconovici-Loga, prin care cer numirea unui
episcop român de Arad, petiţie prezentată de autori spre semnare preoţilor din eparhiile
Aradului, Timişoarei şi Vârşeţului (P.M., A, doc. 51/1813).
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 538–539 (fragment).
664 – Nominalis consignatia omnium in districtu litterario Temesiensi g.n.u.r. docentium,

1816, conscripţie a învăţătorilor români şi sârbi ortodocşi din districtul şcolar Timiş (P.M.,
B, 1816).
665 – Raport din Buda, 23 ianuarie 1816, către prinţul moştenitor şi Consiliul
Locumtenenţial al Ungariei asupra activităţii clericilor bănăţeni Gheorghe Velia, Matei
Cherciu şi Dimitrie Ţichindeal împotriva ierarhiei sârbeşti (Školska deputacija u Pešti
1811–1875, dos. 48/1816, nr. 6).
666 – Adresă din Sremski Karlovci, 27 iunie 1816, prin care Grigore Pešici îi
raportează lui Uroš Nestorović asupra demersului lui Iosif Iorgovici privind numirea unui
episcop român (Školska deputacija u Pešti 1811–1875, dos. 38/1816, nr. 40).
SERBIA d 97

667 – Raport din Velika Kikinda, 10 decembrie 1816, prin care Luca Kengelac îi
raportează lui Uroš Nestorović asupra revendicărilor clerului român (Školska deputacija u
Pešti 1811–1875, dos. 38/1896, nr. 78).
668 – Documente, din 1816–1849, referitoare la foametea din Transilvania din anii
1816–1818 şi mişcările demografice provocate, prozelitismul catolic în rândurile populaţiei
ortodoxe, epidemia de holeră din 1831–1832, Congresul naţional iliric din 1849 şi
implicaţiile lui pentru români, recensăminte etc. (P.M., A).
669 – Memoriu din, Arad, 12 februarie 1820, prin care clerul ortodox din eparhia
Aradului cere împăratului Austriei curmarea abuzurilor comise faţă de ortodocşi şi alegerea
unui episcop român (P.M., A, doc. 1934/5084/1820).
670 – Scrisoare din Mehadia, 4/16 martie 1830, de la Nicolae Stoica de Haţeg, către
mitropolitul de Karlowitz, în sârbă, urmată de catalogul colecţiei sale de numismatică, în
germană, cuprinzând 120 tipuri de monede descoperite în zona Mehadiei.
Ref. şi publ.: Nicolae Stoica de Haţeg, Scrieri, ed. D. Mioc şi C. Feneşan, Timişoara, 1984,
p. 175–194.
671 – Memoriu din Utvin, 3 iulie 1831, prin care credincioşii din satele Izvin, Utvin,
Bucovăţ, Moşniţa şi Remetea, se plâng de preotul unit Avram Dobra din Timişoara-Fabric,
care încearcă să-i treacă forţat la confesiunea greco-catolică (P.M., A, doc. 139/1831).
672 – Scrisoare din Arad, 25 iunie 1833, prin care arhimandritul Moise Manuilovici,
stareţul mănăstirii Hodoş-Bodrog, comunică mitropolitului de Karlowitz manifestul
românesc împotriva ierarhiei sârbe (P.M., A, doc. 167/1833).
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, Documente II, p. 635–639.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 113, c. 181–182,284–288.
673 – Scrisori (3) din Arad, 7 şi 26 aprilie şi 4 iunie 1834, prin care episcopul Maxim
Manuilovici se plânge mitropolitului de Karlowitz că episcopul unit de Oradea, prin
propaganda sa în favoarea unirii, a stârnit tulburări în satele Siria, Galşa şi Găvojdia ş.a. din
eparhia Arad (P.M., A, doc. 152/1834, 394/1834).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente II, p. 640–641.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 113, c. 373–375, 381–383, 464–467.
98 d SERBIA
674 – Scrisoare din Arad, 25 aprilie 1835, prin care episcopul Gherasim Raţ îi arată
mitropolitului de Karlowitz că a întors la ortodoxie pe uniţii din Neagra, Revetiş, Chertes,
Minad, Igneşti, Selejani, Berindia şi Roşia (P.M., A, doc. 153/1835).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente II, p. 644.
675 – Memoriu, Galşa, aprilie 1835, prin care românii din Galşa şi Târnova (jud.
Arad) se plâng împăratului că uniţii îi îndeamnă să părăsească ortodoxia. Original cu 395
semnături (P.M., A, doc. 63/1835).
676 – Scrisori (2) din Arad, 17/29 septembrie 1835 şi 1836, prin care episcopul
Gherasim Raţ îl informează pe mitropolitul de Karlowitz asupra tulburărilor provocate în
eparhia sa de prozelitismul uniat (P.M., A, doc. 351/1835, 26/1836).
677 – Scrisori (14), din 1843–1848, de la Andrei Şaguna către I. Rajačić (doc. 118,
119, 168, 295, 381, 402, 546, 549, 571, 754, 948, 1023).
Ref. şi publ.: Silviu Dragomir, André Şaguna et Joseph Rajačić. Un chapitre de l’histoire
des relations de l’église roumaine avec l’église serbe („Balcania”, 6, 1943, p. 243–282).
678 – Memoriu, din [februarie] 1848, prin care cnejii şi juraţii din Fârdea îi cer
mitropolitului de Karlowitz înlocuirea ierarhiei sârbeşti cu una românească (P.M., A, doc.
331/1848).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente II, p. 677–679.
679 – Document privind evenimentele petrecute în satul Sânmihai la 1848.

Ref. şi publ.: Flora, Relaţiile sârbo-române, p. 94–103.
MS
680 – Gavril Jurajić, Jurnalul mitropolitului de Karlowitz, Moise Petrovici, 1727,

cuprinzând şi informaţii referitoare la viaţa religioasă din Oltenia în timpul ocupaţiei
austriece (P.M., A, doc. 150–151/1727).
Ref.: Anuichi, Relații bisericești, p. 58–59, n. 172 şi 174.
681 – Registru de dări bisericeşti (Defter), Arad, 20 septembrie 1728, consemnând

veniturile cuvenite Episcopiei ortodoxe a Aradului pe protopopiate, localităţi şi case (P.M.,
A, doc. 204/1728).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 170 (fragmente).
682 – Registre de dări bisericeşti (3), Caransebeş, 23 noiembrie 1745, cuprinzând

veniturile încasate de preotul Iordache pentru episcopul de Caransebeş, de la sate şi preoţi
SERBIA d 99
(milostenii, enorii, exarhii, zăloage, angarale, fumăritul caselor şi taxe de cununie) (P.M.,
A, doc. 59–61/1745).
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 189 (rezumate).
683 – Supplex Libellus Valachorum, versiune prescurtată, trimisă în martie 1791 de

la Viena mitropolitului de Karlowitz, Ştefan Novakovici (P.M., A, doc. 43/1791).
Ref.: ibidem, p. 161, n. 629.
684 – Grigore Obradovici, Jurnal de inspecţie, Timişoara, l iulie – 26 septembrie 1808,

cuprinzând situaţia şcolilor din comitatele Caras (207), Timiş (15) şi districtul Timişoarei
(21), vizitate de autor ca director al şcolilor ortodoxe (P.M., A, doc. 150/6439/1809).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 526; Caciora, Cercetări 1972, p. 156.
685 – Memoriu, din 1821, prin care directorii districtelor şcolare ortodoxe din
Caransebeş, Oradea şi Timiş expun situaţia şcolilor, a cadrelor didactice, nivelul manualelor
şi protestează împotriva îngrădirilor accesului la studii, îndeosebi superioare, a tineretului
ortodox. 228 p. (Školska deputacije u Pešti).
686 – Vasile Georgevici, protopop al Timişoarei, Considerationes circa culturam

populi clerique c.n.u.r. Valachici, Timişoara, 3–29 septembrie 1822. Text în latină. Memoriu
privitor la starea culturală a românilor din eparhiile Arad, Timişoara şi Vârşeţ, date statistice
asupra numărului lor şi al credincioşilor sârbi, şcolarizarea, cereri de îmbunătăţire a condiţiilor.
28 f. (Školska deputacija u Pešti, 1811–1875, dos. 161/1823, doc. 27/1823, p. 8–35).
nr. 3600.
Publ.: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 578–596.
687 – Vasile Erdely, episcop greco-catolic de Oradea, [Jurnal], [post 1847], cuprinzând şi
informaţii despre acţiunile premergătoare Revoluţiei de la 1848, dieta maghiară de la
Bratislava (1847), implicaţiile asupra luptei de emancipare a românilor din Transilvania
(P.M., A).
CR
688 – Constantin Diaconovici[-Loga], Cinstiţilor părinţi [...], Arad, 30 septembrie

1817, foaie volantă (prospect), privind sistemul de burse al Preparandiei române din Arad
(Školska deputacija u Pešti 1811–1875, dos. 59/1817, doc. 272).
689 – Octoih ce se zice elineşte Paraklitiki, a doua oară dat la typariu, Buda, 1846
(P.M., A)
100 d SERBIA
ARHIV VOJVODINE
(Arhivele Voivodinei)
DOC
690 – Hrisov de danie din Bucureşti, 3 mai 1549, emis de Mircea Ciobanul. Copie de
Nicolae Stoica de Haţeg.
Publ.: DRH, B, IV, p, 327–329.
691 – Documente, din sec. XVII–XVIII, referitoare la privilegiile acordate naţiunii

ilirice din comitatele Arad, Bihor şi Zarand, precum şi din Banat (1642–1776), acţiunile de
atragere la religia greco-catolică a populaţiei româneşti şi sârbeşti din Ungaria (1750–
1765), organizarea jurisdicţiei civile şi religioase în districtele Sibiului şi Hălmagiului
(1761), emigrarea foştilor membri ai confiniului militar Mureş (Arad, Nădlac) şi Polonia şi
Rusia (1740–1755), congresele naţionale (1760–1768), etc.
692 – Documente, din 1723–1792, referitoare la istoria românilor din Banat, Bucovina şi
Transilvania, răscoalele lui Petru Seghedinaţ (1735), Sofronie din Cioara (1760), Horea
(1784), atitudinea Curţii din Viena şi a Mitropoliei din Karlowitz, organizarea regimentelor
de graniţă, conscripţiile fiscale, prozelitismul greco-catolic şi emigrarea populaţiei din confiniul
militar Mureş în Ţările Române, Polonia şi Rusia din cauza persecuţiilor uniate, congresele
naţionale din 1760–1768, liste de manuale şi cărţi româneşti folosite în învăţământ etc.
(Ilirska Dvorska Deputacija, cutiile 1267, fasc. l A, doc. 13; 1290, fasc. 17 A, doc. 5; 1293,
fasc. 17 D, doc. 155, 164, 187, 191; 1301 B, fasc. 22, doc. 30, 67, 75; 1302, fasc. 22 B, doc.
19, 34, 38, 51, 52, 59, 66, 82; 1303, fasc. 22 C, doc. 3, 7; 1311, Miscellanea 23, doc. 192 şi
passim).
Ref.: Caciora, Cercetări 1973, p. 113–115; Caciora, Cercetări 1974, p. 553–555; Anuichi,
Relații bisericești, p. 66–67, 77, 92, 99–106, 108–109, 119.
693 – Scrisoare din Arad, 13 septembrie 1737, a episcopului de Arad, Isaia

Antonovici către episcopul de Bacika, privitoare la vizita patriarhului de Ipek (Péc) şi la
succesiunea mitropolitului de Karlowitz (Fond Konsistorialni, doc. 72/1737).
694 – Memorii, 1745–1764, ale naţiunii ilirice din Imperiul austriac înaintate
împăraţilor Austriei prin Deputăţia aulică ilirică şi Mitropolia ortodoxă din Karlowitz, în
scopul acordării de privilegii pentru naţiunile română şi sârbă supuse asupririi naţionale şi
abuzurilor.
Ref.: Caciora, Cercetări 1973, p. 114; Caciora, Cercetări 1975, p. 336–338.
695 – Statistica eparhiei Caransebeşului pe anul 1750, Caransebeş, l ianuarie 1751

(Episkopija Vršac, doc. 2/1751).
Ref. şi publ:. Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 192–193 (fragmente).
SERBIA d 101
696 – Act din Viena, 7 septembrie 1753, prin care împărăteasa Maria Tereza îngăduia
episcopului român Filipovici din generalatul Varazdin să rezideze la Turnu Severin. Copie
(Ilirska Dvorska Deputacija 1745–1777, nr. 4 (1321)/1754).
Ref. şi publ: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 196.
697 – Statistica bisericilor din eparhia Caransebeş, 15 ianuarie 1757 (Eparhija

Vršac, doc. 2/1751
698 – Scrisoare din Karlowitz, 24 iulie 1759, a mitropolitului Pavel Nenadovici către
împărăteasa Maria Tereza, comunicând componenţa teritorială a eparhiilor Caransebeş şi
Timişoara, pe districte (Ilirska Dvorska Deputacija, 1745–1777, nr. 1327 A. l/1759).
699 – Raport din Viena, 15 ianuarie 1760, prin care Comisia ilirică supune Curţii
proiectul său ca, la alegerea noului episcop de Timişoara, 13 sate din zona Făget ale acestei
episcopii să fie cedate episcopiei de Caransebeş. Copie (Ilirska Dvorska Deputacija, 745–
1777, cutia 1301 B, fasc. 22, doc. 63).
700 – Memoriu din Lipova, [decembrie?] 1760, prin care credincioşii ortodocşi se
plâng mitropolitului de Karlowitz că Pop Laszlo din Alba Iulia i-a ameninţat cu persecuţii
religioase. Copie înaintată guvernului (Ilirska Dvorska Deputacija, 1745–1777, cutia 1302,
fasc. 21 B, doc. 34, nr. 93/1760).
701 – Scrisoare din Săvârşin, 7 septembrie 1761, prin care Matyas Bellay, funcţionar
limitaneu al comitatului Arad, interzice episcopului Sinesie Ivanovici să treacă de graniţa
comitatului, de la Pâclişa de Iosăşel. Copie (Ilirska Dvorska Deputacija 1745–1777, nr. 1
328. 26).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., inf. Iugoslavia, r. 91, c. 569.
702 – Scrisoare din Arad, 13 septembrie 1761, prin care episcopul Sinesie Ivanovici
se plânge mitropolitului de Karlowitz, Pavel Nenadovici, că, vrând să viziteze districtele
Vărădiei de Mureş şi Hălmagiului din eparhia sa, a fost împiedicat de funcţionarul comitatului,
M. Bellay, să treacă la Pâclişa (Ilirska Dvorska Deputacija 1745–1777, nr. 1328. 26).
Ref.: Suciu – Constantinescu, Documente, loc. cit.
703 – Raport, din Săvârşin, 5 martie 1762, prin care tricesimatorul Andrei Magyar
Rus justifică denunţul său privind activităţile pastorale ale episcopului Sinesie Ivanovici de
102 d SERBIA
Arad la Petriş şi Roşia, acuzându-l de înţelegere cu răsculaţii lui Sofronie din Cioara
(Ilirska Dvorska Deputacija, 1745–1777, cutia 1328, doc, 29).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r, 91, c. 571–576.
704 – Raport, din Sibiu, 8 august 1762, către împărăteasa Maria Tereza, referitor la
preotul ortodox Petre Veţanul, învinuit de intruziune în parohia unită Lăpuşnic din
arhidiaconatul Lugojului, arestat în ianuarie 1760 şi judecat în 1761 la Timişoara, situaţia sa
fiind îngreunată de izbucnirea răscoalei lui Sofronie din Cioara şi de legile excepţionale
adoptate împotriva ortodocşilor (Ilirska Dvorska Deputacija, 1745–1777, cutia 1302, fasc.
22 B, doc. 87).
705 – Documente, din 1762–1918, referitoare la relaţiile Banatului cu Ţara Românească

şi Transilvania, situaţia economică şi colonizările din Banat sub ocupaţia austriacă, statistici
pentru stabilirea impozitelor, Răscoala lui Horea şi ecourile ei în Banat, emigrarea
bănăţenilor în România în 1863 etc. (Tamiška Županija, Torontalska Županija).
Ref.: I. Boroş, Rapoartele vechiului judeţ Caraş şi alte informaţii despre răscoala lui Horea
(„Analele Banatului”, 4, 1931, nr. l, p. 96–98); Caciora, Cercetări 1972, p. 154–155;
Caciora, Cercetări 1975, p. 336–337; Caciora, Cercetări 1976, p. 442; Nicolae Edroiu,
Răsunetul european al răscoalei lui Horea, Cluj-Napoca, 1976, p. 28; Caciora –
Gămulescu, Cercetări 1979, p. 460–461.
Publ.: N. Gavrilović, Documente din arhivele iugoslave referitoare la răscoala din 1784
condusă de Horea, Cloşca şi Crisan (SMIM, 6, 1973, p. 363–379); Iosif Adam,
Premise ale formării pieţei economice unitare româneşti. Documente, 1862–1914,
Buc., 1982, p. 72–75. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 10, 14–18, 26,43–
54, 55–66, 101–103.
706 – Memoriu, din Timişoara, 1768, prin care Daniel Lazarini îi propune contelui
von Khevenhüller, preşedintele Deputăţiei Ilirice, introducerea abecedarului său de orientare
latinistă în şcolile parohiale (Ilirska Dvorska Deputacija 1745–1777, cutia 1340 B, nr. 65/1770,
p. 8–10).
Ref. şi publ: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 321–324.
707 – Raport din Timişoara, 1768, al guberniului către împărat, referitor la abuzurile
de care s-ar fi făcut vinovat episcopul sârb de Timişoara, Vichentie Ioanovici Vidak (Ilirska
Dvorska Deputacija, 1745–1777, cutia 1335 A, doc. 30).
708 – Scrisoare [din Timişoara?], 1768, cu o propunere anonimă pentru introducerea

învăţământului primar românesc în Banat (Ilirska Dvorska Deputacija, 1745–1777, cutia
1335 A, nr. 35/1768).
SERBIA d 103
709 – Statistică, Timişoara, 1768, cuprinzând clerul eparhial ortodox, averile sale şi
şcolile confesionale (Ilirska Dvorska Deputacija, 1745–1777, cutia 78, doc. 1335/1768).
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 315–317; Răduțiu – Gyémánt,
710 – Rezoluţie din Sremski Karlovci, decembrie 1769, a Congresului naţional iliric,
aprobată la Viena, 27 septembrie 1770, de comisarul imperial, contele A. von Hadick,
cuprinzând „privilegii” religioase şi civile aplicate şi românilor ortodocşi (Ilirska Dvorska
Deputacija, 1745–1777, cutia 1341, doc. 130/1770).
711 – Raport din Viena, 14 iunie 1773 – 14 aprilie 1774, prin care contele von Koller
şi membrii Deputăţiei Ilirice îi propun împărătesei Maria Tereza aprobarea măsurilor
preconizate de Congresul naţional sârbesc şi clerul ortodox din Banat privitoare la reforma
învăţământului primar confesional şi uniformizarea lui, prin introducerea reglementărilor
din restul imperiului (Ilirska Dvorska Deputacija 1745–1777, cutia 1347/A, nr. 117/1773,
p. 83–93).
712 – Protocol, Sremski Karlovci, 29 august 1774, cuprinzând hotărârile Comisiei de

reformă a învăţământului primar din Banat (Ilirska Dvorska Deputacija, 1745–1777, cutia
1349 B, doc. 216//213/1774).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 93, c. 3–100
713 – Lista şcolilor primare nou înfiinţate în ţinutul Timişoarei, Timişoara, 1774, cu
numele învăţătorilor, majoritatea preoţi-parohi (Ilirska Dvorska Deputacija, 1745–1777,
cutia 1349 B, nr. 213, p. 87–103).
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 340 (rezumat).
714 – Conscripţia eparhiei Caransebeşului, Caransebeş, 3 iulie 1775. Copie (Ilirska

Dvorska Deputacija, 1745–1777, cutia 1353, doc. 5/1776, anexa I).
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 341–344; Răduțiu – Gyémánt,
715 – Documente (2) din Bezdin, 28 august şi Timişoara, 25 septembrie 1775,

cuprinzând răspunsurile mănăstirilor Sân-George şi Bezdin la chestionarul Deputăţiei
Aulice Ilirice privind averile, situaţia financiară şi necesităţile lor (Ilirska Dvorska
Deputacija, 1745–1777, cutia 1374, nr. 20/1775, p. 1–31, 34–69).
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 348–351 (fragmente).
104 d SERBIA
716 – Listă de rechizite, s. l., 10 aprilie 1777, necesare şcolilor ortodoxe româneşti şi
sârbeşti din Banat: tăbliţe, caiete, hărţi, creioane etc. (Ilirska Dvorska Deputacija, cutia
1308, doc. 138/1777; v. şi nr. 334/1774).
Ref.: Răduțiu – Gyémánt, Repertoriul, p. 251, nr. 1845 (cu bibliografie şi cu cotele
neconcordante).
717 – Memoriu din Arad, august 1777, prin care coloniştii ortodocşi din localităţile
Arad, Cherechiu, Micălaca, Radna şi Şiria se plâng Consistoriului diecezan că preotul
greco-catolic Paul Bereg le sileşte copiii, veniţi în oraş să caute slujbe, să treacă la uniaţie,
motiv pentru care aceştia se refugiază în Banat (Ilirska Dvorska Deputacija, 1745–1777,
cutia 1359 B, nr. 390/1777).
718 – Documente, 1779–1918, cuprinzând informaţii privind viaţa economică din

Banat: statistici şi recensăminte întocmite pentru stabilirea impozitelor; conscripţii ale
morilor şi manufacturilor (1779, 1780, 1783, 1789 etc.); recensământul din 1787 al posesiunilor
româneşti; conscripţiile industriaşilor, meseriaşilor şi agricultorilor (1886–1895), colonizările cu
populaţie germană; conscripţiile parohiilor şi ale populaţiei întocmite pe confesiuni (1790–
1791); legăturile strânse între Banat şi Ţara Românească, Moldova şi Transilvania; transportul
de sare şi minereuri; organizarea unor oficii montanistice (Dognecea, Moldova) şi exploatările
miniere din Scheuş, Şasea, Oraviţa ş.a.; prelucrarea metalelor în atelierele din Dognecea şi
Ciclova, dezvoltarea industriei şi comerţului, situaţia şcolilor de ucenici din Timişoara,
navigaţia prin Porţile de Fier, fiscalitatea agricolă excesivă, emigrarea ţăranilor din
comitatul Timiş în România etc. (Tamiška Županija).
Ref.: Caciora, Cercetări 1972, p. 154–155; Caciora, Cercetări 1975, p. 336–338.
719 – Memoriu din Timişoara, 4 august 1783, prin care Universitatea comitatensă
reclamă Consiliului Locumtenenţial ungar pe episcopul Timişoarei că a extorcat şi maltratat
pe clerici cu ocazia vizitei canonice la Denta (Tamiška Županija, 1779–1791, nr. 6132/VII,
53. 2/1783).
720 – Documente, 1787–1790, referitoare la condiţia social-politică a iobăgimii din

Transilvania şi Banat şi lupta ei pentru drepturi: memorii împotriva impozitelor şi robotei,
fuga în Moldova şi Ţara Românească, răscoalele din Ferendra, Ciacova şi Lugoj etc.
Ref.: ibidem.
721 – Memorii, din 1790, ale comunităţilor săteşti ortodoxe (româneşti şi sârbeşti)
din comitatele Timiş şi Torontal, prezentate împăratului Leopold II cu prilejul vizitei sale,
prin care se cer drepturi politice, economice şi culturale (Tamiška Županija; Torontalska
Županija).
722 – Statistică din Arad, 1790, a şcolilor ortodoxe şi învăţătorilor din episcopia
Aradului (Ilirska Dvorska Kancelarija, doc. 6/294/1791).
SERBIA d 105
723 – Memoriu din Timişoara, 8 octombrie 1790, al episcopului de Vârşeţ, Iosif

Jovanović-Şakabent, privind problemele financiare ale eparhiei sale (Fond Ilirska Dvorska
Kancelarija, Anexa II, fasc. 1407 a, nr. 11318/1791).
724 – Rezoluţii din Timişoara, 14 noiembrie 1790, adoptate de Congresul de la

Timişoara, sub formă de petiţie către împăratul Leopold II (ms. 105, p. 69–80).
Publ.: Akta sobora narodna srpskog u Temišvaru godine 1790. državnog i carska rješenija,
Zemun, 1861, p. 1–55; S. Gavrilović, N. Petrović, Temišvarski sobor 1790, Novi-
Sad – Sremski Karlovci, 1972, p. 417–453, nr. 251.
725 – Privilegiu, post 1790, acordat lui Joseph K. Kurzböck de a înfiinţa la Viena o
tipografie de cărţi pentru românii şi sârbii din Imperiul Habsburgic (Ilirika, 1285 a, fasc. 15 A,
nr. 134).
roumaine au XVIIIe siècle (RESEE, 13, 1975, nr. 4, p. 536).
726 – Conscripţie, Timişoara, 1791, a parohiilor ortodoxe din protopopiatele Timişoarei,

Lipovei şi Hisiaşului (Tamiška Županija, nr. 4193/1791).
727 – Raport, din 1791, al Cancelariei Aulice ilirice, privind relaţiile comerciale ale
Triestului cu Ţara Românească (Ilirska Dvorska Kancelarija).
728 – Tabellae von der Arader Dioces über den Gestand der Normal und Trivial
Schulen bey den Glaubens-Genossen der griechisch nicht unirten Kirche vom Jahr 1791
(Ilirska Dvorska Kancelarija, doc. 6/294/1791).
729 – Documente, 1791–1792, referitoare la situaţia economică din Ţara Românească şi

Moldova (1791), inventarul moşiilor nobilului român Ioan Tămaş din districtul Făgăraşului,
situaţii privind starea materială a populaţiei ortodoxe din Crişana şi Banat, procesul intentat
de Biserica Ortodoxă din monarhia austriacă Bisericii romano-catolice, ca urmare a ocupării
ilegale de către ultima a unor proprietăţi agricole ale bisericii ortodoxe etc. (Ilirska Dvorska
Kancelarija).
730 – Conscripţie, 1792, a episcopiilor ortodoxe de Arad şi Vârşeţ pe anul 1791

(Akta eparhijskog fonda, 1791–1798).
nr. 2449.
106 d SERBIA
731 – Raport din 1792, referitor la faptul că autorităţile austriece au confiscat în

21 comune din Banat 60 cărţi de cult tipărite în Ţara Românească, aduse de comercianţi
transilvăneni (Ilirska Dvorska Kancelarija, cutia 1427, p. 368–371).
732 – Scrisoare din Vârşeţ, 1792, prin care episcopul Iosif Jovanović-Şakabent
înaintează mitropolitului de Karlowitz lista parohiilor şi a preoţilor vicari ce urmează a fi
permutaţi, precum şi specificarea loturilor care se cuvin a fi modificate (Ilirska Dvorska
Deputacija, Anexa II, s. n.).
733 – Documente, din a doua jumătate a sec. XVIII, cuprinzând: recensăminte ale
populaţiei din Banat, Bucovina şi din comitatele Arad, Bihor şi Zarand pentru stabilirea
impozitelor şi a contribuţiei în natură (1747, 1755, 1786); bilanţ centralizator al mănăstirilor din
Moldova şi Bucovina; reglementarea relaţiilor urbariale în Banat, comitatele Arad, Bihor şi
Zarand; colonizări, în special în Banat; relaţii despre activitatea comercială din oraşele
Arad, Lipova şi Oradea (1752–1766) etc.
734 – Document, circa 1800, privind redeschiderea şcolii bisericești din Timişoara,
înfiinţată în 1765 (fond Eparhia Timişoara, protocol nr. 157, p. 73 şi urm.).
735 – Documente, din 1804–1815, privind relaţiile răsculaţilor sârbi cu locuitorii din
România, participarea românilor la răscoala ţărănească sârbă, rolul Bisericii ortodoxe,
refugiul în Ţara Românească a episcopului de Şahaţ, apelul colonelului Mihalievici, Timişoara
1813, către bosniaci, croaţi şi sârbi pentru înrolarea ca voluntari împotriva francezilor etc.
Ref. şi publ.: Slavko Gavrilović, Gradja o Sremu i njegovim vezama sa Srbijom, 1804–
1815, Sremski Karlovci (rec. Sava Iancovici, în RA, 1965, nr. 2, p. 316–320).
736 – Documente, din 1808–1823, referitoare la condiţiile economice şi politice ale

românilor din Banat şi Transilvania: conscripţii (1810, 1816), reglementări urbariale,
colonizări, organizarea teritorială, starea sanitară a populaţiei, activitatea breslelor, memorii
pentru reducerea contribuţiilor şi drepturi egale, regularizarea Mureşului, Timişului şi a
canalului Bega, renovarea cetăţilor Arad şi Timişoara etc. (Tamiška Županija, Acta
congregationum, 1808–1817; doc. 1972/1818; Raznorodni spisi, 29 octombrie 1819, 13
decembrie 1820, 3 martie 1822 etc.).
Ref.: Caciora – Gămulescu, Cercetări 1979, p. 460–461; Caciora, Cercetări 1980, p. 427–
429.
737 – Documente, din anii 1814–1817, cuprinzând informaţii despre activitatea

didactică a lui Dimitrie Ţichindeal ca profesor la Preparandia din Arad, confiscarea cărţii
sale Fabule filosofice şi politice şi urmărirea autorului ei, despre activitatea lui Moise
Nicoară şi unii învăţători din comitatele Timiş şi Arad (Tamiška Županija).
SERBIA d 107
738 – Documente, din 1817–1822, referitoare la situaţia şcolilor româneşti şi sârbeşti

din Banat şi Crişana, cuprinzând memorii şi liste pentru înfiinţarea de fonduri în scopul
susţinerii şcolilor româneşti; memoriul inspectorului provincial şcolar al districtului şcolar
Oradea, Ioan Pechata, cu privire la organizarea şi funcţionarea şcolilor confesionale
ortodoxe şi rapoartele acestor şcoli (Tamiška Županija, Sudski spisi bez signature din
28.XVIII/1817; Kongregacijoni spisi bez signature din 1.XI.1817; Acta congregationum,
doc. 2111/1819; 1850/1820; 836; 1212/1821; 2932/1822 etc.).
739 – Documente, din 1818–1823, referitoare la emigrarea ţăranilor spre teritoriul

Confiniului militar bănăţean, spre Ţara Românească şi în „părţile turceşti de jos” (Serbia)
din cauza intensificării exploatării economice şi a asupririi naţionale, depopularea unor sate
ca Merţişoara, Drăgoieşti, Lichtenwald, Brestovăţ, Janul Mare etc.; dezertarea tinerilor
români din armată; colonizarea germanilor şi maghiarilor în satele părăsite (Acta
congregationum, doc. 3207/1818; 1968, 2303/1819; 783, 913, 1061, 2257/1820; 1941/1821;
3341/1822; 2318/1823 etc.).
740 – Documente, din 1819–1822, referitoare la lupta populaţiei pentru drepturi

sociale şi naţionale: jalba ţăranilor din comuna Secaş, comitatul Timiş (doc. 1471/1822);
jalbele comunităţilor săteşti şi meşteşugăreşti din Mehala, Timişoara, Lipova, Deta, Ciacora,
Felnac, Dorgoş, Ususău, Giarmata, Cudriş, Fibiş, Liebling, Merţişoara, Folia ş.a.; răscoalele
ţăranilor de la Belinţ, Merţişoara, Giarmata etc. la care au participat alături de iobagi români şi
sârbi, maghiari şi germani (Tamiška Županija, Acta congregationum, doc. 332, 1842/1818;
121, 933/1819; 156, 838/1820; 330/1821 etc.; Raznorodni spisi, 7 ianuarie 1820).
Ref.: ibidem.
741 – Documente, din 1821–1823, referitoare la Revoluţia lui Tudor Vladimirescu

cuprinzând dispoziţii ale Consiliului Locumtenenţial regal maghiar către autorităţile
comitatense şi rapoarte ale acestora din urmă cu scopul de a împiedica extinderea răscoalei
printre românii din imperiu, mai ales în regiunile de graniţă; informaţii despre desfăşurarea
răscoalei în Oltenia şi la Brăila (Tamiška Županija, doc. 321, 2257, 2434, 3438/1821 etc.)
742 – Documente, din 1848–1849, cuprinzând informaţii referitoare la Revoluţia din

Banat şi din Transilvania, activitatea Comitetelor şi gărzilor naţionale române din comitatul
Torontal, memoriul deputaţilor de la Timişoara, Petru Mocioni şi Carol Fodor, prin care se
cere revizuirea sistemului electoral existent, procesele intentate de comitetul revoluţionarilor
români şi sârbi, contribuţiile în bani şi natură ale populaţiei (Tamiška Županija, 1752–1907;
Temišvarska eparhija, 1733–1740; Torontalska Županija; Vršačka eparhija, 1749–1935).
Ref.: Ciachir, Informaţii, p. 172; Caciora, Cercetări 1972, p. 155.
743 – Documente (8), din 1848–1863, referitoare la luptele românilor din Banat
pentru unitatea naţională (Srpsko Vojvodstvo Tamiški Banat, Praesidialia No. 3, 16, 30–31,
176, 1615; Veliki Župan, 1863, nr. 1577).
Publ.: Românii la 1859, I, p. 3–4, 20–23, 81–82, 85, 335–336, 453, 576.
108 d SERBIA
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 7, c. 458–460; r. 8, c. 219–220, 233; r. 12, c.
482–484, 559–561, 862–867; r. 101, c. 141–142.
744 – Memoriu din 1863 adresat domnitorului A.I. Cuza de către un grup de români
din Ghilod şi alte localităţi din circumscripţia Buziaş, prin care îi solicită pământ pentru a
se stabili în România (Tamiška Županija, Anexa I, Župan 1863, nr. 1996).
Ref.: Iosif I. Adam, Consideraţiuni cu privire la exodul populaţiei Transilvaniei în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea (RI, s. n., 5, 1994,
p. 455, n. 11).
745 – Raport din Timişoara, 1879, al comitelui de Timiş, referitor la emigrarea spre
Dobrogea a locuitorilor din Sân-Nicolaul Român (Tamiška Županija, Veliki Župan, 1879–
1812).
Ref.: ibidem, p. 456, n. 13.
746 – Ordine (2), din 1883 şi 1896–1897, ale autorităţilor maghiare, în legătură cu
supravegherea manifestaţiilor cu caracter naţional ale populaţiei româneşti (Tamiška
Županija, Veliki Župan, 1883/doc. 639; 1897/doc. 107).
Publ.: 1918 la români, I, p. 161–162, 255–256.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 102, c. 247–248; r. 104, c. 18.
747 – Documente, din sec. XIX, referitoare la luptele populaţiei ortodoxe din
comitatele Arad, Caraş, Timiş şi Torontal pentru drepturi politice şi îmbunătăţirea condiţiei
economice, răscoala ţăranilor români din zona Vărădia de Mureş (1811) şi reprimarea ei,
răscoalele din Lipova, Mănăştur, Clopadia ş.a., refuzul plăţii impozitelor, fuga iobagilor de
pe moşii, emigrarea în Ţara Românească şi Transilvania, regimul muncitorilor agricoli,
diplome de privilegii grănicereşti etc. (Tamiška Županija, Torontalska Županija).
Ref.: Caciora, Cercetări 1972, p. 155–156; Caciora – Gămulescu, Cercetări 1979, p. 461.
748 – Documente, din sec. XIX–XX, referitoare la viaţa culturală bănăţeană, Asociaţiile
de muzică ale agricultorilor din Filiş, Recaş ş.a., Asociaţiile de cântece din Ghioroc,
Liebling, Vinga, situaţia şcolilor româneşti, rolul ziarului românesc „Luminătorul” din
Timişoara, recensăminte şi dări de seamă şcolare (Tamiška Županija)
749 – Documente, din 1929, referitoare la interdicţia difuzării în Iugoslavia a

Almanahului Banatului, Timişoara, 1929 (Kraljevska Banska Uprava, II, odelenije,
nr. 81494/30).
Ref.: Popi, Jugoslovensko-rumunski odnosi, p. 321.
MS
750 – Regulamentul clerical pentru Banat şi Serbia, Sremski Karlovci, 1770, înlocuit
de Congresul naţional iliric din acel an. Proiect, 138 p. Promulgat de împărăteasa Maria
Tereza în formă definitivă, Viena, 1777, el nu a fost aplicat datorită protestelor clerului
ortodox (Ilirska Dvorska Deputacija, 1745–1777, cutia 1366, dec. 2, p. 77–214).
SERBIA d 109
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, Documente I, p. 327–333 (extrase).

751 – Situaţia şcolilor din eparhiile Timişoara şi Caransebeş, Timişoara, 1770–

1771, răspunsuri la chestionarele autorităţilor, privind protopopiatele Caransebeş, Lipova,
Lugoj, Mehadia şi Timişoara. 31 p. (Ilirska Dvorska Deputacija, 1745–1777, cutia 1349 B,
doc. 216/213/1774, p. 56–86).
752 – Tabellen über die in dem Königreich Ungarn et annexis provinciis, dann in
denen Karlstädter Warasdiner, Banat, Sclavonie und Militär-Grănzen, wie auch in dem
Temesvarer Banat vorhandene nicht-unirte Trivial oder Elementar-Schulen, per anno 1772,
[Timişoara], [1772], cuprinzând date despre situaţia şcolilor ortodoxe şi ale elevilor lor din
comitatele şi zona de graniţă a Banatului (Ilirska Dvorska Deputacija, doc. 1379/1772).
CR
753 – Decret al împărătesei Maria Tereza, Viena, 2 noiembrie 1776, privind înfiinţarea
şcolilor primare ortodoxe în Banat. Broşură în germană şi sârbă (Ilirska Dvorska Deputacija,
anexa I, pachet 1356/4, nr. 364/1776).
754 – Planuri ale Timişoarei (2), Timişoara, 1784 şi 1786 (Zbirka Planova i Mapa).
755 – Plan al localităţii Orţişoara (Banat), s. l., 1794 (Zbirka Planova i Mapa).
Ref.: ibidem.
756 – Plan al localităţii Sânnicolaul Mare, s. l., 1809 (Zbirka Planova i Mapa).
Ref.: ibidem.
757 – Plan al localităţii Lugoj, s. l., 1820 (Zbirka Planova i Mapa).

Ref.: ibidem.
758 – Hărţi (3), s. l., 1867, 1890, 1909, cuprinzând reţelele feroviare din Ungaria,
inclusiv Transilvania (Zbirka Planova i Mapa).
Ref.: ibidem.
759 – Hartă etnografică a Ungariei, s. l., 1900, cuprinzând şi Transilvania (Zbirka

Planova i Mapa).
Ref.: ibidem.
110 d SERBIA
SRPSKA CRNJA
(Voivodina)

CR
760 – Antologhion, Câmpulung, 1643.

Ref. şi reprod.: Momirović 1959, p. 238, fig. 63; Gucu, Popis zaštićenih spomenika kulture,
p. 275.
761 – Cazanie, Râmnic, 1781.

Ref.: ibidem.
STAJĆEVO
(Voivodina)

CR
762 – Penticostar, Târgovişte, 1649.

Ref. şi reprod.: Momirović 1959, p. 238–239, fig. 64.
STRAŽA
(Straja – Voivodina)
AM
763 – Şcoală primară românească mixtă, atestată în 1808, finanţată de statul român
până în 1945.

AM
până în 1941. Restaurată în 1935 şi repictată.
Ref.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; Umetnosti u Banatu, 8–9, p. 143; Popi, Românii
din Banatul sârbesc, p. 262; „Anuar bisericesc 1990”, p. 29; Măran, Românii din
Voivodina, p. 149; Moise Ianeş, Parohiile noastre. Straja, în „Anuar bisericesc
1990”, p. 37.
SERBIA d 111
765 – Troiţă, din cărămidă arsă şi ciment, 1924, cu patru icoane şi grilaj de fier,
executată de Konrad Reiss, meşter zidar din Zagaiţa (Dealul Viilor, în hotarul comunei).
Ref.: Moise Ianeş, loc. cit., p. 39–40.
766 – Lespezi funerare (3), din 1758, 1784, având data ştearsă, cu nume de preoţi şi
membri ai familiilor lor (în faţa bisericii).
767 – Sfeşnice (2) cu inscripţie de danie în română din 1856, a epitropilor Preda
Schintei şi Mihail Ioanovici, paroh fiind Ştefan Popovici.
768 – Iconostas, 1873, pictat de D. Turcu din Oraviţa. Inscripţie de danie în română.
Ref.: Umetnosti u Banatu, loc. cit.; Moise Ianeş, loc. cit., p. 37.
SUTJESKA
(Sărcia – Voivodina)
AM
769 – Şcoală primară românească mixtă, atestată în 1848, finanţată de statul român
până în 1941.

(Biserica Ortodoxă Română)
AM
770 – Biserica Sf. Mare Mucenic Dimitrie, clădită în 1896 pe locul celei româneşti
vechi, ctitorită de Toma Condan în 1836, potrivit pisaniei originale, care s-a păstrat. A fost
finanţată de statul român până în 1941.
Ref.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; Umetnosti u Banatu, 10, p. 144–145; Popi,
Românii din Banatul sârbesc, p. 263; „Anuar bisericesc 1990”, p. 19; Măran,
Românii din Voivodina, p. 154.
771 – Cădelniţă, sec. XVIII. Provine din vechea biserică.

Ref.: Umetnosti u Banatu, loc. cit.
772 – Icoane în stil popular, sec. XVIII. Provin din vechea biserică.
Ref.: ibidem, fig. 174–175.
773 – Potir, sec. XVIII. Provine din vechea biserică.

Ref.: ibidem.
774 – Icoane, 1836. Inscripţii de donaţie în română.

Ref.: ibidem.
112 d SERBIA
TORAK (BEGEJCI)
(Mali Torak, Toracul Mic – Voivodina)
AM

AM
până în 1945.
CR
777 – Îndreptarea Legii, Târgovişte, 1652. În prezent, dispărută.

Ref. şi reprod.: Momirović 1959, p. 230–231, fig. 49; Gucu, Popis zaštićenih spomenika
kulture, p. 246; Leu – Roşu, Cartea veche, p. 158.
778 – Iconostas, 1895, pictat de Matei Filip, zugrav din Transilvania, şi sculptat de
Nistor Busuioc.
Ref. şi reprod.: Umetnosti u Banatu, 8–9, p. 129, 190, fig. 37.
TORAK (BEGEJCI)
(Veliki Torak, Toracul Mare – Voivodina)
AM

AM
780 – Biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe, clădită în 1830, finanţată de statul român
până în 1945. A fost reclădită în 1880. Iconostasul original avea inscripţii în limba română.
Ref.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; Umetnosti u Banatu, 8–9, p. 128–129; „Anuar
SERBIA d 113
781 – Icoane româneşti, 1827, pictate de un zugrav anonim, pe tablă.

782 – Iconostas şi pictură murală, 1895, executate de Matei Filip din Transilvania.
Ref.: ibidem.
COLECŢIA BORDA PETROVICI
783 – Icoane pe sticlă din Transilvania.

Ref.: ibidem.
COLECŢIA EVA PETROVICI

Ref.: ibidem.
COLECŢIA TEODOR PETROVICI

Ref.: ibidem.
UZDIN
(Voivodina)
AM
786 – Banca românească „Concordia”, Institut de Economii şi Credit, înfiinţată în

1893, a funcţionat până în 1941.
787 – Şcoală primară românească mixtă, finanţată de statul român până în 1941. În anul
şcolar 2008–2009, în cele 8 clase cu predare în limba română au fost înscrişi 134 de elevi.

AM
788 – Biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe, clădită în 1801, finanţată de statul
114 d SERBIA
Ref.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; „Anuar bisericesc 1990”, p. 15; Popi, Românii din
Banatul sârbesc, p. 266; Măran, Românii din Voivodina, p. 167 – 168.
MS
789 – Protocolul morţilor, Uzdin. 1779. Text în română. La p. 2, însemnare a lui

Nestor Onciul din 1833, referitoare la întemeierea comunei Uzdin de către ţărani români
(Arhiva bisericii).
Ref.: Suciu, Noi precizări, p. 386.
790 – Pictura altarului, [ante 1833], zugrăvită de Constantin Daniel.

791 – Iconostasul bisericii, 1833–1836, pictat de Constantin Daniel.

Ref. şi reprod.: Umetnosti Vojvodine, 2, p. 139–146; Popović, Kataloški spisak, p. 120–125,
nr. 146–218, pl. 157; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, [IV], p. 83–86, 88–
91, fig. 82–85, 87–90.
792 – Icoane (72), 1833–1866, pictate de Constantin Daniel.

Ref. şi reprod.: Umetnosti Vojvodine, loc. cit.; Popović, Kataloški spisak, ibidem; Cândea –
Simionescu, Prezenţe româneşti, [IV], p. 87, fig. 86.
VELIKI GAJ
(Voivodina)

793 – Naşterea Domnului, 1803, icoană pe lemn, donată de Theodor şi Efta Savul (cu
inscripţie).
VELIKO SREDIŠTE
(Srediştea Mare – Voivodina)
CR
794 – Tetraevanghel, Belgrad, 1552. 210 f., 27 × 19,5 cm, cu 6 miniaturi adăugate.
Frontispicii cu stema Ţării Româneşti în medalion, după ed. din Ţara Românească, 1512.
Ref. şi reprod.: Momirović 1957, p. 111–118, fig. 21–27.
SERBIA d 115
VILOVO
(Voivodina)

795 – Iconostas, 1752, pictat de Ştefan Teneţki, compus din 39 de icoane.

VLADIMIROVAC
(Petrovasâla – Voivodina)
AM
anul şcolar 2008–2009 în cele 8 clase româneşti au fost înscrişi 110 elevi.

AM
797 – Biserica Pogorârea Sfântului Duh, clădită în 1859–1863, finanţată de statul

Banatul sârbesc, p. 261; Măran, Românii din Voivodina, p. 176.
VLAJKOVAC
(Vlaicovăţ – Voivodina)
AM

AM
799 – Biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe, clădită în 1809, finanţată de statul
116 d SERBIA
Banatul sârbesc, p. 267.
VOJKA
(Voivodina)

MS
800 – Tetraevanghel, Banat, începutul sec. XV. 250 f., 27,7 × 19 cm. Text în slavonă
(Biblioteca parohială, fără cotă).
p. 62, nr. 296.
VOJVODINCI
(Voivodinţ – Voivodina)
AM
801 – Şcoală primară românească mixtă, atestată la 1800, finanţată de statul român
până în 1945.

AM
802 – Biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe, clădită în 1793, restaurată în 1911, finanţată
de statul român până în 1945.
VRŠAC
(Vârşeţ – Voivodina)
AM
803 – Seminarul teologic român, înfiinţat în 1824, care a funcţionat până în 1865 în
curtea Catedralei Sf. Nicolae, având ca profesori pe N. Tinculia, Ignatie Vuia ş.a.
Ref.: Suciu, Românii din Banat, p. 531; Flora, Relaţiile sârbo-române, p. 107–134.
SERBIA d 117
805 – Liceu românesc, a funcţionat în perioada 1948–1956.

Ref.: Măran, loc. cit.
CRKVA ALEKSIĆ
(Biserica Alexici)
AM
806 – Biserică ortodoxă, ctitorită în 1808 de negustorul aromân Alexici, sfinţită în 1812.
EPARHIJA BANATSKA. VLADIČANSKI DVOR

(Eparhia Banatului. Palatul episcopal)
AM
807 – Reşedinţa Episcopiei şi Paraclisul („Kapela Sv. Mihail i Gavril”), ctitorii

româneşti.
Ref.: http://basilica.ro/stiri/centenarul-catedralei-episcopale-romanesti-din-varset_7783.html.
MS
808 – Minei pe luna februarie, sec. XVI. l + 126 [128] f., 31,3 × 21,5 cm. Text în
slavonă. A aparţinut mănăstirii Partoş (cf. însemnare, coperta 2) (ms. 2).
Ref. şi reprod.: Momirović 1959, p. 195–196, fig. 4; Bogdanović, Inventar kirilskih
rukopisa, p. 52, nr. 565.
809 – Minei pe luna iulie, sec. XVI. 152 f., 30,1 × 21,4 cm. Text în slavonă. A aparţinut
mănăstirii Partoş (cf. însemnare la f. 1) (ms. 3).
Ref. şi reprod.: Zagorka Janc, Rukopisne knjige u Vladičanskom dvoru u Vršcu („Rad
Vojvodjanskih Muzeja”, nr. 5, Novi Sad, 1956, p. 140); Momirović 1959, p. 195–
197, fig. 5; Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 57, nr. 671.
810 – Minei pe luna noiembrie, sec. XVI. 2 + 173 f., 27,5 × 19 cm. Text în slavonă.
A aparţinut mănăstirii Partoş (cf. însemnare ultima filă şi coperta 2) (ms. 5).
Ref. şi reprod.: Zagorka Janc, op. cit., p. 143; Momirović 1959, p. 197–199, fig. 7;
Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 63, nr. 796.
811 – Trebnic, sec. XVI. 209 f, 29,5 × 20,5 cm. Text în slavonă. La f. 206, însemnare
de proprietate a mitropolitului Iosif al Timişoarei, 1655, şi însemnare menţionând ultimii
ani de viaţă petrecuţi de mitropolit la mănăstirea Partoş (ms. 9).
Ref. şi reprod.: Zagorka Janc, loc. cit.; Momirović 1959, p. 203–205, fig. 13; Bogdanović,
Inventar kirilskih rukopisa, p. 110, nr. 1593; Constantinescu, Repertoriu, p. 62,
nr. 298 (cota: ms. 2?)
812 – Tipicon ierosolimitan, Moldova, 1623. 198 f., 30,3 × 19,8 cm. Text în slavonă.
La f. 4v, însemnare: „mănăstirea Partoş, 1738” (ms. 10).
118 d SERBIA
Ref.: Zagorka Janc, op. cit., p. 145; Momirović 1959, p. 206–207; Bogdanović, Inventar
kirilskih rukopisa, p. 108, nr. 1555; Mircea, Manuscrise, p. 377; Constantinescu,
Reprod.: Momirović 1959, p. 207, fig. 17.
CR
813 – Tetraevanghel, Ţara Românească, 1512, tipărit de Macarie. Însemnări: de

cumpărare a cărţii de la popa Toader din Bicaz; popa Vasile Moldoveanul, 16[?]5,
10 decembrie, şi însemnări de circulaţie din Ţara Românească şi Banat.
Ref. şi reprod.: Dejan Medaković, Grafika srpskih štampanih knjiga XV–XVII veka,
Belgrad, 1958, p. 173–174; Momirović 1959, p. 216–218, fig. 31–32.
814 – Tetraevanghel, Belgrad, 1552. Frontispicii cu stema Ţării Româneşti, după

modelul Tetraevanghelului tipărit de Macarie în Ţara Românească, 1512.
Ref. şi reprod.: D. Medaković, op. cit., p. 227–229; Momirović 1959, p. 220–221, fig. 36.
815 – Liturghier, Kiev, 1629, tipărit prin grija lui Petru Movilă.
Ref. şi reprod.: Momirović 1959, p. 232 şi 234, fig. 56.
816 – Noul Testament, Bălgrad (Alba Iulia), 1648. Fragment.

817 – Ştefan Aleksić, Sf. Gheorghe omorând balaurul, 1909, icoană.

MUZ
818 – Brâu, 1747, broderie cu inscripţie. A aparţinut lui Gheorghie Popovici,

mitropolitul Timişoarei.
819 – Rucaviţă, 1760, broderie cu inscripţie de donaţie pentru mănăstirea Bezdin.

Ref. şi reprod.: ibidem, p. 130, pl. IX, fig. 4.
820 – Omofor, 1771, broderie cu inscripţie. A aparţinut lui Ioan, episcop de Caransebeş.
821 – Cârjă arhierească din fildeş, 1772. A aparţinut lui Vikentie Iovanovici,
episcop de Timişoara şi Lipova (cf. inscripţie).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 131–132, pl. XII, fig. 1–2.
822 – Bustul patriarhului Miron Cristea, instalat la 14 iunie 2013, cu prilejul

prăznuirii centenarului Catedralei episcopale românești, târnosită de acesta în 1913, pe când
era episcop de Caransebeș.
SERBIA d 119
Ref. și reprod.: http://basilica.ro/stiri/centenarul-catedralei-episcopale-romanesti-din-varset_

7783.html.
823 – Plăci comemorative închinate protopopului Traian Oprea, ctitor al catedralei, și

compozitorului Ion Vidu, dirijorul corului din Țara Banatului. Au fost dezvelite cu prilejul
prăznuirii Centenarului catedralei, în 2013.
Ref: idem.
NARODNI MUZEJ
(Muzeul Naţional)
MS
824 – Nicolae Stoica de Haţeg, Cronica Mehadiei, 1829. 106 f., 29,5 × 23 cm. Text
în română (ms. 1–364).
Ref.: Damaschin Mioc, Introducere la Nicolae Stoica de Haţeg, Mehadier Chronik, Buc.,
1980, p. 39; idem, O descriere a Băilor Herculane făcută de Nicolae Stoica de Haţeg
(MB, nr. 7–9, 1981, p. 561–567); idem, Prefaţă la Nicolae Stoica de Haţeg, Scrieri,
Timişoara, 1984, p. 3.
825 – Nicolae Popescu, Portret de bărbat, s. a., desen, schiţele I–VII (inv. I, 209–215).
Ref.: M. Ilić, Rumunski etnološki materijal u zbirkama Vojvodjanskih muzeja („Rad
Vojvodjanskih Muzeja”, Novi Sad, 5, 1955, p. 255–257).
826 – Nicolae Popescu, Studiu de cap, 1861, desen (inv. 1–31).

Ref.: ibidem.
827 – Axentie Mărişescu, Sf. Dimitrie, 1870, icoană, ulei pe pânză (inv. 1–101).
Ref.: ibidem.
828 – Axentie Mărişescu, Arso Nedeljković, portret, 1875, ulei pe pânză (inv. 1–91).
Ref.: ibidem.
829 – Axentie Mărişescu, Maca Nedeljković, portret, 1875, ulei pe pânză (inv. 1–92).
Ref.: ibidem.
MUZ
830 – Depozit arheologic din sec. XVI–XIV î. Hr. (epoca bronzului mijlociu),
descoperit la Satu Mare, com. Secusigiu (jud. Arad), format din piese de bronz (un topor cu
disc, 2 cuţite şi o brăţară de aur, verigi de buclă şi chihlimbar). Achiziţie din 1907.
Ref.: Petrescu-Dîmboviţa, Depozitele de bronzuri, p. 43–44 şi 174, pl. 9, 4–14.
120 d SERBIA
831 – Celt de bronz, de tip transilvănean, sec. XII î.Hr. (Hallstatt Al), descoperit la
Iablaniţa II (jud. Caraş-Severin) (inv. 804).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 98 şi 252, pl. 161, 17.
832 – Depozit arheologic, din sec. XII î. Hr. (Hallstatt A1), descoperit în 1883 la
Caransebeş, format din 172 piese de bronz (celturi decorate, daltă, seceri, cuţit, lame,
vârfuri de lance, brăţări etc.). Achiziţie din 1894 (inv. 1175–1319).
Ref.: R. Petrovszky, Contribuţii la repertoriul arheologic al localităţilor judeţului Caraş-
Severin din paleolitic până în sec. V e.n. („Banatica”, 3, 1975, p. 367; 4, 1977,
p. 437, 444–445); Petrescu-Dîmboviţa, Depozitele de bronzuri, p. 87.
Reprod.: ibidem, p. 232, pl. 124, 3–12; p. 233, pl. 125–126.
833 – Depozit arheologic, din sec. XII î. Hr. (Hallstatt A1), format din piese de bronz
(brăţări decorate), descoperit în 1901 la Bocşa Română (jud. Caraş-Severin) (inv. 717–718).
Reprod.: ibidem, p. 230, pl. 120.
834 – Depozit arheologic, din sec. XII î. Hr. (Hallstatt Al), descoperit în 1883 între
localităţile Berzasca şi Gornea (jud. Caraş-Severin), format din 14 piese de bronz (celturi,
seceră, lame de ferestrău, pumnal, brăţări etc.), întregi sau fragmentare. Achiziţie din 1902
(inv. 1160–1173).
Reprod.: ibidem, p. 228, pl. 116, 32–38; p. 229, pl. 117–118.
835 – Depozit arheologic, sec. XII î. Hr. (Hallstatt A1), descoperit în iarna 1924–
1925 la Moldova Veche (jud. Caraş-Severin), format din 59 piese de bronz (celturi, seceri,
daltă, cuţite, lame de ferăstrău, lame de săbii şi pumnal, brăţări, pandantiv etc.), întregi sau
fragmentare (inv. 978–997, 999–1020, 1023–1046).
Reprod.: ibidem, p. 253, pl. 164; p. 254, pl. 165–166.
836 – Depozite arheologice (2), din epoca bronzului, descoperite la Moldova (jud.
Caraş-Severin), în 1900 (topor plat şi urnă funerară), şi la Moldoviţa (jud. Caraş-Severin)
(figurine antropomorfe, brăţară şi o volută de braţ).
Ref.: R. Petrovszky, loc. cit.
837 – Cană dacică de lut ars, epoca fierului IV (Latène), începutul sec. I d.Hr.,
descoperită la Pavliš, lângă Vârşeţ (inv. 11027).
Ref.: R. Rašajski, Dačka srebrna ostava iz Kovina („Rad Vojvodjanskih Muzeja”, 10, 1961,
p. 7 şi urm.); Illiri şi daci, p. 190, nr. 255.
838 – Tezaur dacic, prima jumătate a sec. I d.Hr. (epoca fierului IV, Latène), format
din zece piese: fibulă, două inele, mărgea de colier, trei pandantive şi un obiect cu
destinaţie necunoscută din argint şi două brăţări de bronz. Descoperite la Kovin, Voivodina
(inv. 82137, 82140, 82142, 82146, 82148, 82149, 82154, 82158–82160).
Ref.: R. Rašajski, loc. cit.; Illiri şi daci, p. 191–193, nr. 265–274.
SERBIA d 121
839 – Cărămidă romană, sec. II, fragmentară, cu ştampila cohortei I Cretum

Sagittariorum, participantă la războiul din Dacia şi rămasă în armata noii provincii Dacia
Inferior. Descoperită la Stara Palanka.
Ref. şi reprod.: IDR, l, III/1, p. 36.
840 – Cărămizi romane (18), sec. II–III, cu ştampilele legiunilor VII Claudia (10),
XIII Gemina (1), III Viminacia (5), IV Flavia (2), staţionate în Dacia.
Ref. şi reprod.: IDR, l, III/l, p. 32, 38–39, 126–128, 252–254.
841 – Amforă romană de aur, sec. IV (?), fragment, L = 14 cm, 14,32 gr., descoperită
în 1897 la Vatin. Inscripţie în greacă şi latină de la împăratul Constantius către comandantul
Matgogos, dăruită probabil după victoria asupra sarmaţilor din 338–339.
Ref. şi reprod.: IDR, l, III/l, p. 127–130.
842 – Piese de costum popular românesc din Kuštilj, Lokavo, Mali Jam şi Nikolinc,
Voivodina.
Ref.: M. Ilić, Rumunski etnološki materijal u zbirkama Vojvodjanskih muzeja („Rad
Vojvodjanskih Muzeja Novi Sad”, 5, 1955, p. 255–257).

AM
843 – Biserica Înălţarea Domnului, clădită în anii 1910–1912, finanţată de statul

Ref.: Arhiva MAE, adresa 150025/1945; Măran, Românii din Voivodina, p. 222 – 223.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, [IV], p. 94, fig. 93; „Anuar bisericesc
1990”, p. 31.
844 – Pictură murală, 1913, executată de Virgil Simionescu, cu motive inspirate din
arta populară românească.
Ref.: I.D. Trajanescu, Virginia Andreescu, Excursiune în Banat („Artele frumoase”, 2,
1923, p. 30); Suciu, Românii din Banat, p. 533; Umetnosti u Banatu, 6–7, p. 146.
Reprod.: Suciu, Românii din Banat, loc. cit.; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti,
[IV], p. 95–97, fig. 93–96.
845 – Nicolae Tincu Velia, portret în ulei, pictor anonim.

Ref.: Suciu, Românii din Banat, loc. cit., p. 535.
SABORNA CRKVA SV. NIKOLA

(Catedrala Sf. Nicolae)
AM
846 – Biserică ortodoxă, sfârşitul sec. XVIII, construită cu sprijinul locuitorilor români.
122 d SERBIA
MS
847 – Trebnic, Ţara Românească, mijlocul sec. XVII. 344 + l f., 19 × 14 cm. Text în
slavonă (ms. 2).
Ref.: Momirović 1959, p. 205–206; Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, p. 113, nr. 1656;
Mircea, Manuscrise, p. 378.
CR
848 – Evangheliar, Lemberg, 1644. Însemnare în română: „Această evanghelie o au

făcut [?] doamna Maria, doamna prealuminatului domn Io Grigorie [Ghica] voevoda, A. D.
1673”.
Ref.: Marko Protić, Srpske pravoslavne crkve u Vršcu („Bogoslovski glasnik”, 6, 1907, p. 353);
Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 178.
SRPSKO GROBLJE
(Cimitirul sârbesc)
AM
849 – Capela cimitirului, începutul sec. XIX, ctitorită de negustorul aromân Alexici.
Ref.: Suciu, Românii din Banat, p. 532–533.
850 – Mormintele fruntaşilor români Nicolae Tincu Velia, avocaţii Marcu Liuba şi
I. Becineagă (sub capelă).
Ref.: ibidem.
VIKARIJAT RUMUNSKE PRAVOSLAVNE CRKVE

(Vicariatul Bisericii Ortodoxe Române)
DOC
851 – Documente (1075), din 1865–1867, privind activitatea lui Nicolae Tincu Velia
în perioada despărţirii ierarhice dintre comunităţile ortodoxe română şi sârbă: corespondenţa lui
cu mitropolitul Andrei Şaguna, cu Ioan Popazu, episcop de Caransebeş, Aurel Maniu, protopopii
de Oraviţa şi Lugoj, contribuţia sa la organizarea protopopiatului român de Vârşeţ, acte
referitoare la viaţa sa particulară etc. (Arhiva Vicariatului).
Ref. şi publ.: Suciu, Românii din Banat, p. 531; idem, Nicolae Tincu Velia (1816–1867).
Viaţa şi opera lui, Buc., 1945 (222 doc.).
CR
852 – Fond de cărţi vechi româneşti (Biblioteca Vicariatului).

SERBIA d 123
ZAGAJICA
(Voivodina)

MS
853 – Tetraevanghel, Banat, sec. XVI. 297 f., 31,5 × 21,5 cm. Text în slavonă.
Frontispicii şi iniţiale ornate cu motive geometrice şi vegetale în culori (fără cotă).
Ref. și reprod.: Momirović 1957, p. 109–111, fig. 17–21; Bogdanović, Inventar kirilskih
rukopisa, p. 133, nr. 2058.
CR
854 – Trebnic, Ţara Românească, [1534–1536]. 283 f., 19 × 13 cm. Exemplar incomplet,
lipsește și coperta 1.
ZEMUN
(Serbia)
AM
855 – Cula Huniazilor, sec. XV, turn de apărare în care a murit, la 11 august 1456,
Iancu de Hunedoara, comandantul coaliţiei antiotomane. Astăzi în ruine.
CRKVA BOGORODICA
(Biserica Maica Domnului)
AM
856 – Biserică ortodoxă, ctitorită de comunitatea aromânească.

Ref.: Pericle Papahagi, Coloniile aromâne (macedoromâne) din fosta Ungarie („Transilvania”,
54, 1923, nr. 4–5, p. 192–193).
CRKVA SV. DIMITRIJE

(Biserica Sf. Dumitru)
AM
857 – Biserică ortodoxă, ctitorită de familii aromâne.

Ref.: ibidem.
124 d SERBIA
PRAVOSLAVNO GROBLJE
(Cimitirul ortodox)
858 – Morminte ale locuitorilor aromâni ai oraşului.

Ref.: ibidem.
ŽITIŠTE
(Voivodina)

MS
859 – Tetraevanghel, Ţara Românească, începutul sec. XVI. 246 f., 23,5 × 21,5 cm.
Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu motive geometrice şi vegetale în culori. Cu
o însemnare de donaţie, în română, de la Crăciun Iorgovici, 23 martie 1804.
Ref.: Momirović 1957, p. 98–101, fig. 1–6; Radojčić, Rapports, p. 28, 30; Bogdanović,
Inventar kirilskih rukopisa, p. 133, nr. 2069; Constantinescu, Repertoriu, p. 64, nr. 308.
860 – Iconostas, 1872, pictat de Iosif Traidl din Timişoara.

ZRENJANIN
(Becicherecul Mare – Voivodina)
AM
861 – Casă în care a locuit pictorul Constantin Daniel în perioada 1837–1873

(str. Car Dušan).
Ref. şi reprod.: Vukica Popović, Konstantin Danil u svetlu novih dokumenta („Zbornik
Narodnog Muzeja”, XI–2. Istorija Umetnosti, Belgrad, 1982, p. 105–107, fig. 12).
862 – Mormânt al pictorului Constantin Daniel (1798–1873), situat în faţa bisericii

romano-catolice din localitate.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, [IV], p. 93.
COLECŢIA STAKIĆ
863 – Constantin Daniel, Portretul lui Karačoni, pictură în ulei, s. a.

SERBIA d 125
864 – Constantin Daniel, Sf. Nicolae, icoană în ulei, s. a. (inv. 82).

Ref.: ibidem, p. 137–138, nr. 348.
CRKVA VAVEDENJE
PRESVETE BOGORODICE
(Biserica Intrarea în Biserică a Maicii Domnului)
DOC
865 – Knjiga umrlih (Registrul de decese), sec. XIX. La anul 1844, nr. 1138, consemnare
a decesului „Mariei, soţia lui Pavel Daniel, fost locuitor în Lugoj”, mama pictorului
Constantin Daniel; la 13 mai 1873, nr. 94, consemnarea morţii pictorului „Constantin Daniel, în
vârstă de 80 de ani, de religie ortodoxă, pictor, [născut la] Lugoj, [mort la] Becicherecul Mare”.
Ref. şi reprod.: Vukica Popović, op. cit., p. 102, fig. 2–3.
ISTORIJSKI ARHIV
(Arhiva Istorică)
DOC
866 – Documente, din 1785–1855, privind graniţa militară a Banatului (fond Banatska
vojna granica).
Ref.: Ciachir, , p. 171–172.
867 – Documente, din 1836–1873, privind situaţia socială şi materială a pictorului

Constantin Daniel: cereri, acte de vânzare şi cumpărare, contracte etc.
Ref.: Vukica Popović, op. cit., p. 105–110.
NARODNI MUZEJ
(Muzeul Naţional)
868 – Constantin Daniel, Portrete (9), 1830–1834, ulei (inv. 64, 126–127, 129–132,
582, 583).
Ref. şi reprod.: Popović, Kataloški spisak, p. 92–97, 113, nr. 17, 20, 23–25, 28–29, 86–87,
pl. 23–29.
RIMOKATOLIČKA CRKVA
(Biserica romano-catolică)
DOC
869 – Knjiga venčanih (Registrul de căsătorii), sec. XIX. La 27 februarie 1827, p. 119,
consemnarea căsătoriei pictorului Constantin Daniel cu Sofia Deli.
Ref. şi reprod.: Vukica Popović, op. cit., p. 103, fig. 5.
126 d SERBIA
870 – Knjiga umrlih (Registrul de decese), sec. XIX. La anul 1828, nr. 28, consemnarea
morţii lui Emil Daniel, fiul pictorului Constantin Daniel, în vârstă de opt săptămâni.
Ref. şi reprod.: ibidem, fig. 7.
RIMOKATOLIČKA KAPELA
(Capela romano-catolică)
DOC
871 – Grobljanska knjiga (Registrul de înmormântări), sec. XIX. La 25 mai 1873, nr.
40, consemnarea înmormântării pictorului Constantin Daniel.
Ref. şi reprod.: ibidem, fig. 4.
SRPSKA PRAVOSLAVNA CRKVENA OPŠTINA

(Comunitatea parohială ortodoxă sârbă)
872 – Constantin Daniel, Portret al lui Dositei Obradovici, ulei pe pânză.

Ref.: Flora, Relaţiile sârbo-române, p. 148–163.
SIRIA
ALEP
(palab)
ARCHEVÊCHÉ GREC-CATHOLIQUE D’ALEP
(Arhiepiscopia greco-catolică a Alepului)
CR
1 – [Paul din Alep], [Safrat ġab at al-Ba riyark Makāriyūs Ibn al-Za‘īm (Călătoria
Preafericitului Patriarh Macarie Ibn al-Za‘īm)], copie din sec. XVIII, fără nume de copist.
Scrierea cuprinde relatarea călătoriei Patriarhului Macarie III al Antiohiei în Țările Române,
Ucraina și Moldova (1652–1659). Volumul este descompus, în stare proastă de conservare,
incomplet, lipsesc începutul și sfârșitul. Text scris cu negru și roșu pe hârtie. Conține note
marginale bogate (nr. 437 [513]).
Ref.: Graf, GCAL, p. 94–110; Nasrallah, Histoire IV/2, p. 301; Francisco del Río Sánchez,
Manuel Forcano Aparício, Margarida Castells Criballés, Píus Hormizd Elias Alibek,
Catalogue des manuscrits conservés dans la bibliothèque de l’archevêché grec-
catholique d’Alep (Syrie), Wiesbaden, 2003, p. 189.
COLECŢIA NEOPHITOS EDELBY
CR
2 – Kitāb al-’Ūrūlūğiyūn [Ceaslov], Bucureşti, 1702, tipărit de Antim Ivireanul cu

ajutorul patriarhului Antiohiei Athanasios IV Dabbās. Text în greacă şi arabă.
Ref.: Cândea, Sources roumaines et grecques, p. 75.
COLECŢIA ĞIRĞĪS ‘AKKĀD
MS
3 – Dimitrie Cantemir, 6alāh al- akīm wa-fasād al-‘ālam al-damīm, traducere în

limba arabă a cărţii Divanul (Iaşi, 1698), 1705, de Athanasios Dabbās.
Ref.: Paul Sbath, Al-Fihris. Catalogue des manuscrits arabes, 2e partie, Cairo, 1939, p. 37;
Graf, GCAL, III, p. 132; Nasrallah, Histoire IV/1, p. 140; Cândea, La diffusion,
p. 357–358; Cândea, Studiu introductiv, p. 82–84; Feodorov, Arabic Divan, p. 67.
COLECŢIA PR. CONSTANTIN HUkARĪ
MS

limba arabă a cărţii Divanul (Iaşi, 1698), 1705, de Athanasios Dabbās.
128 d SIRIA
Ref.: Sbath, Al-Fihris, p. 37; Graf, GCAL, III, p. 132; Nasrallah, Histoire IV/1, p. 140;
Cândea, La diffusion, p. 357–358; Cândea, Studiu introductiv, p. 82–84; Feodorov,
Arabic Divan, p. 67.
COLECŢIA RĀFĀ’IL RABBĀ
MS

arabă a cărţii Divanul (Iaşi, 1698), 1705, de Athanasios Dabbās.
COLECŢIA FAM. ‘ABDALLĀH 6Ā’EĠ
MS

COLECŢIA FAM. SĀLEM SĀLEM
MS

MAKTABAT MURĀNIYAT ALAB

LI-L-RŪM AL-’URTŪDUKS
(Biblioteca Mitropoliei Greco-Ortodoxe din Alep)
MS
8 – Eustratios Argentis, Al-‘Ašā’ al-Rabbānī [Cina Domnului], traducere în arabă,

întocmită de Pr. Mas‘ad Našū la Cairo, în 1740, a primei părți din Cartea III a scrierii lui
Argentis Syntagma kata azymōn (cota 100).
Ref.: Ġassān Ward, Al-Mah ū āt al-‘arabiyya fī maktabat mu rāniyat alab li-l-rūm
al-’urtūduks [Catalogul manuscriselor arabe din Biblioteca Mitropoliei Greco-
Ortodoxe din Alep], Beirut, 1989, p. 37.
SIRIA d 129
AL-MAKTABAT AL-MĀRŪNIYYA BI- ALAB

(Biblioteca Maronită din Alep)
MS
9 – Macarie III Ibn al-Za‘īm, patriarhul Antiohiei, Al-Kunūz al-qadīmat [Comorile

cele vechi], [1668]. Scrierea cuprinde traduceri în arabă din lucrări grecești adunate de
Patriarhul Macarie III în cursul călătoriei sale în Moldova, Țara Românească și Rusia, în
1652–1658 (cota 1200).
Ref.: Nasrallah, Histoire IV/1, p. 118.
10 – Dimitrie Cantemir, 6alāh al- akīm wa-fasād al-‘ālam al-damīm, traducere în arabă a
cărţii Divanul (Iaşi, 1698), 1705, de Athanasios Dabbās. Copie, din 1730, de Pr. ‘Abd al-Masī
al-Mārūnī, fostă în colecția ‘Īsā Iskandar Ma‘lūf din Zahle, Liban, cf. J. Nasrallah. Conține
o însemnare potrivit căreia Germanos Far āt, episcop maronit al Alepului, a revizuit
întregul text (ms. 357, renumerotat 1398).
Ref.: Ibrāhīm Harfūš, Maktaba ā’ifati-nā al-Mārūniyya fī madīnati-nā alab al-mu āmmiyya
[La Bibliothèque de notre rite maronite de la ville d’Alep la Bien-Gardée], „Al-Mašriq”,
17, 1914, VI, oct. – dec., p. 763–764; Mağallat al-Kulliyyat, Damasc, 6, 1925; Is āq
Armaleh, Catalogue des Manuscrits de Šarfeh, Ğūniye, 1937, p. 383; Joseph Nasrallah,
Catalogue des manuscrits du Liban, I, Beirut, 1958, p. 24; Cândea, La diffusion,
p. 357–358; Cândea, Studiu introductiv, p. 82–84; Feodorov, Arabic Divan, p. 65.
DAMASC
(Dimašq)
AL-BARIYARKIYYAT AL-’ANĀKIYYAT
LI-L-RŪM AL-’URTŪDUKS BI-DIMAŠQ
(Patriarhia Antiohiană a Greco-Ortodocșilor de la Damasc)
AM
11 – Aşezământ sprijinit prin danii de domnitorii Țării Românești și ai Moldovei:

Matei Basarab (1648–1654), Vasile Lupu (1648–1653), Constantin Brâncoveanu (din 1702,
ajutor de 500 de taleri anual), Ioan Mavrocordat (din 3 mai 1745, ajutor de 300 de groși
anual), Constantin Mavrocordat (1746–1748), Grigore II Ghica (1748), Constantin Racoviţă
(1751) ş.a., precum şi din veniturile mănăstirilor închinate Sf. Spiridon Vechi, din Bucureşti
(din 8 decembrie 1746), şi Popăuţi, din Botoşani (1751). A primit ajutoare și de la boieri,
printre care Frangolea vameșul, care i-a dăruit la 20 iunie 1754 moșiile Boțoaia și Glodeni
din ținutul Vaslui.
Ref.: Mihail Kogălniceanu, Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei, ed.
II, vol. III, 1874, p. 186–187; Popescu-Spinei, Procesul mănăstirilor închinate, Buc.,
1936, p. 134–135, 158; „Analele Bucovinei”, 1936, nr. 1, p. 93–96; Beza, Urme,
p. 162–164; Marcu Beza, Biblioteci mănăstireşti în Siria, Atena şi insula Hios,
ARMSL, s. III, 8, 1936–1938, p. 7, 11–15; T.G. Bulat, Daniile lui Constantin-vodă
Brâncoveanu pentru Orientul ortodox (BOR, 1964, nr. 9–10, p. 940).
130 d SIRIA
Reprod.: Arh. Naț. Rom., mf. Mănăstirea Sf. Spiridon Vechi, I/3 și I/11 (doc. din 1 februarie
1760, 26 octombrie 1786, 11 decembrie 1787, 30 iulie 1792, 1 ianuarie 1794,
11 februarie 1795, 2 mai 1796 etc.).
DOC
12 – Documente, a doua jumătate a sec. XVI – sec. XVIII, referitoare la activitatea

patriarhilor Antiohiei Athanasios IV Dabbās (1685–1694, 1720–1724) şi Silvestru (1724–
1766), precum şi la relaţiile lor cu Ţările Române (Doc. Arabe, mapa 71).
Ref.: Vasile Radu, Mănăstirea Sf. Spiridon şi patriarhul Silvestru al Antiohiei, RIR, 3,
1933, p. 28, nota 5.
13 – Scrisori, din 1748–1754, cuprinzând corespondenţa patriarhului Silvestru al

Antiohiei, între care scrisori (2) de la Grigore II Ghica, domnul Ţării Româneşti, către Chiril
V, patriarhul Constantinopolului (octombrie 1748); o scrisoare a Patriarhului Silvestru către
Ştefan Racoviţă, domnul Moldovei (mai 1752); o listă de daruri primite în Ţara Românească
(iulie 1752); felicitări de la patriarhul Silvestru către Smaranda Ghica (noiembrie 1752).
Ref. şi publ.: Ghenadios M. Arabazoglu, „Fōetieios Vivliothīkī”, 2, Constantinopol, 1935,
p. 168–169 (doc. oct. 1748); Beza, Urme, p. 163–165; Marcu Beza, Biblioteci
mănăstireşti în Siria, Atena şi insula Hios (ARMSL, s. III, 8, 1936–1938, p. 7, 11–15);
Virgil Cândea, Sources roumaines et grecques, p. 74; Nasrallah, Histoire IV/2, p. 86.
Reprod.: Beza, Urme, p. 165 (document din octombrie 1748).
14 – Pinax alfavītikos patriarchikōn grammatōn. Tomos protos, tomos evdomos, sec.

al XIX-lea, cuprinzând numele destinatarilor corespondenţei patriarhale, în ordine alfabetică, cu
trimiteri la tom şi la numărul de ordine. Menţionează şi scrisori către mitropoliţi din
Principatele Române, între care una către Iosif al Ungrovlahiei. 34 f. (t. IV, nr. 708).
MS
15 – Athanasios Dabbās, Istoria tōn patriarchōn Antiocheias, București, 1702,

dedicată lui Constantin Brâncoveanu, domnul Țării Românești.
Ref.: Beza, Urme, p. 162.
Reprod.: ibidem, p. 162–163.
16 – Eustratios Argentis, Al-‘Ašā’ al-Rabbānī [Cina Domnului], traducere în arabă

întocmită de Pr. Mas‘ad Našū la Cairo, în 1740, a primei părți din Cartea III a scrierii lui
Argentis Syntagma kata azymōn.
Ref.: Nasrallah, Histoire IV/2, p. 220–221; Ğabāra, Mah ū āt, p. 43, nr. 248.
17 – Eustratios Argentis, Risāla muhta ira fī l-radd ‘alā ‘adam ġala bābāwāt Rūmiya al-
rayy’ al-kādib [Scurtă epistolă privitoare la negarea infailibilității Papilor Romei, ca fiind o
părere înşelătoare], text în arabă, traducere întocmită de Pr. Mas‘ad Našū, în 1740 (în Egipt), a
scrierii lui Eustratios Argentis, Peri tis psevdous apsevdias tou papa Rōmīs (cota veche
1681, partea 2).
Ref.: Nasrallah, Histoire IV/2, p. 220–221.
SIRIA d 131
18 – Macarie III Ibn al-Za‘īm, Siyar wa-qi a wa-’ahbār ba‘ al-rusul al-šuhadā’
[Vieți, pilde și mărturii despre câțiva apostoli martiri], 1667, cu 29 de hagiografii ale unor sfinți,
cuprinzând traduceri din greacă în arabă din scrieri adunate de Patriarhul Macarie în călătoria sa
în Țările Române și Rusia (1652–1658). Copie din 1747 întocmită de călugărul Mihail, unul
dintre însoțitorii patriarhului Silvestru al Antiohiei în călătoria sa în Moldova (1744–1747).
595 p.
Ref.: Ğabāra, Mah ū āt, p. 39–40, nr. 226.
19 – Arhidiacon Paul din Alep, Safrat ġab at al-Ba riyark Makāriyūs Ibn al-Za‘īm
[Călătoria Preafericitului Patriarh Macarie Ibn al-Za‘īm], copie incompletă, încheiată la
19 mai 1765 (cf. colofon). Cuprinde relatarea călătoriei Patriarhului Macarie III al Antiohiei în
Țara Românească și Moldova. 192 f., lipsește prima foaie.
Ref.: Ğabāra, Mah ū āt, p. 61, nr. 382.
20 – Macarie III Ibn al-Za‘īm, patriarhul Antiohiei, Al-Kunūz al-qadīmat [Comorile

cele vechi], 1668, copie scrisă în 1770 la Lattakiyya. Scrierea cuprinde traduceri în arabă
din lucrări grecești adunate de Patriarhul Macarie III în cursul călătoriei sale în Moldova,
Țara Românească și Rusia, în 1652–1658. Coligat (cota 1582).
Ref.: Nasrallah, Histoire IV/1, p. 118; Ğabāra, Mah ū āt, p. 34, nr. 197.
21 – Macarie III Ibn al-Za‘īm, patriarhul Antiohiei, Mawā‘il. Al-Kunūz al-ğadīdat

[Predici. Comorile cele noi], 1668. Copie din 1789. Cuprinde o notă privitoare la călătoria
Patriarhului Macarie III în „țări străine” (Moldova, Țara Românească și Rusia, 1652–1658),
de unde a adunat cărți grecești pe care le-a tradus în arabă, compunând apoi mai multe
scrieri foarte cunoscute în literatura arabă creștină. 259 f. (cota 1605).
Ref.: Nasrallah, loc. cit.; Ğabāra, Mah ū āt, p. 26, nr. 161.
22 – ‘Īsā, mitropolit de amā, [Relatare în versuri a călătoriei lui Yuwākim ibn

Daw’ū, patriarh al Antiohiei, în Moldova şi Rutenia], 1584, copie din sec. al XVIII-lea.
Text în arabă (ms. ar. 1579).
Ref.: Nasrallah, Histoire IV/1, p. 232; Constantin Panchenko, Bližnevostočnoe pravoslavie
pod osmanskim vladyčestvom. Pervye tri stoletija. 1516–1831, Moscova, 2012,
p. 510–511.
Publ.: Nasrallah, Chronologie des patriarches melchites de 1500 à 1634, „Proche-Orient
Chrétien”, VII, [Paris], 1959, p. 86–87 (traducerea franceză a 52 de versuri).
[Călătoria Preafericitului Patriarh Macarie Ibn al-Za‘īm], sec. al XVIII-lea, copie (deteriorată).
Cuprinde și informații despre călătoria Patriarhului Macarie III al Antiohiei în Țara
Românească și Moldova (cota 427).
24 – Ioan Cariofil, Kitāb yataamm ba‘ su’ālāt muškila nāfi‘a wa-’ağwibata-hā

[...], copie din sec. XVIII a unei traduceri arabe a scrierii Egcheiridion peri tinōn aporiōn
132 d SIRIA
kai lyseōn [...], Snagov, 1697, scrisă la îndemnul stolnicului Constantin Cantacuzino. Două
copii (ms. 1609, p. 134–182, și ms. 1616).
Ref.: Nasrallah, Histoire IV/2, p. 230–231.
[Călătoria Preafericitului Patriarh Macarie Ibn al-Za‘īm], copie, sfârşitul sec. al XIX-lea.
Cuprinde relatarea călătoriei Patriarhului Macarie III al Antiohiei în Țara Românească și
Moldova. 685 f.
Ref.: Ğabāra, Mah ū āt, p. 61, nr. 379.
CR
26 – Nectarie, patriarhul Ierusalimului (1661–1669), Pros tas proskomistheisas

theseis para tōn en Ierosolymois fratorōn dia Petrou tou autōn maïstoros peri tīs archīs tou
Papa antirrīsis, Iaşi, 1682.
Ref.: Cândea, Cultura.
27 – Ai Theiai Leitourgiai […]. Kitāb al-qudūsāt al-talāta [...] [Liturghier], Snagov,

1701, tipărit de Antim Ivireanul cu ajutorul Patriarhului Antiohiei Athanasios IV Dabbās.
Text în greacă și arabă.
Ref.: idem.
28 – Kitāb al-’Ūrūlūğiyūn [Ceaslov], Bucureşti, 1702, tipărit de Antim Ivireanul cu

ajutorul Patriarhului Athanasios IV Dabbās. Text în greacă şi arabă.
29 – Dositei Notaras, Tomos charas [...] [Tomul bucuriei], Râmnic, 1705, tipărit de
Antim Ivireanul. Text în greacă. 2 ex.
Ref.: idem.
30 – Kitāb al-’Inğīl al-šarīf [Cartea Sfintei Evanghelii], Alep, 1706, imprimată în

tiparniţa arabă a Patriarhului Athanasios IV Dabbās, cu piese transferate de la Bucureşti.
Text în greacă și arabă. Cuprinde o epistolă dedicatorie către Constantin Brâncoveanu şi
armele Ţării Româneşti.
Ref.: Graf, GCAL, I, p. 159–160; Virgil Cândea, 1987.
31– Kitāb al–’Ingīl al-šarīf [Cartea Sfintei Evanghelii], ed. 2, Alep, 1708.
Ref.: idem.
32 – Euthimios Zigavīnos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710, tipărită de Antim

Ivireanul (cota A 1246).
Ref.: Cândea, Cultura.
33 – Dositei Notaras, Istoria peri tōn en Ierosolymois patriarcheusantōn, București,

1714, 2 vol., tipărită de Stoica Iancovici. 2 ex.
SIRIA d 133
34 – Sf. Ioan Damaschin, Ekdosis tīs orthodoxou pisteōs, Iaşi, 1715 (cota 978).
Ref.: idem.
35 – Alexandru Mavrocordat, Istoria iera ītoi ta Ioudaïka, București, 1716, tipărită

de Antim Ivireanul (cota 791).
Ref.: idem.
36 – Al-Qūndāq [Liturghierul], Iaşi, 1745. Text în greacă şi arabă, republicare a

ediției Snagov, 1701.
Ref.: idem.
37 – Nectarie, patriarhul Ierusalimului (d. 1733), Kitāb qaā ’al- aqq [Cartea despre
Arbitrul adevărului], Iaşi, 1746. Text în arabă, traducere a scrierii lui Nectarie Pros tas
proskomistheisas theseis para tōn en Ierosolymois fratorōn dia Petrou tou autōn maïstoros
peri tīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682. Cuprinde și traducerea arabă întocmită în
1740 de Mas‘ad Našū după scrierea lui Eustratios Argentis Peri tis psevdous apsevdias tou
papa Rōmīs.
Ref.: Virgil Cândea, 1987; Nasrallah, Histoire IV/2, p. 220–221.
38 – [Hotărârile sinoadelor din Constantinopol despre catolicism], Iaşi, 1747. Cuprinde:

Actele a două sinoade de la Constantinopol, din 1723 și 1727; cinci tratate polemice privitoare
la dogmele și rânduielile bisericești ale catolicilor; o profesiune de credință ortodoxă. Text
în arabă.
Ref.: idem.
Publ.: A. Rustum, Kanīsat madīnat Allāh ’An ākiya al-‘Ulmā, III, Beirut, 1928, p. 146–148
(reproduce ultimele pagini).
39 – Eustratios Argentis, Al-‘Ašā’ al-Rabbānī, Iaşi, 1747. Text în arabă, traducere de

Pr. Mas‘ad Našū a primei părți a Cărții III a scrierii lui Argentis Syntagma kata azymōn, cu
prefața scrisă de Silvestru, Patriarhul Bisericii Antiohene.
Ref.: Wa f, p. 98; Cândea, Cultura; Nasrallah, Histoire IV/2, p. 220–221.
40 – Kitāb al-’Ingīl al-šarīf [Cartea Sfintei Evanghelii], Bucureşti, 1747.

41 – Eustratios Argentis, Syntagma kata azymōn [Cina Domnului], Leipzig, 1760.

Traducere greacă după ediția arabă de la Iași, 1747. 2 ex. (cotele A 849 și A 521).
Ref.: idem.
42 – Nichifor Theotokis, Stoicheia Fysikīs, vol. II, Leipzig, 1767, dedicată lui
Grigore Alexandru Ghica, domnul Moldovei.
Ref.: idem.
43 – Eugenios Voulgaris, Tōn mathīmatikōn stoicheiōn ai pragmateiai ai archoeidestatai,

Leipzig, 1767, dedicată lui Alexandru Scarlat Ghica, domnul Ţării Româneşti (cota 541).
Ref.: idem.
134 d SIRIA
44 – Iosif Vriennios, Ta eurethenta, vol. II–III, Leipzig, 1768, dedicate lui Grigore
Alexandru Ghica, domnul Moldovei (cotele 943–944).
Ref.: idem.
45 – Nichifor Theotokis, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīn Oktateuchon
kai ta tōn Basileiōn, vol. II, Leipzig, 1774, dedicată lui Grigore Ghica, domnul Moldovei.
Ref.: idem.
46 – Hrisant Notaras, Syntagmation peri tōn offikiōn, klīrikatōn kai archontikiōn tīs
tou Christou Agias Ekklīsias kai tīs sīmasias autōn, diaireseōs te kai taxeōs tīs palai kai
nyn, kai eterōn pany anagkaiōn, Veneţia, 1778, dedicată lui Grigore Ghica, domnul Moldovei
(cota 1278).
Ref.: idem.
47 – Meletie, mitropolitul Atenei, Ekklīsiastikī istoria, t. III, Viena, 1784, dedicat lui
lui Mihail Suţu, domnul Ţării Româneşti (cota 1719).
Ref.: idem.
48 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, t. I–II, Sankt-
Peterburg, 1798, cuprinzând şi scrisoarea lui Sofronie Pociapski, rector al Academiei
domneşti din Iaşi. 2 ex. (cotele 1024–1025 și 1032–1033).
Ref.: idem.
49 – Perigrafī Iera tou Agiou Orous Sina, Veneţia, 1817, cuprinzând şi informaţii
despre daniile româneşti către mănăstirea Sf. Ecaterina de la Muntele Sinai (cota 213).
Ref.: idem.
50 – Dorotei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1818, reimprimare a

ed. Veneţia 1684, după care este reprodus și portretul lui Zotu Tzigara şi epistola
dedicatorie către Gheorghe Duca, domnul Ţării Româneşti.
Ref.: idem.
51 – Dionisie Fotino, Istoria tīs palai Dakias, ta nyn Transilvanias, Vlachias kai
Moldauias, Viena, 1818–1819: t. I, cota 146; t. II, cota 858; t. III, cota 1047.
Ref.: idem.
52 – Stefanos Kommītas, Paidagōgika mathīmata, Pesta, 1827.

Ref.: idem.
53 – Meletios Theofilidis, Egcheiridion epistolōn, Constantinopol, 1847. La p. 355–356,

o listă care cuprinde 29 de prenumeranţi din Bucureşti şi Iaşi (cota A 955).
Ref.: idem.
54 – Alexandru Sturdza, Diploun parallīlon ī ī Ekklīsia apenanti tou Papa kai tīs
kata ton 16 aiōna metarrythmiseōs, traducere din franceză, Constantinopol, 1851 (nr. 32,
colligat; nr. 43, colligat).
Ref.: idem.
SIRIA d 135
55 – Alexandru Sturdza, Epistolai peri tōn kathīkontōn tīs ierosynīs, traducere de

Al. Negri, Atena, 1852 (cota A 466).
Ref.: idem.
56 – Meletie, mitropolitul Atenei, Ekklīsiastikī istoria, t. I, Atena, 1855, cu o epistolă

dedicatorie din Constantinopol, 1853, a lui K. Euthyvoulos către Grigore Alexandru Ghica,
principele Moldovei.
Ref.: idem.
57 – Alexandru Sturdza, Egcheiridion tou Orthodoxou Christianou, ed. 1, Ierusalim,

1857 (cota 1287); ed. 2, Constantinopol, 1858 (cota 843).
Ref.: idem.
58 – Periklīs Grigoriadou, Ī iera monī tou Sina kata tīn topografikīn, istorikīn kai
dioikītikīn autīs epopsin, Ierusalim, 1875. La p. 124–125, informaţii despre daniile româneşti
către mănăstirea Sf. Ecaterina de la Muntele Sinai.
Ref.: idem.
59 – Pr. Vraïlas Armenis, Filotheou kai Eugeniou epistolai, ītoi Syntomos peri
psychīs kai Theou didaskalia, Atena, 1884, publicată din îndemnul şi cu cheltuiala lui
Constantin Zappas. Cuprinde portretul acestuia. La p. X–XVII, o scrisoare a lui Zappas din
Broşteni, 26 ianuarie 1882, către Nicolae Mavrocordat, preşedintele Societăţii Literare
Greceşti. 2 ex. (cotele 1002 și 873).
Ref.: idem.
60 – Partenie Clinceni, Ī Orthodoxos Roumanikī Ekklīsia, Atena, 1894.

Ref.: idem.
61 – Miltiadīs Karavokyros, Ta dikaia tōn en Roumania monastīriōn tōn Agiōn

Topōn, Constantinopol, 1913.
Ref.: idem.
HAMA
(pamā)
KANĪSAT AL-RŪM AL–’URTŪDUKS MĀR ĞIRĞIS

(Biserica greco-ortodoxă Sf. Gheorghe)
62 – Pictură în frescă, 1979–1980, zugrăvită, la invitația Mitropolitului Athanasios

Skaf din Hama, de arhimandritul Sofian Boghiu, cu ajutoarele sale: ierodiaconul
Vartolomeu Florea de la mănăstirea Sihăstria și Ovidiu Preutescu, pictor din Moldova
(com. Găinești, jud. Suceava). Pictura a fost deteriorată, odată cu biserica, în cursul unei
revolte populare din februarie 1982.
Ref.: Arhim. Sofian Boghiu, 1984; Houda Kassatly, La communauté monastique de Deir el-
Harf, Universitatea Balamand, 1996, p. 63, n. 1; http://home.balamand.edu.lb/
english/ARPOA.
136 d SIRIA
HOMS
(pomÑ)
KANĪSAT AL–ŠUHADĀ’ AL–’ARBA‘ĪN

(Biserica Patruzeci de [Sf.] Martiri)
CR
63 – Kitāb al-Zābūr [Psaltirea], Alep, 1706, cu stema Ţării Româneşti şi blazonul lui
Constantin Brâncoveanu.
Ref.: Cândea, Sources roumaines et grecques, p. 75; Cândea – Simionescu, Prezenţe
româneşti, II, p. [122].
KANĪSAT MĀR ’ELIYĀN

(Biserica Sf. Iulian)
64 – Pictură în frescă, executată între 12 aprilie și 28 noiembrie 1973 de fraţii

Gavriil şi Mihai Moroşan. Lucrarea acoperă circa 800 m.p. de pe pereții interiori ai
bisericii, inclusiv pe abside și cupole, precum și icoanele împărătești. Pictorii au restaurat și
o parte din zugrăveala veche a bisericii. Tâmpla de lemn a bisericii, donaţie a Bisericii
Ortodoxe Române din 1972, a fost sculptată la mănăstirea Plumbuita din Bucureşti și a fost
pictată de arhimandritul Sofian Boghiu.
Ref.: Gabriel Sa‘āde, Saint Elian de Homs, Beirut, 1974, p. 40; Arhim. Sofian Boghiu,
1984; Houda Kassatly, loc. cit.; http://home.balamand.edu.lb/english/ARPOA.
MA‘LŪLA
DEYR MĀR TAQLA
(Mănăstirea Sf. Tecla)
CR
65 – Al-Qundāq [Liturghierul], Iaşi, 1745. Text în greacă şi arabă.

Ref.: Dan Simonescu, Emil Murakadé, Tipar românesc pentru arabi în secolul al XVIII-lea,
„Convorbiri literare”, 3, 1939, p. 7.
ŠARFEH
AL-BARAKIYYA AL-SŪRIYYA AL-KĀTŪLĪKIYYA
(Patriarhia Bisericii siriene catolice)
MS

limba arabă a cărţii Divanul (Iaşi, 1698), 1705, de Athanasios Dabbās. Copie din sec. XVIII
(Ms. ar. 7/15).
SIRIA d 137
Ref.: ’Is āq ’Armala, At-turfa fī mah ū āt dayr Al-Šarfah. Catalogue des manuscrits de
Charfeh, II, Jounieh, 1937, p. 383; Cândea, La diffusion, p. 357–358; Cândea, Studiu
introductiv, p. 82–84; Feodorov, Arabic Divan, p. 67.
6AYDNĀYĀ
DAYR SAYYIDAT 6AYDNĀYĀ AL-BARIYARKIYY

(Mănăstirea patriarhală Sf. Fecioară din 6aydnāyā)
CR
67 – Ai Theiai Leitourgiai […]. Kitāb al-qudūsāt al-talāta [...] [Liturghier], Snagov,

1701, tipărit de Antim Ivireanul cu ajutorul patriarhului Antiohiei Athanasios IV Dabbās.
Text în greacă și arabă. La sfârșit apare o însemnare de danie din 16 martie 1720, posibil de
mâna patriarhului Atanasie IV.
Ref.: Wa f, p. 118, nr. 155.
68 – Al-Sawā‘ī [Ceasurile], s. a., reeditare, probabil în tiparnița de la Alep a patriarhului

Athanasios IV Dabbās, a versiunii în arabă a Ceaslovului (Kitāb al-’Ūrūlūğiyūn) tipărit de
acesta împreună cu Antim Ivireanul, Bucureşti, 1702. 2 ex.
Ref.: ibidem, p. 101, nr. 121 și 122.
69 – Kitāb al-qudūsāt al-talāta al-ilāhiyya [...] [Cartea celor trei sfinte slujbe
(Liturghierul)], 19 iulie 1745, Iași, reeditare de către Silvestru, Patriarhul Bisericii
Antiohiene, a versiunii arabe din volumul tipărit în 1701 la Snagov de Antim Ivireanul
împreună cu patriarhul Athanasios IV Dabbās. Text arab revăzut de patriarhul Silvestru.
Tipăritura a fost făcută cu cheltuiala domnului Moldovei Ioan Mavrocordat.
70 – Nectarie, patriarhul Ierusalimului, Kitāb qaā ’al- aqq [Cartea despre Arbitrul
adevărului], Iaşi, 1746. Text în arabă, traducere a scrierii lui Nectarie Pros tas proskomistheisas
theseis para tōn en Ierosolymois fratorōn dia Petrou tou autōn maïstoros peri tīs archīs tou
Papa antirrīsis, Iaşi, 1682. Cuprinde și traducerea arabă întocmită în 1740 de Mas‘ad Našū după
scrierea lui Eustratios Argentis Peri tis psevdous apsevdias tou papa Rōmīs. 3 ex.
Ref.: ibidem, p. 99, nr. 117; p. 160, nr. 205; p. 161, nr. 207.
71 – Eustratios Argentis, Al-‘Ašā’al-Rabbānī [Cina Domnului], Iaşi, 1747. Text în

arabă, traducere de Pr. Mas‘ad Našū a primei părți a Cărții III a scrierii lui Argentis Syntagma
kata azymōn, cu prefața scrisă de Silvestru, patriarhul Bisericii Antiohene. La început au
fost adăugate câteva pagini scrise de „călugărul Mīhā’īl și de diaconul Ğirğis”.
SLOVACIA
BÁNOV
AM
1 – Monument al ostaşilor români din regimentul 27 de infanterie căzuţi în luptele din

27–28 aprilie 1945 pentru eliberarea comunei Bánov. Se află în Munţii Carpaţii Albi, la
cota 356).
Ref. şi reprod.: Fl. Tucă, Florile recunoştinţei, Buc., 1967, p. 269–271.
BANSKÁ BYSTRICA
ŠTÁTNY OBLASTNÝ ARCHÍV V BANSKEJ BYSTRICI

(Arhiva Regională de Stat din Banská Bystrica)
DOC
2 – Scrisoare din Târgovişte, 1610, de la Radu Şerban, domnul Ţării Româneşti,

către palatinul George Thurzó, referitoare la trimiterea de delegaţi români la întrunirea statelor
antiotomane, în vederea unei alianţe cu Ungaria (Arhiva familiei Thurzó din Oravský
Podzámok).
Publ.: Veress, Documente, VIII, p. 90–91.
3 – Scrisoare din Praga, 1611, cuprinzând recomandarea palatinului George Thurzó de a

se acorda lui Nicolae Petraşcu, fiul lui Mihai Viteazul, un împrumut de 15 000 de florini
(Arhiva familiei Thurzó din Oravský Podzámok).
Publ.: ibidem, p. 123–125.
4 – Scrisoare din Trnava, 1612, a lui Radu Şerban, fost domn al Ţării Româneşti,
prin care comunică palatinului George Thurzó informaţii primite din Polonia şi îi cere
sprijin la curtea imperială (Arhiva familiei Thurzó din Oravský Podzámok).
5 – Scrisoare din Viena, 1613, prin care Nicolae Petraşcu reclamă palatinului George
Thurzó că nu a primit împrumutul făgăduit (Arhiva familiei Thurzó din Oravský Podzámok).
140 d SLOVACIA
BANSKÁ ŠTIAVNICA
ŠTÁTNY ÚSTREDNÝ BANSKÝ ARCHÍV

(Arhiva Minieră Centrală din Banská)
DOC
6 – Documente, sec. XIII–XIX, referitoare la minele din Transilvania şi Banat:

privilegii şi ordine regale, acte, registre, statistici, hărţi geologice şi planuri miniere privind
producţia minelor din Abrud, Baia Mare, Baia Sprie, Bocşa Montană, Maramureş, Ocna
Sibiului, Oraviţa, Turda, Valea Jiului, Zlatna etc., prelucrarea metalelor, instalaţii, număr de
muncitori, salarizare, colonişti, exploatarea domeniilor miniere, drept minier (Acta Banatica,
Banský kapitanát v Spišskej Novej Vsi, Hlavný komornogrófsky úrad, Nagybanier Amt,
Vrchný inšpektorský úrad v Smolníku).
Ref.: Coliban, Cercetări în R. S. Cehoslovacă 1973, p. 103–105.
7 – Registre, din 1719–1871, cu evidenţa monedelor bătute în această perioadă în

monetăria din Alba Iulia (Karlsburger Münzamt).
Ref.: Coliban, Cercetări în R. S. Cehoslovacă 1975, p. 328 (localizate la Kremnica).
8 – Registru, din 1773–1871, cu protocoalele şi indexurile de corespondenţă ale

monetăriei din Alba Iulia (Karlsburger Münzamt).
Ref.: ibidem (localizate la Kremnica).
9 – Registre, din 1809–1810, cu evidenţa corespondenţei şi actelor regimentului

3 infanterie din Transilvania (Karlsburger Münzamt).
Ref.: ibidem (localizate la Kremnica).
10 – Hărţi (2), din 1751 şi 1753, înfăţişând minele de la Dognecea (Hlavný

komornogrófsky úrad v Banskej Štiavnici, nr. 910, 9912).
Ref.: Volker Wollmann, Hărţi privind exploatările miniere de la Dognecea în a doua
jumătate a sec. al XVII-lea („Banatica”, 2, 1973, p. 190–192).
Reprod.: ibidem.
BARDEJOV
ŠTÁTNY ARCHÍV V PREŠOVE, POBOČKA BARDEJOV

(Arhiva de Stat din Prešov, Filiala Bardejov)
DOC
11 – Scrisoare, din octombrie 1425, referitoare la victoria trupelor muntene şi

ardelene împotriva turcilor, în Banat.
SLOVACIA d 141
Ref. şi publ.: Victor Motogna, Un document necunoscut privitor la Dan al II-lea (RI, 12,
1926, p. 215–216).
12 – Scrisoare din Cracovia, 20 septembrie 1435, către magistraţii oraşului

Bardejov, cerându-le pedepsirea unui falsificator de bani din Ţara Românească.
13 – Scrisoare, din 26 martie 1472, de la Emeric Zápolya către magistraţii

oraşului Bardejov, rugându-i să înceteze prigoana împotriva românilor Buda şi Mihnea,
aflaţi în slujba regelui Poloniei.
14 – Documente (2), din 20 octombrie şi 11 noiembrie 1504, privind relaţiile lui

Bogdan III, domnul Moldovei, cu Transilvania.
Publ.: Veress, Acta et epistulae, p. 71–73.
ŠARIŠSKÉ MÚZEUM
(Muzeul din Šariš)
15 – Sf. Ioan de la Suceava, icoană pe lemn, circa 1690–1720, 89,4 × 59 cm,

provenind de la biserica Pogorârea Sf. Duh din Nižný Hrabovec. Atestând răspândirea
cultului acestui Sfânt în Slovacia (inv. H 31 63).
Ref. şi reprod.: Vladislav Grešlík, Ikony Šarišského múzea v Bardejove. Icons of the Šariš
Museum at Bardejov, Bratislava, 1994, p. 52 şi 79, nr. 49.
BRATISLAVA
ARCHÍV HLAVNÉHO MESTA SR BRATISLAVY

(Arhiva capitalei Republicii Slovacia, Bratislava)
DOC
16 – Document, din 7 noiembrie 1237, emis de regele Bela IV al Ungariei, în care

este menţionat Dionisie, palatin şi comite de Bihor (Inventár spisového materiálu, 1555–
1789).
Ref.: Vlaicu, Cercetări în R. S. Cehoslovacă 1978, p. 453.
17 – Documente, sec. XVI–XVIII, referitoare la Transilvania: corespondenţă şi acte

provenind de la Nicolaus Olahus şi principii Gheorghe Rákóczi I, Gheorghe Rákóczi II,
Gabriel Béthlen, Gabriel Báthory, Francisc Rákóczi II ş.a. (Inventár spisového materiálu, VI).
Ref.: ibidem.
142 d SLOVACIA
18 – Situaţii statistice, sec. XVIII–XIX, referitoare la contribuţiile oraşelor libere din

Imperiul Habsburgic, între care Oradea şi Sibiu (Inventár spisového materiálu, VI).
Ref.: Popescu – Szabó, Cercetări în R. S. Cehoslovacă 1981, p. 316.
19 – Documente, din 1918, referitoare la Unirea Transilvaniei cu România (Magistratura).

Ref.: Cornelia Popescu, Monica Vlaicu, Cercetări în R. S. Cehoslovacă (RA, 1981, nr. 3, p. 371).
MS
20 – Historia Hungariae [...] ab origine gentium usque ad exordia Principatus

perpetui Augustorum. Ad usum Regni Principus Corona, 1760, cu informații despre
români.
Ref.: Spiridoneanu, Cercetări în R. S. Cehoslovacă 1980, p. 414.
21 – Daniel Crudy, Syllabus intimatorum regiorum et aliorum nostrorum ad

historiam ecclesiaticam ecclesiae evangelicae in Hungaria spectantium... (1810),
manuscris latin consacrat reglementărilor juridice şi confesionale, cu informații despre
români.
22 – Topologia Hungariae. Connotatio Geographice Locorum in omnibus

Comitatibus Hungariae (1762–1822), în latină, cuprinzând tabele cu numărul de locuitori
pe localităţi, stările sociale, apartenenţa religioasă a populaţiei, inclusiv a celei românești.
23 – Johannes Balla, Verschiedene Bemerkungen durch mich, Johannes Balla,

geschrieben, 1740–1841, jurnal în care se înregistrează cele mai importante evenimente ale
timpului din perspectivă transilvăneană şi central-europeană, cu informații despre populația
românească.
24 – Georgius Bartal, Commentariorum ad historiam status jurisque publici

Hungariae (1874), manuscris latin consacrat reglementărilor juridice şi confesionale, cu
date despre români.
CR
25 – „Städtische Pressburger Zeitung”, Bratislava, aprilie 1821 – ianuarie 1822,

cuprinzând 37 de comentarii consacrate revoluţiei lui Tudor Vladimirescu, episoadelor şi
ecourilor lor. Comentatorii disociau net revoluţia lui Tudor, „îndreptată nu împotriva Porţii,
ci numai împotriva boierilor şi a dregătorilor ţării” (adică a fanarioţilor), de acţiunea lui
Ipsilanti, care „s-a proclamat eliberatorul grecilor de sub dominaţia otomană”, înregistrând
SLOVACIA d 143
şi neliniştea grecilor din Fanar provocată de moartea domnitorului Alexandru Suţu şi de

reacţia antifanariotă ce i-a urmat.
Ref.: Spiridoneanu, Cercetări în R. S. Cehoslovacă 1980, p. 414–415.
26 – „Städtische Pressburger Zeitung. Abendblatt”, nr. 240, 1 sept. 1916, Morgenblatt,

nr. 344, 14 decembrie 1916 şi nr. 342, 12 decembrie 1916, unde se menţionează, printre
altele, că intrarea „triumfală” a germanilor în Bucureşti a fost salutată numai de „germanii,
austriecii şi ungurii eliberaţi din lagărele pentru prizonieri”.
27 – „Kladenská svoboda”, 3 și 6 septembrie 1916. În aceste numere din cotidianul

social-democrat este subliniată importanţa României pentru Antantă.
MÚZEUM MESTA BRATISLAVY

(Muzeul oraşului Bratislava)
28 – Joannes Sansonius, Nova Europae Descriptio, 1637. Prezintă Ungaria, Transilvania,

Valahia, Moldova, Bulgaria şi Rumelia.
Ref.: Ioana Feodorov, 1982.
SLOVENSKÝ NÁRODNÝ ARCHÍV

(Arhiva de Stat a Slovaciei)
DOC
29 – Documente, din 1223–1862, privitoare la istoria Transilvaniei şi a Banatului:

privilegii, protocoale de autentificare, acte de drept privat (vânzări, cumpărări, hotărniciri,
procese, succesiuni), referitoare la titluri şi proprietăţi de familii româneşti din ţinuturile
Alba Iulia, Arad, Bihor, Cluj, Satu Mate, Sibiu, Timişoara, Zărand, provenind din arhivele
mănăstirii Lelez, a prepoziturilor din Jasov şi Oradea (Hodnoverné miesto Leleský konvent2);
Premonštrátska prepozitúra Jasov, Prepozitúr S. Stefani de Promontorio Varadiensis).
Ref.: Coliban, Cercetări în R. S. Cehoslovacă 1973, p. 104; Coliban, Cercetări în
R. S. Cehoslovacă 1974, p. 548; Vlaicu, Cercetări în R. S. Cehoslovacă 1976,
p. 433–434; 1977, p. 315–316.
30 – Document, din 1267, prin care Ştefan, rege al Ungariei şi duce al Transilvaniei,
întăreşte magistrului Pows o moşie ca răsplată pentru meritele din lupta de la Codlea (Fond
Spišská Kapitula).
Publ.: Monumenta Hungariae Historica, Diplomataria, XIII, p. 173–175; Hurmuzaki –
Densusianu, I/1, p. 335–336.
2
Aici și în continuare, Fond Conventul de Lelez.
144 d SLOVACIA
31 – Document, din 1273, prin care Ladislau IV, regele Ungariei, restituie proprietăţi
mănăstirii „Sf. Martin”, menţionând între martori pe Paul, banul Severinului (Fond
Capitlul din Bratislava).
Publ.: Fejér, Codex diplomaticus Hungariae, V/2, p. 107; Hurmuzaki – Densusianu,
I/1, p. 395.
32 – Document, din 1275, prin care Ladislau IV aprobă ca banul Alexander, comite
de Sibiu şi de Dubuka (Dobâca), să-i dăruiască soţiei sale unele proprietăţi în Ungaria.
Copie (Hodnoverné miesto Leleský konvent).
Ref.: Urkundenbuch, I, p. 127.
Publ.: Wenzel, Codex diplomaticus Arpadianus, IV, p. 51; DIR, C, XIII, vol. II, p. 173.
33 – Document, ante 6 august 1283, prin care regele Ladislau IV împarte succesiunea
familiei Ratold, constând în satele Chycho (Ciucea), Retheeg (Reteag) şi Olahteluk (Satul
Românesc, Bihor) din Transilvania (Hodnoverné miesto Leleský konvent).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 446; Urkundenbuch, I, p. 145; DIR, C, XIII,
vol. II, p. 245–246.
34 – Raport, din 27 aprilie 1335, prin care capitlul din Arad îi comunică regelui
Carol Robert de Anjou că a realizat hotărnicia unor moşii din comitatele Zarand şi
Arad ale castelanului de Şoimuş, magistrul Şinca, potrivit poruncii regale din 28 martie 1335,
reprodusă în transumpt (Hodnoverné miesto Leleský konvent, Metallium Comitatus Zarand et
Arad, sign. l, prot. 2, p. 797–798).
Publ.: Costin Feneşan, Două scrisori de hotărnicie din Banat, sec. XIV–XV (RA, 1985,
nr. 3, p. 331–333).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Cehoslovacia, r. 103, c. 403–404.
35 – Document, din 11 decembrie 1351, prin care regele Ludovic I transcrie şi

întăreşte nobilimii privilegiile date de regele Andrei II prin bula de aur din 1222, adăugând
şi unele privilegii noi. Copie după exemplare autentice aflate la Arhivele Naţionale ale
Ungariei (Arhiva veche regnicolară) și Arhiva Familiei Teleki din Târgu-Mureş (Spišská
Kapitula).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 17–21; DRH, C, X, p. 89–99; DIR, C,
sec. XI–XIII, I, nr. 137.
36 – Document, din 1352, prin care regele Ludovic I întăreşte lui Paul, Mihail şi
Petru, fiii lui Petru Pogan, moşia Urman din ţinutul Timiş (Hodnoverné miesto Leleský
konvent).
Publ.: Fejér, IX/6, p. 57; Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 30.
37 – Document din Buda, 25 martie 1353, prin care Nicolae, palatinul Ungariei,
adjudecă lui Ştefan de Luchunch (Lučenec) jumătate din moşia Hene (Comitatul Szabolcz),
în dauna lui Andrei de Kálló, absent de la proces deoarece urma să plece cu regele în
Transilvania (Ústredný archív rodu Erdödy, lădiţa 97, fasc. 12, nr. 7).
Ref.: DRH, C, X, p. 191.
SLOVACIA d 145
38 – Document din Agria, 6 mai 1356, prin care Dominic, prepozitul bisericii
Transilvaniei, amână judecarea unei pricini privitoare la dreptul de sfert cuvenit fiicelor
(Ústredný archív rodu Erdödy, lădița 28, fasc. 13, nr. 3).
Ref.: E. Varjú, Oklevéltár a Tomaj-nemzetségbeli losonczi Bánffy család történetéhez, I,
Budapesta, 1908, p. 210–211; DRH, C, XI, p. 19.
39 – Document, din 4 iulie 1357, prin care regele Ludovic I îi scuteşte pe Toma şi pe
alţi nobili de Lučenec de partea cuvenită regelui din oile date de la românii de pe moşiile
lor. (Ústredný archív rodu Erdödy, lădiţa 98, fasc. 2, nr. 6.)
Ref. şi publ.: DRH, C, XI, p. 154–156.
40 – Documente (2), din 9 iulie şi 16 august 1357, prin care Ludovic I, regele
Ungariei, acordă privilegii unor demnitari din Transilvania (Ústredný archív rodu Erdödy,
lădița 28, fasc. 14, nr. 2; lădița 98, fasc. 2, nr. 6).
Ref. şi publ.: E. Varjú, op. cit., I, p. 212–214; DRH, C, XI, p. 154–156, 166–167.
41 – Document din Buda, 16 august 1357, prin care regele Ludovic I îi acordă lui
Toma, fiul lui Toma, scutire de vamă pentru proviziile ce i se aduc din Transilvania la
moşia sa Lučenec. (Ústredný archív rodu Erdödy, lădiţa 28, fasc. 14, nr. 2).
Ref. şi publ.: DRH, C, XI, p. 166–167.
42 – Document, din 17 martie 1360, al capitlului din Agria, prin care se adevereşte că
Dionisie, fiul lui Ştefan de Lučenec, a făcut o întâmpinare cu privire la dania moşiei
Sânmihaiu de Câmpie.
Publ.: E. Varjú, op. cit., I, p. 233; DRH, C, XI, p. 479–480.
43 – Document, din 20 martie 1360, prin care Ludovic I, regele Ungariei, îi dăruieşte
lui Dragoş, fiul lui Gyula din Maramureş, mai multe sate româneşti pentru slujbele
îndeplinite, mai ales în Moldova. Transumpt în actul lui Ludovic I din l septembrie 1364,
cuprins în actul conventului din Lelez din 1754 (Hodnoverné miesto Leleský konvent).
Publ.: Fejér, IX/3, p. 159–161; A.T. Laurian, Istoria românilor, Buc., 1873, p. 257;
Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 61–62; I. Mihályi, Diplome maramureşene din
secolele XIV–XV, Sighetul Marmaţiei, 1900, p. 37–40; DRH, D, I, p. 75–78.
44 – Document din Pâncota, 15 februarie 1363, prin care Petru de Bellantis, cavaler
de Pancatha (Pâncota, jud. Arad) şi de Desne (Dezna, jud. Arad) îi dăruieşte lui Gheorghe,
fratele lui Sixt, jumătate dintr-o moară, fostă a cneazului Ladislau şi a lui Preliub, executaţi
pentru tâlhărie la Lippa (Lipova, jud. Arad) (Ústredný archív rodu Erdödy).
Ref. şi publ.: DRH, C, XII, p. 129–130.
45 – Privilegiu, din 1363, prin care Maria, regina Ungariei, întăreşte sate lui Ioan şi
Ştefan, fiii voievodului român Stanislau (Hodnoverné miesto Leleský konvent).
Ref.: Coliban, Cercetări în R. S. Cehoslovacă 1974, p. 548.
46 – Document din Vişegrad, 5 ianuarie 1365, prin care Ludovic I, regele Ungariei,
porunceşte chemarea oştenilor din comitatul Ung (azi în Ucraina) la expediţia împotriva lui
Vladislav, voievodul Ţării Româneşti (Hodnoverné miesto Leleský konvent).
146 d SLOVACIA
Publ.: C. Wagner, Collectanea genealogico-historica illustrum Hungariae familiarum, I,

Buda, 1778, nr. 3; Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 92–93; DRH, D, I, p. 78–80.
47 – Document, din 1387, prin care regele Sigismund îi dăruieşte lui Ladislau, banul
Severinului, o cetate în Ungaria, ca recompensă pentru supunerea românilor răsculaţi din
ţinutul Bârsău (Ústredný archív rodu Erdödy).
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 302–305.
48 − Act de confirmare [din Alba Iulia], 22 septembrie 1404, către Sigismund, regele
Ungariei, de punere în posesie a fraţilor Cândeşti pe moșia Nucşoara (Arhiva familiei
Kendeffi, nr. 99).
Ref. şi publ.: Rusu – Pop – Drăgan, Izvoare, p. 49.
49 – Act [din Alba Iulia], 29 septembrie 1404, de punere în posesie a fiilor lui Lelu
de Râu Bărbat asupra Ponorului, potrivit poruncii lui Sigismund, regele Ungariei (Arhiva
familiei Kendeffi).
50 – Documente (23), din 1404–1405, 1412, 1424, 1435, 1438, 1453–1454, 1457,
1460–1468, referitoare la proprietăţile familiilor Cândea din Râu de Mori, Muşina din
Haţeg, Ungur de Nădăştie şi la Petru Socol şi Ioan Cândreş, castelani de Mukačevo
(Hodnoverné miesto Leleský konvent, sign. proth. 9, p. 463, nr. 309; p. 471, nr. 312; p. 629,
nr. 358; proth. 14, f. 39; proth. C II, p. 363, nr. 49; p. 403, nr. 62; p. 410, nr. 40; p. 589, nr.
26; proth. C III, p. 648, nr. 13; p. 747, nr. 17; p. 755; Fond Révay, Arhiva Kendeffi, fasc.
87, nr. 1–3, 5–8).
Publ.: Rusu – Pop – Drăgan, Izvoare, p. 42–43, 64–65, 73–74, 83–84, 86–88, 99–100, 204–
208, 212–214, 224, 247–248, 250, 253, 262, 282, 286, 295–297.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Cehoslovacia, r. 25, c. 3–8, 10–16, 22–23; r. 97, c. 209–213,
242–243, 300–301, 318–319, 324–325; r. 105, c. 542–545, 554–555; r. 106, c. 521–
522.
51 – Act, din 1407, de confirmare a unei danii pentru posesorii din Râu Bărbat, făcută
de Sigismund, regele Ungariei la 25 august 1404 (Arhiva familiei Kendeffi).
52 – Privilegiu, din 1408, prin care regele Sigismund al Ungariei dăruieşte lui Sandrin şi
Gheorghe, fiii voievodului Drag, din Maramureş, moşia Beltec din părţile Sătmarului
(Hodnoverné miesto Leleský konvent).
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 461.
53 – Transcriere [din Alba Iulia], 1412, a unui act de danie mai veche de la Ştibor,
voievodul Transilvaniei, pentru Dumitru, Barbu şi Stanciu [Danciu?] de Râu Bărbat, pentru
moșia Dumbrăviţa (Arhiva familiei Kendeffi).
54 – Transcriere din Haţeg, 3 noiembrie 1415, de scutire de dări pentru cnezatul Râu
de Mori, posesiunea lui Ioan şi Cândea (Arhiva familiei Kendeffi, nr. 59).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 67.
SLOVACIA d 147
55 – Document din Severin, 12 noiembrie 1419, prin care regele Sigismund al

Ungariei întăreşte pentru Tatul, fiul lui Mihail de Ilhocz, actul său din 27 iunie 1410.
Transumpt în actul conventului din Lelez din 1765 (Hodnoverné miesto Leleský konvent).
Publ.: I. Mihályi, op. cit., p. 242–243; DRH, D, I, p. 212–213.
56 – Act, din 1416, prin care Sigismund, regele Ungariei, dăruieşte lui Ioan, fiul lui
Cândea de Râu de Mori, şi fratelui său după tată proprietatea Valea Dâlgii (Pathak) din
districtul Haţeg (Arhiva familiei Kendeffi).
57 – Document din Cheresig, 28 august 1424, care cuprinde transcrierea şi întărirea

actului cnezilor juraţi din districtul Haţegului din 1418 către posesorii din Râu Bărbat
(Arhiva familiei Kendeffi).
58 – Act de zălogire, [din Alba Iulia], 20 octombrie 1424, a proprietăţii Pala,

comitatul Hunedoara, de către Benedict, fiul lui Mihail zis Postăvarul din Timişoara, lui
Ioan, fiul lui Cândea de Râu de Mori (Fond Révay, Arhiva Kendeffi, fasc. 87, fasc. 1, nr. 2).
Ref.: Rusu – Pop – Drăgan, Izvoare, p. 73–74.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., copie, mf. Cehoslovacia, r. 25, c. 5.
59 – Poruncă, din 1426, adresată lui Cândea şi Ioan Cândreş de Râu de Mori, ca să
plătească vama cuvenită lui Gheorghe şi Ştefan de Beclean (Arhiva familiei Kendeffi, inv.
347).
60 – Act, din Alba Iulia, post 17 decembrie 1426, de punere în posesie a fiilor lui
Lelu de Ponor, Ştefan şi Barbu, pentru proprietatea din Valea Dumbrăviţei (Arhiva familiei
Kendeffi, inv. 101).
Ref. şi publ.: Rusu – Pop – Drăgan, Izvoare, p. 76–77.
61 – Document din Braşov, 17 martie 1427, prin care regele Sigismund hotărăşte în
probleme militare şi reglementează preţurile pentru aprovizionarea armatei (Hodnoverné
miesto Leleský konvent).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 274.
62 – Act de întărire, [din Alba Iulia], 1 mai 1427, dat de Ştibor, voievodul Transilvaniei şi
comite de Solnoc, lui Muşina şi fraţilor şi moştenitorilor lui pentru Petrosul, ţinutul Haţegului
(Fond Révay, Arhiva Kendeffi, fasc. 87, fasc. 1, nr. 1).
63 – Document [din Alba Iulia], 28 octombrie 1430, de punere în stăpânirea

Cândeştilor a moşiilor Pala de Sus şi Pala de Jos (Fond Révay, Arhiva Kendeffi, fasc. 87,
fasc. 1, m. 3).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., copie, mf. Cehoslovacia, r. 25, c. 6–8.
148 d SLOVACIA
64 – Document din Trnava, 7 iunie 1435, prin care regele Sigismund îi dă lui
Ladislau, fiul lui Sigismund de Losoncz, consimţământul de a schimba unele proprietăţi
dependente de cetatea Salzo (Şalcău, jud. Sibiu) cu alte proprietăţi (Fondul Conţilor Erdödy
din Hlohovec).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 573–574.
65 – Act [din Alba Iulia], 7 octombrie 1435, în care se certifică înţelegerea de

stăpânire a posesiunilor Pala, între Cândeşti şi Benedict zis Postăvarul, din Timişoara (Fond
Révay, Arhiva Kendeffi, fasc. 87, fasc. 1, m.5).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., copie, mf. Cehoslovacia, r. 25, c. 10.
66 – Act, din 1435, prin care Ladislau Csáki, voievodul Transilvaniei, adjudecă
stăpânirea proprietăţilor Ohata şi Sibişel lui Ioan Cândea de Râu de Mori, în urma unui
proces sau a unei contestări (Arhiva familiei Kendeffi, inv. 118).
67 − Act [din Alba Iulia], 13 mai 1438, de confirmare a punerii în stăpânirea familiei
Cândea a Palelor (Fond Révay, Arhiva Kendeffi, fasc. 87, fasc. 1, m. 6).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., copie, mf. Cehoslovacia, r. 25, c. 11–12.
68 – Document din Turda, 12 iulie 1443, prin care Gheorghe Csupor, vicevoievodul
Transilvaniei, face cunoscută amânarea procesului voievodului Ioan de Hunedoara privind
câteva moşii dăruite nobililor din Bogak şi Losoncz (Arhiva familiei Erdödy din Hlohovec).
Ref.: Urkundenbuch, V, p. 117.
Publ.: E. Varjú, op. cit., vol. I, p. 647, nr. 454.
69 – Document din Cluj-Mănăştur, 22 iulie 1446, prin care conventul local certifică
estimarea veniturilor unor moşii din comitatele Dăbâca şi Turda (Arhiva familiei Erdödy
din Hlohovec).
Publ.: E. Varjú, op. cit., vol. I, p. 653, nr. 459.
70 – Act din Timişoara, 5 august 1446, prin care Iancu de Hunedoara, în numele lui
Ladislau, fiul răposatului Albert, regele Ungariei, dăruieşte Cândeştilor târgul regal al
Sântămăriei Orlea, Toteşti, jumătate din Cârneşti şi Pâclişa, părţi din Poieni etc. (Arhiva
familiei Kendeffi).
71 – Act din Praga, 22 noiembrie 1453, prin care Ladislau, regele Ungariei, dăruieşte
Cândeştilor posesiunile Râu de Mori, Suseni, Brazi, Ostrovel, Ohaba, Valea Dâljii, Sibişel ş.a.,
toate aşezate în comitatul Hunedoara. Copie târzie (Fond Révay, Arhiva Kandeffi, fasc. 87,
fasc. 1, nr. 7).
SLOVACIA d 149
72 – Raport, din 16 iulie 1454, prin care capitlul din Arad comunică judelui curţii
regale efectuarea hotărnicirii moşiei Jadani din comitatul Timiş, potrivit poruncii din 14
aprilie 1454, reprodusă în transumpt (Hodnoverné miesto Leleský konvent, Mettallium
Comitatus Temesiensis, sign. l, prot. 2, p. 793–796).
Publ.: Costin Feneşan, op. cit., p. 333–337.
73 – Act [din Lelez], 2 decembrie 1454, prin care Conventul din Lelez adevereşte că
nobilii din Almosd vând Cândeştilor posesiunile Pelyeznek şi Zentmiklos din Comitatul
Satu Mare (Hodnoverné miesto Leleský konvent, sign. proth. C II, p. 403, nr. 62; copie,
p. 402–405, m. 62).
Ref.: Rusu – Pop – Drăgan, Izvoare, p. 212.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Cehoslovacia, r. 97, c. 209–213; r. 113, c. 403–405.
74 – Act, din 1454, în care Petru de Szokol şi Ioan Cândreş sunt menţionaţi în calitate
de castelani ai cetăţii Mukačevo (Hodnoverné miesto Leleský konvent, sign. proth. C II,
p. 363, m. 49).
75 – Document din Buda, 30 aprilie 1455, prin care capitlul local atestă că nobilul
Ladislau de Zechen a dăruit fiicelor sale Adviga şi Anna o serie de moşii din părţile
Transilvaniei (Arhiva familiei Erdödy din Hlohovec).
Publ.: E. Varjú, op. cit., vol. I, p. 685, m. 480.
76 – Document din Turda, 12 iulie 1456, prin care Gheorghe şi Ştefan, vicevoievozii
Transilvaniei, arată că Ladislau de Losoncz a renunţat la moşia Dedrad (jud. Mureş) în
favoarea fratelui său (Arhiva familiei Erdödy din Hlohovec).
Publ.: E. Varjú, op. cit., vol. I, p. 689, m. 483.
77 – Act [din Lelez], 10 iulie 1456, prin care conventul din Lelez adevereşte că
nobilul Cristofor de Almozd recunoaşte că a vândut lui Ioan Cândreş şi Ladislau, fiul lui
Cândea de Râu de Mori, posesiunile sale Poneznek şi Zentmyklos din Comitatul Satu Mare,
pe care s-a angajat să le apere împotriva pretenţiilor ridicate de rudele lui (Hodnoverné
miesto Leleský konvent, sign. proth. C II, p. 589, nr. 26; copie, p. 590–591, nr. 26).
Ref.: Rusu – Pop – Drăgan, Izvoare, p. 213–214.
78 – Act [din Alba Iulia], 13 martie 1457, prin care capitlul bisericii Transilvaniei
confirmă punerea în stăpânirea lui Cândreş şi Ladislau a domeniilor: Râu de Mori, Suseni,
Brazi, Ostrovel, Ohaba, Valea Dâlgii, Sibişel, jumătatea posesiunilor Unciuc, Reea, Pâclişa,
Cârneşti, a patra parte a posesiunilor Poieni, Galaţi, Fizeşti şi părţi din Sânpetru, cuprinzând
şi transumptul actului regelui Ladislau din 13 decembrie 1456, din Szeged (Fond Révay,
Arhiva Kendeffi, fasc. 87, fasc. 1, nr. 7).
150 d SLOVACIA
79 – Act din Buda, 23 martie 1460, prin care comitele Ladislau de Palocz, judele
curţii regale, cere conventului din Lelez punerea în stăpânirea lui Ioan Cândreş şi Ladislau
Kendeffy de Râu de Mori a unor posesiuni din comitatele Zemlen şi Satu Mare (Hodnoverné
miesto Leleský konvent, sign. proth. 9, p. 471, nr. 312).
80 – Act din Buda, 23 martie 1460, prin care comitele Ladislau de Palocz cere
punerea lui Ioan Cândreş de Râu de Mori în posesia zălogită a unor proprietăți din
comitatul Satu Mare, Bereg şi Ugocea (Hodnoverné miesto Leleský konvent, Sign. proth. 9,
p. 463, nr. 309).
81 – Act, din 28 ianuarie 1461, prin care Paul de Cehăluţ, împreună cu Ştefan, fiul lui
Matia şi nepoata sa Margareta recunosc că au zălogit lui Cândreş de Râu de Mori părţile lor
de stăpânire din Elk, comitatul Satu Mare (Hodnoverné miesto Leleský konvent, sign.
proth. C II, p. 410, nr. 40; copie, p. 410–411).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Cehoslovacia, r. 97, c. 300–301; copie, r. 113, c. 423–424.
82 – Act din Buda, 23 iunie 1462, prin care Matia, regele Ungariei, porunceşte
conventului din Lelez să-l pună pe Mihail de Peşteana, comitele Maramureşelui, în posesia
proprietăților Waynak şi Wybarthfalva, foste ale lui Sandrin Bud (Hodnoverné miesto
Leleský konvent, proth. 14, fol. 39).
83 – Act [din Lelez], 24 iulie 1462, prin care conventul din Lelez adevereşte că
Mihail de Peşteanc, comitele Maramureşului, a dăruit părţile sale de posesiune din Waynak
şi Wybarthfalwa lui Ambrozie de Dolha şi Mihail Mare de Rozavlea (Hodnoverné miesto
Leleský konvent, proth. auth. 4, fol. 68).
84 – Act din Cehăluţ, 10 iunie 1463, prin care Gheorghe, fiul lui Ladislau de Cehăluţ
recunoaşte că a zălogit lui Ioan Cândreş de Râu de Mori şapte case şi iobagi din posesiunea
Ilk, comitatul Satu Mare (Hodnoverné miesto Leleský konvent, sign. proth. C III, p. 648,
nr. 13; copie, p. 648–649).
85 – Act din [Lelez], 20 septembrie 1464, prin care capitlul din Lelez confirmă că
Ioan, fiul lui Emeric de Wythka a zălogit lui Ioan Cândreş de Rău de Mori, părţile sale din
Kapolna, comitatul Satu Mare (Hodnoverné miesto Leleský konvent, sign. proth. C III,
p. 747, nr. 17; copie, p. 747–748).
SLOVACIA d 151
86 – Act din [Lelez], 1464, prin care conventul din Lelez adevereşte că familia
Nagymihalyi şi-a zălogit posesiunea Tarpa către Cândeştii din Râu de Mori (Hodnoverné
miesto Leleský konvent, sign. proth. III, p. 755).
87 – Act, din 1465, în care se adevereşte că Ioan Cândreş de Râu de Mori stăpâneşte
în comitatul Ugocea: Szöllös, Gyula, Terebes, Gércze şi parte din Szaszfalu, zălogite de la
familia Perény (Hodnoverné miesto Leleský konvent).
88 – Privilegiu, din 4 februarie 1468, prin care Matia Corvin, regele Ungariei,
întăreşte o proprietate comitelui Nicolae Bánffy pentru meritele avute în bătălia de la Baia
din 1467 (Archivum comitum Zichy-Želovce).
Ref.: Veress, Acta et epistulae, I, p. 2.
89 – Act [din Alba Iulia], 17 februarie 1468, prin care se certifică cedarea unor părţi
din Livadia în favoarea lui Ioan Ungur de Nădăştia (Arhiva familiei Kendeffi, fasc. 87, nr. 8).
90 – Cerere din Buda, 7 martie 1468, adresată lui Ladislau de Palocz, judele curţii
regale, de Ioan Cândreş de Râu de Mori, pentru introducerea sa în stăpânirea unei pătrimi din
Laskod şi în Pazmanteleki, comitatul Satu Mare. Cuprinde menţiunea conventului de efectuare a
celor cerute (Hodnoverné miesto Leleský konvent, Sign. proth. 9, p. 629, m. 358.)
91 – Diplomă, din 14 mai 1494, a lui Vladislav II, regele Ungariei, dată egumenului
Ilarie al mănăstirii Peri din Maramureş, prin care îl supune autorităţii arhiepiscopului
Transilvaniei (Arhiva Capitlului din Bratislava, dosar 11, fasc. II, nr. 24).
Ref.: Z. Pîclişanu, În jurul ierarhiei românilor ardeleni în sec. XV (RIR, 13, 1943, p. 10).
92 – Document, din 1501, referitor la negocierile întreprinse de Ştefan cel Mare, prin
solii Veveriţă şi Ioachim, pentru pregătirea unei acţiuni militare antiotomane în alianţă cu
Ungaria (Rodinný archív Zay-Uhrovec).
93 – Document, din 1550, privind istoria Ţărilor Române (Fond Súkromný archív
Leles, Rodinný archív Zay-Uhrovec3).
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, II/4, p. 464.
94 – Documente (8), din 1560–1561, 1565 (?) și 1567, privind istoria Ţărilor Române
[Fond Súkromný archív Leles, rod Zay z Uhrovca (Rodinný archív Zay-Uhrovec).
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, II/5, p. 473–497, 567, 611.
3
Arhiva conţilor de Zay-Ugrocz.
152 d SLOVACIA
95 – Documente (18), din 1560–1573, referitoare la ajutoarele cerute şi primite de

Heraclid Despot vodă pentru ocuparea şi redobândirea tronului Moldovei (Rodinný archív
Zay-Uhrovec).
Ref.: Coliban, loc. cit.
96 – Scrisori (2), din 1567 şi 1569, de la Ştefan Mâzgă, pretendent domnesc, prin
care cere sprijinul căpitanului de Caşovia, Francisc Zay, pentru a ocupa tronul Moldovei
(Rodinný archív Zay-Uhrovec, doc. 2, 4).
Ref.: Hurmuzaki – Densusianu, II/5, p. 567–568, 611–612; Tr. Ionescu – Nişcov, Două acte
de cancelarie de la Ştefan Mîzgă (,,Romanoslavica”, 15, 1967, p. 245, 251–254).
Reprod.: ibidem, p. 248–249; Institutul de Istorie „N. Iorga”, București, fotocopii.
97 – Propunerile principelui Sigismund Báthory, Praga, 4 martie 1597, înaintate

împăratului Rudolf II, cerând sprijin armat şi bănesc pentru continuarea campaniei sale şi a
lui Mihai Viteazul contra turcilor (Archivum Comitiale Trenčín, nr. 9/1597).
Publ.: Veress, Documente, V, p. 57–59.
98 – Scrisori (2) din Alba Iulia, 14 ianuarie şi l februarie 1600, adresate de Mihai
Viteazul căpitanului Nicolae Pálffy din Bratislava, prin care recomandă pe Gaspar Pathó
pentru o judecată şi solicită intervenţie pe lângă împăratul Rudolf II pentru a primi banii
necesari continuării campaniei contra turcilor (Archivum comitum Pálffy, Arm. I, lădița 3,
fasc. 3, nr. 14).
Publ.: Veress, op. cit., VI, p. 10–11, 22–24.
99 – Scrisoare din Košice, 12 octombrie 1606, de la Simon Pechy către consilierul

Paul Nyáry de Bedeg, despre solia de prietenie a lui Radu Şerban, domnul Ţării Româneşti,
la principele Transilvaniei, Ştefan Bocskay (Archivum comitum Zichy Želovce-Zsély).
Publ.: Veress, op. cit., VII, p. 316.
100 – Diplome de înnobilare (2), sec. XVII, prin care se recunosc serviciile aduse
principilor transilvăneni de o serie de personalităţi proeminente ale vieţii publice locale,
printre care Ioan Tass (28 septembrie 1607) și magistrul Ioan Fogaraş din Alba Iulia
(26 noiembrie 1653).
101 – Documente, din 1790–1899, referitoare la istoria Transilvaniei şi a Banatului:

corespondenţă între magistratul oraşului Bratislava şi inspectoratul monetăriei şi minelor
din Baia Mare, acte ale Direcţiei miniere din Oraviţa, scrisori de la arhitectul Tabacovici
din Arad, solicitat să realizeze proiectul Teatrului de vară din Bratislava, declaraţii ale
ministrului maghiar Ştefan Tisza în legătură cu arhiva din Cluj (Inventár stredovekých
listín, listov a iných príbuzných písomností).
102 – Proces verbal din Budapesta, 15 noiembrie 1893, încheiat în prima şedinţă a
comitetului executiv ales pentru pregătirea Congresului naţionalităţilor din Ungaria din
SLOVACIA d 153
1894, în care se consemnează programul comun de acţiune al naţionalităţilor română, sârbă

şi slovacă (Kongres nemaďarských národností).
Publ.: 1918 la români, I, p. 232–235.
CR
103 – „Pressburger Zeitung”, Bratislava, 24 noiembrie 1784 – 28 septembrie 1785.
Cuprinde ştiri de tendinţă antinobiliară despre răscoala din Transilvania: începutul,
desfăşurarea, represiunea ei și textul patentei imperiale de desfiinţare a iobăgiei din
22 august 1785 (Periodice: nr. 94–104/1784; nr. 2–6, 12, 18, 78/1785).
Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, p. 76–95.
Ref.: Nicolae Edroiu, Răsunetul european al răscoalei lui Horea (1784–1785), Cluj-Napoca,
1976, p. 58–60.
UNIVERZITNÁ KNIŽNICA
(Biblioteca Universităţii)
MS
104 – Defter-i residât-i nefs-i kale-i Temeşvar ve tevâbi-i palankaha-i vâcib-i

merkume sene 1070 [Condica veniturilor locuitorilor din cetatea Timişoara şi a supuşilor
pălăncilor aparţinând acesteia pe anul 1070 H. (1659–1660)] (Pállfy, ms. 453).
Ref.: Jozef Blaškovič, Arabische, türkische und persische Handschriften der
Universitätsbibliothek am Bratislava, Bratislava, 1961, p. 328; Decei, Sursele
istorice turceşti, p. 17.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 1.
CR
105 – „Presspůrské Nowiny”, ziar din Bratislava: în numerele din 27 noiembrie

1784 – 16 martie 1785 cuprinde informaţii despre răscoala din Transilvania, după
corespondenţe din cercurile nobilimii maghiare din Alba Iulia, Arad, Cluj, Deva, Oradea,
Orăştie, Sibiu, Timişioara, Gyula și Munkács (Sign. III, F. 20, nr. 94, 97, 99–102/1784;
nr. 1–3, 6, 7, 9, 13, 15, 19, 20, 24/1784).
Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, p. 29–75.
Ref.: Nicolae Edroiu, op. cit., p. 58–63.
JASOV
(Lelez)
KLÁŠTORNÁ KNIŽNICA PREMONŠTRÁTOV
(Conventul premonstratens al mănăstirii Sf. Cruce)
DOC
106 – Document, din 1352, prin care regele Ludovic I dăruieşte moşia Urman din
comitatul Timiş lui Pavel, Mihail şi Petru, fiii lui Petru, zis Popan.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 30; DRH, C, X, p. 101.
154 d SLOVACIA
107 – Document, din 12 octombrie 1355, prin care regele Ludovic I întăreşte lui
Dragoş românul, tatălui şi fraţilor săi actul aceluiaşi rege din 15 septembrie 1349 şi actul lui
Ioan, fiul lui Iuga, voievodul românilor din Maramureş, din 21 septembrie 1349, cu privire
la punerea în stăpânire a moşiilor Gyulafalva (Giuleşti) şi Nyres, jud. Maramureş. Transumpt în
actul Conventului din Lelez din 1764, care se păstrează la Lelez (Hodnoverné miesto
Leleský konvent).
Ref. şi publ.: DIR, C, sec. XIV, vol. IV, nr. 732 și 736; DRH, C, X, p. 362–364.
108 – Document din [Agria], 29 noiembrie 1355, prin care capitlul din Agria
adevereşte hotărnicirea moşiilor Gyulahaza (Giuleşti) şi Nyres din Maramureş şi punerea
lui Dragoş şi a fraţilor în stăpânirea lor. Transumpt în actul conventului din Lelez din 1764,
eliberat la cererea lui Ioan Rednic, jude al nobililor şi Ştefan Rednic, slujbaş al comitatului
Maramureş (Hodnoverné miesto Leleský konvent).
Ref. şi publ.: DRH, C, X, p. 375–378.
109 – Document din Janich, 11 februarie 1364, prin care regele Ludovic I porunceşte
fraţilor lui Dragoş, fiul lui Gyula, locuitor în Maramureş, să nu-l tulbure pe acesta în
stăpânirea unor moşii dăruite de rege, aflătoare în Maramureş, şi anume: Zlatyna (Hotinca
sau Hoteni?), Hodpathaky (Breb), Kopachfalwa, Dezefalwa (Desăşti), Hernyach (Hărniceşti) şi
Sugatagh (Şugatag). Transumpt în actul conventului din Lelez, din 26 martie 1431 (Hodnoverné
miesto Leleský konvent).
Ref. şi publ.: DRH, C, XII, p. 225–226.
110 – Document, din 20 iunie 1364, prin care regele Ludovic întăreşte un act al său
din 1342. Se menţionează, printre alţii, demnitari din Transilvania: Dumitru, episcop de
Oradea, Dominic, episcopul Transilvaniei, Dominic, episcop de Cenad, Dionisie, voievodul
Transilvaniei.
Ref.: DRH, C, XII, p. 277.
111 – Document din Vişegrad, 5 ianuarie 1365, prin care regele Ludovic I porunceşte
demnitarilor laici şi bisericeşti din comitatul Ung (azi în Ucraina) să cheme pe toţi ostaşii
din acest comitat la expediţia împotriva lui Vlaicu, voievodul Ţării Româneşti.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 92–93; DRH, C, XII, p. 386–388; DRH, D, I,
nr. 42.
112 – Act, din 1450, al conventului din Lelez adeverind punerea în posesia comunei
Moise din Maramureş a unor nobili, între care Mihai, fiul voievodului Ştefan din Dolha,
Mihai fiul lui Bogdan, Ambrozie fiul lui Stanislau, Ioan fiul lui Gheorghe Pârcălabul ş.a.
113 – Act, din 1450, prin care Ladislau Garay, palatinul Ungariei, ordonă conventului
din Lelez să pună pe nobilul Mihai, fiul voievodului Ştefan din Dolha, în posesia unor
domenii din Maramureş, între martori fiind menţionaţi şi alţi nobili români.
SLOVACIA d 155
MS
114 – Liber formularum archiepiscopi Nicolai Olahi, sec. XVI. Cuprinde: documente
de la Vladislav II, regele Ungariei; la p. 19: privilegiu (18 aprilie 1492) prin care i se
confirmă lui Ştefan cel Mare cetăţile stăpânite în Transilvania şi în secuime; p. 102: scrisoare
din Buda (1504), prin care Vladislav II îl roagă pe dogele Veneţiei, Leonardo Loredan, să
trimită la Suceava un medic pentru îngrijirea lui Ştefan cel Mare; p. 127: scrisoare (1508)
prin care Sigismund I, regele Poloniei, este rugat să asigure pe Bogdan III, domnul
Moldovei, de sprijin împotriva turcilor; p. 17: privilegiu din Buda (1510), prin care i se
întăresc lui Mihnea cel Rău, domnul Ţării Româneşti, proprietăţile din Transilvania ale lui
Dimitre Jakşici; p. 75: scrisoare din Buda (1513), către Neagoe Basarab, domnul Ţării
Româneşti prin care regele Vladislav II îl recomandă pe trimisul său Martin (Bibliotheca
conventus de Jasovský Podzámok, ms. 78).
Publ.: Veress, Acta et epistulae, I, p. 45–46, 70–71, 96–97, 101–102, 105–106.
JAVORNÍK
AM
115 – Obelisc ridicat în amintirea soldaţilor români căzuţi în luptele de la Javorník în

aprilie 1945.
Ref. şi reprod.: Fl. Tucă, op. cit., p. 264–267.
KEŽMAROK
OKRESNÝ ARCHÍV V POPRADE,

POBOČKA V KEŽMARKU
(Arhiva Raională din Poprad, Filiala Kežmarok)
DOC
116 – Document, din 1453, menţionându-l pe Ladislau, fiul lui Ioan Corvin de
Hunedoara, în calitate de ban al Croaţiei.
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, II/2, p. 36.
KOŠICE
ARCHÍV MESTA KOŠICE

(Arhiva oraşului Košice)
DOC
117 – Documente, din sec. XIV–XVIII, referitoare la istoria Ţărilor Române:

expansiunea antiotomană; invaziile tătăreşti; relaţiile oraşelor Cluj, Satu Mare, Sibiu, Târgu
Mureş și ale Moldovei şi Ţării Româneşti cu oraşele Košice şi Levoča; cărturarii umanişti
156 d SLOVACIA
Francisc David şi Nicolaus Olahus; campaniile lui Mihai Viteazul (Tabularium metropolitanae
in superiori Hungariae civitatis Cassoviensis).
Ref.: Ondrej R. Halaga, Archív mesta Košíc, Sprievodca po fondoch a zbierkach, Praga,
1957; Andrei Macák, Cîteva cuvinte despre arhivele oraşelor Bratislava şi Košice
(RA, 1958, nr. 2, p. 323–324); Vlaicu, Cercetări în R. S. Cehoslovacă 1978, p. 453;
1979, p. 450; Popescu – Szabó, Cercetări în R. S. Cehoslovacă 1982, p. 304–305.
118 – Document, din 1484, chitanţă a notarului Hans din Buda pentru Hans Remphlinger
(din Transilvania) în suma de 200 de guldeni (Fondul Schwarzembachiana, nr. 571).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, VII, p. 379.
119 – Scrisori (2), din 21 martie şi 22 mai 1531, referitoare la alianţa dintre Ioan
Zapolya şi voievozii Moldovei şi Ţării Româneşti (Archivum Civitatis, nr. 1521, 1535).
Publ.: Veress, Acta et epistulae, I, p. 224, 227, 228.
120 – Scrisori (2), din 1563, trimise din Bârlad şi Huşi, privind moartea şi
testamentul lui Albert Varjasy, căpitan maghiar în slujba lui Despot-vodă (Archivum
Civitatis, nr. 2400/1 şi 3).
Publ.: Veress, Documente, I, p. 244.
121 – Documente (5), din 1564, reprezentând declaraţii date de foştii tovarăşi de arme ai
lui Despot-vodă, privind trădarea domnului de către Martin Farkas, la 6 noiembrie 1563.
Ref. şi publ.: Victor Motogna, Documente noi privitoare la căderea lui Despot (RI, 10,
1924, p. 26–43).
122 – Scrisoare din Praga, aprilie 1597, de la împăratul Rudolf II către principele
Sigismund Báthory, privind trimiterea unei oşti de 4 000 oameni în ajutorul lui Sigismund
Báthory şi Mihai Viteazul.
Publ.: Veress, Documente, V, p. 62–64.
123 – Ordine (2), din 14 septembrie 1669 şi 5 februarie 1670, ale împăratului german
Leopold I pentru primirea în Austria a lui Grigore Ghica, fost domn al Ţării Româneşti
(Archivum Civitatis, nr. 9058, 9090).
Ref.: A. Veress, Pribegia lui Gligoraşcu vodă prin Ungaria şi aiurea. 1664–1672 (ARMSI,
s. III, 2, 1924, p. 299).
124 – Index actorum ab anno 1701 usque 1737 inclusive, cu informaţii referitoare la
relaţiile sociale şi economice în Transilvania.
125 – Documente, prima jumătate a sec. XVIII, referitoare la viaţa culturală

transilvană, îndeosebi despre învăţământul din Baia Mare, Cluj, Sighet, Satu Mare, Sibiu şi
Timişoara, cuprinzând date despre situaţia şcolarilor români şi despre predarea limbii române.
SLOVACIA d 157
MS
126 – Pravoslávny farský úrad Košický Klečenov [Administraţia Bisericii ortodoxe
din Košický Klečenov], sec. XIX, registru matricol al naşterilor, căsătoriilor şi deceselor
din parohia ortodoxă Košický Klečenov (fostă Keletšeny). La 2 noiembrie 1816 este
înregistrată moartea lui Gheorghe Şincai.
Ref.: ibidem.
ŠTÁTNY ARCHÍV V KOŠICIACH
(Arhiva de Stat din Košice)
DOC
127 – Document din Vişegrad, 5 ianuarie 1365, prin care regele Ludovic I porunceşte
demnitarilor laici şi bisericeşti din comitatul Ung (azi, în Ucraina) să cheme pe toţi ostaşii
din acest comitat la expediţia împotriva lui Vlaicu, voievodul Ţării Româneşti.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 92–93; DRH, C, XII, p. 386–388; DRH, D, I,
nr. 42.
128 – Documente, din sec. XVI–XIX, referitoare la istoria României, cuprinzând

informaţii despre Principatul Transilvaniei şi relaţiile cu Imperiul Habsburgic, Suedia,
Moldova şi Ţara Românească; răscoalele antihabsburgice din timpul principilor Ştefan
Báthory, Ştefan Bocskay, Gabriel Béthlen, Gheorghe I Rákoczi, Francisc I Rákoczi,
Francisc II Rákoczi; Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan; situaţia din Maramureş (1867–
1880) (Abovská župa, Súdne písomnosti; Župa Abovsko-turnianska, Podžupan; Katolícke
hlavné gymnázium v Rožňave; Turnianska župa).
Ref.: Andrei Macák, ibidem; Vlaicu, Cercetări în R. S. Cehoslovacă 1977, p. 316; 1978, p. 453.
129 – Documente, din 1923–1928, privitoare la activitatea organizaţiilor comuniste

din Transilvania şi relaţiile lor cu Internaţionala a III-a (Župný úrad v Košiciach, 1923–1928).
KREMNICA
AM
130 – Placă memorială, pe clădirea Sfatului popular, în amintirea soldaţilor români
şi sovietici şi a cetăţenilor din Kremnica, căzuţi în luptele pentru eliberarea oraşului de la
începutul lunii aprilie 1945.
LEVOČA
ŠTÁTNY ARCHÍV V LEVOČI
(Arhiva de Stat din Levoča)
DOC
131 – Document din Esztergom (Strigoniu), 12 mai 1329, prin care Emeric Bebek,
judele Curţii regale, întăreşte un act al capitlului din Strigoniu care confirmă un transfer de
sate şi biserici în comitatele Timiş, Caraş, Cenad şi Srem de la Nicolae şi Ioan, fiii lui
158 d SLOVACIA
Teodor de Voiteg, la magistrul Gall. Cu excepţia satului Denta (Dench), toate localităţile
menţionate sunt dispărute. Fragment, cu transumpt din Vişegrad, 11 iunie 1330 (Fond
Csáky, fasc. 33, nr. 2).
Ref. şi publ.: DIR, C, XIV, vol. II, p. 287 (trad.); I.D. Suciu, Radu Constantinescu,
Documente privitoare la istoria Banatului, Timişoara, 1980, p. 70–71.
132 – Document din Székesfehérvár, 28 august 1332, prin care regele Carol Robert
întăreşte transferul unor sate şi biserici din comitatele Cenad, Caraş şi Timiş de la Teodor
din Voiteg la magistrul Gall. Fragment (Fond Csáky, fasc. 2, nr. 6).
Ref. şi publ.: DIR, C, XIV, vol. II, p. 354–355; I.D. Suciu, Radu Constantinescu, op. cit.,
p. 69–70.
133 – Act, de la regele Matia Corvin (1458–1490), prin care acordă negustorilor din
oraşul Košice drept de comerţ în Transilvania (fond Magistratul oraşului).
Ref : Vlaicu, Cercetări în R. S. Cehoslovacă 1979, p. 450.
134 – Scrisori, din sec. XVI–XVIII, referitoare la raporturile comerciale ale oraşelor
Satu Mare, Baia Mare, Sibiu şi Timişoara cu oraşul Levoča (fond Magistratul oraşului).
Ref.: Mihail Dan, Din relaţiile comerciale ale Transilvaniei cu Slovacia în secolul XVI.
Relaţiile cu Levoča (SUBB, 14, 1969, fasc. l, p. 17–27); Vlaicu, Cercetări în
R. S. Cehoslovacă 1979, p. 450; Popescu – Szabó, Cercetări în R. S. Cehoslovacă
1982, p. 305.
135 – Scrisoare, din 1532, prin care Ştefan II Báthory, voievodul Transilvaniei, este
invitat la consiliul oraşului Košice (fond Magistratul oraşului).
Ref.: ibidem (greşit: Andrei Báthory).
136 – Bürgerrechtsbuch, 1550–1676, registrul de acordare a dreptului de cetăţean al

oraşului Levoča, cuprinzând şi nume de transilvăneni cu menţionarea locului de origine,
meseria, funcţiile deţinute, taxele achitate pentru obţinerea dreptului de cetăţean (fond
Magistratul oraşului).
137 – Document, din 1558, referitor la Nicolae Olahus, arhiepiscop de Strigoniu, şi la

relaţiile sale politice şi culturale cu oraşul Levoča (fond Magistratul oraşului).
138 – Acte, din 1567–1803, ale familiei Andrássy, privind arendarea unor domenii în
Transilvania, probleme de succesiune şi partaj, procese judecate în Târgu Mureş, probleme
sociale din districtele Sibiu, Alba, Făgăraş, Dobâca, Solnoc şi Bistriţa etc. (Arhiva familiei
Andrássy-Betliar, Transsylvanica – Miscellanea).
139 – Documente (28), din 1585–1893, referitoare la domeniile lui Gabriel Emanuel
Csáky în fostele comitate Bihor, Arad, Satu Mare şi Timişoara (Arhiva familiei Csáky-
Hodkovce [1270]–1550–1943).
SLOVACIA d 159
140 – Scrisoare, din 1589, a dogelui Veneţiei către Sigismund Báthory, principele
Transilvaniei, referitoare la probleme politice (fond Magistratul oraşului).
141 – Scrisori (37), din 1599–1609, ale generalului George Basta către magistratul
oraşului Levoča, referitoare la probleme militare, între care campaniile din Transilvania
(fond Magistratul oraşului).
Ref.: ibidem.
142 – Extrase din procesele verbale ale lucrărilor dietei Transilvaniei din 1601–1602
(fond Magistratul oraşului).
143 – Scrisori (2), din Iaşi şi Ušcie, 1603 şi 1614, de la Ieremia Movilă, domnul
Moldovei, prin care recomandă sultanului Mehmed III pe Baltazar Szilvásy, pentru a-l
numi voievod al Transilvaniei, şi de la doamna Elisabeta Movilă către soţia comitelui
George Drugeth de Homonna (Arhiva familiei Andrássy, Miscellanea, I, 58).
Publ.: Verés, Documente, IX, p. 3–4, 146–147.
144 – Scrisoare, din 1605, a magistratului oraşului Levoča către Ştefan Bocskay,
principele Transilvaniei, prin care i se cere o scutire de impozit (fond Magistratul oraşului).
145 – Corespondenţă şi rapoarte, din 1605–1711, referitoare la situaţia politică şi

militară din Transilvania şi legăturile ei cu Moldova şi Ţara Românească (fond Magistratul
oraşului).
Ref.: Vlaicu, Cercetări în R. S. Cehoslovacă 1979, p. 450; Monica Vlaicu, Siebenbürger in
Leutschau im 16. and 17. Jahrhundert (FVL, 23, 1980, nr. l, p. 120–124); Popescu –
Szabó, Cercetări în R. S. Cehoslovacă 1982, p. 305.
146 – Scrisori, prin care Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei (1613–1629),

solicită sprijin financiar Tezaurariatului din Levoča (fond Magistratul oraşului).
147 – Rapoarte diplomatice, din 1616, privind politica domnului Ţării Româneşti,
Radu Mihnea (fond Magistratul oraşului).
Ref.: Vlaicu, Cercetări în R. S. Cehoslovacă 1979, p. 450; Popescu – Szabó, Cercetări în
R.S. Cehoslovacă, 1982, p. 305.
148 – Scrisoare din Bistriţa, 29 aprilie 1661, prin care principele Ioan Kemény
transmite comitelui George Drugeth de Homonna veşti din Ţara Românească despre
moartea lui Vasile Lupu (Arhiva familiei Andrássy).
Publ.: Veress, Documente, XI, p. 3.
149 – Documente (2), din 11 octombrie 1667 şi 17 iunie 1668, referitoare la exilul în
Apus al lui Grigore Ghica, fost domn al Ţării Româneşti: ordinul împăratului Leopold şi
160 d SLOVACIA
scrisoare de recomandaţie de la episcopul de Vácz către consiliul municipal pentru primirea

pribeagului (fond Magistratul oraşului, II, fasc. 4, nr. 112, 113).
Ref.: A. Veress, Pribegia lui Gligoraşcu vodă prin Ungaria şi aiurea 1664–1672 (ARMSI,
s. III, 2, 1924, p. 297–298).
150 – Scrisori (18), din 1668–1670, de la Grigore Ghica, fostul domn al Ţării
Româneşti, aflat la Levoča, către contele Francisc Csáky şi răspunsuri ale acestuia,
cuprinzând informaţii despre luptele contra turcilor, veşti din Ţările Române şi relatări ale
călătoriei şi demersurilor lui Grigore Ghica la Viena (Arhiva familiei Csáky).
Ref.: A. Veress, op. cit., p. 298–302.
Publ.: Veress, Documente, XI, p. 91–101, 103–104, 109–114, 116–122.
151 – Documente (30), din 1737–1771, privind epidemia de ciumă din Ţările
Române: măsuri sanitare, numărul bolnavilor, personalul sanitar, localităţile în carantină
etc. (fond Magistratul oraşului).
152 – Registre (92), din 1784–1830, privind situaţia social-economică a unor localităţi
din fostul comitat Bihor, date demografice, vânzări-cumpărări, efectuarea robotelor etc.
(Arhiva familiei Csáky-Bijacovce).
153 – Documente de demografie istorică, 1784–1884, cu informații despre populația

românească din Transilvania (Fond Csáky).
154 – Privilegiu, prin care împăratul Leopold II acordă negustorilor din oraşul
Levoča drept de comerţ în Transilvania (fond Magistratul oraşului).
155 – Acte de vânzare-cumpărare pentru mine din Bucovina, din 1821–1822, între
Georg Andrássy – cumpărător şi Anton Manz von Mariensee – vânzător, cuprinzând şi un
istoric al minelor din Iacobeni, Pojorâta şi Vama de la sfârşitul sec. XVIII, întocmit de A.
Manz von Mariensee (Arhiva familiei Andrássy – Krásna Hôrka).
156 – Documente referitoare la desfăşurarea evenimentelor din Transilvania şi Banat,

precum şi la legăturile lor cu celelalte teritorii româneşti, cu date referitoare la anii
revoluţionari 1848–1849 (Fondul Jasov şi Csáky).
157 – Documente, din 1924–1938, privind legăturile mişcării comuniste din

Cehoslovacia cu comuniştii din alte ţări, între care şi România (fond Mişcarea muncitorească şi
acţiunile secţiei comuniste din Cehoslovacia).
SLOVACIA d 161
158 – Documente referitoare la relaţiile sociale şi economice din Transilvania

(Fondul Andrássy – Krásna Hôrka).
MS
159 – Victor Breschnik, Alt Leutschau in historischen Einzeldarstellung, post 1641.

Cuprinde informaţii despre relaţiile lui Matia Corvin cu comitatul Spiš şi lista profesorilor
din Transilvania care au funcţionat ca rectori ai gimnaziului din Levoča în 1549–1641 (fond
Magistratul oraşului).
160 – Organisierungsprotokoll der Banater vier Kupfenwerk-Dognecea, Moldova

Sasca und Oraviţa sammt den hiezu entworfenen Statuten vom Jahre 1830/1831, document
privitor la măsuri de reorganizare a sistemului de exploatare de la minele de cupru din
Banat: Oraviţa, Moldova, Sasca şi Dognecea (Arhiva familiei Andrássy – Krásna Hôrka).
CR
161 – „Priateľ ľudu” [Amicul Poporului], Pesta, gazetă ocazională, cu date despre
anii revoluţionari 1848–1849.
LUČENEC
AM
162 – Monument ridicat în amintirea soldaţilor români din corpul IV armată, divizia
II şi III vânători de munte, căzuţi în regiunea Lučenec în ianuarie 1945.
MARTIN
ARCHÍV LITERATÚRY A UMENIA

SLOVENSKEJ NÁRODNEJ KNIŽNICE
(Arhiva Literară şi de Artă a Bibliotecii Naţionale a Slovaciei)
DOC
163 – Documente, din 1885–1898, referitoare la activitatea în Bucureşti (1885–1888)

şi Sibiu (1893–1898) a ziaristului ceh G. Augustini: corespondenţă cu personalităţi din
Praga, articole şi studii despre istoria, cultura şi relaţiile cehilor cu românii, informaţii
despre viaţa politică (fond Ruppeldt).
Ref.: Lucian Boia, Relationships between Romanians, Czechs and Slovaks, 1848–1914,
Buc., 1977, p. 86, 110–111, 115, 123–128, 130, 133.
162 d SLOVACIA
164 – Scrisoare, din 25 februarie 1892, a lui K. Ruppeldt către J. Škultéty, referitoare
la înfiinţarea unui ziar al mişcării naţionalităţilor română, sârbo-croată şi slovacă din
Austro-Ungaria (ms. 37, u. 62).
Ref.: M. Krajčovič, Apariţia şi dezvoltarea colaborării românilor, slovacilor, sîrbilor şi
croaţilor între 1890–1900 (AIIAC, 24, 1981, p. 286).
165 – Scrisori (9), din 1932–1942, primite de romanista Jindra Hušková de la Eugen
Lovinescu.
Publ.: Simona Cioculescu, Scriitori străini în arhive străine. Eugen Lovinescu
(„Manuscriptum”, 6, 1975, nr. 4, p. 168–173).
CR
166 – Zborová knižka, carte de cor, circa 1872–1877, conţinând o variantă pentru
6 voci a imnului „Deşteaptă-te, române!”, piesă aflată în repertoriul formaţiei Slovenský
spevokal din Martin.
Ref. şi publ.: Viorel Cosma, De la Cântecul zaverei la Imnurile unităţii naţionale. Contribuţii la
istoria cântecului patriotic (1821–1918), Timişoara, 1978, p. 53–54.
NITRA
ŠTÁTNY ARCHÍV V NITRE
(Arhiva de Stat din Nitra)
DOC
167 – Document, din 1272, prin care regele Ştefan V întăreşte un document al regelui
Bela IV din 1243 pentru locuitorii oraşului Trenčín. Între martori Albert, comite de Sibiu şi
alţi dregători din Transilvania (Arhiva familiei Mednyanszky din Beckov).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 118.
NOVÉ MESTO NAD VÁHOM
AM
168 – Monument închinat soldaţilor români căzuţi în aprilie 1945 în luptele pentru
eliberarea localităţii, inaugurat la 7 aprilie 1992. Ansamblu realizat de sculptorul Milan
Struhárik, cu o inscripţie.
Ref.: Florentina Dolghin, L. Spiess, La Nové Mesto nad Váhom, în amintirea ostaşilor
români (MI, 26, 1992, nr. 6, p. 67).
PIEŠŤANY
AM
169 – Monument ridicat în amintirea soldaţilor din marile unităţi ale armatei române
căzuţi în luptele pentru eliberarea Cehoslovaciei în 1944–1945.
SLOVACIA d 163
PLIEŠOVCE
AM
170 – Placă memorială în cinstea celor 22 soldaţi români din divizia IX cavalerie,
căzuţi la 3 martie 1945 în luptele pentru eliberarea comunei Pliešovce.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 241–248.
POPRAD
ŠTÁTNY ARCHÍV V LEVOČI, POBOČKA POPRAD
(Arhiva de Stat din Levoča, Filiala Poprad)
DOC
171 – Document, din 5 octombrie 1364, prin care regele Ludovic I confirmă
privilegiile sale din 20 aprilie 1343, 8 mai 1345 şi 21 noiembrie 1345 acordate orăşenilor şi
oaspeţilor din Podolinec. Sunt amintiţi demnitari din Transilvania: Dumitru de Oradea,
Dumitru [Dominic] al Transilvaniei, Dominic de Cenad, episcopi, şi Dionisie, voievodul
Transilvaniei.
172 – Document din 1 mai 1364 prin care regele Ludovic I conferă un privilegiu
oaspeţilor din Lublo. Se menţionează, printre alţii, demnitari din Transilvania: Dumitru,
episcop de Oradea, Dominic, episcopul Transilvaniei, Dominic, episcop de Cenad şi
Dionisie, voievodul Transilvaniei.
PREŠOV
ŠTÁTNY ARCHÍV V PREŠOVE
(Arhiva de Stat din Prešov)
DOC
173 – Document, din 1268, prin care regele Ştefan cel Tânăr, duce al Transilvaniei,
dăruieşte comitelui Alexander, ban de Severin, pentru serviciile aduse, unele proprietăţi în
Transilvania (Drugeth Humenné4).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 100–102; DIR, C, XIII, vol. II, p. 101–103.
STARÁ TURÁ
AM
174 – Obelisc şi pietre funerare (33) în memoria soldaţilor români din regimentele
94, 95 şi 96 Infanterie, căzuţi la 8 aprilie 1945 în luptele pentru eliberarea localităţii.
Ref. şi reprod.: Fl. Tucă, op. cit., p. 262.
4
Arhiva conţilor Drugeth din Humenné.
164 d SLOVACIA
SVINICA
AM
175 – Mormântul cărturarului român Gheorghe Şincai, decedat la 2 noiembrie 1816

la Košický Klečenov.
TRENČIANSKA TEPLÁ
AM
176 – Monumentul ostaşilor români căzuţi în luptele pentru eliberarea localităţii în

primăvara anului 1945.
Ref.: Fl. Dolghin, L. Spiess, op. cit., p. 67.
TRNAVA
SZENT MIKLÓS BAZILIKA

AM
177 – Monument funerar al lui Nicolaus Olahus, în interiorul bisericii.

Ref.: Gyarfás Tihamer, Oláh Miklos és Drugeth György siremlékei Nagy-Szombaton
(AE, 1890, p. 258–263); Ioan Lupaş, Doi umanişti români în secolul XVI (ARMSI,
s. III, 8, 1927–1928, p. 123); Călători străini, I, p. 485.
ŠTÁTNY OKRESNÝ ARCHÍV V TRNAVE

(Arhiva Raională de Stat din Trnava)
DOC
178 – Documente, din sec. XVII–XVIII, referitoare la situaţia din Transilvania, la

relaţiile Principatului cu oraşul Trnava și la răscoalele antihabsburgice din Transilvania în
anii 1605–1607, 1617–1621, 1645–1647, 1683–1692, 1703–1712. Cuprinde și corespondenţa
principilor Transilvaniei cu magistratul Trnavei (Magistrát mesta Trnavy).
VEĽKÝ ČEPČÍN
AM
179 – Obelisc înălţat în memoria soldaţilor români din regimentul 5 Roşiori căzuţi în
luptele de eliberare a localităţii din 7 şi 8 aprilie 1945.
SLOVACIA d 165
ŽIAR NAD HRONOM
ŠTÁTNY OKRESNÝ ARCHÍV V ŽIARI NAD HRONOM

(Arhiva Raională de Stat din Žiar nad Hronom)
DOC
180 – Documente, din 1426–1700, privitoare la relaţiile oraşului Kremnica cu

localităţile Alba Iulia, Braşov, Baia Mare, Cluj, Satu Mare, Oradea, Sibiu, Timişoara,
răscoalele antihabsburgice din Transilvania (1619–1682) şi corespondenţa principilor
ardeleni cu magistratura din Kremnica pentru acţiuni comune (Magistrát mesta Kremnice).
SLOVENIA
LJUBLJANA
NARODNA IN UNIVERZITETNA KNJIŽNICA

(Biblioteca Naţională şi Universitară)
MS
1 – Sf. Ioan Hrisostom, Predici (Zlatoust), transcrise probabil în Moldova, 1574.

Text în slavonă (Fond Kopitar, ms. 5).
Ref. şi publ.: Vl. Mošin, Čirilski rukopisi u Povijesnom Muzeju Hrvatske. Kopitareva zbirka
slovenskih rukopisa i Cojsov (Zeuss-ov) čirilski odlomek u Ljubljani, Belgrad, 1971,
nr. 22; Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, nr. 414; Constantinescu, Repertoriu,
p. 56, nr. 269.
2 – Psaltire cu anexe, Ţara Românească, sfârşitul sec. XVI. Text în slavonă. Însemnări
din Ţara Românească, Šišatovac şi Bođanj, sec. XVI–XVII (Fond Kopitar, ms. 16).
Ref. și publ.: Mošin, op. cit., nr. 9; Izložba srbske pisane reči. Katalog, Belgrad, 1973,
cat. nr. 241; Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa, nr. 1249; Constantinescu,
SPANIA
ALCALÁ DE HENARES
ARCHIVO GENERAL DE LA ADMINISTRACIÓN

(Arhiva Generală a Administraţiei)
DOC
1 – Documente, din 1880/1926, cu privire la Legaţia Spaniei la Bucureşti. 6 cutii

(ES.28005.AGA/1.2.1.1.2.54.153).
Ref.: http://pares.mcu.es.
AZPEITIA
(Guipuzcoa)
SANTUARIO DE LOYOLA
(Biserica Loyola)
CR
2 – Girolamo Frachetta, Oratione prima al sereniss[imo] et invittiss[imo] Sigismondo

Battori, prencipe di Transilvania Vallachia, & Moldavia, & c[aetera], Roma, 1595 (0001,–
294.35).
Ref.: Mihai Ţipău, 2013.
BARCELONA
ARCHIVO DE LA CORONA DE ARAGÓN
(Arhiva Coroanei de Aragon)
DOC
3 – Documente, sec. XIII–XIV, referitoare la romanitatea sud-dunăreană.

Ref.: Manole Neagoe, Cercetări în arhivele de peste hotare. Spania (RA, 1981, nr. 2,
p. 214–221).
4 – Scrisori de recomandare (2), din 24 iulie 1447 și 19 noiembrie 1452, adresate de

Alfonso V, rege de Aragon și Neapole, lui Iancu de Hunedoara (Cancelaria regală, Reg.
2550, f. 109v; 2656, f. 66).
Ref.: Documents relatifs aux Balkans, XIIIe–XIXe ss., conservés aux Archives de la Couronne
d’Aragon, Barcelone, Sofia, 1987, p. 50, nr. 304; p. 54, nr. 331.
5 – Scrisoare, din 29 mai 1451, prin care Alfonso V, rege de Aragon şi Neapole, îi
cere ajutorul lui Ştefan, duce de Bosnia, pentru a sprijini doi conetabili, însoţiţi de o sută de
170 d SPANIA
oameni, trimişi în ajutorul lui Gheorghe Castriotul contra turcilor, cu recomandarea de a i

se adresa şi lui Iancu de Hunedoara, în același scop (Cancelaria regală, Reg. 2655, f. 134).
6 – Documente (2), din 12 decembrie 1857 şi 27 ianuarie 1858, privind ruta a două vase
comerciale plecate din Brăila cu destinaţia Barcelona („Estigia”) şi Marsilia („S. Esperidión”)
(Audienţa regală, Consulat comercial, Protestas del Mar, 4/29, f. 66v; 4/30, f. 3v–4).
BIBLIOTECA DE CATALUÑA
(Biblioteca Cataluniei)
CR
7 – Vicente Rocca, Historia en la qual se trata de la origen y guerras que han tenido
los Turcos, desde su comienso hasta nuestros tiempos; con muy notables successos que con
diversas gentes y naciones les han acontencido; y de los costumbres y vida dellos, Valencia,
1556. Cuprinde informații despre luptele lui Vlad Țepeș cu oștile otomane.
Ref. și publ.: Eugen Denize, Imaginea românilor în Spania (sec. XVI–XVIII). Noi contribuții
(SMIM, XVIII, 2000, p. 226–227); Ștefan Andreescu, Vlad vodă Țepeș și Mahmud
pașa Grecul: pe marginea unui izvor controversat, în Izvoare noi cu privire la istoria
Mării Negre, Buc., 2005, p. 78–86.
8 – Aviso de la gran rota que ha dado el señor Miquel Princepe de los Valacchos a
Hieremias Voivoda de la Moldavia a los diez y ocho de Iunio de 1600. Con la conquista de
la dicha provincia y muerte del mismo Hieremias, Barcelona, 1600.
Ref. și publ.: Andrei Pippidi, Échos espagnols de la „longue guerre” (RESEE, 51, 2013,
nr. 1–4, p. 261–270).
9 – Gaspar Bouttats, Breve y exacta descripcion de los Reynos de Hungria, Dalmacia

y Morea, juntamente los principados de Transilvania, Wallachia, Bulgaria &c., como tambien
las delineaçiones de las villas y fortalezas [...] golfos y islas, Amberes, 1688 (Bon. 10–I–28).
10 – Papel, que entre otros, quitò una partida de ungaros imperiales à otra de
turcos, y tartaros, que comboyavan un correo, que passava de la Valaquia à Belgrado,
Madrid, 1691. Cuprinde informaţii despre Războiul austro-turc din 1683–1699 în care au
fost implicate şi Țările Române (F. Bon. 5567).
UNIVERSIDAD DE BARCELONA.
CRAI, BIBLIOTECA DE RESERVA
(Universitatea din Barcelona. Biblioteca de Rezervă „CRAI”)
CR
11 – Relacion verdadera del levantamiento de las provincias de Valachia y Albania

contra el Turco, a devocion de la Liga Christiana. Nuevas ventajas de aquesta y
SPANIA d 171
aquartelamiento de todas sus tropas, con el bloqueo de diversas plazas turquescas.

Solevaciones en Constantinopla y en otras provincias del Imperio Otomano. Noticias
ultimas del resto de Europa, Madrid, 1684 (XVII–1479).
12 – Franciscus Antonius de Simeonibus, De Bello Transylvanico & Pannonico libri

sex, Roma, 1713 (C–248/5/2).
BILBAO
MUSEO DE BELLAS ARTES DE BILBAO

(Muzeul de Arte Frumoase din Bilbao)
13 – Ignacio Zuloaga Zabaleta, Portret al contesei Ana Mathieu de Noailles (născută

Brâncoveanu), 1913. Pictură în ulei pe pânză, 152 × 195,5 cm (Inv. 82/50).
Ref. şi reprod.: http://www.museobilbao.com/catalogo-online/retrato-de-la-condesa-mathieu-
de-noailles-992.
BURGOS
ARCHIVO „SILVERIANO” DE LA
PROVINCIA CARMELITANA O.C.D. BURGENSE
(Arhiva „Severiano” a Provinciei Carmelite
O.C.D. din Burgos)
CR
14 – Iosif Papp-Szilágyi de Illyésfalva, Enchiridion juris Ecclesiae Orientalis

catholicae pro usu auditorum theologiae et eruditione cleri graeco-catholici, e propriis
fontibus constructum, Oradea, 1880 (DCH 456).
CÁDIZ
BIBLIOTECA PÚBLICA DEL ESTADO/

BIBLIOTECA PROVINCIAL EN CÁDIZ
(Biblioteca Publică a Statului / Biblioteca Provincială din Cádiz)
CR
15 – Dimitrie Cantemir, The History of the Growth and Decay of the Othman Empire,
traducere de M. Tindal, I–II, Londra, 1756 (Cota XVIII–114).
172 d SPANIA
CANTOBLANCO
UNIVERSIDAD PONTIFICIA COMILLAS DE MADRID

(Universitatea Pontificală Comillas din Madrid)
CR
16 – Ascanio Centorio degli Hortensii, Commentarii della guerra di Transilvania,

Veneţia, 1566. Exemplar incomplet (625).
GERONA
ARCHIVO MUNICIPAL DE GERONA

(Arhiva Municipală din Gerona)
MS
17 – Manual de Acuerdos, 1456. La p. 113: notă despre victoria obţinută la Belgrad,

în acelaşi an, de Iancu de Hunedoara.
Ref.: Oana Andreia Sâmbrian-Toma, La imagen de Transilvania en ‘El Prodigioso Príncipe
Transilvano’ y ‘El Rey Sin Reino’ de Lope, în Cuatrocientos años del “Arte nuevo de
hacer comedias” de Lope de Vega. Actas selectas del XIV Congreso de la Asociación
Internacional de Teatro Español y Novohispano de los Siglos de Oro: Olmedo, 20 al
23 de julio de 2009, ed. Germán Vega García Luengos, Héctor Urzáiz Tortajada,
Valladolid, 2010, p. 954.
GRANADA
MUSEO ARQUEOLÓGICO Y
ETNOLÓGICO DE GRANADA
(Muzeul Arheologic şi Etnografic din Granada)
MUZ
18 – Soclu de statuie, 98–150 d. Hr., descoperit în Granada. Prezintă o inscripţie care

îl menționează pe Enaeus Papirius Aelianus Emilius Tuscillus, quaestor al provinciei
Achaia şi viitor legatus pro praetore al provinciei Dacia în 132–133 d. Hr. Marmură,
35 × 45 × 67 cm (Inv. CE00219).
Ref. şi publ.: E. Hübner, Corpus Inscriptionum Latinorum, II, 1892, nr. 2075 (datare în
epoca Antoninilor); M. Pastor Muñoz, A. Mendoza Eguaras, Inscripciones latinas de
la provincia de Granada, Granada, 1987, p. 92–94, nr. 38; M. Gómez-Moreno,
Monumentos romanos y visigóticos de Granada, Granada, 1988, p. 29, nr. 26;
M. Pastor Muñoz, Corpus de inscripciones latinas de Andalucía, vol. IV, Granada,
2002, p. 40–41, fig. 6.
SPANIA d 173
Reprod.: M. Pastor Muñoz, Corpus de inscripciones latinas de Andalucía, vol. IV,

Granada, 2002, p. 40–41, fig. 6; http://ceres.mcu.es.
UNIVERSIDAD DE GRANADA,
BIBLIOTECA DEL HOSPITAL REAL
(Universitatea din Granada. Biblioteca Hospital Real)
CR

Veneţia, 1566 (BHR/A–001–250).
20 – El verdadero aviso de la gran batalla succedida cerca de Augria, ciudad

superior de la Vngria, entre los ejercitos del Emperador Maximiliano de Austria, y el
serenissimo principal de Transilvania, contra Mehemet gran turco en ventiseys de otubre
del año passado 1596, Granada, 1597 [1598] (BHR/A–031–168/23).
Ref.: idem.
21 – Bernardino Becari, Octaua relacion y nueuos avisos de Alva Iulia, de primero

de Mayo, deste Año de 1597, por los quales se sabe, como la gente del Serenissimo
Principe de Transiluania tomò dos fuerças muy grandes è importantes, a los Turcos [...],
Sevilla, 1597 (BHR/A–031–168/24).
Ref.: González Cuerva, „El prodigioso príncipe Transilvano”, p. 297.
22 – Verdadera relacion de la insigne victoria que Michael Bayboda de la Balachia,

Capitan general del Serenissimo Principe de Transilvania a alcançado contra el gran
Turco, en la toma de la ciudad de Nicopoli, cabeça del Reyno de Vulgaria [...] y otros
auisos de diuersas partes [...], Sevilla, 1599 (BHR/A–031–168/(6).
HUESCA
BIBLIOTECA PÚBLICA DEL ESTADO EN HUESCA

(Biblioteca Publică a Statului din Huesca)
CR
23 – Transsilvaniae olim Daciae dictae descriptio a Io. Pietro et Paullo Manuciis ex

uariis ueterum & recentiorum scriptorum monumentis, Roma, 1596. Cuprinde şi o hartă a
Transilvaniei (B–78–11718/1).
Ref.: Jaraba Angeles Martin, La présence du livre antique de Roumanie dans les
bibliothèques espagnoles, în Lucrările Simpozionului internaţional Cartea. România.
Europa. Ediţia a II-a. 20–24 septembrie 2009, Buc., 2010, p. 338.
174 d SPANIA
MADRID
AM
24 – Biserică ortodoxă cu hramul Prea Sfânta Fecioară Maria, parohie întemeiată de

comunitatea românească în 1979.
Ref.: Communautés orthodoxes roumaines de l’étranger („Romanian Orthodox Church
News”, 9, 1979, nr. 4, p. 78–79, 81).
ARCHIVO HISTÓRICO NACIONAL

(Arhiva Istorică Naţională)
DOC
25 – Scrisoare, din 6 iunie 1659, trimisă de Gheorghe Rákóczi II, principele

Transilvaniei, contelui Clemente Radolt (Diversos – Colecciones, 420, N. 80).
26 – Documente, sec. XVIII–XIX, cu informaţii referitoare la istoria Țărilor Române,

printre care scrisori şi note informative ale reprezentantului diplomatic spaniol în Rusia,
privitoare la desfăşurarea Revoluţiei de la 1821 în Moldova şi în Ţara Românească şi la
Mişcarea eteristă (Sección de Estado, Embajadas, legaciones y consulados).
Ref.: Anuţa Dănilă, Cercetări în arhivele de peste hotare. Spania (RA, 56, 1979, nr. 4,
p. 462–463).
27 – Documente, sec. XVIII–XIX, trimise de ambasadorii Spaniei din Constantinopol

către guvernul spaniol, referitoare la evenimentele din 1821 și la desfăşurarea Revoluţiei în
Moldova şi Ţara Românească şi a Mişcării eteriste (Embajadas, legaciones y consulados).
Ref.: ibidem, p. 463; Constantin Vlad (RA, 1982, nr. 2, p. 195); Manole Neagoe, Cercetări
în arhivele de peste hotare. Spania (RA, 1981, nr. 2, p. 221–222).
CR
28 – „Le Conservateur Impartial”, Sankt-Peterburg, 1821, cu informaţii despre

desfăşurarea Revoluţiei de la 1821 din Moldova şi Ţara Românească şi despre Mişcarea
eteristă (Sección de Estado).
p. 462–463).
ATENEO DE MADRID
(Ateneul din Madrid)
CR
29 – Andrei Vizanti, Breve noticia sobre la historia de la Rumania. Discurso leido

por Don A. Vizanti en el solemne acto de recibir la investidura de licenciado, Madrid, 1868
(Caja 741, nº 16568).
SPANIA d 175
BIBLIOTECA CENTRAL DE MARINA.

CUARTEL GENERAL DE LA ARMADA
(Biblioteca Centrală a Marinei. Cartierul General al Flotei)
CR
traducere de M. Tindal, I–II, Londra, 1734–1735, două volume legate într-unul singur
(00000773).
BIBLIOTECA CENTRAL MILITAR. INSTITUTO

DE HISTORIA Y CULTURA MILITAR
(Biblioteca Centrală Militară. Institutul de Istorie şi Cultură Militară)
CR

(IV–27–7–4(4)).
BIBLIOTECA HISTÓRICA MUNICIPAL DE MADRID

(Biblioteca Istorică Municipală din Madrid)
CR
32 – Juan de Matos Fragoso, Agustin Moreto, Comedia Famosa. El Príncipe

Prodigioso, y defensor de la Fe, Valencia, 1777. Piesă inspirată din luptele antiotomane ale
lui Sigismund Báthory, principele Transilvaniei (Tea 1–136–9, b).
BIBLIOTECA NACIONAL DE ESPAÑA

(Biblioteca Naţională a Spaniei)
DOC
33 – Scrisoare, din 13 octombrie 1549, de la principele de Macedonia, agent întreținut de

Carol Quintul pentru politica sa antiotomană în Balcani, către Antoine Perrenot de Granvelle,
episcop de Arras (MSS – 7910, Correspondencia del cardenal Granvela, 7, f. 110).
Ref.: Andrei Pippidi, L’ordre constantinien et les généalogies byzantines („Études
byzantines et post-byzantines”, 3, 1997, p. 203–204).
34 – Scrisoare, din 31 mai 1551, de la autorităţile oraşului Alba Iulia către cardinalul
Granvela (Antoine Perrenot de Granvelle). Text în latină (MSS/7904/30).
176 d SPANIA
35 – Scrisori (7), din decembrie 1552 – iunie 1555, de la Giovanni Battista Castaldo
către cardinalul Granvela şi către Averardo de Medici, unele dintre ele scrise în Alba Iulia
(MSS/20210/19/1–7).
Ref.: M. Van Durme, Notes sur la correspondance de Granvelle conservée à Madrid
(„Bulletin de la Commission Royale d’Histoire”, 121, 1956, p. 26–83).
36 – Rapoarte, din aprilie, mai şi august 1595, de la Adrianopol, 15 şi 20 noiembrie

1599, de la Praga, referitoare la relaţiile dintre Sigismund Báthory, Rudolf II şi Mihai
Viteazul.
Ref. şi publ.: Eugen Denize, Imaginea lui Mihai Viteazul în Spania. Noi izvoare („Dorul”,
Aalborg, 6, nr. 82, august 1996, p. 23–24).
37 – Rapoarte, din 1595–1603, trimise din Constantinopol, despre situația de la

Poartă și din Țările Române (MSS – 3832).
Ref. și publ.: Andrei Pippidi, Échos espagnols de la „longue guerre” (RESEE, 51, 2013,
p. 261–270).
MS
38 – Antonio Fajardo y Acevedo, Relación universal de todo el imperio otomano

dividida en ocho libros, sec. XVIII, cuprinzând evenimentele dintre anii 1599 şi 1601 şi
epopeea lui Mihai Viteazul ca apărător al întregii creştinătăţi (MSS/2793).
Ref.: Inventario general de manuscritos de la Biblioteca Nacional, VIII (2475 – 2824),
Madrid, 1965, p. 357.
Ref. şi publ.: Eugen Denize, op. cit., p. 23–25.

por Don A. Vizanti en el solemne acto de recibir la investidura de licenciado, Madrid,
1868, 64 file (1536).
Ref.: Inventario general de manuscritos de la Biblioteca Nacional, IV (1101 a 1598),
Madrid, 1958, p. 422.
Reprod.: http://bibliotecadigitalhispanica.bne.es.
CR
40 – Historie di Messer Marco Guazzo ove se conteneno le guerre di Mahometto

imperatore de turchi haute p[er] quindeci anni. Continui con la Signoria di Venetia poi con
il Re di Persia Usuncassano, il Re di Napoli Ferdinando & l’assedio di Rodi in que guisa
& in que luogo mori. Con le guerre di suo figliuolo Baiasit fatte con il Carabogdan
Vaivoda della Valachia [...], Veneţia, 1545 (3/18128/1).
41 – Carta de Mahomet, tercer Emperador de los Turcos, escripta al Serenissimo

Sigismundo Batori, Principe de Transilvania, Sevilla, 1595 (V/224–2).
SPANIA d 177
42 – Antonio de Herrera, Historia general del mundo, I–III, Madrid, 1601–1612. În

vol. III, informaţii despre acţiunile politice şi militare ale lui Mihai Viteazul între 1595 şi
1599 (atribuite iniţial principelui Transilvaniei Sigismund Báthory, apoi voievodului
român).
Ref.: Eugen Denize, Noi izvoare spaniole despre Mihai Viteazul. „Numele lui Mihai Viteazul a
ajuns de spaimă pentru turci” (MI, 28, 1994, nr. 6, p. 63–65); idem, Imaginea lui
Mihai Viteazul în Spania. Noi izvoare („Dorul”, Aalborg, 6, 1996, nr. 82, august,
p. 23–24).
43 – Girolamo Diruta, Seconda parte del Transilvano. Dialogo diviso in quattro libri,
Veneţia, 1622, dedicată principelui Transilvaniei Sigismund Báthory (M/234/2).
44 – Girolamo Diruta, Il Transilvano. Dialogo sopra il vero modo di sonar organi, et

istromenti da penna, Veneţia, 1625, dedicată principelui Transilvaniei Sigismund Báthory
(M/234/1).
45 – Simpliciano Bizzòzero, Ungria restaurada. Compendiosa noticia de dos tiempos,

del passado baxo el jugo de la tirania othomana, del presente, baxo el dominio catholico
de Leopoldo II de Austria. Felices sucessos de sus armas cesareas en el reyno de Croacia y
principado de Transylvania, Barcelona, 1688. 5 ex. (2/15550, 2/42379, 2/46401, ER/2781,
R/35054).
46 – Gaspar Bouttats, Breve y exacta descripcion de los Reynos de Hungria, Dalmacia y

Morea, juntamente los principados de Transilvania, Wallachia, Bulgaria &c., como
tambien las delineaçiones de las villas y fortalezas [...] golfos y islas, Amberes, 1688
(E.R./2163).
47 – Anton Maria del Chiaro, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia,
Veneţia, 1718 (3/28110).
48 – Dimitrie Cantemir, The History of the Growth and Decay of the Othman
Empire, traducere de M. Tindal, I–II, Londra, 1734–1735, două volume legate într-unul
singur (3/67110).
49 – Dimitrie Cantemir, Histoire de l’Empire Othoman où se voient les causes de son

aggrandissement et de sa décadence [...], trad. de Joncquières, t. I–II, Paris, 1743, două
volume legate într-unul singur (2/67147).
178 d SPANIA
Empire, trad. M. Tindal, I–II, Londra, 1766 (2/17827).
51 – Jozsef Benko, Transsilvania sive magnus Transsilvaniae principatus olim Dacia

mediterranea dictus, I, Viena, 1778 (5/4168).
52 – „Gaceta de Madrid”, publicaţie periodică oficială a guvernului spaniol,

cuprinzând, în mai multe numere din 4 ianuarie – 19 aprilie 1785, știri despre Răscoala lui
Horea, Cloşca şi Crişan (2/38484(20), R/35960(1), VE/1248/10, AFRGFC/508/3,
AHS/3513, AHS/35363, AHS/200053, ZR/1264).
Ref.: Ioan Lupaş, Studii istorice, IV, Sibiu, 1943, p. 307; Constantin Şerban, Ştiri despre
răscoala lui Horea într-un ziar spaniol (R. Ist., 27, 1974, nr. 10, p. 1528–1535);
Nicolae Edroiu, Răsunetul european al răscoalei lui Horea (1784–1785), Cluj-Napoca,
1976, p. 105–106.
Publ.: Constantin Şerban, loc. cit.
Reprod.: Ioan Lupaş, loc. cit. (p. 1, nr. 4 ianuarie 1785); www.boe.es.

Universidad Central, Facultad de Filosofía y Letras, 1868. 3 ex. (VC/469/40, VC/659/21,
VC/2710/7).
54 – Plan de Choczin nouvellement fortifié par les Turcs sur la frontière de Pologne.
Levé par le Sr. de Bonne Levay, Ingénieur en chef et major de l’artillerie du Royaume de
Pologne, en l’année 1720. Plan al cetăţii Hotin (MR/43/261).
55 – Planuri, [1790], a 20 de oraşe fortificate, între care şi Orşova, Mehadia şi

Bender. Gravură. 2 f., 36 × 16 cm (MV/21).
Reprod.: http://bibliotecadigitalhispanica.bne.es.
CENTRO CULTURAL DE LOS EJÉRCITOS

(Centrul Cultural al Armatelor)
MS
56 – Manuscris dactilografiat, [1914–1918], cuprinzând rapoarte trimise în timpul

Primului Război Mondial de ataşaţii militari ai Spaniei din diverse state, între care şi
România. Introducerile rapoartelor sunt manuscrise (ESP/55/2/44).
SPANIA d 179
FUNDACIÓN LÁZARO GALDIANO

(Fundaţia Lázaro Galdiano)
CR
57 – Gaspar Bouttats, Breve y exacta descripcion de los Reynos de Hungria,

Dalmacia y Morea, juntamente los principados de Transilvania, Wallachia, Bulgaria &c.,
como tambien las delineaçiones de las villas y fortalezas [...] golfos y islas, Amberes, 1688
(Inv.12042).
58 – Sfânta şi Dumnezeiasca Evanghelie, Snagov, 1697, tipograf Antim Ivireanul

(Inv. 11917).
Ref.: Jaraba Angeles Martin, La présence du livre antique de Roumanie dans les
bibliothèques espagnoles, în Lucrările Simpozionului internaţional Cartea. România.
Europa. Ediţia a II-a. 20–24 septembrie 2009, Bucureşti, 2010, p. 338.
MINISTERIO DE ASUNTOS EXTERIORES

(Ministerul Afacerilor Externe)
DOC
59 – Documente diplomatice (13), din 28 octombrie, 14 și 29 noiembrie 1878, 11 și

17 ianuarie, 2 februarie, 13 iulie, 10 august, 18 şi 20 decembrie 1879, 24 februarie, 10 și 14
mai 1880, referitoare la notificarea independenţei României, poziţia Marilor Puteri în
problema recunoaşterii acestui fapt, rezervele Spaniei faţă de trimiterea unui reprezentant
diplomatic la Madrid, care ar fi C.A. Rosetti, dezbaterile din Camera şi guvernul român
privind statutul evreilor alogeni, condiţie a recunoaşterii internaţionale a independenţei
României, convorbirile cu Ion C. Brătianu şi Vasile Boerescu pentru stabilirea unor relaţii
diplomatice între cele două state, situaţia politică a României şi poziţia sa internaţională
după recunoaşterea independenţei de stat (Seria Politica, Rumania, legajo 2647, f. 1–4,
n. 13, no. VIII, XII, XIII, XXX; n. 27, f. 7, 21, 29, 30, 41, 42).
Ref. şi publ.: Independenţa României în conştiinţa europeană, Buc., 1997, p. 214–215,
217–219, 228–229, 228–229, 232–233, 235–237, 250–251, 257–261, 269–273, 283–
284, 299–307.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Spania, r. 8, c. 115–119, 125–129, 131–132, 137, 139–142,
147–151, 195–198, 218–224, 226–230, 232–235, 246–247, 271–274, 294–302.
60 – Raport, din 5 decembrie 1918, al lui Manuel Multedo, ministrul Spaniei la

Bucureşti, referitor la convocarea Marii Adunări de la Alba Iulia şi la importanţa acesteia
pentru desăvârşirea unităţii de stat a românilor (Seria Politica, Rumania, legajo 2647,
nr. 66).
Publ.: 1918 la Români, II, p. 1253–1255.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Spania, r. 8, c. 422–427.
180 d SPANIA
61 – Rapoarte diplomatice ale reprezentantului Spaniei la Bucureşti în anii 1920–

1922, referitoare la politica externă şi internă a guvernului român, situaţia economică a
României.
p. 222).
MUSEO ARQUEOLÓGICO NACIONAL

(Muzeul Arheologic Naţional)
MUZ
62 – Taler de argint, 1591, emis de Sigismund Báthory, principele Transilvaniei.

40,81 mm, 28,72 g (Inv. 1973/24/9616).
Ref. şi reprod.: http://ceres.mcu.es.
MUSEO DE ARTE
CONTEMPORÁNEO DE MADRID
63 – Maria Droc (Bucureşti, 1912 – Madrid, 1989), Lucrări plastice (2), 89 × 116 cm,
respectiv 90 × 116 cm (Inv. 1991/3/1 şi 1991/3/2).
Ref. şi reprod.: Eduardo Alaminos López et al., Colección Municipal de Arte Contemporáneo.
Pintura y Escultura, Madrid, 1999, p. 116, 117; Catálogo de la Exposición Colección
Municipal de Arte Contemporáneo. Pintura y Escultura celebrada en el Centro
Cultural Conde Duque en mayo de 1999, cat. no. 96, 97; http://ceres.mcu.es.
MUSEO DE LA REAL ACADEMIA

DE BELLAS ARTES DE SAN FERNANDO
(Muzeul Academiei Regale de Arte Frumoase
San Fernando)
64 – Ignacio Zuloaga Zabaleta, Studiu, 1913, pentru portretul contesei Ana de Noailles
(născută Brâncoveanu). Pictură în ulei pe pânză, 60 × 60 cm (Inv. 1451).
MUSEO NACIONAL DEL PRADO

(Muzeul Naţional Prado)
65 – Frans Francken II sau şcoala sa (atribuit), Ospăţul lui Irod, circa 1620–1630.
Ulei pe pânză, şcoala flamandă, 2,80 × 9,52 m. Figura lui Irod are trăsăturile lui Mihai
Viteazul, asemănătoare cu cele ce apar în portretul gravat de Dominicus Custos în 1601.
Potrivit altor opinii, tabloul ar fi opera lui Bartholomäus Strobl.
SPANIA d 181
Ref.: Corneliu Dima-Drăgan, Mihai Viteazul la Prado, „Ramuri”, 2, 1975, p. 11; Pippidi,
Mihai Viteazul, p. 53–57; Nicolae Sabău, Din nou despre tabloul cu portretul lui Mihai
Viteazul din muzeul Prado (Madrid), în Artă. Istorie. Cultură. Studii în onoarea lui
Marius Porumb, Cluj-Napoca, 2003, p. 209–220 (atribuit lui Bartholomäus Strobl).
Reprod.: Andrei Pippidi, loc. cit.; Nicolae Sabău, op. cit., p. 17–19.
MUZ
66 – Bust din marmură gri, s. a., reprezentând un nobil dac (pileatus). Capul, o
lucrare antică, este montat pe un tors modern. H = 0,44 m capul, 0,75 m cu tors (nr. 387 E).
Ref. şi reprod.: http://www.statuidedaci.ro.
MUSEO NAVAL
(Muzeul Naval)
67 – Juan de la Casa, Hartă nautică, 1500, cuprinzând şi litoralul românesc al Mării

Negre.
Ref.: Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 79.
Reprod.: Adolf Erik Nordenskiöld, Periplus, Stokholm, 1897, pl. 43; Edme François Jomard,
Les monuments de la géographie, Paris, s. a., pl. XVI, 2.
68 – Jacob F. Schmidt, Principatum Moldaviae et Walachiae Tabula Geographica

Generalis, 1774. Hartă a Principatelor Române (MN 136–42).
Ref. şi reprod.: http://bvpb.mcu.es.
OFICINA ESPAÑOLA DE PATENTES Y MARCAS

(Oficiul Spaniol de Patente şi Mărci)
DOC
69 – Traian Vuia, Un nuevo generador de vapor, patent de invenţie, solicitat împreună cu

Emmanuel Yvonneau (nr. 128262/19.X.1932).
Ref.: Iacovachi – Cojocaru, p. 381; http://historico.oepm.es.
PALACIO REAL. BIBLIOTECA

(Palatul Regal. Biblioteca)
CR
70 – Alessandro Guagnini, Rerum Polonicarum tomi tres quorum primus omnium

Poloniae regum a lecho primo gentis duce ad Stephanum Bathoreum [...], II. Provinciarum
quae uno Sarmatiae Europeae nomine vulgo veniunt [...], III. Res singulariter a Polonis in
Valachia gestas [...], Frankfurt, 1584. Cuprinde şi informaţii cu privire la evenimente din
Țările Române (VI/770).
182 d SPANIA
71 – J[acques] B[aret], Histoire sommaire des choses plus mémorables advenues aux
derniers troubles de Moldavie, [Paris], [1620] (III/916).
72 – Relacion verdadera y noticias generales venidas con el correo de Flandes en

primero de enero de 1684. Dase quenta de la guerra que ha publicado el moscouita contra
el Turco [...] la rebelion contra el Turco de [...] Albania, Valachia y Moldauia y [...] la liga
que ha hecho [...] Venecia con los señores Emperador y Rey de Polonia [...] para la
defensa de la Iglesia, Madrid, 1684 (III–6513/21o).
Ref.: idem.
REAL ACADEMIA DE BELLAS ARTES

DE SAN FERNANDO
(Academia Regală de Arte Frumoase San Fernando)
CR
73 – Ciro Spontoni, Historia della Transilvania, Veneţia, 1638 (C–7891).

REAL ACADEMIA DE CIENCIAS MORALES Y POLÍTICAS

(Academia Regală de Ştiinţe Morale şi Politice)
CR
74 – [Juan de Mosquera], Relacion de lo sucedido al [...] Principe Sigismundo

Batori, Principe de Transilvania, Moldavia, y Valaquia, desde el principio del año passado
de noventa y quatro hasta ultimo de otubre del dicho año, Sevilla, [1596] (20879/6).
75 – Segunda relacion de los hechos y vitorias del [...] Principe de Transilvania, que
a tenido contra gran Turco [...] desde el principio del año passado de noventa y cinco,
hasta fin de el mes de março deste año de noventa y seys [...], Sevilla, [1596]. Cuprinde
relatări despre Sigismund Báthory, principele Transilvaniei (20879/12).
Ref.: idem.
76 – Juan de Mosquera, Tercera relación de lo sucedido al Principe de Transiluania

desde catorze de Março de nouenta y seys hasta 27 de Abril del dicho año, con los de mas
sucessos que al Emperador de Alemania an sucedido [...], Sevilla, [1596]. Cuprinde relatări
despre Sigismund Báthory, principele Transilvaniei (20879/10).
Ref.: idem.
77 – Quarta parte dela relacion nueva, de Transilvania, y Valachia, por la qual se

avisan los prosperos sucessos del [...] Principe de Transilvania contra los Turcos [...]
desde primero de Mayo de 96, Sevilla, [1596]. Două exemplare (20879/13 şi 20879/17).
Ref.: idem.
SPANIA d 183
78 – [Juan de Mosquera], Quinta relacion de los prosperos sucesos ansi del

serenissimo Principe de Transilvania, como del exercito Imperial contra el gran Turco,
Sevilla, [1596] (20879/18).
79 – Relacion de todo el cerco de Temesuar, hasta q[ue] el Principe de Transilvania

alço el campo, por la qual se da cuenta de tres notables hazañas [...] contra los Turcos y
Tartaros [...] lo qual paso a 19 de junio de 1596, Sevilla, [1596]. Două exemplare
(20879/14 şi 20879/16).
Ref.: idem.
80 – Sexta relacion de los prosperos sucesos y vitorias que agora nuevamente an

alcançado el [...] Principe de Transilvania [...] contra el gran Turco [...] auida esta victoria dia
de San Simon y Iudas en 28 de Octubre de nouenta y seys años, Sevilla, 1597 (20879(19)).
Ref.: idem.
81 – [Juan de Mosquera], Relacion septima de la gran batalla que vuieron iunto a

Agria ciudad dela Vngria Superior, los exercitos dela Magestad del Emperador, y el [...]
Principe de Transiluania, con el gran Turco. En donde se auia auer muerto setenta mil
Turcos, y el saco de sus alojamientos, y los bagajes, con sola perdida de cinco mil infantes
y quinientos cauallos de los nuestros, Sevilla, [1597] (20879(22)).
Ref.: idem.
82 – [Juan de Mosquera], Relacion verdadera del linaje y descedencia del

Serenissimo Sigismundo Batorio, Principe de Transiluania, Moldauia y Valachia, sacada
de historias autenticas, y relaciones muy verdaderas, venidas de aquellas partes, con
algunas de sus hazañas y proezas dignas de gran memoria, [Sevilla], [1597] (20879(23)).
Ref.: idem.
83 – Relacion de lo sucedido en Fra[n]cia, y Estados de Flandes, despues de la toma

de Amiens y de lo que estos meses passados a sucedido en la corte del Principe de
Transilvania [...] lo cual se sabe por cartas de Roma, de tres de Mayo de este presente año
de mil y quinie[n]tos y noventa y siete, Sevilla, [1597] (20879(24)).
Ref.: idem.
84 – Avisos de Roma de los sucessos del Ducado de Ferrara, desde la muerte del
Duque Alfonso, hasta los partidos hechos entre Su Santidad y Don Cesar Deste, pretensor
del dicho estado. Desde el mes de Noviembre passado, hasta diez y seys de Enero deste año
de 1598. Y la toma de la ciudad de Temesuar, por el Príncipe de Transilvania, con muerte
de doze mil Turcos, y vitorias alcançadas del Emperador de Alemania contra el Turco y
sus baxaes, Sevilla, [1598] (20879/35).
Ref.: idem.
85 – Avisos de Vngria y de otras partes, por lo quales se sabe la Embaxada, que

embiò el Rey de Persia [...] a su Cesarea Magestad, con la [der]rota y estrago que los
Polacos, y Valachios hizieron en los Tartaros [...] y el aparato q[ue] se haze para yr a la
conquista de Giavarino, y otros lugares, Sevilla, 1598 (20879/33).
Ref.: idem.
184 d SPANIA
86 – Avisos venidos de Roma a los veynte y nueve de mayo deste presente año de
1599, en que se escriven las nuevas que en aquella corte avia [...] del Transilvano como del
Bayboda de la Balachia [...], Sevilla, [1599] (20879/46).
87 – Nuevos avisos, venidos de Roma, de lo sucedido en el Exercito Imperial, y lo

que agora de nuevo à hecho [...] Sigismundo Batorio, Principe de la Transilvania, y de
otros avisos de diversas partes, Sevilla, 1599 (20879/43).
Ref.: idem.
88 – Relación de la gran batalla y rota, que el Señor Miguel, Príncipe de la

Valachia, a dado a Geremias, Príncipe y Vaiuoda de la Moladauia [...] sucedido en el mes
de Mayo de este año de mil y seis cientos, Sevilla, 1600 (20879/58).
Ref.: idem.
REAL ACADEMIA DE LA HISTORIA

(Academia Regală de Istorie)
CR
89 – Alessandro Guagnini, Rerum Polonicarum tomi tres quorum primus omnium

Poloniae regum a lecho primo gentis duce ad Stephanum Bathoreum [...], II. Provinciarum
quae uno Sarmatiae Europeae nomine vulgo veniunt [...], III. Res singulariter a Polonis in
Valachia gestas [...], Frankfurt, 1584. Lucrarea cuprinde şi informaţii cu privire la
evenimente din Țările Române (14/433).
90 – Girolamo Accolti, Aviso di Ungheria e di Transiluania de progressi di quei

Serenissimi di Vienna li 18 di novembre 1595, [Milano], [1595] (1/3353/8).
91 – [Juan de Mosquera], Relacion de lo sucedido al [...] Principe Sigismundo

Batori, Principe de Transilvania, Moldavia y Valaquia, desde el principio del año passado
de noventa y quatro hasta ultimo de otubre del dicho año, Sevilla, [1596] (9/3675/36).

Sevilla, [1596] (9/3675/43).
93 – [Juan de Mosquera], Relacion septima de la gran batalla que vuieron iunto a

Agria ciudad dela Vngria Superior, los exercitos dela Magestad del Emperador, y el [...]
Principe de Transiluania, con el del gran Turco. En donde se auia auer muerto setenta mil
Turcos, y el saco de sus alojamientos, y los bagajes, con sola perdida de cinco mil infantes
y quinientos cauallos de los nuestros, Sevilla, [1597] (9/3675(40)).
SPANIA d 185
94 – [Juan de Mosquera], Relacion verdadera del linaje y descedencia del

Serenissimo Sigismundo Batorio, Principe de Transiluania, Moldauia y Valachia, sacada
de historias autenticas, y relaciones muy verdaderas, venidas de aquellas partes, con
algunas de sus hazañas y proezas dignas de gran memoria, [Sevilla], [1597] (9/3675/38).
95 – Risolutione fatta per il Serenissimo Principe di Transilvania, di restituire quella

Prouincia all’Imperio Romano, per aviso sicuro che si tiene de Alba Iulia delli VI d’Aprile
1598, Milano, [1598] (1/3353/33).
96 – Avisos de Roma de los sucessos del Ducado de Ferrara, desde la muerte del
Duque Alfonso, hasta los partidos hechos entre Su Santidad y Don Cesar Deste, pretensor
del dicho estado. Desde el mes de Noviembre passado, hasta diez y seys de Enero deste año
de 1598. Y la toma de la ciudad de Temesuar, por el Príncipe de Transilvania, con muerte
de doze mil Turcos, y vitorias alcançadas del Emperador de Alemania contra el Turco y
sus baxaes, Sevilla, [1598] (9/3675(5)).
Ref.: ibidem.
97 – Nuevos avisos, venidos de Roma, de lo sucedido en el Exercito Imperial, y lo

que agora de nuevo à hecho [...] Sigismundo Batorio, Principe de la Transilvania, y de
otros avisos de diversas partes, Sevilla, 1599 (9/3689/49).
Ref.: ibidem.
98 – Pedro Juan Asensio, Aviso de una vitoria alcançada por [...] Miguel Vayvoda
de Valaquia, general del Principe de Trasiluania, contra Mamut Visir de la Bulgaria cerca
de Ruxique, en el mes de abril MDLXXXXIX, y de los progressos del Rey Georgiano contra
el dicho turco, Valencia, 1599 (9/5756/35).
99 – [Juan de Mosquera], Verdadera relacion de la insigne vitoria que Michael

Bayboda (de la Balachia,) Capitan general del [...] Principe de Transiluania a alcançado
contra el Gran Turco, en la toma dela ciudad de Nicopoli, cabeça del Reyno de Bulgaria,
con muerte de quinze mil turcos, y presa de ciento y quarenta pieças de Artilleria. Sucedido
todo en el mes de octubre del año proximo passado de noventa y ocho. Y otros avisos de
diversas partes dignos de saberse, como por ellos se vera, Sevilla, 1599 (9/3675/41).
Ref.: ibidem.
100 – Gotardus Arthus, Historia chronologica Pannoniae res per Hungariam et

Transiluaniam [...] usque [...] Rodolphum II, Hungariae regem Christianum XXXX & [...]
Sigismundum Bathorium, Transyluaniae Ducem [...] icones item vitasque et victorias
regum, ducum & procerum, tam Christianorum quam Turcicorum [...] addita est Tabula
chorographica totiuds Hungariae noua, effigiationes item topographicae aliae [...] & in
lucem datae per Theodori de Bry [...], Frankfurt, 1608 (2/3708).
186 d SPANIA
101 – [Jean Louis] C[arra], Histoire de la Moldavie et de la Valachie. Avec une

dissertation sur l’état actuel de ces deux provinces, Paris, 1778 (14/8439).
Ref.: idem.
Universidad Central, Facultad de Filosofía y Letras, 1868 (Caja 741, nº 16568).
Ref.: idem.
REAL ACADEMIA ESPAÑOLA

(Academia Regală Spaniolă)
CR
Universidad Central, Facultad de Filosofía y Letras, 1868 (11–IV–5).
UNIVERSIDAD COMPLUTENSE DE MADRID.

BIBLIOTECA HISTÓRICA MARQUÉS DE VALDECILLA
(Universitatea Complutense din Madrid.
Biblioteca Istorică Marchiz de Valdecilla)
CR
104 – Ciro Spontoni, Historia della Transilvania, Veneţia, 1638 (BH FLL 32971).

Dalmacia y Morea, juntamente los principados de Transilvania, Wallachia, Bulgaria & c.,
como tambien las delineaçiones de las villas y fortalezas [...] golfos y islas, Amberes, 1688
(9680).
Ref.: idem.
MAJADAHONDA
AM
106 – Monument comemorativ, 1970, proiectat de Sergio Cifuentes și de arhitectul

Luciano Diez-Canedo, ridicat în memoria lui Ion I. Moţa şi Vasile Marin, căzuţi în 1937 în
războiul civil din Spania.
Ref. şi reprod.: http://ro.wikipedia.org/wiki/Monumentul_de_la_Majadahonda.
SPANIA d 187
PALMA DE MALLORCA
MUSEO DE MALLORCA
(Muzeul din Mallorca)
107 – Alexis Macedonski (Bucureşti, 1884 – Tarragona, 1971), Portretul lui Josep
M. Costa Gibert, 1941. Ulei pe pânză, 63 × 79 cm (Inv. 25226).
PAMPLONA
BIBLIOTECA CENTRAL DE CAPUCHINOS.

PROVINCIA DE NAVARRA, CANTABRIA Y ARAGÓN
(Biblioteca Centrală a Capucinilor.
Provincia Navarra, Cantabria şi Aragon)
CR
108 – Martin Fumée, Histoire générale des troubles de Hongrie et Transilvanie.

Contenant la pitoyable perte et ruyne de ces royaumes et des guerres advenues de ce temps
en iceux entre les chrestiens et les turcs [...], Paris, 1608 (1146–3–15/1).
SAN LORENZO DE EL ESCORIAL
BIBLIOTECA DE EL ESCORIAL
(Biblioteca El Escorial)
MS
109 – Manuel Philes, Tō sevastō Patrikiotī, prima jumătate a sec. XIV. Poem care
menţionează prelucrarea şi ţeserea lânii de către păstorii români din Balcani (Escorialensis
X–IV–20).
Ref. şi publ.: Manuelis Philae, Carmina, ed. E. Miller, I, Paris, 1855, p. 207; Fontes, IV,
p. 158–159.
110 – Michaīl Attaleiatīs, Istoria pentru anii 1034–1079, copie din sec. XIV, cu
informaţii despre istoria românească. Text în greacă (Escorial T. III. 9).
Ref.: Radu Constantinescu, Cercetări în arhive şi biblioteci franceze (RA, 1977, nr. 4, p. 462).
Publ.: A. Pertusi, Per la critica del testo della Storia di Michele Attaliate („Jahrbücher der
Österreichischen Byzantinischen Gesellschaft”, 7, 1959, p. 59–73); Fontes, II, p. 66–67.
111 – Manuel al II-lea Paleologul, Logos epitafios, 1407. Text scris în memoria
fratelui său Theodoros, despot al Moreei, în care este descrisă şi lupta de la Nicopole din
1396. Două manuscrise (Escorialensis R–I–4 şi Y–I–4).
Ref. şi publ.: J.P. Migne, Patrologia Graeca, 156, col. 261; Fontes, IV, p. 336–337.
188 d SPANIA
112 – Domenico Ghirlandaio, Codex Escurialensis, circa 1491. Conţine desene ce

reproduc scene din partea inferioară a Columnei lui Traian.
Ref.: P.G. Hübner, Le statue di Roma. Grundlagen für eine Geschichte der Anteken Monumente
in der Renaissance, I, Leipzig, 1912, p. 4 şi urm.; Mihail Macrea, Un disegno inedito
del Rinascimento relativo alla Colonna Trajana (EDR, 7, 1937, p. 92).
Reprod.: H. Egger, Codex Escurialensis. Ein Skizzenbuch der Werkstatt Domenico
Ghirlandaios, Viena, 1906, p. 94 şi urm.
113 – Giovanni Giuliani di Lucca, Relaţie de călătorie, octombrie 1644 – februarie

1645. Cuprinde şi informaţii despre localitatea moldovenească Ciubărciu de pe malul stâng
al Nistrului. Text în italiană (ms. 3165, f. 21v–22).
Ref.: A. Eszer, Die Gemeinde von Čobruči am Dnestr und die II Krim – Mission der
Dominikaner („Angelicum”, 46, 1969, p. 382); Andrei Pippidi, Călători italieni în
Moldova şi noi date despre navigaţia în Marea Neagră în secolul XVII (AIIAI, 22/II,
1985, p. 614, 617).
SANTA CRUZ DE TENERIFE
TENERIFE ESPACIO DE LAS ARTES.

BIBLIOTECA INSULAR ALEJANDRO CIORANESCU
(Spaţiul Artelor Tenerife.
Biblioteca Insulară Alexandru Ciorănescu)
DOC
114 – Arhiva lui Alexandru Ciorănescu (1911–1991), profesor la Universitatea din

La Laguna, Tenerife, cuprinzând manuscrise ale autorului, fişe, diapozitive etc.
Ref.: Lilica Voicu-Brey, Alexandru Ciorănescu: Biblioteca personală (CL, nr. 12, dec. 2011,
p. 136–142).
CR
115 – Bibliotecă (circa 6000 volume), care i-a aparţinut lui Alexandru Ciorănescu.
Cuprinde cărţi începând cu secolul XVI, inclusiv un fond bogat de carte românească veche
și modernă. Localizare incertă.
Ref.: ibidem.
SANTANDER
BIBLIOTECA DE MENENDEZ PELAYO

(Biblioteca Menendez Pelayo)
CR
116 – Juan de Matos Fragoso, Agustin Moreto, Comedia Famosa. El Príncipe

Prodigioso, y defensor de la Fe, Valencia, 1777, piesă inspirată de luptele antiotomane ale
lui Sigismund Báthory, principele Transilvaniei (A–D4).
SPANIA d 189
SANTIAGO DE COMPOSTELA
LIBRERÍA CONVENTUAL DE SAN FRANCISCO.

BIBLIOTECA PROVINCIAL
(Biblioteca Conventuală San Francisco. Biblioteca Provincială)
CR
117 – Mauritio Nitri, Ragguaglio dell’ ultime guerre di Transiluania et Vngaria trà
l’imperatore Leopoldo Primo, il Gran Signore de Turchi Echmet Quarto, Giorgio Rakozi &
altri successivi principi di Transiluania, Veneţia, 1666 (30–11–45).
SANTO DOMINGO DE SILOS
ABADÍA BENEDICTINA DE
SANTO DOMINGO DE SILOS
(Abaţia Benedictină Santo Domingo de Silos)
CR
118 – Levantamiento de las provincias de Valachia y Albania contra el Turco a

devocion de la Liga Christiana. Nuevas ventajas de aquesta, y aquartelamiento de todas
sus tropas, con el bloqueo de diversas plaças turquesas. Solevaciones en Constantinopla, y
otras provincias del Imperio Otomano. Noticias ultimas del resto de Europa, Zaragoza,
1683 (H2–h16–64).
119 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathīkontōn [...]. Liber de officiis, Leipzig, 1722
(BL3–a10).
Ref.: idem.
SEVILLA
ARCHIVO GENERAL DE INDIAS
(Arhiva Generală a Indiilor)
DOC
120 – Scrisoare, din 23 septembrie 1602, din Valladolid, în care se menţionează că se

vor acorda lui Joaquín Argirolo, abate al ordinului Sfântul Vasile din Transilvania, 24 de
ducaţi din fondurile pentru prizonieri pentru a răscumpăra 47 de călugări din ordinul său
(Indiferente, 1953, L. 5, f. 176–176v).
Ref.: http://pares.mcu.es; Mihai Ţipău, 2013.
121 – Scrisoare, din 16 aprilie 1784, din Sankt-Peterburg, de la Don Miguel José de
Azanza, însărcinat cu afaceri al Spaniei în Rusia, către contele de Floridablanca. Cuprinde
şi informaţii despre Ţara Românească şi Moldova (Diversos, 50, R. 4, D. 51).
190 d SPANIA
BIBLIOTECA COLOMBINA
(Biblioteca Colombina)
CR
122 – Ricoldo de Montecroce, Contra sectam Mahumeticam [...] libellus; Captivus

Septemcastrensis, De vita et moribus eorundem [...] libellus, Paris, 1509, ediţie cuprinzând
şi lucrarea anonimului transilvănean luat prizonier de turci în 1438, la asediul cetăţii Sebeş
(Sala Hernando 4–2–22/5).
Ref.: Göllner, Turcica, I, p. 36–38, nr. 35; http://213.97.164.119/ABSYS/abwebp.cgi/
X5102/ID2699/G0?ACC=DCT1.
CATEDRAL DE SANTA MARÍA DE LA SEDE

(Catedrala Santa Maria de la Sede)
MUZ
123 – Inscripţie romană, circa 168 d. Hr., dedicată lui Sextus Iulius Possessor,
comandantul unor trupe romane din Dacia şi curator al oraşului Malva (Romula, com.
Dobrosloveni, satul Reşca, jud. Olt). Astăzi acoperită, se află pe un bloc de marmură din
zidul turnului La Giralda, care este clopotniţa catedralei.
Ref.: Corpus inscriptionum latinarum, II, p. 159, nr. 1180; Dumitru Tudor, Sextus Iulius
Possessor în Dacia, în În amintirea lui Constantin Giurescu, Buc., 1944, p. 523–531.
Publ.: IDRE, I, p. 180–185, nr. 179.
MUSEO ARQUEOLÓGICO DE SEVILLA

(Muzeul Arheologic din Sevilla)
MUZ
124 – Mulaj, sfârşitul sec. XIX, al inscripţiei dedicate lui Sextus Iulius Possessor,
comandantul unor trupe romane din Dacia şi curator al oraşului Malva (Romula, com.
Dobrosloveni, satul Reşca, jud. Olt), care se află pe zidul turnului La Giralda al catedralei
din Sevilla.
Ref.: ibidem.
UNIVERSIDAD DE SEVILLA.
BIBLIOTECA GENERAL
(Universitatea din Sevilla. Biblioteca Generală)
CR
125 – Leonard Gorecki, Descriptio belli Iuoniae, Voivodae Valachiae, quod anno
MDLXXIIII, cum Selymo II, Turcarum imperatore, gessit. Huic accessit Io. Lasicii historia
de ingressu Polonoru[m] in Valachiam cum Bogdano, & caede Turcarum, Frankfurt, 1578
(A Res. 27/4/14/1).
SPANIA d 191
126 – Carta de Mahomet, tercer Emperador de los Turcos, escripta al Serenissimo

Sigismundo Batori, Principe de Transilvania [...], Sevilla, 1595 (A 109/085/104).
Ref.: idem.
127 – [Juan de Mosquera], Relacion de lo sucedido al Serenissimo Principe

Sigismundo Batori, Principe de Transilvania, Moldavia, y Valaquia, desde el principio del
año passado de noventa y quatro hasta ultimo de Otubre del dicho año, Sevilla, [1596]
(A 109/085/098).
Ref.: idem.
128– Segunda relacion de los hechos y vitorias del Serenissimo Principe de

Transilvania, que a tenido contra gran Turco [...] desde el principio del año passado de
noventa y cinco, hasta fin de el mes de março deste año de noventa y seys [...], Sevilla, [1596].
Conţine relatări despre Sigismund Báthory, principele Transilvaniei (A 109/085/099).
129 – Juan de Mosquera, Tercera relación de lo sucedido al Principe de

Transiluania desde catorze de Março de nouenta y seys hasta 27 de Abril del dicho año,
con los de mas sucessos que al Emperador de Alemania an sucedido [...], Sevilla, [1596].
Conţine relatări despre Sigismund Báthory, principele Transilvaniei (A 109/085(100)).
Ref.: ibidem.
130 – Quarta parte dela relacion nueva, de Transilvania, y Valachia, por la qual se
avisan los prosperos sucessos del [...] Principe de Transilvania contra los Turcos [...]
desde primero de Mayo de 96, Sevilla, [1596] (A 109/085/101).
Ref.: ibidem.
Sevilla, [1596] (A 109/085/102).
132 – Relacion de todo el cerco de Temesuar, hasta q[ue] el Principe de Transilvania

alço el campo, por la qual se da cuenta de tres notables hazañas [...] contra los Turcos y
Tartaros [...] lo qual paso a 19 de junio de 1596, Sevilla, [1596] (A 109/085/101 bis).
Ref.: idem.
133 – Sexta relacion de los prosperos sucesos y vitorias que agora nuevamente an
alcançado el Serenissimo Principe de Transilvania [...] contra el gran Turco [...] auida esta
victoria dia de San Simon y Iudas en 28 de Octubre de nouenta y seys años, Sevilla, 1597
(A 109/085/103).
134 – Articulos del tratado concluido por el serenissimo Duque de Lorena, con el
Principe Miguel Abaffi, y Estados de Transilvania, s. l., [1688] (A 112/044/20).
192 d SPANIA
135 – Relacion extraordinaria de lo ocurrido vltimamente en la reducción, y reunion

absoluta de toda la Transilvania à la obediencia de los señores Emperador, y Rey de
Hungria, y à su Corona. Comprehendiendo este gran sucesso en las traducciones de latin
en romance, de los puntos propuestos por el Conde Antonio Caraffa à los consejeros, y
diputados, y a todos los estados ael [sic] Reyno de Transilvania, y de la declaracion, que en
su conformidad hizieron los mismos diputados, Sevilla, [1688] (A 112/044/24).
Ref.: idem.
SIMANCAS
ARCHIVO GENERAL DE SIMANCAS

(Arhiva Generală din Simancas)
DOC
136 – Documente, din 1527, 1531–1534, 1536–1543, privind situaţia din Ţările
Române: conflictele şi luptele dintre moldoveni şi poloni, acţiunile lui Aloisio Gritti şi
moartea sa, proiectele antiotomane din Balcani, cererea de ajutor material a lui Petru Rareş
(14 septembrie 1537) adresată regelui Spaniei Carlos I (devenit ulterior împăratul Carol
Quintul), campania otomană din Moldova, ocuparea Sucevei, refugiul lui Petru Rareş în
Cetatea Ciceului şi a doua domnie a acestuia, tributul plătit turcilor de Radu Paisie, domnul
Ţarii Româneşti (1542), trupele moldoveneşti muntene trimise în Ungaria din ordinul Porţii
(1542–1543) (Estado, 635–638, Alemania; 1028, Naples; 1309–1316, 1497, Venecia).
Ref.: Alexandru Ciorănescu, Petru Rareş şi politica orientală a lui Carol Quintul (ARMSI,
s. III, 1936, t. 17, p. 241–256); Randa, Republica Christiana, p. 19, 21, 26; Ricardo
Magdaleno, Papeles de Estado Venecia (siglos XV–XVIII), Valladolid, 1976, p. 12,
13, 17, 20, 23, 27; Pippidi, Hommes et idées, p. 76, 260–261; idem, Tradiția politică
bizantină în Țările Române în sec. XVI–XVIII, ed. 2, Buc., 2001, p. 226–236.
Publ.: Veress, Acta et epistulae, p. 290–291 (3 doc., oct. 1538); Ciorănescu, Documente
Simancas, p. 13–32 (40 doc., 1532–1534, 1536–1543).
137 – Scrisoare, din 1539 de la Ruxandra Basarab, prin care solicită sprijin de la
curtea Spaniei (Estado, 1543, doc. 51).
Ref.: Ricardo Magdaleno, op.cit., p. 310.
138 – Documente (164), din 1545–1591: scrisori, rapoarte și informaţii privind

situaţia politică şi economică din Ţările Române, printre care o scrisoare din Napoli de la
Iacob Heraclid Despot (13 aprilie 1567), adresată împăratului Maximilian, solicitând sprijin
pentru ocuparea tronului Moldovei, şi o scrisoare din Paris de la Petru Cercel (16 decembrie
1579), adresată regelui Spaniei Felipe II, solicitând sprijin pentru redobândirea tronului
Ţării Româneşti (Estado, 657–658, 660–661, 667, 669–672, 675–676, 687–688, 694–696,
Alemania; 1051–1053, 1061–1062, 1064, 1066, 1071, 1077, 1079–1080, Nápoles; 1301,
1312, 1319, 1321, 1325–1326, 1330–1332, 1334, 1337–1339, 1341–1342, 1497–1498,
15001503, 1505–1507, 1509, 1533, 1547–1548, K 1672–1675, Venecia).
Ref.: Randa, Republica Christiana, p. 377.
Publ.: Veress, Documente, I, p. 117–118 (doc. 23 nov. 1552); Ciorănescu, Documente
Simancas, p. 32–98; Călători străini, II, p. 618–619 (doc. 23, nov. 1552).
SPANIA d 193
139 – Documente (297), din 1594–1604, privind evenimentele politice din Ţările
Române şi luptele purtate de Mihai Viteazul, printre care o scrisoare de la Sigismund Báthory
(Alba Iulia, 22 noiembrie 1594) către Alonso Carillo, despre acţiunile sale antiotomane, şi
patru scrisori de la Mihai Viteazul către regele Spaniei Felipe III (Alba Iulia, 2 februarie 1600, şi
Praga, 31 martie 1601), solicitând ajutor material pentru campaniile sale antiotomane, şi
către Don Guillén de San Clemente, ambasador spaniol (Alba Iulia, 3 februarie 1600 şi Zalău,
5 august 1601), cerând sprijin pe lângă regele Spaniei şi anunţându-şi victoria de la Guruslău
(Estado, 616, 701–708, 2323, 2451, 2651, Alemania; 493, Costas de Africa y Levante;
1094, 1096–1098, 1100, Nápoles; 966–967, 969, Roma; 1345–1346, 1349–1350, 1454,
1544, 1550, K 1676–1677, Venecia).
Ref.: Alexandru Ciorănescu, Michel le Brave et la politique espagnole („Études
roumaines”, 1938, p. 5–19; rec. M. Sânzianu, în RIR, 9, 1939, p. 417); Al. Popescu-
Telega, România văzută de spanioli („Revista Fundaţiilor Regale”, 10, 1943, p. 507–
521); Randa, Republica Christiana, p. 68, 78, 87–89, 92, 96, 104–105, 109–110, 114,
120, 124, 139, 141, 143–145, 150–151, 158, 160, 164, 181, 186, 189, 191–193, 198–
199, 206, 221, 223, 242–243, 248–251, 272–274, 286–289, 298–299, 303, 315.
Publ.: Veress, Documente, IV, p. 99–104, 125–129; V, p. 206, 274, 277–279; VI, p. 30–31,
123–124, 162–163, 293–294, 330–331, 355–356, 394–395, 411, 431–433 (14 doc.,
1594, 1599–1601); Ciorănescu, Documente Simancas, p. 98–222 (244 doc., 1594–
1604); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 70, 82, 87, 221, 367–368, 385–
387, 425–426, 529–530, 556–557, 576–577, 647–649 (11 doc., 1594–1601).
Reprod.: Randa, Republica Christiana, p. 217 (doc. 31 martie 1601); Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, I, p. 667 (doc. 31 ian. 1595); Cândea – Simionescu, Prezenţe
româneşti, III, p. 120–124 (doc. 14 iulie 1601).
140 – Documente (5) din Constantinopol, 15 octombrie 1594 – 7 aprilie 1595,

cuprinzând informaţii despre răscoala antiotomană a lui Mihai Viteazul, despre incursiunile
acestuia la sudul Dunării, despre biruinţele lui şi pregătirile turcilor pentru campania de
pedepsire a Țărilor Române, despre predarea Silistrei, despre pierderile otomane şi pregătirile
lui Ferhad paşa (Sección de Estado, legajo 1544, Venecia; legajo 1545, Venecia).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 34, 41–42, 44–45, 47–48, 49–50
(doc. 2, 9, 12, 15, 17).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Spania, r. 3, c. 120–121, 124, 133–134.
141 – Rapoarte din Viena (2), din 4 martie şi 1 aprilie 1595, cuprinzând informaţii
despre incursiunea lui Mihai Viteazul la sud de Dunăre şi despre o victorie obţinută de
locuitorii din Moldova, Ţara Românească şi Transilvania asupra turcilor şi tătarilor
(Sección de Estado, legajo 1545, Venecia
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 39–41, 48–49 (doc. 8, 16).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Spania, r. 3, c. 196 şi 198.
142 – Raport din Graz, 15 aprilie 1595, în care se relatează victoriile locuitorilor din
Ţara Românească şi din Transilvania dincolo de Dunăre şi ocuparea cetăţii Veszprem de pe
Dunăre (Sección de Estado, legajo 1346, Venecia).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 51 (doc. 19).
194 d SPANIA
143 – Raport din Cracovia, 2 iunie 1595, relatând intenţia regelui Poloniei de a porni
o expediţie împotriva Moldovei şi despre captivitatea lui Aron-Vodă, domnul Moldovei,
bănuit de uneltiri cu turcii (Sección de Estado, legajo 1545, Venecia).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 53–54 (doc. 22).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Spania, r. 3, c. 256.
144 – Documente (4) din Constantinopol, 17 iunie, 30 septembrie și 1 octombrie

1595, cuprinzând informaţii despre pregătirile armatelor turceşti pentru expediţia împotriva
Țărilor Române, proiectul lui Sinan-Paşa de a prăda Ţara Românească şi Transilvania,
despre înfrângerea lui Sinan-Paşa la Călugăreni şi răsunetul acestei înfrângeri la
Constantinopol (Sección de Estado, legajo 1545, Venecia).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 54–55, 62–63, 65–67, 69–70
(doc. 23, 31, 34, 37).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Spania, r. 3, c. 148, 167, 169–170, 172–173.
145 – Document din Košice, 7 iulie 1595, cuprinzând informaţii despre ocuparea de
către moldoveni a cetăţii Ismail şi atacul asupra cetăţii Nicopole (Sección de Estado, legajo
1545, Venecia).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 58–59.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom. Buc., mf. Spania, r. 3, c. 217.
146 – Relatare din Cristur, 8 octombrie 1595, descriind împrejurările înfrângerii lui
Sinan-Paşa şi eliberarea cetăţii Târgovişte (Sección de Estado, legajo 1545, Venecia).
147 – Document din Graz, 6 noiembrie 1595, cuprinzând o relatare a înfrângerii

turcilor lângă Târgovişte şi zdrobirea trupelor otomane pe malul Dunării de către principele
Ştefan Báthory, retragerea turcilor la auzul veştii că arhiducele Maximilian vine cu oaste
mare să o elibereze (Sección de Estado, legajo 1545, Venecia).
148 – Document din Viena, 18 noiembrie 1595, cuprinzând ştiri despre victoriile lui
Mihai Viteazul şi Sigismund Báthory asupra turcilor şi tătarilor la Giurgiu şi alungarea lor
la sud de Dunăre (Sección de Estado, legajo 1544, Venecia).
149 – Document din Cracovia, 22 decembrie 1595, cuprinzând ştiri despre situaţia
din Moldova în toamna anului 1595 în urma campaniei lui Sigismund Báthory împotriva
turcilor (Sección de Estado, legajo 1346, Venecia).
150 – Document din Transilvania, mai 1596, cuprinzând relatări despre incursiunile
lui Mihai Viteazul dincolo de Dunăre şi asediul cetăţilor Plevna şi Nicopole (Sección de
Estado, legajo 1346, Venecia).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 87.
SPANIA d 195
151 – Document din Constantinopol, 2 aprilie 1599, cuprinzând ştiri despre

pregătirile turcilor împotriva lui Mihai Viteazul şi vitejia acestuia (Sección de Estado,
legajo K 1676, Venecia).
152 – Document din Praga, 5 aprilie 1599, cuprinzând o relatare despre victoriile lui
Mihai Viteazul dincolo de Dunăre (Sección de Estado, legajo K 1676, Venecia).
153 – Document din Košice, 1 mai 1599, cuprinzând informaţii despre tratativele
cardinalului Andrei Báthory, principele Transilvaniei, cu turcii şi despre planul lui Mihai
Viteazul de a trece în Transilvania spre a se alătura oştilor împăratului, conform promisiunii
făcute (Sección de Estado, legajo 706, Alemania).
154 – Document din Viena, 2 mai 1599, cu ştiri despre victoria lui Mihai Viteazul
asupra turcilor şi tătarilor, cucerind ţinuturile Kazan şi Perekop de dincolo de Nipru
(Sección de Estado, legajo K 1676, Venecia).
155 – Document din Zante (Zakynthos), 24 iulie 1599, cuprinzând informaţii pe scurt
despre victoriile lui Mihai Viteazul asupra turcilor, dobândite în incursiunile la nord de
Dunăre (Sección de Estado, legajo 1096, Nápoles).
156 – Documente privitoare la Atanasie Hrizea, arhiepiscop de Ohrida, care se

declara „patriarh al Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei”, și care în 1599–1614 se
străduia să obțină de la împărat, regele Spaniei și viceregele Neapolelui ajutor împotriva
turcilor pentru Mihai Viteazul și Radu Șerban (E 495).
Ref.: José M. Floristán Imízcoz, Fuentes para la politica oriental de los Austrias, Leon,
1988, II, p. 429–465; Andrei Pippidi, Byzantins, Ottomans, Roumains, Paris, 2006,
p. 122–138.
Publ.: J.M. Floristán Imízcoz, op. cit., p. 485–493.
157 – Documente, sec. XVI – 1739, referitoare în special la anul 1595 şi la faima lui
Mihai Viteazul, la Ţara Românească şi la mişcările de trupe otomane şi ruse şi despre
tratativele dintre reprezentanţii marilor puteri care se desfăşurau la Nemirov.
p. 220–221).
158 – Documente, din 1600, de la solii greci veniți să-i solicite regelui Spaniei intervenția
împotriva turcilor, privitoare la Mihai Viteazul și la Țara Românească (E 1097, 1098).
Publ.: José M. Floristán Imízcoz, op. cit., I, p. 120–136.
159 – Memoriu, din 1600, al soliei greceşti la regele Felipe III al Spaniei, prin care se
cer ajutoare împotriva turcilor şi se oferă sprijinul popoarelor din Balcani care, sub
conducerea lui Mihai Viteazul, ar putea împiedica expansiunea otomană (Sección de
Estado, legajo 1097).
196 d SPANIA
160 – Relatare din Pilsen, 15 mai 1600, despre incursiunea lui Mihai Viteazul în
Moldova, punându-l pe fugă pe Sigismund Báthory, confundat în acest caz cu Ieremia
Movilă (Sección de Estado, legajo K 1677, Venecia).
161 – Document din Košice, 7 iunie 1600, cuprinzând o relatare despre ocuparea
Moldovei de către Mihai Viteazul şi despre fuga lui Sigismund Báthory şi cea a lui Ieremia
Movilă peste Nistru (Sección de Estado, legajo K 1677, Venecia).
162 – Scrisoare din Praga, 9 iunie 1600, de la ambasadorul spaniol Don Guillén de
San Clemente către regele Felipe III, despre trimiterea comisarului imperial Bartholome
Pezzen în Transilvania şi acţiunile lui Mihai Viteazul în Moldova (Sección de Estado,
legajo 706, Alemania).
Ref. şi publ.: Veress, Documente, IV, p. 123–124, doc. 116; Ciorănescu, Documente
Simancas, p. 160–161, doc. CCCL; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 283–286.
163 – Document din Constantinopol, 1 iulie 1600, cuprinzând informaţii despre

pregătirile turceşti împotriva lui Mihai Viteazul pentru o expediţie pe Marea Neagră
164 – Scrisoare din Moftinul Mare, 4 septembrie 1600, de la Gheorghe Basta către
Guillén de San Clemente, ambasadorul spaniol la Praga, în care expune motivele care l-au
determinat să pornească cu armata împotriva lui Mihai Viteazul în Moldova (Secretaría de
Estado, legajo 706, Alemania).
Ref. şi publ.: Veress, Basta, I, p. 408–410; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 308–310.
165 – Scrisoare de la Escorial, 13 octombrie 1600, de la regele Felipe III către

ambasadorul spaniol la Praga, Guillén de San Clemente, cu recomandări în privinţa
răspunsului ce trebuie dat lui Mihai Viteazul la cererea lui de ajutor (Sección de Estado,
legajo 2451, Alemania).
Ref. şi publ.: Ciorănescu, Documente Simancas, p. 169–170, doc. CCCLXX; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, V, p. 342–343.
166 – Scrisoare din Praga, 14 aprilie 1601, adresată de ambasadorul spaniol Don
Guillén de San Clemente, regelui Felipe III, în care relatează împăcarea dintre Mihai
Viteazul şi împăratul Rudolf II (Sección de Estado, legajo 707, Alemania, fol. 32).
Ref. şi publ.: Veress, Documente, IV, p. 355–356, doc. 336; Ciorănescu, Documente Simancas,
p. 186–187, doc. CCCXCI; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 426–427.
167 – Scrisoare din Praga, 14 iulie 1601, adresată de ambasadorul spaniol la Praga
Don Guillén de San Clemente, regelui Felipe III, despre misiunea solului polon pe lângă
împăratul Rudolf II şi intenţia lui Mihai de a se alătura lui Gheorghe Basta (Sección de
Estado, legajo 707, Alemania, fol. 48).
Ref. şi publ.: Veress, Documente, IV, p. 394, doc. 375; Ciorănescu, Documente Simancas,
p. 186–187, doc. CCCXCI; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 434–435.
SPANIA d 197
168 –Scrisoare din Zalău, 5 august 1601, a lui Mihai Viteazul către Guillén de San
Clemente, ambasadorul spaniol la Praga, în care relatează victoria obţinută la Gorăslău.
Copie (Secretaría de Estado, legajo 707, Alemania).
Ref. şi publ.: Veress, Documente, VI, p. 412–413; Ciorănescu, Documente Simancas,
p. 190–191, doc. CCCXVIII; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 437–438.
169 – Scrisoare din Praga, 18 august 1601, adresată de ambasadorul spaniol la Praga
Don Guillén de San Clemente, regelui Felipe III, despre victoria asupra lui Sigismund
Báthory la Gorăslău (Secretaría de Estado, legajo 707, Alemania).
Ref. şi publ.: Ciorănescu, Documente Simancas, p. 193–194, doc. CDII; Mihai Viteazul în
170 – Raport din Viena, 2 septembrie 1601, cu privire la împrejurările uciderii lui
Mihai Viteazul şi motivele invocate de Gheorghe Basta pentru a justifica această faptă
171 – Relatare din Praga, 3 septembrie 1601, a ambasadorului spaniol la Praga,

Guillén de San Clemente, adresată regelui Felipe III, despre înfrângerea lui Sigismund
Báthory la Guruslău (Sección de Estado, legajo 707, Alemania, fol. 32).
Ref. şi publ.: Ciorănescu, Documente Simancas, p. 199–200, doc. CDVII; Mihai Viteazul în
172 – Relatare din Veneţia, 15 septembrie 1601, adresată de ambasadorul spaniol la

Veneţia, Francisco de Vera y Aragón, regelui Felipe III, despre moartea lui Mihai Viteazul
(Secretaría de Estado, legajo K 1677, Venecia).
Ref. şi publ.: Ciorănescu, Documente Simancas, p. 200, doc. CDVIII; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, V, p. 449.
173 – Rezoluţie din Valladolid, 22 septembrie 1601, a Consiliului de Stat spaniol,

privind oportunitatea trimiterii unui răspuns la scrisorile lui Mihai Viteazul (Sección de
Estado, legajo 2323, Alemania).
174 – Document din Constantinopol, 23 septembrie 1601, cuprinzând un extras dintr-un

raport referitor la reacţia turcilor la aflarea veştii despre moartea lui Mihai Viteazul, pe care
au primit-o cu satisfacţie, dar şi cu nemulţumirea că au pierdut Transilvania (Sección de
Estado, legajo K 1677, Venecia).
175 – Document din Constantinopol, 13 ianuarie 1602, cuprinzând un extras dintr-un

sumar de informaţii despre tratativele purtate la Poartă de ambasadorii lui Ieremia şi Simion
Movilă pentru păstrarea scaunului Ţării Româneşti, menţionându-se şi primejdia pe care a
reprezentat-o Mihai Viteazul pentru Imperiul Otoman (Sección de Estado, legajo 1349,
Venecia).
198 d SPANIA
176 – Documente (106), din 1605–1616, conţinând: corespondenţă diplomatică

spaniolă din Constantinopol, Londra, Praga, Veneţia şi Viena, privind situaţia politică din Ţările
Române, relaţiile acestora cu Poarta, Austria şi Polonia, schimbările de domnie etc. şi o scrisoare a
lui Radu Şerban, fost domn al Ţării Româneşti (Trnava, 7 septembrie 1612), prin care îi solicită
ajutor regelui Felipe III al Spaniei (Estado, 616, 1498, 2492, 2497–2500, Alemania; 2513,
2586–2587, Inglaterra; 494, Nápoles; 1350–1352, 1354–1356, 1358–1360, K 1678, Venecia).
Ref.: Randa, Republica Christiana, p. 346.
Publ.: Ciorănescu, Documente Simancas, p. 222–260.
177 – Documente, din 1735–1738, privitoare la proiectul de a întemeia o colonie la

Timișoara pentru primirea unor catalani expatriați din motive politice.
Ref.: Agustí Alcoberro, La „nova Barcelona” del Danubi (1735–1738), Barcelona, 2011,
p. 73–90.
178 – Scrisori (15), din 5 iulie 1738 – 16 ianuarie 1740, ale lui José Carpintero,
ambasadorul Spaniei la Viena, către marchizul de la Quadra, privind operaţiunile armatelor
austriece şi ruseşti pe teritoriul Ţărilor Române în timpul desfăşurării Războiului ruso-
austro-turc (Estado, 6474–6475 Alemania).
179 – Corespondenţă, prima jumătate a sec. XVIII, dintre Francisc Rákóczi II,
principele Transilvaniei, şi Carlos III, regele celor Două Sicilii (Estado, Alemania, Negocios
notables).
p. 462–463).
180 – Scrisori (174), din 1769–1784, de la ambasadorii Spaniei la Viena, contele de

Mahony (1769–1772), Simón de las Casas (1773–1780) şi contele de Aguilar (1780–1784),
către marchizul de Grimaldi şi contele de Floridablanca, privind Războiul ruso-austro-turc
desfăşurat pe teritoriul Ţărilor Române, pacea de la Bucureşti (1772), ocuparea Bucovinei
şi a Olteniei de austrieci (1774), schimbările de domnie în Moldova şi Ţara Românească
etc. (Estado, 6505–6514, 6517, 6520–6521, 6526–6527).
181 – Scrisori (17), din 13 noiembrie 1784 – 19 iulie 1786, de la Domingo de Iriarte
către marchizul de Floridablanca, privind Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan, înăbuşirea
acesteia şi executarea conducătorilor revoltei, epidemia de ciumă din Moldova şi Ţara
Românească etc. (Estado, 6527–6529, Alemania).
Ref.: C. Göllner, Revoluţia lui Horea. Legendă şi adevăr (RI, 22, 1936, p. 148–149).
182 – Gravură, circa 1619, reprezentând portretele lui Ferdinand II, împăratul
romano-german, Frederic V, regele Boemiei şi Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei.
42 × 29 cm (MPD, 16, 017, cotă anterioară: Estado, legajos 02599, 194).
Ref. şi reprod.: http://www.mcu.es.
SPANIA d 199
183 – Planul cetăţilor din Ungaria, 1593–1598. Cuprinde şi Transilvania.

Reprod.: Randa, Republica Christiana, p. 170–171.
SORIA
ARCHIVO HISTÓRICO MUNICIPAL DE SORIA

(Arhiva Istorică Municipală din Soria)
CR
(A–999).
TARRASA
BIBLIOTECA CENTRAL DE TARRASA

(Biblioteca Centrală din Tarrasa)
CR

Dalmacia y Morea, juntamente los principados de Transilvania, Wallachia, Bulgaria &c.,
como tambien las delineaçiones de las villas y fortalezas (...) golfos y islas, Amberes, 1688
(R. 22772).
TOLEDO
ARCHIVO HISTÓRICO. NACIONAL SECCIÓN NOBLEZA

(Arhiva Istorică Naţională. Secţiunea Nobilime)
DOC
186 – Scrisori de recomandare (2), Constantinopol, din 27 decembrie 1610 şi

12 ianuarie 1611, de la Ştefan Bogdan, fiul lui Iancu Sasul, autointitulat principe al Moldovei,
pentru Gironimo Meoli, secretarul ambasadorului Angliei la Poartă, purtând sigiliul mare al
principelui aplicat în cerneală (Archivo de los Duques de Frías, 115/42 şi 115/41).
Ref.: http://pares.mcu.es (cu indicaţia greşită a numelui „Jerónimo de Medi”); Mihai Ţipău,
2013 (identificarea persoanelor).
187 – Scrisori (7), din 12 decembrie 1685 – 25 octombrie 1690, ale lui Antonio de la
Peña Zúñiga, Gaspar de Vans, Martín Leonardo Voeller, către Gregorio María de Silva
200 d SPANIA
Mendoza, Juan Domíngo Méndez de Haro y Guzmán şi alţi destinatari. Cuprind şi

informaţii despre situaţia din Transilvania (Archivo de los Duques de Osuna, CT. 80, D. 17,
D. 23; CT. 98, D. 25, D. 26, D. 27; CT. 101, D. 4, D. 5).
188 – Scrisoare, din 10 martie 1686, a lui Juan Cortés Osorio către Pascual Borja
Centelles, duce de Gandía, cu ştiri despre ofensiva polonă în Moldova şi Ţara Românească
(Archivo de los Duques de Osuna, CT. 40, D. 1/1–11).
189 – Scrisori (52), din 22 ianuarie 1690 – 15 august 1693, de la marchizul de

Bourgomaine, ambasadorul Spaniei la Viena, către Gregorio de Silva Mendoza. Cuprind şi
informaţii despre situaţia din Transilvania şi predarea Oradei către austrieci (Archivo de los
Duques de Osuna, CT. 31, D. 1–52).
MS
190 – Bozkaidas cogit fugitare et reddere Scalitz, sec. XVII, relatare cu privire la
cucerirea de către Ştefan (István) Bocskay (Bozkaidas în text) a cetăţii „Scalitz”. Text în
latină (Sorela y Mauri, CP. 367, D. 24).
BIBLIOTECA DE CASTILLA – LA MANCHA.

BIBLIOTECA PÚBLICA DEL ESTADO
(Biblioteca din Castilla – La Mancha. Biblioteca Publică a Statului)
CR

Veneţia, 1566 (1–4844/1).
192 – Alessandro Guagnini, Rerum polonicarum tomi tres quorum primus omnium
Poloniae regum alecho primo gentis duce ad Stephanum Bathoreum [...], II. Provinciarum
quae uno sarmatiae Europeae nomine vulgo veniunt [...], III. Res singulariter a Polonis in
Valachia gestas [...], Frankfurt, 1584, cu informaţii şi despre evenimente din Țările
Române.
Ref.: idem.
BIBLIOTECA PÚBLICA DE TOLEDO

(Biblioteca Publică din Toledo)
MS
193 – Diego Galán Escobar, [Memorii], 1589–1600, privind perioada captivităţii sale
la turci, cu informaţii despre luptele româno-otomane din 1595 (R(Ms) 267).
SPANIA d 201
Ref.: Al. Ciorănescu, Un témoin espagnol de la campagne roumaine de 1595 (RER, 9–10,
1965, p. 77–96); Călători străini, III, p. 518–520.
Publ.: Don Bartolomé José Gallardo, Cautiverio y trabajos de Diego Galán, natural de
Consuegra y vecino de Toledo, 1589 a 1600, Madrid, 1913; Călători străini, III,
p. 521–537; Matías Barchino, Edición crítica de Cautiverio y trabajos de Diego
Galán. Manuscrito R(Ms) 267 de la Biblioteca Pública de Toledo, Cuenca, 2001.
VALENCIA
BIBLIOTECA MUNICIPAL SERRANO

MORALES DE VALENCIA
(Biblioteca Municipală Serrano Morales din Valencia)
CR
194 – Levantamiento de las provincias de Valachia y Albania contra el Turco a

devocion de la Liga Christiana (...), Madrid, 1684 (4/266/1).
COLEGIO DEL PATRIARCA

(Colegiul Patriarhului)
195 – Petrus Plancius (Pieter Platevoet), Nova et exacta terrarum orbis tabula
geographica ac hydrographica, sec. XVI. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: Andrei Timotin, 2010.
VALLADOLID
UNIVERSIDAD DE VALLADOLID.
BIBLIOTECA HISTÓRICA DE SANTA CRUZ
(Universitatea din Valladolid.
Biblioteca Istorică Sfânta Cruce)
CR
196 – Gotardus Arthus, Historia chronologica Pannoniae res per Hungariam et

Transiluaniam [...] usque [...] Rodolphum II, Hungariae regem Christianum XXXX & [...]
Sigismundum Bathorium, Transyluaniae Ducem [...] icones item vitasque et victorias
regum, ducum & procerum, tam Christianorum quam Turcicorum [...] addita est Tabula
chorographica totius Hungariae noua [...], Frankfurt, 1608 (U/Bc 09108/2).
202 d SPANIA
VILLANUEVA Y GELTRÚ
BIBLIOTECA – MUSEO VÍCTOR BALAGUER

(Biblioteca – Muzeu Víctor Balaguer)
CR
197 – Domokos Brenner, Histoire des révolutions de Hongrie. Où l’on donne une
idée juste de son légitime gouvernement [...], I–VI, Haga, 1739. Lucrarea cuprinde
memoriile lui Francisc II Rákóczi, principe al Transilvaniei, şi ale lui Miklós Bethlen, cu
privire la situaţia din Transilvania la începutul secolului al XVIII-lea (S.L. 10453–10458).
Ref.: idem.
VITORIA – GASTEIZ
ARCHIVO HISTÓRICO PROVINCIAL DE ÁLAVA

(Arhiva Istorică Provincială din Álava)
DOC
198 – Scrisori (4), din 22 iunie – 5 noiembrie 1552, de la Ferdinand I de Habsburg

către Juan Alonso de Gámiz. Cuprind şi informaţii despre situaţia din Transilvania (Archivo
Familiar Gámiz, GAM, 22075, 22086, 22107, 22209).
199 – Scrisori (3), din 22 iunie – 5 noiembrie 1552, de la Ferdinand I de Habsburg

către Carol Quintul. Cuprind şi informaţii despre situaţia din Transilvania. Copii (Archivo
Familiar Gámiz, GAM, 22110, 22115, 22117).
200 – Scrisori (2), din 27 octombrie şi 7 noiembrie 1552, de la Maximilian II de

Habsburg către Juan Alonso de Gámiz. Cuprind şi informaţii despre revolta declanșată de
soldatul Ortiz de Leiva în Transilvania (Archivo Familiar Gámiz, GAM, 22104, 22106).
ZARAGOZA
REAL SEMINARIO SACERDOTAL DE SAN CARLOS

(Seminarul Regal Sacerdotal San Carlos)
CR
201 – Laurentius Toppeltinus, Origines et occasus Transsylvanorum, Lyon, 1667

(15–8–21 R. 2703).
Ref.: idem.
STATELE UNITE ALE AMERICII
ALBANY
(New York)
NEW YORK STATE LIBRARY

(Biblioteca Statului New York)
CR
1 – Gottlieb Siegfried Bayer, Commentarii Academiae Scientiarum Imperialis

Petropolitanae, Sankt-Peterburg, I, 1726. La p. 425–463: Dimitrie Cantemir, De muro
Caucaseo.
ALEXANDRIA
(Virginia)
HOLY CROSS CHURCH

(Biserica Sf. Cruce)
AM
2 – Biserica Sf. Cruce, cumpărată în 1969 și reamenajată de parohia ortodoxă

română, înfiinţată în 1966. Iconostasul a fost alcătuit cu icoane provenite de la biserica Sf.
Cruce din Farrell, donate de preotul paroh al acesteia, Nicolae Moldovan. Pictorița Silvia
Boncescu a restaurat o parte dintre icoanele vechi și a pictat integral alte câteva. Biserica a
fost sfințită la 13 septembrie 1970. Iconostasul a fost pictat ulterior și îmbrăcat parțial în
mozaic de artistul Ilie Hașegan din Cleveland (5150 Leesburg Pike).
Ref. şi reprod.: Historical Anniversary Album, p. 117–118; Calendarul „Solia”, p. 56;
http://www.roea.org/parishes.html?type=details&id=68.
ALLIANCE
(Ohio)
ST NICHOLAS CHURCH
AM
3 – Biserica ortodoxă Sf. Nicolae, a parohiei române, înființată în 1912. Deține

icoane și odoare românești, inclusiv cele transferate de la biserica Sf. Ioan Evanghelistul
din Salem, Ohio, după fuziunea celor două parohii ortodoxe în 1990 (1621 Sawburg Rd.).
Ref.: http://www.roea.org/parishes.html?type=details&id=49.
204 d STATELE UNITE ALE AMERICII
ANN ARBOR
(Michigan)
UNIVERSITY OF MICHIGAN LIBRARY
(Biblioteca Universității Michigan)
CR

Petropolitanae, Sankt-Peterburg, I, 1726. La p. 425–463: Dimitrie Cantemir, De muro Caucaseo.
traducere de M. Tindal, vol. I–II, Londra, 1734–1735.
Ref.: idem.
6 – Dimitrie Cantemir, Geschichte des osmanischen Reichs nach seinem Anwachse

und Abnehmen, beschreiben von Demetrie Kantemir, ehemaligen Fürsten in Moldau,
Hamburg, 1745.
Ref.: idem.
7 – Petru Movilă, Orthodoxos homologia [...] [Mărturisirea ortodoxă], Bratislava,

1751, ed. C.G. Hofmann, cu versiuni în latină și germană. Conține o introducere a
patriarhului Nectarie al Ierusalimului.
Ref.: idem.
8 – Dimitrie Cantemir, Historich-, geographisch- und politische Beschreibung der Moldau,

nebst dem Leben des Verfassers, în „A.F. Busching’s Magazin für die neue Histoire und
Geographie”, Frankfurt – Leipzig, 3, 1769; 4, 1771. Cuprinde 341 p., un portret și o hartă.
Ref.: idem.
9 – Mihail Kogălniceanu, Esquisse sur l’histoire, les mœurs et la langue des Cigains,
Berlin, 1837.
Ref.: idem.
10 – Mihail Kogălniceanu, Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques

transdanubiens, t. I, Berlin, 1837.
Ref.: idem.
11 – Anatole de Démidoff (1812–1870), Travels in Southern Russia and the Crimea;

through Hungary, Wallachia, & Moldavia, during the Year 1837, Londra, 1853, 2 vol., cu
ilustrații de D.A.M. Raffet (Hatcher Graduate Library, 914.77 D395vE).
Ref.: http://depts.washington.edu/cartah/text_archive/demidoff/meta_pag.shtml.
12 – John Paget (1808–1892), Hungary and Transylvania; with remarks on their

condition, social, political, and economical, Londra, 1855, vol. I–II, cu ilustrații, planșe și
1 hartă.
Ref.: http://mirlyn.lib.umich.edu/Record/006770421.
STATELE UNITE ALE AMERICII d 205
THE WILLIAM L. CLEMENTS LIBRARY

(Biblioteca William L. Clements)
MS
13 – Henry Grenville (1717–1784), Observations sur l’état actuel de l’Empire

Ottoman en réponse aux informations qui en ont été demandées, d’Ordre du Roy [...], 1765.
Autorul, ambasador al Marii Britanii la Constantinopol (1751–1765) și apoi Ministru al
Afacerilor Externe al Angliei (noiembrie 1792 – iulie 1793), dă informaţii despre Ţara
Românească şi Moldova, statutul lor politic faţă de Imperiul Otoman, veniturile şi
populaţia. Copie încheiată la 30 iulie 1766.
Ref. şi publ.: Andrew S. Ehrenkranz, Henry Grenville, Observations sur l’état actuel de
l’Empire Ottoman, Ann Arbor, 1965; Călători străini, IX, p. 649–652; p. 1071–1073.
ANNAHEIM
(California)
ST MARY ROMANIAN ORTHODOX CHURCH

(Biserica ortodoxă românească Sf. Maria)
AM
14 – Biserica ortodoxă Sf. Maria, a parohiei românești locale, înființată în 1985.

Lăcașul a fost construit în 1991–1996 de Constantin Velicescu, constructor american de
origine română, după planurile concepute de arh. Gabriela Georgescu din San Diego şi de
ing. Veronel Dragomir. Fresca interioară a fost pictată parțial de pr. Cornel Avramescu,
preotul paroh, emigrat din România în 1985. În biserică au fost așezate piese sculptate în
România: un iconostas din lemn de tei și mobilier din lemn de stejar și de alte esențe (555
South Walnut St.).
Ref.: http://www.stmaryanaheim.org/Istoric.aspx.
ANNAPOLIS
(Maryland)
UNITED STATES NAVAL ACADEMY

(Academia Navală a Statelor Unite)
CR

Caucaseo.
AUSTIN
(Texas)
UNIVERSITY LIBRARY
(Biblioteca Universității)
CR
16 – J. Cyri Theodori Prodromi Epigrammata, Basel, 1536, lector editorial Johannes

Honterus.
Ref.: Nussbächer, Bibliografie, p. 388.
BALTIMORE
(Maryland)
COLECȚIA EUGENE MEYER
17 – Constantin Brâncuşi, Danaida, 1913, bronz, parţial aurit, h = 27 cm (fost în

Col. A. Meyer).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 44, fig. 73; Geist 1973, nr. 73a.
ENOCH PRATT FREE LIBRARY,

GEORGE PEABODY BRANCH
(Biblioteca Enoch Pratt, Filiala George Peabody)
CR

Caucaseo.
Empire, traducere de M. Tindal, vol. I–II, Londra, 1734–1735.
Ref.: idem.
20 – Mihail Kogălniceanu, Esquisse sur l’histoire, les mœurs et la langue des

Cigains, Berlin, 1837.
Ref.: idem.
WALTERS ART GALLERY
(Galeria de Artă Walters)
MS
21 – Evangheliar, sfârşitul sec. XVI, copie de Luca Cipriotul, episcopul Buzăului,

din porunca lui Mihai Viteazul, și dăruit de acesta ţarului Rusiei Feodor I. Text în greacă
(cota W535).
Ref.: Politis, Un centre de calligraphie, p. 4; Vikan, Greek Manuscripts, p. 210; Sever

J. Voicu, Serenella d’Alisera, Index in manuscriptorum graecorum edita specimina,
Roma, 1981, s. v.; Gh. Buluţă, Manuscrise miniate şi ornate din epoca lui Matei
Basarab, Buc., 1984, p. 10.
Reprod.: Kenneth W. Clark, A Descriptive Catalog of Greek New Testament Manuscripts in
America, Chicago, 1937, p. 367, pl. LXXII; D. Diringer, The Illuminated Book: its
History and Production, Londra, 1958, pl. 11–27, fig. 4.
MUZ
22 – Buclă şi fibulă, sec. IV–V, argintate, descoperite în 1876 în zona Oradea.

Ref.: Răzvan Theodorescu, Old Romanian Art in European Museums („Romanian Review”,
30, 1976, nr. 1, p. 89).
23 – Vase din metale preţioase, sec. IV–V, descoperite în nordul Munteniei.

Ref.: ibidem.
BEDFORD
(Massachusetts)
UNITED STATES AIR FORCE,

CAMBRIDGE RESEARCH CENTER
(Forțele Aeriene ale Statelor Unite,
Centrul de Cercetări Cambridge)
CR

Caucaseo.
BEREA
(Kentucky)
BEREA COLLEGE GALLERY

(Galeria de artă a Colegiului din Berea)
DOC
25 – Documente și alte piese care au aparținut pictorului Dimitrie Berea, donate de

soția sa, prințesa Alice Gureilli Berea Terres. Sunt expuse permanent în Sala românească
(Romanian Room) a Galeriei Dimitrie Berea.
Ref.: Julie Sowell, Colorful Lives and Paintings Highlight Berea Premiere, online la
http://www.berea.edu/media-relations/colorful-lives-and-paintings-highlight-berea-
premiere/.
26 – Colecție de picturi de Dimitrie Berea (artist român postimpresionist, n. 1908,

Bacău, d. 1975, Paris), găzduită într-o clădire anume construită în 2002–2003, The Dimitrie
Berea Gallery. Colecția, care cuprinde cele mai multe pânze ale artistului aflate în SUA, a
fost donată după moartea acestuia de soția sa, prințesa de origine georgiană Alice Gureilli
Berea Terres, care a contribuit financiar și la ridicarea galeriei de artă, inaugurată la
21 februarie 2003.
Ref.:. ibidem.
BERKELEY
(California)
UNIVERSITY OF CALIFORNIA LIBRARY

(Biblioteca Universității California)
CR
27 – Mihail Kogălniceanu, Fragments tirés des chroniques moldaves et valaques

pour servir à l’histoire de Pierre-le-Grand, Charles XII, Stanislas Leszcynski, Démetre
Cantemir et Constantin Brancovan, Iași, 1845.
Ref.: Vigil Cândea, 1984.
BETHESDA
(Maryland)
U.S. NATIONAL LIBRARY OF MEDICINE

(Biblioteca Națională de Medicină a SUA)
MS
28 – Conrad Gesnerus, Liber amicorum, sec. XVI, album de amintiri, cuprinzând şi

semnătura medicului transilvănean Ioan Vitus de Balsarata (Balşa, Hunedoara).
Ref.: Eugen Glück, Scrieri româneşti de medicină în Evul Mediu (MI, 16, 1982, nr. 9, p. 28).
29 – Silvestru Filitis, De materia arthritica ad venenda aberrante disquisitio sectio

prior [...], Göttingen, 1785, teză de doctorat în medicină. Autorul era nepotul lui Dositei
Filitis, mitropolit al Ungrovlahiei, și a studiat unsprezece ani la Academia Domnească din
Bucureşti, unde a practicat ulterior medicina, devenind membru al Societăţii filologice
greco-dacice (W4 G59 1785 M1).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., II, p. 454–455, nr. *1138.
30 – Theodoros Georgiades, Dissertatio inauguralis medico-antiquaria de morbis

uteri secundum librum Hippocratis. Peri gynaikeiês physios [...], Jena, 1797, Litteris
Maukianis, teză de doctorat în medicină, 24 p. Autorul era din Braşov („Stephanopolitanus”) şi

a studiat la Academia Domnească din Iaşi (W4 J51 1797 G1).
31 – Stavrus Polizu Moscu, De mensium vitiis. Specimen inaugurale medicum [...],

Halle, 1800, teză de doctorat. Autorul a studiat în Principatele Române, unde a practicat
apoi medicina, la Iași și la București (W4 H18 1800 M4).
BEVERLY HILLS
(California)
COLECȚIA FAM. FREDERICK WEISMAN
32 – Constantin Brâncuşi, Muza adormită, II, circa 1920, bronz lustruit, h = 28,5 cm
(fost în Col. Ault).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 45, fig. 79; Geist 1973, nr. 79b; Varia 1986, p. 137–138, 141.
COLECȚIA ILEANA ȘI RAY ARLO
33 – Jean de Nouilly, Elisabeth de Roumanie. Carmen Sylva, portret în ulei pe pânză,

1898. 63,5 × 48,5 cm. Cu dedicaţie în germană.
Ref.: Ray Arco, 1978.
BLOOMINGTON
(Indiana)
INDIANA UNIVERSITY LIBRARY

(Biblioteca Universității Indiana)
DOC
34 – Documente, din 1925–1971, de la diplomatul american Burton Yost Berry,

referitoare şi la relaţiile româno-americane în cel de-al Doilea Război Mondial.
Ref.: National Union Catalog 1978, p. 33, MS. 78–300.
CR
35 – Evangheliar, Braşov, 1562, tipărit de diaconul Coresi.

Ref.: Andrew Turchyn, în Paul L. Horecky și David H. Kraus (ed.), East, Central and
Southeast Europe. A Handbook of Library and Archival Resources in North America,
Santa Barbara – Oxford, 1976, p. 204; Cândea, Creații culturale, p. 344.

Hamburg, 1745.
37 – Johann Christian von Engel, Geschichte des ungrischen Reichs, vol. 1–5, Viena,
1834, cuprinzând şi Geschichte der Moldau und Wallachey, scrisă după cronici româneşti.
Ref.: idem.
38 – Biblia, Sibiu, 1856–1858, ed. Andrei Şaguna.

Ref.: idem.
BOSTON
(Massachusetts)
BOSTON ATHENAEUM LIBRARY

(Biblioteca Athenaeum din Boston)
CR
39 – Dimitrie Cantemir, Histoire de l’Empire Othoman où se voyent les causes de

son aggrandissement et de sa décadence, traducere de M. de Joncquières, vol. I–II, Paris, 1743.
Ref.: idem.
MUSEUM OF FINE ARTS BOSTON – MFA

(Muzeul de Arte Frumoase din Boston – MFA)
DOC
40 – Constantin Brâncuși, Eva și umbra, circa 1920, fotografie alb-negru, print cu

suspensie de argint în gelatină, 30 × 24 cm (2002.150).
Ref.: http://www.mfa.org.
41 – Edward Steichen, Constantin Brâncuși la Voulangis (Cerul albastru), Franța,

1922, negativ foto și print cu suspensie de argint în gelatină, realizat în 1984–1986,
33,1 × 26,9 cm (2000.1207).
Ref.: idem.
42 – Edward Steichen, Constantin Brâncuși în atelierul său, fotografii (25), 1927,

Paris, printuri cu suspensie de argint în gelatină realizate în 1981–1982, 34,1 × 26,7 cm
(2000.1190).
Ref.: idem.
43 – Constantin Brâncuși, Pasăre în spațiu, fotografie, circa 1930, 28,5 × 21,8 cm,
print cu suspensie de argint în gelatină (2011.1639).
Ref.: idem.
44 – Constantin Brâncuşi, Peştele, 1924–1926, bronz lustruit, 12,7 × 42 × 3 cm (fost

în Col. Ede).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 98–99, fig. 168a–b; Geist 1973, nr. 168d; Grigorescu,
Brâncuşi, fig. 71; Jianu, Constantin Brâncuşi, fig. 52.
45 – Constantin Brâncuși, Placă pentru piesa Peștele, 1924, oțel, 0,6 × 50,2 cm
(57.739.2)
MUZ
46 – Cap de dac (Pileatus), circa sec. XVII, porfir roșu, stil roman târziu, h = 53 cm.
A fost achiziționat în 1913 de L.D. Caskey, pentru muzeu, de la Fundația lui Francis
Bartlett (13.2722).
Ref.: Sculpture in Stone, catalogul Museum of Fine Arts, no. 465; Sculpture in Stone and
Bronze, catalogul Museum of Fine Arts, p. 117; http://www.mfa.org; www.statuidedaci.ro.
47 – Pipă, sec. XIX, fildeș, L = 67 cm, de proveniență românească (02.195).

48 – Portțigaret, sec. XIX, chihlimbar, lut, lemn, L = 7,7 cm, probabil de proveniență
românească (02.191).
Ref.: idem.
49 – Cuvertură, țesătură de bumbac brodată cu fir de mătase și tivită cu dantelă, sec.

XIX, 67,5 × 129 cm (45.976).
Ref.: idem.
THE PUBLIC LIBRARY
(Biblioteca Publică)
CR

Ref.:Virgil Cândea, 1984.
BOULDER
(Colorado)
UNIVERSITY OF COLORADO
BOULDER LIBRARIES
(Bibliotecile Universității din Boulder, Colorado)
CR
51 – Ciro Spontoni, Historia della Transilvania, Veneția, 1638, 351 p.

Ref.: http://encore.colorado.edu.
52 – Carmen Sylva, Songs of Toil, traducere engleză de John Eliot Bowen, New York,
1888, 143 p.
Ref.: idem.
BRIDGEPORT
(Connecticut)
ST DIMITRIE ROMANIAN ORTHODOX CHURCH

(Biserica ortodoxă românească Sf. Dimitrie)
AM
53 – Biserica Sf. Dimitrie, construită în 1933, refăcută în 1962, a parohiei ortodoxe

române, înființată în 1924 (579 Clinton Ave.).
Ref.: Historical Anniversary Album, p. 89–91; Calendarul „Solia”, p. 54.
BRYN ATHYN
(Pennsylvania)
ACADEMY OF THE NEW CHURCH LIBRARY

(Biblioteca Academiei Bisericii Noi)
CR
54 – Dimitrie Cantemir, Historisch-, geographisch- und politische Beschreibung der

Moldau, nebst dem Leben des Verfassers, în „A.F. Busching’s Magazin für die neue
Histoire und Geographie”, Frankfurt – Leipzig, 3, 1769; 4, 1771. Cuprinde 341 p., un
portret și o hartă.
BUFFALO
(New York)
ALBRIGHT-KNOX ART GALLERY
(Galeria de Artă Albright-Knox)
55 – Constantin Brâncuşi, Domnişoara Pogany, II, 1920, bronz lustruit, 43,2 cm

(fostă în Col. John Quinn).
Ref. și reprod.: Giedion-Welcker 1958, p. 83; Geist 1968, p. 69–70, fig. 120; Geist 1973,
nr. 120a; Giedion-Welcker 1981, p. 46.
GROSVENOR LIBRARY
(Biblioteca Grosvenor)
CR
56 – Basili Fabri Sorani Thesaurus eruditionis scholasticae....per Augustum

Buchnerum recensitus, Leipzig, 1686. Conține, de la coloana 2720: Johannes Honterus, Humani
corporis membra ex Johannis Honteri Coronensis Rudimentorum Cosmographicorum Lib. IV.
UNIVERSITY LIBRARIES,
STATE UNIVERSITY OF NEW YORK
(Bibliotecile Universitare,
Universitatea de Stat din New York)
57 – Constantin Brâncuși, Portretul lui James Joyce, circa 1925, desen în tuş pe
hârtie, 21 × 16,5 cm, purtând semnătura artistului (The Poetry/Rare Books Collection, fost
în Col. Sylvia Beach și Marcel Duchamp).
Ref. și reprod.: Giedion-Welcker 1958, p. 19; Comarnescu 1972, p. 240; Giedion-Welcker
1981, p. 86 (localizare în Col. Dnei Marcel Duchamp, New York); Anthony Burgess,
L’Odyssée de Joyce, „Le Courrier de l’UNESCO”, Paris, anul 35, aprilie 1982, p. 30;
Jianu, Constantin Brâncuşi, p. 101; Varia 1986, p. 91–92; Lemny, Brâncuși, p. 108–109
(datare 1929).
CAMBRIDGE
(Massachusetts)
HARVARD ART MUSEUMS/FOGG ART MUSEUM
(Muzeele de Artă de la Harvard/Muzeul de Artă Fogg)
58 – Constantin Brâncuşi, Cariatidă, 1914 și 1926, lemn de stejar, 165,4 × 42,5 × 46 cm.
Achiziție prin Francis H. Burr Memorial și Alpheus Hyatt Funds, 1968 (fostă în Col. John Quinn).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 49, 51, fig. 89, 90; Geist 1973, nr. 90; Bach, Brancusi, fig.
86, nr. 86, p. 234–235; Stîrcea-Crăciun, Brâncuși, p. 212–213.
59 – Constantin Brâncuşi, Mână, 1920, marmură galbenă, 30,4 × 6,4 × 5,1 cm (fostă
în Col. John Quinn, Elisabeth Hare și David Hare, NY).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 76, fig. 130; Bach, Brancuși, nr. 55, p. 178–179.
60 – Constantin Brâncuşi, Tors de fată, 1922, onix, 32,7 cm (fost în Col. Orswell şi
John Quinn).
Ref.: Geist 1968, p. 81–82, fig. 139; Geist 1973, nr. 139.
HARVARD UNIVERSITY LIBRARY

(Biblioteca Universității Harvard)
DOC
61 – Scrisoare din Pera, 16/26 mai 1679, a lui William Carpenter, secretar al ambasadei
engleze la Poartă, către John Covel, despre acuzaţiile aduse lui Antonie Ruset (Draco-bey),
fost domn al Moldovei, şi supliciul său la Constantinopol (ms. Mm 6–50, p. 68–69).
Ref. şi publ.: A. Pippidi, Originea familiei Rosetti şi confirmarea unei mărturii a lui
Neculce (AIIAI, 20, 1983, p. 275–280).
MS
62 – Aeneas Silvius Piccolomini, Epistolae, sec. XV, fost în Biblioteca din Buda a
lui Matei Corvin, intrat către 1800–1811 în Biblioteca lui Sámuel Teleki din Târgu Mureş şi
înstrăinat de familie prin 1930.
Ref.: Csapodiné Gárdony Klára, Egy újabb ismeretlen Corvin-kódex feltünése az amerikai
könyvpiacon [Apariţia unui alt codice corvinian necunoscut pe piaţa de cărţi
americană] (MK, LXXVII, 1961, p. 105–107); Bustya Endre, A marosvásárhelyi
Teleki-téka eltünt Piccolomini-kódexe s egy Amerikában felbukkant Piccolomini-
korvina [Codicele Piccolomini dispărut din Biblioteca Teleky din Târgu Mureş şi o
corviniană Piccolomini apărută în America] (MK, LXXXI, 1965, p. 331–332);
Csapodi Csaba, The Corvinian Library. History and Stock, Budapesta, 1973, p. 115,
nr. 7; Zsigmond, Philobiblon, p. 424.
CR
63 – Aeneas Silvius Piccolomini, Historia bohemica, Roma, 1475, exemplar din

Biblioteca din Buda a lui Matei Corvin, fost în colecţiile Bibliotecii lui Sámuel Teleki din
Târgu Mureș, vândut de un membru al familiei către 1930.
Ref.: C. Gárdony Klára, loc. cit.; B. Endre, loc. cit.; Zsigmond, loc. cit.
64 – J. Cyri Theodori Prodromi Epigrammata, Basel, 1536, lector editorial Johannes

Honterus.
65 – Copie de diverses Lettres envoyées de Prague [...] par lesquelles sont declairées
les victoires signalées [...] contre les Turcs et Tartares [...], Bruxelles, 1596, relatare a
victoriei de la Giurgiu, din 1595 a lui Mihai Viteazul (Ott. 326.5).
Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 626, nr. 2232.
Publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 87–88.
66 – Leonida Pindemonte (1753–1828), Discorso [...] nel quale si racontano [...]

i nuoui fatti d’armi dell’inuitissimo [...] Prencipe Transiluano [...], Milano, 1596, relatare a
luptelor antiotomane ale Ţărilor Române din 1595 (Ott. 328.8).
Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 616–617, nr. 2210.
67 – Avvisi ne quali se da Ragguaglio della rotta che ha hauuto il Bassà di

Tieffenpac della città di Tergamesta, con la prigionia del Bassà, e la morte di cinque mile
Turchi [...], Bartholomeo Bonfadino ed., Roma, 1599 (App. H. 644).
Ref.: Göllner, Michael der Tapfere, p. 82, nr. 76; Göllner, Turcica, II, p. 706–707, nr. 2409.
68 – Translado de una carta del senor Miguel Bayhoda di Balachia, que embio al
serenisssimo Archiduque Maximiliano..., [1599], relatând victoriile lui Mihai Viteazul din
sudul Dunării în 1598.
Ref. şi publ.: Cornelia Bodea, O tipăritură spaniolă din 1599 despre campaniile lui Mihai
Viteazul la sudul Dunării, în Mihai Viteazul, Buc., 1975, p. 179–189.
69 – Deffaite d’une armée de quarante mille hommes sur les Turcs par les forces de
l’Empereur le 3 d’August 1601, Lyon, 1601, relatare a luptei de la Gorăslău (Ott. 382.2).
Ref.: Göllner, Michael der Tapfere, p. 92, nr. 103.
Publ.: ibid., p. 222–224; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 373–376.
70 – Dorotei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1631, carte dedicată lui

Alexandru Coconul, domnul Moldovei.
Ref.: Legrand XVII, 1, p. 290–299; Evro Layton, The Modern Greek Collection in the
Harvard College Library, „Harvard Library Bulletin”, 19, 1971, nr. 3, p. 21;
Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 154, nr. 2073.
71 – [Nectarie, patriarhul Ierusalimului], Pros tas proskomistheisas theseis [...] peri

tīs archīs tou Papa Antirrīsis, Iaşi, 1682.
Ref.: Layton, op. cit., p. 20; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4367.
72 – Simion al Thesalonicului, Kata aireseōn [...]. Markou Eugenikou, Exīgīsis [...],

Iaşi, 1683.
73 – Dosithei Notara, Egcheiridion kata Iōannou tou Kariofillī, Iaşi, 1694, tipărit de
Dimitrie Pădure.
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4441.
74 – Ioan Comnenul, Proskynītarion tou Agiou Orous tou Athōnos, Snagov, 1701,
dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu şi consemnând daniile româneşti făcute
fiecărei mănăstiri.
Empire, traducere de M. Tindal, vol. I–II, Londra, 1734–1735, 2 ex. (f. EC 752, G 3525,
Z 2734 C şi f. ECZT 4922.734 C).

son aggrandissement et de sa décadence, traducere de M. de Joncquières, vol. I–IV, J.N. le
Clerc, Paris, 1743 (Ott. 153.3.2.).
Ref.: idem.

Hamburg, 1745 (Ott. 153.3.3.).
Ref.: idem.

Ref.: idem.
79 – Petru Movilă, Orthodoxos homologia [...] [Mărturisirea ortodoxă], Viena, 1771.

Ref.: idem.
80 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon [...], Leipzig, 1776, traducere de

Ioan Avramios din porunca lui Nicolae Mavrocordat.
81 – A[gapios] L[overdos], Istoria tōn dyo etōn 1787, 1788 [...] periechousa tas
praxeis tōn parontōn polemōn meson tōn Austro-Rōssōn kai tōn Othōmanōn, Veneţia,
1791. Cuprinde informaţii despre operaţiile militare desfăşurate pe teritoriul Principatelor
Române în cursul Războiului ruso-austro-turc din 1787–1791 şi despre negocierile de pace
care priveau şi statutul Moldovei şi al Ţării Româneşti.
82 – Chesarie Daponte, Exīgīsis tīs theias leitourgias, t. I, Viena, 1795, scrisă în Ţara
Românească în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat şi dedicată lui Filaret,
mitropolitul Ungrovlahiei.
83 – Johann Christian von Engel, Geschichte des ungrischen Reichs, vol. 1–5, Viena,
1834, cuprinzând şi Geschichte der Moldau und Wallachey, scrisă după cronici româneşti.
84 – Nicolae Bălcescu, Puterea armată şi arta militară de la întemeierea

principatului Valahiei până acum, Iaşi, 1844.
Ref.: idem.

Ref.: idem.

through Hungary, Wallachia, & Moldavia, during the Year 1837, Londra, 1853, 2 vol., cu
ilustrații de D.A.M. Raffet. 2 ex. (Biblioteca Berenson, DK25. D46 1853; Widener,
Slav3078.37).
Ref.: http://hollis.harvard.edu/?q=demidov.
87 – Gheorghe Şincai, Hronica românilor şi a mai multor neamuri [...], ed. Grigore
Alexandru Ghika, vol. I–III, Iaşi, 1853–1854.
88− Mihail Kogălniceanu, Histoire de la Dacie, des Valaques transdanubiens et de

la Valachie, vol. I, Berlin, 1854.
Ref.: idem.

through Hungary, Wallachia, & Moldavia, during the Year 1837, Londra, 1855, ed. II,
2 vol., cu ilustrații de D.A.M. Raffet (Widener, KG 13064).
Ref.: http://hollis.harvard.edu/?q=demidov.
HOUGHTON LIBRARY
(Biblioteca Houghton)
DOC
90 – Act, din 20 martie 1606, prin care Radu Șerban confirmă jupâniței Daria proprietățile
din satul Borduşani, cu tot cu vecini. Pergament. Text în limba slavonă (Ms Slavic 3).
Ref. și publ.: Parpulov, Pre-1650 Cyrillic Manuscripts, p. 39–41.
MS
91 – Dimitrie Cantemir, Incrementorum atque Decrementorum Aulae Othomanicae,

circa 1714–1716, 1080 p., 31,7 × 20 cm. Manuscris autograf, în forma definitivă, revizuită
de autor (pentru tipar), text latin şi citate în turcă, arabă, persană şi tătară, cu desene
explicative. A fost utilizat de Nicholas Tindal pentru traducerea engleză, Londra, 1734–
1735 (MS. Lat. 224, 1, fost Ott. 150.7).
Ref., publ. și reprod.: Virgil Cândea, Life story of a manuscript: Dimitrie Cantemir’s
History of the Othman Empire (RESEE, 23, 1985, nr. 4, p. 297–312); Ţarălungă,
p. 20–21 şi 353; Virgil Cândea, Dimitrie Cantemir, Istoria Imperiului Otoman,
Prefaţă (I), studiu introductiv de Virgil Cândea, text ales, note și traducere de Dan
Sluşanschi, „Manuscriptum”, XVI, 2, 1985, 17–42; idem, Prefaţă (II), comentariu de
Virgil Cândea, text stabilit, note şi traducere de Dan Sluşanschi, „Manuscriptum”,
XVII, 1, 1986, 33–56; idem, Prefaţă (III), comentariu de Virgil Cândea, text critic şi
traducere de Dan Sluşanschi, „Manuscriptum”, XXI, 3–4, 1990, 10–27; Creşterile şi
descreşterile Imperiului Otoman, facsimilul Ms. Lat. 124 de la Biblioteca Houghton,

Harvard University, introducere de Virgil Cândea, Buc., 1999; Incrementorum et
decrementorum Aulae Othman[n]icae sive Aliothman[n]icae Historiae a prima gentis
origine ad nostra usque tempora deductae Libri tres, introducere de Virgil Cândea,
ediție critică de Dan Sluşanschi, Timişoara, 2001.
92 – Antioh Cantemir, La vie du prince Demetrius Cantemir, circa 1732, prima

biografie a cărturarului. 18 f., 31 × 19 cm. Manuscris autograf, text în franceză. Legat în
același codice cu Dimitrie Cantemir, Incrementorum atque Decrementorum Aulae
Othomanicae, la sfârșit (MS. Lat. 224, 2; fost Ott. 150.7).
Ref. și publ.: Virgil Cândea, La Vie du prince Dimitrie Cantemir écrite par son fils Antioh.
Texte intégral d’après le manuscrit original de la Houghton Library (RESEE, 23,
1985, nr. 3, p. 203–221).
93 – Scrisoare din Istanbul, 1929, de la Lev D. Troțki către Panait Istrati. Text în
franceză.
Ref. și publ.: Andrei Pippidi, O scrisoare a lui Troțki, în Națiunea română, idealuri și
realități istorice. Academician Cornelia Bodea la 90 de ani, Buc., 2006, p. 601–606.
CR
94 – Dimitrie Cantemir, Divanul, Iaşi, 1698 (H 692 – 1 F).

95 – Claude du Bosc, Portretele împăraţilor otomani, circa 1732–1734, gravuri

colorate de mână, executate după copii obţinute de Dimitrie Cantemir la Constantinopol,
pentru a le insera în scrierile sale, şi publicate în Dimitrie Cantemir, The History of the
Growth and Decay of the Othman Empire, traducere de M. Tindal, vol. I–II, J.J. și
P. Knapton, Londra, 1734–1735 (Ott. 150.7.6).
Ref.: Virgil Cândea, Life story of a manuscript: Dimitrie Cantemir’s History of the Othman
Empire (RESEE, 23, 1985, nr. 4, p. 299); Cândea, Creații culturale, p. 343.
Reprod.: Arhiva Virgil Cândea.
CANTON
(Ohio)
ST GEORGE CHURCH
(Biserica Sf. Gheorghe)
AM
96 – Biserica Sf. Gheorghe, construită în 1963–1965, a parohiei ortodoxe române,

înfiinţată în 1911. A fost sfințită la 5 septembrie 1965. Deține un iconostas sculptat de Ovid
Coatu, american de origine română, și pictat de artistul grec Iannis Terzis (144 30th St. NW).
Ref.: Historical Anniversary Album, p. 66–69; Calendarul „Solia”, p. 51; Hațegan, Romanian
Culture in America, p. 30; http://www.stgeorgecanton.org/history.htm.
Reprod.: Historical Anniversary Album, p. 68–69.
CARLISLE BARRACKS
(Pennsylvania)
U.S. ARMY MILITARY HISTORY

INSTITUTE LIBRARY
(Biblioteca Institutului de Istorie Militară
a Armatei SUA)
CR
97 – Stan V. Henkels, A South-Side History of the War Shown in the Letters of, and
to General G.T. Beauregard of the Confederate States Army, Embracing Letters [...] to be
sold [...] April 4th 1916 [...]. Catalog no. 1148, part II, Philadelphia, 1916, catalog de
licitaţie, menţionând la nr. 94 ciorna autografă din Paris, 18 iulie 1866 (3 p.), a generalului
G.T. Beauregard privind condiţiile în care ar accepta oferta de a lua comanda forţelor
militare ale Principatelor Unite. În anexă, lista ofiţerilor fostei Confederaţii a SUA pe care
cerea să-i transfere în Armata română (2 p.). Condiţiile fuseseră discutate cu diplomatul
român din Paris, Ion Bălăceanu (Ridgway Hall).
Ref.: Adrian-Silvan Ionescu, Un general american virtual comandant al trupelor române la
1866 – Pierre Gustave Toutant Beauregard (C.S.A.) (RI, 5, 1994, nr. 5–6, p. 573–
578); www.armyheritage.org.
Reprod.: Adrian-Silvan Ionescu, arhiva personală (fotocopie).
CHAPEL HILL
(North Carolina)
UNIVERSITY OF NORTH CAROLINA LIBRARIES.

THE WILSON LIBRARY
(Bibliotecile Universității Carolinei de Nord.
Biblioteca Wilson)
DOC
98 – Documente, din 1945–1947, din arhiva Mark Foster Ethridge (1896–1981),

jurnalist american, trimis de Departamentul de Stat al SUA și de Națiunile Unite, ca
membru al Comisiei Balcanice, în România, Bulgaria și Grecia. Cuprind şi informaţii de istorie
contemporană a României. Texte în engleză (Southern Historical Collection, col. nr. 03842).
Ref.: National Union Catalog 1978, p. 72, MS. 77–583; Ulrich Burger, Misiunea Ethridge
în România, Buc., 2000 (recenzie de Dragoș Petrescu, în „Sfera politicii”, 89, 2001,
p. 59–61); http://www2.lib.unc.edu/mss/inv/e/Ethridge,Mark_F.html.
CR

Histoire und Geographie”, Frankfurt – Leipzig, 3, 1769; 4, 1771. Cuprinde 341 p., un portret și
o hartă.
CHARLOTTESVILLE
(Virginia)
UNIVERSITY OF VIRGINIA LIBRARY

(Biblioteca Universității Virginia)
CR
Ref.: idem.

son aggrandissement et de sa décadence, traducere de M. de Joncquières, vol. I–II,
Despilly, Paris, 1743.
Ref.: idem.
CHICAGO
(Illinois)
THE ART INSTITUTE OF CHICAGO

(Institutul de Artă din Chicago)
102 – Constantin Brâncuşi, Chin, 1907, bronz, cu inscripția. C. BRANCUSI.

29,9 × 23 × 19 cm (fost în col. Farquhar, Richard S. Davis ș. a).
Ref. și reprod.: Bach, Brancusi, nr. 6, p. 86–87.
103 – Constantin Brâncuşi, Chip vechi, 1907, piatră, 57,2 cm (fostă în Col. Ada
Turnbull Hertle).
Ref. şi reprod.: Giedion-Welcker 1958, p. 46; Geist 1968, p. 187; Giedion-Welcker 1981,
fig. 19; Varia 1986, p. 62–65.
104 – Constantin Brâncuşi, Muza adormită, 1910, bronz, 27,45 cm (fostă în col.
A.J. Eddy).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 35, fig. 57; Geist 1973, nr. 57a; Grigorescu, Brâncuşi, fig.
29; Jianu, Constantin Brâncuşi, fig. 23.
105 – Constantin Brâncuşi, Primul pas, circa 1912, ulei pe carton, 60,8 × 28,9 cm.
Donația Joseph Winterbotham, 1954.
Ref. și reprod.: Bach, Brancusi, nr. 124, p. 297.
106 – Constantin Brâncuşi, Doi pinguini, 1914, marmură albă, 54 × 28,3 × 30,8 cm.
Col. Ada Turnbull Hertle (fostă în Col. H.P. Roché).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 46, fig. 81; Geist 1973, nr. 81; Jianu, Constantin Brâncuşi,
fig. 35 (mențiune: fost în Col. John Quinn şi Marcel Duchamp); Varia 1986, p. 205.
107 – Constantin Brâncuşi, Pasăre de aur, 1919–1920, bronz lustruit, cu inscripția:

C. Brâncuși, h = 95,9 cm (fost în Col. John Quinn ș. a.).
Ref. și reprod.: Bach, Brancusi, nr. 52, p. 172–173.
108 – Constantin Brâncuşi, Leda, 1920, marmură, h = 53,4 cm. Donaţia Katherine
S. Dreier.
Ref. și reprod.: Giedion-Welcker 1958, p. 112–113; Geist 1968, p. 76, nr. 131; Carte de
inimă, pl. la p. 160–161; Grigorescu, Brâncuşi, fig. 69; Giedion-Welcker 1981,
fig. 66–67; Jianu, Constantin Brâncuşi, fig. 42; Varia 1986, p. 204, 208.
109 – Constantin Brâncuși, Vedere a studioului, 1924, peniță și cerneală de India pe

hârtie, 42,5 × 35,3 cm. Donația testamentară a dnei Gilbert W. Chapman, 1981.
110 – Constantin Brâncuși, Portret de femeie, ante 1926, cărbune și creion pe hârtie,
64,5 × 45 cm. Donația dnei. Patrick C. Hill, 1981.
111 – Constantin Brâncuşi, Negresa albă, II, 1928, marmură albă, 40,6 cm.
Col. Grant J. Pick (fostă în Col. Rubinstein).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 102, fig. 173; Geist 1973, nr. 173; Varia 1986, p. 166–167;
Bach, Brancusi, nr. 100, p. 262 și fig. 1 (fotografie în studio).
112 – Constantin Brâncuși, Portret de femeie, ante 1930, peniță și cerneală roșie pe
hârtie, 43 × 27,2 cm. Donația familiei C.J. și Jack Bulliet, 1954.
THE ARTS CLUB OF CHICAGO

(Clubul Artelor din Chicago)
DOC
113 – Frederick O. Bemm, fotografie de la expoziția lui Constantin Brâncuși de la

Arts Club of Chicago, 1927.
Ref. și reprod.: Varia 1986, p. 44–45.
114 – Constantin Brâncuşi, Pasărea de aur, 1919, bronz lustruit, h = 96,6 cm, pe
2 socluri, din piatră şi din lemn (fostă în col. John Quinn).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 69, fig. 117; Geist 1973, nr. 117; Comarnescu 1972, pl. între
p. 208–209; Jianu, Constantin Brâncuşi, fig. 46; Varia 1986, p. 232–233.
COLECȚIA JAMES W. ALSDORF
115 – Constantin Brâncuși, Domnișoara Pogany, II, 1919, marmură albă cu nervuri,
h = 46 cm (fost în Col. Lee A. Ault și John Quinn).
nr. 119 (localizare: Winnetka, Illinois); Giedion-Welcker 1981, fig. 44; Comarnescu
1972, pl. între p. 208–209; Varia 1986, p. 176.
116 – Constantin Brâncuşi, Peştele, 1924, bronz lustruit, 12,7 × 42,9 × 2,9 cm (fost
în Col. H. Rodman şi Rumsey).
Ref. și reprod.: Giedion-Welcker 1958, p. 133; Geist 1968, p. 86, fig. 147; Geist 1973,
nr. 147; Giedion-Welcker 1981, fig. 82; Varia 1986, p. 213.
COLECȚIA M. LABROT
117 – Eustaţiu Stoenescu, Vânzătorul de stampe, ulei, 1932.

Ref. şi reprod.: G. Oprescu, Eustaţiu Stoenescu, Buc., 1946, p. 68.
COLECȚIA RODICA PERCIALI
MUZ
118 – Costume populare, covoare, ceramică, interioare din Ţara Făgăraşului, icoane
pe sticlă, obiecte gospodăreşti şi ornamentale româneşti (1404 W. Thorndale Road).
Ref.: Rodica Perciali, 1984; Fornade, Romanians in America, p. 223.
THE NEWBERRY LIBRARY

(Biblioteca Newberry)
CR
119 – Thesaurus eruditionis scholasticae, [Leipzig], 1605. La p. 750–752: Johannes

Honterus, Humani corporis membra ex Iohannis Honteri Coronensis Rudimentorum
Cosmographicorum Lib. IV.

Caucaseo.
121 – Mihail Kogălniceanu, Esquisse sur l’histoire, les moeurs et la langue des
Ref.: idem.

transdanubiens, t. I, Berlin, 1837.
Ref.: idem.
123 – Mihail Kogălniceanu, Skizze einer Geschichte der Zigeuner, ihrer Sitten und
ihrer Sprache, nebst einem kleinen Wörterbuche dieser Sprache, Stuttgart, 1840.
Ref.: idem.
124 – Mihail Kogălniceanu, Histoire de la Dacie, des Valaques transdanubiens et de

Ref.: idem.
FALLING ASLEEP OF THE EVER-VIRGIN MARY CHURCH

(Biserica Adormirea Sf. Fecioare Maria)
AM
125 – Biserica Adormirea Sf. Fecioare Maria, construită în 1961–1963, a parohiei

ortodoxe române, înființată în 1911. A fost sfințită la 11 august 1963. Biserica prezintă
elemente de arhitectură specifice stilului românesc al secolelor XVI–XVII. În clădirile alăturate
se află un Centru Cultural al comunității româno-americane (4225 North Central Ave.).
Ref.: Historical Anniversary Album, p. 55–57; Calendarul „Solia”, p. 57;
http://www.stmarychicago.org/.
Reprod.: Historical Anniversary Album, p. 56.
HOLY NATIVITY CHURCH

(Biserica Sf. Naștere a Domnului)
AM
126 – Biserica Sf. Naştere a Domnului, clădire din 1918, cumpărată și reamenajată în
1969 de parohia ortodoxă română, înființată în 1939. A fost sfințită la 7 iunie 1970 (6350–
6352 North Paulina St.).
Ref.: Historical Anniversary Album, p. 101–102; Calendarul „Solia”, p. 57;
http://www.churchangel.com/church/Holy-Nativity-Church-74549.htm.
Reprod.: Historical Anniversary Album, p. 101–102.
THE UNIVERSITY OF CHICAGO LIBRARY

(Biblioteca Universității din Chicago)
DOC
127 – Documente, din 1926–1998, reprezentând arhiva lui Mircea Eliade din anii
premergători stabilirii sale în SUA și din perioada când a predat la Universitatea din
Chicago (1957–1986). Cuprind: notițe, scrieri, fotografii, premii și diplome, casete audio și
video și corespondență cu rude, prieteni și colaboratori, inclusiv din perioada șederii sale în
India (1928–1930, 1945–1957). Printre corespondenți: poetul Andrei Codrescu, principesa
Ileana a României, secretarul Papei Ioan Paul II, traducătorii Mary Park Stevens și Mac
Linscott Ricketts. Texte în română, engleză și franceză. 180 de cutii A4: Series I: Writings;
Series II: Correspondence; Series III: Writings by others; Series IV: General files; Series V:
Photographs; Series VI: Awards; Series VII: Oversize; Series VIII: Audio visual material;
Series IX: Personal; Series X: Student papers; Series XI: Restricted (Special Collections
Research Center, Series I–X, cota 2734324).
Ref.: http://pi.lib.uchicago.edu/1001/cat/bib/2734324.
128 – Documente (circa 200), din 1923–1946, de la criminalistul româno-american

John Landesco, cuprinzând informaţii despre activitatea antifraudă a instituției Central
States Probation and Parole Conference, condusă de Landesco.
129 – Scrisori (20), din 1948–1966, de la iranistul şi indianistul suedez Stig

Wikander către Mircea Eliade (Arhiva Eliade).
Ref. şi publ.: Întotdeauna Orientul. Corespondenţa Mircea Eliade – Stig Wikander (1948–
1977), ed. Mihaela Timuş, Iaşi, 2005, p. 103–208.
130 – Scrisori (2), din 1950–1954, de la iranistul suedez Geo Widengren către
Mircea Eliade (Arhiva Eliade).
MS
131 – Tetraevanghel, [ante 1250], 207 f., 20,8 × 15,5 cm, în greacă, cu miniaturi pe
fiecare pagină. Lipsește Cartea Apocalipsei și circa 20 de miniaturi (pierdute). Prezența
unei miniaturi care îl reprezintă pe Regele David pe ultima filă sugerează că textul era
urmat de Psaltire (absentă). La sfârșit: însemnare de copist, catren uzual în manuscrisele
vremii. Ferecătură de argint, atelier românesc, sec. XVII: coperta I – Răstignirea; coperta
IV – Învierea. Pe forzaţul copertei II: însemnare de donaţie de la Alexandru II Mircea,
domnul Ţării Româneşti (1568–1577) (MS. 965, fost Greg. 2400, „The Rockefeller McCormick
New Testament”, The Edgar J. Goodspeed Manuscript Collection, Department of Special
Collections).
Ref.: Kenneth Willis Clark, A Descriptive Catalogue of Greek New Testament Manuscripts
in America, Chicago, 1937, p. 187 și urm.; Annemarie Weyl-Carr, Byzantine
Illumination 1150–1250. The Study of a Provincial Tradition, Chicago – Londra,
1987, p. 218–220 (cu lista miniaturilor și transcrierea celor 2 însemnări); Edgar J.
Goodspeed, As I Remember [An Autobiography], New York, 1953, p. 224–239;
Maria Golescu, Colophon of Voivode Alexander II of Wallachia on a Byzantine
miniatured manuscript at the Library of Chicago University (RER, 15, 1975, p. 194–
198); Constanţa Costea, Ilustraţie de manuscris în mediul cărturăresc al
mitropolitului Anastasie Crimcovici. Apostolul (Viena, National Bibliothek, cod. sl.
6) (SCIA – Artă plastică, 39, 1992, p. 45); Cândea, Cultura românească în muzeele
americane, p. 13.
Reprod.: Facsimil integral la Chicago, University Library, Special Collections Research

Center, disponibil în Manuscript Search Room (cota ND3359 .R7A3 1932 c.3);
online la http://goodspeed.lib.uchicago.edu/ms/index.php?doc=0965.
Publ.: Donald W. Riddle, The Rockefeller McCormick New Testament, vol. I–III, Chicago, 1932.

Despilly, Paris, 1743.
Hamburg, 1745.
Ref.: idem.
134 – Gottlieb Siegfried Bayer, Opuscula ad historiam antiquam, chronologiam,

geographiam, et rem numariam spectantia, ed. Christian Adolph Klotz, Halle, 1770. La
p. 94–125: Dimitrie Cantemir, De muro Caucaseo (D 57.1335).
Ref.: idem.
135 – Johann Christian von Engel, Geschichte des ungrischen Reichs, vol. 1–5,
Viena, 1834, cuprinzând şi Geschichte der Moldau und Wallachey, scrisă după cronici
româneşti.
Ref.: idem.
Ref.: idem.
CINCINNATI
(Ohio)
AMERICAN JEWISH ARCHIVES

(Arhivele Evreiești din America)
DOC
137 – Documente, circa 45, din 1870–1876, privind activitatea diplomatului american
Benjamin Franklin Peixotto (1834–1890), care a fost, în acea perioadă, primul consul
(onorific) al SUA la București. Documentele cuprind mărturii ale activității sale pentru
susținerea politică și financiară a evreilor din România, sprijinită de mari oameni de afaceri
evrei din Statele Unite, de Consiliul Delegaților Israeliți din America și de personalități
marcante ale comunităților evreiești din Franța și din Anglia.
Ref.: National Union Catalog 1968, p. 127, nr. 68–114.
PUBLIC LIBRARY OF CINCINNATI

AND HAMILTON COUNTY
(Biblioteca Publică din Cincinnati
și Hamilton County)
CR

ST ANDREW ORTHODOX CHURCH

(Biserica ortodoxă Sf. Andrei)
AM
139 – Biserica ortodoxă Sf. Andrei.

Ref.: Calendarul „Credinţa”, p. 58.
UNIVERSITY OF CINCINNATI LIBRARY

(Biblioteca Universității Cincinnati)
CR
140 – [Nectarie, patriarhul Ierusalimului], Pros tas proskomistheisas theseis [...] peri
tīs archīs tou Papa Antirrīsis, Iaşi, 1682.
Ref.: Niove Kyparissiōtīs (ed.), The Modern Greek collection in the Library of the University of
Cincinnati, Cincinnati, 1960, p. 246; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4367.

Caucaseo.
Hamburg, 1745.
143 – [Nikifor Theotoki], Stoicheia fysikīs [...], vol. I–II, Leipzig, 1766–1767,
dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei.
Ref.: Kyparissiōtīs, op cit., p. 137; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5613.
144 – Bernard Le Bouvier de Fontenelle, Omiliai peri plīthuos kosmōn [...], Viena,
1794, traducere de Panaghiotachi Kankellarios Kodrikas a cărţii Sur la pluralité des
mondes, din porunca şi cu cheltuiala lui Mihai Suţu, domnul Moldovei.
Ref.: Kyparissiōtīs, op cit., p. 365–366; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 173, nr. 2309.
CLEVELAND
(Ohio)
CASE WESTERN RESERVE UNIVERSITY LIBRARY
(Biblioteca Universității Case Western Reserve)
CR
Hamburg, 1745.
Ref.: idem.
CLEVELAND CULTURAL GARDENS

(Grădinile culturilor din Cleveland)
AM
147 – Romanian Cultural Garden (Grădina culturii românești), înființată în 1967,

unde se află o statuie a compozitorului român George Enescu, realizată în 1957 de
sculptorul român Boris Caragea. Este întreținută de Catedrala ortodoxă română Sf. Maria și
de United Romanian Societies Carpatina (Uniunea Societăților Românești Carpatina) din
Cleveland, creată prin alăturarea, în 1928, a mai multor asociații la Societatea Carpatina,
prima organizație a emigrației românești înființată în SUA, în 1902.
Ref.: Scrisoare de la pr. Dănilă Pascu din Cleveland către Virgil Cândea, 6 aprilie 1977
(Arhiva Virgil Cândea); http://www.culturalgardens.org.
CLEVELAND MUSEUM OF ART

(Muzeul de Artă din Cleveland)
148 – Constantin Brâncuşi, Tors de băiat, 1917, bronz lustruit, 46,3 cm (fost la
Brommer Gallery, New York).
Ref. și reprod.: Giedion-Welcker 1958, p. 95; Geist 1968, p. 59, fig. 101; Geist 1973, nr. 101a;
Giedion-Welcker 1981, fig. 52 (localizare: Col. George W. Staempfli, New York).
CLEVELAND PUBLIC LIBRARY

(Biblioteca Publică din Cleveland)
CR
Ref.: idem.
MUZ
151 – Costume populare românești și alte piese, expuse permanent.

Ref.: Hațegan, Romanian Culture in America, p. 68.
152 – Machetă a proiectului Grădina culturii românești (Romanian Cultural Garden),

prezentând, în miniatură, câteva sculpturi, casa lui Avram Iancu, statuia lui George Enescu
și motive populare românești. Inaugurată cu prilejul vizitei vicepreședintelui Academiei
Române Mihai Drăgănescu, circa 1974. Este expusă pe culoarul de la et. 3 al Bibliotecii.
Ref.: Scrisoare de la pr. Dănilă Pascu din Cleveland către Virgil Cândea, 6 aprilie 1977
(Arhiva Virgil Cândea).
COLECȚIA GEORGE DOBREA
153 – Icoane pe sticlă pictate de Veneamin Tohăneanu, călugăr la mănăstirea

Sâmbăta de Sus din România, achiziționate de George Dobrea la închiderea unei expoziții
în SUA.
FALLING ASLEEP OF THE EVER-VIRGIN MARY CATHEDRAL

(Catedrala Adormirea Preacuratei Fecioare Maria)
AM
154 – Biserica Adormirea Sf. Fecioare Maria, construită în 1958–1960, a parohiei

ortodoxe române, înfiinţată în 1904. A fost sfințită la 21 august 1960. O parte din
materialele de construcţie au fost dăruite de statul român în 1940. Planurile au fost
executate de arhitectul româno-american Haralamb Georgescu (1908–1977) în stilul
bisericilor de lemn din Transilvania. Iconostas și strane sculptate din lemn de cireș de
George Ciukurescu din Philadelphia, după proiectul lui Haralamb Georgescu. Interiorul a
fost pictat de artistul român Ilie Cristoloveanu, emigrat la New York după Primul Război
Mondial, care a pictat și icoane pentru această biserică. Baptisteriu sculptat în lemn de Ovid
Coatu (3256 Warren Rd.).
Ref.: Historical Anniversary Album, p. 35–38; Hellen Cullinan, Un muzeu de artă folclorică
românească în America („Sinteze”, 1982, nr. 53, p. 81–84); Calendarul „Solia”, p. 51;
Hațegan, Romanian Culture in America, p. 30, 36, 39–40.
Reprod.: Historical Anniversary Album, p. 36–37; Hellen Cullinan, op. cit., p. 82; Hațegan,
op. cit., p. 38.
HOLY CROSS CEMETERY

(Cimitirul Sf. Cruce)
AM
155 – Mormântul lui Aron Cotruș (1891–1961), scriitor și diplomat român stabilit la
Long Beach, California, în 1957 (14609 Brookpark Road).
Ref.: Neagu Udroiu, Români la nord și la sud de Ecuator, Buc., 1994, p. 157; Fornade,
Romanians in America, p. 77–78.
COLECȚIA LOUIS MARTIN
156 – Colecție de icoane pe sticlă, sculpturi, picturi și broderii românești, fotografii

din România, a doua jumătate a sec. XX.
ST MARY’S ROMANIAN MUSEUM AND LIBRARY

(Muzeul românesc și biblioteca Bisericii Sf. Maria)
CR
157 – Colecție de cărţi româneşti rare, circa 5 600 de piese, între care și Biblii, unele
provenind din donația John și Maria Salcău (din orașul Sharon, PA).
Ref.: Inventar parţial al muzeului; Hațegan, Romanian Culture in America, p. 85.
158 – Colecţie de ziare şi calendare (25), între acestea: „Monitorul Oficial”.

Ref.: ibidem.
159 – Opere de artă care au ca proveniență: pavilionul României, organizat de

Dimitrie Gusti, la Expoziţia Internaţională de la New York din 1939, date în custodie de
guvernul României parohiei ortodoxe române din Cleveland, în 1940; colecţia de artă
populară românească a Anişoarei Stan; colecţia Mott Gunther, soţia unui fost ministru al
SUA la Bucureşti; donaţia industriaşului Michael Marinescu din New York; donaţia
doctorului O. Kauffmann-Cosla; donația Rev. Gr. Vasile Haţeganu. Colecția cuprinde:
fresce de Magda Iorga, reprezentând 19 voievozi români din sec. XVII–XVIII; picturi de
Nicolae Grigorescu (6), Theodor Aman, Ştefan Luchian (4), Theodor Pallady (48), Camil
Ressu (3), Constanţa Gănescu (1), Iosif Iser (1), Nicolae Tonitza (2), M. Simionide (1),
Gina Ionescu (1), George D. Năsturel (1), Ilie Hașigan (1), Carol Popp de Száthmary (1),
Paul Verona (3), Ştefan Constantinescu (1), Alexandru Macedonsky (2), Ştefan Dumitrescu
(2), Jean Alex. Steriadi (7), Eustaţiu Stoenescu (2), Löwendal (1), O. Briese (1), Băeşu (1);
Constantin D. Rosenthal (1), Dumitru Ghiaţă (6), Florian [Doboşaru] (5), Ion Andreescu
(1), Ilie Cristoloveanu (1), Ion Demian (1), Elena Popea (5), Nicolae Dărăscu (1), Ovid
Coatu (4), Nicolae Dămbărean (1), A. Huzur (1), R. Luchian (1), Georgeta (Gigi) Arămescu
Anderson (6), Jean Negulescu (1); sculpturi de Oscar Han (Libertate şi pace, Domniţa
Bălaşa), Ion Jalea (1), Oscar Han (1), Mac Constantinescu [Mihail Filip] (1), C. Gănescu
(2), Severin (2), Cosăceanu-Lavrillier (2), Călinescu (1), Constantin Antonovici (1) etc.
Ref. şi reprod.: Inventar parţial al muzeului; Petru Comarnescu, Maeştri români în colecţia
doctorului O.K. Cosla, New York („România literară”, 2, 1969, nr. 4 (16), p. 26);
Hellen Cullinan, op. cit., p. 83–87; Remus Niculescu, William Ritter despre N.
Grigorescu. Aspecte ale perioadei finale a pictorului (SCIA – Artă plastică, 31,
1984, p. 41, nota 29, și p. 42, fig. 10); Hațegan, Romanian Culture in America, p. 32
(foto statuie de I. Jalea), 36–37, 39.
160 – Bazorelief în aramă de Mac Constantinescu (Mihail Filip), reprezentând scene

din istoria României. Cuprinde 15 panouri de mari dimensiuni, L = 30 m (în sala de
reuniuni a bisericii Sf. Maria).
Ref.: Inventar parţial al muzeului; Hațegan, Romanian Culture in America, p. 32.
161 – Piese românești sculptate în lemn: 4 troiţe, 2 vase mari, 12 platouri, 3 aparate
de distilat, 6 scaune, 3 mese din lemn de stejar masiv, din sec. XV; scaun şi ladă de zestre,
5 cruci de lemn vechi.
Ref.: Inventar parţial al muzeului.
162 – Costume populare româneşti: 32 de costume complete de femeie; 15 bluze;

6 costume de copii; 3 costume complete de bărbaţi; 5 cămăşi de bărbaţi, brodate; 4 veste de
miel; 1 surtuc brodat de mână; 38 de cămăşi diverse, brodate; 2 căciuli de blană; 10 marame;
8 brâuri; 9 fote.
163 – Broderii și țesături românești executate manual: 100 de şerveţele și ştergare

croşetate; 40 de ştergare lungi; 6 cutii cu perne ţesute; 2 ștergare de perete; 19 păpuşi în
costum popular; 15 haine bogat brodate; 5 cuverturi ţesute; 16 carpete brodate.
164 – Piese de ceramică românești: 30 de farfurii pictate manual, 10 cupe, 32 de

ulcioare, carafe, blide, servicii de ceai.
MUZ
165 – Coloană grecească antică, din marmură.

Ref.: Cândea, Creații culturale, p. 342.
166 – Fibulă din bronz, sec. X î. Hr. (epoca Hallstadt B1), descoperită înainte de
1900 la Rafaila (com. Todişeşti, jud. Vaslui). A fost expusă în pavilionul românesc,
organizat de Dimitrie Gusti, la Expoziţia Internațională de la New York în 1939.
Ref. şi reprod.: Petrescu-Dîmboviţa, p. 139, 343, 339, pl. 11 și 12.
167 – Piese de argintărie care au aparţinut domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Ref.: Inventar parţial al muzeului; Historical Anniversary Album, p. 37; Hellen Cullinan,
loc. cit.
168 – Piese românești diverse (câteva sute): obiecte din piele (4); obiecte mici din
lemn sculptate de mână (20); fluiere, pipe, flaute şi naiuri; o pipă cu săculeţ; un panel mare
brodat de Regina Maria şi doamnele de onoare; fotografii mari (8) şi fotografii obişnuite
(250); monede, timbre, discuri, filme, alte obiecte.
Ref.: ibidem.
COLLEGE PARK
(Maryland)
THE NIXON PRESIDENTIAL LIBRARY AND MUSEUM
(Biblioteca și Muzeul Prezidențial Richard Nixon)
169 – Constantin Antonovici, Bustul președintelui Dwight Eisenhower, sculptură în

lemn, 1970, amplasat în grădina Muzeului. A fost dăruit de sculptor pentru colecția de la
Casa Albă (Washington, D.C.).
Ref.: Fornade, Romanians in America, p. 12; Uricariu – Bulat, Antonovici, p. 88;
http://www.westwoodgallery.com/antonovici.html.
Reprod.: Uricariu – Bulat, Antonovici, p. 318.
COLLEGEVILLE
(Minnesota)
ST JOHN’S UNIVERSITY LIBRARY
(Biblioteca Universității Sf. Ioan)
CR

Ref: Virgil Cândea, 1984.
COLUMBUS
(Ohio)
OHIO STATE LIBRARY.

HILANDAR RESEARCH LIBRARY AND RESOURCE CENTER
FOR MEDIEVAL SLAVIC STUDIES
(Biblioteca Statului Ohio.
Biblioteca de cercetare și centrul de resurse
pentru studii medievale slave „Hilandar”)
DOC
171 – Documente (5), de la domnii Țării Românești Vlad Călugărul și Radu cel
Mare, prin care se acordă danii mănăstirii Hilandar și se confirmă proprietățile unor
locuitori din Țara Românească.
Ref.: Jeffrey Scott Otto, A Philological Survey of Late 15th Century Wallachian Edicts in
the Hilandar Monastery Library, teză de Masterat susținută în 1994 la Ohio State
University, Columbus, Ohio (inedită, accesibilă online la: https://etd.ohiolink.edu/
ap:10:0::NO:10:P10_ACCESSION_NUM:osu1382979583), p. 44–70.
172 – Documente (4), privitoare la relațiile mănăstirii Hilandar cu Țara Românească

în secolul al XVII-lea. Microfilme (HM. SDS 116, 117, 121. I, 121. II).
Ref.: Matejić – Thomas, I, p. 281, 283; Radu G. Păun, 2008.
MS
173 – Manuscrise (2), sfârşitul sec. XIV – sec. XVI, scrise în Țările Române sau
conținând informații despre acestea. Texte în slavonă. Microfilme ale originalelor păstrate
în Biblioteca Națională a Bulgariei „Sf. Chiril și Metodiu”, Sofia (Slavonic Manuscript
Collection, BNL 134, și respectiv 289).
Ref.: Matejić – Thomas, I, p. 15, 36; Radu G. Păun, 2008.
174 – Manuscrise (7), sec. XV–XVII, scrise de copiști din Țările Române sau
conținând însemnări de cititori de aici. Texte în slavonă. Microfilme ale originalelor
păstrate la Patriarhia Greco-Ortodoxă de la Ierusalim (Slavonic Manuscript Collection,
GOP. 2, 7; GOP. Abraam 2, 3, 4; GOP. Treasury A, B).
Ref.: Matejić – Thomas, I, p. 146, 149, 156, 157, 158; Radu G. Păun, 2008.
175 – Minei pe luna decembrie, 1498 sau 1692. Text în slavonă, redacție moldo-valahă,
copiat de Dositei, de la mănăstirea Neamț. Microfilm al originalului păstrat în colecția
Szentendre (SZEN. SA 5).
Ref.: Matejić – Thomas, II, p. 876; Radu G. Păun, 2008.
176 – Evanghelie, 1520–1530. Text în slavonă, redacție moldovenească. 217 f,

hârtie, 31 × 19,6 cm. Însemnare de donator din anul 7112 (1604): ieromonahul Nil
dăruiește cartea mănăstirii Bisericani. Microfilm al originalului din colecția Bibliotecii de
Cercetare a Universității de Stat din Saratov (SPEC. SGU. 12).
Ref.: Mary-Allen Johnson (Hilandar Research Library), 2013.
177 – Pomelnic al schitului Sfântul Gheorghe, numit și „Turnul Arbănaşului”, sec.

XV–XVII. Text în slavonă, redacţie sârbă. Cuprinde nume de domni ai Moldovei şi ai Ţării
Româneşti, ctitori ai acestui aşezământ. Microfilm (HS. SMS. 519).
Ref.: Matejić – Thomas, II, p. 593, nr. 519; Păun, La Valachie, p. 137–184; Păun,
La Moldavie de Stefan le Grand, p. 167–190.
178 – Pomelnic al mănăstirii Hilandar, 1568–1762. Text în slavonă, redacţie sârbă.

Cuprinde nume de domni ai Ţării Româneşti şi Moldovei, de boieri, clerici şi alţi donatori
din Ţările Române. Microfilm (HS. SMS. 510).
Ref.: Matejić – Thomas, II, p. 587, nr. 510; Păun, La Valachie, p. 137–184; Păun,
La Moldavie de Stefan le Grand, p. 167–190.
Publ.: ibidem.
179 – Sbornic, sec. XVI, scris în Moldova, în slavonă. Cuprinde scrieri cu conținut
religios și o cronică slavo-română. Microfilm (HM. SMS. 171).
Ref.: Matejić – Thomas, I, p. 384.
Publ.: Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, O cronică universală necunoscută din secolul al
XVI-lea (după codicele 171 de la mănăstirea Hilandar) („Cugetul. Revistă de istorie
și cultură”, nr. 4 (24), 2004, p. 11–21); idem, Letopisețul slavo-român inedit de la
mănăstirea Hilandar („Revista de istorie a Moldovei”, 2, 2004, p. 5–12); Valentina
Pelin, Cronica sârbo-moldovenească. Revenirea la textul original, ibidem, p. 13–29.
180 – Manuscrise (6), sec. XVI–XVIII, scrise în Țările Române sau conținând
informații despre acestea. Texte în slavonă, română și greacă. Microfilme ale originalelor
păstrate la mănăstirea Marea Lavră (Z – Non-Byzantine manuscript collection, GLZ 19, 25,
32, 34, 57, 58).
Ref.: Matejić – Thomas, I, p. 118, 124, 127, 129, 143, 144; Radu G. Păun, 2008.
181− Manuscrise (80), sec. XVI–XIX, cu informații despre Țările Române. Texte în
slavonă, română și greacă. Microfilme.
Ref.: Matejić – Thomas, I–II, passim; Radu G. Păun, 2008.
182 – Psaltire cu tâlc, începutul sec. XVII. 218 f., hârtie, 30 × 19,2 cm. Text în
slavonă, redacție moldovenească. Însemnările (din 1666) arată că a aparținut monahului
Partenie de la Bisericani. Microfilm al originalului din colecția Bibliotecii de Cercetare a
Universității de Stat din Saratov (SPEC. SGU. 23).
Ref.: M.A. Johnson, 2013.
183 – Pomelnicul mănăstirii Hilandar, de la jumătatea sec. XVII până la 1795. Text
în slavonă. Cuprinde nume de domnitori, mitropoliţi şi boieri din Ţara Românească şi din
Moldova, de mănăstiri muntene şi moldoveneşti. Microfilm (HS. SMS. 511).
Ref.: Matejić – Thomas, II, p. 588, nr. 511; Radu G. Păun, O „nouă” danie a domnilor Țării
Românești pentru mănăstirea Hilandar de la Muntele Athos, în O. Cristea, P. Zahariuc,
Gh. Lazăr (ed.), Aut viam inveniam aut faciam. In honorem Stefan Andreescu, Iași,
2012, p. 385–393; Păun, La Moldavie de Stefan le Grand.
184 – Pomelnicul mănăstirii Hilandar, sec. XVII–XIX. Text în slavonă. Cuprinde

nume şi toponime româneşti: Timişoara, Bucureşti etc. Microfilm (HS. SMS. 790).
Ref.: Matejić – Thomas, II, p. 777, nr. 790; Radu G. Păun, 2008.
185 – Stiherarion, circa 1710. Text în slavonă, redacţie sârbă. Cuprinde canoane
pascale şi catavasii ale lui Ioan Damaschinul, cântări de laudă pentru sfinţi sârbi şi
polichronia în cinstea ţarilor ruşi şi a domnilor Moldovei şi Ţării Româneşti, ctitori la
Hilandar. Microfilm HS. SMS. 339.
Ref.: Matejić –Thomas, I, p. 474, nr. 339; Radu G. Păun, 2008.
186 – Stiherarion, 1716. Text în slavonă, redacţie sârbă. Cuprinde diverse cântări,
tropare, condace şi polichronia în cinstea ţarilor ruşi şi a domnilor Moldovei şi Ţării
Româneşti, ctitori la Hilandar. Microfilm (HS. SMS. 339).
Ref.: Matejić – Thomas, I, p. 474, nr. 339; Radu G. Păun, 2008.
187 – Epistolar, 1716. Text în română şi greacă. Desene în cărbune şi peniţă, între
care biserica Mitropoliei din Târgovişte şi armele lui Constantin Brâncoveanu voievod.
Microfilm HS. SMS. 738.
188 – Pomelnic al mănăstirii Hilandar, 1767–1818. Text în slavonă, redacţie rusă.

Nume de localităţi (Iaşi, Galaţi, Bucureşti, Zimnicea, Craiova etc.) şi persoane din Ţările
Române care au făcut danii mănăstirii. Microfilm (HS. SMS. 514).
Publ.: Kalina Stoilova, Pomenik na Hilendarskija manastir ot 1767 g., „Istoričeski
pregled”, 34, 1978, p. 93–103 (parţial).
189 – Pomelnic al mănăstirii Hilandar, post 1767. Text în slavonă, redacţie rusă,
scris de monahul Theodosie de la Hilandar. Rubrici rezervate domnilor și credincioșilor
români care au acordat danii mănăstirii. Nume de localităţi din Ţările Române: Piteşti, Iaşi,
Craiova, Bucureşti, Timişoara, etc. Microfilm (HS. SMS. 809).
190 – Miscelaneu, sec. XVIII, cu texte și însemnări în română, slavonă și greacă.

Microfilm al originalului din colecția mănăstirii Grabovac, Serbia (SZEN. GRA 38).
Ref.: Matejić – Thomas, II, p. 869; Radu G. Păun, 2008.
191 – Pomelnic, 1803. Text în slavonă, redacţie rusă. Cuprinde copia unui pomelnic
mai vechi, continuat cu rubrici deschise pentru nume, între care domni şi credincioşi din
Ţările Române. Microfilm (HS. SMS. 788).
192 – Pomelnic, 1811–1830. Text în slavonă, redacţii bulgară şi rusă. Nume de

localităţi (Focşani, Huşi, Iaşi, Bârlad, Tutova, Bucureşti), persoane din Ţările Române şi
sumele pe care le-au dăruit mănăstirii. Microfilm (HS. SMS. 716).
Ref.: Matejić –Thomas, II, p. 705, nr. 716; Radu G. Păun, 2008.
193 – Pomelnic, 1819, 1831, 1838, 1840, 1841. Text în slavonă. Cuprinde şi nume de
persoane şi de localităţi din Ţările Române (Iaşi, Piteşti, Huşi, Bucureşti, Chişinău, Ploieşti,
etc.). Microfilm (HS. SMS. 794).
194 – Pentru minunile preacinstitei Cruci, încheiat la 9 mai 1861, scris la mănăstirea
Hilandar, de ieromonahul Ioachim din Moldova. Text în română. Conţine o însemnare
despre o parte din Sfânta Cruce şi o versiune a legendei despre vizita împăratului Ioan
Paleologul în Moldova, în vremea lui Alexandru cel Bun. Microfilm (HS. SMS. 771).
CR

Caucaseo.
OHIO STATE UNIVERSITY LIBRARY

(Biblioteca Universității Statului Ohio)
CR

Ref.: idem.
Hamburg, 1745.
Ref.: idem.
198 – Dimitrie Cantemir, Historich-geographisch- und politische Beschreibung der

Moldau, nebst dem Leben des Verfassers, în „A.F. Busching’s Magazin für die neue Histoire
und Geographie”, Frankfurt – Leipzig, 3, 1769; 4, 1771. Cuprinde 341 p., un portret și o hartă.
Ref.: idem.
DALLAS
(Texas)
DALLAS MUSEUM OF ART
(Muzeul de Artă din Dallas)
DOC
199 – Constantin Brâncuși, Muza adormită, circa 1910, fotografie, print cu suspensie
de argint în gelatină, 16,51 × 21,91 cm. Donație anonimă (inv. 2000.317).
Ref. și reprod.: http://dallasmuseumofart.org.
200 – Constantin Brâncuşi, Începutul lumii, circa 1920, marmură, 76,2 × 50,8 × 50,8
cm, pe disc de metal și soclu de piatră. Donația familiei James H. Clark (fost în Col. H.P.
Roché) (inv. 1977.51.FA).
Ref. și reprod.: Giedion-Welcker 1958, p. 66; Geist 1968, p. 77–78, fig. 132; Geist 1973, nr. 132;
Giedion-Welcker 1981, fig. 33; Varia 1986, p. 150; http://dallasmuseumofart.org.
DEARBORN HEIGHTS
(Michigan)
STS. PETER AND PAUL CHURCH
(Biserica Sf. Petru și Pavel)
AM
201 – Biserica Sf. Petru şi Pavel, construită în 1973–1975, a parohiei ortodoxe

române, înființată în 1929. A fost sfințită la 18 mai 1975. Deține un iconostas și icoane
sculptate în lemn de Alexandru Seceni, aparținând inițial primei clădiri a parohiei, de unde
au fost mutate aici în 1975 (750 N. Beech Daly Rd.).
Culture in America, p. 30.
DENTON
(Texas)
NORTH TEXAS STATE UNIVERSITY ARCHIVE

(Arhiva Universității Statului Texas de Nord)
DOC
202 – Documente, din 1933–1935, de la Alvin Mansfield Owsley, fost în acea

perioadă ministru al SUA în România: corespondenţă, însemnări zilnice, fotografii etc.
DES MOINES
(Iowa)
DES MOINES ART CENTER

(Centrul de Artă Des Moines)
203 – Constantin Brâncuși, Măiastra, 1912, bronz lustruit, h = 61 cm.

DETROIT
(Michigan)
MUSEUM OF THE INSTITUTE OF ARTS

(Muzeul Institutului de Arte)
204 – Constantin Brâncuşi, Copil adormit, circa 1906–1908, bronz, 14,6 × 10,8 × 14 cm.
Donația testamentară Robert H. Tannahill (nr. 70.229).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 31, fig. 47; http://www.dia.org/object-info/f26f3833-0077-
4885-a457-dcf55c9cd939.aspx?position=1.
205 – Constantin Brâncuşi, Mâini, s. a., creion pe hârtie, 40,4 × 26 cm. Donația
familiei Bernard F. Walker, 1975.
MUZ
206 – Coif traco-getic, a doua jumătate a sec. IV î.Hr., descoperit în zona românească
a Dunării. Argint ciocănit, h = 25 cm, d = 20 cm. Decoraţie florală, geometrică şi zoomorfă,
asemănătoare cu cea a coifului descoperit la Agighiol.
Ref.: Bernard Goldman, A Scythian Helmet from the Danube („Bulletin”, Institute of Arts,
Detroit, 1963, p. 63–72); idem, Late Scythian Art in the West: The Detroit Helmet
(IPEC, „Jahrbuch für prähistorische und etnographische Kunst”, 1969, p. 67–76);
Dumitru Berciu, Arta traco-getică, Bucureşti, 1969, p. 83–88; William Peck, în „The
American Connoisseur”, iulie 1973, p. 209; Lucian Roşu, Două obiecte de artă
traco-geto-dacice în colecţiile Muzeului Institutului de Arte din Detroit, SUA
(RMMIA, 1975, nr. 2, p. 55–59); Petru Alexandrescu, Le groupe des trésors nord-
balkaniques, vol. II–III („Dacia”, 27, 1983, p. 52; 28, 1984, p. 85–97).
Reprod.: Lucian Roşu, op. cit., p. 55–57.
207 – Vas traco-getic, a doua jumătate a sec. IV î. Hr., descoperit în zona românească
a Dunării. Argint ciocănit, h = 17 cm. Decoraţie florală şi geometrică.
Ref.: Bernard Goldman, A Scythian Helmet from the Danube, loc. cit.; L. Roşu, op. cit.,
p. 59; P. Alexandrescu, loc. cit.
Reprod.: L. Roşu, op. cit., p. 58.
ST GEORGE’S CATHEDRAL
(Catedrala Sf. Gheorghe)
AM
208 – Catedrala ortodoxă Sf. Gheorghe, construită după planuri executate de

arhitectul Haralamb Georgescu, în stilul bisericilor din Moldova. Deține un iconostas și
icoane dăltuite în lemn de Alexandru Seceni.
Ref.: Hațegan, Romanian Culture in America, p. 30, 39–40.
ST NICHOLAS CHURCH
AM
209 – Biserica Sf. Nicolae, construită în 1955 de parohia ortodoxă română din
Detroit, desprinsă din aceea înființată în 1941, cu hramul Sf. Simion. A fost reamenajată
apoi și resfințită la 14 octombrie 1956 (20480 John R St.).
Ref. și reprod.: Historical Anniversary Album, p. 112–113; Calendarul „Solia”, p. 54.
ST SIMION CHURCH
(Biserica Sf. Simion)
AM
210 – Biserica Sf. Simion, cumpărată în 1945 și reamenajată de parohia ortodoxă

română, înființată în 1941. A fost sfințită la 2 februarie 1946. Iconostasul de lemn a fost
sculptat de artistul Gheorghe Timi după un model din satul său natal din România (920
W. Seven Mile Road).
Ref. și reprod.: Historical Anniversary Album, p. 105–108.
WOODLAWN CEMETERY
(Cimitirul Woodlawn)
211 – Troiță din lemn, circa 1950, ridicată de inginerul de origine română Boris
Pușcașu în sectorul românesc al cimitirului, unde se află mormintele unui mare număr de
români din emigrație, mireni și preoți.
Ref.: http://woodlawncemeterydetroit.com/.
DURHAM
(North Carolina)
DUKE UNIVERSITY LIBRARY

(Biblioteca Universității Duke)
DOC
212 – Documente, din perioada 12 ianuarie 1944 – 24 ianuarie 1945, din arhiva
jurnalistului George William Hughes Britt, profesor, editor și scriitor aflat în slujba
Serviciilor de informații externe ale US Office of War la Istanbul și Beirut. Cuprinde
informații privitoare la România. Texte în engleză. 1 mapă (Rubestein Rare Book &
Manuscript Library, cutia 1, mapa 17).
Ref.: http://search.library.duke.edu/search.
213 – Cărți poștale din București și din țări est-europene, 1860–1870, din arhiva
Margaretei Bradley Willard, învățătoare în New Haven, Connecticut, susținătoare a acțiunilor
misionare în Europa (Rubenstein Library, Margaret Bradley Willard Papers, cutia 2, c. 1).
Ref.: idem.
MS
214 – Tetraevanghel, copie de Luca Cipriotul, episcopul Buzăului, din porunca lui
Antonie, cămăraș la curtea lui Radu Mihnea, domnul Țării Românești, poate cu intenția de
a-i fi dăruit domnului. Potrivit însemnării copistului, a fost încheiat în 1627 (în vremea
domnului Alexandru Coconul, august 1623 – octombrie 1627). Hârtie, 260 f. Scriere cu
negru, roșu și auriu, pe două coloane. Conține însemnări de copist și miniaturi policrome,
viniete cu motive florale și zoomorfe în culori vii – verde, roșu și portocaliu – și chenare în
aur. Provine din colecția de manuscrise grecești Duke Greek Ms. 32–39, deținută de Sir
Austen Henry Layard, arheolog în misiune pe șantierul de la Ninive, Irak. A fost
achiziționat de biblioteca Universității Duke în 1967 cu fonduri din Ford Foundation Grant
(Rubenstein Rare Book & Manuscript Library, Greek Ms. 39).
Ref.: Linos Politis, Eine Schreiberschule im Kloster Τῶν ΄Οδιγῶν („Byzantinische

Zeitschrift”, 51, 1958, p. 17–36, 261–287); Vikan, Greek Manuscripts, p. 207–211;
idem, Illustrated Manuscripts of Pseudo-Ephraem’s Life of Joseph and the Romance
of Joseph and Aseneth, teză de doctorat, Princeton University, 1976 (inedită); Politis,
Un centre de calligraphie, p. 1–11; http://search.library.duke.edu/rubenstein/
scriptorium/ codex/pdf/0039.pdf.
CR
215 – Ferdinand III, împărat al Sfântului Imperiu Roman (1637–1657), A declaration

of manifesto, wherein the Roman Imperiall Majesty makes known to the states & peers of
Hungarie, what reasons and motives have compelled him to proceed in open warre against
the Prince of Transylvania: whereby also his Imperiall Majesty admonisheth them to a due
consideration of their loyaltie and obedience, as also to zealous and joynt opposition
against the said Prince of Transylvania, bearing date the 23 of February, 1644, [Londra],
1644. Microfilm (Perkins/Bostock Library, N2377 237: E.49, nr. 27. c.1).
Ref.: http://search.library.duke.edu/search.
216 – A Brief accompt of the Turks late expedition against the kingdome of Hungary,
Transylvania, and the hereditary countries of the emperour: together with an exact
narrative of the remarquable occurences at the siege of Newhausel, Londra, 1663.
Microfilm (Perkins/Bostock Library, N2377 1399:8. c.1).
Ref.: idem.
217 – James Howell (circa 1594–1666), Florus Hungaricus, or, The history of
Hungaria and Transylvania: deduced from the original of that nation, and their setling in
Europe in the year of our Lord 461, to this dangerous and suspectful period of that
kingdome by the present Turkish invasion, anno 1664, Londra, 1664. Microfilm
(Perkins/Bostock Library, N2377 1528:12. c.1).
Ref.: idem.
218 – János Nadányi (circa 1643–1707), Florus Hungaricus, or, The history of
Hungaria and Transylvania [microform]: deduced from the original of that nation, and
their setling in Europe in the year of our Lord 461, to this dangerous and suspectful period
of that kingdome by the present Turkish invasion, anno 1664, Londra, 1664. Microfilm
(Perkins/Bostock Library, N2377 108:1. c.1).
Ref.: idem.
219 – The declaration of the Hungarian war [microform]: lately set out by the most
illustrious Michael Apafi, Prince of Transilvania, against the Emperour's S. Majesty:
according to the Transylvanian copy, anno 1682, Londra, 1682. Microfilm (Perkins/
Bostock Library, N2377 832:39. c.1).
Ref.: idem.
220 – Curieuser Geschichts-Calender des Köngreichs Ungarn und Fürstenthums

Siebenbürgen von Anno 1600. biss 1698 [...], Leipzig, 1698, cu informații despre
Principatul Transilvaniei (Rubenstein Library, A–2 12mo C822C no. 10 c.1).
Ref.: idem.

Caucaseo (Rubenstein Library, Rare Books, E–5A A313A).
Ref.: Virgil Cândea, 1984; http://search.library.duke.edu/search?id=DUKE000142664.
222 – Catalogus nummorum Hungariae ac Transilvaniae Instituti nationalis

Széchényiani, Magyar Nemzeti Múzeum, Pesta, 1807 (Rubenstein Library, Rare Books).
Ref.: http://search.library.duke.edu.
223 – William Wilkinson, An account of the principalities of Wallachia and

Moldavia: with various political observations relating to them, Londra, 1820 (Rubenstein
Library, Rare Books, 949.8 W687A c.1).
Ref.: idem.
224 – Anatole de Démidoff (1812–1870), Travels in Southern Russia and the

Crimea; through Hungary, Wallachia, & Moldavia, during the Year 1837, Londra, 1853,
vol. I–II, cu ilustrații de D.A.M. Raffet (Rubenstein Library, Rare Books, 914.96 D379W
v.1 c.1, 914.96 D379W v.2 c.1).
Ref.: idem.
225 – Anatole de Démidoff, Voyage dans la Russie méridionale et la Crimée, par la

Hongrie, la Valachie et la Moldavie, Paris, 1840–1842, cu 64 de desene de D.A.M. Raffet,
portrete și hărți (Rubenstein Library, Rare Books, 914.96 D379V c.1).
Ref.: idem.
226 – Friedrich Müller (1828–1915), Beiträge zur Geschichte des Hexenglaubens

und des Hexenprocesses in Siebenbürgen, Braunschweig, 1854. Microfilm (Divinity School
Library, ATLA 1990 2690 c.1).
Ref.: idem.
227 – S.A Oddy, Harta Ungariei și a Transilvaniei, începutul sec. XIX, gravură de
Jas. Wallis (Rubenstein Library, E–305 c. 1).
Ref.: idem.
228 – J. Schedler, Map of the Black Sea, Asia Minor, the Caucasus, Southern Russia,
Eastern Turkey, and Roumania, New York, circa 1877 (Rubenstein Library, Map C–74 c.1).
Ref.: idem.
EASTON
(Connecticut)
ST DIMITRIE ROMANIAN ORTHODOX CHURCH

(Biserica ortodoxă română Sf. Dimitrie)
AM
229 – Biserica ortodoxă Sf. Dimitrie, a parohiei ortodoxe române, înființată în 1924,
în majoritate de imigranți macedoromâni. După 1960, când clădirea inițială, situată în Bridgeport,
150 Lee Ave., a pierit într-un incendiu, biserica a funcționat până în 2006 în Bridgeport,
579 Clinton Ave. Clădirea actuală, ridicată după anul 2000, deține o parte din mobilierul salvat
din vechea biserică, între care jilțul episcopal sculptat de Dumitru Caranica (504 Sport Hill Rd.).
Ref.: Ionel Jianou, Romanian Artists in the West, American Romanian Academy of Arts and
Sciences, Los Angeles, California, 1986, p. 45; Historical Anniversary Album, p. 89–
91; Calendarul „Solia”, p. 54; Hațegan, Romanian Culture in America, p. 30;
http://www.stdimitrieeaston.org/.
ELKINS PARK
(Pennsylvania)
DESCENT OF THE HOLY SPIRIT CHURCH
(Biserica Pogorârea Sf. Duh)
AM
230 – Biserica Pogorârea Sf. Duh, imobil datând din 1883, cumpărat și refăcut în
1965, al parohiei ortodoxe române din Philadelphia, înființată în 1913. Biserica a fost
sfințită la 26 septembrie 1965 (323 Ashbourne Road).
ELLWOOD CITY
(Pennsylvania)
ST ELIAS THE PROPHET CHURCH

(Biserica Sf. Profet Ilie)
AM
231 – Biserica Sf. Profet Ilie, construită în 1918, a parohiei ortodoxe române,
înființată în 1914. A fost susținută financiar de comunitatea macedoromânilor stabiliți aici,
în număr mare, după 1915. Cele trei clopote au fost donate de Dumitru Stanciu, emigrant
român. A fost sfințită la 30 mai 1918 și resfințită la 18 iunie 1939, la sărbătorirea a 25 de
ani de la înființarea parohiei (423 Cherry Way).
MONASTERY OF THE TRANSFIGURATION

OF THE LORD
(Mănăstirea Schimbarea la Față a Domnului)
AM
232 – Mănăstirea ortodoxă de maici Schimbarea la Faţă a Domnului, înfiinţată în

1967 de principesa Ileana a României, fiica regelui Ferdinand și a reginei Maria. Intrată în
monahism cu numele de Maica Alexandra, a fost stareța așezământului până la moarte.
Acesta a fost primul așezământ monahal ortodox înființat pe teritoriul SUA. Mănăstirea a
ocupat inițial o întindere de 40 de hectare, cumpărate în 1964–1965, la câțiva kilometri spre
sud de oraș. Clădirile, o capelă și patru case de lemn, au fost sfințite la 1 august 1967.
Așezământul a deținut ateliere de pictură a icoanelor, de veșminte preoțești, de covoare,
precum și o librărie de carte ortodoxă. În grădină a fost ridicată la 6 august 1985 o troiță din
lemn, în memoria celor care au murit în închisorile comuniste din România. Troița a fost
sculptată de Valeriu Cercel din Cleveland la cererea Maicii Alexandra (321 Monastery Ln.).
Ref.: Historical Anniversary Album, p. 122–123 („Cuvântul românesc”, New York, august
1985, p. 9); Hațegan, Romanian Culture in America, p. 30–31; Fornade, Romanians
in America, p. 8–9; Bev. Cooke, Principesă și monahie. Domnița Ileana – Maica
Alexandra, Buc., 2011, p. 196–250.
Reprod.: Historical Anniversary Album, loc. cit.; Bev. Cooke, op. cit., p. 226.
ELMIRA
(New York)
ARNOT ART MUSEUM

(Muzeul de Artă Arnot)
233 – Constantin Brâncuși, Nud așezat, creion albastru și galben pe hârtie, 42 × 26,3 cm.
Donația Charles C. Rumsey, 1960.
ERIE
(Pennsylvania)
ST JOHN THE BAPTIST CHURCH

(Biserica Sf. Ioan Botezătorul)
AM
234 – Biserica Sf. Ioan Botezătorul, construită în 1911–1913, a parohiei ortodoxe

române, înființată în 1909. A fost sfințită la 30 mai 1913 (1125 Pennsylvania Ave.).
Ref.: Historical Anniversary Album, p. 47–48.
FAIRLAWN
(Ohio)
PRESENTATION OF OUR LORD CHURCH

(Biserica Întâmpinarea Domnului)
AM
235 – Biserica Întâmpinarea Domnului, construită în 1970–1972, a parohiei ortodoxe

române, înființată în 1914. A fost sfințită la 1 octombrie 1972. Deține un iconostas realizat
de artistul american de origine română Ilie Hașigan din Cleveland, care a pictat și icoane
pentru această biserică și a ridicat în incintă o troiță din lemn (3365 Ridgewood Rd.).
Ref.: Historical Anniversary Album, p. 72–73; Hațegan, Romanian Culture in America, p.
30; http://www.roea.org/parishes.html?type=details&id=52.
Reprod.: Historical Anniversary Album, loc. cit.
GAINESVILLE
(Florida)
UNIVERSITY OF FLORIDA LIBRARY

(Biblioteca Universității Florida)
DOC
236 – Corespondență, sec. XX, a poetului american de origine română Leon Feraru
cu editorul Joseph Ishill, fondatorul editurii Oriole Press (Ishill Joseph Papers, 1888–1966).
Ref.: National Union Catalog 1973–1974, p. 164, MS. 74–309.
GOLDENDALE
(Seattle, Washington State)
MARYHILL MUSEUM OF ART

(Muzeul de Artă Maryhill)
MUZ
237 – Colecție de obiecte, mobilier aurit, icoane ortodoxe, veşminte liturgice vechi,
broderii, sculpturi, piese de ceramică şi de sticlă, provenind de la Castelul Peleş, dăruite de
Regina Maria a României Almei le Normand de Bretteville Spreckels, ca recunoaștere a
acțiunilor ei caritabile în timpul Primului Război Mondial, și milionarului Samuel Hill
(1857–1931), avocat și diplomat, la invitația căruia Regina Maria a inaugurat Muzeul, la
3 noiembrie 1926. Colecția cuprinde un jilț împărătesc de colț, sculptat în 1908 de trei
meșteri români, și un pocal din argint făurit de G. Strobl din München pentru familia regală
a României. Piesele sunt păstrate în The Queen Marie of Romania Room (Muzeul se află
15 km sud de Goldendale, pe valea râului Columbia).
Ref. şi reprod.: David Coomler (ed.), Maryhill Museum of Art, Maryhill, Washington, 1978;
„American Romanian Review”, 8, 1984, nr. 3, p. 23; Cândea, Cultura românească în
muzeele americane, p. 13; Adrian-Silvan Ionescu, Regina Maria și America, Buc.,
2009, p. 53–55, 101, 166–168, 219, 248–249, 260–261, 300–301, 348.
GRASS LAKE
(Michigan)
CHAPEL OF THE NATIVITY OF

THE EVER VIRGIN MARY
(Capela Nașterea Preacuratei Fecioare Maria)
AM
238 – Biserica ortodoxă Naşterea Preacuratei Fecioare Maria, ridicată în 1946–1957

în centrul episcopal „Vatra românească”. A fost sfințită prima dată la 5 mai 1957. Modelul
impus arhitectului Carl Kressbach a fost Biserica Domnească din Târgoviște. În capelă se
află piese sculptate în lemn, în stil tradițional românesc, de Constantin Antonovici (1911–
2002), discipol al lui Constantin Brâncuși (1947–1951), emigrat în SUA în 1954:
iconostasul, masa altarului, jilțul episcopal și strana cântărețului (2522 Grey Tower Rd.).
Ref. și reprod.: Historical Anniversary Album, p. 20–22, 24; Calendarul „Solia”, p. 54;
Pr. Dumitru Ichim, Congresul Episcopiei. Entuziasm la Vatra românească, în
„Cuvântul românesc”, New York, august 1985, p. 9; Hațegan, Romanian Culture in
America, p. 30.
HAVERFORD
(Pennsylvania)
COLECȚIA H. GATES LLOYD
239 – Constantin Brâncuşi, Muza adormită, II, 1917, alabastru, 28,9 cm (fostă în
colecţia John Quinn). Piesa a fost vândută unui colecționar curând după moartea
proprietarei, Eleanor (Lallie) Biddle Barnes Lloyd, în 1985.
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 45, fig. 78; Geist 1973, nr. 78; Varia 1986, p. 137, 141–142;
Edward J. Sozanski, A Rare Eye For Art Collector Eleanor Biddle Barnes Lloyd:
„Always Seems To Be Way Ahead of Her Time”. The Continuing Sale Of The
Haverford Woman’s Treasures Is Fetching Millions More Than Predicted, postat la
10 mai 1994, http://articles.philly.com/1994-05-10/entertainment/25827364_1_
collection-paul-klee-henry-moore.
HERMITAGE
(Pennsylvania)
HOLY CROSS CHURCH

(Biserica Sf. Cruce)
AM
240 – Biserica Sf. Cruce, construită în 1963, a parohiei ortodoxe române, înființată în
1906 (950 Maple Dr.).
HILL CITY
(South Dakota)
BLACK HILLS INSTITUTE MUSEUM

(Muzeul Institutului din Munții Black Hills)
241 – Korczak Ziolkowski, Bustul lui George Enescu, marmură, 1938, realizat inițial
în gips, cu participarea lui George Enescu, care a pozat. Bustul a fost expus la Carnegie
Hall cu prilejul turneului lui George Enescu din acel an, apoi la Expoziția Internațională de
la New York din 1939.
Ref. și reprod.: Adrian-Silvan Ionescu, Korczak Ziolkowski: Un portret necunoscut al lui
George Enescu în Dakota de Sud, în Adrian-Silvan Ionescu, Portrete în istoria artei
românești, Norresundby, 1999, p. 130–133; Adrian-Silvan Ionescu, A Bust of George
Enescu in South Dakota (RRHA–BA, 36–37, 1999–2000, p. 163–166).
HOUSTON
(Texas)
MUSEUM OF FINE ARTS

(Muzeul de Arte Frumoase)
242 – Constantin Brâncuşi, Muză, 1917, bronz lustruit, 49,9 cm (fost în colecţia John
Quinn).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 59–60, fig. 102; Jianu, Constantin Brâncuşi, fig. 24; Geist
1973, nr. 102a.
HYDE PARK
(New York)
FRANKLIN D. ROOSEVELT PRESIDENTIAL LIBRARY

(Biblioteca Prezidențială Franklin D. Roosevelt)
DOC
243 – Documente, din iulie – septembrie 1944, cuprinzând sinteze despre

evenimentele politice din România, prezentate preşedintelui F.D. Roosevelt de Joint
Intelligence Committee şi de Office of Naval Intelligence, şi informaţii despre angajarea
armatei române pe frontul din Transilvania (Fond Map Room Papers, Containers 221, 233).
Ref.: Gh. Buzatu, „O largă breşă în frontul balcanic al lui Hitler” (MI, 18, 1984, nr. 8, p.
41–43); idem, 23 august în documente străine inedite. Arhive şi ziare americane (MI,
18, 1984, nr. 8, p. 41–45); Corvin Lupu, Relații diplomatice între România și S.U.A.
până la cel de-al Doilea Război mondial, Sibiu, 1999, p. 130–131.
INDIANAPOLIS
(Indiana)
STS CONSTANTINE AND HELEN CHURCH

(Biserica Sf. Constantin și Elena)
AM
244 – Biserica Sf. Constantin şi Elena, construită în 1952, a parohiei ortodoxe

române, înființată în 1910 (3237 W. 16th St.).
IOWA CITY
(Iowa)
UNIVERSITY OF IOWA LIBRARY

(Biblioteca Universității Iowa)
CR

Caucaseo.
JACKSON
(Michigan)
ROMANIAN AMERICAN HERITAGE CENTER
– „VATRA ROMÂNEASCĂ”
(Centrul pentru Patrimoniul Româno-American
– „Vatra Românească”)
AM
246 – Centru cultural românesc, sediul Episcopiei Ortodoxe Române din SUA:
clădiri în care funcționează administrația Episcopiei, bibliotecă, muzeu, reședințe, centru
pentru tabere școlare, sală de congrese, săli de reuniuni și spectacole, precum și circa 80 de
hectare de teren. Proprietatea a fost achiziționată în 1937 (2522–2535 Grey Tower Road).
Ref. și reprod.: Ep. Policarp Morușca, O „Vatră” românească („Solia”, 1 mai 1936, p. 1);
idem, Vatra românească („Solia”, 5 dec. 1937, p. 1–4); Inaugurarea „Vetrei românești”,
„Solia”, 3 iulie 1938, p. 1–2; Schitul Vatra românească, „Solia”, p. 5; Historical
Anniversary Album, p. 20–22, 24; Calendarul „Solia”, p. 54; Hațegan, Romanian
DOC
247 – Documente privitoare la istoria comunităţii româneşti din SUA: registre ale
parohiilor româneşti menţionând botezuri, căsătorii şi decese, liste de membri, manuscrise,
corespondenţă şi acte ale membrilor comunităţii, arhive ale societăţilor şi parohiilor
româno-americane etc. (Biblioteca).
Ref.: David A. Bernatowicz, The collection of documents („Romanian American Heritage
Center, Information buletin”, 1984, nr. 4, p. 7–8).
CR
248 – Colecţie de cărţi româneşti de cult, sec. XVIII–XIX (Biblioteca).

249 – Troiță de lemn, 1958, sculptată de artistul român Constantin Antonovici,

închinată pionierilor emigrației românești. Se află în grădină.
Reprod.: Uricariu – Bulat, Antonovici, p. 211–212.
250 – Monument, ridicat în 1964, în memoria românilor care au murit în Siberia în

urma deportărilor din Basarabia. Se află în grădină.
Ref.: ibidem.
251 – Monument, a doua jumătate a sec. XX, opera sculptorului și arhitectului Ovidiu
Coatu, închinat victimelor comunismului din România. Se află în grădină.
Ref.: ibidem.
MUZ
252 – Piese, sec. XIX–XX, referitoare la istoria comunităţii româneşti din SUA:
fotografii, steaguri şi insigne ale societăţilor româno-americane, icoane etc.
253 – Piese de mobilier de inspirație românească, a doua jumătate a sec. XX,

sculptate de V. Petric, artist american de origine română.
KANSAS CITY
(Missouri)
THE NELSON-ATKINS MUSEUM OF ART
(Muzeul de Artă Nelson-Atkins)
254 – Constantin Brâncuși, Nancy Cunard (Tânără sofisticată), 1925–1927, lemn de

nuc pe soclu din marmură, 52 × 28 × 12 cm (fost în col. Patsy și Raymond Nasher).
Ref. și reprod.: Bach, Brancusi, nr. 89, p. 240–241; Stârcea-Crăciun, Brâncuși,
p. 204–205.
KENT
(Ohio)
KENT STATE UNIVERSITY LIBRARY
(Biblioteca Universității de Stat din Kent)
DOC
255 – Corespondenţă, între Regina Maria şi Ray Baker Harris din Washington,
purtată în anii ’30, până la moartea reginei. Donație a fiicei sale, principesa Ileana, în 1951,
prin diligențele lui John Popa (m. 1957), american de origine română, profesor de istorie la
Kent State University, inițiator al Romanian Collection (Colecția românească) a Bibliotecii,
căreia i-a donat toate cărțile sale despre români și România.
Ref.: Romanian Studies at Kent State University, 1984, dactilogramă (Arhiva Virgil
Cândea); Adrian Silvan-Ionescu, Tezaurul din Kent, Ohio. Convorbire cu dr. Glee
E. Wilson, „Cuget”, III, nr. 43, martie 1994, p. 7.
256 – Fotografii, din 1926, din timpul vizitei Reginei Maria în Statele Unite ale
Americii, inclusiv la Academia Militară de la West Point, la 25 octombrie (Special
Collections and Archives).
Ref.: Adrian-Silvan Ionescu, Regina Maria și America, Buc., 2009, p. 234, 305.
257 – [Maria, Regina României], Impressions of America by Her Majesty The Queen
of Roumania, 19 articole publicate în periodicul „The World” în timpul călătoriei din 1926,
decupate fără a fi păstrată manşeta cu numărul şi data apariţiei şi caşerate într-un dosar.
KENT STATE UNIVERSITY MUSEUM

(Muzeul Universității de Stat din Kent)
DOC
258 – Regina Maria a României, fotografii ale principesei Ileana, în copilărie și la

maturitate, cu soţul şi copiii (Princess Ileana of Romania Collection).
Ref.: Adrian Silvan-Ionescu, Tezaurul din Kent, Ohio. Convorbire cu dr. Glee E. Wilson,
„Cuget”, III, nr. 43, martie 1994, p. 7.
259 – Fotografii din România, din 1916–1918, făcute de Joseph Breckinridge Bayne,
medic chirurg american, voluntar al Crucii Roşii, care a lucrat în România din 1916 și până
după armistiţiu. Ilustrează situația spitalelor militare și civile și a condițiilor de viață în
România de după război. Donaţia familiei.
Ref.: ibidem.
MS
260 – Jurnalul lui George Hamilton, unul dintre industriașii americani care au
invitat-o pe Regina Maria să viziteze SUA în 1925 (Princess Ileana of Romania Collection).
Ref.: ibidem.
261 – George Enescu, partituri cu mici compoziţii originale, provenind de la familia

regală a României (Princess Ileana of Romania Collection).
Ref.: ibidem.
MUZ
262 – Piese donate de principesa Ileana, între care unele au aparținut Reginei Maria a
României: piese de costum naţional, medalioane sculptate chiar de ea şi turnate în bronz,
monede, medalii, plachete etc. (Princess Ileana of Romania Collection).
Ref.: ibidem.
263 – Steagul personal al principesei Ileana (Princess Ileana of Romania Collection).

Ref.: ibidem.
264 – Piese expuse la expoziția specială The Romanian Exhibition. Two Hundred
Years of Costume and Art, organizată la Rockwell Hall de Kent State University Museum,
în cooperare cu Muzeul de Istorie și Artă a Municipiului București, la 25 octombrie 1991.
Printre acestea: Icoană a Sf. Mihail, sec. XVIII, cu acoperământ de argint; mantie de
ceremonie a Societăţii Junilor din Braşov, sfârşitul sec. XIX; costum boieresc de femeie din
sec. XIX, cu influențe turcești; costume populare de femeie din Arad, Dolj, Oaş și Sibiu,
sec. XX; costume populare de bărbat din Oaş și Mureş, sec. XX.
Ref.: The Romanian Exhibition. Two hundred years of Costumes and Art, Kent State
University Museum, 1991, p. 6, 8, 10–12, 17, 19–20.
LA JOLLA
(California)
UNIVERSITY OF CALIFORNIA, SAN DIEGO

(Universitatea din California, San Diego)
DOC
265 – Arhiva profesorului de origine română George Emil Palade (1912–2008),

laureat al Premiului Nobel pentru biologie și medicină în 1974 (împreună cu Albert Claude
și Christian DeDuve). Considerat „părintele biologiei celulare moderne”, întemeietor al
Departamentului de Medicină Celulară și Moleculară al Universității din California, San
Diego, G.E. Palade a primit în 1986 „Medalia pentru Știință” a Statelor Unite ale Americii.
Arhiva cuprinde documente din cursul cercetărilor lui G.E. Palade și o colecție de 189 de
diapozitive, transferate în format digital, din perioada americană a cercetărilor sale (1946–
2008), unele legate de cercetările studenților și colaboratorilor săi, inclusiv ale biologilor
români Maya și Nicolae Simionescu, care au lucrat cu G.E. Palade la Universitatea Yale
(Department of Cellular and Molecular Medicine, Digitized Collections).
Ref.: Neagu Udroiu, Români la nord și la sud de Ecuator, Buc., 1994, p. 201; Băileșteanu,
Români celebri, p. 243–244; Fornade, Romanians in America, p. 216;
http://cmm.ucsd.edu/palade.html.
LAKE FOREST
(Illinois)
LAKE FOREST COLLEGE LIBRARY

(Biblioteca Colegiului Lake Forest)
CR
LANSING
(Illinois)
ST GEORGE CHURCH
(Biserica Sf. Gheorghe)
AM
267 – Biserica Sf. Gheorghe a parohiei ortodoxe române, înființată în 1906.

LEXINGTON
(Kentucky)
LEXINGTON PUBLIC LIBRARY
(Biblioteca Publică din Lexington)
CR
UNIVERSITY OF KENTUCKY LIBRARY

(Biblioteca Universității Kentucky)
CR

la Valachie, t. 1, Berlin, 1837.
Ref.: idem.
LINCOLN
(Nebraska)
SHELDON MEMORIAL ART GALLERY.
UNIVERSITY OF NEBRASKA
(Galeria Memorială de Artă Sheldon.
Universitatea din Nebraska)
270 – Constantin Brâncuşi, Prințesa X, 1915, marmură albă, 55,9 × 27,9 × 22,9 cm.
Donația Olgăi N. Sheldon, în amintirea lui Adams Bromley Sheldon și Francis Sheldon,
1963 (fost în colecţia John Quinn, Marcel Duchamp ș.a.).
Ref. și reprod.: Giedion-Welcker 1958, p. 104, 106; Geist 1968, p. 55–56, fig. 96; Geist
1973, nr. 96; Giedion-Welcker 1981, fig. 59, 60; Varia 1986, p. 48, 184–185; Varia
1986, p. 48, 183, 186–187; Bach, Brancusi, nr. 36, p. 138–139;
http://pastexhibitions.guggenheim.org/brancusi/highlights3.html.
LOS ANGELES
(California)
COLECȚIA MARION ȘI NATHAN SMOOKE
271 – Constantin Brâncuşi, Copil adormit, 1908, marmură albă, L = 17 cm.

Ref. şi reprod.: Varia 1986, p. 96, 102–103.
272 – Constantin Brâncuşi, Prometeu, 1911, marmură, h = 17,6 cm (fost în Col. Kreeger
Ludington şi Force).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 38–39, fig. 62.
HOLY TRINITY CHURCH

(Biserica Sfânta Treime)
AM
273 – Biserica Sfânta Treime, clădire cumpărată în 1951 de la parohia episcopală

locală, extinsă și reamenajată în 1952–1955 de parohia ortodoxă română, înființată în 1939.
A fost sfințită la 26 octombrie 1952 și resfințită la încheierea lucrărilor, la 18 septembrie
1955. Iconostasul a fost conceput și lucrat de enoriași, iar icoanele lui au fost pictate de
Elisaveta Sabău (3315 Verdugo Rd.).
ROMANIAN PARISH CENTER

(Centrul Parohial Românesc)
274 – Eugen Drăguțescu, frescă de mari dimensiuni, circa 1960–1964, pictată în sala
mare a centrului adiacent bisericii Sfânta Treime a parohiei ortodoxe române (3315
Verdugo Road).
Ref.: Historical Anniversary Album, p. 104.
UNIVERSITY OF CALIFORNIA,
LOS ANGELES (UCLA) LIBRARY
(Biblioteca Universității din
California, Los Angeles – UCLA)
DOC
275 – Documente, din 1900–1962, privitoare la regimul comunist din țările est-
europene, între care și România (Charles E. Young Library, Department of Special
Collections, Collection of Socialist and Labor Movement pamphlets and Books, cutia
951575, secțiunea 2, mapa 10).
Ref.: http://www.library.ucla.edu/libraries/special/scweb/.
UNIVERSITY OF SOUTHERN CALIFORNIA LIBRARY

(Biblioteca Universității Californiei de Sud)
CR
Empire, traducere de M. Tindal, ed. A. Millar, 1756.
Ref.: idem.
LOUISVILLE
(Kentucky)
J.B. SPEED ART MUSEUM

(Muzeul de Artă J.B. Speed)
278 – Constantin Brâncuşi, Domnişoara Pogany, 1913, bronz lustruit, h = 43,8 cm.
Donaţia Mabel H. Degen.
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 44, fig. 74; Jianu, Constantin Brâncuşi, fig. 28; Geist 1973,
nr. 74c.
MADISON
(Wisconsin)
UNIVERSITY OF WISCONSIN
(Universitatea din Wisconsin)
CR
Viena, 1813, cuprinzând şi Geschichte der Moldau und Wallachey, scrisă după cronici
româneşti.
MERRILLVILLE
(Indiana)

AM
280 – Biserica Pogorârea Sf. Duh, construită în 1973, a parohiei ortodoxe române,
înființată în 1908. A fost sfințită la 30 septembrie 1973 (750 W. 61st Ave.).
MIAMI
(Florida)
HOLY TRINITY CHURCH
AM
281 – Biserica Sfânta Treime, clădire cumpărată și reamenajată în 1957 de parohia

ortodoxă română, înființată în 1953. A fost sfințită în aprilie 1958 și resfințită la
10 februarie 1962 (10300 NW 36th Place).
Ref. și reprod.: Historical Anniversary Album, p.114–115.
UNIVERSITY OF MIAMI
(Universitatea din Miami)
DOC
282 – Documente, din 1966–1981, din arhiva Georgeta (Gigi) Arămescu Anderson
(1910–1994) și Constantin (Ticu) Arămescu (1914–1966), artiști americani de origine
română, emigrați în SUA (circa 1947), ale căror opere au fost donate Muzeului de Artă
Vizuală din Galați. Colecția cuprinde: notițe, fotografii ale picturilor lui Gigi Arămescu
Anderson și ale sculpturilor lui Ticu Arămescu, decupaje din periodice, programe ale
expozițiilor personale din SUA, Italia, Spania, Turcia și România etc. 1 cutie A4. Donația
Georgeta Arămescu Anderson, 1983 (Special Collections, col. nr. ASM0017).
Ref.: Bill von Maurer, Rumanian art and its artist to go home („The Miami News”, 2 august
1972, Secțiunea B); Fornade, Romanians in America, p. 13; http://proust.library.miami.edu/
findingaids/?p=collections /findingaid&id=72.
MILWAUKEE
(Wisconsin)
UNIVERSITY OF WISCONSIN – MILWAUKEE LIBRARY

(Biblioteca Universității Wisconsin – Milwaukee)
CR
283 – Peter Heylyn, Mikrokosmos. A little description of the Great World, ed. 5,
Oxford, 1631. La p. 368–379: descrierea Daciei, formată din Transilvania, Moldova, Ţara
Românească, Serbia, Bulgaria şi Bosnia. Biblioteca deţine mai multe ediţii.
Ref.: Catalogul Universităţii (on-line).
284 – Peter Heylyn, Cosmographie in Four Bookes. Containing the Chorographie and
Historie of the Whole World, and all the Principall Kingdomes, Provinces, Seas, and Isles
thereof, ed. 5, Londra, 1677 și o altă ed., Londra, 1703. La p. 166–167, respectiv 498–514:
descrierea Daciei, istoria Ţărilor Române, lista voievozilor şi a principilor Transilvaniei, de
la Ioan Corvin de Hunedoara până la Ştefan Bethlen (1630). Biblioteca deţine mai multe ediţii.
Ref.: idem.
MINNEAPOLIS
(Minnesota)
COLECȚIA JOHN COWLES
285 – Constantin Brâncuşi, Măiastra, 1912, bronz lustruit, 61 cm (fost în Col. N.N.
Hovannessian, Paris).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 43, fig. 71; Geist 1973, nr. 71; Brezianu, Brâncuşi, p. 253.
MINNEAPOLIS INSTITUTE OF ART

(Institutul de Artă din Minneapolis)
286 – Constantin Brâncuşi, Pasărea de aur, 1919, bronz lustruit, h = 96 cm. John R.
Van Derlip Fund (fostă în Col. Pitney).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 69, fig. 118; Geist 1973, nr. 118; Jianu, Constantin Brâncuşi,
fig. 44 (menţiune: donaţia Lillian Z. Turnblad); Varia 1986, p. 234–235.
UNIVERSITY OF MINNESOTA LIBRARY

(Biblioteca Universității Minnesota)
CR
287 – Basili Fabri Sorani Thesaurus eruditionis scholasticae...per Augustum

Buchnerum recensitus, Leipzig, 1692. După coloana 2933: Johannes Honterus, Humani

transdanubiens, t. 1, Berlin, 1837.
MIRAMAR
(Florida)
HOLY TRINITY ROMANIAN ORTHODOX CHURCH
(Biserica ortodoxă română Sfânta Treime)
AM
289 – Biserica Sfânta Treime, a parohiei ortodoxe române, înființată în 1956 prin
contopirea parohiilor Sf. Nicolae (1953) și Sf. Maria (1956). Lăcașul actual, construit
începând din 1982, a fost sfințit la încheierea lucrărilor în 1984. Fațada vest a lăcașului este
îmbrăcată cu un mozaic de mari dimensiuni, înfățișând icoana Sfintei Treimi. În grădină a
fost ridicată la 10 mai 1985 o troiță din lemn sculptată de artistul american de origine
română Ilie Hașigan, închinată românilor căzuți pentru apărarea credinței și a pământului
românesc și a celor morți în închisorile comuniste (1850 SW 60th Terrace).
Ref. și reprod.: Historical Anniversary Album, p. 114–115; Calendarul „Solia”, p. 55;
„Cuvântul românesc”, New York, august 1985, p. 9; Hațegan, Romanian Culture in
America, p. 30; http://bisericasfantatreime.com.
NASHVILLE
(Tennessee)
CENTENNIAL PARK
290 – George Julian Zolnay (n. București, 1862), Gold Star Monument [Monumentul
Steaua de Aur], numit de sculptor și The Fallen Warrior sau The Soldier’s Mother, grup
statuar din bronz, h = 183 cm, pe soclu de granit, 1922 (inaugurat în 1923). Monumentul
este închinat ostașilor originari din Davidson County care și-au pierdut viața în Primul Război
Mondial. A fost restaurat în 1967 prin sponsorizarea de către Nashville Kiwanis Club.
Ref.: Leland R. Johnson, The Parks of Nashville: A History of the Board of Parks and
Recreation, Nashville, 1986, p. 264–267; Adrian Silvan-Ionescu, Les relations du
sculpteur américain George Julian Zolnay avec la Roumanie, son pays natal
(RRHA–BA, 48, 2011, p. 27).
Ref. și reprod.: http://www.waymarking.com/waymarks/WMGD2Y_Gold_Star_ Monument_
Nashville_Tennessee.
THE PEGGY AND DAVID STEINE COLLECTION

(Colecția Peggy și David Steine)
291 – Constantin Brâncuși, Vedere a studioului, guașă pe hârtie, montat pe pânză.

NEW BRUNSWICK
(New Jersey)
RUTGERS UNIVERSITY LIBRARY

(Biblioteca Universității Rutgers)
CR
292 – Thesaurus eruditionis scholasticae, Leipzig – Frankfurt, 1672. La p. 1084–1097:

Johannes Honterus, Humani corporis membra ex Iohannis Honteri Coronensis Rudimentorum
Cosmographicorum Lib. IV.
293 – Basili Fabri Sorani Thesaurus eruditionis scholasticae ... per Augustum
NEW HAVEN
(Connecticut)
YALE MEDICAL SCHOOL.

HISTORICAL LIBRARY
(Școala Medicală Yale. Biblioteca de Istorie)
MS
294 – Codex Yalensis Mediceus sine numero, miscelaneu, Skopje (?), copie din 1624
a unui miscelaneu de la sfârșitul secolului al XV-lea. Hârtie, 112 f. Text în greacă. La f.
69r–74r: Dīeigisīs [sic] Vasileōn tōn Ismaīlitōn īs posa eti eperasan kai eperilavan vasilias
tīs ikoumenīs [sic] olīs (în alte surse: Chronicon anonymum byzantino-serbicum),
cuprinzând şi informaţii despre bătălia de la Rovine (1395), luptele cu otomanii în Țara
Românească în 1416–1421, plata haraciului și moartea lui Mircea cel Bătrân. Codexul a
făcut parte din Guilford Collection (nr. 548: 6) și din Phillips Collection (nr. 7669). A fost
donat Universității Yale în 1957 de Jacob Ziskind Trust for Charitable Purposes.
Ref. şi publ.: Apostolos Karpozilos, George M. Parassoglou, Diīgīsis vasileōn ismaīlitōn.
A Short Chronicle, „Byzantion”, 42, 1972, p. 73–87 (cu un rezumat al cronicii); Peter
Schreiner, Die byzantinischen Kleinkroniken, I, Viena, 1975, p. 558–564 (f. 72r, text
grec); Fontes, IV, p. 560–561 (f. 72r, text grec și traducere română).
YALE UNIVERSITY ART GALLERY

(Galeria de Artă a Universității Yale)
295 – Constantin Brâncuşi, Pasăre galbenă, 1919, marmură galbenă, cu inscripția:

C. Brâncuși, h = 92,4 cm, pe soclu din piatră şi lemn. Donația testamentară Katherine
S. Dreier, 1952 (fostă în Col. John Quinn, Marcel Duchamp ș. a.).
Ref. și reprod.: Lewis, Brâncuşi, pl. 17; Giedion-Welcker 1958, p. 200; Geist 1968, p. 68,
fig. 116; Geist 1973, nr. 116; Jianu, Constantin Brâncuşi, fig. 47; Varia 1986, p. 235;
Bach, Brancusi, nr. 51, p, 170–171.
296 – Constantin Brâncuşi, Domnişoara Pogany, II, 1925, bronz lustruit, h = 43,2 cm
(fostă în Col. Katherine Ordway).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 70, fig. 120; Geist 1973, nr. 120c; Varia 1986, p. 179.
YALE UNIVERSITY LIBRARY

(Biblioteca Universității Yale)
DOC
297 – Scrisoare, din 18 martie 1755, de la Benjamin Franklin către medicul scoțian
John Lining din Charleston, statul Carolina (1708–1760), în care se referă la Samuilă
Dămian (numit de Franklin: Samuel Domien), cercetător român interesat de electricitate, pe
care Franklin l-a cunoscut în 1748 la Philadelphia. Scrisoarea cuprinde istoria pe scurt a
experimentelor și peregrinărilor lui Dămian, care a călătorit în 1744–1748 în Germania,
Franța, Olanda, Anglia și SUA, dispărând în Mexic.
Ref.: Demetrius Dvoichenko Markov, A Rumanian Priest in Colonial America, în The
American Slavic and East European Review, XIV, 1955, 2, p. 383–389; Paul
Cernovodeanu, Un transilvănean prieten cu Benjamin Franklin (MI, 4, 1970, nr. 11,
p. 48–51); Virgil Cândea, O lume cu care românii aveau de mult contacte (MI, 10,
1976, nr. 9, p. 40); Popescu-Boteni, Relații, p. 33.
Reprod.: http://franklinpapers.org/franklin//framedNames.jsp.
298 – Documente, din 1917–1919, privind activitatea lui Vance Criswell McCormick
(1872–1946), membru al Misiunii americane de război la Conferinţele aliate de la Londra şi
Paris din 1917 şi consilier al preşedintelui Woodrow Wilson la Conferinţa de Pace de la
Paris din 1919. Cuprinde şi informaţii asupra negocierilor cu România. 170 de dosare
(MS. 478, SML, Manuscripts and Archives).
Ref.: National Union Catalog 1978, p. 684; http://orbis.library.yale.edu.
299 – Registre, din 1939–1945, ale Biroului german de Exploatare a Resurselor din
Sol (Reichswirtschaftsministerium), cu informații și aspecte economice privitoare la resursele de
pe teritoriul României. Manuscris, microfilm, 1 rolă (Film, Record Group 242 T–401).
Ref.: http://orbis.library.yale.edu.
MS
300 – Cornelius Tacitus, Annales și Historiae, copie latină ante 1500, fostă în
biblioteca din Buda a regelui Matia Corvin, cumpărată la Strasbourg în 1804 de Sámuel
Teleki de Szék (1739–1822), cancelar al Transilvaniei, pentru biblioteca sa din Târgu
Mureş, şi vândută către 1930 de K. Teleki (MS. 144, Beinecke2).
Ref.: Bustya Endre, A marosvásárhelyi Teleki-Téka eltünt Piccolomini-kódexe s egy
Amerikában felbukkant Piccolomini-korvina [Codicele Piccolomini dispărut din
Biblioteca Teleky din Târgu Mureş şi o copie Piccolomini corviniană apărută în
America] (MK, LXXXI, 1965, p. 331–332); Zsigmond, Philobiblon, p. 87, 424;
http://orbis.library.yale.edu (datare achiziție: 1940).
2
Aici și în continuare, Beinecke = The Beinecke Rare Book and Manuscript Library.
CR
301 – Theodor Prodromitul, Cyri Theodori Prodromi Epigrammata [...], Basel, 1536,
344 p., lector editorial Johannes Honterus (Gr10 P942 E6, Beinecke).
Ref.: Nussbächer, Bibliografie, p. 388; http://orbis.library.yale.edu.
302 – Euchologion, albo, Molitvoslov (Trebnik Petra Mogily), [Kiev, Marea] Lavră,
1646. Conține o Predoslovie de Petru Movilă, însemnele sale și versuri dedicatorii către el,
pe versoul foii de titlu, precum și gravuri (1995, Beinecke). Tipărit cu cerneală roșie și
neagră, 1568 p.
Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 68–69, nr. 354; http://orbis.library.yale.edu.
303 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispoviedanie viery [...], Moscova, 1709. Cu note
de cititor (1998 1199, Beinecke).

Caucaseo (Beinecke, A42 +Ak136D).
Ref.: Virgil Cândea, 1984; http://orbis.library.yale.edu.
305 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispoviedanie viery [...], Moscova, 1744. Cu note
de cititor. A aparținut familiei Rajacsich (1998 1751, Beinecke).

patriarhului Nectarie al Ierusalimului (Me65 P447 Or6E, Beinecke).
307 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispoviedanie viery [...], Moscova, 1763 (Mz345
1763, Beinecke).
308 – Petru Movilă, Orthodoxa confessio [...]. Der grössere Catechismus der Russen
[...], Moscova, 1781 (Mnc72 P44 1781, LSF – Beinecke).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., II, p. 449, nr. 1130 (localizare: Biblioteca Seeley G. Mudd a
Universității Yale); http://orbis.library.yale.edu.
Empire, traducere de N. Tindal, Londra, 1734–1735, vol. I–II, ed. J.J. și P. Knapton
(DR439 D521, LSF).

son aggrandissement et de sa décadence, traducere de M. de Joncquières, Paris, 1743,
vol. I–II, Despilly (Bx23 031, SML, Stacks).
traducere de N. Tindal, Londra, 1756, ed. A. Millar, vol. I–II (Bx23 031c, SML, Stacks).
312 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili Sostojanie muhammedanskija religii,

Sankt-Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij (Mbt23, Beinecke).
Viena, 1813–1814, cuprinzând şi Geschichte der Moldau und Wallachey, scrisă după
cronici româneşti (DB925 E53 1813, LSF).
314 – Gheorghe Şincai, Hronica românilor şi a mai multor neamuri [...], ed. Grigore
Alexandru Ghika, vol. I–III, Iaşi, 1853–1854 (DR238 S54, LSF).
315 – Transylvanus (pseudonimul lui Dimitrie Dem. Dimăncescu), Ordeal in Transylvania

[Supliciu în Transilvania], Oxford, 1942, 19 p. Privește situația Transilvaniei în timpul și
după Primul Război Mondial și situația minorității maghiare (DR281 Z9 1942T).
316 – Hărţi, sec. XVI–XIX, cuprinzând şi reprezentări ale Ţărilor Române

(Col. D.D. Dimăncescu).
Ref.: Ion Eftimie, 1984.
NEW YORK
(New York)
ARHIVA CONSTANTIN ANTONOVICI
DOC
317 – Schiță desenată pe hârtie milimetrică în 1939 de Ion Alexandrescu, meșter

cioplitor în piatră tocmit de Constantin Brâncuși la Târgu-Jiu, a ansamblului pieselor pe
care acesta intenționa să le amplaseze la Târgu-Jiu. Prezintă proiectul lui Brâncuși de a
amplasa 12 scaune împrejurul Coloanei nesfârșite, la o eventuală întoarcere a sa în
România, proiect abandonat din cauza izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial. Schița
a fost trimisă de Ion Alexandrescu artistului Constantin Antonovici după moartea lui Brâncuși.
Ref.: Benedict, Constantin Antonovici.
Reprod.: Uricariu – Bulat, Antonovici, p. 217.
318 – Certificat de recomandare, 9 mai 1951, scris la Paris de Constantin Brâncuşi în

favoarea sculptorului Constantin Antonovici, care a lucrat în atelierul său în 1947–1951.
Acesta este unicul certificat scris de Brâncuși pentru un alt artist.
Reprod.: Brezianu, Brâncuşi, p. 46, fig. 73; Benedict, Constantin Antonovici; Vlasiu,
Dicționar, p. 37; Uricariu – Bulat, Antonovici, p. 215; http://www.westwoodgallery.com/
antonovici.html.
319 – Corespondență între Constantin Antonovici și sculptorul român Ion Vlasiu,

circa 1970–1990 (Arhiva).
Ref.: Benedict, Constantin Antonovici.
320 – Documente de arhivă, de stare civilă și fotografii reprezentând lucrările lui

Constantin Antonovici realizate între 1954 și 1985 în Europa și în Statele Unite.
Ref.: Uricariu – Bulat, Antonovici, p. 214–217, passim.
COLECȚIA STEPHAN BENEDICT
321 – Constantin Antonovici, The Great Brâncuși, gips acoperit cu vopsea tratată
termic, reprezentându-l pe Constantin Brâncuși, mai mare decât mărimea naturală, sprijinit
de Coloana nesfârșită, piesă semnată și datată 1950. Sculptorul și-a exprimat intenția de a
turna piesa în bronz.
Ref.: Uricariu – Bulat, Antonovici, p. 314–360, passim.
322 – Constantin Antonovici, piese în lemn, gips ori marmură, în anii 1954–1985,
păstrate în colecția lui Stephan Benedict, legatar testamentar al sculptorului. Între acestea:
Portretul lui Iuliu Maniu, bazorelief în lemn; Bustul lui Mozart, gips pictat în brun închis;
Bustul unui tânăr necunoscut, lemn; Bustul unui tânăr necunoscut, gips pictat în bronz
închis; Coadă de cal (Pony Tail), marmură, pe soclu de marmură etc.
Ref.: ibidem.
COLECŢIA WILLIAM BENENSON
323 – Constantin Brâncuşi, Domnişoara Pogany, 1913, bronz lustruit, h = 43,8 cm

(fostă în Col. Chanler).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 44, fig. 74; Geist 1973, nr. 74d.
COLECŢIA RALPH COLIN
324 – Constantin Brâncuşi, Orgoliu, bronz, 1905, h= 30,5 cm (fost în Col. Farquhar).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 19, fig. 20; Geist 1973, nr. 20b.
COLECŢIA RICHARD S. DAVIS
325 – Constantin Brâncuşi, Supliciu, II, 1907, bronz, h = 29,9 cm (fost în Col.
Farquhar).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 23, fig. 31; Geist 1973, nr. 31a; Brezianu, Brâncuşi, p. 109,
fig. 114.
COLECŢIA HESTER DIAMOND
326 – Constantin Brâncuşi, Sărutul, circa 1908, piatră, h = 31,7 cm (fost în Col.
Laughlin şi Ricou).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 28, fig. 39.
327 – Constantin Brâncuși, Pasăre în spațiu, 1926, bronz lustruit, h = 135 cm (fost în
Col. Dnei Edward Steichen, Ridgefield, Connecticut).
nr. 166; Giedion-Welcker 1981, fig. 139 (localizare: Col. E. Steichen, Ridgefield,
Connecticut); Varia 1986, p. 239.
COLECȚIA PHYLLIS LAMBERT
328 – Constantin Brâncuşi, Căpetenia, 1924–1925, lemn de nuc şi fier, h – 51,2 cm

(fostă în Col. S.N. Behrman și Elizabeth Meyer). Din 1956 s-a aflat în Col. Phyllis
Lambert, din 1993 a intrat în colecția Kent Fine Art, New York, iar în prezent pare că se
află într-o altă colecție particulară, necunoscută.
Ref. și reprod.: Giedion-Welcker 1958, p. 159, fig. 159; Geist 1968, p. 93; Geist 1973,
nr. 159; Giedion-Welcker 1981, fig. 102; Bach, Brancusi, nr. 82, p. 226–227.
COLECȚIA RONALD S. LAUDER
329 – Constantin Brâncuși, Pasăre în spațiu, 1930, marmură albă, h = 188 cm.
Ref. și reprod.: Varia 1986, p. 240.
COLECŢIA WINSTON MALBIN
330 – Constantin Brâncuşi, Ou încondeiat cu simbolul Sărutului, 1952 (fost în Col.

Lidia și Harry Winston, Detroit).
Ref. și reprod.: Aline B. Saarinen, Collection masters on a master plan („The New Arts”,
octombrie 1957); Brezianu, Brâncuşi, p. 210, fig. 232.
COLECȚIA M.N. RUSU
331 – Manuscrise autografe (3) ale unor scrieri ale poetului Nichita Stănescu, cu care
criticul literar M.N. Rusu a fost prieten.
Ref.: Băileșteanu, Români celebri, p. 269–270.
COLECŢIA DNEI WOLFGANG SCHOENBORN
332 – Constantin Brâncuşi, Pasăre în spațiu, 1923, marmură, 128,6 cm (fostă în Col.
John Quinn şi Samuel A. Marx).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 85, fig. 146; Geist 1973, nr. 146; Bach, Brancusi, nr. 68,
p. 202–203 (precizează că a fost împrumutată, spre a fi expusă, de un proprietar anonim).
COLECȚIA FAMILIEI FREDERICK M. STAFFORD
333 – Constantin Brâncuși, Nancy Cunard (Tânără sofisticată), 1928–1932, bronz

lustruit, h = 55,2 cm. Din 1954 s-a aflat în colecția dnei și dlui Frederick M. Stafford.
Ulterior și-a schimbat proprietarul, aflându-se astăzi într-o colecție necunoscută.
Reprod.: Varia 1986, p. 188; Bach, Brancusi, nr. 90, p. 242–243.
COLUMBIA UNIVERSITY LIBRARY

(Biblioteca Universității Columbia)
DOC
334 – Rapoarte (2), din 1576 de la Giacomo Soranzo şi din 1598 de la Giovanni
Delfino, privind relaţiile comerciale ale Veneţiei cu Ţările Române (Butler Library, Rare
Books and Manuscripts, Western, nr. 7, Venice Foreign Relations).
Ref.: Sergiu Columbeanu, Călătorie de documentare în Statele Unite ale Americii („Studii”,
1973, nr. 3, p. 616–617); idem, Ştiri veneţiene despre Ţările Române în arhivele din
Statele Unite (AIIAI, 15, 1978, p. 277–281).
335 – Documente (transcrieri de înregistrări de interviuri), de la Michael Late

Benedum (1869–1959), magnat american al petrolului, laureat al medaliei „Petrolistul
Secolului” (Oil Man of the Century, Pittsburgh, 1955), privind prospecţiuni de petrol în
România la începutul sec. XX.
Ref.: National Union Catalog 1970, p. 63, MS. 70–483; http://www.bridgeportwv.com/
michaelbenedum.cfm.
336 – Documente (5 cutii), din 1918–1937, de la diplomatul american Theodore J.

Marriner, cuprinzând memoriile din perioada activităţii la Bucureşti ca secretar al Legaţiei
SUA (1921–1923).
337 – Documente, din 1935–1943, cuprinzând note şi partituri cu muzică populară

românească şi consemnate de Béla Bártok.
CR
338 – Basili Fabri Sorani Thesaurus eruditionis scholasticae ... per Augustum

son aggrandissement et de sa décadence, traducere de M. de Joncquières, vol. I–IV, Paris,
1743.
340 – Petru Movilă, Orthodoxos homologia [...] [Mărturisirea ortodoxă], Sankt-

Peterburg, 1764.
Ref.: idem.
FLUSHING CEMETERY
(Cimitirul Flushing)
341 – Constantin Antonovici, Monument funerar, sculptură în marmură realizată de

sculptor pentru propriul său loc de veci. Poartă simbolul său artistic, bufnița, o inscripție cu
numele sculptorului și semnătura sa (46th Avenue, Flushing, Queens County).
Ref. și reprod.: Uricariu – Bulat, Antonovici, p. 311.
THE SIDNEY JANIS GALLERY

(Galeria Sidney Janis)
342 – Constantin Brâncuşi, Peşte, 1926, bronz lustruit, 12,6 × 42,2 × 3 cm, pe disc de
metal, d = 50 cm.
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 98, fig. 168; Geist 1973, nr. 168c; Varia 1986, p. 212.
COLECŢIA DNEI HOWARD M. KINNEY
343 – Constantin Brâncuşi, Prometeu, 1911, bronz aurit, 17,8 cm.

Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 39, fig. 63; Geist 1973, nr. 63b.
THE METROPOLITAN MUSEUM OF ART

(Muzeul Metropolitan de Artă)
DOC
344 – Fotografie a lui Tristan Tzara, 1921, realizată de Man Ray (1890–1976). Print
cu suspensie de argint în gelatină, 10,5 × 8,7 cm. Donația Stewart S. MacDermott, 1997
(col. nr. 1997.53).
Ref. și reprod.: www.metmuseum.org.
345 – Fotografie de Constantin Brâncuși, [Autoportret în atelierul său], 1923, print

cu suspensie de argint în gelatină, 29,8 × 23,3 cm. Donația familiei Henry R. Kravis, 2005
(col. nr. 2005.100.575).
Ref. și reprod.: idem.
346 – Fotografie de Erich Salomon (1886–1944), 1928, reprezentând-o pe

domnișoara Elena Văcărescu. Print cu suspensie de argint în gelatină, 12,6 × 17,6 cm.
Donația Ford Motor Company și John C. Waddell, 1987 (col. nr. 1987.1100.61).
MS
347 – Tetraevanghel, circa 1100, cunoscut sub denumirea de „Lecţionarul evanghelic

Jaharis” (The Jaharis Gospel Lectionary). Text în greacă, cu miniaturi reprezentându-i pe
cei patru Evanghelişti. Pergament, 313 f., 36,8 × 29,6 × 12,4 cm. A aparţinut lui Hrisant
Notaras (însemnare din 1707, la f. 3r), iar apoi elenistului Constantin Erbiceanu, între 1866
şi 1877 (însemnare de posesor, în greacă, la f. 190r). A intrat în colecţiile Muzeului în 2007.
Ref.: John Lowden, The Jaharis Gospel Lectionary. The Story of a Byzantine Book, New
York, 2009, p. 7–9; Mihai Ţipău, 2013; http://www.metmuseum.org/toah/works-of-
art/2007.286.
348 – Cap de adolescent (probabil geto-dac), sec. II d. Hr., marmură albă, h = 0,24
cm (inv. 15.145).
Ref. și reprod.: Georg Daltrop, Die Stadtrömischen männlichen Privatbildnisse
trajannischer und hadriannischer Zeit, Eichstätt, 1958, p. 54–73, fig. 54; Les grandes
époques de l’art. La Grèce et Rome, Paris, 1989, p. 128–129, fig. 98;
www.statuidedaci.ro.
349 – Antimis, sec. XV, cu icoana Deisis, probabil de proveniență românească.

Broderie de mătase cu fir de argint, 94 × 182,9 cm. Donația soției lui William H. Moore,
1939 (col. nr. 39.35).
350 – Constantin Brâncuşi, Muza adormită, 1910, bronz, 27,45 cm (fostă în Col.
Alfred Stieglitz).
Ref.: Geist 1968, p. 35, fig. 57; Geist 1973, nr. 57d; Grigorescu, Brâncuşi, fig. 30; Varia
1986, p. 137, 139, 141.
351 – Constantin Brâncuși, Studiu pentru „Primul pas”, creion albastru pe hârtie,
51 × 31,5 cm (fost în Col. Alfred Stieglitz, 1949).
352 – Aurel Bauh (n. România, 1900–1964), [Light Bulbs, Cloud Forms], circa 1930,
fotografie, print cu suspensie de argint în gelatină, 29,5 × 22,7 cm. Donația Ford Motor
Company și John C. Waddell, 1987 (col. nr. 1987.1100.343).
353 – Victor Brauner, Omul primitiv, 1944, grafică. Vopsea, creion și ceară pe hârtie,
66 × 52,1 cm. Donația familiei Nathan L. Halpem, 1980 (col. nr. 1980.480).
354 – Victor Brauner, Preludiu la o civilizație, 1954, encaustică și cerneală pe placaj,

129,5 × 202,5 cm. Col. Jacques și Natasha Gelman, donație 1998 (col. nr. 1999.363.13).
MUZ
355 – Pocal traco-getic, a doua jumătate a sec. IV î. Hr., din argint, descoperit în
zona românească a Dunării. Decoraţie zoomorfă asemănătoare coifului traco-getic păstrat la
Museum of the Institute of Arts, Detroit.
Ref.: Katalog der Ausstellung Eurasiatischer Kunst, Viena, 1934, nr. 150; W. Giessmeier,
în „Wiener Beiträge zur Kunst und Kulturgeschichte Asiens”, 1936, nr. 9, p. 40 şi
urm.; D. Berciu, Un vas traco-scitic, „Însemnări arheologice”, I, 1940, p. 42–52;
B. Goldman, A Scythian Helmet from the Danube („Buletin”, Institute of Arts,
Detroit, 1963, p. 68); D. Berciu, Arta traco-geţilor, Buc., 1979, p. 89; Ann Farkaş,
„Metropolitan Museum Journal”, 10, 1982, p. 33 şi urm.; Petru Alexandrescu, Le
groupe de trésors nord-balkaniques, II–III, „Dacia”, 27, 1983, p. 52 şi urm.; idem,
28, 1984, p. 85–97.
Reprod.: Katalog der Ausstellung Eurasiatischer Kunst, pl. 1; B. Goldman, op. cit., p. 68;
D. Berciu, op. cit., fig. 66; I. Venedikov, B. Gerassimov, Trakiiskoto isskutstvo,
Sofia, 1973, pl. 149–152; P. Alexandrescu, loc. cit.
356 – Covoraş românesc tip kilim, sfârşitul sec. XVIII, în culorile: gri, albastru, roşu, oranj,
albastru-lavandă şi alb. 236,2 × 152,4 cm. Darul lui Nicolae Iorga, 1930 (col. nr. 30.36).
357 – Fragment de fotă lucrat în România, sfârşitul sec. XVIII – începutul sec. XIX,
din mătase, lână, fir de sârmă și bumbac, 22,9 × 39,4 cm. Motive populare, decorațiuni
florale, policrome. Proveniență: Mary Kennedy, donație în memoria fratelui său James
Kennedy, 1987 (col. nr. 1987.122).
358 – Fragmente textile lucrate în România (9), broderie, sec. XIX, unele cu fir de
aur şi de argint, de dimensiuni diferite. Proveniență: Col. Rogers, 1909, 1921.
359 – Colecție de piese de costum popular românesc, sfârşitul sec. XIX – începutul
sec. XX: costume complete (14), ii și bluze (36), fuste (10), fote (30), ilice (2), surtuce (3),
brâu (1), scufie (1), broboade 91), ciorapi tricotați (2 per.), manșete (1 per.) etc., din
bumbac, lână, mătase și paiete metalice aplicate. Proveniență: col. Rogers, 1908; Muzeul
din Brooklin, în urma donațiilor primite de la Robert B. Woodward Memorial, 1920, Mabel
Choate, 1940, soția lui David Berks, 1959 ș. a.
360 – Colier din mărgele de sticlă, stil popular românesc, sec. XX. L = 21 cm.
Donația Christine Valmy, 1981 (1981.312.17).
361 – Covoraş turcesc de lână, de tip transilvănean, fs. a., cu boboci de floare şi
frunze stilizate, în culorile: roşu, alb, roz, kaki, albastru şi brun închis. 161,29 × 120,65 cm.
Donația testamentară Joseph W. McMullan, 1973.
Ref.: Ioan Opriș, 1999.
MUSEUM OF MODERN ART (MoMA)

(Muzeul de Artă Modernă)
DOC
362 – Fotografii (2), de Alfred Stieglitz, de la prima expoziție a lui Constantin

Brâncuși la New York, The Armory Show (în hala unui depozit de arme al Regimentului
69 de infanterie), în 1913. Emulsie cu platină, 19 × 24,2 cm.
Ref. și reprod.: Varia 1986, p. 44–45; Stîrcea-Crăciun, Brâncuși, p. 134–135; Lemny,
Brâncuși, p. 43, 132.
363 – Autoportret în atelier, 1920–1922, fotografie de Constantin Brâncuși, cu

suspensie de argint în gelatină, 29,9 × 23,9 cm. Donația dnei Eyre de Lanux
(inv. 1116.1979).
Ref. și reprod.: Catalogul MoMA.
364 – Atelierul artistului [Constantin Brâncuși] cu Eva, Platon și Pasărea de aur,

1922, fotografie cu suspensie de argint în gelatină, 40 × 29,2 cm. Donația Elizabeth Lorenz
(inv. 863.1996).
365 – Studioul artistului (3), fotografii de Constantin Brâncuși, 1922–1923, printuri

cu suspensie de argint în gelatină, 29,6 × 39,8 cm, 23 × 17 cm și 23,7 × 17 cm. Primul:
achiziție cu ajutorul lui Celeste Bartos, celelalte două: donație Elizabeth Lorenz (inv.
1115.1979, 865.1996, 866.1996).
366 – Scrisori (2), din 1952 şi 4 august 1953, de la Margit Pogany către conducerea
Muzeului de Artă din New York, în care arată împrejurările realizării primei lucrări cu tema
„Domnişoara Pogany” de Constantin Brâncuşi.
Publ.: Geist 1968, p. 190–192 (originale); Geist 1973, p. 184–186 (traducere).
367 – Documente privitoare la World House Galleries, galerie de artă înființată de

Herbert Mayer, care a funcționat între 1953 și 1968 și care a expus și vândut mai multe
piese ale lui Constantin Brâncuși. Conțin: anunțuri, decupaje din ziare, fotografii, broșuri,
cronici, invitații, informații despre exponate etc., nesortate (MoMA Queens Subject Files,
no. 81737477).
Ref.: http://www.arcade.nyarc.org.
368 – Fotografie, 2 februarie 1963, de Daniel Spoerri, pe print cu suspensie de argint

în gelatină, de la Staatliche Kunstakademie, Düsseldorf, 15 × 21,5 cm. Donația Gilbert și
Lila Silverman (inv. 2829.2008).
369 – Mapă artistică a sculptorului român Constantin Antonovici, emigrat în SUA în

1954 (MoMA Archives, Department of Painting and Sculpture, seria I, dosar 7).
Ref.: http://www.moma.org/learn/resources/archives.
370 – Videograms of a Revolution, 1992, film de 16 mm transferat pe suport video

(color, cu sunet), 106 minute, realizator Andrei Ujică (în colaborare cu Harun Farocki).
Donație anonimă în onoarea Annei Marie Shapiro (inv. 501.2011).
Ref.: Catalogul MoMA.
CR
371 – „Die Aktion”, săptămânal de politică, literatură și artă editat de Franz Pfemfert
la Berlin – Wilmersdorf (1911–1932), cu reproduceri de xilogravuri și portrete
expresioniste de Arthur Segal (1875–1944), 30,8 × 23,2 cm. Muzeul deține 6 numere, din
anii 1915–1917, achiziționate de Committee on Prints and Illustrated Books Fund și The
Library Council (inv. 947.2010.154, 947.2010.156, 947.2010.198.1–3, 947.2010.194,
947.2010.201.1–2, 947.2010.216.1–6).
Ref.: Catalogul MoMA (cu reproduceri ale pieselor).
372 – Adrian Pic (n. 1910), 10 condizioni lineari di segnaletica aleatori, carte
ilustrată cu 10 planșe-panou, 42 × 42 cm, de forme diferite. Prefața este semnată de Carlo
Belloli. Donația autorului (inv. 622.1980.1–10).
373 – Tristan Tzara, À Haute Flamme, 1955, carte ilustrată, format 23 × 16 cm, cu 5
desene în cerneală pe celuloid, de dimensiuni diferite, și o gravură pe celuloid (clapa
coperții I). Proveniență: col. Louis E. Stern (inv. 1007.1964.1–6).
374 – Daniel Spoerri (cu François Dufrêne), L’Optique moderne, 1963, Fluxus
Editions, New York. Donația Gilbert și Lila Silverman (inv. 2731.2008.x1–.x3).
375 – Constantin Brâncuşi, Măiastra, 1910 (?) – 1912, marmură albă, h = 55,9 cm,
pe soclu de piatră, h = 177,8 cm, din care secţiunea de mijloc este Dubla cariatidă, circa
1908, h = 55,9 cm. Donaţia Katherine S. Dreier, 1953 (fostă în colecţia John Quinn) (inv.
144.1953.a–d).
Ref. și reprod.: Giedion-Welcker 1958, p. 122, 200; Geist 1968, p. 38, fig. 61; Comarnescu
1972, pl. între p. 208–209; Geist 1973, nr. 61; Grigorescu, Brâncuşi, fig. 35;
Giedion-Welcker 1981, fig. 73; Jianu, Constantin Brâncuşi, fig. 43; Varia 1986,
p. 225; Stîrcea-Crăciun, Brâncuși, p. 94–95, 98, 99; Bach, Brancusi, nr. 20,
p. 110–111 și fig. 1–2; Catalogul MoMA.
376 – Constantin Brâncuşi, Domnişoara Pogany, I, 1913, bronz lustruit,

43,8 × 21,5 × 31,7 cm, cu inscripția: C. BRANCUSI, pe soclu de piatră, 14,6 × 15,6 × 18,7
cm. Achiziție prin donaţia testamentară Lillie P. Bliss (fostă în colecţia Margit Pogany,
Budapesta, 1913) (inv. 2.1953).
Ref. și reprod.: Giedion-Welcker 1958, p. 77; Geist 1968, p. 44, fig. 74; Geist 1973, nr. 74 a;
Jianu, Constantin Brâncuşi, fig. 10; Varia 1986, p. 173; Bach, Brancusi, nr. 27,
p. 122–123; Catalogul MoMA.
377 – Constantin Brâncuşi, Studiu pentru „Primul pas”, circa 1913, creion pe hârtie,
82,1 × 38 cm. Achiziție din Donația Benjamin și David Scharps (inv. 1.1956).
Ref. și reprod.: Bach, Brancusi, nr. 126, p. 298; Catalogul MoMA.
378 – Constantin Brâncuși, Vedere a atelierului artistului, 1918, guașă și creion pe

carton, 32,8 × 41,1 cm. Proveniență: col. Joan și Lester Avnet (inv. 19.1978).
379 – Constantin Brâncuși, Coloana nesfârșită, I, 1918, lemn de stejar,

203,2 × 25,1 × 24,5 cm. Donația Mary Sisler (fost în Col. John Quinn, Marcel Duchamp ș.
a.) (inv. 645.1983).
Ref. și reprod.: Varia 1986, p. 264–265; Bach, Brancusi, nr. 47, p. 160–163; Catalogul
MoMA.
380 – Constantin Brâncuși, Vedere a studioului, 1918, guașă și creion pe carton,

32,8 × 41,1 cm (fost în col. Joan și Lester Avnet, 1978).
381 – Constantin Brâncuși, Pasărea de aur, circa 1919, print cu suspensie de argint
în gelatină, 22,8 × 17 cm. Achiziție din col. Thomas Walther (inv. 1636.2001).
382 – Constantin Brâncuşi, Noul născut, I, 1916 (?), bronz, 14,6 cm × 21 × 14,6 cm.
Achiziție prin donaţia testamentară Lillie P. Bliss (inv. 605.1943).
Ref. și reprod.: Giedion-Welcker 1958, p. 64; Geist 1968, p. 49, fig. 87; Geist 1973, nr.
87a; Giedion-Welcker 1981, fig. 32; Jianu, Constantin Brâncuşi, fig. 40; Varia 1986,
p. 152 (datat 1915); Catalogul MoMA.
383 – Constantin Brâncuşi, Socrate, 1921/1922, lemn de stejar, 111 × 28,8 × 36,8 cm, pe
soclu din lemn de stejar, 18,8 × 24,6 × 27 cm, și soclu cilindric din piatră, h = 30,2 cm.
Provine din Col. Dnei Simon Guggenheim (inv. 187.1956).
Ref. și reprod.: Lewis, Brâncuşi, il. 23; Giedion-Welcker 1958, p. 160–161; Geist 1968,
p. 84, fig. 143; Geist 1973, nr. 143; Giedion-Welcker 1981, fig. 103–104; Jianu,
Constantin Brâncuşi, fig. 60; Stîrcea-Crăciun, Brâncuși, p. 272–275; Bach, Brancusi,
nr. 59, p. 186–187; Catalogul MoMA.
384 – Constantin Brâncuşi, Cocoş (Întâmpinând soarele), 1924, lemn de cireș,

121 × 46,3 × 14,6 cm, cu inscripția A. AUDREY CHADWICK. C. BRANCUSI PARIS.
Donaţia LeRay W. Berdeau, 1959 (inv. 620.1959).
Ref. și reprod.: Giedion-Welcker 1958, p. 39; Geist 1968, p. 89, fig. 151; Comarnescu
1972, pl. între p. 208–209; Geist 1973, nr. 151; Giedion-Welcker 1981, fig. 85; Jianu,
Constantin Brâncuşi, fig. 63; Grigorescu, Brâncuşi, fig. 73; Varia 1986, p. 251;
Bach, Brancusi, nr. 78, p. 220–221; Catalogul MoMA.
385 – Constantin Brâncuşi, Pasăre în spațiu, 1924, bronz lustruit, h = 127,8 cm.
Donaţia Louise și Walter Arensberg (inv. 498.1964).
Ref. și reprod.: Bach, Brancusi, nr. 79, p. 222–223; Catalogul MoMA.
386 – Constantin Brâncuşi, Păsăruică, II, 1928, bronz lustruit, 40,5 × 21 × 30,4 cm.
Donaţia dnei. și dlui. William A.M. Burden, 1964.
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 101, fig. 172; Geist 1973, nr. 172; Varia 1986, p. 202; Bach,
Brancusi, nr. 93, p, 248–249.
387 – Constantin Brâncuşi, Pasăre în spațiu, 1928, bronz, 137,2 × 21,6 × 16,5 cm.
Donație anonimă (inv. 153.1934).
Ref. și reprod.: Lewis, Brâncuşi, il. 56; Geist 1968, p. 101, fig. 171; Geist 1973, nr. 171;
Jianu, Constantin Brâncuşi, fig. 48; Varia 1986, p. 240; Catalogul MoMA.
388 – Saul Steinberg, artist american de origine română (1914–1999), portrete pe

plăci zincate, desene în guașă și cerneală pe hârtie, litografii, afișe de evenimente culturale
(15), 1929–1984. Proveniența: donații ale artistului; donații testamentare de la Nina și
Gordon Bunshaft; The Sidney and Harriet Janis Collection; donația Page, Arbitrio și Resen.
Ref. și reprod.: Fornade, Romanians in America, p. 288; Catalogul MoMA.
389 – Constantin Brâncuși, Peștele, 1930, marmură gri-bleu, cu inscripția:

C. Brancusi, 53,3 × 180,3 × 14 cm, pe soclu din trei părți, una din marmură, h = 13 cm,
celelalte două cilindrice, din piatră, h = 33 cm și respectiv h = 27,9, d = 81,5 cm. Achiziție
prin donația testamentară Lillie P. Bliss, 1949 (inv. 695.1949.a–d).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 106, fig. 177; Geist 1973, nr. 177, fig. 177; Giedion-Welcker
1981, fig. 83 (datare 1918–1928); Carte de inimă, pl. la p. 224–225; Grigorescu,
Brâncuşi, fig. 72; Jianu, Constantin Brâncuşi, fig. 13, 25; Varia 1986, p. 216; Bach,
Brancusi, nr. 94, p. 250–251; Catalogul MoMA.
390 – Constantin Brâncuşi, Negresa blondă, II, 1933, bronz lustruit, cu inscripția:
C. Brâncuși/ Paris F 1933, h = 40,3 cm, pe piedestal din patru părți: prima din marmură,
h = 9,1 cm, diam = 9,4 cm, a doua din piatră, 25 × 37,1 × 36,2 cm, celelalte două din lemn
de stejar sculptat, 18,6 × 36,3 × 36,2 cm și respectiv 90,2 × 28 × 28 cm. Proveniență: Col.
Philip L. Goodwin, cumpărată la New York în 1990 (inv. 97.1958.a–e).
nr. 182a; Giedion-Welcker 1981, fig. 35; Pierre Schneider, Turid Meeker, Alain
Cueff, Et si l’argent tuait l’art („L’Express”, 1990, nr. 2031, p. 86, 89); Bach,
Brancusi, nr. 100, p. 262–263; Lemny, Brâncuși, p. 38; Catalogul MoMA.
391 – Tristan Tzara (în colaborare cu Valentine Hugo, André Breton și Greta
Knutson), Peisaj, circa 1933, creion colorat pe hârtie neagră, 24,1 × 31,7 cm (inv.
281.1937).
392 – Constantin Brâncuși, Fotografie fără titlu [Autoportret], circa 1933–1934,

print cu suspensie de argint în gelatină, 23,8 × 15 cm. Donația Dnei Eyre de Lanux (inv.
1120.1979).
393 – Victor Brauner (în colaborare cu Jacques Hérold, André Breton și Yves
Tanguy), Cadavre exquis, 1934, creion pe hârtie, 25,6 × 16,5 cm. Donația testamentară Kay
Sage Tanguy (inv. 410.1963).
394 – Tristan Tzara, Fără titlu, 1936, cerneală pe hârtie colorată, 31,8 × 48 cm.
Donația Dnei Alfred H. Barr, Jr. (inv. 467.1986).
395 – Constantin Brâncuși, Coloana nesfârșită, 1937, print cu suspensie de argint în

gelatină, 24 × 17,8 cm. Donația Dnei Eyre de Lanux (inv. 1117.1979).
396 – Reuven Rubin (artist de origine română, 1893–1974), Fluieraș, 1938, ulei pe
pânză, 81,3 × 65,1 cm. Donația Dnei Felix M. Warburg (inv. 252.1940).
397 – Victor Brauner, Nude and Spectral Still Life, 1939, ulei pe pânză, 91,7 × 72,6 cm
(fost în col. Sidney și Harriet Janis) (inv. 581.1967).
398 – Constantin Brâncuşi, Pasăre în spațiu, 1940–1941, bronz lustruit, h = 182,9 cm, pe
soclu din piatră, din două părți, h = 44,1 cm. Donația familiei William A.M. Burden (inv.
497.1964).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 128, fig. 197; Geist 1973, nr. 197; Varia 1986, p. 236–237;
Catalogul MoMA.
399 – Victor Brauner, Talisman, 1943, seu pe lemn, 15,9 × 27,4 cm (fost în col.
Sidney și Harriet Janis) (inv. 582.1967).
400 – Victor Brauner, litografie din seria Le surréalisme, carte ilustrată editată de
André Breton, 1947, 20,4 × 23,9 cm (formă neregulată). Proveniență: Fondul Henry Church
(inv. 343.1947.7).
401 – Victor Brauner, Roy = Les contraires trouvent l’homme = Lire – Mélancholie
du Bien, 29 august 1947, compoziție din piatră de cuțit, semințe, pietricele, păr și alice,
32,4 × 17 × 4,9 cm. Donația Katharine Kuh (inv. 372.1961).
402 – Constantin Brâncuși, Schițe ale atelierului (2), [ante 1957], creion pe hârtie,
38,8 × 32,8 cm, respectiv 38,2 × 31,4. Donația soției lui Charles Sheeler (inv. SC701.1980,
SC702.1980).
403 – Victor Brauner, Pentacular Progression, 1948, encaustică pe carton,

50,2 × 69,8 cm. Donația D. și J. de Menil (inv. 331.1949).
404 – Daniel Spoerri, Kichka’s Breakfast I, 1960, piesă sculpturală cu diverse

materiale, 36,6 × 69,5 × 65,4 cm. Proveniență: Fondul Philip Johnson (inv. 391.1961).
405 – Victor Brauner, Bestiaire, 1963, panou de mătase, 66 × 49,5 cm. Donația
familiei Leo Farland (inv. 2255.1967).
406 – Daniel Spoerri, Mirrored Object (Spiegelobjekt), 1964, instalație din oglinzi și
diverse obiecte, 50 × 100 × 2 cm. Achiziționat de Committee on Prints and Illustrated
Books Fund (inv. 132.2012).
407 – Daniel Spoerri, Panouri textile imprimate (3), circa 1965, 64,6 × 80,5 cm,
52,5 × 60 cm. Donația Gilbert și Lila Silverman, Linda Barth Goldstein (inv. 2732.2008,
1377.2000, 481.1992).
408 – Geta Brătescu, The Working Desk (The Artist’s Desk), 1971, litografie,
36,8 × 70,1 cm. Au fost tipărite 10 buc. la Studio of the Artist’s Union. Achiziție: Modern
Women’s Fund Committee of The Museum of Modern Art (inv. 578.2013).
409 – Geta Brătescu, Towards White (Self-Portrait in Seven Sequences), 1975, print
cu suspensie de argint în gelatină, 7 × 40,5 cm. Achiziție: Modern Women’s Fund
Committee of The Museum of Modern Art (inv. 438.2013).
410 – Daniel Spoerri, fotolitografie – colaj din portofoliul Les Nouveaux Réalistes,
1973, 14,2 × 68,6 × 68,5 cm. Donația testamentară Walter Thayer (inv. 291.1989.11).
411 – Dietrich Sayler, portofoliu de 7 litografii, 1975. Proveniență: Fondul Jeanne

C. Thayer (inv. 48.1977.1–7).
412 – Ion Grigorescu, Filme mute de scurtmetraj, în alb-negru: Male and Female,
1976; Boxing, 1977; Dialogue with Ceausescu, 1978. Achiziție: Committee on Media and
Performance Art Funds (inv. 114.2011, 115.2011, 116.2011).
Ref.: idem.
413 – Geta Brătescu, The Studio – the film script, 1978, cărbune pe hârtie,
116,8 × 89,5 cm. Achiziție: The Modern Women’s Fund Committee of The Museum of
Modern Art (inv. 642.2013).
414 – Geta Brătescu, The Studio. Invocation of the Drawing, 1979, printuri cu
suspensie de argint în gelatină și tempera pe hârtie, 84 × 70 cm. Achiziție: Modern
Women’s Fund Committee of The Museum of Modern Art (inv. 439.2013).
415 – Geta Brătescu, Medea’s Hypostases II, III și IV, 1980, desen și cusătură pe
textil, 90 × 60 cm. Achiziție: Modern Women’s Fund Committee of The Museum of
Modern Art (inv. 536.2013.1, 536.2013.2, 536.2013.3).
416 – Ion Grigorescu, Trăisteni, detail (The Serf), 2011, print cu suspensie de argint
în gelatină, 59,7 × 40 cm. Achiziție: Committee on Media and Performance Art Funds
(inv. 117.2011).
417 – Dan Perjovschi, Wonderful World (A), 1994–1997, creion și cerneală pe hârtie,
30,2 × 21,3 cm. Achiziționat cu fondurile oferite de Friends of Contemporary Drawing
(inv. 792.2006.1–60).
418 – Bogdan Achimescu (n. 1965), Mr. Golota, 1996, schiță, 76,5 × 55,6 cm.
Donația C. Richard Becker (inv. 605.1998).
MUZ
419 – Set de tacâmuri de voiaj, 1821–1825, din argint aurit, oțel și piele, proiectat în
colaborare de un artist român și unul austriac, necunoscuți, și fabricat de Christian Sander și
Josef Klima. Este păstrat într-o lădiță din piele de dimensiuni 17,5 × 9,5 cm. Provine din
Fondul de achiziții Agnes Gund (inv. 407.2004).
Ref.: Catalogul MoMA.
THE PIERPONT MORGAN LIBRARY & MUSEUM

(Biblioteca și Muzeul Pierpont Morgan)
DOC
420 – Scrisoare din Madrid, 6 martie 1901, de la Haricléea Darclée către Sigr.
[Franco] Fano. Autograf semnat (James Fuld Collection).
Ref.: http://corsair.morganlibrary.org
421 – Béla Bartók (1881–1945), partituri ale unor cântece populare românești, datate
18 martie 1914. 2 file, melodie și text (Department of Music Manuscripts and Books,
Robert Owen Lehman Collection, cota B292.R758).
Ref.: idem.
422 – Scrisoare din Paris, 10 mai 1922, de la Stan Golestan (compozitor de origine
română, n. Vaslui, 1875 – m. Paris, 1956) către un corespondent necunoscut. Autograf
semnat (Mary Flagler Cary Music Collection, cota MFC G625.X).
Ref.: idem.
423 – Program de concert, Paris, 1931, când George Enescu și Yehudi Menuhin au
interpretat Concertul pentru două viori și orchestră în re minor de J.S. Bach (James Fuld
Collection).
Ref.: idem.
424 – Program de concert, Amsterdam, 1936, când George Enescu a dirijat Rapsodia
română și a interpretat Concertul pentru vioară al lui Mozart, K. 271a (James Fuld
Collection).
Ref.: idem.
425 – Corespondență și partituri, [ante 1938], care au aparținut sopranei americane

de origine română Alma Gluck Zimbalist (n. 1884, Iași – d. 1938, New York) (Mary
Flagler Cary Music Collection).
Ref.: idem.
426 – Scrisoare din Montana, Elveția, 11 mai 1949, de la Dinu Lipatti către Marcel
Mihailovici, aflat la Paris. Text dactilografiat și semnat (Mary Flagler Cary Music
Collection, cota MFC L764.M636).
Ref.: idem.
MS
427 – Tetraevanghel, scris şi împodobit la Suceava, pentru mănăstirea Pătrăuţi, de

diacul Toader (probabil Teodor Mărișescul), din porunca doamnei Maria Voichița, fiica lui
Radu cel Frumos, domnul Țării Românești, și soție a lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei.
Încheiat la 30 septembrie 1492 (cf. colofon f. 308). Text în slavonă. Hârtie, 2 + 287 f.,
30,8 × 21 cm. Viniete şi iniţiale ornate în aur şi culori. Copie a Tetraevanghelului scris și
împodobit de Gavril Uric la 1429, păstrat la Bodleian Library, Oxford, Marea Britanie (MS.
Canon. Graeci. 122), dar fără gravurile Evangheliștilor. La f. 308: însemnare de copist.
Manuscrisul s-a aflat în sec. XVII în Rusia, unde i-au fost adăugate câteva file nelegate și a
fost pus în legătura actuală, din piele pe plăci de lemn. A fost achiziționat de la Dna J.M.
Makohin în octombrie 1925 (Medieval and Renaissance Manuscripts, MS. M. 694).
Ref.: Seymour de Ricci și W.J. Wilson, Census of Medieval and Renaissance Manuscripts
in the United States and Canada, New York, 1937, vol. II, p. 1483; Virgil Cândea, La
Pierpont Morgan Library din New York: Comori de artă românească din vremea lui
Ştefan cel Mare (MI, 20, 1986, nr. 1, p. 20–22); Maria Magdalena-Székely, Marii logofeți
ai Moldovei lui Petru Rareș (I) (SMIM, 13, 1995, p. 76–82); Cândea, Cultura
românească în muzeele americane, p. 13; Cândea, Creații culturale, p. 344;
Parpulov, Pre-1650 Cyrillic Manuscripts, p. 33–36; http://corsair.morganlibrary.org.
Reprod.: Virgil Cândea, La Pierpont Morgan Library din New York: Comori de artă
românească din vremea lui Ştefan cel Mare (MI, 20, 1986, nr. 1, coperta a II-a:
frontispiciul ms.); http://corsair.morganlibrary.org.
428 – Psaltire cu tâlc, Moldova (probabil Putna), începutul sec. XVI. Pergament, 219
f., 34 × 26 cm. Text în slavonă. Viniete şi iniţiale ornate în aur şi culori. Pe copertele
interioare, însemnări românești. Legat în Rusia, în coperți de lemn, cu clape de argint (sec.
XVI). Pe coperta a III-a: inscripţie în slavonă, sec. XIX, indicând ca provenienţă mănăstirea
Putna. A fost achiziționat de la Dna J.M. Makohin în octombrie 1925 (Department of
Medieval and Renaissance Manuscripts, MS. M.695).
Ref.: Seymour de Ricci și W.J. Wilson, loc. cit.; Virgil Cândea, op. cit., p. 22; Cândea, Creații
culturale, p. 344; Cândea, Cultura românească în muzeele americane, p. 13; Parpulov,
Pre-1650 Cyrillic Manuscripts, p. 36–37; http://corsair.morganlibrary.org.
Reprod.: idem.
429 – File (4), provenind din codicele Anastaseos, cod. 5 al Patriarhiei Ortodoxe din
Ierusalim (Tezaur, cod. 1), un Evangheliar scris în 1596 (cf. colofon la f. 516v) de Arsenie,
arhiepiscop de Elassona (1550–1626), la Moscova, pentru ţarul Feodor, şi dăruit mănăstirii
Sf. Sava de lângă Ierusalim. Athanasios Papadopoulos-Kerameus l-a înregistrat în 1897 în
biblioteca Patriarhiei din Ierusalim. Hârtie, 34,4 × 22,4 cm. Miniaturi cu icoanele
Evangheliştilor și viniete ornamentate, florale. În opinia specialiştilor codicele este scris cu
caligrafie românească. Achiziție John Pierpont Morgan, în 1920, de la librarul Dikran G.
Kelekian (Department of Medieval and Renaissance Manuscripts, Ms. M.654.1–4, cota B2 90).
Ref.: K.W. Clark, A Descriptive Catalogue of Greek New Testament Manuscripts in
America, Chicago, 1937, p. 161; S. de Ricci și W.J. Wilson, op. cit., p. 1479; Vikan,
Greek Manuscripts, p. 207, 208, 210.
Reprod.: ibidem, fig. 110, p. 208 (Sf. Ioan cu Sf. Prohor).
430 – Victor Brauner, Odilon Redon, [ante 1966], însemnări despre calitățile creației
lui Odilon Redon. 1 p., dactilogramă. Donația John Rewald, 1986 (Literary and Historical
Manuscripts, Rewald Collection, cota MA 4360).
Ref.: Charles Ryskamp (ed.), 21st Report to the Fellows of the Pierpont Morgan Library,
1984–1986, New York, 1989; http://corsair.morganlibrary.org.
CR
431 – Gheorghe Lazăr, Versurj in limba romaneaskae la Logodirea mareluj

Napoleon ku Ludovica Arhiduca Austrii ... Vers en langue valaque à l’occasion du mariage
de Napoléon le Grand avec Louise Archiduchesse d’Autriche, Viena, Imprimeria Thad. de
Schmidbauer, [1810]. 4 p. A aparținut arhiducelui Karl de Austria, care l-a reprezentat pe
Napoleon la festivitățile de la Viena (Department of Printed Books, cota PML 031004.5).
Ref.: http://corsair.morganlibrary.org.
432 – Exposition de l’art roumain, ancien et moderne ... au Musée du Jeu de Paume,
à Paris, du 25 mai au 1er août 1925, catalog de expoziție (Reference Collection, cota 318.5 P2).
Ref.: idem.
433 – Rumanian art treasures: fifteenth to eighteenth centuries, catalogul expoziției

din 1965–1966 organizată de Edinburgh Festival Society și The Arts Council of Great
Britain în colaborare cu Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă din România (Reference
Collection, cota 318.5 A7).
Ref.: idem.
MUSEUM OF THE PERFORMING ARTS

(Muzeul de Arte ale Spectacolului)
DOC
434 – Scrisori (2), din 1937–1938, de la George Enescu, către criticul muzical
Lawrence Gilman.
Ref.: George Enescu, Scrisori, ed. Viorel Cosma, vol. II, Buc., 1981, p. 96–97, 100–101.
435 – Scrisori (3), din 1937, 1948 şi 1954, de la George Enescu, către criticul
muzical Helen Kaufmann, gazda unui salon artistic din New York (The Helen Kaufmann
Collection).
Ref.: ibidem, p. 97, 113, 142–143.
THE NEW YORK ACADEMY OF MEDICINE

(Academia de Medicină din New York)
CR
436 – Theodoros Georgiades, Dissertatio inauguralis medico-antiquaria de morbis

uteri secundum librum Hippocratis. Peri gynaikeīs fysios [...], Jena, 1797, teză de doctorat
în medicină, 24 p. Autorul era din Braşov („Stephanopolitanus”) şi a studiat la Academia
Domnească din Iaşi (cota RBSQ 11498).
NEW YORK MEDICAL COLLEGE LIBRARY

(Biblioteca Colegiului Medical din New York)
CR
437 – Silvestru Filitis, De materia arthritica ad venenda aberrante disquisitio sectio

prior [...], Göttingen, 1785, teză de doctorat în medicină. Autorul era nepotul lui Dositei
Filitis, mitropolit al Ungrovlahiei, și a studiat unsprezece ani la Academia Domnească din
Bucureşti, unde a practicat ulterior medicina, devenind membru al Societăţii filologice
greco-dacice (NM 0898770).
NEW YORK PUBLIC LIBRARY

(Biblioteca Publică din New York)
DOC
438 – Scrisori (5), din 27 decembrie 1917, 27 ianuarie 1919, 7 decembrie 1920,
14 ianuarie 1923 și 18 decembrie 1923, de la Constantin Brâncuşi, şi una din 1 februarie
1920, de la H.P. Roché, adresate colecţionarului John Quinn, în care sunt datate unele opere
ale artistului (John Quinn Collection).
Ref.: Geist 1973, nr. 69, 100, 106, 109, 116, 146.
439 – Documente din 1928–1937 de la folclorista americană Stella Marek Cushing,

cuprinzând cântece populare, schiţe de costume, note privind dansuri şi obiceiuri populare
culese în cursul călătoriilor sale în ţări europene, între care şi România.
MS
440 – Tetraevanghel, fragment, c. 1600–1610, Moldova. 98 f., hârtie, 29 × 22 cm.

Text în slavonă (Spencer Collection, Slavonic Ms. 1).
Ref.: N.S. Demkova, Drevnerusskie rukopisi i staropečatnye knigi v nekotoryh sobranijah
SŠA („Trudy otdela drevnerusskoj literatury”, 34, 1979, p. 394); R. Mathiesen,
Church Slavonic Books in the New York Public Library: A Preliminary Catalogue
(„Bulletin of Research in the Humanities”, 87, 1986–1987, p. 412); Parpulov, Pre-
1650 Cyrillic Manuscripts, p. 38–39.
Publ.: K. Kup, The Christmas Story in Medieval and Renaissance Manuscripts from the
Spencer Collection, New York, 1969, pl. 2 (f. 2v).
CR
441 – J. Cyri Theodori Prodromi Epigrammata, Basel, 1536, lector editorial

Johannes Honterus.
442 – Dimitrie Cantemir, Kniga systima muhammedanskija religija, Sankt-Peterburg,

1722.

1751, ed. C.G. Hofmann.
Ref.: idem.
444 – Isaac Hunt (c. 1742–1809), A letter from a gentleman in Transilvania to his
friend in America giving some account of the late disturbances that have happen'd in that
government, with some remarks upon the political revolutions in the magistracy, and the
debates that happened about the change. Humbly inscribed to Counsellor Quondam by his
friend Isaac Bickerstaff [...], semnată cu pseudonimul „Jack Traveller”, New York, 1764.
Cuprinde o prezentare polemică a situației coloniilor din Pennsylvania, cu referiri la
Transilvania, fundalul unei călătorii imaginare a autorului. 12 p. (Schwarzman Building,
Rare Book Collection, Room 328, cota *KD 1764).
Ref.: Popescu-Boteni, Relații, p. 34; Cornelia Bodea, Isaac Hunt (c. 1742–1809) și
Transilvania, în Florescu, Relații româno-americane, p. 259–280 (cu fragmente
traduse în română); http://catalog.nypl.org/search~S1?/.

446 – Noul Testament, adecă Aşezământul Legii cei Noao, Sankt-Peterburg, 1817.
Ref.: idem.
447 – Liturghier, manuscris, 1481, copiat la Oradea. Fost în colecţia Principatului

Liechtenstein.
Ref.: Eugen Liechtenstein, Repere istorice (MI, 30, 1996, nr. 9, p. 80).
448 – Constantin Brâncuși, Muză, desen provenind dintr-o scrisoare către John
Quinn, datată 20 iunie 1917 (John Quinn Memorial Collection, Rare Books and Manuscripts
Division).
Ref. și reprod.: Varia 1986, p. 158, 163.
THE NEW YORK WORLD’S FAIR

(Târgul Internațional New York)
AM
449 – Dimitrie Berea (1908–1975), Hommage à Paris, frescă de mari dimensiuni, din
trei părți, reprezentând monumente emblematice ale Expozițiilor Universale de la Paris:
Turnul Eiffel, podul Alexandru al III-lea și Grand Palais (în Clubul Restaurantului Top of
the Fair).
Ref.: Robert Boyce (Berea College), Biografia lui Dimitrie Berea, on-line la
http://www.rogallery.com/Berea_Dimitrie/berea-biography.htm.
JÓZEF PIŁSUDSKI INSTITUTE OF AMERICA

FOR RESEARCH IN THE MODERN HISTORY OF POLAND.
THE LIBRARY
(Institutul de Cercetări asupra Istoriei Moderne
a Poloniei „Józef Piłsudski”. Biblioteca)
DOC
450 – Documente, din 1918–1939, ale diplomatului polonez Jan Weinstein (1903–
1974) privitoare la relaţiile polono-româneşti şi polono-cehoslovace.
Ref.: National Union Catalog 1982, p. 199, nr. Ms 82–1476.
ST DUMITRU CHURCH
(Biserica Sf. Dumitru)
AM
451 – Biserica Sf. Dumitru, imobil reamenajat în 1939–1941, al parohiei ortodoxe

române, înființată în 1939. Iconostasul a fost creat de Alexandru Seceni, membru în
comitetul de supraveghere a lucrărilor de reamenajare. A fost împodobită cu icoane pictate
de Vasile Irimia în România și de Ilie Cristoloveanu la New York. Biserica a fost sfințită
mai întâi la 25 iulie 1939 și apoi, la încheierea lucrărilor de reamenajare, la 25 octombrie
1941, de Arhiepiscopul grec Athenagoras (viitor Patriarh de Constantinopol). Deține o
colecție de carte veche și modernă (50 W. 89th St.).
ST LUKE’S – ROOSEVELT HOSPITAL CENTER

(Centrul spitalicesc Sf. Luca –
Roosevelt)
452 – Constantin Antonovici, Sf. Evanghelist Luca, sculptură în lemn, 1954. Dăruită
de sculptor. În 1954 a fost plasată în biroul Comitetului Secției de Femei (Women’s
Division Committee).
Ref. și reprod.: „St. Luke’s Hospital Bulletin”, iulie 1954; Uricariu – Bulat, Antonovici,
p. 66, 309, 320.
ST MARY ORTHODOX CHURCH

(Biserica ortodoxă Sf. Maria)
AM
453 – Biserica ortodoxă Sf. Maria (44–64 48th Avenue, Queens).

Ref.: Calendarul „Solia”, p. 56.
ST MARY MEMORIAL PIONEERS’ CHAPEL

(Capela Sf. Maria, dedicată memoriei Pionierilor)
454 – Constantin Antonovici, iconostas sculptat în lemn, 1957.

Ref.: Vlasiu, Dicționar, p. 37.
ST NICHOLAS ORTHODOX CHURCH

(Biserica ortodoxă Sf. Nicolae)
AM
455 – Biserica ortodoxă Sf. Nicolae, construită în 1978–1984, a parohiei române,

înființată în 1976 (45–03, 48th Avenue, Woodside, cartierul Queens).
Ref.: Calendarul „Credinţa”, p. 58; „New York Spectator”, 1985, ianuarie, 12, p. 14;
http://www.stnicholaschurch.net/html/.
SOLOMON R. GUGGENHEIM MUSEUM

(Muzeul Solomon R. Guggenheim)
DOC
456 – Edward Steichen, Brâncuşi în atelier, fotografie, s. a. (Museum Archives,

CF, cota A0003).
Ref. și reprod.: Brezianu, Brâncuşi, p. 41, fig. 62.
457 – Documente, din 1963–1968, din arhiva Sidney Geist, curator al expoziției
retrospective Constantin Brâncuși, din 1969, la Muzeul Solomon R. Guggenheim. Cuprind
în majoritate corespondență și note privitoare la opera artistului român. Texte în engleză și
franceză, în cea mai mare parte (Museum Archives, CF, cota A0055).
Ref.: Catalogul Colecției Guggenheim.
458 – Constantin Brâncuşi, Nud, creion pe carton, circa 1907–1910.

459 – Constantin Brâncuşi, Muză, 1912, marmură albă, cu inscripția: C. BRANCUSI.

45 × 23 × 17 cm. Soclu din lemn, 1920 (?) (fost în Col. Arthur B. Davies, Charles
J. Liebman etc.) (cota 85.3317).
Ref. și reprod.: Varia 1986, p. 160–161; Bach, Brancusi, nr. 25, p. 118–119; Stîrcea-
Crăciun, Brâncuși, p. 92–93; Catalogul Colecției Guggenheim.
460 – Constantin Brâncuşi, Mica franţuzoaică (Primul pas [III]), 1914–1918 (?),
lemn de stejar, 123,5 × 23,8 × 23,5 cm, cu inscripția: C. Brâncuși. Donația Katherine
S. Dreier Estate. 1953.
Ref. și reprod.: Giedion-Welcker 1958, p. 151; Geist 1968, p. 66, fig. 113; Geist 1973, nr. 113;
Grigorescu, Brâncuşi, fig. 65; Giedion-Welcker 1981, fig. 97 (datare 1920); Varia
1986, p. 195–196; Bach, Brancusi, nr. 45, p. 154–155; Stîrcea-Crăciun, Brâncuși, p.
152–155.
461 – Constantin Brâncuși, Câine de pază, 1916, lemn de stejar, 73,7 × 38,6 × 36,8 cm
(cota 58.1503).
Ref. și reprod.: Catalogul Colecției Guggenheim.
462 – Constantin Brâncuşi, Vrăjitoarea, 1916–1924, lemn de nuc pe soclu din piatră,
cu inscripția: C. Brancusi, 97,3 × 47,3 × 64,8 cm (cu soclu) (cota 56.1448).
Ref. și reprod.: Giedion-Welcker 1958, p. 148–149; Geist 1968, p. 57, fig. 97; Geist 1973,
nr. 99; Carte de inimă, pl. la p. 192–193; Grigorescu, Brâncuşi, fig. 62; Giedion-
Welcker 1981, fig. 94–96 (datare 1914–1923); Jianu, Constantin Brâncuşi, fig. 59;
Varia 1986, p. 199 (datată 1916–1922); Bach, Brancusi, nr. 69, p. 204–207; Stîrcea-
Crăciun, Brâncuși, p. 248–251; Catalogul Colecției Guggenheim.
463 – Constantin Brâncuşi, Adam şi Eva, 1921, lemn de castan (Adam) şi de stejar
(Eva), cu inscripție: CB (de patru ori), soclu din piatră, 238,8 × 47,6 × 46,4 cm (cu soclu)
(fost în col. John Quinn, Marcel Duchamp ș. a.).
nr. 134; Grigorescu, Brâncuşi, fig. 56; Jianu, Constantin Brâncuşi, fig. 15; Varia
1986, p. 199; Bach, Brancusi, nr. 58, p. 184–185; Stîrcea-Crăciun, Brâncuși,
p. 222–247; Catalogul Colecției Guggenheim.
464 – Constantin Brâncuşi, Foca (Miracolul), 1930–1932 (?), marmură albă,

108,6 × 114 × 33 cm, soclu din 2 secţiuni de piatră, 39 cm.
1972, pl. între p. 208–209; Geist 1973, nr. 188; Grigorescu, Brâncuşi, fig. 70;
Giedion-Welcker 1981, fig. 72; Jianu, Constantin Brâncuşi, fig. 14, 53; Varia 1986,
p. 211 (datată 1924–1936); Bach, Brancusi, nr. 101, p. 264–265.
465 – Constantin Brâncuşi, Regele regilor (Spiritul lui Budha), circa 1938, lemn de
stejar, 300 × 43 × 46,6 cm (cota 56.1449).
1972, pl. între p. 208–209; Geist 1973, nr. 127; Carte de inimă, pl. la p. 192–193;
Grigorescu, Brâncuşi, fig. 64; Giedion-Welcker 1981, fig. 106; Jianu, Constantin
Brâncuşi, fig. 61; Varia 1986, p. 198 (datat 1920–1930); Bach, Brancusi,
nr. 105, p. 274–275; Stîrcea-Crăciun, Brâncuși, p. 284–291; Catalogul Colecției
Guggenheim.
466 – Constantin Brâncuşi, Țestoasa zburătoare, 1941(?)–1945, marmură albă,

31,8 × 93 × 69 cm, pe soclu din piatră.
nr. 201; Carte de inimă, pl. la p. 224–225; Grigorescu, Brâncuşi, fig. 75; Giedion-
Welcker 1981, fig. 89; Jianu, Constantin Brâncuşi, fig. 54; Varia 1986, p. 208–209;
Bach, Brancusi, nr. 107, p. 282–283; Stîrcea-Crăciun, Brâncuși, p. 334–337.
467 – Constantin Brâncuşi, Păsări în zbor, guaşă, 32,4 × 66 cm.

Ref. și reprod.: Giedion-Welcker 1958, p. 181; Brezianu, Brâncuşi, p. 259; Giedion-
Welcker 1981, fig. 116.
468 – Constantin Brâncuşi, Trei pinguini, tuş în peniţă.

Reprod.: Lewis, Brâncuşi, il. 60.
469 – Constantin Brâncuşi, Nud, desenat în peniţă, 62,86 × 44,10 cm.

Reprod.: Jianu, Constantin Brâncuşi, p. 103.
ST DUMITRU ORTHODOX CHURCH

(Biserica ortodoxă Sf. Dumitru)
470 – Icoane pictate de artistul român Ilie Cristoloveanu, emigrat la New York după
Primul Război Mondial.
471 – Picturi de Nicolae Tonitza (1) și Francisc Șirato (1).

Ref.: ibidem.
472 – Iconostas și icoane concepute și sculptate în lemn de Alexandru Seceni,

emigrant român în SUA după Primul Război Mondial.
Ref.: ibidem.
ST JOHN THE DIVINE CATHEDRAL

(Catedrala catolică Sf. Ioan Divinul)
473 – Constantin Antonovici, Placa funerară a episcopului William Manning,

sculptată într-un bloc de marmură de Carrara de 3 tone, inaugurată la sfârșitul anului 1954.
Sculptorul a câștigat la începutul anului 1954 un concurs pentru executarea statuii tombale
a celui de-al zecelea episcop catolic al New York-ului, concurând cu cei mai mari sculptori
americani ai timpului.
Ref. și reprod.: Benedict, Constantin Antonovici; Uricariu – Bulat, Antonovici, p. 47–48,
50, 56, 60–61.
474 – Constantin Antonovici, Iisus Hristos pe cruce, sculptură în lemn, cu

decorațiuni în bronz aurit, 1,5 × 0,61 × 0,30 m. Este suspendată în spatele amvonului.
Ref. și reprod.: Uricariu – Bulat, Antonovici, p. 56–59.
475 – Constantin Antonovici, Cruce, sculptură în piatră, h = 2,43 m. Este plasată la

intrare, la circa 30 de metri deasupra portalului.
Ref. și reprod.: Uricariu – Bulat, Antonovici, p. 64.

Reprod.: ibidem, p. 68, 70–71.
476 – Constantin Antonovici, inscripții murale, blazoane memoriale și piese sculptate

în anii 1954–1964 în atelierul găzduit în catedrala Sf. Ioan Divinul. Între acestea, un bust în
bronz al episcopului Manning, statuia în lemn Fecioara cu pruncul și o cruce de mână.
Ref. și reprod.: ibidem, p. 67, 69, 314.
ST NICHOLAS CHURCH
AM
477 – Biserica Sf. Nicolae, construită începând din 1984, din inițiativa și cu fondurile
enoriașilor parohiei ortodoxe române din cartierul Woodside, Queens.
Ref.: „Credința”, Detroit, Michigan, XLV, aprilie – iunie 1995, nr. 4–6, p. 2, 4.
THE JUDITH ROTSCHILD FOUNDATION

(Fundația Judith Rotschild)
478 – Constantin Brâncuşi, Muză, post 1918, bronz lustruit, 44,2 × 26,1 × 24,6 cm
(fost în Col. Herbert şi Nannette Rothschild, Ossining, NY, 1952).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 61, fig. 104; Geist 1973, nr. 104; Bach, Brancusi,
nr. 50, p. 168–169.
UNION THEOLOGICAL SEMINARY LIBRARY

(Biblioteca Seminarului Teologic Unit)
CR

1751, ed. C.G. Hofmann.
UNITED NATION ORGANIZATION
(Organizația Națiunilor Unite)
480 – Ion Nicodim, Cântare omului, tapiserie din lână, 1963, 450 × 950 cm, donaţie
a statului român.
Ref.: Constantin Prut, Dicţionar de artă modernă, Buc., 1982, p. 328.
Reprod.: Olga Buşneag, Arta decorativă românească, Buc., 1976, p. 55–56.
YIVO INSTITUTE FOR JEWISH RESEARCH

(Institutul de Studii Evreiești – YIVO)
DOC
481 – Documente, din sec. XIX–XX, cuprinzând autobiografii ale imigranţilor evrei,
fotografii, acte, corespondență, afișe, foi volante, referitoare la istoria evreilor din România.
Texte în română, ivrit și idiș.
Ref.: National Union Catalog 1959–1961, p. 276, MS. 60–2599; The Jews of Rumania in
Modern Times, Tel Aviv, 1982, passim.
482 – Documente, din 1922–1939, privitoare la ajutorul dat de American Joint

Reconstruction Foundation comunităţilor evreieşti din România şi la mişcarea cooperatistă
din aceste comunităţi.
Ref.: National Union Catalog 1959–1961, p. 98, MS. 60–721; http://www.yivoinstitute.org.
NILES
(Ohio)
ANNUNCIATION MISSION
(Misiunea Bunavestire)
AM
483 – Biserica Sf. Ioan Hrisostom, construită în 1935–1937, a parohiei ortodoxe

române, înființată în 1928, inițial cu hramul Sf. Trei Ierarhi. Misiunea de propovăduire
ortodoxă a fost înființată aici în 1998 (135 S. Chestnut Ave.).
NORTH TARRYTOWN
(New York)
ROCKEFELLER ARCHIVE CENTER

(Centrul Arhivistic Rockefeller)
DOC
484 – Documente, din 1923–1941, referitoare la activitatea Fundaţiei Rockefeller în

România: rapoarte despre situaţia economică, politică, demografică, a învăţământului şi
sănătăţii publice în România, burse de studii şi schimburi ştiinţifice româno-americane
Record Group I. I., Series 783 A, Roumania, Box no. 1, 2, 3; 783 C, Box nr. 3; 783 I, Box
nr. 3; 783 J, Box nr. 3; 783 S, Box nr. 4; Series E83, Box. no. 1 etc.
Ref.: D. Șandru, Materiale privitoare la România în Rockefeller Archives Center (AIIAI,
1982, p. 575–582).
OAKLAND
(California)
HOLY RESURRECTION CHURCH
(Biserica Sf. Înviere a Domnului)
AM
485 – Biserica Sf. Înviere a Domnului, clădire cumpărată și reamenajată în 1978 de

parohia ortodoxă română, sub numele de „Casa Română și Capela”. A fost sfințită la
15 aprilie 1978, înființată în 1964.
Ref.: Historical Anniversary Album, p. 119; Calendarul „Solia”, p. 59.
OMAHA
(Nebraska)
HOLY CROSS ROUMANIAN ORTHODOX CHURCH
(Biserica ortodoxă română Sf. Cruce)
AM
486 – Biserica ortodoxă Sfânta Cruce, construită în 1940 de parohia română.

A devenit Misiune a Bisericii Ortodoxe din America și a fost resfințită în 2004, primind
hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil (3219 R St.).
Ref.: Calendarul „Credinţa”, p. 58; http://archangelsomaha.blogspot.com/.
PALM BEACH
(Florida)
COLECŢIA MARY SISLER
487 – Constantin Brâncuşi, Coloana nesfârșită, 1918, lemn de stejar,

203,2 × 25,4 × 24,5 cm (fost în colecţia John Quinn).
Ref.: Geist 1968, p. 64, fig. 108; Geist 1973, nr. 108; Jianu, Constantin Brâncuşi, fig. 64
(localizare: colecţia William Sisler, New York).
PASADENA
(California)
NORTON SIMON MUSEUM OF ART
(Muzeul de Artă Norton Simon)
488 – Constantin Brâncuşi, Pasăre în spațiu, 1927(?)–1931, bronz polisat, cu

inscripția: C. BRANCUSI PARIS 1931, 185,5 × 45,7 cm. S-a aflat succesiv în posesia lui:
Henri-Pierre Roché, Paris; Yeshwant Rao II Holkar Bahadur, Maharajah al statului Indore
din regiunea Madhya Pradesh, India Centrală (1908–1961); Peg Branyen, Dallas; Richard
Holkar și Maharani Usha Devi, Dallas; Richard L. Feigen and Co., New York, de la care a
fost achiziționată de muzeu în 1972 (inv. F.1972.08.S).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 247, fig. 184a; Geist 1973, nr. 184a; Varia 1986, p. 239, 290
(datare 1928–1931); Bach, Brancusi, nr. 97, p. 256–257;
http://www.nortonsimon.org/collections/.
489 – Constantin Brâncuşi, Muza [adormită], 1969, bronz polisat, turnat postum
după originalul din 1912, din gips. Una dintre cele 5 piese identice turnate postum, h = 44,5
cm (inv. M.1969.28.S).
Ref.: http://www.nortonsimon.org/collections/.
490 – Constantin Brâncuşi, Păsăruică, I, 1925, marmură colorată, cu inscripția: C.

Brancusi, 40,6 × 31 × 21,9 cm (fostă în Col. familiei R. Sturgis Ingersoll, Penllyn,
Pennsylvania). A intrat în colecțiile Norton Simon Foundation în 1969, actualmente pare să
se afle într-o altă colecție particulară, necunoscută.
Ref. și reprod.: Giedion-Welcker 1958, pl. 91; Geist 1968, p. 94, fig. 161; Geist 1973,
nr. 161; Giedion-Welcker 1981, fig. 50; Bach, Brancusi, nr. 84, p. 230–231.
PHILADELPHIA
(Pennsylvania)
ACADEMY OF NATURAL
SCIENCES OF PHILADELPHIA
(Academie de Științe Naturale din Philadelphia)
CR

Caucaseo.
AMERICAN PHILOSOPHICAL SOCIETY

(Societatea Americană de Filosofie)
CR

Caucaseo.
Ref.: idem.
493 – Samuel Micu Klein şi Gh. Şincai, Elementa linguae Daco-Romanae, sive
Valachicae, Viena, 1780.
Ref.: idem.
COLECŢIA SPEISER – EISENBERG
DOC
494 – Constantin Brâncuși, fotografie, circa 1936, autoportret cu spirala care îl

reprezintă pe James Joyce. Dedicație de la Brâncuși: „Pentru Martha Speiser, amintire de la
un băiat leneș”.
Ref. și reprod.: Varia 1986, p. 87, 89.
495 – Constantin Brâncuși, fotografie cu Noul născut și Cap de copil în atelierul

artistului, cu dedicație pentru Martha Speiser.
Ref. și reprod.: ibidem, p. 152.
496 – Constantin Brâncuşi, Copil adormit, 1908, bronz, 16 cm.

Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 31, fig. 47 şi p. 197; Geist 1973, nr. 47a; Varia 1986, p. 102.
LIBRARY COMPANY OF PHILADELPHIA

(Compania de Librării din Philadelphia)
CR
Empire, traducere de M. Tindal, I–II, Londra, 1734–1735.
PHILADELPHIA JEWISH ARCHIVES CENTER

(Centrul Arhivistic Evreiesc din Philadelphia)
DOC
498 – Documente, din prima jumătate a sec. XX, referitoare la comunităţile evreieşti
din România: biografii, interviuri, fotografii, publicaţii, acte privind „Asociaţia de
binefacere a muncitorilor români” de origine evreiască.
Ref.: National Union Catalog 1978, p. 163, MS. 78–1279; p. 165, MS. 78–1303.
PHILADELPHIA MUSEUM OF ART

(Muzeul de Artă din Philadelphia)
499 – Constantin Brâncuşi, Prometeu, 1911, marmură albă, cu inscripția: C. Brâncusi.

13,8 × 17,8 × 13,7 cm. Donaţia Louise şi Walter Arensberg, 1950 (fost în colecţia John
Quinn, Marcel Duchamp ș.a.) (Sala 188, Brodsky Gallery, cota 1950–134–5).
Ref. și reprod.: Giedion-Welcker 1958, p. 61; Geist 1968, p. 39, fig. 62; Carte de inimă,
pl. la p. 128–129; Geist 1973, nr. 62; Grigorescu, Brâncuşi, fig. 31; Giedion-Welcker
1981, fig. 29; Jianu, Constantin Brâncuşi, fig. 37; Varia 1986, p. 148; Bach,
Brancusi, nr. 18, p. 106–107; Stîrcea-Crăciun, Brâncuși, p. 120–125;
http://www.philamuseum.org/collections.
500 – Constantin Brâncuşi, Trei pinguini, 1911–1912, marmură albă, 56,5 × 52,8 ×
34,3 cm. Donaţia Louise şi Walter Arensberg, 1950 (fost în Col. John Quinn, Marcel
Duchamp ș. a.) (Sala 188, Brodsky Gallery, inv. 1950–134–7).
80; Carte de inimă, pl. la p. 128–129; Giedion-Welcker 1981, fig. 57; Jianu,
Constantin Brâncuşi, fig. 36; Varia 1986, p. 206; Bach, Brancusi, nr. 22, p. 114–115;
Stîrcea-Crăciun, Brâncuși, p. 118–119; http://www.philamuseum.org/ collections.
501 – Constantin Brâncuşi, Studiu pentru „Domnişoara Pogany”, circa 1912, desen
în creion și cărbune, 56,8 × 41 cm. Donația A.E. Gallatin, 1947 (cota 1947–88–10).
Ref. și reprod.: Gieidion-Welcker, I, p. 75; Giedion-Welcker 1981, fig. 39; Comarnescu
1972, pl. între p. 208–209; Bach, Brancusi, nr. 115, p. 293;
502 – Constantin Brâncuşi, Domnişoara Pogany, I, 1912, marmură albă, cu

inscripția: C. BRANCUSI. 44,4 cm × 21 × 31,4 cm. Donaţia Dnei Rodolphe Meyer de
Schauensee, 1933 (fostă în Col. John Quinn și Earl Horter) (cota 1933–24–1).
Ref. și reprod.: Giedion-Welcker 1958, p. 76; Geist 1968, p. 41, fig. 67; Giedion-Welcker
1981, fig. 40; Jianu, Constantin Brâncuşi, fig. 29; Varia 1986, p. 169–171 (datată
1913); Bach, Brancusi, nr. 26, p. 120–121; Stîrcea-Crăciun, Brâncuși, p. 64–79;
503 – Constantin Brâncuşi, Pasăre, 1912, marmură, h = 60,4 cm, soclu de marmură.
Donaţia Louise şi Walter Arensberg (fostă în Col. John Quinn şi Marcel Duchamp).
Ref. și reprod.: Lewis, Brâncuşi, il. 51; Giedion-Welcker 1958, p. 200; Geist 1968, p. 42–
43, fig. 69; Geist 1973, nr. 69; Jianu, Constantin Brâncuşi, fig. 9; Varia 1986, p. 226.
504 – Constantin Brâncuși, Măiastra, 1912, marmură albă, soclu din marmură,
87 × 16,8 × 20,3 cm (cu soclu). Donația Louise și Walter Arensberg, 1950 (Sala 188,
Brodsky Gallery, cota 1950–134–6).
Ref. și reprod.: http://www.philamuseum.org/collections.
505 – Constantin Brâncuşi, Danaida, 1913, bronz parţial lustruit, 27,6 × 17,8 × 21 cm, cu
soclu din piatră. Donația Samuel S. White III și Vera White, 1967 (cota 1967–30–6).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 44, fig. 73; Geist 1973, nr. 73e; Varia 1986, p. 146;
506 – Constantin Brâncuși, Studiu pentru „O femeie”, circa 1911–1912, desen în

cărbune și creion colorat pe hârtie, 43,1 × 26,4 cm. Donaţia Louise şi Walter Arensberg,
1950 (cota 1950–134–11).
Ref. și reprod.: Giedion-Welcker 1958, p. 103; Giedion-Welcker 1981, fig. 61; Jianu,
Constantin Brâncuşi, fig. 32; Bach, Brancusi, nr. 110, p. 290;
507 – Constantin Brâncuşi, Fiul risipitor, circa 1914–1915, lemn de stejar,

44,4 × 20,5 × 20,5 cm, soclu din piatră. Donaţia Louise şi Walter Arensberg, 1950 (Sala
188, Brodsky Gallery, cota 1950–134–8).
nr. 91; Grigorescu, Brâncuşi, fig. 57; Giedion-Welcker 1981, fig. 90–91; Jianu,
Constantin Brâncuşi, fig. 16; Varia 1986, p. 197; Bach, Brancusi, nr. 32,
p. 130–131; Stârcea-Crăciun, Brâncuși, p. 174–199; Lemny, Brâncuși, p. 77;
508 – Constantin Brâncuşi, Arcadă, circa 1914–1916, lemn de stejar.

286 × 246,5 × 22 cm. Donația Louise și Walter Arensberg, 1950 (fost în Col. John Quinn)
(cota 1950–134–22).
Ref. și reprod.: Bach, Brancusi, nr. 34, p. 134–135; http://www.philamuseum.org/
collections.
509 – Constantin Brâncuşi, Bancă, circa 1914–1916, lemn de stejar. 69,3 × 215,5 ×
29,4 cm. Donația Louise și Walter Arensberg, 1950 (fost în Col. John Quinn) (Sala 188,
Brodsky Gallery, cota 1950–134–23).
Ref. și reprod.: Brezianu, Brâncuşi, p. 16; Bach, Brancusi, nr. 33, p. 132–133;
510 – Constantin Brâncuşi, Noul născut, I, 1915, marmură albă, 14,6 × 21 × 14,8 cm.
Donaţia Louise şi Walter Arensberg, 1950 (fost în Col. John Quinn, Marcel Duchamp ș.a.)
(Sala 188, Brodsky Gallery, cota 1950–134–10).
Ref. și reprod.: Giedion-Welcker 1958, p. 63; Geist 1968, p. 48, fig. 84; Comarnescu 1972,
pl. între p. 208–209; Geist 1973, nr. 84; Giedion-Welcker 1981, fig. 31; Jianu,
Constantin Brâncuşi, fig. 39; Varia 1986, p. 153; Bach, Brancusi, nr. 35,
p. 136–137; Stîrcea-Crăciun, Brâncuși, p. 140–144; http://www.philamuseum.org/
collections.
511 – Constantin Brâncuşi, Prințesa X, 1915–1916, bronz lustruit, 57,4 × 22,7 × 41,3 cm,
soclu din piatră. Donaţia Louise şi Walter Arensberg, 1950 (Sala 188, Brodsky Gallery,
cota 1950–134–12).
Giedion-Welcker 1981, fig. 62; Jianu, Constantin Brâncuşi, fig. 11 şi 33; Varia 1986,
p. 182–183; Bach, Brancusi, nr. 37, p. 140–141; Stârcea-Crăciun, Brâncuși,
p. 164–171; http://www.philamuseum.org/collections.
512 – Constantin Brâncuşi, Himera, 1915–1917/1918, lemn de stejar, cu inscripția:

C. BRANCUSI, 153 × 21,9 × 24,1 cm, soclu de lemn. Donaţia Louise şi Walter Arensberg,
1950 (fostă în Col. John Quinn, Marcel Duchamp ș. a.) (Sala 188, Brodsky Gallery, cota
1950–134–13).
Ref. și reprod.: Giedion-Welcker 1958, p. 146–147; Geist 1968, p. 63, fig. 106;
Comarnescu 1972, pl. între p. 208–209; Geist 1973, nr. 106; Grigorescu, Brâncuşi,
fig. 61; Giedion-Welcker 1981, fig. 92–93; Jianu, Constantin Brâncuşi, fig. 57; Varia
1986, p. 199; Bach, Brancusi, nr. 46, p. 156–157; http://www.philamuseum.org/
collections.
513 – Constantin Brâncuşi, Sărutul, 1916, piatră de calcar, 58,4 × 35 × 25,9 cm.
Donația Louise şi Walter Arensberg, 1950 (fost în Col. John Quinn, Marcel Duchamp ș. a.)
(Sala 188, Brodsky Gallery, inv. 1950–134–4).
Ref. și reprod.: Giedion-Welcker 1958, p. 97 (datat 1908); Geist 1968, p. 40, fig. 65; Geist
1973, nr. 65; Bach, Brancusi, nr. 38, p. 142–143; Stîrcea-Crăciun, Brâncuși, p. 39–
40; http://www.philamuseum.org/collections.
514 – Constantin Brâncuşi, Studiu pentru „Primul strigăt”, circa 1917, schiţă în
creion şi guaşă pe hârtie, 37,5 × 55,3 cm. Donaţia Louise şi Walter Arensberg, 1950 (inv.
1950–134–9).
Ref. și reprod.: Giedion-Welcker 1958, p. 62; Giedion-Welcker 1981, fig. 30; Comarnescu
1972, pl. între p. 208–209; Bach, Brancusi, nr. 130, p. 300;
515 – Constantin Brâncuşi, Tors de tânăr, circa 1917–1922, lemn de arţar,

48,3 × 31,5 × 18,5 cm, pe soclu cubic din piatră. Donaţia Louise şi Walter Arensberg, 1950
(fost în colecţia John Quinn, Marcel Duchamp ș. a.) (Sala 188, Brodsky Gallery, inv. 1950–
134–17).
100; Grigorescu, Brâncuşi, fig. 59; Giedion-Welcker 1981, fig. 51; Jianu, Constantin
Brâncuşi, fig. 55; Varia 1986, p. 190 (datat 1916); Bach, Brancusi, nr. 62,
p. 192–193; Stîrcea-Crăciun, Brâncuși, p. 258–263; http://www.philamuseum.org/
collections.
516 – Constantin Brâncuşi, Sculptură pentru orbi [I], circa 1920, marmură albă cu
nervuri, 17 × 29 × 18,1 cm. Donația Louise şi Walter Arensberg, 1950 (Sala 188, Brodsky
Gallery, cota 1950–134–20).
Grigorescu, Brâncuşi, fig. 49; Bach, Brancusi, nr. 56, p. 180–181; Stîrcea-Crăciun,
Brâncuși, p. 148–151; http://www.philamuseum.org/collections.
517 – Constantin Brâncuşi, Peşte, 1922, marmură albă cu nervuri, 12,7 × 42,8 × 2,7 cm,
aşezat pe o oglindă circulară, d = 43 cm, cu scolu din lemn de stejar. Donaţia Louise şi
Walter Arensberg, 1950 (fost în Col. John Quinn) (Sala 188, Brodsky Gallery, cota 1950–
134–18).
Ref. și reprod.: Lewis, Brâncuşi, il. 45–46; Geist 1968, p. 82, fig. 141; Geist 1973, nr. 141;
Jianu, Constantin Brâncuşi, fig. 51; Varia 1986, p. 214; Bach, Brancusi, nr. 60, p.
188–189; http://www.philamuseum.org/collections.
518 – Constantin Brâncuşi, Tors de fată [II], circa 1923, marmură albă, 32,7 ×
24,7 × 19,1 cm, pe soclu cubic din piatră, 15,6 × 22,9 × 22,5 cm. Donația A. E. Gallatin,
1952 (Sala 188, Brodsky Gallery, inv. 1952–61–3).
Grigorescu, Brâncuşi, fig. 52; Giedion-Welcker 1981, fig. 49; Varia 1986, p. 189
(datat 1922); Bach, Brancusi, nr. 67, p. 200–201; Stîrcea-Crăciun, Brâncuși,
519 – Constantin Brâncuşi, Negresa albă, I, 1923, marmură albă cu nervuri,

38,1 × 14,3 × 17,9 cm, soclu de marmură din 2 părți. Donaţia Louise şi Walter Arensberg,
1950 (fostă în Col. John Quinn) (Sala 188, Brodsky Gallery, inv. 1950–134–16).
Ref. și reprod.: Giedion-Welcker 1958, p. 68; Geist 1968, p. 87, fig. 149 (datare 1924);
Geist 1973, nr. 149; Carte de inimă, pl. la p. 128–129; Grigorescu, Brâncuşi, fig. 67
(datare 1921); Giedion-Welcker 1981, fig. 34; Jianu, Constantin Brâncuşi, fig. 56;
Varia 1986, p. 162; Bach, Brancusi, nr. 67, p. 196–197; Stîrcea-Crăciun, Brâncuși,
210–211; Lemny, Brâncuși, p. 38; http://www.philamuseum.org/ collections.
520 – Constantin Brâncuşi, Pasăre în spațiu, 1923–1924 (?), marmură galbenă,

h = 116,2 cm, cu inscripția: C. Brâncuși, pe soclu din marmură, gresie și lemn de stejar,
h = 135,6 cm. Donația Louise şi Walter Arensberg, 1950 (fost în Col. Elizabeth Hare) (Sala
188, Brodsky Gallery, cota 1950–134–19).
Varia 1986, p. 236–237 (datată 1924); Bach, Brancusi, nr. 75, p. 214–215; Stîrcea-
Crăciun, Brâncuși, p. 98; http://www.philamuseum.org/collections.
521 – Constantin Brâncuşi, Pasăre în spațiu, 1924, bronz lustruit, h = 127,8 cm,
soclu din marmură neagră. Donația Louise şi Walter Arensberg, 1950 (Sala 188, Brodsky
Gallery, cota 1950–134–14,15).
Grigorescu, Brâncuşi, fig. 38; Jianu, Constantin Brâncuşi, fig. 49; Varia 1986,
522 – Constantin Brâncuşi, Domnişoara Pogany, III, 1931, marmură albă, cu

inscripția: C. Brancusi Paris 1931, 43,3 × 19 × 26,6 cm, pe soclu de lemn de stejar și piatră.
Donaţia Louise şi Walter Arensberg, 1950 (Sala 188, Brodsky Gallery, cota 1950–134–21).
1972, pl. între p. 208–209; Geist 1973, nr. 180; Carte de inimă, pl. la p. 160–161;
Grigorescu, Brâncuşi, fig. 43; Giedion-Welcker 1981, fig. 45; Jianu, Constantin
Brâncuşi, fig. 30; Varia 1986, p. 172, 180; Bach, Brancusi, nr. 98, p. 258–259;
Stîrcea-Crăciun, Brâncuși: 65–79; http://www.philamuseum.org/collections.
ROMANIAN MUSEUM
(Muzeul Românesc)
MUZ
523 – Colecție de costume populare românești, piese de mobilier pictat, blidare, scoarțe,
covoare oltenești, ceramică etc. Donația Rodica Perciali, începând din 1988 (1606 Spruce St.).
Ref.: http://www.romanianculture.us/museum.html.

(Biserica ortodoxă românească Sfânta Treime)
AM
524 – Biserica ortodoxă Sfânta Treime, fostă biserică episcopală, închiriată în 1931
și restaurată de comunitatea românească din Philadelphia. I-a fost adaugată o catapeteasmă
în stil românesc și o frescă interioară. A fost donată de autorități parohiei locale în 1972,
împreună cu clădirile anexe (Brown and American Streets).
Ref.: Calendarul „Credinţa”, p. 58; http://www.holytrinityphiladelphia.ro/en/.
UNION LIBRARY OF PENNSYLVANIA

(Biblioteca Unională a Pennsylvaniei)
CR

Caucaseo.
UNIVERSITY OF PENNSYLVANIA
(Universitatea Pennsylvaniei)
CR
526 – Petre Movilă, Liber Symbolicus Russorum oder Der Grössere Catechismus der
Russen Welchen auch Die gantze Griechische Kirche angenommen hat, trad. Johann
Leonhard Frisch, Frankfurt – Leipzig, 1727.
Ref.: idem.
527 – Mihail Kogălniceanu, Esquisse sur l’histoire, les moeurs et la langue des
Ref.: idem.
Ref.: idem.
529 – Carol Storck (1854–1926), Bustul Reverendului William Smith, primul rector al
Universității Pennsylvania, gips, 1879. 60 × 48 × 33 cm. Donat de Horace W. Smith,
strănepotul rev. Smith, Universității Pennsylvania, la 27 mai 1879. Poartă în latura
umărului drept al bustului semnătura: „Storck sculp” (În clădirea Departments of Art
History, History and Sociology).
Ref. și reprod.: Adrian-Silvan Ionescu, An Early Work by Carol Storck in Philadelphia
(RRHA–BA, 36–37, 1999–2000, p. 155–161).
530 – Constantin Brâncuşi, Supliciu, post 1906, piatră, 21,5 cm (colecţia David
Thompson).
Ref.: Brezianu, Brâncuşi, p. 107.
Reprod.: Giedion-Welcker 1958, p. 71; Giedion-Welcker 1981, fig. 36.
MUZ
531 – Costum femeiesc, Muntenia de Sud, sfârşitul sec. XIX (colecţia doamnei
Popescu-Judetz).
Ref.: The Romanian Exhbition, two hundred years of costumes and art, p. 5.
PITTSBURGH
(Pennsylvania)
UNIVERSITY OF PITTSBURGH
(Universitatea din Pittsburgh)
AM
532 – Sală românească amenajată după planurile arhitectului N. Ghika-Budeşti, în

1929–1943, folosind şi piese din Pavilionul românesc al Expoziţiei internaţionale de la New
York, 1939–1940. Deasupra intrării, un panou sculptat în piatră, cu motive brâncovenești,
pe care apare un citat din Vasile Alecsandri. În interior: tablou votiv în mozaic, de stil
bizantin, reprezentând voievozi români, cu doamnele și copiii, înfățișând o biserică lui Iisus
Hristos; un paravan de fier forjat; scaune din lemn cu motive populare; o masă de stejar; un
pupitru de lectură sculptat în lemn; icoane vechi, cu rame din lemn sculptat. Piesele
sculptate au fost realizate de Alexandru Seceni, emigrant român în SUA după Primul
Război Mondial.
Ref.: The Romanian Classroom in the Cathedral of Learning („The New Pioneer”, vol. I,
nr. 4–5, 1943, p. 14–15); I.B. Drăguşanu, O sală românească de cursuri la Universitatea
din Pittsburg (MI, 12, 1978, nr. 8, p. 46); Hațegan, Romanian Culture in America,
p. 30; Cândea, Creații culturale, p. 343.
Reprod.: I.B. Drăguşanu, op. cit., p. 32, pl. 2–3; http://www.pitt.edu/~natrooms/
romania/roma.html.
PONTIAC
(Michigan)
ST GEORGE ROMANIAN ORTHODOX CHURCH

(Biserica ortodoxă românească Sf. Gheorghe)
AM
533 – Biserica greco-ortodoxă Sf. Gheorghe, a comunității românești (43816

Woodward Ave., Bloomfield Hills).
PORTLAND
(Oregon)
PORTLAND ART MUSEUM

(Muzeul de Artă din Portland)
534 – Constantin Brâncuşi, Muză, 1918, bronz lustruit, 49,5 cm (fostă în colecţia
Drei. S. Lewis).
Ref.: Lewis, Brâncuşi, il. 18; Geist 1968, p. 61, fig. 103; Geist 1973, nr. 103.
PRAIRIE FARM
(Wisconsin)
ST JAMES ROMANIAN ORTHODOX MISSIONARY HERMITAGE
(Schitul Misionar Ortodox Român Sf. Iacob)
AM
535 – Schitul misionar ortodox român „Sf. Iacob”, întemeiat în 1971, pe proprietatea
familială din Prairie Farm, de Arhim. Jerome Newville (1930–2010), preot american,
absolvent al Facultății de Teologie a Universității din București.
Ref.: Calendarul „Credinţa”, p. 59; http://www.news-shield.com/news/obituaries/
article_ccb82e81-2971-5b4f-97dc-b8f378bf66a4.html.
PRINCETON
(New Jersey)
PRINCETON UNIVERSITY LIBRARY
(Biblioteca Universității din Princeton)
DOC
536 – Scrisoare, din 26 august 1947, de la Mircea Eliade către istoricul de artă
Ananda Coomaraswamy.
Ref.: Roger Lipsey, Coomaraswamy, vol. 3, Princeton, New Jersey, 1977, p. 213.
MS
537 – Akathistos Hymnos [Imnul acatist], Ţara Românească, ante 1624, scris şi
decorat de Luca Cipriotul, episcopul Buzăului, Matei al Mirelor, egumenul Mănăstirii
Dealu, şi un copist anonim. 102 f., 27,8 × 21 cm. Cuprinde Imnul acatist ilustrat integral
(f. 1–25), slujba Acatistului, două Canoane ale Maicii Domnului şi cele unsprezece
pericope ale Evangheliilor la utreniile liturghiei Darurilor celor mai înainte sfințite. Conține
25 de miniaturi în plină pagină ilustrând textul Imnului acatist, viniete ornate cu motive
vegetale şi zoomorfe şi iniţiale în aur şi culori. Text în greacă. Provine de la schitul Sf.
Andrei din Muntele Athos, transferat în SUA de Thomas Whittenose. Donația Robert
Garrett, 1942 (Garrett Collection, Ms. 13).
Ref. şi reprod.: Maria Aspra-Vardabakī, Oi mikrografies tou Akathistou ston Kōdika

Garrett 13, Princeton, Atena, 1992; http://search.library.duke.edu/rubenstein/
scriptorium/ codex/pdf/0039.pdf.
CR
Empire, traducere de M. Tindal, I–II, J.J. și P. Knapton, Londra, 1734–1735.

Ref.: idem.
540 – John Paget (1808–1892), Hungary and Transylvania; with remarks on their
condition, social, political, and economical, Londra, 1855, vol. I–II, cu ilustrații, planșe și
1 hartă (Firestone Library, DB914 .P344 1855).
Ref.: http://catalog.princeton.edu.
THE ART MUSEUM, PRINCETON UNIVERSITY

(Muzeul de Artă al Universității Princeton)
MS
541 – Filă de Evangheliar, Moldova, 1543–1546. Pergament, 33,5 × 24,5 cm. Text
în slavonă. Fila constituie, împreună cu aceea de la Bodleian Library din Oxford (Ms. Don.
c. 156), filele 82, respectiv 200, ale manuscrisului nr. 2 al mănăstirii Abraam, păstrat la
Biblioteca Patriarhiei Ortodoxe din Ierusalim. Colofonul atestă că manuscrisul a fost copiat
la Suceava pentru doamna Elena Branković, soția lui Petru Rareș. Manuscrisul provine de
la mănăstirea Probota și a fost dus la Ierusalim de Patriarhul Dositei Notara, la 1680
(Inv. nr. 54–69).
Ref.: Parke-Bernett Galleries, Rare Near Eastern Pottery: Sale # 1494, February 19, 1954,
New York, 1954, p. 6; C.U. Faye, W.H. Bond, Supplement to the Census of Medieval
and Renaissance Manuscripts in the United States and Canada, New York, 1962,
p. 305, nr. 29; Parpulov, Pre-1650 Cyrillic Manuscripts, p. 37–38.
542 – File (2), provenind din codicele Anastaseos, cod. 5 al Patriarhiei Ortodoxe din
Ierusalim (Tezaur, cod. 1), un Evangheliar scris în 1596 (cf. colofon la f. 516v) de Arsenie,
arhiepiscop de Elassona (1550–1626), la Moscova, pentru ţarul Feodor, şi dăruit mănăstirii
Sf. Sava de lângă Ierusalim. Athanasios Papadopoulos-Kerameus l-a înregistrat în 1897 în
biblioteca Patriarhiei din Ierusalim. Miniaturi cu portretele Evangheliştilor și viniete
ornamentate, florale. Texte în greacă. Cota 54.67 (fostă f. 2 în manuscrisul de origine):
41, 3 × 25, 3 cm; cota 54.68 (fostă f. 66 în manuscrisul de origine): 41,1 × 26,1 cm. În
opinia specialiştilor, codicele, deşi împodobit cu miniaturi în stil rusesc, este scris cu caligrafie
românească. Achiziționate de Muzeul de Artă Princeton în 1954 prin donația Parke-Bernet.
Ref.: A.I. Papadopoulos-Kerameus, Ierosolymitikī vivliothīkī, ītoi katalogos tōn en tais
vivliothīkais tou Agiōtatou apostolikou te kai katholikou orthodoxou patriarchikou
Thronou tōn Ierosolymōn kai passīs Palaistinīs apokeimenon ellīnikōn kōdikōn,

Sankt-Peterburg, III, 1897, p. 200–203; Gary Vikan, Two Leaves from a Lectionary,
Headpieces to Readings from John and Matthew, în Vikan, Greek Manuscripts, p.
207–210.
Reprod.: ibidem, fig. 111, p. 209 (cota 54.67, Mărturisirea Sf. Ioan Botezătorul).
UNIVERSITY OF PRINCETON.
CENTRAL FIRESTONE LIBRARY. DEPARTMENT
OF RARE BOOKS AND SPECIAL COLECTIONS
(Universitatea Princeton. Biblioteca Centrală Firestone.
Departamentul de Cărţi Rare şi Colecţii Speciale)
DOC
543 – Document (vakfiye), din 30 martie 1700, prin care se recunoaşte donaţia unei
case aflate în Belgrad către Sfântul Mormânt, donaţie făcută de către Alexandru Scarlat
[Mavrocordat], mare dragoman al Înaltei Porţi. Text în turco-osmană (Cutia 1, dosar 4, 1).
Ref.: Stamatopoulos, To Agiotafiko Metochi, p. 75 (nr. I.4.1).
544 – Scrisoare, din 15 mai 1766, de la domnitorul Moldovei Alexandru Scarlat

Ghica către egumenul Mănăstirii Horiz(k)ani (Horizcani). Text în română (Cutia 3, dosar (1), 1).
Ref.: ibidem, p. 95 (nr. I.3.1.1).
545 – Acte de împrumut (poliţe) (9), din 15 martie 1814 – 27 septembrie 1817, prin
care patriarhul Ierusalimului adevereşte împrumutarea a diferite sume de la diferite
persoane, având legături cu Ţările Române: Dimitrana Vlaha, arhon Vasilios, Constantin
Caragea, domniţa Loxandra Mavrogheni, arhon căminar Frantzeskos Vera, Zafira Caragea,
Mihalakis (Mihail) Suţu, Katinkō Suţu, Santitza Ipsilanti (Cutia 3, dosar 1; cutia 4, dosar 7;
cutia 4, dosar 8; cutia 4, dosar 9; cutia 8, dosar 3).
Ref.: ibidem, p. 134, nr. 34; 139, nr. 47; 144–145, nr. 62; 148, nr. 65; 152, nr. 75; 152–153,
nr. 76; 157, nr. 86; 158–159, nr. 90; 166, nr. 110.
CR
546 – Spyridōn Antiochou, Ypomnīma peri tōn en Roumania monastīriakōn ktīmatōn

tōn Agiōn Topōn, Atena, 1901 (Cutia 5, 2/1).
PROVIDENCE
(Rhode Island)
RHODE ISLAND SCHOOL OF DESIGN MUSEUM OF ART
(Muzeul de Artă al Școlii de Desen din Rhode Island)
547 – Constantin Brâncuşi, Danaida, circa 1913, bronz, 28 cm (fostă în colecţia dnei
G.H. Warren).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 44; Geist 1973, nr. 73f, fig. 73.
RICHMOND
(Virginia)
HOLYWOOD CEMETERY
(Cimitirul Holywood)
548 – George Julian Zolnay (n. București, 1862), Grief [Durere], 1897–1899,
monument funerar pentru mormântul lui Varina Anne „Winnie” Davis (1864–1898),
scriitoare și militantă pentru cauza Confederată. Tatăl său, Jefferson Davis, a fost
președintele Statelor Confederate în timpul Războiului Civil american.
Ref.: Adrian Silvan-Ionescu, Les relations du sculpteur américain George Julian Zolnay
avec la Roumanie, son pays natal (RRHA–BA, 48, 2011, p. 27).
Reprod.: http://www.pinterest.com/pin/439945457319348272/.
VIRGINIA HISTORICAL SOCIETY COLLECTIONS

(Colecțiile Societății Istorice din Virginia)
DOC
549 – Documente, din 1918–1919, privind activitatea în România a lui Henry

Watkins Anderson (1870–1954), avocat din Richmond, membru în misiunea Crucii Roşii
Americane pe frontul balcanic şi cel românesc.
ROCHESTER
(New York)
UNIVERSITY OF ROCHESTER LIBRARY
(Biblioteca Universității din Rochester)
CR

son aggrandissement et de sa décadence, traducere de M. de Joncquières, vol. I–IV, Paris,
1743.
ROCKY RIVER
(Ohio)
THE “BUNA VESTIRE” ROMANIAN ORTHODOX CATHEDRAL

(Catedrala Ortodoxă Română Buna Vestire)
AM
551 – Catedrala ortodoxă română Buna Vestire, a parohiei românești, constituite la

1 septembrie 1936. Biserica actuală a fost construită în 1969. Deține o Școală duminicală și
o asociație de ajutorare a nevoiașilor, găzduiește Festivaluri românești. Din 1991 este sediul
Protopopiatului pentru Ohio și Centrul SUA al Bisericii Ortodoxe din America (3300
Wooster Rd.).
SALEM
(Ohio)
ST JOHN THE EVANGELIST

ROMANIAN ORTHODOX CHURCH
(Biserica ortodoxă românească Sf. Ioan Evanghelistul)
AM
552 – Biserica ortodoxă Sf. Ioan Evanghelistul, construită și sfințită în 1897 de

imigranți sași din Transilvania, de confesiune luterană, sosiți în SUA după 1880. Clădirea a
fost cumpărată în 1948 de parohia ortodoxă românească Sf. Ioan Evanghelistul, care fusese
înființată în Salem în 1926. În 1990, în condițiile reducerii numărului de enoriași, parohia a
fuzionat cu aceea din Alliance, Ohio, cu hramul Sf. Nicolae. Multe dintre icoanele și
odoarele bisericii au fost mutate acolo. Clădirea bisericii Sf. loan Evanghelistul a fost
preluată de comunitatea locală, care a deschis aici în 2009 un Centrul pentru Tineret,
păstrând denumirea de „Romanian Orthodox Center” – ROC (261 South Lundy Avenue).
Ref.: Calendarul „Solia”, p. 52; www.salemnews.net, postare din 16 mai 2013.
SAN FRANCISCO
(California)
SAN FRANCISCO MUSEUM OF ART

(Muzeul de Artă din San Francisco)
553 – Constantin Brâncuşi, Negresa blondă, 1926, bronz lustruit, 38,4 cm (fost în
Col. Haas şi Meyer).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 98, fig. 167; Geist 1973, nr. 167 b; Lemny, Brâncuși, p. 38.
SANTA BARBARA
(California)
COLECŢIA WRIGHT LUDINGTON
554 – Constantin Brâncuşi, Noul născut, 1915, bronz, L = 20,6 cm (fost în Col. Force).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 49, fig. 87; Geist 1973, nr. 87 b.
SANTA FE
(New Mexico)
MUSEUM OF INTERNATIONAL FOLK ART

(Muzeul de Artă Populară Mondială)
MUZ
555 – Colecţie de costume populare românești din Bucovina şi Banat, sec. XIX–XX.
Ref.: Cândea, Cultura românească în muzeele americane, p. 13.
SCOTTSDALE
(Arizona)
COLECŢIA ADELE MAREMONT HORNER
556– Constantin Brâncuşi, Negresa blondă, 1926, bronz lustruit, h = 38,4 cm (fost în
colecţia Gourgaud).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 98, fig. 167; Geist 1973, nr. 167 a.
SHREWSBURY
(Massachusetts)
ST NICHOLAS ORTHODOX CHURCH

(Biserica ortodoxă Sf. Nicolae)
AM
557 – Lăcaș de cult al parohiei ortodoxe Sf. Nicolae, înființată în 1949 de imigranții
români din orașul Worcester și din împrejurimi (268 Boston Turnpike). Aici au fost mutate
bunurile bisericești din vechiul lăcaș, situat în Worcester, MA (14 Hammond Street), în
așteptarea încheierii clădirii unei noi bisericii, care a demarat în 1999.
Ref.: Calendarul „Credinţa”, p. 57; http://www.stnicholaschurch.org/.
SOUTHBRIDGE
(Massachusetts)
ST MICHAEL’S ROMANIAN CHURCH
(Biserica Sf. Mihail)
AM
558 – Biserica ortodoxă Sf. Mihail, ridicată în 1961 alături de biserica veche a
parohiei românești, înființată la 24 iunie 1924 de prima generație de imigranți macedoromâni în
America (începutul secolului XX). Biserica actuală a fost sfințită la 12 noiembrie 1961. În
1949–1950 a fost construită o clădire cu două etaje, denumită „Casa românească”, pentru Școala
duminicală, repetiții corale, reuniuni, nunți, praznice, etc. Cuprinde un muzeu cu numele „The
Alexander Macedon Museum”, unde sunt expuse piese istorice din Macedonia și din România
și bunuri ale imigranților. În semn de apreciere pentru munca enoriașilor în beneficiul
comunității locale, autoritățile au aprobat ca numele străzii pe care se află centrul să devină
„Bulevardul românesc”, unicul bulevard astfel denumit în SUA (16 Roumanian Avenue).
Ref.: Calendarul „Credinţa”, p. 57; http://stmichaelorth.org/.
SOUTHFIELD
(Michigan)
ST GEORGE CATHEDRAL
(Catedrala Sf. Gheorghe)
AM
559 – Catedrala Sf. Gheorghe, a parohiei ortodoxe române, înființată în 1912 la
Detroit. Primul lăcaş a fost sfinţit în 1917 şi a funcţionat până în 1958. În 1935 a primit
vizita regelui Mihai I al României. Lăcaşul actual a fost construit în 1959–1961: arhitect
Haralamb Georgescu, constructor Ștefan Petku, americani de origină română. Iconostasul a
fost realizat de Alexandru Seceni. Pereții interiori au fost zugrăviți în frescă, în stil bizantin,
de pictorul grec Ioannis Terzis. Catedrala a găzduit în 1929 Congresul fondator al
Episcopiei Ortodoxe Româneşti din America, iar în aprilie 1979 sărbătorirea a 50 de ani de
la înființarea acesteia (18405 West Nine Mile Rd.).
Ref.: Historical Anniversary Album, p. 61–66; Calendarul „Solia”, p. 53; http://www.sgroc.org/.
Reprod.: Historical Anniversary Album, p. 63, 65, 66.
SOUTH ST PAUL
(Minnesota)
ST STEPHEN’S ROMANIAN ORTHODOX CHURCH
(Biserica ortodoxă română Sf. Ștefan)
AM
560 – Biserica Sf. Ștefan, construită în 1923–1924, a parohiei ortodoxe române,

înfiinţată în 1923 cu sprijinul Clubului Național Român, înfiinţat în 1922.
Ref.: „Credința”, Detroit, Michigan, XLIX, iulie – septembrie 1998, no. 7–9, p. 6.
ST LOUIS
(Missouri)
ST THOMAS THE APOSTLE CHURCH
(Biserica Sf. Apostol Toma)
AM
561 – Biserica Sf. Apostol Toma, construită în 1959, a parohiei ortodoxe române,
înființată în 1935. A fost sfințită la 18 octombrie 1959 (6501 Nottingham Ave.).

Reprod.: Historical Anniversary Album, p. 96; http://www.roea.org/parishes.html?
type=details&id=40.
ST PAUL
(Minnesota)
COLECŢIA JOSEPH PULITZER JR.
562 – Constantin Brâncuşi, Muza adormită, II, circa 1920, bronz lustruit,
18 × 29 × 19 cm (fost în Col. Jean Cassou și Dina Vierny, Paris). Trasnferată recent într-o
altă colecție particulară, necunoscută.
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 45, fig. 79; Geist 1973, nr. 79d; Bach, Brancusi, nr. 66,
p. 198–199.
563 – Constantin Brâncuşi, Domnişoara Pogany, III, 1933, bronz lustruit, 44,5 cm
(fost în colecţia Wintersteen).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 111, fig. 183; Geist 1973, nr. 183 b.
MINNESOTA HISTORICAL SOCIETY COLLECTIONS

(Colecțiile Societății Istorice din Minnesota)
MS
564 – Note manuscrise ale ziaristului Stanley Washburn (1878–1950) din anii 1916–
1917 (corespondent de război pe frontul oriental) şi 1926 (vizita în SUA a Reginei Maria).
FALLING ASLEEP OF THE EVER-VIRGIN MARY CHURCH

(Biserica Adormirea Sf. Fecioare Maria)
AM
565 – Biserică ridicată în 1913–1914, după planurile arhitectului Emil Neagoie, de

parohia ortodoxă română, înființată la 18 mai 1913 de imigranții așezați aici din primul
deceniu al secolului XX. A fost sfințită prima oară la 15 octombrie 1914. Regina Maria a
României a vizitat această biserică la 31 octombrie 1926, în cursul turneului său american
(854 Woodbridge St.).
Reprod.: Historical Anniversary Album, loc. cit.; http://www.saintmarymn.org/History.aspx.
UNIVERSITY OF MINNESOTA TWIN CITIES.

IMIGRATION HISTORY RESEARCH CENTER
(Universitatea din Minnesota – Orașele Gemene.
Centrul de Cercetare a Istoriei Imigrației)
DOC
566 – Documente, din 1906–1965, privind activitatea episcopiei române ortodoxe din
America. Cuprind rapoarte, planuri de activitate, acte de congrese etc.
567 – Documente, din 1953–1965, ale organizaţiei „American Romanian Relief

Foundation” (Fundația Americană pentru Ajutorarea Refugiaților), privitoare la activitatea
de asistenţă socială în rândurile imigranţilor români americani.
Ref.: ibidem, p. 186, MS. 78–1524.
STANFORD
(California)
HOOVER INSTITUTION ARCHIVES.

STANFORD UNIVERSITY
(Arhivele Institutului Hoover. Universitatea Stanford)
DOC
568 – Documente, din 1846–1956, din arhiva regelui Ferdinand I al Bulgariei,

cuprinzând corespondență, memorandumuri și rapoarte privitoare la relațiile externe ale
Bulgariei și la rolul Bulgariei în Războaiele balcanice și în Primul Război Mondial, cu
referiri la România. Includ telegrame de felicitare către regele Carol I al României la
încoronare și alte mesaje trimise și primite de la Casa Regală a României. 117 microfilme
(col. nr. 87004).
Ref.: http://www.oac.cdlib.org.
569 – Documente, din 1857–1858, încheiate la Congresul de la Paris, 1856. Cuprind

protocoale și un raport, din 1857, de la reuniunile Comisiei pentru reorganizarea Moldovei
și a Valahiei și întemeierea primului stat modern în România. Texte în franceză, copiate la
București de secretarul de legație austriac Vetschera. 1 cutie A4. Donaţia doamnei Lascelle
de Basily, 1964 (col. nr. 64013).
Ref.: Archival Collections Relating to Romania, p. 7; http://www.oac.cdlib.org.
570 – Documente, din 1875–1914, din arhiva lui Feliks Vladimirovič Volkhoviskij,
revoluţionar şi jurnalist rus, privitoare la mişcările revoluţionare din Rusia, cu referiri la
România. Cuprind corespondență, note scrise, fotografii, periodice și decupaje din ziare.
Texte în rusă şi engleză. 24 cutii A4 (col. nr. 67046).
Ref.: Archival Materials Relating to the Balkans 1986, p. 6; http://www.oac.cdlib.org.
571 – Documente, din 1883–1990, care au aparținut prinţesei Ileana a României

(1908–1991), intrată în monahism cu numele Maica Alexandra: scrisori, corespondenţă,
decupaje din presă şi fotografii referitoare la familiile regale română şi britanică și la
Biserica Ortodoxă din SUA. Include fotocopii după corespondenţa Reginei Maria a
României. Texte în engleză, franceză şi română. 3 cutii A4, 1 cutie de dimensiuni mari,
8 mape și 6 casete audio. Donaţia Maicii Alexandra, 1978 (col. nr. 78054).
Ref.: Archival Collections relating to Romania 1986, p. 5; http://www.oac.cdlib.org.
572 – Documente, din 1890–1990, din arhiva avocatului român Georges Raut,
secretarul delegației române la Conferința de Pace de la Paris (1919–1920), stabilit ulterior
în Franța. Cuprind: texte, fotografii și corespondență privitoare la participarea României la
cele două Războaie Mondiale, la Organizația Mondială a Muncii, la emigranții români în Franța
și la Biserica Ortodoxă Română. 40 de cutii A4, 2 cutii de dimensiuni mari (col. nr. 99019).
573 – Documente, din 1900–1917, din arhiva lui Nikolai Aleksandrovič Bazili
(Basily), privitoare la Revoluția rusă, abdicarea Țarului Nicolae al II-lea, implicarea Rusiei
în Primul Război Mondial și evenimentele din timpul războiului, inclusiv Declarația de
război a României (1916) și un raport adresat ţarului Nicolae al II-lea, în 1912, referitor la
relaţiile sale cu liderii politici români, politica externă a României şi relaţiile ruso-române.
28 de cutii A4 și 9 mape (col. nr. 65017).
574 – Documente, din 1902–1957, din arhiva lui Gheorghe Iliescu, maior în Armata
Română, atașat militar în Marea Britanie (1937–1940). Cuprind: corespondență, stenograme ale
unor transmisii radio privitoare la relațiile anglo-române, note despre acțiunile românești
împotriva Axei (1941–1944), Mișcarea „România Liberă”, refugiații și emigranții români.
Colecția este închisă publicului.
Ref.: Holdings on World War, 1939–1945, p. 38; http://www.oac.cdlib.org.
575 – Corespondenţă, din 1904–1906, aparținând lui Georg Spiess, director la

„Steaua Română”, companie petrolieră subsidiară a Deutsche Bank. Cuprinde și scrisori
privitoare la eforturile angajaților Deutsche Bank de a obține concesiuni de terenuri
petrolifere în România. Texte în germană, cu o notă explicativă de M.J. Larsons. 1 vol. (col.
nr. ZZ171).
Ref.: Archival Collections relating to Romania, p. 9; http://www.oac.cdlib.org.
576 – Documente, din 1904–1989, din arhiva lui Jay Lovestone (1897–1990),
Secretarul general al Partidului Comunist din SUA, cuprinzând corespondenţă, rapoarte,
buletine etc., cu referire și la România. 895 de cutii A4, 4 cutii de dimensiuni mari, 49 de
mape, 2 benzi audio. Colecție achiziționată de la J. Lovestone, 1975 (col. nr. 75091).
577 – Documente, din 1907–1977, din arhiva prințului Nicolae, al doilea fiu al
regelui Ferdinand și al Reginei Maria a României: fotografii înfățișându-l pe prinț și pe
membrii familiei de Hohenzollern, corespondența sa cu Mihai I, regele României, și cu
Paul Goma. 8 cutii A4 și 2 cutii de dimensiuni mari (col. nr. 82002).
578 – Documente, din 1910–1929, din arhiva France. Direction de la Sûreté

Générale, cuprinzând rapoarte, memorandumuri, comunicate și decupaje din presă
privitoare la Partidul Comunist Român, la activitățile socialiștilor și ale comuniștilor
români în Franța. Cuprind și rapoarte despre Panait Istrati, din 1920, când trăia la Paris.
Fotocopii ale originalelor aflate la Paris. 1 cutie A4 (col. nr. 85058).
Ref.: Andrei Pippidi, Prezumția de nevinovăție („Idei în dialog”, II, ianuarie 2005, nr. 1);
http://www.oac.cdlib.org.
579 – Documente, din 1910–1945, din arhiva lui Eliot Grinnell Mears, reprezentantul
comercial al SUA în Turcia (1919–1920), cuprinzând corespondență, rapoarte și fotografii
privitoare la condițiile economice din Balcani și Levant, comerțul SUA cu Turcia, cu
referiri la România. 2 cutii A4, 2 cutii de dimensiuni mari. Donația E.G. Mears, 1925, cu
adăugiri ulterioare (col. nr. 25004).
580 – Documente, din 1912–1943, din arhiva generalului rus Nikolai Nikolaevič
Golovin (1875–1944), cuprinzând corespondență, discursuri, note scrise și materiale
tipărite, privitoare la acțiunile militare ale Rusiei în timpul Primului Război Mondial și la
Revoluția rusă, cu referiri la România. 18 cutii A4 (col. nr. 47013).
581 – Documente, din 1914–1915, din arhiva lui Emile Holman, membru al Comisiei
pentru Refugiați din Belgia (1914–1915), referitoare la sfârşitul războiului balcanic din
1912–1913 şi vizita lui pe front în 1914, împreună cu David Starr Jordan și alții. Includ
fotografii ale refugiaților și urmărilor războiului în țările beligerante. 1 dosar și 1 mapă.
Donaţia E. Holman, 1963 (col. nr. 63022).
582 – Documente, din 1914–1926, din arhiva ziaristului american Cecil Dorrian,
corespondent de război al „Newark Evening News”. Cuprind: note scrise, fotografii și decupaje
din presă privitoare la evenimente din Primul Război Mondial şi din perioada reconstrucţiei
în Europa de Sud-Est, inclusiv în România. 1 cutie A4 și 6 mape (col. nr. XX223).
Ref.: National Union Catalog 1977, p. 125, MS. 77–1035; http://www.oac.cdlib.org.
583 – Documente, din 1914–1933, din arhiva politicianului I.G. Duca, ministru al
educației (1914–1918), al agriculturii (1919–1920), al afacerilor externe (1922–1926), al
afacerilor Interne (1927–1928) și prim-ministru (1933). Cuprind: memorii, corespondență,
note și memorandumuri privitoare la viaţa politică românească din această perioadă.
Donația G.I. Duca, 1966. 6 cutii și 3 microfilme (col. nr. 66009).
Ref.: National Union Catalog 1978, p. 16, MS. 71–134; Dwyer, Russia, the Soviet Union
and Eastern Europe, p. 133–134; http://www.oac.cdlib.org.
Publ.: I.G. Duca, Amintiri politice, vol. I–III, München 1981–1982.
584 – Documente, din 1914–1943, din arhiva Irinei Procopiu, doamna de onoare a
Reginei Maria a României. Cuprind scrisori, fotografii și decupări din ziare referitoare la
Regina Maria şi la familia regală a României. Texte în franceză şi română. 1 cutie A4,
1 cutie de dimensiuni mari, 1 mapă și un album. Donaţia fiicei Reginei Maria, principesa
Ileana, 1979 (col. nr. 79002).
585 – Documente, din 1914–1957, din arhiva diplomatului american Joseph Coy
Green (1887–1978), cuprinzând: jurnale, corespondenţă, scrisori, pamflete, decupaje și materiale
imprimate privitoare la activitatea Comisiei Americane de Ajutorare în România (1919–1922).
21 de cutii A4 şi 2 mape. Donaţia J.C. Green, 1956, cu adaosuri ulterioare (col. nr. 56025).
586 – Documente, din 1914–1970, aparținând inginerului Nicolae George Caranfil

(1894–1978), președintele Comitetului „Romanian Welfare” din New York. Cuprind:
corespondenţă cu G. Gafencu, A. Cretzianu, B. Coste, A. Moruzi, C.A. Davila, C. Vișoianu,
scrisori de împuternicire de la Iuliu Maniu și I.C. Brătianu, rapoarte, tipărituri, ziare, hărţi,
fotografii etc. referitoare la România în cele două Războaie Mondiale şi la activităţile
Comitetului pentru Refugiații Români, ale Crucii Roșii Române, ale comitetelor Humanitas
și Caroman, ale Radio Europa Liberă etc. Texte în română, franceză şi engleză, 8 cutii. Donaţia
N.G. Caranfil, 1978. Cutiile 5–8 inaccesibile până la 2 ianuarie 1993 (col. nr. 78059).
Ref.: Archival Collections relating to Romania 1986, p. 2; Gh. Buzatu (ed.), România cu și
fără Antonescu, Iași, 1991, p. 343–346; idem, Românii în arhivele Americii, Iași,
1992, p. 32–36, 80–84, 99–100, 129–131 (cutiile nr. 1 și 2, extrase traduse); Fornade,
Romanians in America, p. 50–51; http://www.oac.cdlib.org.
587 – Documente, din 1914–1993, din arhiva istoricului belgian Jacques de Launay
(1914–1993). Cuprinde: corespondenţă, interviuri, decupaje din presă, referitoare la
România şi la Belgia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cuprinde interviuri cu
Georges Bonnet, 1957; André François-Poncet, 1958; Jules Moch, 1959 și generalul
Tadeusz Komorowski, 1960. Texte în franceză. 13 cutii A4 și 4 înregistrări audio (col. nr. 75013).
Ref.: Archival Collections relating to Romania, p. 6; Holdings on World War, 1939–1945,
p. 46; Gh. Buzatu, Românii în arhivele Americii, Iași, 1992; http://www.oac.cdlib.org.
588 – Scrisori și depeșe, de la Gertrude Besse King, care a vizitat Europa în 1915. Se
referă la condiţiile din România, Rusia şi Bulgaria în timpului Primului Război Mondial.
Fotocopii. 1 mapă. Donaţia L.B. Burbank, 1980. Nu pot fi consultate fără permisiunea
acestuia (col. nr. 80187).
589 – Colecție de documente aparținând lui Joseph Breckinridge Bayne, medic

chirurg american, care a lucrat în România pentru Crucea Roșie în 1916–1918: materiale
tipărite, fotocopii de scrisori, certificate și fotografii privitoare la spitalele militare și civile
din România în timpul Primului Război Mondial și la condițiile de aici după încheierea
războiului. 1 cutie A4, 1 cutie de dimensiuni mari, 1 mapă (col. nr. 67013).
590 – Scrisori, din 1916–1927, de la Ferdinand I, regele României (1914–1927),

către Aristia Dissescu, privitoare la Curtea Regală României şi la chestiuni personale. Text
olograf în franceză, 1 cutie A4. Donaţia doamnei Hélene Rousset-Hedoinn şi a lui George
Caranfil, 1981 (col. nr. 81101).
591 – Documente, din 1916–1927, din arhiva diplomatului american Robert Lansing,
secretar de stat al SUA (1915–1920), cuprinzând: jurnale, corespondență și memorandumuri
privitoare la politica externă americană în timpul Primului Război Mondial și Conferința de
Pace de la Paris din 1919. Includ informații despre România, între care o scrisoare din 29
noiembrie 1918 privitoare la problema naţionalităţilor în Europa Centrală și de Est.
Fotocopii, 1 mapă (col. nr. XX121).
Ref.: Hitchins, Woodrow Wilson, p. 803–810; Constantin Botoran, România şi statele
succesorale din centrul şi sud-estul Europei la Conferinţa de Pace de la Paris
(1919–1920) (R. Ist., 36, 1983, nr. 11, p. 1123); http://www.oac.cdlib.org.
592 – Documente, din 1916–1953, din arhiva Jeanne Marie Valentine (Zizi)
Lambrino (1898–1953). Cuprinde: memorii, jurnale, scrisori, note, fotografii, decupaje din
presă, referitoare la căsătoria ei cu prinţul Carol şi anularea ei ulterioară. Include şi un
jurnal privitor la prinţul Carol, 1919–1920. Texte în franceză. Achiziţionate de Henry
Bristow, 1973. 2 cutii A4 și 1 mapă (col. nr. 73075).
Ref.: Dwyer, Russia, the Soviet Union and Eastern Europe, p. 133–134; Archival
Collections relating to Romania, p. 6; http://www.oac.cdlib.org.
593 – Documente, din 1917–1919, din arhiva politicianului american George Davis
Herron, consilierul neoficial al preşedintelui Woodrow Wilson, cuprinzând şi: informații
despre Liga Națiunilor; corespondenţă cu fruntaşi politici români din perioada Conferinţei
de Pace de la Paris; note despre discuțiile privitoare la chestiuni teritoriale, prizonierii de
război etc. 16 vol., 30 de cutii A4, 4 caiete, 2 microfilme (col. nr. 23002).
Ref.: National Union Catalog 1968, p. 71, MS. 68–667; http://www.oac.cdlib.org.
594 – Fotografii, circa 1917–1920, din arhiva ofițerului american Alexander F.

Edouart, care a lucrat pentru Crucea Roșie în Balcani în 1919–1920. Cuprinde note scrise și
fotografii ale unor scene de război și ale condițiilor sociale din țările balcanice la sfârșitul
Primului Război Mondial. 1 cutie A4, 2 cutii de dimensiuni mari, 35 de mape. Donația
Crucii Roșii, 1980 (col. nr. 80165).
595 – Documente, din 1917–1924, din arhiva diplomatului rus Vasilij A. Maklakov
(1881–1956), ambasador al Guvernului provizoriu al Rusiei în Franța. Cuprinde:
corespondență, discursuri, rapoarte, jurnale și decupaje din presă, privitoare și la chestiunea
basarabeană (col. nr. 57005).
596 – Documente, din 1917–1942, din arhiva diplomatului polonez Alfred Poninski,
consilier de legaţie în România (1935–1941). Cuprind corespondenţă, memorii, rapoarte,
note etc. referitoare la politica externă a României în timpul celui de-al Doilea Război
Mondial, la negocierile cu Aliații și la relaţiile polono-române și ruso-române. 2 cutii A4
(col. nr. 81037).
597 – Documente, din 1917–1958, din arhiva diplomatului Nicolae Mihail Petrescu-
Comnen (1881–1958), delegat la Liga Națiunilor (1923–1928 și 1938), ministru al
Afacerilor Externe (1938). Cuprind: rapoarte, depeşe diplomatice etc. referitoare la relaţiile
externe ale României, în special cu Germania, Elveţia şi Vatican, la Liga Naţiunilor, la
refugiaţii din timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi la ajutorarea lor, la viața
emigrației românești după război; corespondenţă, inclusiv o scrisoare din 31 august 1940
prin care cardinalul Engine de Tisseraut îl informează pe N.M. Petrescu-Comnen despre
intervenţia Axei pentru soluţionarea disputelor teritoriale ale României cu Ungaria şi
Bulgaria, în detrimentul Moscovei. Texte în română, franceză, italiană, germană şi engleză.
22 de cutii A4. Donaţia R.A. Comnen, 1979 (col. nr. 80034).
Ref.: Archival Collections relating to Romania, p. 7; Nicolae Dascălu, Italia şi Dictatul de
la Viena din 30 august 1940 (II) (RI, Serie nouă, t. II, nr. 3–4, martie–aprilie 1991,
p. 149, nr. 188 (despre scrisoarea de la fila 39)); http://www.oac.cdlib.org.
598 – Documente, din 1917–1963, din arhiva diplomatului Charles Wellington

Furlong (1874–1967), cuprinzând corespondență, memorandumuri, rapoarte, note scrise,
decupaje din presă și fotografii, privitoare la președintele Woodrow Wilson, Conferința de
Pace de la Paris, condițiile militare, politice și economice din Balcani, inclusiv din
România. 10 cutii A4, 1 portofoliu de dimensiuni mari și 9 mape (col. nr. 63017).
599 – Tratate de pace, 1918–1920, încheiate de Puterile Aliate şi Asociate. Cuprind

acte tipărite privitoare la încheierea Primului Război Mondial și situația din țările
beligerante, inclusiv România. 1 cutie A4 (col. nr. XX015).
600 – Documente, din 1918–1920, din arhiva lui Henry James (1879–1947),
reprezentantul american în Comisia interaliată a Dunării, cuprinzând rapoarte, corespondenţă și
documente financiare privitoare la deschiderea navigației pe Dunăre la sfârșitul Primului
Război Mondial. 1 cutie A4. Donaţia Harvard University Library, 1949 (col. nr. 49018).
Ref.: Constantin Bușe, Primii consuli americani în România (1858–1878) („Revista
Română de Studii Internaționale”, București, 1970, 1(7), p. 91–101); Archival
Materials Relating to the Balkans, 1986, p. 3; http://www.oac.cdlib.org.
601 – Documente, din 1918–1935, din arhiva politicianului basarabean Aleksandr

Nikolaevič Krupenskij (1861–1935), delegat al Ligii pentru eliberarea Basarabiei la Conferința
de Pace de la Paris, cuprinzând: corespondență, memorandumuri, liste, rapoarte, protocoale,

decupaje din presă, jurnale, buletine, pamflete etc. privitoare la Conferința de Pace, la
unirea Basarabiei cu România în 1918 și la raporturile dintre România și Rusia. Texte în
rusă, franceză şi română. 9 cutii A4. Donaţia A.N. Krupenski, 1936 (col. nr. 36001).
Ref.: National Union Catalog 1972, p. 207, MS. 72–1473; Archival Collections relating to
Romania, p. 6; http://www.oac.cdlib.org.
602 – Stenograme ale telegramelor trimise și primite, circa 1918–1938, privitoare la

relațiile româno-polone în perioada interbelică. Proveniență: Legația Poloniei în România.
3 cutii A4 (col. nr. 59030).
Reprod.: http://szukajwarchiwach.pl/800/49/0/-/#tabZespol (copie digitală integrală).
603 – Documente, din 1918–1940, din arhiva diplomatului şi politicianului Radu

Irimescu (1932–1938), ambasadorul României în SUA (1938–1940). Cuprind: corespondenţă,
rapoarte, depeşe, fotografii și decupaje din presă privitoare la politica internă și externă a
României şi la dezvoltarea aviaţiei în România în perioada interbelică, inclusiv un Memoriu
al armatorilor români adresat ministrului Aviației şi Marinei, în 1937, privitor la dificultăţile
marinei comerciale (31 p.). Texte în română. 5 cutii A4, 1 album şi 11 mape. Donaţia
Fundației Radu Irimescu, 1975 (col. nr. 75090).
Ref.: Dwyer, Russia, the Soviet Union and Eastern Europe, p. 133–134; I. Ciupercă,
Contribuţii la istoria marinei militare româneşti (1919–1938). I (AIIAI, 31, 1994,
p. 273–297, nr. 29, 32, 83, 94); Archival Collections relating to Romania, p. 5;
604 – Documente, circa 1918–1940, din arhiva politicianului ceh Stefan Osuský,
cuprinzând: corespondență, discursuri, note scrise, memorandumuri, rapoarte, decupaje din
presă, materiale imprimate, fotografii etc. privitoare la politica și diplomația Cehoslovaciei
în relațiile sale cu țările europene, inclusiv cu România, între cele două războaie mondiale.
Include corespondență cu Alexandru Cretzianu și Brutus Coste. 126 de cutii A4, 3 cutii de
fișe și 4 cutii de dimensiuni mari (col. nr. 74065).
605 – European Pictorial Collection [Colecția ilustrată europeană], 1918–1999,

colecție de fotografii, cărți poștale și diapozitive ilustrând orașe, personalități și evenimente
istorice din țări est-europene, inclusiv acțiunile anticomuniste din România după al Doilea
Război Mondial. 4 cutii, 2 cutii de dimensiuni mari, 1 cutie de diapozitive, 37 de dosare, 1
mapă de dimensiuni mari, 1 album (col. nr. XX772).
Ref.: idem.
606 – Telegramă din Budapesta, 14 august 1919, de la E. von Fürstenberg, consulul

general al Germaniei la Budapesta, către Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei,
despre planul unei uniuni între Ungaria și România sub conducerea Regelui Ferdinand al
României (Records Microfilmed at Alexandria, VA).
Ref.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, IV, p. 118–119.
Reprod.: Arh. Naț. Rom., mf. SUA, r. 29, T.136–94.
607 – Notă și Raport din Berlin, 27 septembrie 1919, de la Lectoratul pentru

România din Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei, cu privire la demisia guvernului
Ion I.C. Brătianu ca urmare a refuzului de a semna Tratatul de pace cu Austria în forma
propusă la Versailles și la situația politică din România (Records Microfilmed at
Alexandria, VA).
608 – Notă din Berlin, 8 octombrie 1919, de la Ministerul Afacerilor Externe al

Germaniei, cu privire la soluționarea crizei guvernamentale declanșate de demisia lui Ion
I.C. Brătianu și la situația politică din România (Records Microfilmed at Alexandria, VA).
609 – Documente, din 1919–1923, din arhiva American Relief Administration,

European Operations, cuprinzând: corespondență, telegrame, memorandumuri, rapoarte,
minute, dosare contabile, liste, sumare de presă și fotografii, privitoare la ajutorul american
în Europa după Primul Război Mondial, la condițiile economice și sanitare, la evoluția
situației politice și sociale etc. Includ informații despre România. 894 de cutii A4, 17 cutii
de dimensiuni mari, 7 mape (Col. nr. 23001).
Ref.: Herbert Hoover, An American Epic, vol. III, Chicago, 1959; http://www.oac.cdlib.org.
610 – Documente, din 1919–1925, din arhiva American Relief Administration,

Russian Operations, cuprinzând: corespondență, telegrame, memorandumuri, rapoarte,
minute, dosare contabile, liste, sumare de presă și fotografii, privitoare la ajutorul american
acordat Rusiei după Războiul civil, la condițiile economice, sociale și sanitare, la
agricultură, transport etc. Includ informații despre România, între care rapoarte și memorii
din 1921–1953 ale diplomatului american James Rives Child (n. 1893), angajat al
Administrației în misiune în Rusia (1921–1923), cu pasaje referitoare la relaţiile externe ale
Americii cu ţările din sud-estul Europei, inclusiv România. 555 de cutii A4, 2 cutii de
dimensiuni mari, 2 lăzi (Col. nr. 23003).
611 – Documente, din 1919–1985, din arhiva politicianului și diplomatului George

I. Duca (1905–1985), emigrat la New York, unde a activat ca secretar general al Fundației
Române pentru Ajutorarea Refugiaților (Romanian Welfare Foundation). Cuprinde:
memorii (63 de caiete), corespondenţă, discursuri, fotografii și note, referitoare la politica
externă a României, la familia regală a României, la activitatea sa în Statele Unite etc. Texte
în română, franceză şi engleză. 107 cutii, 2 cutii de dimensiuni mari, 1 mapă și 4 casete audio.
Donaţia G. I. Duca, 1966. Disponibile numai pe microfilm, 89 de role. O copie a
microfilmelor a fost dăruită guvernului României la 11 martie 2002 (Col. nr. 75085).
Ref.: Dwyer, Russia, the Soviet Union and Eastern Europe, p. 133–134; G.I. Duca, Cronica
unui român în veacul al XX-lea, vol. I–III, München, 1983; Archival Collections relating
to Romania 1986, p. 3–4; Elena Danielson, Documenting Romania’s Long Struggle,

„Hoover Digest”, on-line la http://www.hoover.org/publications/hoover-digest, nr. 1, 30
ianuarie 2001, p. 198–202; Laura Cosovanu, Elena Danielson, An Album of Romanian
Images from the Hoover Archives, ibidem, p. 206–226; Băileșteanu, Români celebri, p.
105–106; Fornade, Romanians in America, p. 99; http://www.oac.cdlib.org.
612 – Documente, din 1920–1938, din arhiva lui Nicolae Titulescu, cuprinzând:
jurnale, corespondenţă, rapoarte, note, decupaje din ziare etc. referitoare la politica şi
diplomaţia română şi la negocierile sovieto-române din 1931–1932. Texte în franceză şi în
română. Disponibile și pe microfilm. 17 cutii A4, 1 mapă și 4 microfilme. Achiziţionate de
G. Anastasiu, 1974. Puteau fi consultate și publicate numai după comunicarea cererii către
Dna. M.Y. Antoniade (Box 9982, inv. 871/51–109 – 871/51–384; 871/57; col. nr. 74098).
Ref.: National Union Catalog 1978, p. 131, MS. 77–1101; Behind Closed Doors. Secret
Papers on the Failure of Romanian-Soviet Negociations, 1931–1932, Stanford,
California, 1979; Ion M. Oprea, Gândirea diplomatică a lui Nicolae Titulescu pe cele
două continente americane (R. Ist., 35, 1982, nr. 3, p. 433–453; RA, 1982, nr. 2,
p. 196); Archival Collections relating to Romania, 1986, p. 9; http://www.oac.cdlib.org.
613 – Documente, din 1920–1950, din arhiva Muzeului Maryhill, înființat de

politicianul american Samuel Hill. Conțin corespondență, liste și fotografii de exponate,
privitoare la primirea de către Muzeul Maryhill de mobilier și suveniruri donate de Regina
Maria a României. Include fotocopii după scrisori ale reginei Maria. 1 dosar și 1 mapă (Col.
nr. 79091).
614 – Documente, din 1920–1985, din arhiva sociologului american Joseph Slabey
Roucek (1902–1984), expert în studii politice, cuprinzând corespondenţă, scrieri, tăieturi
din ziare, fotografii (109), diapozitive etc. referitoare la condiţiile politice şi sociale din
Europa de Est, în special ţările balcanice și România. 163 de cutii, 8 cutii cu fișe şi 2 mape.
Donaţia J.S. Roucek, 1949 (Col. nr. XX057).
Ref.: Archival Collections relating to Romania, p. 8; Archival Materials Relating to the
Balkans, 1986, p. 5; http://www.oac.cdlib.org.
615 – Corespondență, din 1921, a lui Frank A. Golder (1877–1929), profesor de

istorie a Rusiei la Washington și Stanford, cu istoricul Ephraim D. Adams, despre situația
din România, despre Nicolae Iorga și despre materialul documentar din perioada războiului
1914–1918 oferit de Academia Română pentru colecția de la Stanford.
616 – Documente, din 1921–1988, din arhiva diplomatului Horia Georgescu,

cuprinzând: corespondență, rapoarte, memorandumuri și materiale imprimate privitoare la
diplomația românescă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și acțiunile emigrației
românești după război. Include și câteva documente din arhiva diplomatului Cătălin
Vlădescu-Olt. 15 cutii A4 (col. nr. 87018).
617 – Documente, din 1925–1972, din arhiva istoricului american Walter Meredith
Bacon, expert în studii politice, care au stat la baza disertației sale Nicolae Titulescu and
Romanian Foreign Policy, 1933–1934 [Nicolae Titulescu și politica externă a României,
1933–1934], 1975. Cuprind fotocopii de corespondență diplomatică și decupaje din presă.
Donaţia Walter M. Bacon (coll. nr. 75079).
Ref.: Archival Collections Relating to Romania 1986, p. 1; http://www.oac.cdlib.org.
618 – Documente, din 1926–1988, din arhiva istoricului american David Harris
(1900–1975), cuprinzând: corespondenţă, discursuri, note scrise, rapoarte, liste, note de
lectură referitoare la Napoleon I, împăratul Franţei, la criza din Balcani în 1875–1878, la
evenimente din Europa în perioada interbelică, inclusiv în România. Texte în engleză. 8 cutii
A4, 15 cutii cu fişe, 6 mape și 8 medalii. Donaţia David Harris, 1967, completată cu donaţia
doamnei Katherine Pinkham Harris, 1975 (col. nr. 67000).
Ref.: National Union Catalog 1977, p. 126, MS. 77–1049; Archival Materials Relating to the
Balkans 1986, p. 2; Holdings on World War, 1939–1945, p. 33; http://www.oac.cdlib.org.
619 – Documente, din 1930–1977, din arhiva diplomatului George Caranfil,

ambasador al României în Bulgaria (1941–1943) și Finlanda (1943–1945). Cuprind:
corespondenţă, note, rapoarte, protocoale, fotografii etc. referitoare la politica externă a
României, în special în perioada celui de-al Doilea Război Mondial şi după instalarea
regimului comunist. Texte în română şi franceză. 2 cutii A4 şi 1 cutie de dimensiuni mari.
Donaţia lui George Caranfil, 1981 (col. nr. 81100).
620 – Documente, din 1934–1963, din arhiva lui Eduardas Turauskas, ambasador al
Lituaniei la București în 1934–1939. Cuprinde: corespondență, memorandumuri, rapoarte,
materiale imprimate, decupaje din presă și fotografii privitoare la relațiile Lituaniei cu țările
europene, îndeosebi cu România, în 1934–1941. 10 cutii A4 și o mapă (col. nr. 75015).
621 – Documente, din 1934–1974, din arhiva diplomatului Alexandru Cretzianu

(1895–1979). Cuprind: corespondenţă, scrisori, acte diplomatice, rapoarte financiare
referitoare la diplomaţia română înainte şi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial,
regimul comunist din România și activitățile emigrației românești. Texte în majoritate în
română, 26 de cutii și 1 microfilm. Inaccesibile până în anul 2020 (col. nr. 80063).
Ref.: Holdings on World War, 1939–1945, p. 17; Florin Constantiniu, Călătorie de studii în
SUA (R. Ist., 37, 1984, nr. 6, p. 586); Archival Collections relating to Romania,
1986, p. 3; http://www.oac.cdlib.org.
622 – Documente, din 1935–1996, din arhiva Liviu Floda, cuprinzând scripturi și
înregistrări audio de emisiuni ale Radio Europa Liberă către România, precum și
corespondență, memorandumuri și materiale tipărite privitoare la politica, societatea și
cultura românească, la statutul libertăților civile în România și la activitățile românilor din
emigrație. 83 de cutii A4 și 1 cutie de dimensiuni mari (col. nr. 95023).
623 – Scrisoare, 1936, de la Regina Maria a României către baroana Ines Taxis,
privitoare la chestiuni personale și relațiile internaționale ale României (col. nr. 70017).
Ref.: idem.
624 – Documente, din 1937–1960, din arhiva lui Constantin Vişoianu (1897–1994),
ministrul Afacerilor Externe în guvernul României (1945–1946), președinte al Comitetului
Național Român înființat de emigrația română la Washington, D.C. Cuprind: corespondență,
memorandumuri, rapoarte, discursuri, fotografii și note scrise privitoare la relațiile externe
ale României, evenimente politice din România și activitățile anticomuniste ale emigrației
române. 5 cutii A4. Donaţia Constantin Vişoianu, 1976, cu adăugiri, 1977 (col. nr. 76103).
Ref.: Archival Collections relating to Romania, p. 9; Dwyer, Russia, the Soviet Union and
Eastern Europe, p. 133–134; Andrei Căpuşan, Constantin Vişoianu, Relaţiile sovieto-
române în 1939 şi 1940. Memorandum (MI, 27, 1993, nr. 10, p. 10–14);
Publ.: Andrei Căpușan, loc. cit.
625 – Documente din arhiva diplomatului polonez Michal Sokolnicki, cuprinzând și

rapoarte din 15–30 septembrie 1939 ale contelui Roger Raczynski (1889–1946),
ambasadorul Poloniei la București, și corespondență cu acesta, din 1940–1941, privitoare la
situația din România după venirea la putere a Gărzii de Fier (col. nr. 68003).
Ref.: Vladimir Socor, Yeshayahu Jelinek, Polish Diplomatic Reports on the Political Crisis
in Romania, September 1940, „Southeastern Europe/L’Europe du Sud-Est”, 6,
1(1979), p. 94–112; http://www.oac.cdlib.org.
626 – Colecție de fotografii, 1940, aparținând lui M.T. Fischer-Galați, făcute de

Serviciile secrete germane. Prezintă linia Maginot. 1 mapă (col. nr. 73023).
627 – Documente, din 1940–1946, din arhiva diplomatului român Dimitrie

G. Popescu, (1908–1990), secretarul personal al lui Grigore Gafencu, ministru al Afacerilor
Externe în guvernul României. Cuprinde memorandumuri, rapoarte, corespondenţă și
depeșe referitoare la relaţiile externe ale României în timpul celui de-al Doilea Război
Mondial, în special la negocierile României cu Aliaţii, și la condițiile politice din România
în timpul războiului. Texte în română şi franceză. În cutiile 2 și 3: Lămuriri pentru Arhiva
Ministerului, privitoare la acţiunea diplomatică de la 22 iunie până la 6 octombrie 1941,
Bucureşti, 13 octombrie 1941, raport referitor la evoluţia situaţiei din Balcani. 6 cutii A4.
Donaţia D.G. Popescu, 1976 (col. nr. 76056).
Ref.: Dwyer, Russia, the Soviet Union and Eastern Europe, p. 133–134; Archival
Collections relating to Romania, p. 8; Gh. Buzatu, Românii în arhivele Americii, Iași,
1992, p. 84–98 (cutia nr. 1, extrase traduse); Ioan Chiper, Obiective, mijloace şi
metode ale diplomaţiei române în anul 1941 (I) (RI, II, 1991, nr. 3–4, martie – aprilie,
p. 129, nr. 42–43 (raportul din 6 oct. 1941)); http://www.oac.cdlib.org.
628 – Documente, din 1940–1973, din arhiva bancherului Dumitru Danielopol, fost
consilier economic al Legaţiei române din Londra, membru al delegației României la
Conferința de Pace de la Paris din 1946. Cuprind: corespondenţă, scrisori, fotografii,
rapoarte, articole scrise în 1964–1973 pentru „Copley News Service”, referitoare la
Conferinţa de Pace de la Paris, la situația României după al Doilea Război Mondial și la
politica mondială în 1943–1973. 10 cutii și un dosar. Donaţia D. Danielopol, cu adăugiri
ulterioare (col. nr. 72047).
Ref.: „Românul. Organ al Ligii Românilor Liberi”, New York, iulie 1953; Archival
Collections relating to Romania, p. 3; National Union Catalog 1978, p. 124;
Gh. Buzatu, Românii în arhivele Americii, Iași, 1992, p. 120–128 (cutia nr. 2, extras
tradus în română); http://www.oac.cdlib.org.
629 – Documente, din 1940–1976, din arhiva politicianului Sabin Manuilă (n.
Sâmbăteni, 1894 – d. 1964, New York), statistician, membru al Academiei Române, directorul
Institutului de Statistică din București. În 1948 s-a stabilit la New York. A fost membru al
Comisiei pentru Populație a Ligii Națiunilor, al Institutului de Statistică din Haga ș.a.
Documentele cuprind: corespondenţă cu Regele Mihai al României, Vintilă V. Brătianu,
Mircea Carp, Mircea Eliade, Nicolae Malaxa, M. Răutu, Ghiță Ionescu etc., rapoarte,
discursuri, decupaje din ziare etc. referitoare la evenimente din România, condiţiile sociale
în comunism şi acțiunile anticomuniste ale emigraţiei române. Cuprind și documente
privitoare la Iuliu Maniu, inclusiv corespondență cu D. Brătianu, C. Davila, M. Antonescu,
C. Bianu, Gh. Tatarescu, A. Cretzianu etc., precum și articole, depoziții, discursuri,
memorandumuri, declarații și scrisori ale emigranților români cu privire la întemnițarea și
moartea lui Iuliu Maniu. Texte în română şi engleză. 21 de cutii A4 și 2 cutii de dimensiuni
mari. Donaţia doamnei Manuilă, 1976, cu adaosuri, 1977 (col. nr. 76102).
Ref.: Archival Collections relating to Romania, p. 6; Gh. Buzatu, Românii în arhivele
Americii, Iași, 1992, p. 108–109, 112–113, 132–134 (cutia nr. 1, extras tradus în
română); idem, Documente ale exilului românesc (MI, 27, 1993, nr. 11, p. 19
(scrisoarea către M. Răutu, 17 septembrie 1949)); Băileșteanu, Români celebri,
p. 214–215; Fornade, Romanians in America, p. 175–176; http://www.oac.cdlib.org.
630 – Documente, din 1940–1985, din arhiva diplomatului Brutus Coste (1910–
1985), trimis al României la Paris și Londra (1933–1946), însărcinat cu afaceri la legațiile
României din Washington și Lisabona, stabilit la New York în 1947. A dus o politică
anticomunistă constantă și a ocupat funcții înalte în organizațiile emigrației românești în
SUA. Documentele cuprind: corespondenţă, memorandumuri, rapoarte, comunicate de
presă, discursuri etc. privitoare la diplomaţia română în timpul celui de-al Doilea Război
Mondial, discuțiile despre România la Conferința de Pace de la Paris, 1946, mişcările
anticomuniste şi statutul drepturilor omului în România. Includ un raport din 1940 privitor
la frontiera româno-sovietică în sectorul Dunării Maritime. 85 de cutii (col. nr. 85051).
Ref.: Holdings on World War, 1939–1945, p. 16; Gh. Buzatu (ed.), România cu și fără
Antonescu, Iași, 1991, p. 284–292; idem, Românii în arhivele Americii, Iași, 1992,
p. 37–42, 50–55, 109–110 (cutia nr. 2, extrase traduse); Ioan Chiper, Obiective, mijloace
şi metode ale diplomaţiei române în anul 1941 (I) (RI, II, 1991, nr. 3–4, martie –
aprilie, p. 123, nr. 8); Fornade, Romanians in America, p. 74; Pregătiri pentru
conferința de pace (MI, 42, nr. 1, ianuarie 2008, p. 87); http://www.oac.cdlib.org.
631 – Raport din București, 19 august 1943, către Ministerul de Externe German,
despre ecoul la București al schimbării guvernului din Italia. Copie.
Ref. și publ.: Tudorică, Mărturii, p. 380–383.
Reprod.: Arh. Naț. Rom., mf. SUA, r. 287, T. 120–1004, c. 392.935–392.938.
632 – Raport, 1 noiembrie 1943, al ofițerului german al Economiei de război în

România, despre munca „la negru” și atitudinea comunistă a muncitorilor din industrie. Extras.

Reprod.: Arh. Naț. Rom., mf. SUA, r. 36, T.77–597, c. 1.779.528.
633 – Telegramă din București, 11 noiembrie 1943, de la Legația germană, despre

situația din România, încercări de negociere cu anglo-americanii şi intensificarea activității
comuniștilor.
Reprod.: Arh. Naț. Rom., mf. SUA, r. 58, T.77–882, c. 5.630.808–5.630.811.
634 – Scrisori, din 1943, de la Clifford Swarts, angajat al Creole Petroleum

Corporation, către Charles W. Webb, privitoare la condițiile din România în timpul celui
de-al Doilea Război Mondial, în anii 1939–1941. 1 dosar, dactilograme (col. nr. YY517).
635 – Scrisoare, din 1943, semnată de Dinu Brătianu, președintele Partidului

Național Liberal din România, și de Iuliu Maniu, președintele Partidului Național Țărănesc
Creștin Democrat, către diplomatul român Constantin Antoniade, autorizându-l pe acesta să
stabilească legături în străinătate în numele celor două partide. Fotocopie după originalul
deținut de Georges Antoniade. Text în franceză (col. nr. 90084).
636 – Raport [din Stuttgart], 1 martie 1944, de la Oficiul pentru grupele etnice
germane din străinătate (Volksdeutche Mittelstelle) către Ministerul de Externe german, cu
privire la situația grupurilor etnice din diverse țări, inclusiv România, în luna ianuarie 1944.
Copie.
Ref. și publ.: Tudorică, Mărturii, p. 390.
637 – Telegramă din București, 3 aprilie 1944, de la Welkisch și Killinger (sic) către
Ministerul de Externe german, cuprinzând scrisoarea lui Iuliu Maniu și Dinu Brătianu
adresată Mareșalului Ion Antonescu.
Reprod.: Arh. Naț. Rom., mf. SUA, r. 265, T. 120–252, c. 187413–187414.
638 – Telegramă din București, 7 aprilie 1944, de la Welkisch și Killinger (sic) către
Ministerul de Externe german, cu privire la atitudinea muncitorilor comuniști din regiunea
petroliferă.
Reprod.: Arh. Naț. Rom., mf. SUA, r. 265, T. 120–252, c. 187443.
639 – Însemnări, din 12 iulie 1944, ale lui C. Clodius, director pentru probleme
economice în Ministerul de Externe german, despre situația din România.
640 – Scrisoare, din 20 iulie 1944, din sediul de campanie, de la J. Ribbentrop,

ministrul de externe al Germaniei, către W. Keitel, șeful Armatei germane, despre aprovizionarea
cu prioritate a trupelor germane din România.

641 – Jurnalul de război al Grupului de Armată „Ucraina de Sud”, extras din

24 august 1944, cu privire la evenimentele din România, luptele de la București și eșecul
încercărilor germane de a înlătura noul guvern.
642 – Documente, din 1944–1946, din arhiva politicianului român Mihai Marinescu:
foaie volantă de propagandă sovietică lansată în România în 1944 şi două scrisori primite
de la Iuliu Maniu, referitoare la condiţiile din România sub regimul comunist. Text în
română. 1 dosar. Donaţia doamnei Marinescu, 1982 (col. nr. 82013).
643 – Documente, din 1945–1975, ale Comitetului Național Român, organizaţie

anticomunistă a emigraţilor români în SUA, cuprinzând: corespondență, memorii, procese-
verbale de ședință, rapoarte financiare, comunicate de presă, discursuri etc. cu privire la
regimul comunist din România, activitățile anticomuniste ale emigrației românești, Comitetul
Național pentru o Europă Liberă etc. Înființat la Washington, sub patronajul Regelui Mihai,
de către Generalul Nicolae Rădescu, ultimul premier constituțional al României, Comitetul
a fost considerat de Departamentul de Stat al Statelor Unite un „guvern în exil” al României
după cel de-al Doilea Război Mondial. Texte în română şi engleză. 27 de cutii. Donaţia
Constantin Vişoianu, 1976, cu adaosuri în 1977 (col. nr. 76104).
Ref.: Archival Collections Relating to Romania, 1986, p. 8; Fornade, Romanians in America,
p. 247; http://www.oac.cdlib.org.
644 – Documente, din 1946–1980, din arhiva diplomatului Grigore Constantinescu

(1896–1980), ambasador al României în Marea Britanie în 1946–1947. Cuprind: corespondenţă,
jurnale, discursuri radiodifuzate, înregistrări audio etc. referitoare la comunismul din
România, la politica emigraţiei române, la Radio Europa Liberă etc., precum și un
manuscris cu amintirile lui Charles Adolphe Cantacuzène (Anecdotes posthumes). Texte în
română şi engleză, 6 cutii. Achiziţionate de Eugenia Costinescu, 1981 (col. nr. 81087).
645 – Documente, din 1947–1990, din arhiva baronului Georges de Serdici (fiul
moşierului român Vasile de Serdici, unul dintre conducătorii Partidului Național Creștin
Democrat din România), emigrat din România în 1948. Cuprind: corespondență cu Ion
Rațiu, Corneliu Coposu și redactorii români ai Radio Europa Liberă, depoziții și
memorandumuri, comunicate de presă, note privitoare la condițiile din România, acte din
procesul împotriva lui Iuliu Maniu, Vasile de Serdici și altor membri ai conducerii
P.N.Ț.C.D., documente despre emigrația română și organizațiile anticomuniste din afara
României, acte legale privitoare la procesul intentat de Serdici lui Cicerone Ioanițoiu,
pentru calomnie, în 1985, în Franța. 16 cutii A4 (col. nr. 91016).
646 – Documente, din 1948–1991, din arhiva lui Jacques M. Vergotti (1915–1999),
maior în serviciul Casei Regale a României, aghiotant al Regelui Mihai în 1941–1947, martor al
abdicării sale la 30 decembrie 1947. L-a însoțit pe rege în exil și după un an s-a stabilit în
SUA. Documentele cuprind: corespondență cu regele Mihai, cu camarazi și prieteni de la
Curte, inclusiv cu generalul C. Petre-Lazăr și cu Mircea Ionnițiu, secretarii regelui; corespon-
dență și discursuri ale Regelui Mihai; o disertație despre neutralitatea Elveției; documente
diverse privitoare la participarea României la Al Doilea Război Mondial, Comitetul
Național Român, Fundațiile Regale și emigrația românească. 3 cutii A4 (Col. nr. 91043).
Ref.: Fornade, Romanians in America, p. 318–319; http://www.oac.cdlib.org.
647 – Listă, din 1949, a personalităților refugiate din România în SUA până la
10 iunie 1949, care prezentau interes pentru administrația americană în vederea constituirii
Frontului Națiunilor Captive Europene. Cuprinde 32 de nume împărțite în listele:
A – persoane importante; B – persoane secundare; C – persoane de dorit să ajungă în SUA
(Col. Sabin Manuilă, cutia nr. 16).
Ref. și publ.: Gh. Buzatu, File din istoria exilului românesc. Magnetul american (MI, s. n.,
28, 1994, nr. 1, p. 27–29).
648 – Documente, din 1949–1971, din arhiva profesorului universitar Alexandru D.

Bunescu (n. 1895), industriaş, numit subsecretar de stat la Ministerul Lucrărilor Publice şi
Comunicaţiilor (1938–1939) şi la Ministerul Reconstrucţiei Naţionale (1944–1945).
Emigrat în SUA după al Doilea Război Mondial, a ocupat funcția de președinte al Comisiei
Economice a Adunării Națiunilor Captive Europene înființată la Philadelphia, SUA (1955–
1959). Documentele cuprind: discursuri, note de lectură, conferinţe, rapoarte, pamflete etc.
referitoare la istoria sec. XX românesc, la politica, guvernarea şi relaţiile externe ale
României, la emisunile Radio Europa Liberă, la acțiunile Consiliului Național Român și ale
Adunării Națiunilor Captive Europene. Texte în română şi engleză. 9 cutii A4. Donaţia
autorului, 1978 (col. nr. 78003).
649 – Documente, din 1950–1982, din arhiva medicului Cornel Petrasievici, deținut
politic în 1948–1963. Conțin: corespondență, depoziții, sentința judecătorească și decupaje
din presa comunistă privitoare la întemnițarea lui în România sub acuzarea de trădare, la
eforturile de eliberare a sa și de emigrare în SUA. Fotocopii. 1 dosar (col. nr. 82083).
650 – Colecție de documente, din 1950–1995, din arhiva Radio Europa Liberă și
Radio Libertatea, preluate de Hoover Institution în urma unui acord semnat în anul 2000 cu
Comitetul de conducere al Radiodifuziunii SUA. Cuprind 10,5 milioane de pagini de
documente și peste 100.000 de înregistrări audio, datând de la înființarea acestor posturi de
radio și până la transferul lor de la München la Praga în luna iunie 1995. Colecția devine
accesibilă pe măsura inventarierii.
Ref.: idem.
651 – Colecție de ziare, buletine și pamflete tipărite, aparținând colecționarului

Patrice A. Blank (1919–1982), referitoare la România în sec. XX, mai ales după al Doilea
Război Mondial, și la emigrația românească din diverse țări. Texte în română și franceză.
10 cutii (col. nr. 87040).
Ref.: idem.
652 – Documente, din 1968–1996, cuprinzând note interne de partid, literatură de

campanie, decupaje din ziare etc., privitoare la istoria românilor, economia și minoritățile
din România, campaniile electorale, Partidul Comunist Român, organizațiile de tineret,
răsturnarea regimului comunist în 1989, istoriografia sovietică, ungară și bulgară despre
România, campaniile electorale postcomuniste și condițiile politice ulterioare. 27 de cutii
A4, 9 cutii de dimensiuni mari și o casetă video (col. nr. 82104).
653 – Interviu cu Mihai I, Regele României, realizat de Paul D. Quinlan, istoric

american, în 1982, cu informații despre Casa Regală a României. O casetă audio. Donaţia
P.D. Quinlan, 1983 (col. nr. 83023).
Ref.: Archival Collections Relating to Romania 1986, p.7; http://www.oac.cdlib.org.
654 – Documente, din 1989–1991, din colecția lui David Fowler, cuprinzând casete
video, CD-uri și materiale imprimate privitoare la înlăturarea de la putere a regimului
Nicolae Ceaușescu. 2 cutii A4 și 1 cutie de dimensiuni mari (col. nr. 89031).
655 – Documente, din 1990, din colecția diplomatului american Clint E. Smith,
observator la alegerile parlamentare și prezidențiale din România în 1990. Cuprind:
1 scrisoare, publicații oficiale asupra organizării alegerilor, lista partidelor participante,
decupaje din presă și fotografii. 1 cutie A4 (col. nr. 90018).
Ref.: idem.
MS
656 – Dimitrie Ghika, Souvenirs de carrière, 1894–1940, memorii redactate după

1953, în urma stabilirii în SUA a diplomatului român, în 1948. Se referă și la activitatea
diplomatică a României în această perioadă. Dactilogramă, 295 p., fotocopie după originalul în
posesia prinţului Alexandru Ghica. Donaţia prinţului A. Ghika, 1982 (col. nr. 82082).
Ref.: Archival Collections Relating to Romania 1986, p. 4; Andrei Căpuşan (MI, s. n., 27,
1993, nr. 1, p. 19–24, 39, și nr. 8, p. 59–63); http://www.oac.cdlib.org.
Publ.: Andrei Căpuşan, loc. cit. (fragmentar, trad. rom.); Dimitrie Ghyka, Memorii (1894–
1940), trad. Vasile Savin, Iași, 2004.
657 – Prințesa Maria Cantacuzino, Memoirs, [1900–1945]. Cuprind referiri la

condiţiile politice şi sociale din România şi la Regina Maria a României. Text în română, 1
cutie A4. Donaţia George I. Duca, 1976 (col. nr. 76100).
658 – Căpitan George Alexander Hill (1892–1968), memorii din timpul activității
sale în Serviciile Secrete britanice: Reminiscences of Four Years with the NKVD, 1917–
1945, dactilogramă referitoare la relaţiile serviciilor secrete anglo-sovietice în timpul celui
de-al Doilea Război Mondial, cu referiri la evenimente din România; Go Spy the Land,
copii după conferinţe radiofonice privitoare la activitatea sa în Balcani, în 1917–1918. 1 dosar.
Donaţia G.A. Hill, 1968 (col. nr. 68002).
659 – Alexandre Heroys, Situation politique et stratégie sur le front roumain et en

Russie en 1917 et 1918, 1918. Cuprinde informații despre acțiunile militare rusești și
românești în timpul Primului Război Mondial și despre relațiile dintre România și Rusia în
timpul războiului și al Revoluției ruse. Text în franceză, dactilogramă. 1 dosar. Donaţia
A. Heroys (col. nr. YY216).
660 – Memorandum: Romania’s Internal Policy since World War I, [1919–1939]. Se

referă la situația politică şi la structura socio-rurală în România, între cele două războaie
mondiale. Dactilogramă. 1 dosar (col. nr. YY435).
661 – George Herbert Huntington (1878–1953), profesor la Robert College din

Istanbul (1907–1937), Jurnal, 1925. Se referă și la o vizită făcută familiei regale din
România. Include şi corespondenţa soţiei lui, Elizabeth Dodge Huntington Clarke, din anii
1925–1955, referitoare la familia regală română. Dactilogramă, 1 dosar. Donaţia Elspeth
McClure Clarke, 1981 (col. nr. 81135).
Publ.: Andrei Căpuşan, loc. cit. (fragmentar, trad. rom.).
662 – Raoul Bossy (1894–1975), diplomat român, Memorii, 1927–1941. Cuprind și

informații despre relațiile diplomatice ale României, mai ales înainte și în timpul celui de-al
Doilea Război Mondial, și la activitatea emigrației românești de după Război. Text în
română, 3 microfilme după originalul aflat în posesia doamnelor Senta și Ilinca Bossy.
Donaţia Senta Bossy, 1983 (col. nr. 83022).
Ref.: Nicolae Dascălu, Italia şi Dictatul de la Viena din 30 august 1940 (II) (RI, II, 1991,
nr. 3–4, martie–aprilie, p. 139 ș. urm.); Archival Collections Relating to Romania
1986, p. 1; http://www.oac.cdlib.org.
Publ.: Raoul Bossy, Amintiri din viața diplomatică, 1918–1940, ed. Stelian Neagoe, vol. I–II,
Buc., 1993.
663 – Henri Mathias Berthelot (1861–1931), Souvenirs de la grande guerre: notes

extraites de mon journal de guerre, 1928, privitoare la acțiunile militare franceze în timpul
Primului Război Mondial și la misiunile franceze în România. Text în franceză. Fotocopii
după manuscris, 1 cutie A4 (col. nr. 82079).
Publ.: Glenn E. Torrey, The Romanian Battlefront in World War I, University Press of
Kansas, 2012 (recenzie de Dan Dimancescu, în „Michigan War Studies Review”, on-line la:
http://www.roconsulboston.com/Pages/InfoPages/Culture/Books/TorreyBkReview.html
664 – William N. Haskell, generalul-locotenent al Armatei SUA, Memorii, 1932,

privitoare și la acțiunile desfășurate în România după Primul Război Mondial de Administrația
Americană pentru Ajutorare, pe care a condus-o (1919). 1 cutie A4 (col. nr. 89026).
665 – Dov B. Lungu, istoric româno-canadian, Romania and the Great Powers,
1933–1940, prima versiune. Se referă și la relaţiile externe ale României în anii dinaintea
izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial. Fotocopia dactilogramei originale, aflată în
posesia autorului (1 vol.). Donaţia D.B. Lungu, 1984. 1 cutie A4 (col. nr. 84070).
666 – James B. Beane, locotenent colonel în Forțele Aeriene ale SUA, Memoirs,
1940–1945, dactilogramă după o înregistrare audio, 125 p. Autorul descrie misiunile de
bombardament în zona Mediteranei şi condiţiile prizonierilor de război americani din
România, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Donaţia Charles Burdick, 1980
(coll. nr. 80049).
667 – Karl Janovsky, Rapoarte (3), circa 1940–1944: Bericht über die im RWM
Stattgefundene Aussprache über die Bulgarischen Verhandlungsergebnisse; Lagebericht
über die Verhältnisse in Südost; Lagebericht 1942 über die Verhältnisse in Ungarn, Rumänien
und Bulgarien. Se referă la condițiile economice în aceste state și acordurile lor comerciale
cu Germania în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. 1 dosar (col. nr. XX489).
668 – Khristian Georgievich Rakovskij (1873–1941), Avtobiografia [Autobiografie],

s. a. [ante 1941], referitoare la activităţile socialiștilor din Balcani şi la Revoluţia rusă.
Autorul, participant la Revoluția din Rusia, a fost președintele Consiliului comisarilor
poporului din Ucraina (1919–1923) și ambasador sovietic în Marea Britanie (1923–1925) și
în Franța (1925–1927). 10 p., fotocopie după dactilogramă. 1 dosar. Donaţia Bulgarian
Review Center, 1982 (col. nr. 82052).
669 – Ana Wardlaw, Key People in Satellite Countries, 1944–1955, ciornă și note de
lectură pentru un studiu referitor la liderii comunişti din România, Polonia, Bulgaria,
Albania, Cehoslovacia şi Ungaria. 1 cutie A4 (col. nr. XX276).
Ref.: National Union Catalog 1978, p. 133; Archival Materials Relating to the Balkans,
p. 7; http://www.oac.cdlib.org.
670 – Lewis L. Strauss, secretar al președintelui american Herbert Hoover (1917–

1919), versiune preliminară a documentelor finale ale Conferințelor din Malta și de la
Yalta, 1945, privind și România. 1 cutie A4 (col. nr. 56001).
671 – Memoriu (versiune preliminară), 25 august 1946, redactat de diplomatul

Constantin Vişoianu pentru informarea participanţilor la Conferinţa de Pace de la Paris
asupra împrejurărilor politice şi injustiţiei Dictatului de la Viena din 30 august 1940, prin
care România pierdea Nord-Vestul Transilvaniei. Dactilogramă, 1 mapă. (Constantin
Visoianu Papers, col. nr. 76103).
Ref. şi publ.: Archival Collections relating to Romania, p. 8; Andrei Căpuşan, Geneza
arbitrajului de la Viena (MI, s. n., 28, 1994, nr. 5, p. 17–20, cu fragmente din text).
672 – Ray P. Walters, inginer american, atașat al ambasadei SUA la București

(1945–1946), raport și memoriu, 1949, scris în calitate de delegat al Institului American al
Inginerilor de Mine şi Metalurgie la cea de-a doua Conferință Internaţională de Inginerie,

Cairo, 1949, referitor în special la activităţile delegaţiilor din țări comuniste, inclusiv cea a
României. 1 mapă, manuscris dactilo şapirografiat. Donaţia Ray P. Walters (col. nr. 78037).
673 – Constantin Cesianu, Témoignage [Mărturii], s. l., 1949–1964. Autorul,

prizonier politic timp de 9 ani, prezintă o mărturie directă a condițiilor din închisorile şi
lagărele de muncă forţată din România în 1949–1964. Dactilogramă în franceză, 550 p.
Donaţia Sofiei Cesianu, 1980 (col. nr. 84064).
Publ.: Constantin Cesianu, Salvat din infern, traducere de Maria Alexe, Buc., 1992.
674 – Walter Meredith Bacon, istoric american, expert în studii politice, Nicolae
Titulescu and Romanian Foreign Policy, 1933–1934 [Nicolae Titulescu și politica externă a
României, 1933–1934], 1975. Fotocopie după dactilogramă. Donaţia Walter M. Bacon
(coll. nr. 75079).
CR
675 – Constantin C. Giurescu, Die Geschichte der Rumänen [Istoria românilor], vol. II,
1944, text şapirografiat după traducerea germană a lucrării Istoria românilor, publicată în
1937. 300 p., 1 cutie A4 (col. nr. XX687).
676 – Portret (miniatură) al lui Alexandru Callimachi, domn al Moldovei (1795–

1799), pictat la Constantinopol de artistul francez Desjardins. Este expus într-o vitrină în
Sala Basily.
UNIVERSITY ARCHIVES. STANFORD UNIVERSITY

(Arhivele Universitare. Universitatea Stanford)
DOC
677 – Documente, din 1926–2002, din arhiva Wayne S. Vucinich (m. 2005), profesor
de istorie a Rusiei și a țărilor est-europene la Universitatea Stanford în 1946–1988,
cuprinzând rapoarte, 1941–1946, referitoare la situaţia din Europa de Est, inclusiv din
România, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi la mişcările de rezistenţă. 35 de
cutii. Donaţia W.S. Vucinich, 1980 (col. nr. SC0764).
Ref.: Archival Materials Relating to the Balkans 1986, p. 6; Gh. Buzatu, Românii în
arhivele Americii, Iași, 1992, p. 43–50, 101–108 (cutia nr. 1, p. 1–2, 10–17, și cutia
nr. 2, extrase traduse în română); http://www.oac.cdlib.org.
STAUNTON
(Virginia)
U.S. NATIONAL MILITARY CEMETERY
(Cimitirul militar național al SUA)
AM
678 – Mormântul căpitanului Nicolae Dunca (1838–1862), erou al Armatei
Unioniste, căzut în Războiul civil american.
Ref.: Mihai Stephanescu, Un erou al războiului american: Nicolae Dunca („Credinţa”,
Detroit, 26 iulie 1976, p. 7).
SYRACUSE
(New York)
UNIVERSITY OF SYRACUSE LIBRARY
(Biblioteca Universității din Syracuse)
MS
679 – Peter Neagoe, Manuscrise originale, corespondenţă şi diverse documente din
arhiva scriitorului româno-american, născut la Odorhei în 1881.
Ref.: Al. Căprariu, în „Steaua”, 1972, nr. 11, p. 7.
TERRE HAUTE
(Indiana)
ST ANDREW CHURCH
(Biserica Sf. Andrei)
AM
680 – Biserica Sf. Andrei, a parohiei ortodoxe române, înființată în 1918, a cărei clădire a
fost inițial sediul societăților frățești „Andrei Baron de Șaguna” și „Crucea Română”,
întemeiate de românii emigrați aici începând din 1904. Reamenajată prin lucrări majore în
1918, biserica a fost sfințită la 27 octombrie 1918 și resfințită la 7 iunie 1936 (131l N. 25th St.).
TORRANCE
(California)
ALPINE VILLAGE CHAPEL
(Capela satului Alpine)
AM
681 – Capela misiunii ortodoxe române din Los Angeles. Catapeteasma a fost pictată
în 1981 de fraţii Gavriil şi Mihai Moroşan (Alpine Village Chapel, 833 W. Torrance Blvd.).
STS. ARCHANGELS MICHAEL AND GABRIEL

ROMANIAN ORTHODOX CHURCH
(Biserica ortodoxă românească Sf. Mihail și Gavriil)
AM
682 – Biserica ortodoxă Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, a parohiei românești,

înființată în prima jumătate a secolului XX (4102 Hickman Drive).
Ref.: http://www.romarch.org/parohie.php?id=4.
TROY
(Michigan)

(Biserica ortodoxă românească Sfânta Treime)
AM
683 – Biserica ortodoxă Sfânta Treime, construită de imigranți români originari din
Transilvania, Banat și Bucovina, sosiți aici la începutul secolului XX. Primul lăcaș, ridicat
în localitatea Riopelle de schimonahul Alexandru Nan (d. Muntele Athos), a avut statut de
mănăstire, iar în 1925 în jurul acesteia s-a constituit parohia ortodoxă română Sfânta
Treime. Următorul lăcaș a fost ridicat în 1948–1949. Catapeteasma lui a fost sculptată de
artistul român Alexandru Seceni și pictată de Cornelia Damian-Tahiti, iar pictura interioară
a fost realizată de C. Popovici. Sfânta Masă, cu decoraţii de viţă-de-vie şi struguri, a fost
lucrată de sculptorul Ion Flora. Biserica actuală a fost ridicată în 1979–1981, păstrându-se
odoarele din vechiul lăcaș (1850 East Square Lake Road).
Ref.: Calendarul „Credinţa”, p. 57; http://www.sfantatreime.com/.
URBANA
(Illinois)
UNIVERSITY OF ILLINOIS LIBRARY

(Biblioteca Universității Illinois)
MS
684 – Manuil din Corint (circa 1460 – circa 1530–1531), Despre raţiunile pentru
care latinii s-au depărtat de dreapta credinţă [...], începutul sec. XVI, scriere teologică
redactată la cererea lui Neagoe Basarab, voievodul Țării Românești, şi dedicată acestuia.
Text în greacă, copie (parte din miscelaneul Ms 882 C 685).
Ref.: Chr. Patrinelīs, Oi megaloi rhītores Manouīl Korinthios, Antōnios, Manouīl Galīsiotīs
kai o chronos tīs akmīs tōn („Deltion tīs Historikīs kai Ethnologikīs Etaireias”, 16,
1962, p. 23); Petre Ș. Năsturel, Manuil din Corint către Neagoe Basarab (RL, II,
1969, nr. 51 (63), p. 13); Leandros Vranoussis, Les „Conseils” attribués au prince
Neagoe (1512–1521) et le manuscrit autographe de leur auteur grec, în Actes du
Congrès International des Études du Sud-Est Européen (Athènes, 7–13 mai 1970), t. IV,
Atena, 1978, p. 381; Cândea, Cultura românească în muzeele americane, p. 13;

Nicolae-Șerban Tanașoca, Scrisoarea marelui ritor al Patriarhiei ecumenice Manuil
din Corint către Neagoe Basarab („Tabor”, V, nr. 8, noiembrie 2011, p. 5–6); idem,
Deux opuscules de Manuel de Corinthe sur les divergences entre l’Église orthodoxe
de l’Orient et l’Église catholique roumaine: l’Épître adressée à Neagoe Basarab et
l’Apologie à l’intention du frère prêcheur Franciscus (RESEE, 51, 2013, p. 83–129).
Publ.: Nicolae-Șerban Tanașoca, Scrisoarea marelui ritor al Patriarhiei ecumenice Manuil
din Corint către Neagoe Basarab, loc. cit., p. 6–15 (editio princeps a textului grecesc
și prima traducere în română); idem, Creație și tradiție literară bizantină. Studii și
texte, Buc., 2011, p. 235–250; idem, Deux opuscules de Manuel de Corinthe sur les
divergences entre l’Église orthodoxe de l’Orient et l’Église catholique roumaine:
l’Épître adressée à Neagoe Basarab et l’Apologie à l´intention du frère prêcheur
Franciscus, p. 130–144 (text grecesc).
Reprod.: L. Vranoussis, op. cit., pl. II.
CR
685 – Basili Fabri Soreni Thesaurus eruditionis scholasticae ... recensitus ac

emendatus nova cura ... per Augustum Buchnerum, Frankfurt am Main – Leipzig, 1664. La
p. 1149–1152: Johannes Honterus, Rudimentorum cosmographicorum Ioan. Honteri
Coronensis Lib. IV.
686 – Thesaurus eruditionis scholasticae, Leipzig – Frankfurt, 1672. La p. 1084–

1097: Johannes Honterus, Humani corporis membra ex Iohannis Honteri Coronensis
Rudimentorum Cosmographicorum Lib. IV.
Ref.: idem.

WALTHAM
(Massachussetts)
AMERICAN JEWISH HISTORICAL
SOCIETY COLLECTIONS
(Colecțiile Societății Istorice
a Evreilor Americani)
DOC
688 – Documente (3837), din 1859–1968, referitoare la comunitatea evreiască din

România, relaţiile ei cu Comitetul pentru evreii români din Berlin şi London Romania
Committee (1859–1880), emigrarea lor în Statele Unite (documente de la Philip Cowen,
inspector la U.S. Imigration Service din 1876–1934, şi Jefferson Monroe Levi din 1901–
1939) (fond Jewish War Veterans of the United States, Philip Cowen’s papers, Jefferson
Monroe Levi’s papers).
Ref.: National Union Catalog 1968, p. 11, MS. 68–121, MS. 64–124; National Union Catalog
1969, p.71, MS. 69–605, 606.
MS
689 – Cyrus Adler (1863–1940), manuscrisul unei lucrări referitoare la situaţia

comunităţilor evreieşti din diverse ţări, între care România, redactată pe baza corespondenţei
diplomatice a SUA
Ref.: ibidem, Catalog, 1978, p. 1, MS. 78–2.
Publ.: „Publications of the American Jewish Historical Society”, 36 (1943); C. Adler, With
Firmness in the Right, s. l., 1946 (extrase, rezumate).
WARREN
(Ohio)

AM
690 – Biserica Pogorârea Sf. Duh, fost imobil al Bisericii Luterane, cumpărat și
transformat în 1976–1977 de parohia ortodoxă română, înființată în septembrie 1916 prin
desprinderea de parohia existentă deja la Detroit (31500 Ryan Rd.).
Ref. și reprod.: Historical Anniversary Album, p. 79–81.
HOLY RESURRECTION CHURCH

(Biserica Învierea Domnului)
AM
691 – Biserica Învierea Domnului, construită în 1966–1968, a parohiei ortodoxe

române, înființată în 1917. A fost sfințită în 5 mai 1968 (1836 North Road N.E.).
WASHINGTON
(District of Columbia)
B’NAI B’RITH KLUTZNICK

NATIONAL JEWISH MUSEUM
(Muzeul Național Evreiesc „Klutznick” al B’nai B’rith)
692 – Colecţie de obiecte de artă populară şi religioasă iudaică, ante 1900, provenind
din comunităţi evreieşti din România.
Ref.: Dillon, Scholar’s Guide, p. 277; http://www.bnaibrith.org/museum-and-archives.html.
DUMBARTON OAKS RESEARCH LIBRARY

OF HARVARD UNIVERSITY
(Bublioteca de Cercetare Dumbarton Oaks
a Universității Harvard)
CR
Empire, traducere de M. Tindal, I–II, Londra, 1734–1735.

transdanubiens, t. 1, Berlin, 1837.
Ref.: idem.
HIRSHHORN MUSEUM AND SCULPTURE GARDEN,

SMITHSONIAN INSTITUTION
(Grădina de Sculptură și Muzeul Hirshhorn, Institutul Smithsonian)
695 – Constantin Brâncuşi, Muza adormită, I, 1909–1910, marmură albă, cu

inscripția C. BRANCUSI. 17,8 × 26,8 × 20, 3 cm (Col. Joseph H. Hirshhorn, fost în Col.
Arthur B. Davies ș.a.).
Giedion-Welcker 1981, fig. 27 (localizată la S.R. Guggenheim Museum din New
York); Varia 1986, p. 136–137, 141; Bach, Brancusi, nr. 15, p. 1–2–103.
696 – Constantin Brâncuşi, Prometeu, 1911, bronz lustruit, 17,6 cm. (col. Joseph H.
Hirshhorn, fost în col. De Amarel).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 39, fig. 63; Geist 1973, nr. 63a; Varia 1986, p. 148.
697 – Constantin Brâncuși, Studiu pentru „Primul pas”, circa 1913, cărbune și creion
pe hârtie cașerată, 73,6 × 31,8 cm. Donația Joseph H. Hirshhorn, 1966.
698 – Constantin Brâncuși, Studiu pentru „Primul strigăt”, circa 1917, guașă și
creion pe hârtie, 38 × 54 cm.
Reprod.: Varia 1986, p. 156; Bach, Brancusi, nr. 131, p. 300.
699 – Constantin Brâncuşi, Tors de băiat, 1924, bronz lustruit, cu inscripția:

C. BRANCUSI PARIS 1924, 46 × 29,2 × 23,2 cm, pe soclu din piatră și lemn. Donația lui
Joseph H. Hirshhorn, 1966 (fost în Col. Henri-Pierre Roché, Paris).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 59, fig. 101; Geist 1973, nr. 101; Varia 1986, p. 191; Bach,
Brancusi, nr. 76, p. 216–217.
COLECŢIA M. HOWARD, M. KINNEY
700 – Constantin Brâncuşi, Schiţă pentru Portretul baroanei, desen, 63 × 47,6 cm.
Publ.: Brezianu, Brâncuşi, p. 245, fig. 267.
701 – Amedeo Modigliani, Portretul lui Brâncuşi, 1909, desen.

Reprod.: Comarnescu 1972, pl. între p. 208–209; Brezianu, Brâncuşi, p. 22, fig. 24.
THE KREEGER MUSEUM

(Muzeul Kreeger)
702 – Constantin Brâncuşi, Cap de copil adormit, 1906–1907, bronz, 12,7 ×

11,4 × 12 cm (fost la Grosvenor Gallery, Londra).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 31, fig. 47 (datare 1908); Geist 1973, nr. 47e;
http://www.kreegermuseum.org.
703 – Constantin Antonovici, Rugăciune, 1960–1961, marmură de Carrara,

60 × 32 × 15,2 cm, pe soclu de marmură neagră de Vermont.
Ref. și reprod.: Uricariu – Bulat, Antonovici, p. 74–75; http://www.kreegermuseum.org.
704 – Constantin Antonovici, Pegasus, 1962, marmură de Carrara, 86,4 × 36 × 25 cm, pe

soclu de marmură neagră de Vermont.
Ref.: http://www.kreegermuseum.org.
LIBRARY OF CONGRESS
(Biblioteca Congresului)
DOC
705 – Documente, din 1568–1627 (10), privitoare la moșii, moșteniri și drepturi

asupra unor ocine. Fac parte dintr-un fond de 180 de documente românești din sec. XVI–
XIX. Originale pe pergament ori pe hârtie, majoritatea cu pecete timbrată.
Ref. şi publ.: Andrei Busuioceanu, Documente medievale româneşti în SUA (R. Ist., 41,
1988, nr. 10, p. 1009–1022, transcriere și traducere în română).
706 – Rapoarte din 1855–1857, de la diplomatul american Carol Spence, către

Departamentul de Stat al SUA, în care se referă la situația din Principatele Române și la
șederea sa la București în iunie 1857 (mf. M 46, Despatches from the United States
Ministers to Turkey, 1818–1905, r. 15, nr. 42 ș. urm.).
Ref.: Ioan Comșa, Geopolitical Prospects of the Romanian Nation seen by an American
Diplomat in 1857 (RESEE, 32, 1994, nr. 3–4, p. 219–227); Andrei Căpușan, „Tânăra
Americă”, model pentru pașoptiștii români, http://www.historia.ro/exclusiv_web/
general/articol/tanara-america-model-pasoptistii-romani.
707 – Documente, din 1877–1878, de la Eugene Schuyler, secretar al legaţiilor SUA

din Sankt-Peterburg și apoi Constantinopol, cuprinzând informaţii privind Războiul pentru
independenţă al României (Manuscript Division, Schuyler Papers, MS. 77–1570).
Ref.: National Union Catalog 1977, p. 201; Quinlan, American Relations, p. 196–198;
Popescu-Boteni, Relații, p. 14.
708 – Documente, din 1892–1893, de la Truxtun Beale (1856–1936), ministru al

Statelor Unite în România, privind activitatea sa diplomatică, impresii şi informaţii despre
evenimentele din ţară (Manuscript Division, Decatur House Papers 1801–1957).
709 – Scrisori (12), din 1907–1952, adresate de George Enescu către Harold Bauer
(1907), Elizabeth Coolidge-Sprague (1925), Association Française pour l’Expansion
Artistique (1925) şi Harold Spivacke (1950, 1952) (Music Division).
Publ.: Irving Lowens, Enescu Holographs in the Library of Congress, „Studii de
muzicologie”, 4, 1968, p. 121–129 (8 scrisori din 1925, 1927, 1950, 1952); George
Enescu, Scrisori, ed. Viorel Cosma, vol. I, Buc., 1974, p. 168–170, 288–289, 290,
292, 386–387, 389, 391, 404–405.
710 – Telegrame (2), din 10/23 septembrie 1916 şi 28 august /10 septembrie 1917,
ale românilor din SUA adresate preşedintelui Woodrow Wilson solicitând participarea la
război împreună cu armata americană pentru victoria aliaţilor şi întregirea României
(Woodrow Wilson Papers).
Publ.: Vasile Arimia, 60 de ani de la făurirea statului naţional unitar român. Documente
(RA, 1978, nr. 4, p. 407–410); Hitchins, Woodrow Wilson, p. 803–805.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. SUA, r. 6333, c. 706–707, 754.
Ref. şi publ.: idem, p. 1019–1021.
711 – Documente, din iulie 1917, privitoare la vizita la Iaşi a generalului Hugh
Lenox Scott (Hugh Lenox Scott Papers, containers 29, 71).
Ref.: Gheorghe I. Florescu, 1984.
712 – Telegrame (3), din septembrie și octombrie 1917, de la Robert Lansing,

secretarul de stat al SUA, către ambasadorul SUA la Moscova și către trimisul SUA în
România, în care insistă ca SUA să asigure provizii guvernului României, pentru populație
și armată.
Ref.: Hitchins, Woodrow Wilson, p. 805.
713 – Documente, din 1917–1918, de la Francis Le Jau Parker, observator militar

american pe lângă armata română, corespondenţă, memorii şi note referitoare la România în
Primul Război Mondial.
714 – Documente (6), din 1917–1918, privitoare la participarea României la Primul

Război Mondial, acţiunile diplomatice pentru realizarea unităţii de stat, relaţiile cu SUA;
scrisori de la S. Washburn, corespondent de presă în România; T.W. Wilson, preşedintele
SUA şi Robert Lansing, secretar de stat al SUA (Manuscript Division, Stanley Washburn
Papers, Correspondence, 1917, box 3167; Woodrow Wilson Papers, r. 345, Series 4, Case
File 3183; r. 448; Robert Lansing Papers, vol. 40).
Ref.: Constantin Botoran, România în sistemul tratatelor de pace de la Paris (1919–1920)
(R. Ist., 33, 1980, nr. 11, p. 2071–2088).
Publ.: 1918 la români, II, p. 942–945, 1104–1105, 1193–1194, 1237–1239, 1250–1251.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf . SUA, r. 633, c. 747, 756, 759, 761, 763; r. 681, c. 40–41.
715 – Documente, din 1918–1945, ale Comisiei americane la Conferinţa de Pace

(1918); Stanley Washburn, corespondenţă, 1917; acte din fondurile William Culberston
(1925–1928) şi amiralul William Leahy (1939–1945).
Ref.: Valentina Costake, Valeria Matei, Cercetări în arhivele de peste hotare. Statele Unite
ale Americii (RA, 1981, nr. 2, p. 222).
716 – Protocol, din 25 ianuarie 1919, menţionând punctul de vedere al României

formulat de Ion I.C. Brătianu împotriva împărţirii arbitrare a statelor, intenţionate de marile
puteri, la Conferinţa de Pace de la Paris (Preliminariile Conferinţei de Pace, Protocol nr. 2,
şedinţa din 25 ianuarie 1919).
Ref.: Const. Botoran, op. cit., p. 1129.
Reprod.: Library of Congress, Woodrow Wilson Papers, mf. 448.
717 – Document intitulat Bazele viitoare ale politicii externe a Statelor Unite, din
9 iunie 1919, prin care secretarul de stat Robert Lansing menţionează că cei patru mari
aliaţi refuză aplicarea principiului democraţiei în relaţiile mutuale dintre naţiuni (Robert
Lansing Papers, vol. I, p. 103).
Ref.: Ion Calafeteanu, Recunoaşterea statutului de aliat al României de către marile puteri
în ajunul Conferinţei de Pace de la Paris (RA, 55, 1978, nr. 4, p. 277–287).
718 – Telegramă din Washington, 14 iulie 1919, de la Woodrow Wilson, preşedintele

SUA, către Ferdinand, regele României, prin care îi mulţumeşte pentru telegrama de felicitare
primită cu ocazia semnării tratatului de pace cu Germania (Presidential Papers Microfilm,
Woodrow Wilson Papers, nr. 345, r. 4, c. 3183).
Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, IV, p. 27.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. SUA, r. 633, c. 771.
719 – Scrisoare, din 4 august 1920, de la Vasile Stoica, trimis al guvernului român în
SUA, către ziarul „The New York Times”, prin care răspunde afirmaţiilor lui Károly
Huszár, fost prim-ministru al Ungariei, cu privire la anumite probleme legate de intrarea
trupelor române în Ungaria
Ref.: „The New York Times”, 15 august 1920.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom, fotocopii SUA, pach. XXXIV și r. 696.
720 – Rapoarte diplomatice, corespondență și pagini de jurnal, din 1925–1928, ale

lui William S. Culbertson, ministru al SUA în România (25 iulie 1925 – 15 aprilie 1928),
cuprinzând și scrisori către Frank B. Kellogg, Calvin Coolidge, Charles S. Wilson și Ivy
Lee, referitoare la România, precum și corespondență cu Vintilă Brătianu, I.G. Duca,
George Boncescu, I.M. Mitilineu ș.a. (Manuscript Division, William S. Culbertson Papers,
container nr. 5, p. 125, 131–138, 143, 178; Bound Correspondence, container nr. 51; nr. 52,
p. 53, 57; nr. 100, raport din 22 ianuarie 1927).
Ref.: Library of Congresss Information Bulletin, 18, 1959, nr. 16, p. 217–218; Library of
Congress Quarterly Journal of Current Acquisitions, 16, 1959, nr. 3, p. 144–145;
William S. Culbertson, A Register of His Papers in the Library of Congress,
Manuscript Division, Reference Department, Library of Congress, Washington, D.C.,
1963, p. 4–12; Valeria Matei, în RA, 56, 1979, nr. 4, p. 464; idem, în RA, 59, 1982,
nr. 2, p. 197; Ion Stanciu, România şi condiţiile financiare internaţionale după
primul război mondial (1919–1929) (R. Ist., 37, 1984, nr. 12, p. 1219–1223);
Gheorghe I. Florescu, Donald E. Bain, William S. Culbertson and Romania (1925–
1928) (AIIAI, 28, 1991, p. 73–79); Gheorghe I. Florescu, Studiul relațiilor româno-
americane: realizări și perspective, în Relații româno-americane, p. 67, 89;
D. Șandru, Oferte americane de creditare a României între 1918 și 1927, în idem,
p. 226–227; Gh. I. Florescu, William S. Culbertson şi Bucureştii (AIIAI, 31, 1994,
p. 545–553).
721 – Documente, din 1935–1937, privind activitatea lui Leland Harrison, ministru al
SUA în România, impresii şi informaţii despre viaţa politică din ţară (Manuscript Division,
Leland Harrison Papers).
Ref.: Dillon, Scholar’s Guide, p. 91.
CR
722 – Carte românească de învăţătură, Pravile împărăteşti, Iaşi, 1646.

Ref. şi reprod.: Raoul Gheorghiu, Dean M.A. Murville, Vladimir Gsovski, Rare Rumanian
Legal Literature, în The Library of Congress Quarterly Journal of Current
Acquisitions, 16, 1958, nr. 1, p. 2,4 (cu 2 gravuri).
723 – Îndreptarea Legii, Târgovişte, 1652.

Ref. şi reprod.: ibidem, p. 3, 5 (cu 2 gravuri).
724 – Kitāb al-’Inğīl al-šarīf [Cartea Sfintei Evanghelii], Alep, 1706, imprimată în
tiparniţa arabă a patriarhului Bisericii Antiohiene Athanasios IV Dabbās, cu piese transferate de
la Bucureşti. Text în greacă și arabă. Cuprinde epistola dedicatorie către Constantin
Brâncoveanu şi armele Ţării Româneşti (BS315.A66 1706 Arab Cage).
Ref.: Graf, GCAL, I, p. 159–160; http://lccn.loc.gov/2013415563.
725 – Dimitrie Cantemir, Kniga systima muhammedanskija religija, Sankt-Peterburg,

1722 (BP 25. D. 53).

Caucaseo (AS 262. S. 3).
Ref.: idem.
727 – Petre Movilă, Liber Symbolicus Russorum oder der Grössere Catechismus der
Russen Welchen auch die gantze Griechische Kirche angenommen hat, trad. Johann
Leonhard Frisch, Frankfurt – Leipzig, 1727 (Bx 563. P 4715 1727).
Ref.: idem.
Empire, traducere de M. Tindal, I–II, Londra, 1734–1735 (DR 439, D 528).
Ref.: idem.

Despilly, Paris, 1743 (DR 439 D 53).
Ref.: idem.

1751, ed. C. G. Hofmann.
Ref.: idem.

Moldau, nebst dem Leben des Verfassers, în „A.F. Busching’s Magazin für die neue Histoire
und Geographie”, Frankfurt – Leipzig, 3, 1769; 4, 1771. Cuprinde 341 p., un portret și o
hartă (D 284 M 3).
Ref.: idem.
732 – Gottlieb Siegfried Bayer, Opuscula ad historiam antiquam, chronologiam,

geographiam, et rem numariam spectantia, ed. Christian Adolph Klotz, Halle, 1770. La
p. 94–125: Dimitrie Cantemir, De muro Caucaseo.
Ref.: idem.
733 – Dimitrie Cantemir, Historisch-, geographisch- und politische Beschreibung

der Moldau, Frankfurt, 1771 (cota DR 238, D 5).
Ref.: idem.
734 – Petru Movilă, Pravoslavnoje ispovedanije very [...]. Orthodoxos homologia

[...]. Orthodoxa confessio [...]. Der grössere Katechismus [...], Moscova, 1781.
Ref.: idem.
735 – Gottlieb Siegfried Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja

knjazja Konstantina Kantemira, Moskva, 1783, ediţia latină şi traducere rusă a lucrării lui
Dimitrie Cantemir, Viaţa lui Constantin Cantemir, cuprinzând şi biografia autorului scrisă
de Antioh Cantemir (p. 275–312), Lista operelor (p. 313–314), Diploma de alegere ca
membru al Academiei din Berlin (p. 315–316), Panegiricul lui Petru cel Mare semnat de
Şerban Cantemir (p. 323–328) şi alte documente privind familia Cantemir în Rusia.
Ref.: idem.
736 – Noul Testament, adecă Aşezământul Legii cei noao, Sankt-Peterburg, 1819
(cote: BS 218/1819; BS 218/1819 a).
Ref.: idem.
737 – Regulamentul organic, Bucureşti, 1832.

Ref.: Raoul Gheorghiu, Dean M.A. Murville, Vladimir Gsovski, op.cit., p. 3.
738 – Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimii a Româno-Moldo-Vlahilor..., Iaşi, 1836,

vol. II (cota DR 238. D 4916).
Ref.: National Union Catalog 1981, p. 10.
739 – Rânduială depre vămi şi monopolul a statului, Cernăuţi, 1836.

Ref.: Raoul Gheorghiu, Dean M.A. Murville, Vladimir Gsovski, op. cit., p. 3.
740 – Regulamentul judicătoresc, Bucureşti, 1839, cuprinzând o reeditare a

capitolului 7 din Regulamentul organic, privitor la organizarea judiciară a Ţării Româneşti.
Ref.: ibidem.
741 – Adunare de opisuri şi deslegări în ramul judecătoresc, Iaşi, 1844.

Ref.: ibidem.
742 – Regulamentul organic, Bucureşti, 1847.

Ref.: ibidem.
743 – Anatole de Démidoff (1812–1870), Voyage dans la Russie méridionale et la

Crimée, par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie, Paris, 1840–1842, 4 vol., cu 64 de
desene de D. A. M. Raffet, portrete și hărți.
Ref.: http://catalog.loc.gov/.
Cigains, Berlin, 1837 (DX 120. K 6).
745 – Paul din Alep, Putešestvie antiohijskago Patriarha Makarija v Rossiju v

polovine XVII veka, opisannoe ego synom arhidiakonom Pavlom Aleppskim, traducere din
arabă în rusă de G.A. Murkos, I–V, Moscova, 1896. Cuprinde relatarea călătoriei
Patriarhului Macarie III al Antiohiei în Moldova și Valahia, 1652–1659 (BX395.M3 P317).
Ref.: http://catalog.loc.gov/.
746 – F.C. Belfour, Travels of Macarius, Patriarch of Antioch, Written by his

Attendant Archdeacon Paul of Aleppo, in Arabic, I–II (Londra, 1829–1836), traducere din
arabă. Cuprinde informaţii despre geografia, istoria, viaţa politică, socială şi spirituală,
locuri şi monumente din Moldova şi Ţara Românească, relatate de arhidiaconul Paul, fiul
patriarhului Macarie III, în timpul şi după călătoria lor din 1652–1659. 436 p. + 734 p.
(PJ408. O6 vol. 3).
Ref.: idem.
747 – Jacob Gould Schurman (1854–1942), The Balkan Wars, 1912–1913, 1914,
ed. 2, Princeton, 140 p. și 3 hărți (DR46.S4 1914a).
Ref.: idem.
748 – Jan Festus Hartingh (Andreas Gaudi), Plan de la Capitale de la Valachie

Boucoureste après son occupation par S.E. Monsieur de M. Andrèovitsch de Miloradovitsch
Lieutenant gènèral divisionnaire de S.Ml, l’Emp. de toutes les Russies..., 1807 (Geography
and Map Division).
Ref.: Valentin Georgescu, Legislaţia urbană a Ţării Româneşti (1765–1782), Buc., 1975, p. 275.
Publ.: Dem. Dimăncescu, Monumenta cartographica Moldaviae, Valachiae et Transylvaniae,
San Francisco, 1935, pl. 175.
749 – Hartă, 1941, cuprinzând planul german de împărţire a Uniunii Sovietice la

sfârşitul conflictului declanşat în 1941.
Ref. şi publ.: Pavel Mocanu, Basarabia în planurile lui Rosenberg (MI, s. n., 25, 1991,
nr. 6, p. 31–32).
NATIONAL AIR AND SPACE MUSEUM

(Muzeul Național al Aerului și Spațiului)
DOC
750 – Documente, din 1920–1961 (majoritatea din 1950), din arhiva lui Henri-Marie
Coandă (1885–1972), privitoare la „Efectul Coandă” și alte descoperiri și invenții ale sale.
Cuprind: corespondență, rapoarte, articole de ziar, fotografii ale experimentelor și ale
fermei lui Coandă de la Auxances (Franța) (Arhiva Muzeului, inv. XXXX–0170).
Ref.: http://airandspace.si.edu/collections/artifact.cfm?object=siris_arc_226602#.
751 – Documente şi fotografii de epocă privind contribuţii româneşti la dezvoltarea

aviaţiei şi la inventatori români: Traian Vuia (zboruri din 1906), Aurel Vlaicu (zboruri din
1910) și Henri Coandă (etaj 1, sălile 107, 113).
Ref.: Cândea, Creații culturale, p. 344.
MUZ
752 – Monoplan realizat de Aurel Vlaicu în 1910 (etaj 1, sala 107).

Ref.: ibidem.
753 – Elicopter realizat în 1920 de inginerul George Botezat, primul adoptat și

folosit în 1921 de U.S. Navy (Marina Americană), şi film documentar de epocă privind
funcţionarea aparatului (etaj 1, sala 103).
Ref.: ibidem.
754 – Certificat (Brevet de pilot), eliberat în 1930 Maiorului american James H.

Doolittle, pilot aviator, de Ministerul Armatei de la București. Text în română și franceză.
Donația proprietarului (inv. A19600070000).
Ref. și reprod.: http://airandspace.si.edu/collections/artifact.cfm?object=nasm_ A19600070000.
755 – Avionul de încercare și antrenament, fabricat în 1935 de Bucker Flugzeugbau

GmbH în germania, cu care pilotul român Alex Papană, căpitan de aviație, a zburat în 1936
la Paris și în 1937 la Concursul aviatic de la Cleveland. Deteriorat într-un accident aviatic
în care și-a pierdut viața un alt pilot, americanul Beverly Howard, avionul a fost reparat de
moștenitorii acestuia și a fost donat muzeului în 1973 (inv. A19731672000).
Ref.: Căpitanul Papană la Cleveland, „America”, Cleveland, 17 aug. 1937, p. 1; Cândea,
Creații culturale, p. 344.
Ref. și reprod.: http://airandspace.si.edu/collections/artifact.cfm?object=nasm_ A19731672000.
756 – Insigne de aviator (14), diferite grade militare, din aur, argint și fir textil, din
perioada celui de-al Doilea Război Mondial și contemporane.
Ref. și reprod.: http://airandspace.si.edu/collections.
757 – Medalie, din 1981, fabricată în URSS și decernată pilotului român Dumitru
Prunariu la finalul participării sale la programul internațional Interkosmos. 0,5 × 6 cm,
probabil din bronz. Donația Dumitru Prunariu (inv. A19910085000).
NATIONAL ARCHIVES OF THE UNITED STATES

(Arhivele Naționale ale Statelor Unite)
DOC
758 – Rapoarte, din 22 septembrie, 22 octombrie 1806, 21 martie 1807, 15

septembrie, 20 octombrie şi 29 decembrie 1810, 16 martie şi 20 mai 1811, referitoare la
Războiul ruso-turc declanşat în 1806.
Ref.: Paul Cernovodeanu, Prime informaţii diplomatice americane despre Principatele
Române (MI, s. n., 25, 1991, nr. 5, p. 11–12).
759 – Rapoarte, 1808–1906, ale miniştrilor Statelor Unite din Rusia şi din Austria
(1877–1880), privitoare la situația din România (Departamentul de Stat, Record Group 59).
ale Americii (RA, 58, 1981, nr. 2, p. 222).
760 – Rapoarte, din Sankt-Peterburg, 19 aprilie, 25 iunie, 31 iulie, 16 şi 31 august,

30 septembrie, 12 octombrie, 6 noiembrie 1810, 21 şi 26 martie, 22 iunie, 13 iulie 1811,
12 ianuarie, 7 februarie, 27 august 1812, 2 februarie 1813 ale lui John Quincy Adams, ministru
american în Rusia, referitoare la Războiul ruso-turc din 1806–1812, evoluţia luptelor, pacea
de la Bucureşti şi anexarea Basarabiei (State Department, Record Group 59).
Ref.: Paul Cernovodeanu, loc. cit., p. 12, 32.
761 – Documente, din 1829–1858, privind relaţiile româno-americane în cadrul

politicii SUA în Imperiul Otoman şi Europa orientală: rapoarte ale consulilor americani la
Constantinopol, informaţii despre navigaţia comercială pe Dunăre şi în Marea Neagră după
Tratatul de la Adrianopol (Record Group 59, Dispatches from U.S. Consuls in
Constantinopole, 1820–1906).
Ref.: Constantin Bușe, Primii consuli americani în România (1858–1878) („Revista
Română de Studii Internaționale”, Buc., 1970, 1(7), p. 91–101); Sergiu Columbeanu,
The Romanian Principalities and World Sea Traffic after the Adrianopole Treaty
(1829). The beginnings of Romanian-American Maritime Relations, în Nouvelles
études d’histoire, V, 1975, p. 24 şi urm.; Ion Stanciu, Pagini din începuturile
relaţiilor politice dintre Principatele Române şi Statele Unite ale Americii (R. Ist.,
28, 1975, nr. 6, p. 913–926); Paul Cernovodeanu, Ion Stanciu, Imaginea lumii noi în
Țările Române și primele lor relații cu Statele Unite ale Americii pînă în 1859, Buc.,
1977, p. 161–172; Popescu-Boteni, Relații, p. 37.
Reprod.: National Archives, Washington, D.C., mf. T.194, r. 1–7.
762 – Corespondenţa Consulatului american din România în perioada 1858–1906,

Bucureşti şi corespondenţa consulatului de la Galaţi în perioada 1858–1869, constituită din
rapoarte diplomatice periodice şi din adrese oficiale pentru lucrări ordinare de consulat.
Ref.: S. Racoviceanu, V. Costake, Corespondenţa Consulatului Statelor Unite ale Americii
în România 1858–1906 (RA, 10, 1967, nr. 2, p. 289–296); Constantin Bușe, loc. cit.
Reprod.: Arh. Naț. Rom., mf. SUA, T. 285, nr. 1–3, T. 384 2.1; T. 7272.1–5.
763 – Documente, din 1858–1944, privind relaţiile diplomatice româno-americane,

vizita în SUA a Reginei Maria a României (1926), activitatea Gărzii de Fier (1940–1941),
viaţa politică şi economică din România, situaţia căilor ferate, a navigaţiei, a industriei
petroliere, a emigraţiei spre Statele Unite: rapoarte ale consulatelor americane din Galaţi,
Bucureşti şi Constanţa, ale legaţiilor SUA din Bucureşti, Viena ş.a., ale legaţiilor Turciei şi
României la Washington (Department of State Subject Files, Record Group: 59, 80, 84,
166, 407).
Ref.: România energică nu cedează pe chestia legii subsolului, „America”, Cleveland, 28
iulie 1924, p. 1; S. Racoviceanu, V. Costake, Corespondenţa Consulatului Statelor
Unite ale Americii în România, 1858–1906 (RA, 10, 1967, nr. 2, p. 289–296);
Constantin Buşe, Primii consuli americani în România, 1858–1878 (RRSI, 1970, nr.
1, p. 91–101); Vivian, Materials, p. 2–4, 13; Frank G. Sisco, Eugene Schuyler, First
American Diplomat in Romania (RRH, 1972, nr. 2, p. 209–237); Ion Stanciu,
Considérations sur l’évolution des rapports commerciaux entre la Roumanie et les
États Unis d’Amérique jusqu’en 1914 (RRH, 1972, nr. 4, p. 603–630); Sergiu
Columbeanu, Contribuţii la istoria marinei şi navigaţiei în România 1829–1866
(„Muzeul Naţional”, 2, 1975, p. 449); Quinlan, American Relations, p. 196–198; Ion
Stanciu, Relaţii comerciale româno-americane în perioada interbelică (R. Ist., 34,
1981, nr. 1, p. 111–130); Gh. Buzatu, România şi trusturile petroliere internaţionale
până la 1929, Iaşi, 1981; idem, Petrolul – o dimensiune a relaţiilor externe ale
României în perioada 1918–1924. Lupta împotriva penetraţiei monopolurilor străine
(R. Ist., 35, 1982, nr. 1, p. 5–33); Ion Stanciu, România şi condiţiile financiare după
primul război mondial, 1919–1929 (R. Ist., 37, 1984, nr. 12, p. 1212–1227); idem,
Legături economice ale Statelor Unite cu centrul și sud-estul Europei înaintea
Primului Război mondial, în Florescu, Relații româno-americane, p. 103–142.
Publ.: 1918 la Români, I, p. 105–110, 198–199 (3 rapoarte din 1880 şi 1891 de la

A. London Snowdon, ministru SUA la Bucureşti, John A. Kasson, din Viena, şi
Eugene Schuyler, consul la Bucureşti).
Reprod.: National Archives, Washington, D.C., mf. M 77, r. 17; M 99, r. 97; T 285, 384,
7272; Arh. Naţ. Rom, mf. SUA, r. 18, 21/1, 631.
764 – Documente (34), din 1861–1875, referitoare la participarea lui George Pomuţ,
Eugen Alcaz, Emanuel Boteanu, Nicolae Dunca şi Eugen Ghika la Războiul civil american
din 1861–1865, precum şi la demersurile Sofiei Dunca pentru obţinerea unei pensii după
decesul fiului său (General Office Main Series 1861–1870, Record Group 94: Pomuţ’s
military record; Regimental Order Book 82 and U.S. Color Troops: Record of Volunteer
Nicolai Dunca).
Ref.: Gral. W.W. Belknapp, History of the Fifteenth Regiment, Iowa Veteran Volunteer
Infantry, from October 1861 to August 1865, when Disbanded at the End of the War,
Keokuk, Iowa, 1887, p. 12, 38–39, 175, 186–189, 209–214, 383, 507–507; John
Borza Jr., Two Roumanians in the Civil War („New Pioneer”, vol. I, nr. 2, 1943,
p. 5–7); Virgil Cândea, O lume cu care românii aveau de mult contacte (MI, 10,
1976, nr. 9, p. 42); Toma, Românii din America, p. 132–133 (cu bibliografie); Paul
Cernovodeanu, Ion Stanciu, The Romanians and the American Civil War (RRH, 19,
1980, nr. 4, p. 599–625; Popescu-Boteni, Relații, p. 13–14; Fornade, Romanians in
America, p. 228–229 (despre George Pomuț).
Reprod.: Washington, D.C., mf. publ. M 619.
765 – Documente, din 1876–1878, referitoare la Războiul pentru independenţă al

României şi atitudinea favorabilă a SUA: rapoarte ale locotenentului Francis Greene, ataşat
militar american pe lângă armata rusă, informaţii ale lui John A. Kasson, ministru american
la Viena şi ale consulilor americani din Bucureşti (Record Group 59).
Ref.: Maria Georgescu, Constantin Căzănişteanu, Mărturii documentare (despre 1877)
(RA, 52, 1975, nr. 2, p. 131–133); Beatrice Marinescu, Şerban Rădulescu-Zoner,
Rapoarte consulare inedite cu privire la activitatea diplomatică de la Bucureşti, în
ajunul şi în timpul Războiului pentru independenţa României (R. Ist., 30, 1977, nr. 5,
p. 829–842); David Funderburk, United States policy toward România, 1876–1878
(A look back at the time of România’s Independence Centenary celebration) (RRH,
16, 1977, nr. 3, p. 309–317); Paul Cernovodeanu, American Accounts of România’s
War for Independence, 1877–1878, „South Eastern Europe”, vol. 5, 1978, fasc. 2,
p. 59–67; Şerban Rădulescu-Zoner, Rapoarte consulare inedite cu privire la
campania armatei române din 1877–1878) („Studii şi materiale de muzeografie şi
istorie militară”, 11, 1978, p. 45–51); Beatrice Marinescu, S. Rădulescu-Zoner,
American consular reports about Romanian’s struggle to the Independence (1877)
(„East European Quartely”, XI, 1978, nr. 3, p. 349–358); Paul Cernovodeanu, Războiul
de independenţă în lumina rapoartelor ataşatului militar american lt. F.V. Greene
(„Muzeul Naţional”, 4, 1978, p. 275–279); idem, Operaţiile trupelor române în
războiul pentru independenţă în lumina rapoartelor ataşatului militar american
F. V. Greene (R. Ist., 32, 1979, nr. 5, p. 843–863).
Publ.: Independenţa României. Documente. Corespondenţă diplomatică străină, II/l, Buc.,
1977, p. 140–143, 384–392; II/2, p. 3–5, 7–10, 169–172 (5 doc.).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. SUA, r. 18; National Archives, Washington, D.C., mf. T 285.
766 – Raport, din 17 septembrie 1877, Bucureşti, al lui Adolf Stern, consulul SUA la
Bucureşti, către M. Ewarts, secretar de stat, în care descrie luptele şi comportarea armatei
române în cucerirea Plevnei şi a redutei Griviţa (Despatches from the United States Consuls
in Bucharest, 1866–1906, r. T. 285, vol. 2, Report nr. 124).
Ref. şi publ.: Maria Georgescu, Constantin Căzănişteanu, 98 de ani de la cucerirea
independenţei de stat. Mărturii documentare (RA, 52, 1975, nr. 2, p. 131–133).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., inf. SUA, nr. 18, raport nr. 124.
767 – Raport, din 16 octombrie 1877, al colonelului W.B. Hazen, despre bunele
condiţii de îngrijire a răniţilor din Războiul pentru independenţă în spitalele de campanie
din Bucureşti şi Giurgiu (Record Group 59).
Ref. şi publ.: Trevor J. Hope, British medical relief operations in Romania during the War
of lndependence (1877–1878) (RESEE, 15, 1977, p. 297–298).
Reprod.: National Archives, Washington, D.C., mf. T 157, r. 25.
768 – Documente, din 1877–1878, referitoare la contribuţia armatei române la

înfrângerea armatelor otomane (Despatches from United States Consuls in Bucharest, T.
285, r. 22, vol. 2, doc. 124).
Ref.: Ionel Gal, Războiul pentru independenţa României reflectat în izvoarele documentare
străine (RA, 54, 1977, supl., p. 34–36).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. SUA, r. 18.
769 – Documente (4), din 2/14 iunie și 7 august 1879, 8/20 februarie 1880 și 26
martie/7 aprilie 1881, referitoare la condițiile puse de Marile Puteri pentru recunoașterea
independenței României (Captured German and Related Records, r. 31, T. 120–4326,
c. K 687 K 172725–172726, K 172838–172841, K 172968–172970).
Ref. și publ.: Independența României în conștiința europeană, Buc., 1997, p. 248–250,
255–257, 280–282, 324–326.
Reprod.: Arh. Naț. Rom., mf. SUA, Documente germane microfilmate, r. 31; r. 627,
c. 1020–1021.
770 – Documente, din 1879–1881, privitoare la negocierile în vederea stabilirii de

relaţii diplomatice formale între România şi SUA şi recunoaşterea de către SUA a
independenţei de stat a României; rapoarte de la John A. Kasson, ministru american la
Viena, şi instrucţiuni către acesta, note de la alte oficii diplomatice americane sau legaţii ale
României din diferite state cu privire la aceste negocieri şi o scrisoare de condoleanţe a lui
Carol I după asasinarea preşedintelui James A. Garfield (Diplomatic Despatches Austria,
vol. 27, nr. 246–247, 251, 255–256, 258, 261; Diplomatic Instructions Austria, vol. 3,
nr. 121, 123, 138, 140; Miscellaneus Notes for Other States).
Ref.: Vivian, Materials, p. 2; Ion Stanciu, John Kasson, diplomaţia americană şi
independenţa României (1877–1880) (R. Ist., 30, 1977, nr. 6, p. 1035–1055).
Publ.: Ion Stanciu, American Diplomacy and the recognition of Romanian Independence,
„South Eastern Europe”, 5, 1978, fasc. 2, p. 68–74.
771 – Documente, din 1881–1946, privind relaţiile româno-americane: tratate de

comerţ, navigaţie, legături consulare, vamale, drepturi de autor, conciliere, arbitraj, cimitire
militare etc. (Record Group 13).
Ref.: Vivian, Materials, p. 1–2.
772 – Documente, din 1890–1953, cuprinzând: rapoarte ale ataşaţilor militari

americani în România şi ale misiunilor militare din timpul celor două războaie mondiale,
informaţii ale serviciilor secrete ale armatei SUA, referitoare la efectivele, dotarea şi
instruirea armatei române, garnizoane, baze navale, aeroporturi şi alte obiective strategice
din România, aderarea României la Convenţia de la Geneva (1906), prizonierii români luaţi
de Puterile Centrale (1916–1918), organizarea Legiunii voluntarilor români din Primul
Război Mondial, activitatea Crucii Roşii americane în România, aspecte militare ale
economiei naţionale, schimburi de delegaţii şi distincţii militare în perioada interbelică,
proiecte de bombardare a instalaţiilor şi stocurilor româneşti de petrol (1941–1942),
prizonierii americani în România (1943), pregătirea Conferinţei de la Paris (1947) (G–2
Regional File 1933–1944; Record Group 18, 24, 38, 45, 77, 80, 92, 94, 113, 120, 165, 182,
208, 226, 248, 256, 262, 319, 331, 341, 407).
Ref.: Vivian, Materials, p. 6–13; Boris Rangheţ, Relaţiile româno-americane în perioada
primului război mondial (1916–1918), Cluj-Napoca, 1975, p. 212; Sergiu Columbeanu,
Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz în documente militare străine (R. Ist., 30, 1977, nr. 7,
p. 1227–1242).
773 – Documente, din 1897–1941, privitoare la relaţiile româno-americane în domeniul

economic, financiar şi monetar: împrumuturi, reclamaţii, despăgubiri, depozite bancare,
conturi personale, cotele metalelor preţioase, circulaţia bancnotelor americane false în
România, acorduri şi schimburi economice (Record Group 5, 32, 39, 40, 56, 87, 104, 151,
154, 169, 265).
Ref.: Vivian, Materials, p. 5–6, 13–15.
774 – Scrisori (10), din iunie 1898 – septembrie 1903, de la diplomații americani
William W. Rockhill, A. Loudon Snowden, John A. Kasson și John B. Jackson către
Secretariatul de Stat al SUA, privitoare la exporturile SUA către România, la bogățiile
naturale ale României, la relațiile economice care pot fi dezvoltate etc. (Secretary of State
Despatch, nr. 9, T–727, r. 3; nr. 14, T–727, r. 4; nr. 17, T–727, r. 4; nr. 24, T–727, r. 3;
nr. 25, T–727, r. 4; nr. 46, T–727, r. 4).
Ref.: Quinlan, American Relations, p. 197–199.
775 – Scrisori (3), din august 1903, de la diplomatul american John B. Jackson către
Secretarul de Stat John Hay, privitoare la situația evreilor din România, posibilitățile de a
contribui la îmbunătățirea ei și reacția negativă a comunităților evreiești din România față
de amestecul guvernului SUA în aceste chestiuni (Secretary of State Despatch, nr. 30,
T–727, r. 4; nr. 37, T–727, r. 4; nr. 41, T–727, r. 4).
776 – Scrisoare, din 24 septembrie 1903, de la John B. Jackson către secretarul de

stat al SUA, cu recomandarea ca, pentru o mai bună informare asupra situației din
România, să se înființeze o Legație americană cu sediul la București, întrucât în acel
moment exista doar un consulat la București, condus de un consul general cu sediul la
Atena, și un consulat la Galați, cu atribuții comerciale, condus de un consul general cu
sediul la Odessa (State Department Despatch, nr. 52, T–727, r. 4).
Ref.: S. Racoviceanu, V. Costake, Corespondența Consulatului Statelor Unite ale Americii
în România, 1858–1906 (RA, 10, 1967, nr. 2, p. 289–296); Quinlan, American
Relations, p. 202.
777 – Scrisori (2), din 27 iulie 1904 și 8 iulie 1904, adresate Departamentului de Stat
al SUA, cu privire la atitudinea negativă a Regelui Carol I al României și a Partidului
Liberal față de activitățile companiilor petroliere americane, care ar fi putut ajunge să
controleze întreaga industrie petrolieră din România și exporturile ei către alte state
europene (State Department Despatch, no. 117 și respectiv nr. 109, ambele la T–727, r. 5).
Ref.: Quinlan, American Relations, p. 204.
778 – Documente, din 1905–1933, privitoare la participarea României la conferinţe şi

reuniuni politice internaţionale pentru cooperare în agricultură (Roma, 1905), pregătirea,
negocierea şi semnarea tratatului de pace de la Paris (1917–1920), despăgubirile de război
(1919–1930), Orientul Apropiat şi Turcia (Lausanne, 1922–1923), emigrare (Havana, 1928),
dezarmare (Geneva, 1932), comunicaţii radio-telegrafice (Madrid, 1932), probleme monetare şi
economice (Londra, 1933) şi despre activitatea şefilor acestor delegaţii: Vasile Stoica,
I.G. Duca, N. Titulescu, V. Madgearu, I. Mihalache, G. Nanu ş.a. (Record Group 43, 256).
Ref.: Sherman David Spector, Roumania at the Paris Peace Conference. A Study of the
Diplomacy of Ioan I.C. Brătianu, New York, 1962; Vivian, Materials, p. 4–5; Ion M.
Oprea, Gândirea diplomatică a lui Nicolae Titulescu pe cele două continente
americane (R. Ist., 1982, nr. 3, p. 433–453).
779 – Rapoarte diplomatice, din 1911–1949, cuprinzând note confidenţiale și

telegrame adresate secretarilor de stat de către diplomaţii ambasadei americane la Bucureşti
Charles Vopicka, Peter A. Jay, William Culberston, Charles Wilson, F.M. Gunter, B. Berry
ş.a. (Political Issues Collection, Romania).
Ref.: Popescu-Boteni, Relații, p. 14–15; Valentina Costake, Valeria Matei, Cercetări în
arhivele de peste hotare. Statele Unite ale Americii (RA, 1981, nr. 2, p. 223–224);
Gh. Buzatu, Românii în arhivele Americii, Iași, 1992, p. 151–152; I. Ciupercă,
București – Washington: diplomație și petrol, în Florescu, Relații româno-americane,
p. 161–184.
780 – Fotografii, din 1915–1919, realizate de maiorul american F.T. Colby,

reprezentând imobile distruse de război în România (Audiovisual Archives Division,
Record Group 165, American Unofficial Collection of World War I Photographs).
Ref.: Dillon, Schorlar’s Guide, p. 146.
781 – Documente, din 1911–1949, cuprinzând: actele Comisiei americane pentru

negocierea păcii, Paris, 1918–1919; acte ale Ambasadei SUA la Bucureşti, 1911–1949; acte
referitoare la războaiele europene, 1917–1919, 1940–1944; rapoarte de cercetare şi analize,
1940–1946; actele Comisiei Aliate de Control pentru România, 1945–1946 (State Department:
870.00−871.51; Legaţia SUA la Bucureşti, 1910–1949, cutiile 9950, 9951, 6962, 6963,
6964, 9952, 9954, 9955, 9956, 9966, 9961, 6920: 870.01–871.76, cutiile 5111, 5112, 6837,
6839, 6838, 6841, 6842, 6843, 6894: C–820; European Wars: 7400019 EWA, Box 378,
379, 380, 381, 382, 383, 2569, 2570, 2571, 2572, 2573, 2578, 2111, 2113, 2114, 2118,
2119, 3820).
782 – Documente (10), din 1916–1918, referitoare la intrarea României în Primul

Război Mondial, desfăşurarea operaţiunilor pe frontul românesc, acţiunile comunităţilor
româneşti din Franţa şi America pentru unirea Transilvaniei cu România, activitatea Ligii
Naţionale Române din SUA: scrisori de la T.W. Wilson, preşedinte al SUA; W. Phillips,
subsecretar de stat al SUA; S. Washburn, corespondent de presă american în România, şi
Vasile Stoica, membru al misiunii române din SUA (Record Group 43, vol. 20,
nr. 763.72/2832; vol. 34, nr. 763.72/5529; vol. 77, nr. 763.72/9833; vol. 90, nr.
763.72/10.211; vol. 91, nr. 763.72/10.798–799; nr. 763.72/7397).
Ref.: Keith Hitchins, Woodrow Wilson and the Union of Transylvania with Rumania, 1917–
1918 (RRH, 18, 1979, nr. 4, p. 803–810).
Publ.: 1918 la Români, I, p. 727–730; II, p. 916–917, 962–997, 1037–1042, 1121–1122,
1133–1136, 1141.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., fotocopii: pach. XXXIII, act. 1; mf. SUA, r. 545, c. 506–507;
r. 549, c. 661; r. 564, c. 425–428; r. 569, c. 350–351; r. 572, c. 300–304, 307–309;
r. 633, c. 706–707, 754; Washington, D.C., mf. publ., M 367, r. 29, 43, 86, 93, 98, 443.
783 – Scrisoare, din 5 noiembrie 1918, de la Robert Lansing, secretarul de stat al

SUA, către trimisul american la București, prin care îi comunica hotărârea SUA de a apăra
interesele românilor și aspirațiile lor către unitatea națională.
784 – Scrisoare din Budapesta, 11 iulie 1919, de la Béla Kun, comisar al poporului
pentru afaceri externe al Ungariei, către preşedintele Conferinţei de Pace, Georges
Clémenceau, prin care îi cere să impună trupelor române retragerea dincolo de frontiera
stabilită la 13 iunie 1919 de Consiliul Suprem Aliat; cuprinde şi răspunsul Consiliului
Suprem Aliat prin care refuză să trateze cu Ungaria atâta timp cât nu respectă condiţiile
armistiţiului (General Records of the Department of State, Records of the American
Commission to Negotiate Peace, 1918–1919, Record Group 256, Microcopy 820, Roll 392,
vol. 366, 185.3123/104).
Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, IV, p. 20–21.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. SUA, r. 623, c. 254–260.
785 – Raport, din 23 iulie 1919, al însărcinatului cu afaceri al SUA la Bucureşti,

F.A. Schoenfeld, către secretarul de stat Bainbridge Colby, despre greva generală din
21 iulie din România (General Records of the Department of State, Record Group 59,
European War, Roll 3, 871.5045).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. SUA, r. 660, c. 266.
786 – Scrisoare, din 10 octombrie 1919, Paris, de la Alexandru Vaida-Voievod,

ministru secretar de stat, către preşedintele Conferinţei de Pace, Georges Clémenceau, în
problema propunerilor făcute de Comisia pentru delimitarea frontierelor dintre România şi
Ungaria (General Records of the Department of State, Records of the American
Commission to Negotiate Peace, 1918–1919, Record Group 236, Microcopy 820, r. 392,
vol. 366, 185.3123/121).
787 – Documente, din 1924–1940, provenite de la Ambasada Germaniei la Bucureşti,

referitoare atât la politica internă şi externă a României în perioada interbelică, cât şi la
poziţia Germaniei faţă de România şi politica ei externă.
788 – Documente din perioada misiunii lui William S. Culbertson, ministru al SUA
în România (25 iulie 1925 – 15 aprilie 1928) (Fondul William S. Culbertson).
Ref.: Gh. I. Florescu, William S. Culbertson şi Bucureştii (AIIAI, 31, 1994, p. 553).
789 – Raport, din 10 august 1929, Bucureşti, al însărcinatului cu afaceri ad-interim al

SUA la Bucureşti, John H. MacVeagh, către secretarul de stat al SUA, H. L. Stimson,
referitor la grevele minerilor de la Lupeni (General Records of the Department of State,
Record Group 59, Division of War Eastern Affaires, No. 871.5045/4).
Ref. şi publ.: 65 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român. Documente (RA, 63,
1986, nr. 2, p. 143).
790 – Documente (3), din 1934–1935, privind relaţiile financiare româno-americane,

credite şi investiţii americane în România. Cuprind 2 rapoarte ale ambasadorului Foy
Kohler şi un index al circularelor de informaţii financiare privitoare la România (Record
Group 20).
Ref.: Vivian, Materials, p. 2.
791 – Documente, din 1939–1940, privitoare la atitudinea guvernului SUA față de

Dictatul de la Viena și de situația politică generată în România. Cuprind telegrame și mesaje de
la și către ambasadele și legațiile SUA la București, Budapesta, Belgrad, Roma și Washington
(Office of Naval Intelligence, Register Group 38 și 59, Romania, cotele C–16–c/7517, 76465/201;
State Department Records, U.S. Legation, Budapest, cotele 76465/187, 201, 76565/185,
206, 764.71/189, 193, 194, 197, 203, 205, 212, 214, 227 etc.; U.S. Legation, Belgrade; U.S.
Embassy, Rome, cotele 764.65/181, 182, 192, 215 etc.; U.S. Legation, Bucharest, cotele
764.65/195, 764.71/209, 223 etc.; U.S. Embassy, Berlin, 764.71/225, 226 etc.).
Ref.: ibidem.
792 – Documente, din 1940, ale Ambasadei SUA la Roma, care consemnează
atitudinea presei italiene faţă de Dictatul de la Viena (State Department, U.S. Embassy, cota
764.71/267).
Ref.: Nicolae Dascălu, Italia şi Dictatul de la Viena din 30 august 1940 (II) (RI, II, 1991,
nr. 3–4, martie–aprilie, p. 137–154).
793 – Documente (7), din 12 aprilie – 25 mai 1941, referitoare la acţiunea

Guvernului Antonescu de revendicare a Banatului sârbesc şi atitudinea guvernului german
în această problemă: telegrame ale Legaţiei Germaniei la Bucureşti şi instrucţiuni către
aceasta ale lui Joachim von Ribbentrop, ministrul de externe al Reichului (Department of
State, Records of the German Foreign Office, T. 120, r. 193, 222/149501, 149 521–22, 149
526, 149 539, 149 577–79, 149 620, 149 651).
Ref.: E. B. Boia, op. cit., p. 1022, n. 52; p. 1024, n. 65; p. 1025, n. 73–74; p. 1027, n. 79–81.
Publ.: Documents of German Foreign Policy, Seria D, vol. 12, Washington, D.C., 1962,
p. 534–535, 592, 603–604, 656–658, 746–747, 876.
794 – Polizeiquästur der Stadtverwaltung Timişoara, Sicherheitstelle. Liste, 14 aprilie

1941, document german cuprinzând informaţii asupra acţiunii românilor din Banatul sârbesc
care cereau autorităţilor române să ocupe provincia, destabilizată prin retragerea trupelor
iugoslave (Department of State, Records of the German Foreign Office, T. 120, r. 193,
222/149735–36).
Ref.: E. B. Boia, op. cit, p. 1020, n. 41.
795 – [Mihai Antonescu], Memorandum confidenţial, din 22 aprilie 1941, prin care
guvernul român expune propunerile sale de reorganizare a Balcanilor, ocuparea Banatului
sârbesc pentru protejarea populaţiei româneşti, o Macedonie liberă, o zonă românească în
Valea Timocului etc. Cu 7 anexe (Department of State, Records of the German Foreign
Office, T. 120, r. 193, 222/149545–48).
Ref.: Documents of German Foreign Policy, seria D, vol. 12, Washington, D.C., 1962,
p. 616–617.
796 – Documente, din 1941–1944, referitoare la pregătirea întoarcerii armelor împotriva

Germaniei naziste în august 1944 și la organizarea militară premergătoare acesteia.
Ref. şi publ.: Alecsenia Andone, Emilia Poştăriţă, Mărturii documentare (RA, 56, 1979,
nr. 3, p. 240–265) (cu traduceri).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. SUA, r. 630, c. 451, 456–459; r. 265, c. 187.443; r. 134,
c. 7.583.749–7.583.750; r. 280, c. 370.532–370.543; r. 131, c. 7.583.757–7.583.758;
r. 280, c. 370.512–370.513.
797 – Documente, din 1941–1945, rapoarte diplomatice şi ale Oficiilor Serviciilor

Strategice ale armatei americane, privitoare la preocuparea SUA pentru ieşirea din război a
României şi trecerea ei în rândul forţelor aliate (Civil Affairs Handbook on Romania,
Section 9; Comm. Fr. Dir. Serv. Sec. Mil. Alger, nr. 1756; Military Intelligence Division G-2,
rep. 20–6, 2680, 3116, 9115, 51.173; Office of Strategic Archives, Research and Analysis
Branch, rep. nr. 139, 1503, 1578, 1777, 1909, 2123, 2406; Office of War Information
Romania Special 61; Record Group 226; US Embassy London, nr. 725).
Ref.: Nicolae Dascălu, Une mission de l’Office of Strategic Services en Roumanie, Août–
Septembre 1944 (RRH, 17, 1978, nr. 1, p. 153–164); idem, Fondul România din
arhiva Biroului pentru Servicii Strategice ale Statelor Unite ale Americii, 1947–1945
(RA, 60, 1983, nr. 4, p. 420–427); idem, Imaginea actului istoric de la 23 august
1944 în documente militare americane (R. Ist., 37, 1984, nr. 7, p. 682–693); idem,
Dictatul de la Viena în viziune americană, în Florescu, Relații româno-americane,
p. 231–250.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. SUA, r. 630, c. 125, 603–605, 607, 610–611, 617–619;
r. 634, c. l140–1200, 1202, 1218, 1557; r. 635, c. 164–165, 249–256, 539–540, 543–544;
r. 683, c. 179–186, 188–189, 192–193, 199, 222–223; r. 684, c. 502, 504, 510–522;
r. 686, c. 5–76, 488, 499–500, 524, 554, 839; r. 687, c. 60, 64, 69, 498.
798 – Documente, din 1943–1944, referitoare la situaţia politică din România,

pregătirile în vederea răsturnării dictaturii antonesciene şi întoarcerii armelor împotriva
Germaniei naziste. Cuprind rapoarte ale Oficiului Central al Securităţii Reichului (RSHA)
şi ale Societăţii Sud-Est Europene (SOEG).
Ref.: Ioan Chiper, La situation politique de Roumanie au printemps et à l’été 1944 (à la
lumière de documents allemands) (RRH, 23, 1984, nr. 3, p. 211–223); idem, Situaţia
politică din România în primăvara şi vara anului 1944 în lumina unor documente
germane (R. Ist., 37, 1984, nr. 6, p. 518–533).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. SUA, T.84–88, r. 59, c. 631.433–434; r. 257, c. 379.153–156,
379, 161–164, 379.246–249, 379.274–277, 379.298–301, 379.318–333; r. 277,
c. 209.574, 209.662–665.
799 – Filme documentare, din 1943–1944, realizate în timpul bombardării

instalaţiilor petroliere din zona Ploieşti de către aviaţia americană (Audiovisual Archives
Division, Record Group 18).
800 – Notă confidenţială trimisă din Stockholm, 7 decembrie 1943, de un diplomat

american, [E. Allan], lui Herschel V. Johnson, ministrul SUA în Suedia, cu privire la
negocierile româno-sovietice de la Stokholm referitoare la ieşirea din război a României.
Ref.: Cristian Popişteanu, Florentina Dolghin, Dosare desigilate (MI, s. n., 25, 1991, nr. 8,
p. 46–47).
801 – Notă, din 2 februarie 1944, de la James Clement Dunn, directorul Secției
pentru Afaceri Europene a Departamentului de Stat, către John G. Winant, ambasadorul
SUA în Marea Britanie, conținând prevederile ce urmau a fi impuse României în momentul
capitulării, prevederi definitivate la 13 ianuarie 1944 (State Department, General Records
59, European Advisory Commission, 740.00119, EAC/68).
Ref.: Corvin Lupu, Eforturi politico-diplomatice românești de ieșire din al II-lea război
mondial în lumina arhivei diplomatice a S.U.A., Sibiu, 2003, p. 77–78.
802 – Documente (11), din martie–august 1944, rapoarte întocmite de Sudöst Europa
Gesellschaft referitoare la politica României şi pregătirea întoarcerii armelor împotriva
Germaniei naziste (Captured German Records, T. 84, 87, 88).
Ref.: Ioan Chiper, La situation politique de Roumanie au printemps et à l’été 1944 (RRH,
23, 1984, nr. 3, p. 209–225).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. SUA, r. 257, c. 379.153–156, 379.161–164, 379.246–249,
379.274–277, 379.298–301, 379.318–333, 531.433–434.
803 – Notă, din 10 august 1944, a Ambasadei Germaniei la Bucureşti, semnată Adolf
von Thadden, către ministrul Martius de la Berlin, informând că s-au făcut din partea
germană intervenţii pe lângă guvernul român pentru oprirea plecării spre Palestina a patru
vapoare cu emigranţi evrei, fără niciun rezultat.
Ref.: Ion Calafeteanu, Regimul antonescian şi emigrarea populaţiei evreieşti (RI, s. n., 5,
1994, nr. 5–6, p. 476, n. 85).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. SUA, r. 487, T. 120–4658, K. 342 579.
804 – Documente (26), privind Insurecţia armată din august 1944, antecedentele şi
consecinţele sale, în lumina documentelor germane.
Ref.: Constantin Căzănişteanu, Contribuţia Arhivelor Statului la îmbogăţirea bazei
documentare cu privire la revoluţia de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi
antiimperialistă din august 1944 (RA, 56, 1979, nr. 3, p. 235–240).
Reprod.: Arh. Naț. Rom., mf. SUA, r. T.77–883/59, c. 5631434; c. 5632454, r. T77–
597/36, c. 779528, r. T77–882/58, c. 5030866, 5630776; r. T.77–597/36, c. 1779585;
T.77–607, c. 1772887; r. T.77–597, c. 1779600, c. 1779585; r. T.77–607/41,
c. 1792185, c. 1792189, c. 1792883; r. T.77–883/59, c. 5691648, c. 5631648; T.77–
882/58, c. 5830292; r. T.77–883/55, c. 5572940, c. 5572940; r. T.77–882/58,
c. 5630760, c. 5630282, c. 5867241, c. 5631473, c. 5631417, c. 5631148, 5631483,
r. T.77–775/50, c. 1519349, c. 1519353).
805 – Documente germane (12), din august–septembrie 1944, cuprinzând: rapoarte,

Jurnalul grupului de armate „Ucraina de Sus” şi Jurnalul grupului de armată „F”, privind
declanşarea operaţiunilor antihitleriste ale armatei române şi retragerea trupelor Reichului
de pe teritoriul României (Kriegstagebuch des Oberkommando der Heeresgruppe Südukraine,
p. 50–51, 57–58, 60, 63, 71–72, 99; mf. T.120–776: r. 280, c. 370.503, 370.505, 370.508,
370.510, 370.513; T.120–2882: r. 407, c. 449.068; T.120–2961: r. 415, c. E 474.102; T.13–
190: r. 130, c. 000.993).
Ref.: Florin Constantiniu, Mihail E. Ionescu, Planuri eşuate: reacţia hitleristă la insurecţia
română din august 1944 (R. Ist., 34, 1981, nr. 11, p. 1993, 1995–1996, 1998–2004);
Florin Constantiniu, L’agonie d’une dictature: La diplomatie du régime d’Antonescu
à la veille de l’insurrection (RRH, 22, 1983, nr. 3, p. 207).
806 – Notă, din 25 octombrie 1944, a serviciilor secrete americane, cu privire la

condițiile politice și sanitare din Moldova. 3 p. (Record Group 226, nr. WN#22826).
Ref.: www.archives.gov.
807 – Notă, din 26 noiembrie 1944, trimisă de la București către Office of Strategic
Services (Biroul de Servicii Strategice) din SUA, cu privire la tensiunile dintre Iuliu Maniu,
președintele PNȚCD, și Andrei I. Vîșinski, adjunctul ministrului Afacerilor Externe al URSS
(Record Group 226, nr. WN#22882).
Ref.: www.archives.gov.
808 – General Nicolae Rădescu, Apel către ţară, transmis de postul de radio
Bucureşti la 22 februarie 1945. Traducere în engleză. Textul nu a fost publicat în presa
românească a timpului, fiind interzis de Comisia aliată (sovietică) de control.
Ref. şi publ.: Dinu C. Giurescu, Căderea în comunism (6 luni şi 15 zile) (MI, s. n., 27, 1993,
nr. 2, p. 22–24, 29) (trad. rom.).
MS
809 – Rapoarte, toamna 1917–1918, privitoare la situația politică și economică din

România, sub denumirea de Weekly Reports on Rumania.
810 – Mineral Resources of Rumania, raport din 23 martie 1918, întocmit de

Departamentul Afacerilor Interne al SUA, privitor la bogățiile subsolului României și
posibilitățile de exploatare a lor.
Ref.: ibidem.
811 – William Howell Reed, The Rumanian People, 30 noiembrie 1918, dactilogramă,
95 p. Cuprinde date amănunțite despre toate regiunile locuite de români, cu o secțiune
despre românii din Ungaria. Tratează și evoluția spiritului național și o discuție asupra
granițelor lingvistice ale populației românești.
Ref.: ibidem.
812 – E. de Martonne (1873–1955), La Transylvanie, studiu istoric, geografic și

etnografic privitor la Transilvania, trimis de la Paris la Washington de diplomatul american
Douglas Johnson.
Ref.: ibidem.
813 – Alegerile postbelice în Europa Centrală şi de Est, 28 martie 1946, studiu

întocmit de Oficiul de Cercetări şi Informaţii al Departamentului de Stat al SUA, cu referiri
şi la alegerile din România din 1945 şi la situaţia politică din ţară.
Ref. şi publ.: Marian Ştefan, Ce înţeleg Ruşii prin guvern prosovietic (MI, s. n., 27, 1993,
nr. 4, p. 3–9, 26) (trad. rom. parțială).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. SUA, r. 636, c. 648/702.
NATIONAL CEMETERY OF ARLINGTON

(Cimitirul Național din Arlington)
AM
814 – Spanish War Monument [Monumentul Războiului cu Spania]. Între cei 266 de
marinari ucişi în explozia vasului U.S.S. Maine în portul Havana la 15 februarie 1898
figurează şi numele lui Constantin Teodorescu, originar din Galaţi (fireman, first class).
Ref.: Virgil Cândea, 1984; http://www.arlingtoncemetery.mil/.
NATIONAL GALLERY OF ART

(Galeria Națională de Artă)
815 – Constantin Brâncuși, Măiastra, 1911, bronz lustruit, h = 56 cm. Donația Katherine
Graham.
816 – Constantin Brâncuși, Pasăre în spațiu, 1925, marmură albă, 181,9 × 47 cm.
Donația Eugene și Agnes E. Meyer, 1967.
Ref. și reprod.: Varia 1986, p. 219–225; Bach, Brancusi, nr. 85, p. 232–233; Stîrcea-
Crăciun, Brâncuși, p. 95–116.
817 – Constantin Brâncuşi, Pasăre în spațiu, 1927, bronz lustruit, 184,1 × 44,8 cm.
A fost donată muzeului în 1989 de Rita Schreiber, în memoria soţului ei Taft Schreiber
(fostă în Col. Helena Rubinstein).
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 95–101, fig. 169; Geist 1973, nr. 169; Bach, Brancusi, nr. 92,
p. 246–247.
818 – Constantin Brâncuşi, Doamna Eugene Meyer, Jr., 1930–1933, marmură neagră,
229,6 × 25 × 32,8 cm, cu soclu dublu: un cub, h = 34,9 cm, peste un cilindru, h = 61,3 cm.
Donația Eugene și Agnes E. Meyer, 1967.
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 103, fig. 175; Geist 1973, nr. 175; Jianu, Constantin
Brâncuşi, fig. 34; Varia 1986, p. 186; Bach, Brancusi, nr. 96, p. 254–255; Stîrcea-
Crăciun, Brâncuși, p. 252–257; Lemny, Brâncuși, p. 39, 42 (datare 1933).
NATIONAL MUSEM OF AMERICAN HISTORY

(Muzeul Național de Istorie Americană)
MUZ
819 – Monede de aur (25), emise în Transilvania între 1446 şi 1684: gulden de la
Iancu de Hunedoara (1446–1453), ducaţi de la Ioan I. Zapolya (1535–1549), Ioan II
Sigismund (1569), Ştefan Báthory (1574), Cristofor Báthory (1577, 1580, 1583), Ştefan
Bocskay (1604), Sigismung Rakoczi (1607), Gabriel Báthory (1615), Gabriel Bethlen
(1616, 1621, 1626, 1628), Gheorghe II Rákoczi (1631, 1646, 1657), Acaţiu Barcsay (1659),
Mihai Apaffy (1665–1684), precum și cocoșei de aur (9) din emisiile monetare Carol I
(1868, 1870, 1883, 1906) şi Ferdinand I (1922) (Department of National History, Division
of Numismatics).
Ref.: Dillon, Scholar’s Guide, p. 124; Cândea, Creații culturale, p. 344.
820 – Bancnotă de 20 lei, emisiune românească, purtând ştampila „Ocupaţia militară.

Armata Roşie 1944” (Department of National History, Division of Numismatics, col.
Mortimer şi Anna Neinkon).
Ref.: Dillon, Scholar’s Guide, loc. cit.; Cândea, loc. cit.
821 – Colecție de timbre românești (c. 700), de la emisia Cap de bour, Iași, 1859, la
emisia Cupa europeană de gimnastică, București, 1957 (Department of National History,
Stamp Division, Rumania).
822 – Timbre poştale maghiare cu ştampila „Poşta română 1918”, folosite în

Transilvania imediat după eliberare (Department of National History, Stamp Division,
Hungary).
NAVAL HISTORICAL CENTER

(Centrul Istoric al Marinei)
DOC
823 – Fotografii, sec. XX, reprezentând porturi şi vase comerciale şi militare

româneşti (Photographic Section, Washington Navy Yard).
PATENT AND TRADEMARK OFFICE

SCIENTIFIC LIBRARY
(Biblioteca Științifică a Biroului de
Patente și Mărci)
DOC
824 – Brevet, din 23 iulie 1889, obţinut de inventatorul român Alexandru Ciurcu
pentru motorul cu reacţie servind la propulsarea primelor nave de acest tip din lume.
Ref.: D. Moroianu, I.M. Ştefan, Focul viu, Buc., 1963, p. 220–223; I.M. Ştefan, Cronici de
familie. Ciurcu – cărturari şi inventatori (MI, 18, 1984, nr. 10, p. 26–27).
825 – Patent, emis la 20 iulie 1920, obținut de Traian Vuia pentru invenția sa
Propelling, tractive, and supporting apparatus [Aparat de propulsare, tractare și susținere].
Dosarul de cerere a eliberării patentului a fost depus la 4 martie 1919 (nr. 1.347.424).
Ref.: Ion. I. Iacovachi, Ion V. T. Cojocaru, Traian Vuia, viața și opera, Buc., 1988, p. 381.
Reprod.: http://patft.uspto.gov/ (3 p. cu figuri).
SMITHSONIAN ARCHIVES OF AMERICAN ART

(Archivele de Artă Americană de la Institutul Smithsonian)
DOC
826 – Dosar din arhiva lui Forbes Watson (1879–1960), conținând documente legale
privitoare la cazul „Autoritatea Vamală a SUA împotriva lui Constantin Brâncuși”
(Artist/Patron Files, 1840–1967, Box 6–9, 15, OV 21).
Ref.: http://www.aaa.si.edu/collections/forbes-watson-papers.
827 – Documente, 1899–1992, din arhiva George Julian Zolnay, cuprinzând notițe,
fotografii și corespondența sculptorului născut la București (1862) după emigrarea în SUA
în 1897.
Ref.: Adrian Silvan-Ionescu, Les relations du sculpteur américain George Julian Zolnay
avec la Roumanie, son pays natal (RRHA–BA, 48, 2011, p. 27–50) (cu fotografii).
828 – Documente din arhiva World House Galleries, galerie de artă înființată de
Herbert Mayer, care a funcționat între 1953 și 1968 și care a expus și vândut mai multe
piese ale lui Constantin Brâncuși. Conțin: corespondență, fotografii, inventare, informații
despre exponate, despre documente de transport și de vamă, licitații și vânzări, până în anul
1988. Donate în 2002 de Herbert Mayer, Jr., fiul creatorului galeriei.
Ref.: http://research.frick.org/directoryweb/.
U.S. CONGRESS, HOUSE OF REPRESENTATIVES

(Congresul SUA, Camera Reprezentanților)
DOC
829 – Discurs parlamentar, din 10 octombrie 1913, susținut în Camera Reprezentanților

de Walter M. Chandler, senator de New York, în care critică vehement guvernul român
pentru lipsa de reacție față de antisemitismul din România (Congressional Record, L, pct. 6,
p. 5541–5549).
Ref.: Quinlan, American Relations, p. 206.
WELLESLEY
(Massachusetts)
WELLESLEY COLLEGE LIBRARY

(Biblioteca Colegiului Wellesley)
CR
Hamburg, 1745.
WEST PALM BEACH

(Florida)
NORTON GALLERY
(Galeria Norton)
831 – Constantin Brâncuşi, Domnişoara Pogany, II, 1925, bronz lustruit, 43,2 cm.
Ref. și reprod.: Geist 1968, p. 70, fig. 120; Geist 1973, nr. 120.
WOONSOCKET
(Rhode Island)
ST JOHN THE BAPTIST CHURCH

(Biserica Sf. Ioan Botezătorul)
AM
832 – Biserica Sf. Ioan Botezătorul, construită în 1922–1923, a parohiei ortodoxe

române, înființată în 1912 de cea mai mare comunitate de macedoromâni din SUA, stabiliți
aici în 1907–1912. A fost sfințită la 25 martie 1923 (501 E. School St.).

YORBA LINDA
(California)
THE RICHARD NIXON PRESIDENTIAL

LIBRARY AND MUSEUM
(Biblioteca și Muzeul Prezidențial Richard Nixon)
DOC
833 – Documente, din 1969–1973, privitoare la vizita președintelui Richard Nixon în

România, în 1969, și la primirea la Washington a lui Nicolae și a Elenei Ceaușescu în 1970
și 1973. Cuprind texte de alocuțiuni și discursuri, toasturi, programe ale vizitelor etc.
(President’s Personal Files, White House Special Files, col. nr. 595291, cutiile 50, 62, 89,
128 și 136).
Ref.: http://oac.cdlib.org/findaid/ark:/13030/c8m32whc.
YOUNGSTOWN
(Ohio)
HOLY TRINITY CHURCH

AM
834 – Biserica Sfânta Treime, clădire datând din 1881, cumpărată și renovată în 1945
de parohia ortodoxă română, înființată în 1906. A fost sfințită la 15 septembrie 1946. În
incintă se află o troiță sculptată de V. Petric, artist american de origine română (626 Wick
Ave.).
Ref.: Historical Anniversary Album, p. 40–42; Calendarul „Solia”, p. 53; Hațegan,
Romanian Culture in America, p. 31.
835 – Nicolas Somon, La Russie Blanche ou Moscovie, Amsterdam – Paris, s. a.,

[1696], cuprinzând în zona sud-vestică (Frontière de l’Empire): Transilvanie, Valaquie,
Moldavie, cu localităţi şi ape curgătoare. Din biblioteca lui Petru cel Mare (cota RAN
P. I 609).
Ref. şi reprod.: Petr I i Gollandiia. Russko-gollandskie khudozhestvennye i nauchnye
sviazy, Sankt-Peterburg, 1996, p. 128–129.
YOUNGSTOWN STATE UNIVERSITY

(Universitatea de Stat din Youngstown)
DOC
836 – John Dragoman, Life in Romania [Viața în România], interviu realizat de

Daniel Flood, 1976. 15 f. (Archives & Special Collections Stacks, Oral History 0376).
Ref.: http://jupiter.ysu.edu/search/.
MS
837 – Interviuri, din 1975–1976, despre România, emigrația românească în SUA și

proiecte culturale din SUA privitoare la civilizația românească, realizate de John Muntean
cu americani de origine română: Eli Moga, John V. Popa, Simon Hundorfean, Andrew
Muntean, Victor Vlad, Georgia Radu, John Marmureanu, Florence Muntean, John Badila,
Louise Gibb, George Biris, Mary O. Buta, Judith Shonn ș.a. Manuscrise, circa 300 f.
(Archives & Special Collections Stacks, Oral History, 0441, 0447, 0949, 0953, 0966, 0968,
0952, 1070, 1071, 1072, 1074, 1084).
Ref.: idem.
SUEDIA
DJURSHOLM
COLECŢIA HENRIK NORDMARK
1 – Alexander Roslin, Zoe Ghika, 1777. Pictură în ulei reprezentând-o pe fiica

domnitorului Scarlat Ghica. Original.
Ref.: Nicolae Minei, Ştefan Gorovei, Chipul fermecător al domniţei... şi puţin cunoscuta ei
viaţă (MI, 6, 1972, nr. 7, p. 52).
EKSJÖ
BISERICA LUTERANĂ
MUZ
2 – Steag militar românesc, sec. XVII–XVIII, 213 × 96 cm, catifea brodată cu

mătase şi fir, cu imaginea Sf. Gheorghe.
Ref.: C.I. Karadja, Un steag, poate românesc, în Suedia (RI, XV, 1929, nr. 4–6, p. 145–148);
idem, Note despre colonelul Sandu Colţea şi regimentul său de cavalerie în serviciul
regelui Carol al XII-lea (RI, XV, 1929, nr. 1–3, p. 51); col. I.G. Popescu, Un steag românesc
aflat în Suedia („Bul. Muz. Militar Naţ.”, III, 1939–1940, nr. 5–6, p. 103); Constantin
Rezachevici, Steagurile militare ale Ţării Româneşti şi Moldovei în veacul al XVII-lea
(R. Ist., 29, 1976, nr. 8, p. 1209–1211).
Reprod.: ibidem, p. 1210.
GÖTEBORG
AM
3 – Biserica ortodoxă Pogorârea Sf. Duh (Matteus Kapelle, Västraberravningsplatsen,

Sannaplan 3).
Ref.: http://biserica.suedia.se.
COLECŢIA ERNST BENDZ
DOC
4 – Scrisori (34), din 1924–1934, de la Panait Istrati către profesorul suedez Ernst
Bendz.
Ref. şi publ.: Panait Istrati, Corespondenţă cu scriitori străini, ed. Alexandru Talex, Buc.,
1988, p. 169–199.
352 d SUEDIA
STADSMUSEUM
(Muzeul orașului)
MUZ
5 – Piese arheologice (15), sec. XII î.Hr. (Hallstatt A1): seceră, vârf de lance, brăţară,
ac, pandantive ş.a., parte din depozitul descoperit în 1909 la Uioara de Sus (Ocna
Mureşului, jud. Alba). Achiziţii din 1921 (rev. 7963–7976).
Ref. şi publ.: Petrescu-Dîmboviţa, p. 114, 116–117, 281, p. 217, 12; p. 296, pl. 247, 7, 17–
18; p. 297, pl. 250, 16; p. 304, pl. 262, 2; p. 307, pl. 268, 5, 35; p. 308, pl. 269, 6, 30.
LUND
UNIVERSITETSBIBLIOTEKET
(Biblioteca Universităţii)
DOC
6 – Corespondenţă (748 scrisori), din 1934–1990, purtată de lingvistul Alexandru

Rosetti cu lingvistul suedez Alf Lombard.
Ref. şi publ.: Alexandru Rosetti şi Alf Lombard, Corespondenţă, vol. I (1934–1964), vol. II
(1965–1974), vol. III (1975–1990), ed. Nicolae Mocanu, Ioana Anghel, Heinz
Hoffmann, Cluj-Napoca, 2000–2004.
7 – Scrisori (3), din 1950–1954, adresate de Mircea Eliade lui Erland Ehnmark şi lui
Martin Nilsson.
MS
8 – A med bin Lu fullāh (Müneğğimbašı), 6a ā’if ül-a bār [File de cronici], ante
1702. Versiune turcă de A med Nedīm, 1720–1723, a cronicii otomane în arabă Ğamī‘ al-
duwwal [Toate ţările]. Relatează evenimente până la 1672, cu referiri la relaţiile româno-
otomane de la Vlad Dracul până la sfârşitul domniei lui Duca-Vodă în Moldova şi asediul
Cameniţei (ms. 58–59).
Ref.: Babinger, GOW, p. 235.
9 – Mu afā Na‘īmā, Ravat-ül- üseyin fī hülā at-ül-ahbār al-hāfiqayn [Grădina lui

Husein, scurtă înfăţişare a ştirilor orientale şi occidentale], ante 1716. Cronică a anilor
1591–1661, cu informaţii despre raporturile româno-otomane, îndeosebi din timpul
domniei lui Mihai Viteazul (ms. 60).
SUEDIA d 353
CR
10 – „Götheborg Tidningar”, 17 mai 1821, publică informaţii referitoare la Revoluţia

din 1821.
Ref.: Eugen Glück, O călătorie de studii în Norvegia, Suedia şi Berlinul de Vest (RA, 63,
1986, nr. 1, p. 88).
11 – „Courier fran Stockholm”, 25 iunie 1821, relatează sosirea la Bucureşti a oştirii

lui Tudor, evaluând la 15–20 000 de combatanţi pătrunderea trupelor otomane în Bucureşti.
Ref.: ibidem.
12 – „Stockholm Posten”, 30 iunie 1821, relatează situaţia creată în Ţara Românească

în urma acţiunii eteriste şi a intervenţiei otomane.
Ref.: ibidem.
13 – „Morgenbledet”, 2 iulie 1821, relatează situaţia creată în Ţara Românească în

urma acţiunii eteriste şi a intervenţiei otomane.
Ref.: ibidem.
14 – Harta lui Mercator, Duisburg, 1595.

1986, nr. 1, p. 89).
15 – Hartă a Bucovinei, 1788. 17 × 26,8 cm.

Ref.: ibidem.
16 – Neue Carte Balkan..., 1788, cuprinzând şi Ţara Românească şi Moldova.

59,4 × 31,5 cm.
Ref.: ibidem.
17 – Harta Imperiului Habsburgic, Stockholm, 1809, editată de D. Djurberg.

25,4 × 21,3 cm.
Ref.: ibidem.
18 – Harta părţii europene a Imperiului Otoman, Nürnberg, 1821, în care sunt

cuprinse şi Ţara Românească şi Moldova. 73,6 × 74,9 cm.
Ref.: ibidem.
19 – Harta părţii europene a Imperiului Otoman întocmită de C.F. Hammer,

Nürnberg, 1823, cuprinzând şi Ţara Românească şi Moldova. 51,2 × 60,5 cm.
Ref.: ibidem.
20 – Harta părţii europene a Imperiului Otoman întocmită de C.F. Weiland-Weimar,

1829, cuprinzând şi Ţara Românească şi Moldova. 62,6 × 50,5 cm.
Ref.: ibidem.
354 d SUEDIA
21 – Harta părţii europene a Imperiului Otoman, Głogow (Glogan), 1875, tipărită de

F. Handka.
Ref.: ibidem.
MALMÖ
AM
22 – Biserica ortodoxă Pogorârea Sf. Duh (Vanåsgatan, 66).

Ref.: http://episcopiascandinavia.se/parohii/107-suedia.
STADSBIBLIOTEK
(Biblioteca orașului)
CR
23 – „Sydsvenska Dagbladet”, 11 şi 24 mai 1821, 5 decembrie 1877, publică ştiri

despre aportul României în Războiul din 1877–1878, despre luptele care au dus la
capitularea Plevnei şi acţiunile armatei române în sectorul Vidin.
1986, nr. 1, p. 88).
SJÖBO
CASTELUL SÖVDEBORG
24 – Alexander Roslin, Zoe Ghika, 1777, pictură în ulei reprezentând-o pe fiica

domnitorului Scarlat Ghica. Copie.
viaţă (MI, VI, 1972, nr. 7, p. 52).
STOCKHOLM
AM
25 – Biserica ortodoxă Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (Matteus Kyrka,

Vanadisvägen, 35).
Ref.: http://episcopiascandinavia.se.
HISTORISKA MUSEET
(Muzeul Istoric)
MUZ
26 – Steagul unităţii militare româneşti de sub conducerea ofiţerului Sandu Colţea,

fost în slujba regelui Carol al XII-lea.
SUEDIA d 355
Ref.: C.J. Karadja, Un steag, poate românesc, în Suedia (RI, 15, 1929, p. 145–148); idem,
Note despre colonelul Sandu Colţea şi regimentul său de cavalerie în serviciul
regelui Carol al XII-lea (RI, 15, 1929, p. 51 ş. urm.); I. Gr. Popescu, Un steag
românesc aflat în Suedia („Buletinul Muzeului Militar Naţional”, 3, 1939–1940,
nr. 5–6, p. 103); C. Rezachevici, Steagurile militare ale Ţării Româneşti şi Moldovei
în veacul al XVII-lea (R. Ist., 29, 1976, nr. 8, p. 1209).
Reprod.: ibidem, p. 1210; C.I. Karadja, în AARMSI, s. III, t. 19, 1937, pl. VII (îl consideră
ca fiind capturat la Leventz).
KRIGSARKIVET
(Arhiva de Război)
DOC
27 – Raport, 6 aprilie 1878, al căpitanului C. Warberg, observator suedez în timpul

operaţiunilor de la Plevna cu informaţii despre organizarea trupelor ruseşti.
Ref.: C.I. Karadja, Notele căpitanului suedez C. Warberg din războiul nostru de la 1877
(CC, 8, 1933–1934, p. 369).
MS
28 – General lt. Johann Gustaf Björlin, [Memorii asupra călătoriei în zona Dunării
din mai – iunie 1877], ca ataşat pe lângă cartierul general al armatei şi observator al
operaţiunilor militare ruso-româno-turce (Björlinsamlingen, vol. 26).
Ref.: Sweden – Bulgaria, p. 111.
29 – Carl Johan Burmak, [Jurnalul călătoriei în Germania, Bavaria, Austria, Dalmaţia,

Grecia, Turcia, Asia Mică, Bulgaria, România şi Ungaria în 1883] [s. l., 1883]. Text în
suedeză. Cuprinde informaţii despre România şi participarea la Războiul din 1877–1878
(ms. M 227 s).
Ref. şi reprod.: Sweden – Bulgaria, p. 95, 102, pl. 34.
CR
30 – [Cele două războaie balcanice, 1912–1913], vol. I–VI. Colecţie de tăieturi din
presa suedeză, norvegiană, daneză, germană, britanică şi franceză despre acţiunile politice
şi militare pe toată durata conflictului încheiat cu Pacea de la Bucureşti, strânse de istoricul
militar col. Wilhelm Ridderstad (W. Ridderstad Urklippsammling).
31 – Plan der Türckischen Vestung Widdin [s. l.], 1737. Desen în acuarelă şi tuş.
49,1 × 67,4 cm. Reprezintă fortăreaţa Vidin cu împrejurimile (inclusiv Orşova) în timpul
Războiului turco-austriac din 1735–1739 (Utländska Kart. Stads och fästninsplaner.
Turkiet. Vidin/Widen, 3).
Ref.: Sweden – Bulgaria, p. 59–60.
356 d SUEDIA
32 – Homannianis Heredibus, Theatrum belli inter imperat. Carol VI et Sult. Achmet

IV [cu părţi din Ţara Românească], Nürnberg, 1738. 51,7 × 56,6 cm (2 f.). Cuprinde şi părţi
din Banat şi Oltenia (Utländska Kart. Turkiet. Detaly-Kart. 30: XV).
33 – Tobias Conrad Lotter, Transylvania, Moldavia, Valachia [...], Augsburg, circa
1750. 49,5 × 58,6 cm (Utländska Kart., Turkiet. 30: V).
Ref. şi reprod.: Sweden – Bulgaria, p. 62, 88–89, pl. 28.
34 – Carol Schütz (Schytz), Kriegstheater oder Graeenz Karte Oesterreichs,
Russlands, und der Türkey, enthaltend das Königreich Ungarn, Siebenbürgen, Moldau,
Bessarabien, Walachey etc., [s.a.]. Gravat de F. Müller. 41,5 × 71,7/73,7 cm (Utländska
Kart., Detaly Kart., 30: XXXIX).
Ref. şi reprod.: Sweden – Bulgaria, p. 63.
35 – Plan du front attaqué de la forteresse de Silistrie [...] jusqu’au jour de la

reddition le 18/30 Juin 1829, [Sankt-Peterburg, 1829]. Litografie. 44,5 × 44,8 cm. Cuprinde
şi părţi din sudul Ţării Româneşti (Utländska krigsplaner, XXXIII: 26).
36 – Plan asadi kreposti Silistri v 1829 godu, Sankt-Peterburg, 1829. Litografie.

27,8 × 40,8 cm. Explicaţii în rusă şi franceză. Cuprinde şi părţi din sudul Munteniei
(Utländska krigsplaner, XXXIII: 2a).
Ref. şi reprod.: Sweden – Bulgaria, p. 63–64, 90–91, pl. 29.
37 – Karta över narra delen av Balkanhalvon, Stockholm, circa 1878. Litografie.

38,3 × 49,9 cm. Cuprinde nordul Peninsulei Balcanice inclusiv Dobrogea (Utländska
krigsplaner, XLI, nr. 4 b).
38 – P. Högfeldt şi E. Kinell, [Raport asupra călătoriei în Bavaria, Austria şi

Bulgaria sponsorizat de stat], vol. I–IV [s. l., 1883]. Text în suedeză. Cuprinde şi informaţii
despre participarea românilor la Războiul din 1877–1878 şi luptele de la Plevna (Högfeldt,
Kinell, Fortifikationonen..., I–IV).
Ref. şi reprod.: Sweden – Bulgaria, p. 95–96, 103, pl. 35.
39 – Karta Časti Balkanskogo poluostrova obnimajuštei ves teatrvoini v 1877–1878.

Sankt-Peterburg, 1884. Litografie. 36 × 44,5 cm. Cuprinde ţinutul de la nord de Dunăre
până la Deltă şi Dobrogea (Utländska Kart. Turkiet, 30: XLIV).
40 – Ivan T. Aminoff, The Deployment of the Armies of the Balkan States before the
signing of the Peace Treaty, [s. l.], 1912. Cuprinde şi părţi din sudul României (Utländsk
krigsplaner, XLVI: 5).
41 – Frederik Lindencrona, Balkankriget, 1912–1913, Stockholm, 1917 (Map. No. 9).

Litografie în negru, roşu şi albastru. 34,2 × 46,1 cm. Cuprinde şi părţi din sudul României
(Utländska Krigsplaner, XLVI: 4).
SUEDIA d 357
KUNGLIGABIBLIOTEKET –
SVERIGES NATIONALBIBLIOTEK
(Biblioteca Regală – Biblioteca Naţională a Suediei)
MS
42 – Idrīs Bitlīsī, Hešt bihišt [Cele opt paradisuri], 1512. Cronică osmană rimată, în
persană. Cuprinde istoria Imperiului Otoman de la Osman I până în 1512, tratând şi
raporturile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până în 1512, între care campania din
1462 împotriva lui Vlad Ţepeş (ms. 70, 1, 2–3).
Ref.: Babinger, GOW, p. 48–49.
43 – Mu afā ‘Alī, Künh ül-a bār [Miezul ştirilor], circa 1600. Cuprinde şi informaţii
despre relaţiile româno-otomane de la Mircea cel Mare până la Mihai Viteazul, cu descrierea
expediţiei lui Sinan-Paşa împotriva Ţării Româneşti, lupta de la Călugăreni (1595) şi
victoriile repurtate de Mihai Viteazul la Târgovişte şi Giurgiu. Partea a IV-a (ms. 71–72).
44 – Mu afā bin ‘Abdullāh ( ağī Halīfa, Kātib Čelebi), Taqvīm üt-tevārīh [Cronologia
istorică], 1648. Tabele cronologice în limba persană, cu o introducere privind evenimentele
„de la începutul lumii”, până în timpul autorului. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile
româno-otomane (ms. 77).
45 – Claes Brorsson Rålamb, Kort Berskriffning om that som wid then

Constantinopolitanska Resam är föreluppit, 1658. Copie de Gustaf Rålamb a Jurnalului
călătoriei la Constantinopol a tatălui său, Claes Rålamb, ambasador la Poarta Otomană în
anii 1657–1658, cuprinzând şi informaţii despre Ţările Române (Handscriftsavd Rålamb).
Ref.: C. Karadja, Un ambasador suedez la curtea lui Constantin Şerban (RI, 6, 1920,
p. 207–212); idem, Notele lui Ralamb despre Muntenia (1657) (RI, 15, 1929, p. 346–
348); N. Iorga, Istoria românilor prin călători, I, ed. 2, Buc., 1928, p. 370–373;
Eugen Lozovan, Voyageurs nordiques dans les Pays Roumains („Études romanes de
Lund”, 18, 1970, p. 112); Alf Lombard, Les Terres roumaines vues par un voyageur
suédois en 1657 (RESEE, 12, 1974, nr. 4, p. 551–560); Cristea, Regi şi diplomaţi
suedezi, p. 27–38.
Publ.: C. Karadja, op. cit.; C. Rålamb, Diarium under resa till Konstantinopel 1657–1658,
ed. Christian Callmer, Stockholm, 1963; Călători străini, V, p. 609–613.
Reprod.: Cristea, Regi şi diplomaţi suedezi, p. 39–40.
46 – J. Kling (Klinstadt), [Jurnal al călătoriei la Constantinopol], 1658. Text în

suedeză. Jurnal al secretarului ambasadorului Claes Rålamb, pe care l-a însoţit în misiunea
sa în capitala Imperiului Otoman din anii 1657–1658, cuprinzând şi informaţii despre Ţările
Române (Handscriftsavd Rålamb 4:025).
47 – Codex Rålamb, mijlocul sec. XVII, album cuprinzând 121 de miniaturi înfăţişând
demnitari turci şi aspecte ale vieţii cotidiene din Imperiul Otoman, între care şi o miniatură
358 d SUEDIA
reprezentând un boier moldovean. Albumul a fost achiziţionat la Constantinopol de Claes

Rålamb, ambasador suedez la Poarta Otomană în anii 1657–1658 (ms. 10).
Ref.: C.I. Karadja, Câteva costume româneşti din vechime (AO, 3, 1924, p. 5–7); Remus
Niculescu, Jean Etienne Liotard à Jessy 1742–1743 („Genava”, 30, 1982, p. 146,
161, nota 173).
Reprod.: ibidem, p. 146; http://warfare.atwebpages.com/Ottoman/Album/Ralamb.htm#1.
CR
48 – „Pressburger Zeitung” (Bratislava), 24 noiembrie 1784 – 22 ianuarie 1785,

18 ex. 146 p. Culegere de articole referitoare la Răscoala lui Horea din Transilvania
realizată de contele Lars von Engeström.
Ref. şi publ.: Cristea, Regi şi diplomaţi suedezi, p. 143–157; idem, Izvoare istorice suedeze
privind răscoala lui Horea, Cluj-Napoca, 2001.
49 – Periodice suedeze, din anii 1784–1787, cuprinzând informaţii despre Răscoala

lui Horea din Transilvania: „Dageliga Tidningar Oller Dagligt Allehanda”, 17 şi
30 decembrie 1784; 10 februarie 1785; 13, 27 şi 30 decembrie 1787; 23 februarie 1787;
„Götheborgska Neoheter”, 22 ianuarie 1785; 2 aprilie 1785; „Stockholm Posten”, 21 şi
24 ianuarie 1785; 3 februarie 1785; „Götheborgs Allehande”, 11 ianuarie şi 18 ianuarie
1785; „Stockholms Post Tidningar”, 20 şi 23 decembrie 1784.
Ref.: Eugen Glück, Răscoala lui Horia în documente europene inedite (MI, 18, 1984,
nr. 11, p. 20–23).
50 – C.G. Wrangel, [La hotarele civilizaţiei. Schiţe din Balcani, după vizitarea
popoarelor şi principilor în România, Bulgaria şi Serbia. Cu trei portrete şi o hartă],
Stochkolm, 1885. Text în suedeză (55 z).
Ref.: Sweden – Bulgaria, p. 126–127.
51 – I.R. Davidson, [Două popoare balcanice], Hälsingborg, 1917. Text în suedeză.

Cartea cuprinde descrierea călătoriei autorului în România şi Bulgaria în 1915–1916 (22 Ac Br).
52 – Scut de paradă, circa 230–250 p.Ch., al unui soldat din Cohors XX Palmyrenorum
Sagittariorum, cu un pergament pictat aplicat pe interior reprezentând Marea Neagră cu
litoralul de nord-est cuprinzând şi vechi localităţi ca Dionysopolis, Bizone, Tirisis, Kallatis,
Istria. Copie după originalul descoperit în anii 1922–1923 la Dura-Europos în Siria, păstrat
la Muzeul Luvru din Paris (Kartavd.).
53 – Peninsula Balcanică. Copie fotografică în culori după harta din Tractatus [...]
dere militari et machinis bellicis eleganter ibi depictis [Constantinopol], circa 1330–1340,
f. 113v–114, cuprinzând şi localităţi de pe litoralul românesc al Mării Negre. Originalul se
păstrează la Biblioteca Naţională din Paris, Fonds lat. 7239 (Kartavd.).
SUEDIA d 359
54 – Claudius Ptolemaeus, Cosmographia, Ulm, 1482, cuprinzând şi harta xilografiată

Nova Europe Tabula continent Iaziges metanastas dati am ultramoque Mysiam, Thraciam
& Chersoneum, cu localităţi de pe teritoriul românesc (Kartavd., Gellerstedt, B 266).
55 – Battista Agnese, Portulan al Mării Negre, Genova, 1541. Pergament în acuarelă

şi aur. 174 × 240 mm. Cuprinde şi localităţi de pe litoralul Mării Negre (Kartavd., Havdrit,
vol. 24).
56 – Gerard Mercator, Italiae, Slavoniae et Greciae tabula geographice, Drysburg,

1589, cuprinzând şi hărţi ale Ţărilor Române, Serbiei şi Bulgariei. 350 × 470 mm. Gravură
necolorată (Kartovd., f. 184).
57 – Joanne Oliva, Portulan al Mărilor Mediterană şi Neagră, Livorno, 1630. Pergament

în acuarelă, 49,5 × 80 cm. Cuprinde şi localităţi de pe litoralul românesc (Kartavd., Ab. 50).
58 – J.F. Roussin, Portulan al Mării Negre, Marseille, 1680. Pergament în acuarelă,

45 × 47,5 cm. Cuprinde şi localităţi de pe litoralul românesc (Kartavd., Ab. 50).
59 – Planuri ale sistemului de apărare ale Oradei şi Timişoarei, 1700 (D. 817).
Ref.: Eugen Glück, Cercetări în arhivele Danemarcei şi Suediei (RA, 60, 1983, nr. 3, p. 328).
60 – Giovanni Antonelli, Viaggio da Vienna a Sofia, que contiene parte del Hongaria, la
Transiluania [...], la Valachia [...] [Veneţia, circa 1718]. 515 × 1500 mm (2 f.). Cuprinde şi
cetăţile de pe malul stâng al Dunării: Giurgiu, Galaţi, Calafat etc. (Kartavd., Utländska
Kart. G1 o st. f.).
61 – Johann Gustav Renat, Karta över sydöstra Europa [s. l.], circa 1725.
40,2 × 62,6 cm. În cerneală. Cuprinde şi Ţările Române (Kartavd., Ab. 50).
62 – Luigi Fernando Marsigli, Mappa generalis..., Haga – Amsterdam, 1726.

70,8 × 9,33 cm. Include cursul Dunării de la Kahlenberg lângă Viena până la vărsarea în
mare, cu părţi din Ţările Române (Kartavd., AL. 160: 1).
Ref. şi reprod.: Sweden – Bulgaria, p. 59, 86, pl. 26/II.
63 – Joseph-Nicolas Delisle, Theatrum belli ad Borysthenam, Tyrem & Danubium

Fluvius gesti a. 1738, Sankt-Peterburg, 1738. 50,2 × 689 mm. Cuprinde şi părţi din
Moldova (Kartavd., Utländska Kart. U 45).
360 d SUEDIA
64 – Konsular och Kommerziel Karta öfver Balkan Halfön [s. l.], circa 1900. Desen
în tuş. 50,2 × 35,4. Cuprinde şi România. (Kartavd., H 50).
MODERNA MUSEET
(Muzeul de Artă Modernă)
65 – Constantin Brâncuşi, Noul născut, II, 1916 (?). Marmură albă, 16,5 × 26 cm
(fost în Col. Rolf de Mare, Paris, 1926).
Ref. și reprod.: Mircea Nicoară, Însemnări („Familia”, februarie 1966); Comarnescu 1972,
p. 127; Geist 1968, fig. 121; Geist, Brâncuși, nr. 134, fig. 121; Bach, Brancusi, p.
144–145, nr. 39.
66 – Victor Brauner, Compoziţie, circa 1935.

Ref.:http://www.modernamuseet.se/en/Stockholm/Exhibitions/1998/International-Surrealism/
NATIONALMUSEUM
(Muzeul Naţional)
MS
67 – Jurnal de călătorie, 1710, al misiunii regelui Suediei, Carol al XII-lea, la

Constantinopol, notat pe marginea hărţii Imperiului Otoman întocmită de membrii misiunii,
Cornelius Loos, Conrad Spaire şi Hans Gyllenskepp, cu referiri şi la trecerea prin
Dobrogea. Text în suedeză şi franceză.
Ref. şi publ.: Constantin I. Karadja, Un journal de route à travers la Bessarabie et la
Dobrogea en 1710 (RHSEE, 6, 1929, p. 364–365); Călători străini, VIII, p. 303–304.
68 – Erasmus H. Schneider von Weismantell, [Jurnal de campanie din anii 1709–1714],

cuprinzând o descriere geografică, economică, politică şi socială a Moldovei (ms. 797).
Ref. şi publ.: E.H. Weismantell, Dagbok 1709–1714, utgifven af Kungl. Samfundet för
utgifvande af handskrifter rörande Skandinaviens historia, Stockholm, 1928; C. Karadja,
în RI, 4–6, 1929, p. 149–151; N. Iorga, în RI, nr. 1–3, 1930, p. 1–28; nr. 4–6, p. 85–102;
Călători străini, VIII, p. 310–363; Cristea, Regi şi diplomaţi suedezi, p. 103–112.
69 – Portret al lui Ioan Daniel de Vargyas, sol al principelul transilvan Gheorghe I

Rákóczi la curtea reginei Cristina a Suediei în 1646. Inscripţie: „Johan Daniel Er. Fürst.
Gnad. Gorg Ragotke Frst. Sibenbürg...”. Pictură în ulei.
viaţă (MI, 6, 1972, nr. 7, p. 52); L. Demény, Doi diplomaţi la curtea Suediei (MI, 8,
1974, nr. 5, p. 18–21).
SUEDIA d 361
70 – Alexander Roslin, Zoe Ghika, 1777. 65 × 52 cm. Pictură în ulei reprezentând pe

fiica domnitorului Scarlat Ghica. Copie (Svenska Porträttarkivet).
Ref.: Nicolae Minei, op. cit., p. 52; Magnus Olausson, Roslins porträt av en moldavisk
prinsessa [Portretul lui Roslin al unei prinţese moldovene] („Nationalmuseum
Bulletin”, Stockholm, 16, 1992, nr. 2, p. 94–96); idem, Alexander Roslin, Stockholm,
2007, p. 85; Mihai-Sorin Rădulescu, Despre un portret al domniţei Zoe Ghika
(„România literară”, 38, 2009).
Reprod.: Nicolae Minei, op. cit., p. 53; Cândea – Simionescu, Prezenţe culturale româneşti,
II, p. 132.
71 – Portret al lui Ieremia Fazekas, sol transilvan la curtea Suediei, sec. XVIII.
Inscripţie în latină: „Legatus principis Transylv[aniae] Rogotzy”. Pictură în ulei.
Ref.: L. Demény, Doi diplomaţi la curtea Suediei (MI, 8, 1974, nr. 5, p. 21).
Reprod.: ibidem, p. 20; Cândea – Simionescu, Prezenţe culturale româneşti, III, p. 133.
72 – Cornelius Loos, L’Empire d’Orient, circa 1710. Hartă cu note marginale asupra
expediţiei în Orient a autorului, împreună cu Conrad Spaire şi Hans Gyllenskepp, din
ordinul Regelui Carol al XII-lea. Cuprinde şi informaţii despre trecerea călătorilor prin
Tighina, Cetatea Albă, Tulcea, Cernavodă şi Brezargic între 1 şi 27 ianuarie 1710.
Ref.: Constantin I. Karadja, Un journal de route à travers la Bessarabie et la Dobrogea en
1710 (RHSEE, 6, 1929, p. 364–365).
NORDISKA MUSEET
(Muzeul Nordic)
73 – Sabie de paradă din sec. XVII, cu inscripţie grecească, atribuită lui Constantin
Brâncoveanu, descoperită de N. Iorga. A aparţinut amiralului de Nassau-Siegen, comandant
al flotei ruse în timpul Ecaterinei a II-a şi a ajuns la suedezi după înfrângerea de la Svedka
Sund (1790).
Ref.: N. Iorga, Portrete şi lucruri domneşti nou descoperite (AARMSI, s. III, 9, 1928,
p. 223); R. Rosetti, Câteva săbii ale lui Constanti Brâncoveanu (AARMSI, s. III, 10,
1929, p. 1–9); E. Vârtosu, Odoare româneşti la Stambul (BCMI, 28, 1935, p. 9, n. 3,
p. 14, n. 1); C. Marinescu, Săbii brâncoveneşti (AARMSI, s. III, 27, 1944–1945,
p. 401–419).
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe culturale româneşti, III, p. 144.
RIDDARHOLMSKYRKAN
(Biserica din Riddarholmen)
MUZ
74 – Ecusoane metalice pe care sunt înscrise numele şi blazoanele regilor Carol I,

Ferdinand şi Carol al II-lea, cărora li s-a decernat Ordinul Serafimilor, creat în 1334.
Ref. şi publ.: Per Nordenvall, Kunglinga Serafimorder [Ordinul Regal al Serafimilor],
Stockholm, 1998, nr. 446, 574, 689; Cristea, Regi şi diplomaţi suedezi, p. 171–175.
362 d SUEDIA
RIKSARKIVET
(Arhivele Regale)
DOC
75 – Documente (16), din anii 1561 şi 1595–1599, privind istoria românilor,

identificate la sfârşitul sec. XIX de C.T. Odhner, director al Arhivelor Regale Suedeze.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 222, 342–248, 277–293, 404, 422–423, 483,
530–535.
76 – Scrisori (3), din 1591–1594, de la un pretendent necunoscut la tronul Ţării

Româneşti, care semnează „Pătraşco voevod”.
Ref.: N. Iorga, Şarlatani domneşti pe la 1600 (RI, 17, 1931, p. 27–29).
77 – Scrisoare, din 9 mai 1596, a lui Sigismund Báthóry, principele Transilvaniei,

către Sigismund III, regele Poloniei, prin care îi vesteşte victoria de la Lipova împotriva
turcilor.
Publ.: Hurmuzaki, VII, p. 198.
78 – Scrisoare, din Copenhaga, octombrie 1598, în italiană, semnată în româneşte, cu

litere latine, de la Ion Bogdan, pretendent la tronul Moldovei, către ducele Carol al Sudermaniei,
fiul regelui Gustav I, prin care solicită ajutor bănesc.
Ref.: Hurmuzaki, VIII, p. 200–201; N. Iorga, Scrisori domneşti din arhivele din Stockholm
(AARMSI, s. III, 10, 1929, p. 509–510).
Reprod.: ibidem, pl. 1; Cândea – Simionescu, Prezenţe culturale, III, p. 136.
79 – Scrisoare din Košice, 14 decembrie 1599, referitoare la solia trimisă de Mihai

Viteazul la împăratul Rudolf II cu o parte din steagurile cucerite cu ocazia înfrângerii
cardinalului Andrei Báthory în lupta de la Şelimbăr şi la hotărârea lui Mihai Viteazul de a
păstra Transilvania şi de a o administra ca guvernator al împăratului (Extranea 216, XVII
Ungarn, a Handlinger och brer; Arh. Naţ. Rom., mf. Suedia, r. 6, c. 163–164).
Ref. şi publ.: Veress, Documente, V, p. 343–344, doc. 235; Mihai Viteazul în conştiinţa
europeană, V, p. 209–210.
80 – Rapoarte (2), din 1599 şi 1600, referitoare la primirea comisarilor imperiali şi

unirea Moldovei sub sceptrul lui Mihai Viteazul (Extranea. Avisor. Ungarn).
Ref şi publ.: I. Lupaş, Două rapoarte inedite relative la Mihai Viteazul (AIINC, 4, 1924–1925,
p. 539–543); idem, Acte şi documente istorice din 1538–1600, Cluj, 1925, p. 7–9.
81 – Scrisori (2), din 1609, în polonă, ale lui Constantin Movilă, domnul Moldovei,
către regele Sigismund III, respectiv Maciej Ossolinski, cancelarul Poloniei.
Ref.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 354–355.
82 – Adeverinţă, 10 mai 1610, emisă de pretendentul domnesc Iancu Sasu către

intendentul regelui Suediei, prin care se confirmă primirea a 75 de taleri.
Ref.: Hurmuzaki, VIII, p. 332.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe culturale, III, p. 137.
SUEDIA d 363
83 – Scrisoare, 15 aprilie 1611, a principelui Transilvaniei, Gabriel Báthóry, către

marele vizir despre Radu Şerban, domnul Ţării Româneşti. Copie (fond Extranea, vol. 173
Turkiet, Bihang Siebenbürgen, doc. 4).
Ref.: Hungary and Sweden. Early contacts, early sources, Budapesta, 1975, p. 67.
84 – Scrisoare, 1612, a lui Ştefan Tomşa, domnul Moldovei, către regele Poloniei,
Sigismund al III-lea.
Ref.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 362.
85 – Scrisori, începând din 1626, schimbate între principii Transilvaniei şi regii

Suediei, tratate încheiate în perioada 1638–1657, relaţii de călătorie în Transilvania din sec.
XVII ale solilor suedezi Claes Rålamb, G. Velling etc.
Ref.: Hungary and Sweden. Early contacts, early sources, Budapesta, 1975, p. 37–121
(o prezentare cronologică sub titlul: Sources of Hungarian History, mainly before
1660, in the Swedish National Archives).
Publ.: Al. Szilágyi, Actes et documents pour servir à l’histoire de l’alliance de Georges
Rákóczy, prince de Transylvanie, avec les Français et les Suédois dans la guerre de
trente ans, Budapesta, 1874; Szilagyi Sándor, I. Rákóczy György elsö öszekötetései a
svédekkel [Primele tratate ale lui G.R.I cu suedezii], Budapesta, 1883; idem, Bethlen
Gábor és a svéd diplomáczia, a Stockolmi Kir. Svéd Allamléveltárban és az Upsalai
egyetemi Könyvtárban örzöt adatok [G.B. şi diplomaţia suedeză pe baza datelor
aflate în Arhivele regale din Stockholm şi în Biblioteca Universităţii din Uppsala],
Budapesta, 1882; idem, Georg Rákóczi I im dreissigjährigen Kriege 1630–1640. Mit
Urkunden aus schwedischen und ungarischen Archiven, Budapesta, 1882; K. Wiblig,
Magyarorszag történetet érdeklö okiratok a svédországi leveltárakból [Documente
din arhivele suedeze interesând istoria Ungariei] (TT, 1892, p. 440–473, 592–634;
1893, p. 409–439, 678–708).
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe culturale, III, p. 133 (sigiliul lui Rákóczi I).
86 – Memoriu, august/septembrie 1627, al unui trimis transilvănean la curtea regelui

Angliei Charles I, referitor la războiul purtat de principele Gabriel Bethlen împotriva
Imperiului Habsburgic (Turcica, Bihang Transylvanica, I, doc. 8).
87 – Scrisoare, 7/17 iunie 1627, a lui Thomas Roe, ambasadorul Angliei la Poarta
Otomană către capuchehaia transilvăneană la Constantinopol, despre alianţa încheiată de
principele Gabriel Bethlen cu ţările protestante, având anexată o scrisoare nedatată de
Gabriel Bethlen ambasadorului englez. Copie (Turcica, Bihang Transylvanica, I, doc. 9).
88 – Scrisoare, din anii 1653–1658, de la marele vizir către Gheorghe Ştefan, domnul
Moldovei, şi alte scrisori turceşti mai târzii despre luptele din 1737–1738.
Ref.: K.V. Zetersteen, Türkische, tatarische und persische Urkunden im schwedischen
Reichsarchiv, Uppsala, 1945 (rec.: A.S.[acerdoţeanu], în A.R., 1946, p. 199–201).
89 – Documente (74), din 1655–1668, privind relaţiile Ţărilor Române cu Suedia,

cuprinzând scrisori din Iaşi şi Sczeczin de la Gheorghe Ştefan, domnul Moldovei, aflat în
exil, către regele Carol al X-lea Gustav, regina Hedwiga Eleonora de Holstein-Gottorp,
364 d SUEDIA
cancelarul Per Brahe şi diverşi demnitari suedezi, rapoarte de la agenţii domnului

moldovean la Curtea Suediei, Ludovic de Biała Bielski şi Jacob Nagy Harsányi, scrisori de
la Constantin Şerban, domnul Ţării Româneşti, de la văduva sa şi de la boierul moldovean
Constantin Nacu (Turcica, Bihang Moldavo-Valachica, I).
Ref. şi publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 274 şi. urm.; Hurmuzaki, IX/1, p. 67, 74–75,
86–90, 106, 165–168, 180–252.
90 – Documente, din 1656–1665 şi 1710–1711, privind relaţiile moldo-suedeze: scrisori,

din 7 aprilie 1656 şi 24 noiembrie 1662, ale lui Gheorghe Ştefan, domnul Moldovei, către
cancelarul Suediei, Brahe, şi răspunsul acestuia la prima scrisoare; scrisoare a lui Ludovic
de Biała Bielski, agent al lui Gheorghe Ştefan, către regele Carol al XI-lea al Suediei (după
februarie 1660); memoriu al aceluiaşi din 10 aprilie 1660, prin care se prezintă serviciile
aduse Suediei de domnul moldovean; act de la un anume Iancu, pretendent domnesc, din
10 mai 1660, prin care adevereşte primirea unei sume de bani de la secretarul provinciei
Vestgottland, Claus Persson; scrisoare, din iunie 1665, a regelui Angliei, Charles al II-lea,
către sultanul Mehmed al IV-lea, cerând sprijin pentru pribeagul Gheorghe Ştefan; scrisoare
nedatată a văduvei lui Gheorghe Ştefan, Ştefania Mihailova, care trecuse în Rusia, către
ţarul Alexei Mihailovici; două scrisori, din 13 septembrie 1710 şi 8 decembrie 1711, de la
Nicolae Mavrocordat, domnul Moldovei, către regele Carol al XII-lea al Suediei (Turcica,
Bihang Moldavo-Valachica, I).
Ref. şi publ.: N. Iorga, Câteva manuscripte şi documente din ţară şi străinătate relative la
istoria românilor (AARMSI, s. II, 28, 1906, p. 505–506) (scrisoarea lui Gheorghe
Ştefan din 7 aprilie 1656); idem, Scrisori domneşti din arhivele din Stockholm,
p. 509–529; N. Răileanu, Documente medievale moldoveneşti din Arhiva de Război a
Suediei, Chişinău, 2001.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe culturale, III, p. 135 (scrisoarea din 7 aprilie 1656).
91 – Raport, din 12 mai 1657, din Brest, al lui H. von Sternbach către regele Suediei
despre intenţia seimenilor de a incendia Alba Iulia (fond Turcica, Bihang Transylvanica, I).
Publ.: I. Lupaş, Documente istorice transilvane, I. (1599–1699), Cluj, 1940, p. 277, nr. 116.
92 – Scrisoare din Adrianopol, 20 februarie 1658, a lui Claes Rålamb, ambasador al

Suediei la Poarta Otomană către principele Transilvaniei Gheorghe II Rákóczi, despre
evenimentele din Ţara Românească şi tulburările din Polonia (Turcica, Bihang Transylvanica, I,
doc. 88).
93 – Scrisoare, din 1687, a lui Mihai Apafi, principele Transilvaniei, către Gabriel
Oxenstierna şi raportul lui Ioan Donat despre situaţia Transilvaniei în acea vreme.
Publ.: I. Lupaş, op. cit., p. 420–423.
94 – Documente, de la mijlocul sec. XVII până în prima jumătate a sec. XVIII,

referitoare cu precădere la Moldova, cuprinzând, printre altele, o scrisoare a lui Ieremia
Movilă, domnul Moldovei, adresată prinţului Carol, 19 scrisori şi memorii ale regelui şi
înalţilor demnitari ai Suediei, memoriile lui Ludovic de Biała Bielski, emisarul fostului
domn, cu referiri la evenimentele din Ţările Române începând cu anul 1657 (Turcica,
Bihang Transylvanica, I, şi Moldo-Valachica, I).
SUEDIA d 365
Ref.: Eugen Glück, Cercetări în arhivele Danemarcei şi Suediei (RA, 60, 1983, nr. 3,
p. 326–327).
95 – Rapoarte, din 1700–1716, ale ambasadorilor francezi la Constantinopol, Charles

de Ferriol şi Pierre des Alleurs, referitoare la relaţiile franco-otomane, refugiul la Tighina al
regelui Carol al XII-lea, domnia lui Dimitrie Cantemir, campania de la Stănileşti, Constantin
Brâncoveanu şi situaţia din Ţările Române (Correspondance politique, Turquie, vol. 49–52).
Ref.: Akdes Nimet Kurat, The Dispatches of Sir Robert Sutton, ambasador in Constantinople
(1710–1714), Londra, 1953, p. 11.
96 – Memoriu, 1709, cuprinzând descrierea călătoriei efectuate de solul suedez

Briant prin Polonia şi Ungaria până la tabăra regelui Carol al XII-lea al Suediei de la
Bender (Tighina) (Turcica, Bihang Transylvanica, I, doc. 99).
97 – Documente, din anii 1709–1714, cuprinzând rapoarte diplomatice şi militare

referitoare la relaţiile ruso-otomane, refugiul la Tighina al regelui Carol al XII-lea, domnia
lui Dimitrie Cantemir şi campania de la Stănileşti (Turcica).
Ref.: Akdes Nimet Kurat, The Dispatches of Sir Robert Sutton, ambasador in Constantinople
(1710–1714), Londra, 1953, p. 10.
98 – Scrisori (2), din 22 iulie 1710 şi 31 martie 1713, de la Pierre Des Alleurs, ambasador
francez la Poarta Otomană, menţionând relaţiile sale cu domnul Nicolae Mavrocordat în
timpul trecerii prin Moldova.
Ref.: N. Iorga, Ştiri despre veacul al XVIII-lea în ţările noastre după corespondenţe
diplomatice străine. I. 1700–1750 (AARMSI, s. II, 32, 1909–1910, p. 13–14).
99 – Documente (32), din 1710–1714, referitoare la relaţiile româno-suedeze: scrisori

de la Nicolae Mavrocordat, domnul Moldovei, către regele Suediei Carol al XII-lea şi
consilierii săi, o scrisoare a lui Dimitrie Cantemir către consilierii regelui Carol al XII-lea şi
rapoartele solilor suedezi Briant şi Hyltéen din Moldova şi Ţara Românească, către rege şi
cancelarul von Müllern, aflat la Tighina.
Ref.: N. Iorga, Carol al XII-lea, Petru cel Mare şi țările noastre (1709–1714) (AARMSI,
s. 2, 33, 1910–1911, p. 71–127); V. Mihordea, Carol XII la Tighina (AARMSI, s. 3,
25, 1943, p. 460–462); Călători străini, VIII, p. 575–576, 601–603.
Publ.: Hurmuzaki, IX/1, p. 448–452, 463–530, 532, 538; Călători străini, VIII, p. 576–583
(rapoartele lui Briant), 603–611 (rapoartele lui Hyltéen).
100 – Documente, din anii 1710–1723, referitoare la Sandu Colţea, ofiţer în oastea
lui Carol al XII-lea, regele Suediei.
Ref.: N. Iorga, Un ofiţer român în oastea lui Carol al XII-lea. Câteva note (AARMSI, s. II,
34, 1912, p. 865–869); Cristea, Regi şi diplomaţi suedezi, p. 117–124.
101 – Scrisoare din Iaşi, 11 aprilie 1711, a lui Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei,
către un înalt demnitar suedez din suita regelui Carol XII, la Tighina (Bender), referitoare la
366 d SUEDIA
dorinţa sa de a întreţine bune relaţii cu Suedia şi la sentinţa pronunţată în chestiunea

datoriei contractate de un boier moldovean. Text în latină.
Ref.: Constantin Şerban, Contribuţii la repertoriul corespondenţei lui Dimitrie Cantemir
(Studii, 26, 1973, nr. 5, p. 1056); Eugen Glück, Dimitrie Cantemir în arhive suedeze
(MI, 17, 1983, nr. 5, p. 20).
Publ.: Hurmuzaki, IX/1, p. 451–452.
102 – Scrisori (7) din 1711, de la contele Stanisław Poniatowski către regele Carol al
XII-lea al Suediei, către cancelarul von Müllern şi ambasadorul Funck, referitoare la
campania şi pacea de la Prut (Turcica).
Ref. şi publ.: Akdes N. Kurat, Letters of Poniatowski on the Pruth Campaign (SEER,
XXVI, 1947, nr. 66, p. 239–258); Călători străini, VIII, p. 532–540 (3 doc.).
103 – Scrisoare din Constantinopol, 26 februarie 1713, de la Thomas Funck, trimis

special al Suediei la Poarta Otomană, către regele Carol XII, prin care îl informează că a
primit ştirile despre atacul de la Varniţa lângă Bender (Tighina). Text în suedeză (Turcica,
vol. 9).
104 – Scrisori (2), din 7 şi 12 mai 1739, de la Constantin Mavrocordat, domnul Ţării
Româneşti, şi de la Grigore Ghica, domnul Moldovei, referitoare la călătoria la Hotin a
vizirului Abdul-Ali, a reprezentantului paşei de Hotin, Suleiman-aga, şi a doi soli suedezi.
Publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 391–392.
105 – Rapoarte (47), din 1741, 1754–1752 şi 1758–1769, ale rezidenţilor suedezi la
Constantinopol, privitoare la evenimentele din Ţările Române, activitatea dragomanilor
Porţii din familiile Callimachi şi Ghica, domniile lui Constantin Racoviţă, Grigore al II-lea
Ghica, Grigore al III-lea Ghica, Scarlat Ghica, Ioan Teodor şi Grigore Callimachi, Constantin
Mavrocordat, ultima incursiune a tătarilor Nogai în Moldova (1758), acţiunile lui Linchou
ca agent francez şi secretar domnesc în Moldova, devastarea Ţărilor Române din cauza
conflictelor ruso-otomane ş.a.
Publ.: Documente Callimachi, II, p. 615–654.
106 – Documente (82), din perioada 1741–1812, cuprinzând corespondenţa trimişilor

suedezi la Constantinopol (Hopkens, Celsing, Heidenstam, Mouradgea d’Ohsson, Carl-
Gustav König, Palin, baronul de Jawart), cu informaţii despre schimbările de domni din
Ţările Române, ciuma din Ţara Românească, acţiunile lui Pazvantoglu, începutul Războiului
ruso-turc (1806) şi intenţia Austriei de a ocupa Principatele pentru a-i evacua pe ruşi (1812).
Publ.: N. Iorga, Documente privitoare la familia Callimachi, II, Buc., 1903, p. 615–659.
107 – Documente, din anii 1751–1755, cu ştiri despre Moldova şi o scrisoare din
1748 a lui Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei, către G. de Celsing, trimisul suedez
la Poarta Otomană (fondul Turcica).
Ref. şi publ.: Constantin J. Karadja, Extraits des dépêches de la Légation de Suède à
Constantinople (1751–1755) (RHSEE, 7, 1930, p. 199–202).
SUEDIA d 367
108 – Rapoarte (56), din perioada 1798–1799, ale ambasadorului suedez la

Constantinopol, Mouradgea d’Ohsson, privitoare la campania lui Napoleon în Egipt şi
implicaţiile ei la nivel european, cu referiri la situaţia politică din Ţările Române.
Ref. şi publ.: Veniamin Ciobanu, Europe and the Porte: New Documents on the Eastern
Question, vol. II. Swedish Diplomatic Reports, 1798–1799, Iaşi, 2001, p. 25, 30, 50,
74, 107, 147, 152, 156, 161, 164, 175.
109 – Rapoarte, din 1811–1813, ale ambasadei Suediei la Constantinopol, cuprinzând

ştiri despre Moldova.
Ref. şi publ.: Constantin J. Karadja, op. cit., p. 207–230.
110 – Raport, din ianuarie 1878, al lui Selim Ehrenhof, ambasador al Suediei şi
Norvegiei la Constantinopol. 5 f. Text în franceză. Cuprinde informaţii despre Războiul româno-
ruso-turc şi situaţia din Bulgaria (Depescher från besckickningan i Konstantinopel, 1878).
111 – Scrisoare din Stockholm, 30 aprilie 1879, a regelui Oscar al II-lea al Suediei
către Regele Carol I, prin care răspunde scrisorii din 13 martie adresate de regele Carol I,
exprimându-şi satisfacţia cu care a primit vestea declarării independenţei României şi
mulţumind pentru buna primire făcută la Bucureşti prinţului moştenitor Oscar Gustaf Adolf.
Ref. şi publ.: Cristea, Regi şi diplomaţi suedezi, p. 177–183.
MS
112 – Johann Mayer, Dieses ist was auf meiner Hinreise und die Zeit, welche Ich zu
Baciesaray zugebracht, passiret und vorgelauffen ist, 1651. Jurnal de călătorie al agentului
diplomatic suedez Johann Mayer la hanul Islam Ghirai al III-lea, cuprinzând şi descrierea
trecerii sale prin Moldova în perioada 12–13 mai 1651, cu referiri la evenimentele din
Ţările Române.
Ref.: Gh. I. Constantin, Tagebuch des schwedischen diplomatischen Agenten Johann Mayer
über seine Reise durch die Moldau („Balcania”, 2–3, 1939–1940, p. 343–358);
Călători străini, V, p. 439–441.
Publ.: N.J. Molkaniewski, în „Archiv jogo-zapadnoj Rossij”, vol. VI/3 (Kiev, 1908), p. 8–43:
Gh. I. Constantin, op. cit., p. 359–379; Călători străini, V, p. 442–454.
113 – Georgio Calapoda, Hartă nautică, 1552, reprezentând şi litoralul românesc al

Mării Negre.
Ref.: Grămadă, Scizia, p. 252, m. 112.
Reprod.: A.E. Nordenskiöld, Periplus, Stockholm, 1897, p. XXVI.
114 – Georgio Calapoda, Portulan al Mării Negre, 1552, pergament în acuarelă şi

aur. 210 × 285 mm. (Skoklostersaml. I, f. 163).
Ref.: Sweden – Bulgaria, p. 52, 74–75, pl. 18.
368 d SUEDIA
115 – Planuri, din sec. XVII–XVIII, ale unor oraşe şi fortificaţii din Ţările Române
(Bucureşti, Iaşi, Orşova, Sibiu, Alba Iulia etc.).
Ref.: Eugen Glück, Cercetări în arhivele Danemarcei şi Suediei (RA, 60, 1983, nr. 3, p. 328).
WARBERG SAMLING
(Colecţia Warberg)
116 – General lt. C. Warberg, Jurnal din anii 1877–1879 şi Carnet de note, 96 f.,
cuprinzând însemnările observatorului suedez la Războiul ruso-româno-turc cu informaţii
despre trecerea prin Ploieşti, Bucureşti, Slatina, Turnu Măgurele, Zimnicea, luptele de la
Nicopole şi Plevna, organizarea şi acţiunile armatei române (col. familiei Warberg).
Ref. şi publ.: C.I. Karadja, Notele căpitanului suedez C. Warberg din războiul nostru de la
1877 (CC, 8, 1933–1934, p. 370–385) (fragmente).
STRÄNGNÄS
DOMKYRKA BIBLIOTEK
(Biblioteca Domului)
CR
117 – De falsa et vera unius Dei Patris, Filii et Spiritus Sancti cognitione libri duo.
Authoribus ministris Ecclesiarum consententium in Sarmatia et Transylvania, Alba Iulia,
1567 (= 1568).
Ref.: Régi Magyarországy Nyomtatványok 1473-1600. Res litteraria, Budapesta, 1971,
p. 275–277, nr. 254; Răzvan Theodorescu, Civilizaţia românilor între medieval şi
modern. Orizontul imaginii (1550–1800), Buc., 1987, p. 54–55, 75.
UPPSALA
UNIVERSITETSBIBLIOTEK
(Biblioteca Universitară)
DOC
118 – Documente (26), din 1613–1629, privind relaţiile Transilvaniei cu Suedia în

vremea principelui Gabriel Bethlen.
Ref.: Szilagyi Sándor, Bethlen Gábor és a svéd diplomáczia, a Stockolmi kir. svéd
Allamléveltárban és az Upsalai egyetemi Könyvtárban örzöt adatok [G.B. şi diplomaţia
suedeză pe baza datelor aflate în arhivele regale din Stockholm şi în Biblioteca Universităţii
din Uppsala], Budapesta, 1882.
119 – Scrisori (54), din 1948–1977, adresate de Mircea Eliade iranistului şi

indianistului suedez Stig Wikander (Arhiva Stig Wikander).
SUEDIA d 369
120 – Scrisori (5), din 1958, 1963 şi 1968–1969, adresate iranistului şi indianistului
suedez Stig Wikander de Vlad Bănăţeanu, Tancred Bănăţeanu, Constantin Daicoviciu şi
Eugen Lozovan (Arhiva Stig Wikander).
MS
121 – Idrīs Bitlīsī, Hešt bihišt [Cele opt paradisuri], 1512. Cronică osmană rimată, în
persană. Cuprinde istoria Imperiului Otoman de la Osman I până în 1512, tratând şi
raporturile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până în 1512, între care campania din
1462 împotriva lui Vlad Ţepeş. Text în persană (ms. 274).
122 – A med asan Bey-zāde, Ta’rī -i Āl-i ‘Otmān [Istoria dinastiei osmane], 1623.
Cronică a evenimentelor de la începuturile Imperiului Otoman până în 1623, inclusiv
raporturile româno-turce: campaniile în Ţara Românească şi Moldova din secolele XIV–
XV, luptele cu Mircea cel Bătrân, Vlad Dracul, Vlad Ţepeş, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel
Mare (ms. 269).
123 – Ibrāhīm Pečevī (fost defterdar de Timişoara), Ta’rī [Istorie], jumătatea sec.
XVII. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile româno-otomane de la începutul sec. XV până
în 1622 (ms. 283).
124 – Mu afā Čelebi Ğelālzāde, abaqāt el-memālik ve dereğāt el-mesālik [Păturile

sociale şi treptele dregătoriilor în Imperiul Otoman], prima jumătate a sec. XVI, lucrare
relatând evenimentele istoriei otomane, inclusiv campania din Moldova (1538), din
Transilvania (1551) şi din Banat (1552–1553) (ms. 291).
125 – Mu afā Selānīkī, Ta’rī [Istorie], ante 1600. Relatează evenimente din anii
1563–1599, inclusiv relaţiile cu Ţările Române (ms. 284).
126 – Mu afā ‘Alī, Künh ül-a bār [Miezul ştirilor], circa 1600. Cuprinde şi informaţii
despre relaţiile româno-otomane de la Mircea cel Bătrân până la Mihai Viteazul, cu descrierea
expediţiei lui Sinan-Paşa împotriva Ţării Româneşti, lupta de la Călugăreni (1595) şi
victoriile repurtate de Mihai Viteazul la Târgovişte şi Giurgiu. Partea a IV-a (ms. 280–282).
127 – Teofilact, Tâlcul Evangheliilor, copie din sec. XVI, din colecţia învăţatului
suedez Johan Sparwenfeld, dăruită de spătarul Nicolae Milescu (ms. sl. 24).
Ref.: N. Iorga, O tipăritură românească la Uppsala (AARMSI, s. III, t. 6, 1927, p. 77–78).
370 d SUEDIA
128 – Paul Strassburg, ... relatio de Byzantino Itinere ac negotiis in Ottomanica aula
peractis..., 1633, cuprinzând şi o descriere a călătoriei prin Ţara Românească (1632).
Ref.: Magnus Mörner, Paul Strassburg, ein Diplomat aus der Zeit der Dreissigjährigen
Krieges (SF, 15, 1956, p. 327–363); N. Iorga, Istoria românilor prin călători, ed. 2,
vol. I, Buc., 1928, p. 283–287; Eugen Lozovan, Voyageurs nordiques dans les Pays
Roumains („Études romanes de Lund”, 18, 1970, p. 112); Călători străini, V, p. 60–62.
Publ.: T. Cipariu, în AFI, 1867, p. 12–16; Al. Szilagyi, Georg Rákoczi I im Dreissigjährigen
Krieg 1630–1640 mit Urkunden aus schwedischen und ungarischen Archiven, Budapesta,
1883; idem, Okirattár Strassburg Pál 1631–1633-iki követsége, és I Rákóczy György
elsö diplomácziei összeköttetései történetéhez [Documente pentru istoria misiunii
diplomatice din 1631–1633 a lui P.S. şi a primelor legături diplomatice ale lui G.R.],
Budapesta, 1882; Călători străini, V, p. 63–68.
129 – Me med bin Me med, Nu bet üt-tevārī ve’l-a bār [Miezul istoriilor şi a
informaţiilor], ante 1640. Istorie a popoarelor musulmane până la sultanul Murad IV. Cuprinde
şi informaţii referitoare la relaţiile româno-otomane (ms. 253).
Publ.: Cronici turceşti, I, p. 400–436 (extrase).
130 – Mu afā bin ‘Abdullāh ( ağī Halīfa, Kātib Čelebi), Taqvīm üt-tevārīh [Calendarul
istoriilor], 1648. Tabele cronologice în limba persană, cu o introducere privind evenimentele
„de la începutul lumii”, până în timpul autorului. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile
româno-otomane (ms. 251–252).
131 – Michael Eneman, Le voyage en Turquie de Bender à Constantinople, post

1712. Jurnal de călătorie al unui pastor suedez cuprinzând şi descrierea părţilor din
Moldova şi Dobrogea vizitate în 1709 (ms. × 379).
Ref.: N. Iorga, în RHSEE, 5, 1928, nr. 10–12, p. 310–311; Sweden – Bulgaria, p. 94;
Călători străini, VIII, p. 286; Cristea, Regi şi diplomaţi suedezi, p. 95–96.
Publ.: Michael Eneman, Resa i Orienten, 1711–1712, Uppsala, 1889; Constantin I. Karadja, Le
voyage de Michel Eneman de Bender à Constantinople en 1709 (RHSEE, 6, 1929, nr.
10–12, p. 365–372); Călători străini, VIII, p. 286–290; Cristea, Regi şi diplomaţi
suedezi, p. 97–100.
Reprod.: B.A.R., ms. 65 (fragmente); Sweden – Bulgaria, p. 97, pl. 31.
132 – Me med Sub ī, Ta’rī -i Veqā’i‘ [Istoria întâmplărilor], 1742. Cuprinde și

informaţii despre situaţia Banatului şi a Olteniei în 1730–1742 şi luptele desfăşurate pe
teritoriul Ţărilor Române în timpul Războiului ruso-austro-turc (ms. 287).
133 – Paul Jamjouglou, Denna Journal tillarer Paul Jamjouglou Hans Kungl. Majts
af Sverige Translator Linguarum Orientalium A–o: 1749 öfversatt ibran fransöske originalet pa
svenska spraket, 1747. Jurnalul călătoriei prin Dobrogea şi Moldova al traducătorului
Legaţiei suedeze la Constantinopol. Traducere în suedeză din franceză (ms. F 382).
SUEDIA d 371
Ref. şi publ.: C.J. Karadja, Journal du voyage entrepris par Monsieur Paul Jamjouglou de
Constantinople à la suite de son Excellence Monsieur Edvard Carleson, Envoyé
Extraordinaire de Sa Majesté le roi de Suède près de la Porte Ottomane et conseiller
royal, dans l’année 1746 (RHSEE 7, 1930, nr. 1–3, p. 18–34); Călători străini, IX,
p. 327–334; Cristea, Regi şi diplomaţi suedezi, p. 135–142.
134 – Ta’rī -i sefer-i Rūsiyā [Istoria expediţiei în Rusia], sfârşitul sec. XVIII. Descriere a
Războiului ruso-otoman din 1768–1774, desfăşurat pe teritoriul Ţărilor Române (ms. 295).
Ref.: Babinger, GOW, p. 310, nota 1.
CR
135 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographiae libri duo, în vol. Dionysi

Aphri, De Totuus Orbis situ, Antonio Veronensi interprete, consumatissimum opus. Ioannis
praeterea Honteri Coronensis de Cosmographiae rudimentis libri duo, Basel, 1534. p. 65–99.
Ref.: Nussbächer, O bibliografie Honterus, p. 368.
136 – Reformatio Ecclesiae Coronensis ac totius Barcensis Provinciae [Reforma

bisericii din Braşov şi din toată Ţara Bârsei], cu prefaţa lui Philipp Melanchton, Wittenberg,
Joseph Klug, 1543. 22 f.
137 – Johannes Honterus, De Grammatica libri duo, Cracovia, ex officina Hieronimi

Scharffen, 1554. 44 f.
138 – Johannes Honterus, De Grammatica libri duo, Cracovia, ex officina Mathei

Syebeneicher, 1558. 44 f. În colofon, anul 1559.
139 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographicorum libri III, cum tabellis

Geographicis elegantissimis, Zürich, 1558. 30 f., cu hărţi (14 f. nenumerotate).
140 – Johannes Honterus, De Cosmographiae rudimentis, omnium prope rerum

nomenclatura, libri III. Una cum Tabellis Geographicis praecipuis, în vol. Procli De
Sphaera liber I, Basel, 1561, p. 845–940.
141 – Johannes Honterus, Coronensis Rudimentorum Cosmographiae Libri duo,

Quorum prior Astronomiae, posterior Geographiae principia breuissime complectitur, în
vol. Procli De Sphaera liber I, Basel, 1561, p. 941–985.
142 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographicorum, libri III, cum tabellis

Geographicis elegantissimis, Zürich, 1564. 30 f., hărţi (14 f. nenumerotate).
372 d SUEDIA
143 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographicorum, libri III, cum tabellis

Geographicis elegantissimis, s. l., 1573. 30 f., hărţi (14 f. nenumerotate).
144 – Johannes Honterus, De Cosmographiae rudimentis, & omnium prope rerum

nomenclatura, libri IV. Una cum Tabellis Geographicis praecipius, în vol. Procli De
145 – Johannes Honterus, Rudimentarum Cosmographiae Libri duo, Quorum prior

Astronomiae, posterior Geographiae principia breuissime complectitur, în vol. Procli De
146 – Trebnic, Kiev, 1646, cu gravură reprezentând armele lui Petru Movilă şi
versuri dedicatorii (pe versoul foii de titlu). La f. 2–6: prefaţă de Petru Movilă.
Ref. şi reprod.: Zapasko – Isaević, I, p. 68–69, nr. 354.
147 – Abagar, Roma, 1651, tipărit de Filip Stanislav, episcop de Nicopole. În colofon
sunt menţionaţi Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti, şi Vasile Lupu, domnul Moldovei.
Ref.: Lennart Kjellberg, Catalogue des imprimés slavons [de la Bibliothèque de l’Université
d’Uppsala], p. 256; Sweden – Bulgaria, p. 123–124.
Reprod.: ibidem, p. 131, pl. 48.
148 – Liturghier, [Iaşi?], 1679, tradus de Dosoftei, primit la 30 ianuarie 1685, la

Moscova, de învăţatul suedez Johan Sparwenfeld de la spătarul Nicolae Milescu (ms. sl. 34,
f. 120 ş. urm.).
Ref.: Eugeniusz Barwiński, Ludwik Birkenmajer, Jan Loś, Sprawozdanie z poszukiwań w
Szwecyi, dokonanych z ramiena Akademii umiejẹtności, Cracovia, 1914, nr. 313; N.
Iorga, O tipăritură românească la Uppsala (AARMSI, s. III, t. 6, 1927, p. 73–77).
Reprod.: ibidem, pl. 1; Cândea – Simionescu, Prezenţe culturale, III, p. 149.
149 – Hartă nautică anonimă, sec. XV, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.
Ref.: Grămadă, Scizia, p. 250, nr. 62.
Reprod.: A.E. Nordenskiöld, Periplus Stokholm, 1897, pl. XIX.
150 – Hubert Jaillot, Atlas nouveau, contenant toutes les parties du monde, Paris,
1673, cuprinzând şi harta lui Sanson: Le royaume de Hungarie et les Estats qui en ont esté
sujets et dependans de sa Couronne sçavoir la Transylvanie, Moldavie, Valaquie, Cracovie
[...]. 58,8 × 89,1 cm (Kart & plansehavd, kart. 10).
SUEDIA d 373
151 – Hubert Jaillot, Estats de l’Empire du Grand Seigneur des Turcs en Europe [...],
Paris, 1692, cuprinzând şi harta lui Sanson: Les Principautés de la Petite Tartarie,
Transilvanie, Moldavie, Valaquie. Gravură, 56,8 × 86,5 cm (Kart. Balkanst. Turkiet).
152 – Nicolaus Visscher, Exactissima Tabula qua tam Danubii Fluvii Pars Inferior...
quam regiones adjacente ut Transilvania [...]. 48,8 × 59,5 cm. Cuprinde şi Ţările Române
(Kart- och planschavd, kart. 8:84).
153 – Gerard-Leonard Valk, Bulgaria et Romania, Amsterdam, [1700]. Gravură.

59,2 × 49,2 cm. Cuprinde şi sudul Ţărilor Române (Kart-plansch, A. L. Stierneld 1772).
154 – Adolf F. Sturtgenbecker, [Journal de călătorie de la Stockholm la

Constantinopol, 17 iunie – 22 noiembrie 1780]. Text în suedeză şi latină. Cuprinde
informaţii despre Ţările Române (ms. × 404).
Ref. şi reprod.: Sweden – Bulgaria, p. 95, 10–101, pl. 33 (harta cu sud-vestul Ţării Româneşti).
155 – Bukvar să različny pančenija, Buc., 1850. Ediţia a patra a Abecedarului publicat
în 1824 de Petăr Berow (J.A. Lundells Samling).
TUNISIA
AL- AMMĀMĀT
(Hammamet)
AM
1 – Vilă în stil tradițional nord-african, construită în 1931–1932 de arhitectul român

George Sebastian, stabilit în Tunisia între cele două războaie mondiale. Sunt expuse obiecte
populare românești, vase de ceramică, piese sculptate și textile. Aici au fost găzduiți între
1932 și 1962 mari oameni politici și artiști celebri, printre care feldmareșalul german Erwin
Rommel, primul-ministru britanic Winston Churchill, Paul Klee, Alberto Giacometti și
André Gide. Vila este înconjurată de o grădină botanică de 6 hectare, cuprinzând peste 300
de specii de plante, alese de G. Sebastian, care a lansat astfel în Tunisia moda amenajării
grădinilor private. În 1962 proprietatea a fost cumpărată de guvernul tunisian, care a
transformat-o în Centrul Cultural Internațional Hammamet (Hammamet International Cultural
Center), adăugându-i un teatru în aer liber. Proprietatea depinde astăzi de Ministerul Culturii din
Tunisia. Începând din 1964 se organizează aici Festivalul anual de Vară de la Hammamet
(Avenue des Nations Unies).
Ref.: Ioana Feodorov, 2007.
TURCIA
ANKARA
MILLÎ KÜTÜPHANE
(Biblioteca Naţională)
MS
1 – Mu afā bin ‘Abdullāh ( ā@@ī Halīfa, Kātib Čelebi), Iršād ül-hayāra ilā ta’rī
el-Yunan ve’n-Nasara [Căi norocoase din istoria grecilor şi creştinilor], prima jumătate a
sec. XVII, cronică privind şi situaţia Ţărilor Române în anii 1526–1617 (mf. 1702).
Ref.: Cronici turceşti II, p. 122.
Publ.: Cronici turceşti II, p. 122–124 (după ms. Ankara, TTK, 19 şi Millî 1702).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 35, c. 351–388.
TAPU VE KADASTRO ARŞIVI

(Arhiva Tapiurilor şi a Cadastrului)
DOC
2 – Qānūnnāme [Cod de legi], din 1586, privind satul şi schela Orşova (nr. 57/369,
f. 8v–9).
Ref. şi publ.: Mihnea Berindei, Marielle Kalus-Martin, Gilles Veinstein, Actes de Murād III
sur la région de Vidin et remarques sur les qānūn ottomans („Südost-Forschungen”,
35, 1976, p. 53–55).
3 – Condici (4), sec. XVI, cuprinzând recensăminte şi reglementări juridice cu date

despre situaţia economică din Dobrogea şi cazaua1 Brăilei şi cu referiri la Ţara Românească (nr.
83, 86, 222, 561).
Ref.: Guboglu, Cercetări Turcia, 1972, p. 166; 1975, nr. 3, p. 340; Mihai Maxim, Osmanlı
döneminde bir Tuna liman kenti: Ibrayil (Brăila) [Brăila, oraş portuar la Dunăre în
epoca otomană] („Güney-Doğu Avrupa Araştırmaları Dergisi”, 12, Istanbul, 1998,
p. 173–187).
Publ.: Hadiye Tunçer, Osmanlı ımparatorluğunda toprak hukuku arazi kanunları ve kanun
açıklamaları [Dreptul funciar în Imperiul Otoman, legile agrare şi explicaţia lor],
Ankara, 1962: Brăila (p. 107–108, 196–206), Nikopol (p. 127–131), Rahova, Turnu
(Holovnik), Ruse, Giurgiu (p. 136–143), Chilia (p. 192–195), Tulcea, Isaccea, Măcin,
Hârşova, Vadu, Silistra (p. 210–216), Vidin (p. 374); Anca Ghiaţă, Brăila în izvoarele
otomane de la sfârşitul sec. al XVI-lea, în Caietul seminarului special de ştiinţe
auxiliare, Buc., 1993, p. 126–143.
1
Tc. kaza, termen desemnând o unitate administrativ-teritorială otomană, teritoriul aflat sub
jurisdicţia unui cadiu, subdiviziune a unui sangeac. Uneori în istoriografia română a fost folosit,
impropriu în acest context, cuvântul „raia”, care desemnează doar masa contribuabililor otomani.
378 d TURCIA
TÜRK TARIH KURUMU

(Societatea de Istorie Turcă)2
DOC
4 – Documente şi cronici, sec. XIV–XIX, cu informaţii despre istoria românilor.

Cuprind: date referitoare la situaţia internaţională a Moldovei şi Ţării Româneşti;
negocierile şi tratatul de pace de la Bucureşti din 1812; procese-verbale ale negocierilor
dintre Poarta Otomană şi statele europene şi tratatele încheiate între ele în 1814–1833.
Ref.: Gemil – Veliman, Cercetări Turcia, 1981, p. 230.
5 – Poruncă, din 26 septembrie 1787, de la Nicolae Mavrogheni, privind numirea

arhimandritului Nicodim ca egumen la mănăstirea Sf. Spiridon din Bucureşti. Text în
slavonă (Syllogos, ms. 136/93).
Ref.: Sarros, Katalogos, 1932, p. 169; Iorga, Greci, p. 253.
6 – Hrisov, din 1787, de la Nicolae Mavrogheni, referitor la danii în Bucureşti şi

insula Paros, menţionând şi legenda întemeierii mănăstirii Ecatontapyliani. Fotocopie după
originalul păstrat în insula Paros (Syllogos, ms. 137/94).
Ref.: Sarros, Katalogos, 1932, p. 169–170; Beza, Urme, p. 158; Iorga, Greci, p. 253.
Publ.: Iorga, Fundaţiuni în Epir, p. 895–897).
7 – Colecţie de documente privind negocierile preliminare, tratatul de pace ruso-

otoman de la Bucureşti din anul 1812 şi relaţiile posterioare păcii de la Bucureşti dintre
Poarta Otomană, Rusia, Austria, Prusia şi Franţa.
Ref.: Gemil, Veliman, Cercetări Turcia, 1979, p. 465–466.
8 – Documente, din 1856–1876, din arhiva lui Iōannīs Aristarhīs (Yanku Aristarki-
bei), ambasador al Imperiului Otoman la Berlin, referitoare la probleme româneşti, cuprinse
în 4 volume cu titlul Missions d’Aristarki bey en Prusse. Moldo-Valachie, 1856–1876
(Syllogos, ms. 161–164/24–27).
Ref.: Sarros, Katalogos, 1932, p. 172; Iorga, Greci, p. 253; Moraux, Catalogue, p. XVI.
MS
9 – Šems ed-Dīn A med bin Süleymān Kemāl Paša-zāde (Ibn Kemāl), Feti -nāme-i
sefer-i Mohač [Cartea victoriei expediţiei de la Mohács], relatare a campaniei otomane de la
1526 împotriva Ungariei, încheiată cu bătălia de la Mohács. Cuprinde informaţii referitoare la
participarea oştilor române. 153 f. (ms. 66, fotocopie).
Ref.: Babinger, GOW, p. 63; Forrer, Handschriften, p. 187.
Publ.: Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 300–362 (după ms. Es‘ad 2336).
2
Fondul Syllogos de la Societatea de Istorie Turcă cuprinde o mare parte a colecţiei de
manuscrise a Societăţii Filologice Greceşti din Constantinopol, colecțíe care a intrat în posesia
instituţiei din Ankara în 1932.
TURCIA d 379
10 – Lü fī Paša, Tevārī -i Āl-i ‘OÓmān [Istoriile Casei lui Osman], [prima jumătate a
sec. XVI]. Tratează istoria otomanilor de la început până în anul 1554, cu referiri şi la
istoria românilor (ms. 28).
Ref.: Babinger, GOW, p. 80–81; Cronici turceşti I, p. 233–235; Crestomaţie turcă, p. 363.
Publ.: Cronici turceşti I, p. 236–250 (după ed. Ali, Istanbul, 1923, pe baza unui ms.
incomplet descoperit la Brusa de Mehmed Tahir).
11 – Me med Paša (Küčük Nišān@ı), Ta’rī -i Nišān@ı [Cronica lui Nišān@ı], cronică
scrisă la sfârşitul domniei sultanului Süleyman Magnificul, tratând istoria turcilor otomani
din secolul al XIII-lea până în anul 1561, cu referiri la istoria românilor (ms. 20).
Ref.: Babinger, GOW3, p. 104; Cronici turceşti I, p. 289.
Publ.: Cronici turceşti I, p. 290–298 (după ed. Ahmed Vefik-paşa, Istanbul, 1862).
12 – Sa‘d ed-Dīn Me med o@a Efendi, Tā@ üt-tevārīh [Coroana istoriilor], 1584.
Tratează evenimentele otomane din sec. XIII până în 1521, cu date privitoare la relaţiile
româno-otomane. Text în turcă persanizată (cota 3994).
Ref.: Babinger, GOW, p. 123; Cronici turceşti I, p. 297–298.
Publ.: Cronici turceşti I, p. 299–392 (după ed. Istanbul, 1862–1863); Ismet Parmaksızoğlu,
Sadettin Efendi, Tacüt-Tevarih, V, Ankara, ed. 1, 1979; ed. 2, 1992.
13 – Mousikon Anthologion, sec. XVI. 65 f., 15,5 × 10,7 cm. Pe o filă lipită de copertă,
însemnare cu privire la uciderea domnitorului Ţării Româneşti (Constantin Brâncoveanu), a
celor patru fii ai săi şi a ginerelui său la 15 august 1714 (Syllogos, ms. 107/64).
Ref.: Sarros, Katalogos, 1932, p. 149; Iorga, Greci, p. 253; Moraux, Catalogue, p. 159–160.
14 – Mu afā bin ‘Abdullāh ( ā@@ī Halīfa, Kātib Čelebi), Iršād ül-hayāra ilā ta’rī
el-Yunan ve’n-Nasara [Căi norocoase din istoria grecilor şi creştinilor], începutul sec.
XVII, cronică privind şi situaţia Ţărilor Române în anii 1526–1617 (TY, 19).
Ref.: Cronici turceşti II, p. 27.
Publ.: Cronici turceşti II, p. 122–124 (după ms. Ankara, TTK, 19, şi Millî 1702).
15 – Ioan Cantacuzino, Apologia contra lui Mahomed, 1 decembrie 1635, Moldova,

traducere în neogreacă de Meletios Syrigos, din îndemnul lui Vasile Lupu. 195 f., 29,5 × 20 cm
(Syllogos, ms. 34).
Ref.: Papadopoulos-Kerameus, Katalogos, p. 124, nr. 34; Moraux, Catalogue, p. 67–68.
16 – Köse ‘Alī, Fet nāme-i qal‘e-i Varad der zamān-ı serdār-ı ekrem ‘Alī Paša
[Scrisoare de cucerire a cetăţii Oradea în timpul generosului serdar Ali-paşa], 1660. Raport
despre cucerirea cetăţii Oradea de către armata otomană (TY, 34).
Ref.: Guboglu, Două călătorii în Turcia, p. 235; Cronici turceşti II, p. 14, nota 60.
3
Pentru adaosuri şi întregiri bibliografice şi arhivistice la scrierile cronicarilor otomani
cuprinşi în GOW, v. de asemenea Mihail Guboglu, Pe marginea lucrării lui Franz Babinger despre
istoriografii otomani, AIIAI, 23, 1986, nr. 2, p. 853–869.
380 d TURCIA
17 – Temešvarlı Ibrāhīm Na‘īm ed-Dīn, adiqatü š-šühedā-i es-ser ad [Grădina

eroilor de la hotare], cronică otomană descriind istoria Banatului şi invadarea Timişoarei în
anii 1682–1739 (TY, 40).
Ref.: Guboglu, Două călătorii în Turcia, p. 235; Cronici turceşti I, p. 142, nota 10.
18 – Miscelaneu, sec. XVII–XVIII, 460 f., 21 × 16 cm. Text în greacă. Cuprinde:

Sevastos Kymīnitīs, Logos filosofikos, citit probabil în faţa elevilor din Bucureşti (f. 22–
48v); Teofilact al Bulgariei, Paideia Vasilikī, traducere de Sevastos Kymīnitīs dedicată lui
Constantin Brâncoveanu, cu o epistolă către acesta (f. 63–110v); Agapet Diaconul, Ermīneia
kata pezīn frasin eis tīn kefalaiodī parainesin, traducere de Sevastos Kymīnitīs dedicată lui
Constantin Brâncoveanu, cu o epistolă (f. 111–156); Sevastos Kymīnitīs, Egkōmion eis ton […]
Kyrion Iō. Kōnstantinon Mpasarampa Voevonda, 1695, autograf (f. 164–172v); Sevastos
Kymīnitīs, 5 epigrame pentru Constantin Brâncoveanu (f. 173–173v); Galaction din Patras,
scrisoare de dedicaţie către Constantin Brâncoveanu şi adresare către cititori la ediţia din
1697 a Anthologion tou olou eniautou (f. 174–179, 387–388); Sevastos Kymīnitīs, Scrisoare
parenetică către Mihail şi Şerban Cantacuzino, datată 7 skirrophorion 1689 (f. 191–192v);
Sevastos Kymīnitīs, Egkomia eis tīn īgemonia Ougkrovlahias, 6 iulie 1686 (f. 225–228);
Ioan Cariofil, Erōtapokriseis (f. 338–355) (Syllogos, ms. 62/19).
Ref.: Sarros, Katalogos, 1931, p. 178–179; Moraux, Catalogue, p. 100–108.
19 – Mu affā Mu afā, Belġrad ve Āda-qal‘e sefer ve laferi [Expediţia şi victoria de

la Belgrad şi Ada-Kale], prima jumătate a sec. XVIII, relatând luptele turco-austriece din
1737–1739 (ms. 19/3).
Ref.: Guboglu, Despre materialele, p. 178, nota 21; Cronici turceşti I, p. 142, nota 9;
Cronici turceşti II, p. 15.
20 – A med ‘Ā ım, ‘Ā īm Ta’rī i [Istoria lui ‘Ā ım], cronică aulică tratând evenimentele
din perioada 1787–1808, cu referiri la situaţia Ţărilor Române în timpul războaielor ruso-
austro-turc (1787–1792) şi ruso-turc (1806–1812) (ms. 516).
Ref.: Babinger, GOW, p. 339; Cronici turceşti III, p. 389–391.
Publ.: Cronici turceşti III, p. 392–436 (după ms. 239, B. A. R. şi ed. Istanbul, 2 vol., s. a.).
Reprod.: ibidem, p. 393, 399, 405, 415, 427, 429, 431, 433, 435.
21 – Pankratios Dīmaros, Katalogos chronologikos akrivōs mala kai synoptikōs

periechōn tous vasileis Romaiōn kai Othōmanōn kai patriarchas Kōnstantinoupouleōs apo
tou 1756 etous, 1756, autograf. 382 p., 20,8 × 15 cm. La p. 176–200, tabele genealogice a
7 familii fanariote: Mavrocordat, Callimah, Ipsilanti, Moruzi, Suţu, Mavrogheni şi Hangerli
(Syllogos, ms. 14).
Ref.: A. Papadopoulos-Kerameus, op. cit., p. 112–114, nr. 14; Hurmuzaki – Papadopoulos-
Kerameus, XIII, p. XXIX–XXX; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XXXIII;
Moraux, Catalogue, p. 38–40.
Publ.: Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. 340–341; Hurmuzaki – Murnu –
Litzica, XIII, p. 312–313.
TURCIA d 381
22 – Epistolar, copie din 1785, de Dīmītrios Oikonomou Litohoritou. 196 p., 20 × 15 cm.
Text în greacă. La p. 157–160, scrisoare a lui Nikīforos Theotokīs către Eleutherios din
Larissa, Iaşi, 22 iulie 1776 (Syllogos, ms. 82).
Ref.: Moraux, Catalogue, p. 135–137.
23 – Epistolai diaforōn metagenesterōn Ellīnōn sofōn apo tou 1500 Sōtīriou etous
eōs tou 1751, copie din a doua jumătate a sec. XVIII. 296 f., 21 × 16 cm. Cuprinde şi
scrisori interesând istoria şi cultura românească: f. 82–84, Meletie Pigas: către Mihai
Viteazul, Constantinopol, 23 mai şi 5 august 1597; către Ieremia Movilă, Constantinopol,
14 iunie 1597; către Petru Şchiopul ş.a.; f. 130–132v, Matei al Mirelor; f. 152, Paisie
Ligaridis către Drăghici Cantacuzino ş.a.; f. 186–217, 34 de scrisori către Ioan Cariofil
(între destinatari: Miron Costin, Dositei al Ierusalimului şi Sevastos Kymīnitīs); f. 266–272,
275, 6 scrisori de la Ghermanos de Nissis din Bucureşti, 1676–1686 (între destinatari:
Constantin Cantacuzino); f. 272–275, 5 scrisori de la Hrisant Notara, Bucureşti, 1686 (între
destinatari: Sevastos Kymīnitīs şi Valentin, directorul şcolii săseşti din Braşov, şi un răspuns al
acestuia); f. 276, Ierotei al Dristrei; f. 276–277, 280v–282, 284, 288–289, 10 scrisori de la
Sevastos Kymīnitīs, circa 1703; f. 276, 279, 288, 3 scrisori de la Luca Spandonis, 1703
(între destinatari Nicolae Mavrocordat şi Sevastos Kymīnitīs); f. 278, Ştefan Brâncoveanu
către Spandonis (Syllogos, ms. 10).
Ref.: Papadopoulos-Kerameus, Katalogos, p. 82–95, nr. 10; Ierosol. Vivl., V, p. 510, nr.
XXX, 427; Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. XXV, nr. 1–19; XXVI, nr. 9–
11; XXXI–XXXII; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, p. XXVIII–XXIX, nr. 1–10; XXX, nr.
9–11; XXXV–XXXVI; Moraux, Catalogue, p. 23–25.
Publ.: Matthaios Paranikas, în O en Kōnstantinoupolei Ellīnikos Filologikos Syllogos, 12,
1879, p. 150–155; Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. 353–362;
Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. 323–332 (13 doc., f. 248–249; 266–269, 272–275).
24 – Syllogī patriarhikōn grammatōn kai allōn shediōn […], t. II, sfârşitul sec. XVIII
(cu excepţia f. 142–157, din 1671 şi 1672), 179 f. În cuprins, şi documente interesând istoria
Ţărilor Române: f. 7–8, extras din Efemeridele marelui logofăt Ioan Cariofil despre
evenimentele din anii 1676–1689; f. 22, sinodicon din 8 ianuarie 1580 al patriarhului
Mitrofan III despre odoarele dăruite de Petru Şchiopul, domnul Moldovei, Bisericii patriarhale
Maica Domnului Pammakaristos, f. 24, menţiune despre o domnie a lui Petru Şchiopul în
mai 1576, în timpul patriarhului Ieremia II; f. 49v–51, act al patriarhului Calinic III din
martie 1757 despre proiectata căsătorie dintre Alexandru, fiul lui Scarlat Grigore Ghica,
domnul Moldovei, şi Marioara, fiica lui Iacovachi Rizu, care era capuchehaie a Moldovei la
Constantinopol; f. 68, act din mai 1639 pentru alegerea mitropolitului Proilavului şi
Ismailului; f. 73–74, scrisoare a Patriarhului Partenie II din 17 ianuarie 1646 către Vasile
Lupu; f. 78–79, tomos sinodal din ianuarie 1650 cu informaţii despre Moldova; f. 106–108,
sinodicon şi scrisoare de iertare din august 1698 de la patriarhul Calinic II pentru răposatul
Constantin Şerban, fost domn al Ţării Româneşti şi Moldovei; f. 134–139, scrisoare
sinodală de la patriarhul Serafim II, din 30 noiembrie 1757, privind administrarea bunurilor
Patriarhiei Ecumenice, inclusiv cele din Ţările Române; f. 150v–157, act original din
7 noiembrie 1671 prin care patriarhul Metodie III dă Mitropolia Proilavei lui Partenie IV,
fost patriarh al Constantinopolului, pentru întreţinere (Syllogos, ms. 11).
Ref.: Papadopoulos-Kerameus, Katalogos, p. 95–112, nr. 11; Hurmuzaki – Papadopoulos-
Kerameus, XIII, p. XXXIV–XXXV; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XXXVII–
XXXIX; Moraux, Catalogue, p. 26–34.
382 d TURCIA
Publ.: Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. 389–397; Hurmuzaki – Murnu –

Litzica, XIII, p. 355–363 (doc. de la f. 49v–51, 106–108, 134–139).
25 – Nicolae Mavrocordat, Opere, copie de la sfârşitul sec. XVIII. 209 f., 21,5 × 16 cm.
Texte în greacă. Cuprind: date despre familia Mavrocordat şi epocă; cuvinte de laudă pentru
Nicolae Mavrocordat, de Ioan Grămăticul (f. 6–6v, 31–48), Anastasios Gordios (f. 7v) și Iosif al
Târnovei; Cuvinte jeluitoare la moartea lui Nicolae Mavrocordat, iulie 1731 (f. 193–200);
două discursuri ale lui Critias la căsătoria fiicei lui Grigore Ghica, domnul Ţării Româneşti,
şi la logodna fiicei lui Nicolae Mavrocordat (f. 8); scrisori de la Nicolae Mavrocordat către
tatăl său Alexandru, Spandoni şi un anonim (1711) (f. 9v–10); scrisori de la Alexandru
Mavrocordat către Constantin Duca (f. 28v–29v); scrierile lui Nicolae Mavrocordat: Filotheou
Parerga (f. 53–87); Dialogos peri zōīs kai thanatou (2 variante) (f. 88–104); Psogos
nikotianīs (f. 105–108), Dialogos tīs memīnyias axinīs tīs parahōrīsi Theou (f. 110–114),
Dialogos peri tou triōvolimaiou (f. 115–116), Pseudofilosofos ī mpanos (f. 117–119),
Filosokōmmōn ī kyveutikos (f. 120–122), Egheiridion en ō gnōmai kai frontismata peri īthī
kai politeian (f. 123–192), Poīmatia eis eauton (f. 201–208) (Syllogos, ms. 9).
Ref.: S. Oikonomis, Nikolaou Maurokordatou Psogos Nikotianīs kai Epistolī pros Mitrofanīn
ton diakonon met’ eisagōgikīs parekvatikīs epistolīs, Veneţia, 1786, p. 5–30;
A. Papadopoulos-Kerameus, Diorthoseis eis ton Psogon Nikotianīs tou N. Mavrokordatou
(„Deltion tīs istorikīs kai ethnologikīs etaireias tīs Ellados”, 2, 1885, p. 449–451);
Papadopoulos-Kerameus, Katalogos, p. 80–82, nr. 9; Hurmuzaki – Papadopoulos-
Kerameus, XIII, p. XXVIII, XL; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XXX–XXXI,
XLIV–XLV; Moraux, Catalogue, p. 20–23.
Publ.: Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. 249–275, 463–503; Hurmuzaki–
Murnu – Litzica, XIII, p. 227–251, 416–457 (f. 6, 7, 48v–52v, 123–200).
26 – Ambrosius Marlianus, Theatron politikon, sfârşitul sec. XVIII, traducere în neogreacă

atribuită lui Nicolae Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti. 423 f., 21 × 16 cm (Syllogos, ms. 32).
Ref.: Moraux, Catalogue, p. 65–66; A. Camariano, Traducerea greacă a Teatrului Politic
(RIR, 11–12, 1940–1941, p. 221).
27 – Drama triprakton, sec. XVIII, scrisă în Fanar (Fener) sau în Principatele

Române de un autor anonim. 67 f., 17 × 12 cm., sfârşitul lipseşte (Syllogos, ms. 103/60).
Ref.: Sarros, Katalogos, 1932, p. 148; Moraux, Catalogue, p. 157.
28 – Epistolarion, sec. XVIII. 228 p., 22 × 16 cm. La p. 98–107: scrisoare a lui

Macarie din Patmos către Mihail [Suţu] domnul Ţării Româneşti (Syllogos, ms. 54/11).
29 – Parafrază a Iliadei în greaca clasică, sec. XVIII. 309 f., 21,5 × 16,5 cm. Text în
greacă. La f. 1: însemnare de posesor de la Constantin Suţu, din 1 august 1733 (Syllogos, ms. 20).
Ref.: Papadopoulos-Kerameus, Katalogos, p. 120, nr. 20; Sarros, Katalogos, 1931, p. 160;
Moraux, Catalogue, p. 50.
30 – Miscelaneu, începutul sec. XIX, 205 p., 19 × 13 cm. Text în greacă. La f. 56v:
Hrīsmos scris în versuri pe poarta unei biserici luate de râul Siret, în apropiere de Roman
(Syllogos, ms. 76/32).
TURCIA d 383
Ref.: Sarros, Katalogos, 1932, p. 130–131; N. Iorga, Greci, p. 253; Moraux, Catalogue,
p. 127–128.
31 – Manuscris, 15 iunie 1800, cuprinzând Slujba Sfântului Ioan cel Nou de Nichifor
Cretanul şi Slujba Sfintei Cuvioase Parascheva (p. 33–80), cu informaţii despre aducerea
moaștelor în Moldova, în timpul domniei lui Vasile Lupu, în 1642. 113 p., 23,2 × 16,5 cm.
Text în greacă, copiat de Manouīl Manos (Syllogos, ms. 81).
Ref.: Moraux, Catalogue, p. 134–135.
32– Miscelaneu, din 1802, 200 p., 17 × 12 cm. La p. 33–38: două poeme în cinstea
lui Mihai Suţu, domnul Ţării Româneşti. Text în greacă (Syllogos, ms. 100/57).
33 – Postelnicul Vasile, Ta stihourgika, Bucureşti, 1814. 50 p., 16,5 × 11,5 cm

(Syllogos, ms. 102/(592).
Ref.: Sarros, Katalogos, 1932, p. 147–148; Iorga, Greci, p. 252–253; Moraux, Catalogue,
p. 156–157.
34 – Epigrafikī ītoi meletī epi tīs ermīneias tōn diaforōn epigrafōn, Tulcea, 1872. 284
p., 21 × 17 cm. Lucrare de epigrafie copiată de preşedintele Tribunalului Comercial din
Tulcea, Hrīstos Papadopoulos, care semnează şi prefaţa. Probabil o copie a unei lucrări de
A. R. Rangavīs (Syllogos, ms. 74/117).
Ref.: Sarros, Katalogos, 1932, p. 153; Paul Moraux, op. cit., p. 169–170.
35 – Miscelaneu, sec. XIX. 670 p., 22 × 18 cm. Texte în greacă. Cuprind: o scrisoare
de la Sevastos Kymīnitīs, din 1688, către arhimandritul Hrisant Notaras cu informaţii din
Ţara Românească (p. 151–155); Sevastos Kymīnitīs, scrisoare de dedicaţie a unei cărţi din
1696, elogiu (1695) şi 5 epigrame dedicate lui Constantin Brâncoveanu (p. 170, 219–257),
scrisoare a lui Nicolae Logadis din Halki către Alexandru Sturdza (copie din 2 august 1860)
(p. 313–314); extras din Dositei Notaras, Istoria peri tōn en Ierosolymois patriarheusantōn,
Bucureşti, 1715 (p. 341–347) (Syllogos, ms. 132/89).
Ref.: Sarros, Katalogos, 1932, p. 157–168; Iorga, Greci, p. 253; Moraux, Catalogue,
p. 179–188.
AYVALIK
(Kydōniai)
AM
36 – Școală cu predare în limba greacă, înfiinţată în 1781 de Nicolae Mavrogheni şi

întreţinută prin donaţii primite de la doamna Marioara a lui Scarlat Callimachi şi de la
domniţele Smaranda şi Ralu (Manu).
Ref.: Fundaţiuni în Epir, p. 898.
384 d TURCIA
BOZCA ADA
(Insula Tenedos)
AM
37 – Școală cu predare în limba greacă, înfiinţată în 1819 de arhimandritul Samuil,

stareţul mănăstirilor Bistriţa şi Sadova din Oltenia, cu sprijinul negustorului Hagi Ianuş din
Craiova, ale căror donaţii au servit şi la construirea unei biserici (distrusă în Primul Război
Mondial).
Ref.: Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, II, p. 66–67.
BURGAZ ADASI
(Insula Antigoni)
MONĪ AGIOU GEŌRGIOU KARIPI
AYIOS YORGIOS GARIPI KILISESI
(Mănăstirea Sf. Gheorghe Karipi)
AM
38 – Mănăstirea Sf. Gheorghe, ajutată prin danii (16 mai 1813, 1817) de la Ioan
Gheorghe Caragea, domnul Ţării Româneşti (1812–1818). A fost întreţinută şi din
vinăriciul de la trei „ponoare” din regiunea Buzăului, printr-un privilegiu acordat în 1817.
Ref.: Urechia, X–A, p. 179–180 (document din 16 mai 1813); Iorga, Fundaţiuni în Epir, p. 898.
BURSA
(Brusa)
BURSA KENT MÜZESI
(Muzeul Oraşului Brusa)
DOC
39 – Qānūnnāme [Cod de legi], din februarie 1501, al sultanului Baiazid II (1481–

1512) privind impunerea de dări pe oi în Moldova şi Ţara Românească (Mahkeme-i şer‘i
sicill A. 18/11, p. 1, nr. 3).
Ref.: Guboglu, Cercetări Turcia, 1971, p. 146.
AZAP KAPISI RUM MEZARLIĞI

(Cimitirul Azap Kapısı al creștinilor ortodocși)
MUZ
40 – Piatră funerară a lui Iliaş Rareş (Mehmed-paşa), fost domn al Moldovei, mort
la Alep în 1562.
Ref.: Ahmet Süheyl Ünver, Boğdan Voyvodası oğlunun vebadan ölümü [Moartea de ciumă
a fiului domnului Moldovei] („Türk Tıp Tarihi Arşivi”, 3, 1939, nr. 12, p. 147–153);
Guboglu, Două călătorii în Turcia, p. 235.
TURCIA d 385
NAOS AGIŌN APOSTOLŌN

(Biserica Sf. Apostoli)4
41 – Epitaf, sec. XVIII, broderie cu fir de aur pe catifea roşie, cu inscripţie în greacă
privitoare la Nicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti.
Ref.: C.I. Karadja, Mormântul lui Mavrogheni vodă la Brusa (RI, 9, 1923, p. 92).
42 – Aer, sec. XVIII, broderie cu stema Ţării Româneşti.

Ref.: ibidem.
MUZ
43 – Pietre funerare (2), a lui Nicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti (m.
1790) şi a doamnei Marioara Mavrogheni (m. 1829).
EDIRNE
(Adrianopol)
MĪTROPOLITIKOS NAOS
(Biserica Mitropoliei)
44 – Strană domnească dublă, ornată cu stemele Ţării Româneşti şi Moldovei, în

biserica fostei Mitropolii.
Ref.: Harry Charles Luke, Anatolica, Londra, 1924, p. 41; Beza, Urme, p. 85, 90.
FAIK BEY KÜTÜPHANESI

(Biblioteca Faik Bey)
MS
45 – Ru ī Čelebi, Tevārī -i Āl-i ‘OÓmān [Istoriile Casei lui Osman], [sec. XV], cronică
otomană, relatând şi evenimente din Ţările Române.
4
În urma schimbului de populaţie din 1923 între Grecia şi Turcia, o parte a bunurilor
culturale ale comunităţilor creştine ortodoxe din Asia Mică şi din Tracia Orientală au fost
transferate în Grecia. Unele dintre acestea se află astăzi la Atena, fie la Muzeul Benaki, fie la
Muzeul Bizantin şi Creştin.
386 d TURCIA
SELIM II CAMII KÜTÜPHANESI

(Biblioteca Moscheii Selim II)
MS
46 – A med bin Lu fullāh (Müne@@imbašı), Ğāmī‘ al-duwal [Toate țările], sec. XVII,
cronică privitoare la evenimentele de la începuturile Islamului (622) până la cucerirea
Cameniţei (1672), cu referiri la istoria Ţării Româneşti, începând cu Vlad Dracul (436–442,
443–447) şi la istoria Moldovei, până la mazilirea lui Gheorghe Duca-Vodă (1672). Text în
arabă. Traducerea turcă a fost realizată de poetul Ahmed Nedim (1720) și a fost editată sub
titlul 6a ā’if ül-a bār [Pagini informative] la Istanbul, în 1868–1869.
Ref.: Babinger, GOW, p. 234–235; Cronici turceşti II, p. 231–233.
Publ.: Cronici turceşti II, p. 233–275 (după ed. lui Ahmed Nedim, Istanbul, 1868–1869, şi
ms. Topkapı Sarayı Müzesi, Hazîne 818).
EFES
EFES MÜZESİ
(Muzeul din Efes)
47 – Statuie de prizonier dac (rămasă fără cap şi mâini), probabil din perioada
Severilor, 193–235 d. Hr. A fost descoperită circa 1764 în ruinele oraşului Efes. H = 176 cm.
Ref. şi reprod.: http://statuidedaci.ro/ro/turcia/efes.
GELIBOLU
(Gallipoli)
VIVLIOTHĪKĪ TĪS KOINOTĪTOS
(Biblioteca comunităţii greceşti)5
MS
48 – Chesarie Daponte, Despre enumerarea bisericilor şi mănăstirilor vestite ale Sf.

Marii şi despre şcoala din Sfântul Munte, 1768, cuprinzând şi lista bisericilor şi
mănăstirilor din Ţările Române (cod. Anthī Noīta, p. 251–308).
Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. XXVIII–XXIX; Hurmuzaki – Murnu-
Litzica, XIII, p. XXXI–XXXII (ultima localizare cunoscută).
Publ.: Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. 277–317; Hurmuzaki – Murnu-
Litzica, XIII, p. 253–292.
49 – Mihail Fotino (Fotinopoulos), Ī eisagōgī tōn nomōn ī ta Institouta kat’ epitomīn,

[1778], lucrare juridică (ms. 1).
5
Nu se cunoaşte localizarea actuală a manuscriselor din această colecţie. O parte au ajuns în
colecţii din Atena, v. Richard – Olivier, Répertoire, p. 306.
TURCIA d 387
Ref.: A. Papadopoulos-Kerameus, Ekthesis palaiografikōn kai filologikōn ereunōn en

Thrakī kai Makedonia genomenōn kata to etos 1885 dia tīn „Maurogordateion
Vivliothīkīn”, în O en Kōnstantinoupolei Ellīnikos Filologikos Syllogos. Archaialogikī
epitropī. Parartīma tou IZ΄ tomou, 1886, p. 9.
HEYBELİ ADA
(Insula Halki)
AM
50 – Școală cu predare în limba greacă, înfiinţată în 1780 de Alexandru Ipsilanti,

domnul Ţării Româneşti, care i-a dăruit veniturile proprietăţilor sale de la Afumaţi, Mărcuţa
şi Zimnicea şi a construit o clădire nouă în 1786.
Ref.: Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, II, p. 65–66.
51 – Reşedinţa lui Alexandru Mavrocordat „Firaris”, domn al Moldovei (1785–

1786), în care, începând din 1804, a funcţionat şcoala Patriarhiei Ortodoxe, mutată din
cartierul Fanar (Fener) şi întreţinută din veniturile moşiei Hotărniceni, închinată în 1792 de
Alexandru Moruzi, ajutată între anii 1805 şi 1837 cu danii din Ţara Românească.
Ref.: Uricariul, VIII, p. 31–32; Giurescu, L’aide, p. 828; Camariano-Cioran, Aides
pécuniaires, I, p. 131–134.
MONĪ AGIOU GEŌRGIOU GRIMNOU

(Mănăstirea Sf. Gheorghe Grimnos)
AM
52 – Aşezământ ajutat cu danii din Ţara Românească, primite de la domnii Nicolae

Caragea (28 februarie 1783, 150 taleri anual) și Ioan Caragea (12 mai 1814, 500 taleri anual).
Ref.: Urechia, VII, p. 333; VIII, p. 412; X–A, p. 228–229.
PANAYA KAMARIOTISSA KILISESI.

MONĪ TĪS PANAGIAS KAMARIŌTISSAS
(Mănăstirea Maica Domnului Kamariotissa)6
AM
53 – Aşezământ sprijinit cu danii din Ţările Române, de la Alexandru Coconul,

domnul Ţării Româneşti (20 martie, 20 mai, 27 august 1630), Vasile Lupu (6 000 aspri
anual), Constantin Brâncoveanu (26 martie 1702, 4 august 1703, 6 000 aspri anual),
Nicolae Mavrocordat (9 mai 1714, 6 000 aspri anual), Ioan Mavrocordat (23 ianuarie 1719,
145 taleri anual), Alexandru Ipsilanti (reconstrucţie, 1796), Ioan Caragea (4 august 1813,
200 taleri anual) ş.a. şi din venituri ale mănăstirilor închinate: Aron Vodă şi Galata din Iaşi,
Mărcuţa şi Plumbuita de lângă Bucureşti etc. În biserica mănăstirii a fost înmormântat între
6
Manuscrisele din Insula Halki au fost mutate în anul 1936 în Biblioteca Patriarhiei
Ecumenice, v. Tsakopoulos, Katalogos, I, p. 7. Despre daniile româneşti, v. şi T.G. Bulat, Danii
româneşti pentru creştinătatea grecească puţin cunoscute (GB, 22, 1963, p. 256–268).
388 d TURCIA
1714 şi 1720 Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti. În iulie 1720 osemintele
sale au fost transferate la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti. Rămășițele așezământului se
află astăzi în interiorul complexului Academiei Navale turce din insula Heybeli-ada.
Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 126–128; V. Drăghiceanu, Mormântul lui C. Brâncoveanu
Basarab voievod (BCMI, 7, 1914, p. 118–122); Iorga, Fundaţiuni în Epir, p. 893;
idem, Donaţiile româneşti pentru mănăstirile din marea de Marmara (RI, 7, 1921,
p. 143–145); idem, Notiţe (RI, 19, 1933, p. 104); T.G. Bulat, Danii româneşti pentru
creştinătatea grecească puţin cunoscute (GB, 22, 1963, p. 256–268); idem, Daniile
lui Constantin vodă Brâncoveanu pentru Orientul Ortodox (BOR, 82, 1964, p. 939);
G. Potra, Documente brâncoveneşti în legătură cu biserici şi mănăstiri din ţară şi
străinătate (GB, 23, 1964, p. 1121–1122); T.G. Bulat, Ajutor moldovenesc pentru
mănăstirea Halki a Patriarhiei de Constantinopol (MM, 1979, p. 175–176);
Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, II, p. 65–66.
54 – Paraclisul Sf. Ioan Botezătorul, construit în 1797 de Alexandru Ipsilanti,

domnul Ţării Româneşti.
Ref.: N. Iorga, Notiţe (RI, 19, 1933, p. 104).
AYA TRIAS MANASTIR KILISESI

MONĪ TĪS AGIAS TRIADOS
(Mănăstirea Sf. Treime)
AM
55 – Aşezământ ajutat prin danii din Ţara Românească: Alexandru Moruzi (15
septembrie 1794, danie anuală de 400 taleri), Gheorghe Bibescu (1843, 150.000 lei) şi
Episcopia Râmnic (1843, 40 galbeni) şi Moldova: Mihail Sturdza (1844, 500 ducaţi) ş.a.
Ref.: Urechia, VI, p. 242–243; T.G. Bulat, Din legăturile mai nouă cu Patriarhia de
Constantinopol (RI, 11, 1925, p. 300); Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, II,
p. 65–66.
ISTANBUL
AM7
56 – Biserica Panaghia Paramythia, aparținând de Vlah-Sarai, sediu al Patriarhiei

Ecumenice între 1587 şi 1599. A fost întreţinută în sec. XVII–XIX cu danii din partea
domnilor Ţării Româneşti, printre care Constantin Brâncoveanu (1699), Mihail Suţu (1784–
1785), Alexandru Moruzi (1793), Constantin Gheorghe Hangerli (1798) și Ioan Gheorghe
Caragea (1813).
7
Întrucât datele privitoare la construirea și la proprietarii așezămintelor din Istanbul care au
aparținut curților domnești ale Țării Românești și Moldovei ori unor români (domnitori, dregători,
negustori etc.), sau au fost ajutate prin danii de domni și boieri români, sunt reflectate nesistematic în
sursele istorice, nu a fost posibilă ordonarea strict cronologică a descrierilor privitoare la ele. Multe
dintre aceste așezăminte au suferit prefaceri în decursul secolelor, sau au dispărut cu totul. Ele sunt
menționate totuși aici, în contextul lor istoric, fiind mărturii ale prezenței românești în capitala
Imperiului Otoman.
TURCIA d 389
Ref.: Urechia, VI, p. 230–232; idem, X–A, p. 175–176; idem, Domnia lui Moruzi
(AARMSI, s. II, 15, 1895, p. 230–232); Hurmuzaki, VII, p. 507, 516–518; Romanescu,
Monumente româneşti, p. 229–230; Grigoraş, Documente senzaţionale; N. Iorga, op. cit.,
p. 164–166; G. Potra, Documente brâncoveneşti în legătură cu biserici şi mănăstiri
din ţară şi străinătate (GB, 23, 1964, nr. 11–12, p. 1118–1119); Aristeidīs Pasadaios,
O Patriarchikos Oikos tou Oikomenikou Thronu, Salonic, 1976, p. 101–104.
Reprod.: Romanescu, Monumente româneşti, p. 230; Aristeidīs Pasadaios, op. cit., fig. 13.
57 – Reședință a reprezentanţilor Moldovei la Poartă, cunoscută ca Bogdan-Sarai

(Boğdan Sarayı), între cartierele Balat (Fener) şi Tekfur Sarayı. A fost clădită în baza unui
hatişerif din anul 1513 sau 1516 dat de sultanul Selim I (1512–1520). După tradiție, înființarea
ei i se datorează logofătului Tăutu, trimisul la Poartă al lui Bogdan III (1470–1517).
Construcţia a fost executată în straturi alternative, neomogene, din piatră şi cărămidă, foarte
sigur în mai multe epoci. Sistemul de arcuri pare a fi opera unui meşter moldovean. A
devenit reşedinţă domnească a Moldovei după 1518. Au stat aici logofătul Tăutu, spătarul
Nicolae Milescu şi, succesiv, mai mulţi domni ai Moldovei: Petru Rareş (1541), Petru Șchiopul,
Miron Barnovschi (1633) și Moise Movilă (1633). Din 1634 agenţii diplomatici ai Moldovei n-
au mai locuit la Bogdan-Sarai, până în vremea lui Dimitrie Cantemir. Din 1760 clădirea a
fost metoc al mănăstirii Sf. Pantelimon de la Muntele Athos. A fost incendiată în 1784. A existat,
în ruine, până în august 1973, când a fost demolată complet, pentru a se construi un hotel.
Ref.: Dr. Mordtmann, Vogdan Serai ītoi ī Monī tou Endoxou Profītou Prodromou kai
Vaptistou Iōannou ī epikeklīmenī tīs Palaias Petras (O en Kōnstantinoupolei
Ellīnikos Filologikos Syllogos. Archaiologikī epitropī, Parartīma tou ΙΘ΄ tomou,
p. 3–9); Maria Bengescu, Bogdan-Serai. Ruinele unei biserici Moldovenești în
Constantinopole („Literatură şi artă română”, 9, 1905, nr. 1–6, p. 33–37); Alexander
van Millingen, Byzantine Churches in Constantinople. Their History and Architecture,
Londra, 1912, p. 280–287; A. Tzigara-Samurcaş, Ruine româneşti în Ţarigrad
(CL, 48, 1914, p. 936–938); G. Balş, Bogdan Serai (BCMI, 9, 1916, p. 10–18);
Hurmuzaki – Iorga, XIV/2, p. 1145–1147; Romanescu, Monumente româneşti, 226–
227; Grigoraş, Documente senzaţionale, p. 35–39; Arh. C. Simionescu, Panait I.
Panait, La cumpăna continentelor, Buc., 1980, p. 82–95; Romeo Creţu, Prezenţe
româneşti la Istanbul, Buc., 1973, p. 17–20; Andrei Pippidi, Arheologie și istorie la
Bogdan-Sarai, în Timpul istoriei. Memorie și patrimoniu. In honorem emeritae
Ligiae Bârzu, Buc., 1997, p. 281–294.
Ref. și reprod.: A.G. Paspatīs, Vyzantinai meletai, Constantinopol, 1877, p. 360; A. van
Millingen, loc. cit.; G. Balş, op. cit., p. 11–13; Grigoraş, loc. cit.; Vătăşianu, Istoria
artei feudale, p. 701, fig. 653; p. 702, fig. 654.
58 – Palat al Ţării Româneşti, cunoscut ca Vlah-Sarai (Eflak Sarayı), post 1678,

aparținând inițial lui Şerban Cantacuzino. A fost reşedinţa reprezentanţilor Ţării Româneşti
la Poartă în sec. XVII–XVIII. Cedat în 1690 lui Constantin Brâncoveanu, din porunca
sultanului Süleyman II, a fost terminat de Dimitrie Cantemir, circa 1710. În 1716 se afla în
posesia lui Ioan Mavrocordat. Palatul se afla, probabil, pe locul actualei „Case Memoriale
Dimitrie Cantemir” (Kantemir Evi). Parterul și etajul 1 al clădirii aparține statului turc
(Primăriei locale), iar etajul 2 – Patriarhiei de Ierusalim (fostă bibliotecă, dezafectată). Pe
zidul exterior a fost dezvelită în luna august 1973, la iniţiativa statului român, cu prilejul
Tricentenarului nașterii lui Cantemir, o placă memorială de marmură cu medalion de bronz
390 d TURCIA
în relief reprezentând chipul lui Dimitrie Cantemir, realizată de sculptorul Gheorghe Adoc.
Poartă inscripția, în română și turcă: „Pe aceste locuri s-a aflat palatul rezidit și înfrumusețat de
principele moldovean Dimitrie Cantemir, savant umanist de renume european, autor al unei
monumentale istorii a Imperiului otoman, care a trăit la Istanbul între anii 1688–1710”
(Str. Sancaktar Yokușu, cartierul Fatih).
Ref.: Dimitrie Cantemir, The History of the Growth and Decay of the Othman Empire,
I, Londra, 1734, p. 104–105; Romanescu, Monumente româneşti, p. 229, 233–234;
Grigoraş, Documente senzaţionale; N. Iorga, Donaţiile româneşti pentru Megaspileon
şi Vlah-Sarai (ARMSI, s. III, 13, 1932–1933, p. 164–166); Beza, Urme, p. 102; Gemil,
Relaţiile Ţărilor Române, p. 396–397; Dorin Matei, Vlah Serai (MI, 26, 1992, nr. 5,
p. 3–8); Mihai Maxim, 2012.
Reprod.: Romanescu, op. cit., p. 226, 234; Grigoraş, Documente senzaţionale; Beza, Urme,
p. 96; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [25]–[27] (placa memorială).
59 – Palat ce i-a aparținut lui Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti, renovat
ante 1688. A fost cedat în 1690, la porunca sultanului Süleyman II, lui Constantin
Brâncoveanu. A trecut apoi în posesia lui Antioh Cantemir și a rămas o vreme în
proprietatea domnilor moldoveni (cartierul Kuru-Ceşme).
Ref.: N. Iorga, Socoteala clădirii casei de la Curu-Ceşme a lui Şerban Cantacuzino (Studii
şi documente, XXII, p. 84–85); Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 261; Gemil, Relaţiile
Ţărilor Române, p. 396–397; Mihai Maxim, 2012.
60 – Palat construit de Dimitrie Cantemir la sfârşitul sec. XVII, în zona Ortaköy

(dependentă de târgul Beșiktaș), închiriat apoi de proprietar, împreună cu parcul, grădina şi
dependinţele. După refugiul în Rusia al principelui (1711), reşedinţa a fost confiscată de
Poartă şi a fost vândută pentru 3 000 de guruși lui Süleyman-bei, agă de spahii, care a
păstrat în folosinţă palatul, cedând dreptul de posesiune asupra parcului, grădinii şi
dependinţelor lui Damad Silahdar Ali-paşa şi soţiei acestuia, prinţesa Fatma, fiica sultanului
Ahmed III (Cartierul Galata).
Ref.: Dimitrie Cantemir, Plan Konstantinopolja ili Ţarigrada iže prežde naricatsja
Vizantija, drevle že Vigos [Hartă a oraşului Instanbul ce cuprinde şi schiţa palatului],
gravură de A. Zubov (Biblioteca Academiei Ruse de Ştiinţe, Sankt-Peterburg, 2 ex.,
Sobranija Petra I, VRK/46 şi VRK/47); Dimitrie Cantemir, The History of the
Growth and Decay of the Othman Empire, I, Londra, 1734, p. 243; Tahsin Gemil,
Ştiri noi din arhivele turceşti privitoare la Dimitrie Cantemir (AIIAI, 10, 1973,
p. 435–444); idem, Relaţiile Ţărilor Române cu Poarta Otomană în documente
turceşti (1601–1712), Buc., 1984, p. 500–502.
Reprod.: D. Cantemir, op. cit., II (anexă); Scarlat Callimachi, Vl. Block, Elena Georgescu-
Ionescu (ed.), Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera în imagini, Buc., 1963, p. 102–103.
61 – Biserica Sf. Nicolae, rezidită în 1697 de Constantin Brâncoveanu (cartierul

Galata).
Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 312–313; N. Iorga, Constantin vodă Brâncoveanu.
Viaţa şi domnia lui, Buc., 1914, p. 186; T.G. Bulat, Daniile lui ConstantIn vodă
Brâncoveanu pentru Orientul Ortodox (BOR, 82, 1964, nr. 9–10, p. 935);
R. Greceanu, Istoria domniei lui Constantin Basarab Brâncoveanu voievod, Buc.,
1970, p. 124.
TURCIA d 391
62 – Reşedinţă a familiei Ghica, construită înainte de 1740 (cartierul Kuru-Çeşme).

Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/2, p. 1102.
63 – Casă a familiei Mavrocordat, aflată în posesia familiei până în 1757 (cartierul

Beyoğlu-Pera).
Ref.: Athanasie Comnen Ipsilanti, Ekklīsiastikōn kai politikōn Vivlia XII, Constantinopol,
1870 (rec. A. Papadopol – Callimachi, în AAR, s. II, t. 2, 1881, p. 477).
64 – Biserica Sf. Haralambie (Ayios Haralampos Kilisesi/Agios Haralampos),

construită „cu milostenie de pe la creștini”, inclusiv din Țara Românească, de unde a primit
anual, începând din 1774, 100 de taleri și 50–100 bolovani de sare. A fost ajutată de
domnitorii Ţării Româneşti: Alexandru Moruzi (1795–1796, 1799), Alexandru Ipsilanti
(1797), Constantin Ipsilanti (1803) și Ioan Gheorghe Caragea (1813). Metoc al Mănăstirii
Iviron de la Muntele Athos (Cartierul Bebek).
Ref.: Urechia, VI, p. 256–257; VII, p. 334; VIII, p. 401–402; X–A, p. 94, passim.
65 – Biserica Sf. Dimitrie (Aziz Demetrios), întreţinută din danii de la domnii Ţării
Româneşti: Alexandru Moruzi (1793, 1799, 1801), Alexandru Ipsilanti (1778, 1797),
înmormântat aici (m. 1807), Ioan Gheorghe Caragea (1812, 1818), precum şi din veniturile
bisericii Sf. Gheorghe din Herţa – Dorohoi (1794), ctitorită de fiica lui Gheorghe Holban
(cartierul Kuru-Çeşme).
Ref.: Uricariul, VIII, p. 27–39; Urechia, VI, p. 249–251; VII, p. 322–323, p. 452; X–A,
p. 215; N. Iorga, Studii şi documente, XXII, p. 391–402; idem, Sfârşitul lui
Alexandru vodă Ipsilanti (RI, 20, 1934, p. 306–307).
66 – Biserica Adormirea Maicii Domnului (Balatkapı Panaya Balinu Rum Kilisesi,

Ieros Naos Koimīsis tīs Theotokou). A primit ajutoare anuale de la domnii Ţării Româneşti
Mihai Racoviţă (1743) și Constantin Racoviţă, precum şi de la Ioan Mavrocordat, domnul
Moldovei (1743–1747) (Cartierul Fener/Balat).
Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/2, p. 1107–1109, 1122–1123.
67 – Biserica Maica Domnului de la Eğrikapı (Eğrikapı Panaya Suda Kilisesi),

ajutată de domnitorii Ţării Româneşti: Alexandru Moruzi (14 aprilie 1794), Alexandru
Ipsilanti (21 octombrie 1797), Constantin Ipsilanti (11 martie 1803) şi de spătarul Iordache
Stavrache, capuchehaie la Poartă (cartierul Eğrikapı).
Ref.: Urechia, VII, p. 333; X–A, p. 300; Legrand, Recueil de poëmes, p. 197.
68 – Biserica Stavrodromiou (Naos Stavrodromiou), reconstruită cu ajutorul domnilor

Ţării Româneşti Constantin Ipsilanti (1805) şi Ioan Gheorghe Caragea (1813) (Cartierul
Beyoğlu-Pera).
Ref.: Urechia, VIII, p. 413–414; X–A, p. 215.
69 – Reşedinţă a familiei Callimachi, în care au locuit, în a doua jumătate a sec.

XVIII, domnitorii Moldovei Ioan Teodor, Grigore şi Alexandru Callimachi (cartierul Kuru-
Çeşme).
392 d TURCIA
Ref.: R. Rosetti, Câteva scrisori şi documente turceşti privitoare la ţările noastre

(AARMSI, s. III, 13, 1941–1942, p. 17–19).
70 – Case ale lui Stavrache spătarul, capuchehaie a Ţării Româneşti, sfârşitul sec. XVIII,
cu pictură interioară reprezentând peisaje din Ţările Române (cartierul Arnavut-köy/Mega
Reuma).
Ref.: Legrand, Recueil, p. 203; Panaioti Rizos (ed.), Mémoires du prince Nicolas Soutzo,
grand logothète de Moldavie, 1798–1871, Viena, 1899, p. 17–18; C.C. Giurescu,
Istoria lui Iordache Stavracoglu, în Omagiu lui I. Bianu, Buc., 1927, p. 209–210;
Dan Simonescu, Cronici şi povestiri româneşti versificate (sec. XVII–XVIII), Buc.,
1967, p. 94–95.
71 – Casă a familiei domnitorului Alexandru Suţu, sfârşitul sec. XVIII (cartierul

Tarabya /Therapia).
Ref.: Panaioti Rizos (ed.), op. cit., p. 12, 17.
72 – Școală cu predare în limba greacă, pe lângă biserica Sfinţii Arhangheli, care a

funcţionat cu ajutoare de la Constantin Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti (1732),
Alexandru Ipsilanti (1779, 1797), Mihai Suţu (1792–1793), Alexandru Moruzi (1794,
1803), Alexandru Callimachi (1798), Constantin Hangerli (1799), Alexandru Suţu (1801,
1818) şi Constantin Ipsilanti (1803) (cartierul Arnavut-köy/Mega Reuma).
Ref.: Urechia, V, p. 77–78; VII, p. 321; VIII, p. 407–418; Faidōn Koukoules, O en tō Megalō
Reumati naos tōn Taxiarchōn („Deltion tīs Istorikīs kai Ethnologikīs Etaireias tīs
Ellados”, 8, 1922, p. 225–263: doc. 1801); Pîrnuţă, Documents, p. 649, 653; Giurescu,
L’aide, p. 828; Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, I. p. 134–136.
73 – Şcoli greceşti (Megalī Sholī şi „Şcoala de Muzică”), care au funcţionat cu

ajutoare băneşti primite din Ţările Române (Ştefan Racoviţă, 1764, 1769, 1776, 1780, Ioan
Gheorghe Caragea, 1816, domni ai Ţării Româneşti, şi danii româneşti în produse din
1784–1793, 1797, 1814) (Cartierul Fener/Balat).
Ref.: Pîrnuţă, Documents, p. 65.
74 – Școală cu predare în limba greacă, care a funcţionat cu ajutoare din Ţările

Române din anii 1799 şi 1819 (cartierul Arnavut-köy/Mega Reuma).
75 – Școală cu predare în limba greacă, întreţinută cu sprijin financiar de la domnii

Moldovei Alexandru Callimachi (1789) şi Alexandru Şuţu (1801) (cartierul Büyükdere).
Ref.: Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, I, p. 139.
76 – Școală cu predare în limba greacă şi spital, sprijinite prin danii de la domnii

Ţărilor Româneşti: Mihail Suţu (1783), Alexandru Moruzi (1790, 1793, 1975, 1803), Alexandru
Ipsilanti (1797), Constantin Hangerli (1803), Ioan Caragea (1814) şi Scarlat Callimachi
(1814) (cartierul Tarabya/Therapia).
TURCIA d 393
Ref.: Urechia, V, p. 76–77; VII, p. 321, 376; X–A, p. 218–220; Pîrnuţă, Documents, p. 652–
653; Giurescu, L’aide, p. 827; Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, I, p. 137–138.
77 – Școli greceşti, pe lângă bisericile Sf. Gheorghe şi Sf. Nicolae. Au fost sprijinite
cu danii de domnitorii Grigore Alexandru Ghica (1766), Alexandru Mavrocordat Firaris
(1785), Mihai Suţu (1794), Alexandru Callimachi (1796), Constantin Ipsilanti (1799),
Alexandru Suţu (1802) și Scarlat Callimachi (1813) (cartierul Yeniköy).
Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/2, p. 1114, 1182–1183; Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, I,
p. 136–137.
78 – Şcoala Patriarhiei Ortodoxe („Marea Şcoală naţională din Constantinopol”,

„Şcoala grecească”), în cartierul Yeni-köy, mutată în 1804 la Kuru-çeşme. A fost ajutată în
sec. XVIII cu danii anuale de la domnitorii Ţărilor Române: Nicolae Mavrocordat (1719),
Matei Ghica (1754), Scarlat Ghica (1755, întărită în 1764), Ştefan Racoviţă (1755), Grigore
III Ghica (1764, întărită în 1776), Constantin Moruzi (1782), Alexandru Moruzi (1793) și
Ioan Caragea (1814), de la Mitropolia Ţării Româneşti (începând din 1750), precum şi din
veniturile mănăstirii închinate Aron Vodă din Iaşi (1623) şi ale moşiei Hotărniceni,
închinată în 1792 de Alexandru Moruzi.
Ref.: Urechia, V, p. 75–76; X–A, p. 238–240; C.G. Mano, Documente privitoare la familia
Mano, Buc., 1907, p. 162–170; Iorga, Studii şi documente, V, p. 196; Hurmuzaki –
Iorga, XIV/2, p. 856–858, 1133, 1135, 1165–1168, 1172–1173; M. Popescu-Spinei,
Procesul mănăstirilor închinate, Buc., 1936, p. 135; I. Pulpea-Rămureanu, Legăturile
Patriarhiei din Alexandria cu Ţările Române („Studii teologice”, 8, 1956, nr. 1–2,
p. 72, nota 69); Pîrnuţă, Documents, p. 652; Giurescu, L’aide, p. 826; Camariano-
Cioran, Aides pécuniaires, I, p. 126–131.
79 – Casă, sec. XVIII, care a aparţinut familiei Suţu (ocupată între alţii de Costache
şi Mihail Suţu, domn în Ţările Române), din care se păstrează fundaţiile, pivniţele şi portretul
proprietarului (în cartierul Arnavut-köy). În 1814 a fost dăruită Patriarhiei Ecumenice.
Ref.: Skarlatos D. Vyzantios, Ī Kōnstantinoupolis ī perigrafī topografikī archaoilogikī kai
istorikī, II, Atena, 1862, p. 113–114; P. Rizos (ed.), op. cit., p. 7, 19; M. I. Gedeōn,
Eortologion Kōnstantinoupolitou proskynītou, Constantinopol, 1905, p. 265–267;
Beza, Urme, p. 85.
Reprod.: Beza, Urme, p. 86; Gennadios Chioupoleos, Historia tou Megalou Reumatos
Arnaoutkiogi, Istanbul, 1949; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [29],
[31]–[32] (cu indicaţia „palatul lui Mihail Suţu”).
80 – Biserica Sf. Ilie, aşezământ care a primit ajutoare anuale în sec. XVIII de la
domnii Ţării Româneşti: Alexandru Ghica (1766–1768), Mihai Suţu (1791), Ioan Gheorghe
Caragea (1813, 1814) (Cartierul Küçük-köy).
Ref.: Urechia, VI, p. 257–258; X–A, p. 198–199, 240.
81 – Casă a familiei Callimachi, construită înainte de 1810 (cartierul Tarabya/Therapia).

Ref.: N. Iorga, Viaţa lui Alexandru vodă Callimachi, domn al Moldovei, cu prilejul
descoperirii testamentului său (AARMSI, s. II, 27, 1904–1905, p. 95–96).
394 d TURCIA
82 – Casă a lui Ion Ghica, cumpărată în 1851, apoi cedată în 1859 lui Costache
Negri, agent diplomatic al Principatelor Unite la Constantinopol până în 1866 (cartierul
Rumelihisarı).
Ref.: Dan Bogdan, Pe urmele lui Ion Ghica, Buc., 1987, p. 123, 139–140.
ARKEOLOJI MÜZESI
(Muzeul de Arheologie)8
MS
83 – ‘Ašıq Paša-zāde [Dervīš A med], Tevārī -i Āl-i ‘OÓmān [Istoriile Casei lui Osman],
ante 1481, cuprinzând şi informaţii despre conflictele româno-otomane: luptele cu Mircea
cel Bătrân, Vlad Dracul, Vlad Ţepeş, Iancu de Hunedoara (Kosovo, 1448), Ştefan cel Mare
(Războieni, 1476).
Publ.: Giese, Die altosmanische Chronik; Cronici turceşti I, p. 83–105 (după ed. Giese, 1929);
Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 77–101 (după ed. Giese, 1929 şi ed. Atsız, 1970).
84 – Mevlānā Me med Nešrī, Kitāb-ı ?ihānnümā, [Cartea descrierii lumii], ante

1520, cronică de la „începutul lumii” până la domnia sultanului Selim I (1512–1520). S-a
păstrat doar partea a VI-a, Cronica fiilor lui Oğuz-han şi a stăpânirii selgiucilor de Rum şi
a sultanilor dinastiei otomane, cu informaţii despre expansiunea otomană în Europa de sud-
est şi campaniile în Ţările Române, până la cucerirea Chiliei şi a Cetăţii Albe (1484).
2 copii din 1561 (ms. 479).
Ref.: Taeschner, Die altosmanische Chronik, I, p. 18–19; Cronici turceşti I, p. 107–109;
Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 243–244.
Publ.: Cronici turceşti I, p. 110–134 (după ed. Fr. Taeschner, Leipzig, I, 1951, II, 1955);
Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 244–270 (după ed. Faik Reşid Unat şi Mehmed A.
Köymen, Ankara, 1957).
85 – Kevserī Me@mū‘ası [Culegerea lui Kevserī], prima jumătate a sec. XVIII.

Miscelaneu muzical, 18 × 9,5 cm. În partea a II-a: culegere de 528 melodii instrumentale
notate în sistemul alfabetic conceput de Dimitrie Cantemir, dintre care unele sunt compoziţii ale
sale. În partea a III-a, primele 7 capitole din lucrarea lui Dimitrie Cantemir, Kitābü ‘Ilmi
’l-mūsīkī ’alā ve@hi ’l- urūfāt [Tratat de ştiinţa muzicii după modelul literelor] (col. I.B.
Sürelsan, fond Rauf Yekta).
Ref.: Rauf Yekta, Le compositeur du Péchrev dans le mode Nihavend („Revue musicale
(Musique orientale)”, nr. 5, 1907); idem, Kitabet-i musikiye dair bir nazar („Şehbal”,
nr. 79, 1913); Teodor T. Burada, Scrierile muzicale ale lui Dimitrie Cantemir, Buc.,
1911, p. 16–17; Emilia Popescu-Judetz, Dimitrie Cantemir muzicianul (MI, 3, 1969,
nr. 11, p. 81); idem, Dimitrie Cantemir. Cartea ştiinţei muzicii, Buc., 1973, p. 74–76.
Reprod.: ibidem, p. 302 (facsimil, 2 p.).
8
Fost Mecma-i Asâr-i Atika, Eski Eserler Koleksiyonu (Muzeul de Antichităţi).
TURCIA d 395
86 – Miscelaneu, copie de la sfârşitul sec. XVIII. Text în greacă. Cuprinde:

corespondenţă şi scrieri ale lui Sevastos Kymīnitīs, Trei discursuri către Dīmonikos,
parafrază dedicată lui Constantin Brâncoveanu (f. 103 ș. urm.), Discurs rostit în faţa
elevilor Academiei Domneşti din Bucureşti, sfârşitul sec. XVII (f. 191–212), şi scrisori (14)
din 1679–1698 către marele logofăt Ioan Cariofil, Nicolae Mavrocordat, Ghermanos al
Nyssei, Ioan Comnen, Patriarhul Calinic al Constantinopolului ş.a. aflaţi în Ţara Românească,
cu răspunsurile acestora (f. 213) (ms. Nikodim Myridīs, fost la mănăstirea Sumela din
Trapezunt).
Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus XIII, p. XIX, nr. 37; XXII, nr. 63, XXIV,
nr. 107; XXVXXVI, Hurmuzaki – Murnu-Litzica, XIII, p. XXII, nr. 37; XXV, nr. 63,
XXVI–XXVIII, nr. 107, XXIX–XXX; V. Papacostea, Manuscrise greceşti din arhive
străine relative la istoria românilor (RA, 1961, nr. 2, p. 280); Richard, Répértoire,
p. 225–226 (localizare).
87 – Potir de argint, prima jumătate a sec. XVIII, cu inscripţie în greacă, dăruit de

domnitorul Mihail Racoviţă bisericii Arhanghelul Mihail din cartierul Arnavut-köy (Mega
Reuma).
Ref şi reprod.: Beza, Urme, p. 85, 93.
88 – Aer, începutul sec. XIX, broderie cu stema Moldovei şi inscripţie în greacă,

dăruită de doamna Eufrosina Callimachi bisericii Arhanghelul Mihail din cartierul Arnavut-
köy (Mega Reuma).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 85, 94.
MUZ
89 – Metopa XXVIII din monumentul de la Adamclisi, anul 109 d. Hr., descoperită în

1874 la Adamclisi. Reprezintă doi soldaţi romani. 147,5 × 122,5 × 27,5 cm.
Ref. şi reprod.: Romeo Creţu, Prezenţe româneşti la Istanbul, Buc., 1973, p. 33–35; Mircea
Săvan, Metopa de la Adamclisi şi piatra funerară de la Izmit (MI, 11, 1977, nr. 6,
p. 40); Panait I. Panait, Muzeologia turcă contemporană (RM, 5, 1968, p. 472); idem,
La cumpăna continentelor, Buc., 1980, p. 35; Mihai Sâmpetru, Tropaeum Traiani II.
Monumentele romane, Bucureşti, 1984, p. 85, 108.
90 – Inscripţie funerară, circa 285–305 d. Hr., aşezată de Valerius Manius,

„protector” în garda împăratului Diocleţian, în amintirea fratelui său Valerius Ursicinus,
„protector” în aceeaşi unitate, ambii originari din „provincia Dacia, Vico Dissenanis”.
Descoperită la Izmit (Nicomedia) în 1938.
Ref. şi reprod.: Mircea Săvan, Metopa de la Adamclisi şi piatra funerară de la Izmit
(MI, 11, 1977, nr. 6, p. 41); Radu Vulpe, Doi daci în garda lui Diocleţian (MI, 11,
1977, nr. 6, p. 41–42).
396 d TURCIA
IEROS NAOS AGIAS PARASKEUĪS PIKRIDIOU.

AYA PARASKEVE KILISESI
(Biserica Sf. Mare Muceniţă Parascheva)
AM
91 – Biserică aflată probabil în vechiul cartier bizantin numit Pikridion, renovată în

anul 1692 printr-o danie din partea domnitorului Constantin Brâncoveanu, care este
menționat într-o inscripție pe zidul exterior al bisericii. Se pare că în cimitirul vechi au fost
înmormântaţi domnitori şi boieri români (sec. XVI–XVIII). Din mai 2004 biserica este
folosită de Comunitatea Ortodoxă Română din Turcia (Cartierul Hasköy).
Ref.: Zafer Karaca, Istanbul’da Osmanlı dönemi Rum kiliseleri, Istanbul, 1995, p. 187;
Mihai Maxim, 2012; http://www.icr.ro/istanbul/biserica-romaneasca-la-istanbul.
MUZ
92 – Piatră funerară, 1846, a lui Kallinikos, mitropolit al Dristrei (Silistra) şi

Proilavului (Brăila) între 1813 şi 1821, apoi al Didymoteichonului şi Amaseiei. Expusă în
poziţie verticală în exonartexul bisericii, în partea dreaptă.
Ref.: Pr. Sergiu-Marcel Vlad, 2012.
IEROS NAOS GENETHLIŌN

TĪS THEOTOKOU VELIGRADIOU.
BELGRAT KAPI PANAYIA RUM ORTODOKS KILISESI
(Biserica Naşterea Maicii Domnului din Belgrad)
93 – Icoane împărăteşti (3): Maica Domnului cu Pruncul înconjurată de profeţi, Iisus

Hristos cu apostolii şi Sfântul Nicolae flancat de 12 sfinţi (posibil ierarhi), atelier de pictură
din Moldova, prima jumătate a sec. XV, asemănătoare cu cele două icoane împărăteşti de la
Urisiu de Jos, jud. Mureş, din 1539. Au aparţinut iconostasului vechii biserici a sârbilor din
Constantinopol, situată între Silivri-Kapı şi Yedikule, cunoscută şi sub numele de „Biserica
Fecioarei din Belgrad”. Descoperite și descrise în 1953 de A. Deroko, icoanele au dispărut
în incendiul care a distrus biserica în 1955. Pe icoana Sfântului Nicolae: inscripţie de danie
(descifrată şi completată de istoricul român Pavel Florea) care precizează că cele trei icoane
fuseseră donate de „Ştefan voievod, domnul Ţării Moldovei” (Ştefan Lăcustă), în 1539.
Ref.: Marina Ileana Sabados, Le don du voïvode Ştefan Lăcustă de Moldavie à l’église des
Serbes de Constantinople („Zograf”, 28, 2000–2001, p. 139–142); http://www.ec-
patr.org/patrdisplay.php?lang=gr&id=3.
IEROS NAOS TŌN TAXIARHŌN.

TAKSIARHES KILISESI
(Biserica Sf. Arhangheli)
TURCIA d 397
AM
94 – Biserică cu hramul Sf. Arhangheli (cunoscută și ca Sf. Voievozi), ajutată în sec.

XVIII–XIX prin danii din Moldova şi din Ţara Românească, de la domnitorii Mihai Racoviţă
(23 martie 1726), Grigore II Ghica (30 martie 1730), Ştefan Racoviţă (15 octombrie 1764),
Alexandru Ispilanti (29 aprilie 1777), Alexandru Callimachi (1795–1799), Alexandru Moruzi
(14 aprilie 1794; 1805), Constantin Hangerli (18 ianuarie 1799), Ioan Gheorghe Caragea
(19 decembrie 1816), Scarlat Callimachi (1812–1819), Alexandru Suţu (1819). Actuala biserică
Sf. Arhangheli datează din secolul al XIX-lea (Cartierul Arnavut-köy).
Ref.: Urechia, VI, p. 254–255; VII, p. 451–452; X–A, p. 305–306; Hurmuzaki – Iorga,
XIV/2, p. 901, 1044, 1175, 1256; Beza, Urme, p. 85; Orhan Türker, Mega
Revma’dan Aranvutköy’e. Bir Boğaziçi hikayesi, Istanbul, 1999, p. 29–36.
DOC
95 – Hrisov de danie, 1777, de la Alexandru Ipsilanti pentru biserica Sfinţii Arhangheli

Mihail și Gavriil din Arnavut-köy/Mega Reuma.
Ref. și reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [28].
96 – Hrisov de danie, 1819, de la Alexandru Suţu pentru biserica Sfinţii Arhangheli

Mihail și Gavriil din Arnavut-köy.
Ref. și reprod.: ibidem.
Ī MEGALĪ TOU GENOUS SHOLĪ

(Marea Şcoală a Neamului Grec)9
MS
97 – Teofil Coridaleu, Eis filosofia prodivikīsis, 1676, copie de Ioan Comnen. 5 f. +

508 p., 27,7 × 18,5 cm. La p. 508: însemnarea copistului, din Târgovişte, 24 august 1698,
despre un cutremur (ms. 8).
Ref.: Papadopoulos-Kerameus, Dyo katalogoi, p. 108, nr. 8.
98 – Miscelaneu, ante 1677. Cuprinde scrieri filosofice de Teofil Coridaleu ş.a. 190 f.,
29 × 21 cm. Text în greacă. La f. 19: ex libris al lui Ioan Comnen (Ierotei, mitropolit al
Dristrei, cărturar grec locuind în Ţara Românească) (ms. 7).
Ref.: ibidem, p. 109–110, nr. 7.
99 – Sevastos Kymīnitīs, [Εrmīneia tōn peri syntaxeōs Apollōnion], 1704, copie de

Azarie ierodiaconul după cursul predat de Kymīnitīs la Academia Domnească din
Bucureşti. 258 p., 19,8 × 14,2 cm (ms. 46).
Ref.: ibidem, p. 123–124, nr. 46.
9
O mare parte dintre manuscrisele din colecţia Marii Şcoli a Neamului au fost transferate la
Biblioteca Naţională a Greciei din Atena, v. Richard – Olivier, Répertoire, p. 386.
398 d TURCIA
100 – Nichifor Theotokis, Seira ypomnīmatistōn eis tīn Pentateuhon, t. I, ante 1772,
manuscrisul autograf al cărţii publicate la Leipzig, 1772, cu dedicație către Grigore III
Ghica, domnul Moldovei. 20 + [113 –]157 + 528 + 513 p., 36,5 × 24,5 cm (ms. 1).
Ref.: ibidem, p. 105–106, nr. 1.
101 – Caiet de muzică, sec. XVIII, 66 f. Texte franceze şi italiene, notaţie europeană.
Însemnare pe copertă: „Princesse Euphrosine Kallimachi” (ms. 10).
102 – Ambrosius Marlianus, Theatron politikon, copie din sec. XVIII, traducere în
neogreacă de Ioan Abramios din porunca lui Nicolae Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti.
441 p., 31,2 × 21 cm (ms. 4).
Ref.: ibidem, p. 108, nr. 4; A. Camariano, Traducerea greacă a Teatrului Politic (RIR, 11–
12, 1940–1941, p. 221).
BAŞBAKANLıK OSMANLI ARŞIVI

(Arhivele Otomane ale Preşedinţiei Consiliului de Miniştri)
DOC
103 – Acte ale Sublimei Porţi, sec. XIV–XVII, între care circa 300 de documente
referitoare la Țările Române (fondul FKT, unde se află 4 642 de documente din perioada
1316–1613).
Ref.: Guboglu, Un ghid util, p. 337.
104 – Condici (circa 50), de la Murad II (1421–1451) până la Mahmud II (1808–

1839), cuprinzând măsurători cadastrale ale pământului, recensământul populaţiei, cu
indicarea produselor şi categoria dărilor, întocmite la cucerirea Dobrogei (post 1417), a
Banatului (1552), a Crişanei (1660), precum şi a cetăţilor dunărene Giurgiu şi Turnu (1417),
a Cetăţii Albe (1484), a Brăilei (preluată post 1538), cu împrejurimile lor (TT, nr. 65, 215, 290,
292, 298, 354, 356, 364, 565, 370, 416, 457, 475, 483, 542, 552, 578–580, 625, 679, 688,
771, 778, 792, 795, 860, 888, 899, 927, 483).
Ref.: Guboglu, Cercetări Turcia, 1972, p. 163–166.
105 – Documente (372), din 1478–1519, referitoare la veniturile porturilor Giurgiu şi

Hârşova (MAD, nr. 30).
Ref.: Mihai Maxim, Documente turceşti privind kazaua Giurgiului în secolul al XVI-lea, în
Ilfov – File, p. 190.
106 – Documente şi registre, din 1485–1487, 1505–1510, 1519, 1566–1595, 1601–

1603, referitoare la viaţa comercială şi la regimul juridic al locuitorilor din Chilia şi Cetatea
Albă după cucerirea otomană: statistici, impozite, taxe vamale, venituri etc. (KK, 1/3800,
4725, 4874; 27/3954; 29/3956; 31/3958; MAD, 15649, 15885; TT, 300/542, 304/483,
436/75, 674/1606).
Ref.: Beldiceanu, Kilia et Cetatea Albă, p. 219–225.
TURCIA d 399
107 – Condici, sfârşitul sec. XV – sfârşitul sec. XVII, privitoare la teritorii româneşti
stăpânite de otomani (Dobrogea, Banat), comerţul cu sare din Ţara Românească, intervenţii
ale domnilor Ţării Româneşti în favoarea locuitorilor din dreapta Dunării etc. (MAD).
Ref.: Veliman – Gemil, Cercetări Turcia, 1978, p. 461.
108 – Condici de încasări (3), ale vămilor otomane din Giurgiu, Tulcea şi Hârşova pe
anii 1506, 1515–1517 (MAD, nr. 6, 30).
Ref.: Hóvári János, Az 1515–17. évi Tulcsai török vámnapló [Registrul vamal turcesc al
Tulcei dintre anii 1515 şi 1517] („Történelmi Szemle”, 3/1981, Budapesta, p. 430–
449); Customs Register of Tulça (Tulcea) („Acta Orientalia”, 38, 1984, nr. 1–2,
p. 115–141, rec. Tahsin Gemil în AIIAI, 22/2, 1985, p. 891).
109 – Documente (31), din 1522–1594, privitoare la situaţia portului Giurgiu, cu

referiri şi la alte porturi din cazalele turceşti de pe Dunăre, privind veniturile, numărul
locuitorilor, relaţiile cu Ţara Românească etc. (KK, 2282; KK, Cizye Muhâsebesi Kalemi,
2, nr. 3523/1; Mâliyye Ahkâm Defterleri, 2772, p. 222; 2775, p. 1035; Mühimme
Defterleri, 3/810; 4/439, 1174, 1972; 12/609; 14/1358; 23/117; 24/300, 553; 32/644;
35/288, 971; 51/56; 52/121, 320, 474, 481, 893; 53/304; 67/125; 72/661; Rûznâmçe
Defterleri, 1767/4, p. 39; 1866/4, p. 170; Tahrir Defterleri, 370).
Ref.: Mihai Maxim, Documente turceşti privind kazaua Giurgiului în secolul al XVI-lea, în
Ilfov – File, p. 187–194.
110 – Condici (8), din 1523, 1565–1566, 1597–1598, 1642, pentru distribuiri de
timare în Dobrogea, cuprinzând şi informaţii privitoare la locuitori, venituri, localităţi etc.
(TT, nr. 65, 215, 354, 370, 416, 688, 771, 778).
111 – Document din Filibe (Plovdiv), 22 mai 1526, consemnând predarea peşcheşului
lui Ştefăniță, domnul Moldovei, în tabăra sultanului Süleyman Magnificul, aflat în drum
spre Ungaria (D. BRZ, nr. 20611, p. 12).
Ref., publ. şi reprod.: Maxim, Romano-Ottomanica, p. 69–70; Maxim, Noi documente,
p. 41–45.
112 – Documente de onorare (teşrif), din 1526–1563, privind remiterea darurilor şi

însemnelor domniei voievozilor Ţării Româneşti şi Moldovei cu ocazia numirii lor de către
sultan (KK, Rûznâmçe Defteri, 1764, p. 62/43, doc. din 16 februarie 1526, și p. 101/82,
doc. din martie–aprilie 1530; KK, Rûznâmçe Defteri, 1866/4, p. 51 şi 52, doc. din
25 octombrie 1563 şi 26 octombrie 1563).
Ref., publ. şi reprod.: Maxim, Romano-Ottomanica, p. 93–104, 131–136.
113 – Documente de onorare (teşrif) din Istanbul (2), din 2 august 1527 și 13
septembrie 1528, din Condica de venituri şi cheltuieli a Visteriei centrale, privind majorarea
haraciului Moldovei și acordarea unor cadouri constând în sume de bani, mărfuri sau obiecte de
valoare solilor principatelor Ţara Românească şi Moldova care aduceau la Poartă tributul
(haraciul) sau darurile oficiale (pişkeş) (KK, Rûznâmçe Defteri, 1764, p. 16/9, 42/23).
Ref., publ. şi reprod.: ibidem, p. 73–80; 88–93; Maxim, Noi documente, p. 46–58.
400 d TURCIA
114 – Document din Istanbul, 21 septembrie 1527, referitor la trimiterea haraciului Ţării
Româneşti şi a onorării solilor care l-au adus (KK, Rûznâmçe Defteri, nr. 1764, p. 13/7).
Publ.: Maxim, Noi documente, p. 59–65.
115 – Document din Istanbul, 23 decembrie 1527 – 27 februarie 1528, consemnând

cheltuielile bucătăriei imperiale pentru hrana solilor lui Ioan Zápolya, trimişi cu misiunea
de a obţine pentru acesta recunoaşterea titlului de rege al Ungariei (D. BŞMT.MTE,
nr. 10510, p. 3).
Ref. și publ.: Maxim, O istorie, p. 239–243.
116 – Condici (10), din 1527–1528, 1554–1556, 1566–1567, 1574–1594, cuprinzând

evidenţa populaţiei, produselor şi domeniilor din Banat: Timişoara, Lipova, Becicherec,
Ineu, Pecica etc. (TT, nr. 105, 290, 292, 356, 365, 457, 552, 578, 679).
117 – Documente din Istanbul, 10 mai – 8 iulie 1528, consemnând cheltuielile

bucătăriei imperiale pentru asigurarea hranei solilor lui Ioan Zápolya (D. BŞMT.MTE,
nr. 10510, p. 4).
118 – Document din Istanbul, 2 septembrie 1528, referitor la onorarea solilor

munteni care au adus cai şi şoimi (KK, Rûznâmçe Defteri, nr. 1764, p. 42/23).
Ref. și publ.: Maxim, Romano-Ottomanica, p. 85–88; Maxim, Noi documente, p. 66–71.
119 – Document din Istanbul, 16 februarie 1529, referitor la învestirea lui Moise, fiul
lui Vladislav III, ca domn al Ţării Româneşti (KK, Rûznâmçe Defteri, nr. 1764, p. 64–43).
Ref. și publ.: Maxim, Noi documente, p. 72–80.
120 – Document din Istanbul, 27 martie 1529, consemnând oferirea unui dar solului
Ţării Româneşti care a adus veşti (KK, Rûznâmçe Defteri, nr. 1764, p. 66/47).
121 – Document din Istanbul, 31 martie – 28 apilie 1530, Istanbul, consemnând

învestirea lui Vlad Înecatul ca domn al Ţării Româneşti (KK, Rûznâmçe Defteri, nr. 1764,
p. 82/101).
Ref. și publ.: ibidem, p. 94–100.
122 – Condică, din 1530, cu informaţii geografice, administrative, demografice etc.

referitoare la Dobrogea, Giurgiu, Turnu şi regiunea Timocului (TT, 370).
Ref.: Ayşe Kayapınar, Le sancak ottoman de Vidin du XVe à la fin du XVIe siècle, Istanbul,
2011, p. 83; Anca Popescu, Vestigii ale organizării Dobrogei preotomane într-un
defter din anul 1530, în Vocaţia istoriei. Prinos Profesorului Şerban Papacostea,
Brăila, 2008, p. 505–530.
Publ. şi reprod.: 370 Numaralı muhâsebe-i vilâyet-i Rûm-ili defteri (937/1530),
T. C. Başbakanlık Arşivi Genel Müdürlüğü, Ankara, 2002, vol. II.
TURCIA d 401
123 – Documente (2) din Istanbul, 31 martie și 1 aprilie 1533, referitor la învestirea
lui Vlad Vintilă ca domn al Ţării Româneşti (KK, Rûznâmçe Defteri, nr. 1764, p. 188/169).
124 – Document din Istanbul, 5 aprilie 1533, referitor la acordarea unui supliment de
teşrif pentru Vlad Vintilă (KK, Rûznâmçe Defteri, nr. 1764, p. 170/189).
125 – Document din Istanbul, 6 aprilie 1533, referitor la oferirea unui dar pentru
suplimentul de teşrif destinat domnului Ţării Româneşti (KK, Rûznâmçe Defteri, nr. 1764,
p. 170/189).
126 – Document din Istanbul, 22 februarie 1534, referitor la acordarea sumei de 491
500 aspri ca peşcheş pentru Vlad Vintilă, domnul Ţării Româneşti (KK, Rûznâmçe Defteri,
nr. 1863, p. 128).
127 – Document din Istanbul, 23 februarie 1534, referitor la acordarea sumei de 8

500 de aspri ca peşcheş pentru domnul Vlad Vintilă (KK, Rûznâmçe Defteri, nr. 1863, p. 129).
128 – Document din Istanbul, 4 mai 1534, referitor la tranşa de 550 312 aspri, plătită
în diverse monede, din tributul lui Petru Rareş (din totalul de 10 000 de galbeni acceptat de
acesta în anul 1527) pe anul financiar 1533/1534 (KK, Rûznâmçe Defteri, nr. 1863, p. 186).
129 – Document din Istanbul, 9 mai 1534, referitor la plata unui rest din tributul
Moldovei pe anul financiar 1533/1534 (KK, Rûznâmçe Defteri, nr. 1863, p. 190).
130 – Document din Istanbul, 22 mai 1534, referitor la predarea primei tranşe de
1 800 000 de aspri din tributul lui Vlad Vintilă pe anul financiar 1533/1534 (KK, Rûznâmçe
Defteri, nr. 1863, p. 205).
131 – Document din Istanbul, 23 mai 1534, referitor la predarea unui rest de 80 000
de aspri de către Vlad Vintilă în contul anului financiar 1533/1534 (KK, Rûznâmçe Defteri,
nr. 1863, p. 207).
Ref. și publ.: ibidem, p.128–129.
132 – Document din Istanbul, 1 iunie 1534, referitor la plata unei restanţe de 7 448 aspri
din tributul Ţării Româneşti pe anul 1533/1534 (KK, Rûznâmçe Defteri, nr. 1863, p. 223).
402 d TURCIA
133 – Documente, din 1540–1575 şi 1677, referitoare la plata haraciului şi a peşcheşului

datorat anual Porţii de Ţările Române, precum şi referitor la exportul sării (400 de kaya =
51,32 tone de sare) pentru bucătăria imperială (KK, Rûznâmçe Defteri, 1866/4, p. 239, pentru
anul financiar 1563/1564; KK, 664/1, p. 82, pentru 1568/1569 etc.; Mâliyye Mühimme
Defterleri, nr. 4043, p. 205, doc. din 11 febr. 1677; nr. 7560, p. 130, doc. din 13 sept. 1712 etc.)
Ref.: Maxim, Ottoman Documents, p. 120, notele 40 şi 41.
134 – Document din Istanbul, 14 februarie 1543, referitor la oferirea unui dar pentru
Radu Paisie, domnul Ţării Româneşti, pentru că a venit în campania împotriva Budei
(D. BRZ, nr. 20.614, p. 60).
135 – Document din Niš, 25 mai 1543, referitor la peşcheşul şi tributul predate de
Petru Rareş (KK, Rûznâmçe Defteri, nr. 1765, p. 5 bis).
136 – Document din Belgrad, 7 iunie 1543, referitor la plata vâslaşilor din Ţara
Românească (KK, nr. 1765, p. 7 bis).
137 – Document din Valpovo, 25 iunie 1543, referitor la tributul plătit de Isabella,
văduva lui Ioan Zápolya (KK, Rûznâmçe Defteri, nr. 1765/2, p. 8).
Ref. și publ.: ibidem, p. 149–152 .
138 – Document din cetatea Sikloş, 1 iulie 1543, referitor la oferirea unui dar pentru
însoțitorii lui Ioan Sigismund, fiul lui Ioan Zápolya, cu ocazia aducerii tributului
(KK, Rûznâmçe Defteri, nr. 1765/2, p. 11 bis).
Reprod.: ibidem, p. 321 .
139 – Document din Buda, 22 iulie 1543, referitor la plata vâslaşilor din Ţara
Românească (KK, Rûznâmçe Defteri, nr. 1765/2, p. 15 bis).
140 – Document din Buda, 23 iulie 1543, referitor la un supliment al plăţii vâslaşilor
din Ţara Românească (KK, Rûznâmçe Defteri, nr. 1765/2, p. 16).
141 – Document din Esztergom, 5 august 1543, consemnând oferirea unui dar pentru
marele portar al domnului Ţării Româneşti, şeful vâslaşilor flotei Dunării (D. BRZ,
nr. 20.614, p. 101).
TURCIA d 403
142 – Document din Esztergom, 6 august 1543, referitor la plata sumei de 116 940 de
aspri ca supliment la simbria vâslaşilor din Țara Românească (KK, Rûznâmçe Defteri,
nr. 1765/2, p. 18 bis).
143 – Documente (19), din 1543, 1564, 1570, 1589 şi 1592, privind înregistrarea sumelor
plătite ca tribut de Ţara Românească şi Moldova (KK, Rûznâmçe Defterleri, 1765/2, p. 4b, 7b;
1768/5, p. 15, 18b, 20; 1772/9, p. 30, 55, 58, 69, 70, 74, 104, 125, 135; 1774/11, p. 57; 1866/4,
p. 293).
Ref.: Maxim, Considérations, p. 407, 413, 414, 415.
144 – Document din Istanbul, 8 iunie 1544, consemnând peşcheşul pentru Petru
Rareş şi fiul său Iliaş (D. BRZ, nr. 20.614, p. 202).
Reprod.: ibidem, p. 325 .
145 – Porunci (3), din 10 şi 16 iunie şi din 22 septembrie 1544, ale sultanului
Süleyman Magnificul către domnitorii Radu Paisie şi Petru Rareş, prin care le cere să nu
împiedice încasarea de dări pe teritoriul Ţărilor Române pentru Arhiepiscopia din Ohrida
(KK, Dîvân-ı Hümâyûn Kalemi, nr. 62/2, p. 270, 289, 500).
Ref. şi publ.: Mihai Maxim, Les relations des Pays Roumains avec l’Archevêché d’Ohrid à
la lumière de documents turcs inédits (RESEE, 19, 1981, nr. 4, p. 653–671; republ. în
idem, L’Empire Ottoman, p. 83–101, cu noi documente şi informaţii la Addenda,
p. 102–107).
146 – Document din Istanbul, 16 iunie 1544, referitor la protocolul de onorare (teşrif)
însoțitorilor domnului Moldovei, Petru Rareş, care au adus tributul, între care şi Iliaş Rareş
(D. BRZ, nr. 20.614, p. 206).
147 – Poruncă, din 16 iunie 1544, către principele Ţării Românşti, cu o copie pentru
domnul Moldovei, cerând acceptarea numirilor de mitropoliţi şi de episcopi de către
Prohor, patriarhul de Ohrida (KK, 62/2, p. 289).
Ref. şi publ.: Maxim, L’Empire Ottoman, p. 105–107.
148 – Documente, din 1544, referitoare la reglementarea de către Patriarhia din

Constantinopol a perceperii dărilor bisericilor şi mănăstirilor din Moldova şi Ţara Românească
(KK).
149 – Condică de venituri şi cheltuieli, din 1544, de la Petru Rareş şi Radu Paisie.
Fragment (KK, Büyük Rûznâmçe Kalemi, 1765/2).
Ref.: Ghidul microfilmelor, p. 85.
404 d TURCIA
150 – Document, din februarie 1545, de la Süleyman Magnificul, prin care i se

întăreşte lui Petru Petrovici de Suraklin, comite de Timiş, cetatea Timişoara împreună cu
satele şi domeniile aferente (Mühimme Defterleri, 12321).
Ref. şi publ.: Cristina Feneşan, Începutul dominaţiei otomane asupra Banatului la 1541
(RA, 1987, nr. 1, p. 38–45).
151 – Firman, din 7–16 octombrie 1546, prin care sultanul Süleyman Magnificul îi
cere lui Mircea Ciobanul, domnul Ţării Româneşti, să furnizeze materiale de construcţie
pentru repararea cetăţii Brăila (AE, 165).
Ref.: Guboglu, Despre materialele arhivistice, p. 187; Maxim, O istorie, p. 270–278.
Reprod.: ibidem, p. 279; Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 10, c. 361.
152 – Poruncă, din 30 aprilie 1547, privind avansarea la rangul de müteferrika a

fiului lui Mircea Ciobanul, Mehmed, convertit la islam (D. MMK, dosar 1, cămaşă 28).
153 – Firmane, porunci și note (circa 400), din 1547–1603, adresate unor funcţionari
ai fiscului otoman din Brăila, Chilia, Tulcea, Isaccea, Măcin, Oceacov, Akkerman etc., cu
privire la: rezolvarea unor probleme financiare; rapoarte despre haraciul Ţării Româneşti şi
al Moldovei; fragmente de condici pentru concesiuni de venituri de tipul hass (în valoare de
peste 100 000 de aspri), depinzând de porturile Tulcea, Isaccea şi Măcin; soldele artileriştilor şi
ienicerilor numiţi la paza unor cetăţi (Giurgiu, Timişoara etc.) (FKT).
154 – Cod de legi (Qānūnnāme), 1552–1554, pentru sangeacul10 Lipova (TT, nr. 88).
155 – Firman, din 12 martie 1553, prin care sultanul Süleyman Magnificul cere
domnitorului Alexandru Lăpuşneanu să trimită 1300 trunchiuri de copaci pentru construirea
cetăţii Oceacov (Teşrîfâtı Defterleri).
156 – Condici de porunci, din 1553–1573, referitoare la Banat, Dobrogea, zona

Dunării, etc. (KK, Dîvân-ı Hümâyûn – Dîvân Kalemi).
Ref.: Ghidul microfilmelor, p. 86–87.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 45, c. 1–13, 67–139.
157 – Documente, din 1553–1591, referitoare la litigiile teritoriale în legătură cu

hotarul moldo-otoman şi la creșterile constante ale haraciului Moldovei în vremea domnitorilor
Bogdan Lăpuşneanu (1568), Petru Şchiopul (1578–1579 şi sept. 1582 – aug. 1591), Iancu
10
Tc. sancak, unitate teritorial-administrativă şi militară a Imperiului Otoman, subdiviziune a
beilerbeilicului, care cuprindea mai multe cazale.
TURCIA d 405
Sasul (nov. 1579 – sept. 1582) (Mühimme Defterleri, nr. 7, p. 453, doc. 1308; f. 413, doc. 1189;
nr. 7, doc. 1667; p. 880, doc. 2417; nr. 9, doc. 103; nr. 14, f. 878, doc. 1284; nr. 9, doc. 702;
nr. 22; nr. 35, doc. 382; nr. 48, f. 346, doc. 1016, 1017; nr. 53, f. 250; nr. 46, doc. 134; nr. 47,
f. 197, doc. 460; nr. 26, f. 224, doc. 638).
Ref.: Veliman, Noi precizări în legătură cu haraciul Moldovei, p. 206, notele 18–23; p. 207,
notele 24–26; p. 208, nota 36.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 1, c. 632; r. 15, c. 458, 748–749, 464, 489, 538;
r. 40, c. 9, 70–71.
158 – Document din Istanbul, 1 aprilie 1554, referitor la cheltuielile pentru însemnele
de învestitură a lui Pătraşcu cel Bun, domnul Ţării Româneşti (D. BRZ, nr. 20.617, p. 39).
159 – Document din Istanbul, 1 aprilie 1554, referitor la un dar pentru Pătraşcu cel
Bun (D. BRZ, nr. 20.617, p. 40).
160 – Act, [din 1554], prin care Süleyman Magnificul îi porunceşte beilerbeiului11 de
Timişoara, Kasım Paşa, să dea în stăpânirea capuchehaiei Mustafa o concesiune funciară în
valoare de 60 000 de aspri. Aceluiaşi beilerbei i se confirmă în 1556, printr-o poruncă
vizirală, că Benan-Bali primeşte un ze‘amet12 în valoare de 20 000 de aspri în provincia
Timişoara, Süleyman primește un timar de 14 000 de aspri în districtul (nahiye) Arad și
Hüseyin primește 10 000 de aspri în Lipova. Se menționează și că un supus creştin,
prezentându-se la Poartă în 1564, a obţinut titularizarea pentru un timar de 6 000 de aspri în
sangeacul Arad (Mühimme Defterleri, nr. 1, doc. 915; nr. 2, doc. 1221; Dîvân-ı Hümâyûn
Kalemi Defterleri, nr. 74/1).
Ref.: Veliman, Documente turco-osmane, p. 414, notele 6–8.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 15, c. 29, 70; r. 45, c. 245.
161 – Documente (20), din 1554–1556, 1566–1567, 1570–1575, 1588, 1591–1592,

1603–1617, 1665, 1704–1716, referitoare la Banatul Timişoarei sub dominaţia otomană:
catagrafii de domenii, locuitori şi impozite, porunci pentru culturi agricole, construcţii de
fortificaţii şi locuinţe, repartiţii ale veniturilor, reglementări diverse (Dîvân-ı Hümâyûn
Kalemi Defterleri: 7, 21, 67/7, 74/1; FKT: 1759, 1759/I; IE, Hâriciyye: 90; Müdevver Defterleri:
7/2761, 14/1608, 16/399–400, 62/292, 115; Mühimme Defterleri: 1/915, 2/1221, 14/483, 125,
f. 38; Mühimme-i Ordu: 114/1; TT: 290, f. 8; 298, 365; Mühimme Zeyli Defterleri: 2, p. 59).
Ref.: Veliman, Documente turco-osmane, p. 414–417.
Publ.: ibidem, p. 418–425 (5 doc. din anii 1554, 1570, 1575, 1665, 1716).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia: şi r. 1, c. 115, 611, 657; r. 15, c. 29, 70, 642–643;
r. 25, c. 310, r. 36, c. 159–168; r. 40, c. 23, 79, 131–132, r. 45, c. 2, 8, 130, 245; r. 46,
c. 68, 96, 109, 722; r. 79, c. 23; r. 93, c. 379; r. 147, c. 11–13.
11
Tc. beylerbeyi, guvernator otoman al unei provincii formate din mai multe sangeacuri.
12
Concesiune de venituri fiscale cuprinsă între 20 000 şi 100 000 de aspri.
406 d TURCIA
162 – Documente (326), din 1555–1579, 1583–1584, 1592–1593, 1609, cuprinzând

informaţii privitoare la Ţările Române şi relaţiile lor cu Poarta Otomană: firmane şi porunci
privind plata haraciului; contribuţii în produse către Poartă; schimbări de domni; litigii locale;
conflicte cu trupele habsburgice în Transilvania; interdicţia incursiunilor otomane din
cazalele Giurgiu şi Turnu pe teritoriul Ţării Româneşti; obligaţia înapoierii ţăranilor refugiaţi în
cazale; convertirea la Islam a lui Iliaş II Rareş, devenit Mehmed, bei de Silistra; Ionaşcu fiul lui
Alexandru Lăpuşneanu şi Ioan fiul lui Ştefăniţă, ostatici la Poartă; luptele antiotomane ale
lui Ioan-vodă Viteazul; acordări de proprietăţi şi privilegii în Transilvania şi Banat pentru
merite în serviciul Porţii (Mühimme Defterleri, 1/1–7, 16–19, 24–26, 31–32, 35, 52–53, 70, 78).
Ref.: Guboglu, Două călătorii în Turcia, p. 222–226 (16 doc., 1555–1556, 1574–1578,
1583–1584, 1592–1593, 1609).
Publ.: Documente turceşti, I, p. 46–58, 60–89, 91, 95–97, 101–122, 126–134 (100 doc.,
1559–1579); Guboglu, ibidem.
Reprod.: Guboglu, ibidem, p. 225 (doc. 26 sept. 1574); Documente turceşti, I, p. 365–366,
370, 372–373; Arh. Naţ. Rom., copii ms. (210 doc., 1558–1568): mf. Turcia, r. 1,
c. 588–589, 592, 662, 680, 682, 684, 689, 694, 696, 700, 705, 708–709; r. 15, c. 95,
98, 99, 101, 103–104, 109, 111, 115, 117, 125, 133–134, 136–137, 162–163, 165–
166, 169, 170, 183, 191, 193–194, 198–199, 201, 206–209, 251, 264, 280, 285, 297–
298, 318, 322, 338, 351, 370–371, 375, 361, 381, 555–558, 565–566, 594, 596, 611,
642, 648–650, 652, 654–656, 660–661, 666–668, 676, 681–686, 688–693, 696–702,
706–707; r. 16, c. 358.
163 – Document din Istanbul, 2 februarie 1562, referitor la cheltuielile pentru

însemnele de învestitură ale lui Despot-Vodă, domn al Moldovei (D. BRZ, nr. 20.619, p. 30).
164 – Document din Istanbul, 3 februarie 1562, consemnând darul pentru şeful
marilor portari de la Istanbul la plecarea către Moldova pentru a-l instala pe Despot-Vodă
(D. BRZ, nr. 20.619, p. 30).
165 – Document din Istanbul, 25 octombrie 1563, referitor la reînvestirea fostului

domn al Moldovei, Alexandru Lăpuşneanu (KK, Rûznâmçe Defteri, nr. 1866/4, p. 51).
166 – Document din Istanbul, 26 octombrie 1563, referitor la predarea unui cap de
steag capturat de Alexandru Lăpuşeanu în luptele cu Despot (KK, Rûznâmçe Defteri,
nr. 1866, p. 52).
Ref. și publ.: Maxim, L’Empire Ottoman, p. 135–136; Maxim, Noi documente, p. 208–210.
167 – Documente (3), din 26 octombrie 1563, 1 și 6 noiembrie 1563, privind

peșcheșurile trimise la Poartă de domnii Ţării Româneşti şi ai Moldovei (KK, Rûznâmçe
Defteri, 1866/4, p. 52, 56 și 58).
Ref., publ. şi reprod.: Maxim, Romano-Ottomanica, p. 137–149.
TURCIA d 407
168 – Documente (5), din 1563, 1566 și 1580, referitoare la drepturile principilor
Ţării Româneşti asupra unei părţi a taxelor vamale percepute în cazaua Giurgiu, şi ale
domnilor Moldovei asupra taxelor încasate la Chilia (KK, Dîvân-ı Hümâyûn Ahkâm Defterleri
67/7, p. 174, 458; Rûznâmçe Defterleri 1866, p. 240; Mâliyye Ahkâm Defterleri 7, 534,
p. 1631; 2775, p. 1390; Mühimme Defterleri 39/802).
Ref.: Mihai Maxim, recenzie la C.C. Giurescu, A. Oţetea, Şt. Pascu, G. Brătianu, Yüzyıllık
bağımsızlık (1877–1977). Romanya tarihine kısa bir bakış [Un secol de independenţă,
1877–1977. Scurtă privire asupra istoriei României] (RRH, 16, 1977, nr. 3, p. 559).
169 – Poruncă, din 10 august 1565, adresată cadiului Brăilei în legătură cu necesitatea de
a se întemeia la Prislava (Nufărul, jud. Constanţa) un sat de derbendgii13 (MAD, 2775, p. 96).
Ref. și publ: Popescu, Sangeacul Silistra, p. 130–132.
170 – Poruncă, din 10 septembrie 1565, adresată cadiului Provadiei, inspector al

veniturilor sangeacului Silistrei, în legătură cu casele de derbendgii din satul Karaharmanlık,
din cazaua Hârşova (astăzi Vadu, jud. Constanţa) (MAD, 2775, p. 270).
Ref. și publ: Popescu, Sangeacul Silistra, p. 130–132.
171 – Documente (6), din 1565–1566, 1572 şi 1576, reprezentând copii de chitanţe şi
ordine de confirmare a încasării sumelor de bani vărsate de Moldova şi Ţara Românească în
visteria Imperiului Otoman în contul tributului (Mâliyye Ahkâm Defteri, nr. 2775, p. 672,
1390, 1524; nr. 7534, p. 536; KK, Dîvân-ı Hümâyûn Defterleri, 67/7, f. 118v).
Ref.: Maxim, Considérations, p. 407.
172 – Documente (10), din 1565–1593, referitoare la obligaţiile financiare şi în

produse, în afara haraciului, ale Ţărilor Române faţă de Poarta Otomană: contribuţii în bani,
produse şi corvezi cu prilejul campaniilor militare; datoriile lăsate de Petru Cercel (1586)
etc. (Mâliyye Ahkâm Defterleri, 2775, p. 1390; Mühimme Defterleri, 40/259; 42/106, 390;
48/165, 460; 60/592; 66/239, 282, 517; 69/150; 70/251, 487; 71/343).
Ref.: Mihai Maxim, Regimul economic al dominaţiei otomane în Moldova şi Ţara Românească
în a doua jumătate a secolului al XVI-lea (R. Ist., 1979, nr. 9, p. 1731–1765).
173 – Poruncă, din 17 martie 1566, adresată cadiului Chiliei, despre condiţiile achitării
vămii la Tulcea, la Chilia sau la Măcin, în funcţie de destinaţia corăbiilor care circulau pe
Dunăre şi pe Marea Neagră (MAD, 2775, p. 1133).
Ref. și publ.: Popescu, Sangeacul Silistra, p. 130–132.
174 – Poruncă, din 12 iulie 1566, adresată cadiului de Nicopol, din care rezultă
organizarea, în cadrul sangeacului Nicopol, a portului dunărean Turnu (Mühimme Defterleri,
vol. 2, p. 126, nr. 1267).
13
Tc. derbendci, structuri militare teritoriale care asigurau paza la un defileu sau o strâmtoare
(< tc. derbend, rom. „dervent”).
408 d TURCIA
Ref. şi publ.: Liviu Maxim, L’échelle et la forteresse danubienne de Turnu (Holovnic, Kule)
à la lumière des nouveaux documents ottomans („Romano-Turcica”, Istanbul, 1,
2003, p. 117–125).
175 – Condică, din 1566–1567, pentru sangeacul Timişoara (TT, nr. 364).
Ref.: Ghidul microfilmelor, p. 99; Guboglu, Cercetări Turcia, 1972, p. 164.
176 – Condici (3), din 1567–1574, cu evidenţa timarelor din sangeacurile Silistra şi
Cetatea Albă, populaţia, produsele, cetăţile, satele de şoimari şi ulieri, porturile etc. (TT, nr. 475,
483, 542).
Ref.: ibidem.
177 – Documente, din 1, 2 august şi 27 octombrie 1568 şi din 29 martie 1570,

referitoare la exilul lui Petru cel Tânăr la Alep şi apoi la Konya, unde a murit la 19 august
1569, şi la predarea bunurilor sale Porţii (Mühimme Defterleri, vol. 7, p. 659, doc. 1831 şi
1832; p. 664, doc. 1845; vol. 43, p. 252, doc. 470; vol. 7, p. 866).
Ref.: Maxim, Ottoman Documents, p. 115–116, notele 20 şi 21.
178 – Scrisoare, din 1568, trimisă principelui Transilvaniei, prin care se atestă că
cetatea Gyula a devenit reşedinţă de sangeac la scurt timp după cucerirea ei de către
otomani, aceeaşi calitate având-o şi în 1572 (Dîvân-ı Hümâyûn Kalemi Defterleri, nr. 67/7;
Müdevver Defterleri, 7, doc. 2761).
Ref.: Veliman, Documente turco-otomane, p. 416, notele 16–18.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 1, c. 657; r. 45, c. 130.
179 – Documente (19), din 1568–1583, 1592 şi 1609, privitoare la creşterile haraciului
Moldovei (KK, Dîvân-ı Hümâyûn Ahkâm Defterleri, nr. 71/111, f. 97 bis; Mühimme
Defterleri, 7/1189, 1308–1667, 4417; 103, 702; 1284; 22; 26/638; 35/382; 36/258; 46/134;
47/460; 48/1016, 1017; 53/250).
Ref.: Veliman, Noi precizări în legătură cu haraciul Moldovei, p. 203–212.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 1, c. 632; r. 15, c. 464, 489, 538, 748–749; r. 16,
c. 363; r. 17, c. 329; r. 18, c. 125, 134, 187, 617, 683, 747; r. 38, c. 112–114, 164;
r. 40, c. 9, 70–71; r. 155, c. 534.
180 – Documente (50), din 1568–1595, privitoare la statutul politic al Ţărilor Române,
drepturile lor faţă de Poarta Otomană, încercările acesteia de a le nesocoti şi ripostele româneşti,
diplomatice sau militare (campaniile lui Mihai Viteazul) pentru apărarea autonomiei politice
(MAD, vol. 17932, p. 11–12; vol. 17961, p. 39); Mühimme Defterleri, 7, p. 401, 413; 12,
p. 307, 346; 26, p. 109; 27, p. 245; 28, p. 126, 160; 30, p. 41; 35, p. 34, 382; 36, p. 189,
283; 39, p. 57, 92, 243, 338; 42, p. 101, 315, vol. 43, p. 29; 46, p. 69; 48, p. 346; 52, p. 158,
336; 53, p. 110, 136; 57, p. 60 bis; 58, p. 48, 148, 161; 60, p. 138, 242; 64, p. 12, 70, 157;
66, p. 15, 38; 67, p. 96; 69, p. 186, 206; 70, p. 63, 251, 259; 71, p. 126; 72, p. 357;
Mühimme Zeyli Defterleri, vol. 5, p. 108–109; vol. 6, p. 26).
Ref.: Mihai Maxim, L’autonomie de la Moldavie et de la Valachie dans les actes officiels
de la Porte au cours de la seconde moitié du XVIe siècle (RESEE, 15, 1977, nr. 2,
p. 207–232).
TURCIA d 409
Publ. şi reprod.: ibidem, p. 229–231 (berât din 17 septembrie 1585).
181 – Condică, din 1569, despre soldele unor militari şi despre un caftan pentru
domnul Moldovei. Fragment (KK, Büyük Rûznâmçe Kalemi).
182 – Condică, din 1569–1582, de evidenţă a veniturilor visteriei imperiale provenite

din reînnoirea domniilor în Ţările Române (KK, Teşrifâtçılık Kalemi Defteri).
183 – Extrase, din 1570, din registrul de recensământ al sangeacurilor Silistra şi

Akkerman, privind târgul şi cazaua Brăilei (TT, 483, p. 176–201).
Ref.: C. C. Giurescu, Istoricul oraşului Brăila, Buc., 1968 (rec. Nicoară Beldiceanu, REI,
37, 1969, p. 179–183); Gilles Veinstein, Mihnea Berindei, Règlements fiscaux et
fiscalité de la province de Bender-Aqkerman, 1570 (CMRS, 22, 1981, p. 251–328);
idem, L’Empire ottoman et les pays roumains, 1544–1545, Paris, 1987; Anca Popescu,
Un centre commercial du Bas-Danube ottoman au XVIe siècle: Brăila (Bra’il) („Il Mar
Nero”, 3, 1997–1998, p. 218).
Publ.: Maxim, O istorie, p. 298–380.
184 – Cod de legi (Qānūnnāme), din 1570, privind sangeacurile Silistra şi Akkerman
(TT, nr. 483).
Ref.: C. C. Giurescu, loc. cit.; Guboglu, Cercetări Turcia, 1972, p. 166.
Publ.: Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Aspecte ale vieţii economice din
oraşele şi târgurile Dobrogei sub stăpânire otomană, sec. XV–XVII (Studii, 26, 1973,
1, p. 33–48: reglementările pentru Hârşova şi Constanţa); Mihnea Berindei, Gilles
Veinstein, Règlements fiscaux et fiscalité de la province de Bender-Aqkerman, 1570
(CMRS, 22, 1981, p. 251–328: reglementările pentru Chilia și Bender); A. Akgündüz,
Osmanlı kanunnameleri ve hukuki tahlilleri [Legile laice otomane şi analiza lor
juridică], Istanbul, 1994, vol. VII, p. 727–745; Anca Popescu, op. cit., p. 198–248; idem,
Schela Măcin în secolul al XVI-lea (după reglementări comerciale otomane), în
Miscellanea Historica et Archaeologica in Honorem Professoris Ionel Cândea, ed.
Valeriu Sîrbu și Cristian Luca, Brăila, 2009, p. 295–311; idem, Portul Constanţa în
comerţul Mării Negre în secolul al XVI-lea, în Izvoare istorice, artă, cultură şi societate.
În memoria lui Constantin Bălan (1928–2005), coord. Constantin Rezachevici, Buc.,
2010, p. 199–209; idem, Multiple Toponymy in the Sancak of Silistra (16th Century),
în Moştenirea istorică a tătarilor, II, coord. Tahsin Gemil şi Nagy Pienaru, Buc.,
2012, p. 199–217.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 63, c. 281–321; Maxim, Brăila otomană, p. 260–276.
410 d TURCIA
185 – Poruncă, din 14 august 1570, prin care sultanul Selim II (1566–1574) aprobă
beilerbeiului şi defterdarului14 de Timişoara să achiziţioneze silitră adusă în mod ilicit de
negustorii din Transilvania (Mühimme Defterleri, nr. 14, doc. 483).
Ref. şi publ.: Veliman, Documente turco-osmane, p. 422–423.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom, mf. Turcia, r. 1, c. 642–643.
186 – Documente, din 13 ianuarie 1571, 12 februarie 1571 şi 9 iulie 1572, referitoare
la evitarea unor convenţii vamale (gümrük) prin mituirea autorităţilor otomane sau prin
trecerea clandestină pe Dunăre (Mühimme Defterleri, vol. 29, p. 67, doc. 159 din 13 ian.
1577; Mâliyye Ahkâm Defterleri, nr. 7534, p. 1631, doc. din 12 febr. 1577, şi p. 1608; KK,
67/7, Dîvân-ı Hümâyûn Ahkâm Defterleri, p. 174 şi p. 124, doc. din 9 iulie 1572).
Ref.: Maxim, Ottoman Documents, p. 121, nota 50; p. 122, notele 51–52.
187 – Poruncă, din 1571, referitoare la procurarea, de către beilerbeiul de Timişoara,

de provizii, muniţie şi materiale de construcţie (Müdevver Defterleri, 14, doc. 1608).
Ref.: Veliman, Documente turco-osmane, p. 417, nota 2.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom, mf. Turcia, r. 1, c. 611.
188– Poruncă, din 2 iunie 1572, adresată cadiului Hârşovei, în legătură cu satul Ester
(jud. Constanţa) (KK, 67, p. 62).
Ref. și publ.: Popescu, Sangeacul Silistra, p. 130–132.
189 – Poruncă, din 13 iunie 1572, către beilerbeiul şi defterdarul de Timişoara şi

către cadiul Cenadului, cărora li se ordonă să ia măsuri în favoarea supuşilor confirmaţi
drept proprietari ai terenurilor ocupate de ei şi să trimită la Poartă rapoarte cu numele lor
(Dîvân-ı Hümâyûn Ahkâm Defterleri, nr. 7).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 40, c. 2.
190 – Poruncă, din 17 iunie 1572, către cadiul şi comandantul cetăţii Brăila, în
legătură cu concurenţa pe care o fac portului Brăilei Târgul de Floci, în Ţara Românească,
şi Galaţiul şi Tomarova, în Moldova (KK, 67, p. 7).
Ref. și publ.: Maxim, O istorie, p. 426–441; Popescu, Sangeacul Silistra, p. 209–212
Reprod.: Maxim, O istorie, p. 442; Popescu, Sangeacul Silistra, p. 212.
191– Poruncă, din 8 iulie 1572, adresată lui Alexandru II Mircea, domnul Ţării
Româneşti, prin care Poarta îi aminteşte obligaţia de a plăti datoriile domnului Petru cel
Tânăr şi de a ceda autorităţilor otomane valoarea bunurilor lui Petru şi ale mamei sale, Doamna
Chiajna Despina (KK, 67/7, Dîvân-ı Hümâyûn Ahkâm Defterleri, p. 197; nr. 7534, p. 2336).
Ref.: Maxim, Ottoman Documents, p. 114–115, nota 15.
192 – Poruncă, din 28 noiembrie 1572, către cadiul de Tekfurgölü, în legătură cu

statutul fiscal de „podari” (köprücü) al locuitorilor târgului Gönci (numit şi Karasu, azi
Medgidia, jud. Constanţa) (KK, 67, p. 747)
14
Tc. defterdar, lit., „cel care ţine registrele”, funcționar al administraţiei financiare otomane
care superviza (la nivel central sau provincial) veniturile şi cheltuielile statului.
TURCIA d 411
Ref., publ. şi reprod.: Popescu, Sangeacul Silistra, p. 93–95.
193 – Documente, din 1572, privind bogăţia domnitorilor şi boierilor din Moldova şi
Ţara Românească ca urmare a comerţului cu sare făcut cu Poarta (Dîvân-ı Hümâyûn
Ahkâm Defterleri, p. 124, doc. din iulie 1572).
Ref.: Maxim, Ottoman Documents, p. 122, nota 52.
194 – Poruncă, din 1572, adresată beilerbeiului şi defterdarului de Timişoara, pentru

verificarea actelor înmânate celor care ocupaseră samavolnic terenuri arabile aflate în
folosinţa unor supuşi (Dîvân-ı Hümâyûn Ahkâm Defterleri, 2).
195 – Porunci, din 1572, referitoare la intenţiile Porţii legate de cultivarea orezului
pe suprafeţe întinse din Banat (Müdevver Defterleri, 16, doc. 399, 400; Zeyil-i Müdevver
Defterleri, 2, p. 59).
Ref.: Veliman, Documente turco-osmane, p. 416–417, nota 23.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom, mf. Turcia, r. 40, c. 131–132; r. 79, c. 23.
196 – Documente, din 5 septembrie 1573 – 23 septembrie 1576, referitoare la exportul

sării către Imperiul Otoman prin porturile Dunării (Mâliyye Ahkâm Defterleri, nr. 7534,
p. 1828; Mühimme Defterleri, vol. 23, p. 30, doc. 63; Tahrir Defterleri, nr. 320, p. 503, 504).
Ref.: Maxim, Ottoman Documents, p. 117, notele 22–24.
197 – Document din Istanbul, 22 martie 1574, referitor la cheltuielile de învestire

pentru Petru Şchiopul (KK, Rûznâmçe Defteri, nr. 1868, p. 56).
198 – Documente (25), din 1574, 1576–1577, 1579–1580, 1583–1585, 1590, referitoare
la înăsprirea relaţiilor româno-otomane: campania în Moldova şi instalarea lui Petru
Şchiopul, capturile de armament şi prizonieri moldoveni, invazia tătară în Moldova (1574),
cererea ca Moldova să asigure reconstruirea cetăţii Tighina (1574) şi, împreună cu Ţara
Românească, să sprijine militar instalarea lui Ştefan Báthory ca rege al Poloniei (1576);
trimiterea de cereale şi cai din Principate pentru aprovizionarea trupelor otomane din Iran
(1579), reacţiile populaţiei la rechiziţiile excesive (refuzul de a vinde cereale şi fuga din
ţară) etc. (Mühimme Defterleri, 26/55, 98, 179, 298–299, 433, 918; 27/722; 29/495; 31/228,
447; 38/101, 205; 39/117, 802; 40/250; 44/478; 51/26, 183; 58/580; 66/517; Mühimme
Zeyli Defterleri, vol. 3, p. 24–25, 268–269, 323, 327).
Ref.: Mihai Maxim, Documente noi despre războiul moldo-otoman, în Lupta poporului
român pentru independenţă, Buc., 1977, p. 82–83; idem, Les relations romano-
ottomanes entre 1574 et 1594 (RRH, 16, 1977, nr. 3, p. 473, 476–477, 480–481).
412 d TURCIA
199 – Poruncă, din 18 ianuarie 1575, a sultanului Murad III către beilerbeiul de
Timişoara, cu privire la cultivarea cu orez a cât mai multor terenuri (Mühimme Zeyli
Defterleri, nr. 2, p. 59).
Ref. şi publ.: Veliman, Documente turco-osmane, p. 424.
200 – Poruncă, din 11 iunie 1576, adresată domnului Alexandru II Mircea, prin care
i se aminteşte că mai are o datorie de 12196 de galbeni care trebuie plătiţi (Mâliyye Ahkâm
Defterleri, nr. 7534, p. 2336).
Ref.: Maxim, Ottoman Documents, p. 115, nota 17.
201 – Poruncă, din 22 septembrie 1576, care reaminteşte principelui Ţării Româneşti
Alexandru II Mircea obligaţia de a plăti datoriile lui Petru cel Tânăr către Poartă,
reprezentând 12000 de piese de aur (Mâliyye Ahkâm Defterleri, nr. 7534, p. 959).
202 – Poruncă, din 31 decembrie 1576, adresată cadiului Silistrei în legătură cu satul
de derbendgii Boğaz (Dervent, lângă Păcuiul lui Soare, jud. Constanţa) (MAD, 7534, p. 1367).
Ref., publ. şi reprod.: Popescu, Sangeacul Silistra, p. 130–132.
203 – Condică, din 1576–1587, despre arenzi, vămi, saline, alaun, evrei, ţigani etc.
(KK, Baş Mukâtaa Kalemi).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 45 , c. 300–352.
204 – Documente, din 26 martie 1578 şi mai 1577, referitoare la comerţul cu sare
făcut de domnii Ţării Româneşti, dar şi de boieri, cu Imperiul Otoman, condiţiile impuse de
acesta, preţul sării și intensificarea acestui comerţ, mai ales după ce Poarta a introdus
monopolul sării (Mühimme Defterleri, vol. 34, p. 40, doc. 83 din 26 martie 1578; vol. 30,
p. 102, doc. 248 din 6 mai 1577 şi p. 103, doc. 250, din aceeaşi zi).
205 – Condică, din 1579–1580, privind sangeacul Timişoara (TT, nr. 579).
206 – Documente, din 1579 şi 1584, referitoare la trimiterea câtorva sute de mii de oi
la Istanbul, prin Isaccea, de către voievodul Moldovei (Mühimme Defterleri, vol. 39,
nr. 157, vol. 53, nr. 294).
Ref.: Antony Greenwood, Istanbul’s meat provisioning: an overview („Romano-Turcica”, 1,
2003, Istanbul, p. 36).
207 – Condică, din 1580, cuprinzând recensământul populaţiei, satelor şi produselor

din Moldova (TT, nr. 579).
TURCIA d 413
208 – Condică, din 1580–1581, fragmentară, cu însemnări privitoare la peşcheşul dat de

Iancu Sasul, caftane pentru Mihnea Turcitul şi Iancu Sasul etc. (KK, Büyük Rûznâmçe Kalemi).
209 – Condicile afacerilor însemnate (Mühimme defterleri), din 1580–1594, Istanbul,

cu informaţii despre: preţul oilor din Moldova (vol. 42/1581, p. 315; 43/1580, p. 29);
numirea lui Petru Cercel în Ţara Românească, anunţată de sultanul Murad III (1574–1595)
regelui Franţei (vol. 42, p. 79 şi 43, p. 117); poruncă adresată domnului Ţării Româneşti, ca
să trimită înapoi pe supuşii fugiţi din sangeacul de Vidin (vol. 49/1583, p. 29); scrisori către
domnul Ardealului şi cadiii din sudul Dunării şi Basarabia, să trimită înapoi pe supuşii
refugiaţi din Ţara Românească (vol. 58/1585, p. 211 şi 342; vol. 61/1586, p. 83;
vol. 62/1587, p. 113, 152); creşterea tributului Ţării Româneşti şi Moldovei (vol. 58/1585,
p. 161; vol. 67/1590, p. 86; vol. 69/1592, p. 74, 236; vol. 70/1592–1593, p. 105, 226, 250;
vol. 71/1593, p. 20, 45, 59, 74, 345; vol. 72/1594, p. 275); plata unui inel oferit sultanului
de Petru Cercel şi Mircea Turcitul (vol. 67/1590, p. 36); împrumutul lui Alexandru cel Rău
pentru obţinerea domniei în Ţara Românească (vol. 69/1592, p. 246); mazilirea lui Ştefan
Surdul (vol. 71/1593, p. 321); promisiunea lui Mircea, fiul lui Petru Cercel, de a preda
Porţii 6 care de taleri şi o ladă cu aur, îngropate de tatăl său la mănăstirea Glavacioc, dacă
ar fi fost numit domn al Ţării Româneşti (vol. 71/1593, p. 74).
Ref.: Maxim, Haraciul Moldovei şi Ţării Româneşti, p. 17, nota 85; p. 18, notele 91–92;
p. 24, notele 136–137; p. 29, notele 164–165, 168–170; p. 30, nr. 177; p. 31, nota 181;
p. 33, nota 199; p. 34, notele 209–210; p. 35. nota 211; p. 213–216, 219; p. 36, notele
220–221; p. 37, notele 229, 234, 236–237; p. 28, nota 242; p. 39, notele 245–246;
p. 40, notele 249–250.
210 – Condici (3), din 1580, 1661–1662, 1664–1665, cuprinzând date despre aşezările şi
domeniile din sangeacul Oradea, populaţia, produsele, hotărnicii (nr. 580, 792, 795).
211 – Poruncă, din 3 august 1583, care atestă crearea Cancelariei financiare a
Dunării (Tuna Defterdârlığı) (Mühimme Defterleri, vol. 51, porunca 146).
Ref.: Mihai Maxim, Tuna-i Amire, L’organisation financière et militaire du Danube ottoman
aux XVIe et XVIIe siècles à la lumière de documents ottomans inédits („Romano-
Turcica”, 1, 2003, Istanbul, p. 78).
212 – Firman (Nişân-ı hümâyûn), din anul 1586, confirmând reînvestirea lui Mihnea
Turcitul ca domn în Ţara Românească prin diploma (berât) din data de 30 martie 1585,
cuprinzând informaţii despre valoarea haraciului, alte obligaţii datorate unor demnitari
otomani, precum şi precizări privind statutul juridic al Ţării Româneşti faţă de Poarta
otomană (Mâliyye’den Müdevver Defterleri, nr. 17932, p. 11–12).
Ref.: Maxim, Culegere de texte otomane, XIV, p. 62–68 (doc. 1585); idem, Haraciul
Moldovei şi Ţării Româneşti în ultimul sfert al veacului XVI, p. 25, nota 144; p. 29,
nota 166.
213 – Condică, din 1586, cu numele acângiilor din Dobrogea, Giurgiu şi alte ţinuturi
din zona Dunării (TT, nr. 625).
414 d TURCIA
214 – Condică, din 1586–1587, privind capitaţia creştinilor din kazaua Brăilei
(KK, Cizye Muhâsebesi Kalemi, 3800).
Ref.: Ghidul microfilmelor, p. 86; Maxim, Brăila otomană, p. 275–276.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 81, c. 886–909; Maxim, op. cit., p. 277–300.
215 – Poruncă a sultanului, din 1588, către beilerbeiul de Timişoara, în vederea

luării de măsuri astfel ca titularii feudelor militare din Banat să-şi îndeplinească slujba de la
hotare (MAD, 62, f. 232).
216 – Document din Istanbul, din 28 iulie 1589, referitor la onorarea însoțitorilor
domnului Ţării Româneşti, care aduseseră tributul la Poartă (KK, nr. 1773, p. 10).
Publ.: Maxim, O istorie, p. 443–454.
217 – Condică de ceremonial (Teşrifâtçılık Defteri), Istanbul, 1589, menţionând

darurile oferite domnului Moldovei cu prilejul aducerii tributului pe anul 1558–1559
(KK, nr. 1773/10, p. 184).
Ref.: Maxim, Haraciul Moldovei şi Ţării Româneşti, p. 5–6, nr. 15.
218 – Condici de venituri şi cheltuieli zilnice ale visteriei centrale a Statului Otoman
(Rûznâmçe Defterleri), din 1589 şi 1592, cuprinzând menţiuni privitoare la sumele încasate
ca tribut din partea Moldovei și a Ţării Româneşti pe anii 1588–1598 şi 1591–1592
(KK, nr. 1772/9, pp. 30, 55–58, 69, 70, 74, 104, 125, 135; nr. 1774/11, pp. 49, 52, 55, 57).
Ref.: ibidem, p. 5, nota 15; p. 6, nota 16; p. 20, nota 105; p. 21, nota 114; p. 25, nota 145;
p. 29, nota 167; p. 34, nota 207; p. 35, notele 212 şi 217; p. 39, nota 243.
219 – Acte, din 1591–1592, din vilaietul15 Timişoara, privitoare la destinaţia

impozitelor plătite de supuşi: oştenii primeau ca solde pentru un anumit termen 30 poveri
de aspri, sumă care însă nu le revenea integral, întrucât beilerbeiul, defterdarul şi alţi
dregători îşi opreau din ea 20 de poveri de aspri (FKT, nr. 1759 şi 1759/I).
Ref.: Veliman, Documente turco-otomane, p. 415, nota 13.
220 – Document, din 5 octombrie 1592, consemnând suma de 15 000 florini ungureşti
plătiți ca tribut de Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, pentru anul 1590–1591
(KK, Rûznâmçe Defteri, nr. 1774, p. 93).
221 – Document, din 5 octombrie 1592, referitor la peşcheşul dat de Sigismund Báthory,
principele Transilvaniei: 10 vase și șoimi (KK, Rûznâmçe Defteri, nr. 1774, p. 93).
15
Tc. vilâyet, provincie otomană, sinonim, de la sf. sec. XVI, cu beilerbeilic şi cu eyâlet; ţinut, ţară.
TURCIA d 415
222 – Document din Istanbul, din 18 octombrie 1592, consemnând suma de 15 000 florini
ungureşti plătiți ca tribut de Sigismund Báthory, principele Transilvaniei (KK, Rûznâmçe
Defteri, nr. 1774, p. 97).
223 – Document din Istanbul, 18 octombrie 1592, consemnând peşcheşul dat de

Sigismund Báthory, principele Transilvaniei: vase de argint în greutate de 26,26 kg.
(KK, Rûznâmçe Defteri, nr. 1774, p. 97).
224 – Poruncă, din 23 decembrie 1592, prin care sultanul Murad III îl numeşte pe
Mihaloğlu Derviş ban pe lângă domnia Moldovei (Mühimme Defterleri, nr. 70, doc. 231).
Ref. şi publ.: Guboglu, Mihai Viteazul, p. 145–146.
225 – Documente (24), din 1592–1595 și 1600, privitoare la situaţia relaţiilor dintre
Ţările Române şi Imperiul Otoman în ajunul şi la începutul domniei lui Mihai Viteazul:
creşterea excesivă a exploatării Principatelor din cauza campaniilor militare otomane, cereri
de produse peste obligațiile haraciului, rechiziţii forţate în Moldova şi Ţara Românească
pentru aprovizionarea Porţii Otomane, preparativele Habsburgilor pentru atacarea Moldovei,
campania otomanilor împotriva polonilor şi cazacilor, scurtele domnii ale lui Alexandru cel
Rău şi Ştefan Surdul şi obligaţiile asumate faţă de Poartă (Bâb-ı Âsafî Defterleri, Mühimme
Defterleri, 70/231, 239, 330, 457, 485–487, 496–497, 501, 71/51, 607, 737, 72/218, 332,
350, 396, 467, 694, 732, 827; Mühimme Defterleri, 6, p. 42).
Ref.: Mihai Maxim, Les relations roumano-ottomanes entre 1574 et 1594 (RRH, 16, 1977,
nr. 3, p. 483–485).
Publ.: Guboglu, Mihai Viteazul, p. 145–157; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I,
p. 67–68 (doc. 1593).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 20, c. 385–386, 401, 478, 488, 491, 502, 524, 526,
536; r. 22, c. 805, 807, 817, 828, 832, 833; r. 51, c. 583–584.
226 – Poruncă, din 2 ianuarie 1593, prin care sultanul Murad III cere cadiului din
Rusciuc să-i trimită legaţi la Poartă pe supuşii Hagioğlu Köse şi pe fratele acestuia,
deoarece, cu ocazia mazilirii domnului Ştefan Surdul din Ţara Românească, îşi însuşiseră
comori, bani şi provizii (Mühimme Defterleri, nr. 70, doc. 239).
Ref. şi publ.: Guboglu, Mihai Viteazul, p. 146.
227 – Autograf imperial (Hatt-ı hümâyûn), din 8 februarie 1593, prin care sultanul
Murad III îi face cunoscut lui Mihaloğlu Derviş că a fost numit în slujba de bănie a
domnului Alexandru cel Rău, pe lângă Poartă (Mühimme Defterleri, nr. 70, doc. 457).
416 d TURCIA
228 – Firman, din martie 1593, prin care sultanul Murad III îi porunceşte domnului
Ţării Româneşti, Alexandru cel Rău, să trimită la Poartă tributul ţării (o sută de poveri de
aspri) şi domnului Moldovei, Aron Tiranul, să expedieze, tot ca haraci, şaptezeci de poveri
de aspri (Mühimme Defterleri, nr. 70, doc. 485).
229 – Firman, din aprilie 1593, prin care sultanul Murad III îi porunceşte lui Alexandru
cel Rău, domnul Ţării Româneşti, să trimită pentru staulele împărăteşti 8000 de baniţe de
orz, iar pentru bucătăria imperială 20 000 de oi (Mühimme Defterleri, nr. 70, doc. 487).
230 – Firman, din mai 1593, prin care sultanul Murad III îi porunceşte lui Aron
Tiranul, domnul Moldovei, ca supusul creştin Mihaloğlu Derviş, ban al Ţării Româneşti la
Poartă, să fie numit în aceeaşi slujbă şi pentru Moldova (Mühimme Defterleri, nr. 70, doc. 486).
231 – Firman, din mai 1593, prin care sultanul Murad III îi porunceşte lui Aron
Tiranul, domnul Moldovei, să furnizeze, cu plată, vite şi bunuri unor ostaşi ai Porţii (Mühimme
Defterleri, nr. 70, doc. 330, p. 169).
232 – Poruncă, din iunie 1593, a sultanului Murad III către Aron Tiranul, domnul
Moldovei, ca să dea contra cost mărfuri şi provizii atât negustorilor, cât şi ostaşilor Porţii
(Mühimme Defterleri, nr. 70, doc. 330, p. 26).
233 – Poruncă, din august–septembrie 1593, prin care sultanul Murad III îi comunică
lui Alexandru cel Rău, domnul Ţării Româneşti, că a fost înlăturat de la domnie și îi
porunceşte să meargă îndată, cu oamenii şi poverile, la Gallipoli şi de acolo direct la Alep,
unde să rămână o vreme (Mühimme Defterleri, nr. 71, doc. 607).
234 – Poruncă din Istanbul, 29 august – 7 septembrie 1593, prin care i se aduce la
cunoştinţă „Banului Mihai, fiul lui Pătrașcu voievod” (Mihai Viteazul) că în 1 septembrie
1593 i s-a acordat domnia Ţării Româneşti (A. NŞT, nr. 1141, p. 4).
Ref. şi publ.: Maxim, Noi documente, p. 232–239.
235 – Documente, din 2/12 septembrie 1593, atestând învestirea lui Mihai Viteazul
ca domn al Ţării Româneşti (D. BRZ, 20627, p. 81; KK, 1775/12, p. 153).
Ref., publ şi reprod.: Maxim, L’Empire ottoman, p. 159–171.
TURCIA d 417
236 – Firman, din 1 octombrie 1593, prin care sultanul Murad III îi comunică lui
Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, că Aron Tiranul, domnul Moldovei, l-a înştiinţat
despre încheierea unei alianţe între Rudolf II, împăratul Austriei, şi cazaci, împotriva Moldovei
şi a Imperiului Otoman. Cere ca, în caz de agresiune căzăcească, principele să apere cu
oastea sa Moldova (Mühimme Defterleri, nr. 71, doc. 737, p. 394).
237 – Poruncă, din 1 octombrie 1593, prin care sultanul Murad III îi cere lui Mihai
Viteazul, domnul Ţării Româneşti, să expedieze la Poartă încă 20 perechi de şoimi, deoarece
cei trimişi anterior au murit pe drum (Mühimme Defterleri, nr. 71, doc. 732).
238 – Condică, din 1593, menţionând haraciul încasat din Ţara Românească,
concesionarea schelelor Ţării Româneşti unor creditori, în schimbul banilor primiţi pentru
darurile oferite de Ştefan Surdul sultanului Murad III ca să obţină domnia, precum și
numirea lui Aron Vodă, a doua oară, ca domn al Moldovei (Mühimme Zeyli Defterleri,
vol. 6, p. 7, 18 și 42).
Ref.: Maxim, Haraciul Moldovei şi Ţării Româneşti, p. 23, nota 133; p. 35, nota 218; p. 37,
notele 229 şi 235.
239 – Poruncă, din 5 februarie 1594, prin care sultanul Murad III îi comunică lui
Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, că dascălul său, Hogea Sa‘deddin efendi, are de
încasat sume de bani de la unii chezaşi şi datornici, şi îi cere să ia măsuri pentru restituirea
lor (Mühimme Defterleri, nr. 72, doc. 332 şi 396).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 20, c. 526, 536.
240 – Document, din 29 iulie – 7 august 1594, privitor la trecerea prin schela Vidin a
tributului domnului Ţării Româneşti, Mihai Viteazul, spre Sinan Paşa, marele serdar al
oastei otomane de pe frontul habsburgic (D. MMK, dosar 1, cămaşa 44).
241 – Firman, din septembrie 1594, prin care sultanul Murad III îi porunceşte lui
Aron Tiranul, domnul Moldovei, să restituie sumele de aspri împrumutaţi din visteria Porţii,
cu acte de garanţie, prin Yusuf, baş-capugiu16 al vizirului-amiral Hasan-paşa (Mühimme
Defterleri, nr. 71, doc. 218).
242 – Firman, din octombrie – noiembrie 1594, prin care sultanul Murad III îi cere
lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, ca atunci când marele vizir şi serdar Sinan-
16
Tc. kapıcı bașı, comandantul portarilor (kapıcı) din palatul imperial otoman, având uneori şi
misiuni pe teritoriul statele tributare.
418 d TURCIA
Paşa îi va cere haraci, cai, zaherea şi tot ce este necesar pentru expediţie, să le procure şi să
le trimită imediat (Mühimme Defterleri, nr. 72, doc. 694, p. 361).
243 – Poruncă, din 19 noiembrie 1594, pentru numirea lui Ştefan Surdul ca domn al
Moldovei (A. NŞT, nr. 1141, p. 59).
244 – Poruncă, din 25 noiembrie 1594, pentru acordarea domniei deţinute de Mihai
Viteazul lui Bogdan, fiul lui Iancu Sasul (A. NŞT, nr. 1141, p. 59).
245 – Poruncă, din 16 decembrie 1594, adresată cadiilor de pe ruta Istanbul – Ţara
Românească, ca să se aprovizioneze cu cele necesare caii de la tunurile trimise către Ţara
Românească (AE, nr. 358).
246 – Poruncă, din martie – aprilie 1595, prin care sultanul Murad III îi cere lui Aron
Tiranul, domnul Moldovei, să se unească cu sangeac-beii de Akkerman, Bender, Nicopole
și Silistra şi cu cei zece mii de viteji din ţinutul Dobrogei împotriva unora dintre rebelii
poloni şi cazaci, dacă aceștia vor ataca Imperiul Otoman (Mühimme Defterleri, nr. 71,
doc. 827, p. 432).
247 – Poruncă, din 30 aprilie – 9 mai 1595, prin care se comunică fostului beilerbei
al Anatoliei, Satırcı Mehmed Paşa, că a fost numit beilerbei al Ţării Româneşti (A. NŞT,
nr. 1141, p. 78).
248 – Poruncă din Istanbul, din 30 aprilie – 9 mai 1595, prin care fostul controlor
financiar de Sivas este numit defterdar de visterie al „vilaietului Țării Românești” (A. NŞT,
nr. 1141, p. 79).
249 – Poruncă, din aprilie – mai 1595, prin care sultanul Mehmed III îi comunică lui
Ştefan Răzvan, domnul Moldovei, primirea unei scrisori despre adunarea cazacilor la
Akkilise, alianţa lor cu austriecii, situaţia din Polonia, eventualitatea ocupării Moldovei şi
Rumeliei, închiderea trecătorilor tătăreşti spre Viena, înfrângerea şi împrăştierea cazacilor
dacă vor ataca Moldova (Mühimme Defterleri, nr. 72, doc. 467).
250 – Poruncă, din 12 mai 1595, Istanbul, prin care se acordă „provincia” (eyâlet)
Moldovei vizirului Ca’fer Paşa, fost guvernator la frontiera cu Iranul (A. NŞT, nr. 1141, p. 82).
TURCIA d 419

251 – Document din Istanbul, 20–29 mai 1595, referitor la numirea agăi de ieniceri în
Ţara Românească (A. NŞT, nr. 1141, p. 83).
252 – Document, din 30 mai – 8 iunie 1595, consemnând firmanul de numire a unui nou
beilerbei pentru Moldova, în persoana fostului sangeacbei de Vize (A. NŞT, nr. 1141, p. 87).
253 – Document, din 23 iulie 1595, referitor la achiziții din Ţara Românească pentru
bucătăria imperială (MAD, nr. 2997, p. 103).
Ref. şi publ.: Maxim, O istorie, p. 501–504.
254 – Document, din 29 iulie 1595, referitor la achiziții din Moldova pentru bucătăria
imperială (MAD, nr. 2997, p. 107).
255 – Documente (10), din 1595–1601, privitoare la începutul campaniei antiotomane a

lui Mihai Viteazul, mobilizarea forţelor armate ale Porţii, măsuri pentru transformarea Moldovei
şi a Ţării Româneşti în provincii otomane, represalii asupra populaţiei româneşti şi acţiuni
pentru apărarea liniei Dunării în urma victoriilor lui Mihai asupra lui Sigismund Báthory,
raport al cadiului din Brăila, scrisoarea lui Ieremia Movilă (1598) către marele vizir despre
situaţia din Transilvania, ordine ale Porţii către comandanţii militari din Balcani şi Ungaria
(FKT, nr. 2108, 2530, 2560, 3019; Mühimme Defterleri, 73/818, 944, 1059, 1074, 1249).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 82–84, 110–112, 132–134, 140,
221–225, 664–666; Gemil, Relaţiile Ţărilor Române, p. 68–71 (doc. 9–18 sept.
1601).
Reprod.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 668 (doc. din 1595); Arh. Naţ. Rom.,
mf. Turcia, r. 21, c. 691, 707, 715, 728–729, 737; r. 25, c. 641, 699, 703, 709.
256 – Registru de recensământ, din 1595–1603, cuprinzând o reglementare legală

pentru Brăila şi un recensământ al târgului şi ținutului Brăila. Fragmente (TT, 701).
Ref.: Maxim, Brăila otomană, p. 315–316.
257 – Firman, din 21–30 martie 1596, către cadiii şi eminii de pe ruta Istanbul –
Moldova, să nu încaseze vama pentru stofele aduse de oamenii domnului Moldovei,
Ieremia Movilă (D. MMK, dosar 1, cămaşa 44, nr. 2997, p. 107).
420 d TURCIA
258 – Recensământ al ținutului Brăila, 14 august 1597 – 3 august 1598 (TT, 688).
Ref.: Maxim, Brăila otomană, p. 301–303.
259 – Poruncă, din 1599, menţionând pe beilerbeiul Silistrei, Ahmed-paşa (A. NŞT,
1161, p. 14).
Ref.: Mihai Maxim, Ţările Române şi Imperiul Otoman, în Istoria Românilor, vol. V, Buc.,
2003, p. 813.
260 – Condici, a doua jumătate a sec. XVI, referitoare la regimul administraţiei

otomane în Banat, veniturile locuitorilor din zona Aradului, reglementări privind pe supuşii
creştini din Timişoara, Cenad, Gyula, Lipova şi Ineu (TT).
Ref.: Veliman – Gemil, Cercetări Turcia, p. 462.
261 – Documente, a doua jumătate a sec. XVI, referitoare la comerţul cu sare al Ţării
Româneşti cu Poarta. Nevoia de sare fiind foarte mare în Imperiul Otoman, Poarta
introduce monopolul de stat al sării (Mâliyye Ahkâm Defterleri, nr. 2775, p. 1390;
Mühimme Defterleri, vol. 10, p. 116, doc. 185; vol. 26: p. 173, doc. 466 din 23 august
1574; p. 316, doc. 910; p. 209, doc. 285; vol. 28, p. 192, doc. 457 etc.; vol. 29, p. 67, doc.
159; vol. 30, p. 102, doc. 248 şi 250; vol. 34, p. 40, doc. 83 din 26 martie 1578; Mâliyye
Ahkâm Defterleri, nr. 7534, p. 1631, doc. din 1577 și p. 1608; KK, 67/7; Dîvân-ı Hümâyûn
Ahkâm Defterleri, p. 174).
Ref.: Maxim, Ottoman Documents, p. 117–120, nr. 22, 23, 24, 33, 36, 40, 41, 43, 47, 50.
262 – Documente (10), a doua jumătate a sec. XVI, privitoare la problemele

monetare legate de plata tributului Ţărilor Române către Poartă (Mâliyye Ahkâm Defterleri,
17932, p. 12; Mühimme Defterleri, 411, 53/294, 66/465, 71/644; 1127, 42/972, 43/60
52/382; Mühimme Zeyli Defterleri, 6, p. 64).
Ref.: Maxim, Considérations, p. 263–273, 410–415.
Publ.: Maxim, Culegere de texte otomane, p. 58–68 (doc. 158, 586).
263 – Condici, a doua jumătate a sec. XVI, privind situaţia demografică din vilaietul
Timişoarei (TT).
Ref.: Veliman, Cercetări Turcia, 1977, p. 325–326.
264 – Condici ale ceremonialului, a doua jumătate a sec. XVI – sec. XVII, cuprinzând
obligaţiile materiale ale Ţărilor Române pentru aprovizionarea Istanbulului, expediţii şi
construirea sau repararea cetăţilor turceşti de la graniţă, între care firmanul din 12 martie
1553, prin care sultanul Süleyman Magnificul îi porunceşte lui Alexandru Lăpuşneanu,
domnul Moldovei, să trimită 1300 trunchiuri de arbori pentru construirea unei fortăreţe la
Oceacov (Teşrifatı Defterleri).
265 – Cod de legi (Qānūnnāme), sec. XVI, al sangeacului Silistra (TT, nr. 732).
TURCIA d 421
266 – Condică, sec. XVI, a Rumeliei şi Caffei, cu date despre Dobrogea (TT, f. n.).
267 – Condică, sec. XVI, cuprinzând o poruncă privitoare la locuitorii unui sat din
Ţara Românească împotriva cărora s-a plâns comandantul militar din Amasya. Fragmente
(KK, Dîvân-ı Hümâyûn – Dîvân Kalemi).
268 – Condicile afacerilor însemnate (Mühimme Defterleri), sec. XVI–XVII, cuprinzând

documente cu informaţii bogate despre Ţările Române. Vol. 3, 1558–1560, 1665 documente
cuprinzând informaţii economice, fiscale, militare şi despre frontiere: Moldova, doc. 93,
101, 112, 130, 179, 180, 240, 241, 350, 373–374, 383, 465, 489, 490, 495, 506–507, 514,
522, 601, 602, 649, 651, 676, 680, 694, 697, 721, 801, 839, 861, 894, 897, 925, 935, 1034,
1047, 1049, 1050, 1158, 1164–1165, 1247–1248, 1259, 1283–1284, 1286, 1321, 1333,
1401, 1449, 1457, 1486, 1502, 1524–1525, 1536, 1551, 1560, 1623, 1639 etc.; Ţara
Românească, doc. 180, 296, 308, 373, 383, 402, 405, 407, 466, 474–475, 490, 495, 507,
568, 603, 649, 720–721, 802–803, 858, 861–862, 1034, 1239, 1244, 1283–1284, 1329–
1330, 1401, 1405, 1449, 1560, 1595 etc. Dobrogea, doc. 556, 1164; Transilvania, doc. 106,
112, 147, 173, 178–180, 240, 373, 383, 407–408, 489–490, 495, 506–507, 534, 601, 649,
677, 861, 966, 1034, 1055, 1081, 1084, 1329, 1351, 1375, 1451, 1457, 1486–1487, 1502,
1524–1525 etc. Vol. 5, 1565–1566, 1989 documente despre Moldova şi Ţara Românească,
negustori, haraci, probleme militare, de frontieră, furnizări de cherestea şi grâne: doc. 20,
25, 27, 61, 73–74, 83, 108, 112, 114, 126, 143–145, 164, 166, 171, 219, 236, 237, 248, 429,
442, 517, 641, 662, 671, 679, 701, 708, 747, 815, 819, 942–943, 1053, 1072–1073, 1168,
1170, 1192, 1201, 1241, 1245, 1253, 1255, 1256, 1266, 1278, 1302, 1314, 1322–1323,
1352, 1367, 1393–1394, 1396–1397, 1449, 1469, 1513, 1571, 1573, 1623–1624, 1653,
1739–1740, 1745, 1750, 1887, 1253, etc. Vol. 6, 1564–1565, 1479 documente despre aspecte
economice şi militare din principatele (voyvodalık) româneşti: doc. 10, 30, 73–75, 81, 108,
111, 155, 178, 191, 302–304, 320, 322, 331, 357, 378, 447, 475, 530, 577, 628, 692, 737,
739, 750, 825, 960, 975, 1045, 1096, 1101, 1105, 1155, 1157–1158, 1173, 1208, 1224,
1226, 1381, 1384, 1392, 1393–1394, 1422, 1470, 1472, 1475 etc.; Sangeacul Akkerman,
doc. 73–75, 97, 452, 463, 653; Schelele şi kapudanul Dunării: doc. 358, 1148 etc. Vol. 7,
1567–1569, 2771 documente despre Moldova, Bogdan Lăpuşneanu: doc. 1135, 1150, 1408,
1600, 2365, 2417, 2732–2733; Ţara Românească, Petru cel Tânăr şi mama sa Doamna Chiajna
(Domna): doc. 646, 788, 1503–1504, 1646, 1672, 1715, 1815, 2024, 2412, 2441 etc.;
Cetatea Giurgiului: doc. 646; kazaua Hârşova: doc. 74, 404, 480, 1025, 1288, 1318, 1681.
Vol. 12, Numaralı Mühimme Defteri, 1570–1572, Ankara, 1996, 1223 documente despre
Cetatea Hârşova: doc. 609, 622; vilaietul Timişoarei: doc. 180, 182, 234–235, 276, 283,
289, 342, 379, 380, 418, 691, 993, 1201; cetatea Timişoarei: doc. 235; cadiatul Tekfurgölü
(Techirghiol): doc. 336 etc. Vol. 82, 1617–1618, 371 documente despre Ţara Românească
şi Moldova, locuitorii, domnia: doc. 14, 46, 87–88, 223, 225–228, 279–280, 309; Timişoara:
doc. 141–142, 157, 278. Vol. 44, 231 p.: Ţara Românească şi Moldova, p. 33, 34, 74, 182,
211; Schela Isaccea, p. 175; Cetatea-Albă (Akkerman), p. 182, 196, 207, 209. Vol. 90,
1646–1647, 504 documente despre Ţara Românească şi Moldova: doc. 187, 190, 193.
422 d TURCIA
Ref.: Cristina Feneşan, Constituirea Principatului autonom al Transilvaniei, Buc., 1997,

p. 203, 254–5, 299; Mühimme Defteri, 90, ed. Mertol Tulum, Istanbul, 1993; TC
Başbakanlık Devlet Arşivleri Genel Müdürlüğü: 3 Numaralı Mühimme Defteri
(1558–1560), Ankara, 1993; 5 Numaralı Mühimme Defteri (1565–1566), Ankara,
1994; 6 Numaralı Mühimme Defteri (1564–1565), Ankara, 1995; 44 Mühimme
Defteri, ed. Mehmet Ali Ünal, Izmir, 1995; 7 Numaralı Mühimme Defteri (1567–
1569), Ankara, 1999; 82 Numaralı Mühimme Defteri (1617–1618), Ankara, 2000.
269 – Condici (50) ale tapiurilor şi cadastrului, sec. XVI–XVIII, cuprinzând

materiale cu privire la relaţiile româno-otomane.
270 – Porunci, note și hotărâri judecătoreşti, sec. XVI–XIX, privind diverse aspecte
ale raporturilor româno-otomane: statutul internaţional al Ţărilor Române, schimbări de
domni, obligaţiile economice faţă de Poartă, relaţiile româno-tătare, regimul administraţiei
otomane în Dobrogea, Banat, Crişana, Turnu, Giurgiu, Brăila, Cetatea-Albă (Akkerman),
Tighina (Bender), Hotin; sistemul timarelor în zona Dunării etc. (Mühimme Defterleri, vol.
1–7; 9–11; 13–19; 21–40; 42–48; 50–55; 58; 60–74; 76; 78; 80–85; 89–112; 114–165; 168;
246–248; 250–253; 255–257; 260–262).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 1, 15–18, 20–22, 25, 38, 39, 40–42, 46, 63, 79, 86–92.
271 – Condici ale Divanului imperial, începutul sec. XVII, referitoare la relaţiile
Ţărilor Române cu Poarta Otomană şi la regimul administraţiei otomane în Dobrogea,
Banat şi aşa-numitele „raiale” (Turnu, Giurgiu și Brăila).
272 – Cod de legi (Qānūnnāme), probabil începutul sec. XVII, în timpul sultanului
Ahmed I. Menţionează subunităţile administrative ale vilaietului Timişoara şi timarele
deţinute de conducătorii lor.
Ref.: Veliman, Documente turco-otomane, p. 415, nota 9, 10.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 36, c. 159, 161, 168.
273 – Condici (15), începutul sec. XVII – circa 1675, cuprinzând recensăminte
fiscale, date despre situaţia demografică, administrativă, militară şi economică din
Dobrogea, Crişana, sudul Moldovei, Banat, cazalele de pe malul Dunării (MAD).
274 – Scrisoare, din noiembrie 1600 – iulie 1601, prin care vizirul caimacam Hafiz
Ahmed îi comunică regelui Poloniei, Sigismund III Wasa, că, în urma înfrângerii lui Mihai
Viteazul, Ţara Românească a fost acordată lui Simion Movilă, în schimbul serviciilor aduse
de oamenii regelui polon şi de Ieremia Movilă, domnul Moldovei, în luptele cu Mihai
Viteazul. Copie (Bâb-ı Âsafî Defterleri).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 1, c. 217 (o copie a documentului se găseşte la
Başbakanlık Osmanlı Arşivi din Istanbul).
TURCIA d 423
275 – Condică, din 1600–1601, privind impozitele pe oi şi capre în Silistra şi

Hârşova (KK, Mevkûfât Kalemi, Ganem kitâbeti, nr. 3953).
276 – Scrisoare din Istanbul, 2 iulie 1601 – 20 iunie 1602, de la Safye-Sultan, mama
sultanului Mehmed III, către Ieremia Movilă, ca răspuns la o scrisoare a acestuia
(A. DVN.NMH, dosar 1, cămaşa 1).
277 – Document, din 7–16 octombrie 1602, privind constituirea sangeacului „pentru
apărarea Dunării, de la Hârşova la Marea Neagră” (A. DVN.NMH, 13/41).
Ref.: Mihai Maxim, Tuna-i Amire, L’organisation financière et militaire du Danube ottoman
aux XVIe et XVIIe siècles à la lumière de documents ottomans inédits („Romano-
Turcica”, 1, 2003, Istanbul, p. 79).
278 – Documente (80), din 1602–1631, referitoare la relaţiile româno-otomane în

timpul domnitorilor Radu Mihnea, Ieremia, Constantin, Gavril şi Moise Movilă, Radu Şerban,
Ştefan Tomşa, Alexandru Iliaş, Alexandru Coconul, Miron Barnovschi şi a principilor
Transilvaniei Ştefan Bocskai, Gabriel Báthory şi Gabriel Bethlen. Cuprind: firmane şi
porunci ale sultanilor, rapoarte ale demnitarilor Porţii şi scrisori de la Radu Mihnea
(15 martie 1602), Simion Movilă (22 septembrie 1602), Ieremia Movilă (19 aprilie şi ante
26 aprilie 1603) având ca obiect: întăriri în domnie, cereri otomane diverse (intervenţii
militare, aprovizionarea trupelor otomane în campanie, trimiterea haraciului, procurarea de
produse, extrădarea lui Pătraşcu, fiul lui Mihai Viteazul, în 1609, şi a unui frate al lui Moise
Movilă, în 1631, pedepsirea tâlharilor, repararea cetăţii Giurgiu în 1613–1614 (după daunele
provocate de asediul lui Mihai Viteazul), situaţia supuşilor otomani din Moldova şi Ţara
Românească, relaţiile dintre Principatele Române, situaţia bisericii Moldovei şi relaţiile ei
cu Patriarhia din Constantinopol, incursiuni tătăreşti, modificări de frontiere în vecinătatea
cazalelor, activitatea haiducilor etc. (FKT, 3987; IE, Dahiliye, 434, 472, 690; Hâriciyye, 932,
1513; Şikâyet Ahkâm Defterleri 89, 482; KK, Dîvân-ı Hümâyûn Defterleri, 71/11, p. 32,
52, 57, 97 bis, 118, 129, 135, 155, 208, 246, 272, 324, 400, 403, 638, 649, 695; KK, Ecnebî
Defterleri, 55/1, f. 5–6; Mühimme Defterleri, 76/26, 49, 75, 123, 251, 300; 77/66–67, 103,
171–173; 78/78, 508, 763, 804, 1274, 1471; 80/603, 690, 725, 772, 984; 81/349, 381, 506;
82/63, 142, 145, 280, 283; 83/4, 32, 56–57, 71–73, 75–77, 95, 113–114, 141, 151, 249, 284).
Ref. și publ.: Gemil, Relaţiile Ţărilor Române, p. 78–92, 97–98, 107–109, 113–118, 120–
162, 167–189, 196–221.
Reprod.: ibidem, doc. 5, 9, 58, 60, 72 (facsimile); Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 21, c. 291,
309, 359, 375, 389, 398, 600, 639, 653, 660; r. 25, c. 695, 697; r. 39, c. 41, 45, 47,
57, 77, 83, 93, 103, 109–110, 124–125, 132, 153, 155, 160–163, 171, 192, 196, 204,
214, 233, 236; r. 107, c. 425–426, 433, 441; r. 118, c. 32, 319, 503, 521, 573, 673,
729; r. 155, c. 525–526, 529, 531, 534, 537, 540–541, 544, 549, 560, 562–563, 570,
572, 575, 576; fotocopii pac. XVII/doc. 1, XVIII/doc. 2, 3, 5, 19, 21.
279 – Document, din 1609, referitor la o nouă creștere a haraciului către Poartă şi
restabilirea posesiei domnului Moldovei, Constantin Movilă, asupra a şase sate din
apropierea Nistrului (KK, Dîvân-ı Hümâyûn Defterleri, nr. 71/11, p. 97 bis).
424 d TURCIA
Ref.: Veliman, Noi precizări în legătură cu haraciul Moldovei, p. 208, nota 31.
280 – Documente (9), din 1627, 1630–1638, referitoare la haraciul Ţărilor Române,
contribuţiile suplimentare cerute de Poartă şi demersurile principilor pentru reducerea lor
(Bâb-ı Defteri Büyük Rûznâmçe Kalemi, 1040–7–30; Maden Mukâta’ası Kalemi, 1042–9–0,
1047–10–22, 1047–12–15; IE, Hâriciyye, 164, 186; Mühimme Defterleri, 83/56, 97).
Ref.: Tahsin Gemil, Date noi privind haraciul Ţărilor Române în secolul al XVII-lea
(R. Ist., 30, 1977, nr. 8, p. 1433–1446).
281 – Condică, din 1628, privind soldele apărătorilor, călăreţilor şi azapilor din
cetăţile Oceacov și Tulcea (AE, nr. 859).
282 – Documente (13), din 1632–1646, cu privire la situaţia din Ţările Române şi
relaţiile cu Poarta: cererea Moldovei de a se interzice trupelor tătare trecerea pe teritoriul
ţării înspre Polonia, reclamaţii la Poartă ale lui Gheorghe I Rákoczy, principele Transilvaniei,
privind încălcări otomane ale frontierei principatului Transilvaniei, convenţia dintre
Gheorghe I Rákoczy cu beilerbeiul de Buda cu privire la condiţiile autonomiei Transilvaniei,
cereri ale Porţii adresate Moldovei privind informaţii despre situaţia tătarilor, scrisori ale
sultanului Murad IV (1623–1640) către cadiii din cazale în diverse probleme referitoare la
Principate, inclusiv aprobări din 1644 ca Vasile Lupu să construiască o cişmea la Varna, iar
Matei Basarab o baie la Giurgiu (IE, Hâriciyye, 15, 96; Şikâyet Defterleri, 41; Mühimme
Defterleri, 87/148, 88/184, 89/140, 203, 91/463; Mühimme Zeyli Defterleri, 10, f. 27).
Publ.: Gemil, Relaţiile Ţărilor Române, p. 222–227, 233–235, 237–239, 246–247, 250–
251, 256–258.
Reprod.: ibidem, doc. 99; Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 19, c. 336; r. 39, c. 267, 276, 292,
294; r. 79, c. 91; r. 93, c. 373, 377; fotocopii, pac. XVIII/doc. 33.
283 – Condică, din 1643–1644, cu recensământul fiscal al locuitorilor din sangeacul

Silistra, menţionând prezenţa numeroasă a populaţiei româneşti în oraşul Silistra (MAD,
1054, p. 9).
Publ.: Tahsin Gemil, Relaţiile Ţărilor Române, p. 251–252 (o însemnare din condică).
Reprod.: ibidem, doc. 111; Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 149, c. 45.
284 – Registru fiscal, din 25 iulie 1645, referitor la satele româneşti ale vacufului17
sultanului Osman II din Isaccea, „desprinse din Ţara Moldovei” (MAD, 4964, p. 36).
Ref. și publ.: Tahsin Gemil, Documents concernant le vakf d’Isaccea (SAO, 11, 1983,
p. 75–77); Gemil, Relaţiile Ţărilor Române, p. 258–263.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., fotocopii Turcia, pac. XXI/doc. 1.
285 – Dosar, 23 noiembrie 1651 – 13 februarie 1687, al procesului dintre negustorul

Balaban şi vistiernicul Ursachi, provenind de la Gheorghe Duca, domnul Moldovei, şi Jan
Sobieski, regele Poloniei (IE, Hâriciyye, 1456).
17
Tc. vakıf/vakf, fundaţie pioasă; bunuri mobile şi imobile destinate unor opere de binefacere.
TURCIA d 425
Ref. şi publ.: Gemil, Relaţiile Ţărilor Române, p. 277–280.

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., fotocopii Turcia, pac. XVIII/16.
286 – Documente (34), din 1658–1687: firmane şi porunci ale sultanului Mehmed IV
şi ale marelui vizir, memorii ale lui Ştefan Naláczi şi acte de cancelarie referitoare la
relaţiile dintre Ţările Române şi Poartă, situaţia din cazale, încălcări otomane de frontieră,
atacuri ale lazilor18, colonizarea nogailor tătari pe teritoriul Moldovei sub condiţia de a nu
face incursiuni (1666), recensământul localităţilor şi locuitorilor din sangeacul Oradei
(1674) (AE, IV-nci Mehmed, 4585, 9854; IE, Dahiliye, 421, 436; Hâriciyye, 88, 89, 179;
MAD, 607, f. 3–4, 7; 4576, p. 5; 6583, p. 95; 9848, f. 6, 28, 45, 47; 13157, f. 1–2; 19589,
p. 8, 10–11; Mühimme Defterleri, 93/79, 125; 97/36, 43, 61, 127, 128, 152, 169, 208, 221;
Nâme-i Hümâyûn, 5, p. 14–17).
Publ.: Gemil, Relaţiile Ţărilor Române, p. 258–304, 316–32, 322–344, 350–363, 374–380.
Reprod.: ibidem, doc. 130, 134–136; 150–151; 156–159, 164, 174–177; Arh. Naţ. Rom.,
mf. Turcia, r. 39, c. 354–359, 408–409, 411, 427, 434, 438, 445, 448; r. 93, c. 19–21,
378, 380, 383; r. 148, c. 60–62, 64, 76, 80–82, 96, 105–106; r. 155, c. 589–591, 596,
598; fotocopii Turcia, pac. XIX, doc. 3, 5, 19, 20.
287 – Poruncă, din 8 octombrie 1664, a marelui vizir Köprülü Fazıl Ahmed Paşa,
pentru Principele Transilvaniei, Mihail Apafi, cu privire la pacea de la Vasvár.
Ref. şi publ.: Nagy Pienaru, The Sublime Porte and Transylvania. I. An unpublished
ottoman document concerning the peace of Vasvár (1664), în Historical Yearbook, 8,
2011, Buc., p. 59–66.
288 – Aviz, [post 29 decembrie 1664], prin care Naláczi Istvan, solul Transilvaniei la
Poartă, solicită emiterea unei porunci către beilerbeiul de Timişoara pentru oprirea
abuzurilor oamenilor din Palanca Coşteiul împotriva locuitorilor satului Cuşiuş din Transilvania
(IE, Hâriciyye, nr. 90).
Ref. şi publ.: Veliman, Documente turco-otomane, p. 424–425.
289 – Documente, din 1678–1748, din registrul Condicilor tributului Ţării Româneşti şi
al Moldovei (Eflâk ve Boğdan cizye defterleri). 2 vol., circa 100 p. (KK, 3535/13, 3542/21).
Ref.: Guboglu, Cercetări Turcia, 1972, p. 168; Tahsin Gemil, Date noi privind haraciul
Ţărilor Române în secolul al XVIII-lea (R. Ist., 30, nr. 8, p. 1453–1446).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 45, c. 170–201; r. 63, c. 365–403.
290 – Condică, [1681–1702]: însemnări contabile, porunci şi reglementări privind

haraciul Moldovei şi al Ţării Româneşti etc. (KK, Cizye Muhâsebesi Kalemi, B).
291 – Documente (53), din 1688–1712: firmane, porunci către cadiii cazalelor de pe
Dunăre şi Nistru, cu informaţii despre situaţia din Ţările Române şi relaţiile lor cu Poarta,
18
Populaţie din N–E Anatoliei, pe ţărmul Mării Negre, care după strămutarea în sud-estul
Europei se ocupa adesea cu jaful.
426 d TURCIA
întărirea alegerii lui Constantin Brâncoveanu (1688) şi reconfirmarea lui în 1700, întărirea
autorităţii lui Constantin Cantemir în Moldova (1691), preluarea caselor lui Şerban Cantacuzino
din Istanbul de către Brâncoveanu, cereri ale Porţii adresate domnilor români (haraci,
peşcheşuri, produse şi mărfuri, cârmaci români pentru zona Porţile de Fier, repararea cetăţii
Bender – Tighina), interzicerea încălcării frontierelor româneşti de către trupe otomane şi
tătărăşti, confirmarea vechiului hotar între Ţara Românească şi cazaua Brăilei, refugiul
partizanilor lui Imre Tököly la sud de Carpaţi şi acţiunile lor în Moldova (1710), anularea
plăţii datoriei patriarhului de Ierusalim, Dositei, solicitată de Antioh şi Dimitrie Cantemir,
situaţia lui Carol XII la Tighina (AE: II-nci Süleyman, 1722; II-nci Mustafa, 548; C Hâriciyye,
4326; IE, Dahiliye, 2524; Hâriciyye, 57, 360, 485, 494, 653, 702, 708, 748, 952, 1086,
1458; KK: Büyük Rûznâmçe Kalemi, 4746/22; Cizye Muhâsebesi Kalemi (B), 3535/13, p.
46, 49, 89; Mühimme Defterleri, 98/76, 305; 99/110, 374, 381, 457, 496, 576; 100/15;
101/36, 257; 102/227, 310, 348, 446, 502, 532–533, 535–536, 728, 745; 104/254; 105/100;
106/39–40, 357; 108/44; 110/31, 200; 112/17, 595; Mühimme Zeyli Defterleri, 11, f. 60).
Ref. și publ.: Gemil, Relaţiile Ţărilor Române, p. 382–447, 450–463, 471–472, 477–500;
idem, Documente turceşti inedite, p. 359, 361 (doc. 1691).
Reprod.: Gemil, Relaţiile Ţărilor Române, doc. 190, 198, 205–206, 214, 216, 220; idem,
Documente turceşti inedite, p. 360; Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 40, c. 151, 157,
197, 209–210, 213, 215–216, 219, 222, 284, 293; r. 41, c. 7–9, 14, 17, 22–23, 43, 45,
120, 148, 164–165, 238, 252, 347, 354, 361, 420, 605; r. 63, c. 335, 337, 351; r. 79,
c. 116; r. 84, c. 80; r. 93, c. 369, 371, 382, 385, 389; r. 147, c. 347; r. 155, c. 584–
587; fotocopii Turcia, pac. XVIII/doc. 9–10, 12, 13, 18, 26.
292 – Condică, din 1688, privind populaţia din kazaua Mangalia (KK, Mevkûfât
Kalemi, nr. 2723).
293 – Condici de scrisori, din 1688–1829, cuprinzând copii sau traduceri de scrisori
imperiale, note oficiale, memorii, tratate de pace încheiate între Imperiul Otoman, Polonia,
Austria, cu clauze referitoare la Ţara Românească, Moldova şi Transilvania (Nâme-i
Hümâyûn Defterleri).
Ref.: Veliman, Cercetări Turcia, 1977, p. 325.
294 – Condică, din 1691–1692, cu numele, ocupația şi starea socială a locuitorilor

ne-musulmani din Akkerman, Chilia, Bender şi Sărata (KK).
295 – Memoriu, din 23 august – 1 septembrie 1693, al domnului Țării Românești,

Constantin Brâncoveanu, referitor la încălcarea frontierei Ţării Româneşti prin anexarea
unor noi sate la kazaua Brăilei (A. DVN.NMH, dosar 231, doc. 82).
Ref.: Maxim, Brăila 1711, p. 28.
296 – Condică, din 1697, privind recensământul locuitorilor din cazaua Giurgiu, cu
informaţii despre împărţirea oraşului în cartiere, predominanţa numelor româneşti, impozite
etc. 7 p. (KK, 3821/22).
TURCIA d 427
Ref.: Valeriu Veliman, O condică turcească referitoare la populaţia nemusulmană din

oraşul Giurgiu şi împrejurimile sale, la sfârşitul secolului al XVII-lea, în Ilfov – File,
p. 195–197.
297 – Condici de înscrisuri imperiale, din 1699–1829, privind: tratatele Porţii cu

Polonia şi Austria; relaţiile Porţii cu Transilvania, Austria, Polonia, Rusia; corespondenţa
cu Francisc Rákóczi; stabilirea hotarului pe Dunăre la Orşova; anexarea Bucovinei (1775);
tratatele de la Bucureşti (1812) şi Adrianopol (1829); Convenţia de la Akkerman (Nâme-i
Hümâyûn Defterleri, nr. 1, 5–10).
298 – Raport, sec. XVII, al marelui vizir către sultan, prin care susţine cererea unui
domn al Ţării Româneşti de a i se acorda un tratat (‘ahd-nâme) (C, Hâriciyye, 1390).
Ref. și publ.: Veliman, Cercetări Turcia, 1976, p. 449; Gemil, Relaţiile Ţărilor Române,
p. 67–68.
Reprod.: Veliman, Cercetări Turcia, 1976 (fotocopie); Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 84, c. 8.
299 – Condici de porunci, sec. XVII, cuprinzând documente referitoare la probleme

administrativ-economice din Dobrogea şi din sud-estul Moldovei în sec. XVII, precum şi
scrisori adresate domnilor români în această perioadă, privitoare la chestiuni economice,
politice şi militare.
Ref.: Gemil – Veliman, Cercetări Turcia, 1981, p. 229; Guboglu, Un ghid util, p. 338.
300 – Documente, sec. XVII, privind aspecte ale relaţiilor Transilvaniei cu Imperiul
Otoman, cuantumul haraciului Moldovei, al Ţării Româneşti şi al Transilvaniei în sec.
XVII–XVIII (IE, Hâriciyye).
301 – Porunci, scrisori și memorii, sec. XVII–XVIII, privind relaţiile Ţărilor Române cu
Imperiul Otoman, cuantumul haraciului şi regimul negustorilor otomani (IE).
302 – Condici pentru capitaţia Valahiei şi a Moldovei, sec. XVII–XVIII, referindu-se

aproape integral la cuantumul şi evoluţia haraciului Moldovei şi al Ţării Româneşti între
anii 1678 şi 1748. Circa 100 p. (nr. 3535/13 şi 3542/21).
303 – Condici (4), din 1700–1701, 1718–1719, 1727–1728 şi 1745–1746, cuprinzând

date despre populaţia şi produsele din cazalele Hotin şi Bender – Tighina (TT, nr. 860, 888,
899, 927).
304 – Documente, din 1700–1800, privind Moldova şi Ţara Românească, cuprinzând

formula Eyâlet-i mümtâze, folosită pentru teritoriile care beneficiau de un regim de
privilegii speciale şi de largă autonomie internă în Imperiul Otoman (C, Eyâlet-i Mümtâze).
428 d TURCIA
Ref.: Viorel Panaite, The Ottoman Law of War and Peace. The Ottoman Empire and
Tribute Payers, New York, 2000, p. 468.
305 – Condici, din 1701–1739, în care se relatează relaţiile istorice bogate ale
Dobrogei, Moldovei, Ţării Româneşti şi Banatului cu unele state din centrul şi sud-estul
Europei; aspecte ale monopolului otoman; evoluţia şi cuantumul tributului plătit de Ţările
Române Porţii Otomane în perioada menționată. Cuprind și un firman din 4 ianuarie 1727
prin care sultanul Ahmed III îi porunceşte lui Nicolae Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti, să
expedieze tributul anual al Ţării Româneşti, care era de 140718,50 de guruşi (MAD,
nr. 133, p. 426).
306 – Poruncă, din 3/14 mai 1703, a sultanului Mustafa II către Mehmed-aga,
căpetenia artificierilor, referitor la propunerea acestuia şi a Hanului Crimeei, Selim Giray I,
privind construirea cetăţii Yeni-Kale pe malul apusean al strâmtorii Kerci. Cuprinde
informaţii despre furnizarea cherestelei din Moldova şi din Ţara Românească (Mühimme
Defterleri, 114, p. 136).
Ref. şi publ.: Akdes Nimet Kurat, Prut seferi ve barışı, I, Ankara, 1951, p. 51–52; Adrian
Tertecel, Construirea cetăţii otomane Yeni-Kale (1703) pentru blocarea accesului
Rusiei la Marea Neagră (SMIM, 15, 1997, p. 73–83).
307 – Poruncă, din 1704, către vizirul Ali Paşa, muhafâzul19 Timişoarei, ca să
înceapă construirea unor imobile cu grădini şi vii pentru oştenii din Timişoara, repartizaţi în
garnizoanele din Marga, Vărădia, Lipova, Arad, Cenad, Câlnic şi Becicherec, precum şi măsuri
pentru repararea cetăţilor, în special a aceleia din Timişoara (Mühimme-i Ordu, nr. 114/1;
Mühimme Defterleri, 115).
Ref.: Veliman, Documente turco-osmane, p. 417, notele 25 şi 26.
308 – Documente, din 1709–1714, referitoare la relaţiile ruso-otomane, refugiul la

Tighina al regelui Carol XII, domnia lui Dimitrie Cantemir şi campania de la Stănileşti
(Dîvân-ı Hümâyûn Mühimme Defterleri, nr. 116, 119; Sûret-i Nâme-i Hümâyûn Defterleri,
nr. 5, 6).
Ref.: Akdes Nimet Kurat (ed.), The Despatches of Sir Robert Sutton, Ambassador in
Constantinopole (1710–1714), Londra, 1953.
Publ.: Ahmed Refik, Memalik-i Osmaniyede Demirbaş Şarl, Istanbul, 1916 (trad. de K.V.
Zettersteen în „Le Monde Oriental”, 16, 1922); Akdes Nimet Kurat, Isveç kıralı XII.
Karl’ın Türkiyede kalışı ve bu sıralarda Osmanlı Imparatorluğu, Istanbul, 1943.
309 – Poruncă, din 21–30 decembrie 1711, de la sultanul Ahmed III pentru prefectul
de Edirne (bostancı-başı), prin care se ordonă transferarea în insula Lesbos (tc. Midillü) a
fostului mare vizir Baltacı Mehmed Paşa, mazilit pentru a fi favorizat Rusia cu ocazia încheierii
tratatului de pace de la Vadul Huşilor (11/22 iulie 1711) (Mühimme Defteri, 119, p. 60).
Ref. şi publ.: Akdes Nimet Kurat, Prut seferi ve barışı, II, Ankara, 1953, p. 693–699, 827;
Adrian Tertecel, Mazilirea şi exilarea marelui vizir Baltacı Mehmed Paşa (1711–
19
Tc. muhafız, comandant, apărător al unei cetăţi sau regiuni.
TURCIA d 429
1712). Câteva documente otomane („Analele Universităţii Creştine Dimitrie

Cantemir”, Seria istorie, Buc., 6, 2005, p. 308–327, 316–317, 322–323).
310 – Documente, din 1711–1714, privind: ocuparea Brăilei de către trupele ţarului
Petru I în timpul campaniei din 1711; pagubele suferite în diverse împrejurări de locuitorii
oraşului, musulmani, dar şi creştini; alianţa lui Dimitrie Cantemir cu ţarul Petru I;
solidarizarea supuşilor moldoveni cu acţiunea principelui; deplasări de populaţii, în urma
campaniei, din Moldova în regiunea Adrianopolului; încercări ale reprezentantului Moldovei la
Istanbul de a-i elibera pe unii robi moldoveni capturaţi de otomani (A. DVN.NMH, dosar
588, doc. 83; dosar 559, doc. 91; dosar 605, doc. 53; dosar 660, doc. 22; dosar 553, doc. 51;
dosar 529, doc. 42; dosar 528, doc. 28; dosar 568, doc. 13; dosar 633, doc. 85).
Ref.: Maxim, Brăila 1711, p. 78–85, 92–97.
311 – Documente (58), din 1711–1730, cuprinzând ordine ale sultanului Ahmed III
către domni ai Ţărilor Române sau mari dregători otomani şi români privitoare la: plata
tributului; aprovizionarea Porţii; impozite; expulzarea lazilor din Ţara Românească; vămi;
arestarea a doi boieri pentru recuperarea a 100 000 de galbeni şi a altor bunuri care îi
aparţinuseră lui Constantin Brâncoveanu; inviolabilitatea frontierelor Principatelor; respingerea
trupelor austriece din Principate cu forţe interne (1716); eliberarea unor moldoveni vânduţi
ca robi la Istanbul (1717); transferuri de populaţie în interiorul Principatelor şi la sud de
Dunăre; participarea domnului Ţării Româneşti, Ioan Mavrocordat, la negocierile de pace
austro-otomane (1717); ocupări abuzive de domenii moldoveneşti de către tătari; refugiul
familiei lui Francisc Rakóczi la Bucureşti (C, Eyâlet-i Mümtâze, 127, 354, 569; Hâriciyye,
6204; IE, Hâriciyye, 829, 1059, 1430; Mühimme Defterleri, 119, f. 6, 10, 18, 24, 29, 53, 91,
93; 120, f. 167, 261; 122, f. 78; 124, f. 51; 125, f. 48, 89, 94, 181; 126, f. 20–21, 102–103,
181, 206, 207, 293; 127, f. 46, 194, 291–292, 299, 301, 356; 129, f. 59, 227, 270, 379; 130,
f. 31–32, 251–252, 328, 416–417; 131, f. 75; 132, f. 369; 133, f. 8, 271; 135, f. 441; 136,
f. 176; Mühimme-i Rikâb, 123, f. 10; Romanya Boğdan Defterleri, 78/2, f. 2–3, 7, 14, 19).
Ref.: Guboglu, Cercetări Turcia, 1971, p. 145 (32 condici, Mühimme Defterleri, nr. 113–
145, 1701–1731).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 46, c. 389, 442, 446, 451, 458, 473, 495, 591, 613,
680, 700, 705, 743, 746; r. 63, c. 116–117, 138, 151, 159–160, 178, 184, 204, 219,
222–223, 230, 251, 269 271, 279; r. 78, c. 57, 58, 60, 63, 65; r. 79, c. 174, 202, 207,
219, 252, 255, 274, 335, 342; r. 93, c. 370, 406, 445, 460; r. 158, c. 83–85, 59–61,
110–111.
312 – Poruncă, din 17–26 martie 1714 (prima decadă a lunii Rebi-ül-evvel, anul 1126 H.),
de la sultanul Ahmed III către împuternicitul acestuia (mübaşir), Mustafa, cu porunca să-l
prindă şi să-l aducă la Poartă pe Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, pe fiii
şi ginerii săi, și dacă se opun, să fie ucişi, iar banii şi bunurile să le fie confiscate (IE,
Hâriciyye, 1114).
Ref. și publ.: Veliman, Relaţiile, p. 85–88.
313 – Document, din 17 septembrie 1714, în care se consemnează încasarea sumei de

3 500 guruşi (taleri) reprezentând preţul casei din Kuru-Çeşme, aparţinând, la această dată,
lui Antioh Cantemir (Kantemiroğlu), fratele principelui Moldovei, Dimitrie Cantemir. Casa
430 d TURCIA
intrase în posesia Cantemireştilor după ce aparţinuse lui Şerban Cantacuzino (1678–1688),

apoi lui Constantin Brâncoveanu (Kepeci, 2168, Büyük Rûznâmçe, Hazîne, p. 122).
Ref. şi publ.: Maxim, Brâncoveanu şi Cantemireştii, p. 125–130.
Reprod.: ibidem, fig. 1.
314 – Raport rezumativ (telhîs), din 17 aprilie 1715, al marelui defterdar către sultan,
însoţit de avizul favorabil al acestuia, privind emiterea ordinului de eliberare condiţionată a
lui Antioh Cantemir, închis pentru că deţinuse bani şi giuvaeruri de la domnitorul martir,
Constantin Brâncoveanu (D.BŞM.MHF, dos. 4/5).
315 – Document, din 22 aprilie 1715, consemnând încasarea sumei de 350 zloţi noi
(1 zolota nou = 120 accele) de la Antioh Cantemir, reprezentând suma dată spre păstrare de
către Stanca, fiica lui Constantin Brâncoveanu (Kepeci 2169, Büyük Rûznâmçe, Hazîne, p. 219).
316 – Suplică, din 15–24 mai 1715, a lui Ştefan Cantacuzino, domnul Țării Românești,
confirmând existenţa capitulaţiilor (‘ahdnâme) acordate Ţării Româneşti (A. DVN.NMH,
dosar 692, doc. 62).
317 – Inventar, din 15 decembrie 1715, al bunurilor confiscate de la Constantin

Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, pentru visteria imperială otomană (Mâliyye’den
Müdevver, Irâd Defteri, nr. 22.429, p. 4–5).
Ref. și publ.: Mihai Maxim, The institution of Müsâdere (confiscation) in the Ottoman-
Romanian relations, în Maxim, Romano-Ottomanica, p. 172–186.
318 – Plângere, din 27 decembrie 1715 – 15 noiembrie 1716 (anul 1128 H.), adresată
lui Ştefan Cantacuzino, domnul Țării Românești, în legătură cu luarea abuzivă în posesie a
trei sate româneşti de către nazârul Brăilei (A. DVN.NMH, dosar 736, doc. 94).
319 – Plângere, din 27 decembrie 1715 – 15 decembrie 1716 (anul 1128 H.),
adresată Divanului Imperial de un anume Mehmed, din care rezultă angajarea unor lucrări
de reparare a cetăţii Brăila (A. DVN.NMH, dosar 733, doc. 17).
320 – Firman, din 29 august 1716 – 7 septembrie 1716 (anul 1128 H.), al sultanului
Ahmed III, prin care se cere beilerbeiului de Anatolia, Ibşir Hüseyn-paşa, să treacă Dunărea
împreună cu oastea condusă de el şi cu toţi oştenii aflaţi în zona Porţilor de Fier, pentru a
organiza apărarea în părţile Timişoarei, îndeosebi la Palanca – Orşova şi în împrejurimi,
unde a izbucnit revolta unor raiale supuse austriecilor; să menţină legătura cu domnul Ţării
TURCIA d 431
Româneşti şi să găsească salahori pentru şlepurile destinate transportului de provizii către

Belgrad (Mühimme Defterleri, nr. 125, f. 38).
Ref. şi publ.: Veliman, Documente turco-osmane, p. 425–427.
321 – Plângere, din 15 octombrie 1716, a nazârului Brăilei împotriva lui Ştefan
Cantacuzino, domnul Țării Românești, care ar fi încălcat hotarul kazalei Brăilei (A. DVN.NMH,
dosar 732, doc. 56).
322 – Condici (4), din 1716–1720, care se referă la situaţia Ţărilor Române în
contextul războiului ruso-austro-turc, înainte şi după pacea de la Belgrad (1739). Cuprind
firmane adresate de sultanul Ahmed III domnilor români Ioan şi Nicolae Mavrocordat și
Mihai Racoviţă, beilor şi cadiilor otomani din Dobrogea şi cetăţile dunărene, în diverse
chestiuni economice, sociale, politice, administrative şi militare (Mühimme Defterleri, 126–129).
Reprod.: ibidem, p. 163, nr. 126, f. 245–246 (poruncă din 23 decembrie 1717/31 ianuarie
1718, adresată lui Sinan Mehmed-paşa, muhafâz de Brăila).
323 – Autografe imperiale (Hatt-ı hümâyûn), (circa 100 000), din 1717–1839, cu
referiri la istoria Țărilor Române. Cuprind şi documente referitoare la relaţiile Porţii cu
Ţările Române în perioada domniei sultanului Mahmud I, până la domnia lui Mahmud II.
Ref.: Mihail Guboglu, Un ghid util, p. 337.
324 – Condică, din 1726–1760, privitoare la litigii moldo-tătare şi la hotarul lui

„Halil-paşa” (KK, Mahzen Defterleri; Ecnebî Devletler Defterleri, nr. 78/2).
325 – Firman, din 4 ianuarie 1727, prin care sultanul Ahmed III îi cere domnitorului
Nicolae Mavrocordat să expedieze tributul anual al Ţării Româneşti (MAD, 133, p. 426).
326 – Condici (6), din 1728–1905, cuprinzând documente privitoare la legăturile

româno-otomane: Romanya Defterleri Eflâk [Condicile România: Ţara Românească],
1728–1760, 163 p.; Atîk Boğdan [Moldova veche], 1732–1759, 135 p.; Romanya nâm-ı
diğer Boğdanlu’nun Ahkâm Defteri [Condica de porunci a Moldovei, altfel spus, România],
1759–1769, 74 p.; 1774–1807, 366 p.; Romanya nâm-ı diğerle Eflâklu’ların Ahkâm
Defterleri [Condica de porunci a Ţării Româneşti, altfel spus, România], 1802–1818, 1818
şi Romanya’nın Berât Defterleri [Condica de diplome imperiale a României], 1818–1905,
150 p. (Romanya Defterleri, 77/1–82/6).
Ref.: Veliman, Cercetări Turcia, 1975, p. 339; M. Guboglu, Documente arabe şi istoria
românilor (RA, 1979, nr. 3, p. 352, nota 2).
327 – Condică, din 1729–1760, privind încălcări ale hotarelor Ţării Româneşti de
către ostaşi şi supuşi otomani, schimbări de domni etc. (KK, Mahzen Defterleri (MHD).
Ecnebî Devletler Defterleri, nr. 77/1).
432 d TURCIA

328 – Documente (102), din 1730–1774, privitoare la relaţiile Ţărilor Române cu

Poarta: ordine ale sultanilor Mahmud I, Osman III și Mustafa III; rapoarte ale domnitorilor;
numiri şi reconfirmări de domni; plata tributului şi a altor obligaţii către Poartă; livrări de
produse; reglementări comerciale şi fiscale; angajări de oșteni pentru armata otomană; lucrarea
pământului; conflicte austro-otomane; revenirea Olteniei în cuprinsul Ţării Româneşti şi
alte măsuri decurgând din tratatul de la Belgrad (1739); acordul politic secret între Constantin
Mavrocordat, Grigore II Ghica, dragomanul Porţii, ambasadorul Franţei la Poartă şi câţiva
înalţi demnitari otomani, privind menţinerea pe tron a celor doi domnitori şi încercarea de
influenţare a politicii Porţii (1740); bejenia ţăranilor pentru a scăpa de impozite şi măsuri
pentru readucerea lor în satele de origine; revenirea la regula alegerii mitropolitului,
episcopilor şi stareţilor din Ţara Românească dintre călugării români (1755); limitarea
numărului capuchehaielor; reprimarea abuzurilor dregătorilor şi supușilor otomani pe
teritoriul Principatelor; invazia tătară în Moldova (1758); războiul ruso-turc (1768–1774);
angajarea de voluntari români în armata rusă etc. (C, Eyâlet-i Mümtâze, nr. 68, 350, 500,
85–3; C, Hâriciyye, 780, 797, 2831, 3824, 5562, 6071, 6686; KK, Cizye Muhâsebesi,
nr. 3542/21; IE, Hâriciyye, nr. 4; 1475, 1518, 1994; Mühimme Defterleri, 136, f. 216; 138,
f. 154–155, 241, 282; 139, f. 19–20; 140, f. 31, 176; 141, f. 7; 142, f. 116, 193, 222, 321,
347; 147, f. 36, 377, 436–437, 447; 147, f. 9, 112, 113, 147, 180, 213, 397, 400; 148,
f. 187; 152, f. 352–353; 154, f. 482, 492–493; 161, f. 396; 162, f. 9; 164, f. 66, 355, 358–
359; 165, f. 238; 168, f. 108–109, 128, 130–131, 336; Romanya, Boğdan Defterleri, 78/2,
f. 29, 35, 37, 40–42, 57, 58, 76, 84–85, 106–107, 129, 125–126; 79/3, f. 2, 6, 12, 18, 28,
37–39, 52–53; 80/4, f. 5–6; Romanya, Eflâk Defterleri, 77/1, f. 4, 19, 21, 32, 43–45, 62, 69,
93–94, 102–103, 107–108, 118–119, 140, 157–158, 181–183).
Ref. și publ.: Veliman, Relaţiile, p. 187–274, 277–346, 348–389, 394–403, 406–431, 437–464.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 78, c. 3, 7–8, 10, 12, 13, 21, 24, 30, 34–35, 37, 42–
43, 46, 51, 55–56, 68, 71–73, 79, 85–86, 88–89, 93–947, 100, 102, 104, 110, 111,
114, 130; r. 79, c. 343, 393–394, 405, 407, 420, 441, 455, 474, 510–511, 532, 582,
591, 626, 752, 773, 779, 826, 857–858, 878, 884, 896, 927, 928, 965; r. 84, c. 3–5,
27, 29, 50, 66, 114; r. 86, c. 602; r. 87, c. 436, 441; r. 90, c. 199, 206; r. 91, c. 227,
372–374; r. 92, c. 284, 295–296, 403; r. 93, c. 145, 166, 168, 172, 417; r. 147, c. 66,
70–71, 102; r. 158, c. 28–30, 77–82, 92–94, 129.
329 – Registru, din 3 iunie 1734, cu rezultatele inspectării ienicerilor din cetatea
Brăila (D. YNÇ.d, 34 197).
Ref.: Maxim, Brăila otomană, p. 70.
330 – Registru, din 30 aprilie 1737, privind efectivele de tunari, călăreţi, arabagii şi
alte categorii de oşteni trimişi în apărarea cetăţilor Brăila, Babadag, Isaccea etc. (D. PYM.d,
35 214).
TURCIA d 433
331 – Registru, din 11 decembrie 1749 – 19 noiembrie 1751, privind locurile vacante
în rândul ienicerilor din cetatea Brăila (D. YNÇ.d, 34 315).
332 – Registre, din 1754–1803, privitoare la socotelile arenzii plătite de orașul Brăila
(D. BMK.IBM.d, 22640–22644).
333 – Documente (2), de la mijlocul sec. XVIII, privind abuzurile ostaşilor şi ale
ţăranilor otomani care ocupau terenuri agricole în Ţara Românească şi măsurile luate de
Poartă împotriva lor (Romanya Defteri, 77/1, p. 140, 151).
Ref.: Cengiz Orhonlu, The Geography of Walachia Written by a Turkish Politician
(RESEE, 13, 1975, nr. 3, p. 450).
334 – Condică, din 1759–1769, referitoare la Moldova: încălcări ale teritoriului de

către tătarii din Bugeac și muncitorii sezonieri din Moldova în provinciile otomane (KK,
Mahzen Defterleri (MHD). Ecnebî Devletler Defterleri, nr. 79/3).
335 – Condică, din 1760–1761, privind menzilul Karasu (Tekfurgölü), astăzi Medgidia
(KK, Mevkûfât Kalemi; Menzil, nr. 3057).
336 – Scrisoare, aprilie 1765, de la Poarta Otomană către Grigore Al. Ghica, prin
care i se ordonă să suporte cheltuielile necesare întoarcerii în Polonia a consilierului regelui
Poloniei, Karol Boskamp, aflat la Iaşi (Hâriciyye, 3772).
Ref.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 99.
337 – Registru, din 30 mai 1767 – 17 mai 1768, privind soldele ienicerilor din
cetăţile Bender – Tighina, Brăila ş. a. (D. YNÇ.d, 34 481).
338 – Registru, din 18 mai 1768 – 19 mai 1769, privind aprovizionarea cu carne,
cumpărarea mantalelor de iarnă ș.a. pentru ienicerii din cetatea Brăila (D. YNÇ.d, 34 488).
339 – Registru, din 28 ianuarie – 14 octombrie 1770, conţinând cheltuielile de

construcţie şi de reparaţii la cetatea Brăilei (D. BŞM.BNE, 15 974).
434 d TURCIA
340 – Condică, din 1774–1859, cu porunci referitoare la aplicarea clauzelor tratatelor

de la Küçük Kaynarca (1774), Şiştov (1791), Iaşi (1792) şi Paris (1856), privind Principatele
Române (KK, Mahzen Defterleri (MHD), Ecnebî Devletler Defterleri, nr. 80/4).
341 – Documente (68), din 1775–1821, cuprinzând: porunci ale sultanilor Abdul
Hamid I, Selim III, Mahmud II; scrisori de la Mihai Suţu (1790, 1795), Nicolae Caragea
(1792), Alexandru Callimachi (1795), Alexandru Moruzi (1801, 1805), Constantin Ipsilanti
(1803–1804), Scarlat Callimachi (1814, 1818), Ioan Gheorghe Caragea (1815); rapoarte ale
unor mari dregători români şi otomani privind instalări de domni, plata tributului şi a obligaţiilor
către Poartă în bani sau produse, corvezi; măsuri contra abuzurilor soldaţilor şi supuşilor
otomani din cazalele de pe teritoriul Principatelor Române; activitatea lui Ştefan Rajčevič,
trimis imperial la Bucureşti; protecţia supuşilor străini din Ţările Române sub regimul
consular; tentative austriece de a ocupa domenii în Moldova de nord; războiul austro-
otoman din 1787–1791; strămutări de populaţie din cauza fiscalităţii şi a ocupaţiilor străine;
refugiul la Braşov al boierilor moldoveni şi munteni (1802); războiul ruso-turc (1806–
1812); măsuri împotriva ilegalităţilor comise de fanarioţi; cedarea Basarabiei, stabilirea noii
frontiere cu Rusia pe Prut şi Siret; aprovizionarea Transilvaniei cu grâu din Ţara
Românească; refugierea locuitorilor din Transilvania în Moldova; reprimarea revoluţiei lui
Tudor Vladimirescu şi înscăunarea de domni pământeni în Ţara Românească şi Moldova
(C, Eyalet-i Mümtâze, 79, 125, 133, 199, 261, 443, 506, 1015; Hâriciyye, 1086, 1867,
2853, 3681, 4876, 4943, 6011, 6374; HAT, 768, 768/A, 788, 881/B, 1419, 1472, 1683,
1721, 1858, 1934, 2619/H, 5489, 5514, 6111, 6114, 6970, 7365, 9778, 11335, 11695,
12551, 12553, 12932, 13375, 14963, 15780, 16341, 38146, 44388, 45382, 45458, 45466/A,
51078; IE, Hâriciyye, 1547–1547, Nâme-i Hümâyûn Defterleri, nr. 9, f. 57–58, Romanya,
Boğdan Defterleri, 80/4, f. 16–17, 32, 57, 101–102, 115, 209–210, 315–316, 329;
Romanya, Eflâk Defterleri, 89/5, f. 100, 181).
Publ.: Veliman, Relaţiile, p. 465–493, 512–564, 569–573, 584–586, 588–591, 594–616,
623–643, 645–650, 653–654, 659–683, 686–699, 703–717, 719–721, 724–745, 752–760.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 19, c. 25, 36, 99, 182, 193, 278, 280, 286, 293, 309;
r. 78, c. 127, 132, 137, 172, 184, 193; r. 84, c. 28, 35, 52, 67, 83, 90–91; r. 93, c. 90,
190, 201, 211–212, 247–248, 287, 400, 412–425; r. 147, c. 89; r. 148, c. 103, 153–
154, 168, 172, 195–196, 204–206, 219–220, 260–263, 279, 283–286, 288, 297–298,
324, 327–328, 331–333; r. 155, c. 375–378, 396–397, 402–403, 427–434, 437–438,
445–446, 459–460, 468–469, 475–476; r. 158, c. 33–35, 56–58, 62–64, 67–70, 90–
91, 99, 115–121, 133–136.
342 – Registru, din 1 februarie 1777 – 31 mai 1779, referitor la construirea

hambarului de provizii din Brăila (D. BŞM.BNE, 15 998).
343 – Registru, din 9–18 mai 1777, privind evaluarea cetăţii Brăila, distrusă în
războiul ruso-otoman din 1768–1774 (D. BŞM.BNE, 15 996).
TURCIA d 435
344 – Porunci (3), din 1777, adresate lui Karahisarlı Ahmed, căpetenia portarilor
(baş-capucı), trimis la Iaşi pentru mazilirea domnitorului Grigore Al. Ghica, cuprinzând
informaţii asupra împrejurărilor execuţiei sale, principalele capete de acuzare împotriva lui
şi măsurile luate pentru a împiedica fuga în Rusia a susţinătorilor domnului, sau eventualele
tulburări în Moldova (Romanya nâm-ı diğer Boğdanlu’nun Ahkâm Defterleri, 80/4, p. 57,
59–60).
Ref.: Tahsin Gemil, Mărturii din arhivele turceşti referitoare la sfârşitul tragic al domnului
Moldovei Grigore Al. Ghica (1777) (RA, 1984, nr. 3, p. 292–293).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 93, c. 191, 193.
345 – Registru, din 30 ianuarie 1778 – 7 ianuarie 1780, cu descrierea stării cetăţii
Brăila (D. BŞM.BNE, 16 008).
346 – Documente (7), din 1778–1779 și 1782–1788, referitoare la aprovizionarea din

Ţările Române a trupelor otomane de la hotare, informaţii politice şi militare despre situaţia
din Crimeea, Transilvania şi Ungaria, comunicate de români Porţii ş.a. Cuprind și scrisori
de la domnitorii Constantin Moruzi (1778–1779), Nicolae Caragea (1782), Mihail Suţu
(1784), Alexandru Ipsilanti (1788) și un memoriu din Ţara Românească (1787–1788) (Hatt-
ı hümâyûn, 744, 885, 1068, 1076, 1197, 1255, 1273).
Ref. şi publ.: Documente turceşti, II, p. 14–16, 43–45, 49–50, 54, 66–67, 204–205, 267–268.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 19, c. 198–199, 201–203, 205–206.
347 – Rapoarte, scrisori, note şi porunci, din 1782–1832, privind diverse aspecte ale
raporturilor Porţii cu Ţările Române şi cu alte state europene (HAT).
348 – Condică, din 1791–1838, privind: regimul supuşilor otomani în Ţara Românească;
provizii pentru Istanbul; transhumanţa păstorilor ardeleni (KK, Mahzen Defterleri (MHD).
Ecnebî Devletler Defterleri, nr. 81/5).
Ref.: Ghidul microfilmelor, p. 89
349 – Registru, din 5 iulie 1796 – 8 mai 1810, privind verificarea soldelor şi
efectivelor tunarilor din Brăila și alte cetăți (D. PYM.d, 35 377).
350 – Registru, din 22 aprilie 1797, privind soldele rămase în visterie de pe urma
locurilor vacante de oşteni, în cetatea Brăila (D. PYM.d, 35 383).
351 – Documente (22), din 1799–1803, 1806, 1811–1812, referitoare la: explicaţii
date de Poartă Rusiei privind mazilirea domnilor din Principate (1799); zaherele şi sume de
436 d TURCIA
bani solicitate de Poartă peste tribut (cheltuieli militare); acţiunile lui Pazvantoglu (1803);
intervenţii ale Franţei şi Rusiei pentru numirea unor domnitori (1806); începutul războiului
ruso-otoman (1806); convorbirile de pace ruso-otomane de la Bucureşti (1811) şi variantele
cesiunilor teritoriale (cedarea Hotinului, frontiera pe Siret, apoi pe Prut); evacuarea Principatelor
de către trupele ruseşti şi numirea de noi domnitori, 1812 (Defter 2, doc. 1436, 1569, 1683,
1689, 1706, 1777, 1853, 2070, 2071; Defter 3, doc. 1854; Defter 24, doc. 41284, 41330 A,
41825, 41825A, 44363, 44370, 44370 A și B, 44372).
Ref. și publ.: Documente turceşti, III, p. 108–109, 131–133, 140–141, 163–165, 194–1953,
209–217, 283–292, 327, 330, 367–375.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 8, c. 107, 109, 125–126, 128–129, 130–133, 188–
189, 190–192, 195–196.
352 – Corespondenţă, sfârşitul sec. XVIII, a lui Pazvan Oğlu Osman, paşă rebel din
Vidin, cu domnul Ţării Româneşti, caimacamul său, banul Craiovei şi boierii români,
despre incursiunile pazvangiilor în Ţara Românească, îndeosebi în Oltenia, încasarea de
dări etc.
353 – Documente, sec. XVIII, cuprinzând numeroase registre de evidenţă fiscală şi

condici de documente (porunci, însemnări etc.) cu caracter economic, juridic, militar, sau
despre relaţiile româno-otomane (MAD).
Ref.: Gemil – Veliman, Cercetări Turcia, 1979, p. 465–466.
354 – Documente, sec. XVIII – prima jumătate a sec. XIX, cu referințe asupra
relaţiilor politice şi economice ale Moldovei şi Ţării Româneşti cu Poarta Otomană în
perioada domniilor fanariote: interdicţia încălcării hotarelor Moldovei sau a împilării
populaţiei Ţării Româneşti şi a Moldovei de către otomani, dările datorate de voievozii
români faţă de Poartă (Col. Cevdet, Extrase).
355 – Documente, sec. XVIII – XIX, cuprinzând rapoarte, memorii, scrisori, note
etc., referitoare la: aspectele politice, sociale, economice şi militare ale relaţiilor româno-
otomane; situaţia teritoriului românesc în contextul războaielor ruso-turco-austriece;
consecinţele politice şi demografice ale anexării Bucovinei şi Basarabiei; relaţiile economice cu
Poarta; tratativele ruso-turce din 1811–1821; revoluţia lui Tudor Vladimirescu etc. (Hatt-ı
hümâyûn).
356 – Documente, sec. XVIII – XIX, cuprinzând date secrete privitoare la: aspectele
militare şi juridice ale stăpânirii otomane în Dobrogea, Ada-Kale, Brăila și la Gurile
Dunării; schimbări de domni în Ţările Române; Revoluţia de la 1848; statutul internaţional
al României în preajma declanşării Războiului de Independenţă (BOA, Mühimme-i Mektûm).
Ref.: ibidem.
357 – Condici (6), sec. XVIII – XIX, ce cuprind documente privitoare la relațiile
Moldovei cu Poarta Otomană (Atîk Boğdanlu defteri, nr. 78/2, anii 1732–1759; Romanya
nâm-ı diğer Boğdanlu’nun Ahkâm defteri, nr. 79/3, anii 1759–1769, și nr. 80/4, anii 1774–1867).
TURCIA d 437
358 – Condici ale Sublimei Porţi sau ale Marelui Vizirat, din 1811–1912, cuprinzând
porunci, înştiinţări, înregistrări de firmane, porunci și acte de identitate (în număr de 1 561),
cu referire la Rumelia şi la regiunile dunărene.
359 – Registru, din 30 noiembrie 1814 – 17 aprilie 1815, privind moştenirile şi

valoarea acestora rămase de la Şahin Ali-Paşa, fostul muhafâz al Brăilei, şi de la alte
persoane (D. BŞM.MHF.d, 13 236).
360 – Registre, din 18 martie 1816 şi 18 martie 1817, conţinând moştenirea rămasă şi
confiscată de la Elhâc Ahmed Paşa, fostul muhafâz al Brăilei (D. BŞM.MHF.d, 13 251, 13 262).
Ref.: Maxim, Brăila otomană, p. 206, 211.
Reprod.: ibidem, p. 207–209, 213–220.
361 – Condică, din 1818–1825, cuprinzând porunci adresate negustorilor autorizaţi

să cumpere din Țara Românească unt, miere, seu şi alte produse.
Ref.: ibidem.
362 – Condică, din 1818–1892, privind restabilirea domniilor pământene, achiziţionarea

de oi din Ţara Românească, regimul vamal pentru negustorii români, măsurile împotriva
participanţilor la Revoluţia de la 1848; Convenţia de la Paris şi Unirea Principatelor etc.
(KK, Mahzen Defterleri (MHD), Ecnebî Devletler Defterleri, nr. 82/6).
363 – Registru, din 23 ianuarie 1819, cu descrierea stării cetăţii Brăila (D. BŞM.BNE,
16252).
364 – Firman de numire, din 14–23 februarie 1821, al lui Scarlat Callimachi, ca
domn al Ţării Româneşti (defter nr. 82/6, p. 15–16).
Ref. şi publ.: Veliman, Aspecte, 1821–1828, p. 313–314.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 84, c. 139, pl. la p. 314–315.
365 – Raport către Poartă, din 26 aprilie 1821, al lui Osman-zade Mehmed Seyid,
cadiu la Zagra-i Cedid (Nova Zagora), despre trimiterea de trupe la Silistra pentru a interveni în
Principate (C, Hâriciyye, 116).
Ref. şi publ.: Veliman, Aspecte, 1821–1828, p. 314.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 84, c. 16, orig. planşa între p. 314–315.
366 – Raport, ultima decadă a lunii aprilie 1821, prin care cadii din Rumelia raportează
Porţii despre primirea şi îndeplinirea poruncilor privind concentrarea trupelor la Silistra şi
Edirne pentru intervenţia în Ţara Românească şi Moldova împotriva „răzvrătiţilor” conduşi
de Tudor Vladimirescu şi Alexandru Ipsilanti (C, Hâriciyye, nr. 116, 173 şi 4317).
438 d TURCIA
Ref.: Veliman, Aspecte, 1821–1828, p. 310.

367 – Poruncă, din 24 mai – 1 iunie 1821, privitoare la pătrunderea oştilor Porţii în
Principate, sprijinită de caimacamul Negri, de boieri şi înalţi dregători, care s-a desfăşurat
sub comanda chehaiabeiului Kara Ahmed efendi, în Ţara Românească, şi a lui Iusuf-Paşa,
în Moldova (C, Hâriciyye, 2229).
Ref. şi publ.: Veliman, Aspecte, 1821–1828, p. 310, nota 19.
368 – Poruncă, din 24 mai – 1 iunie 1821, către caimacamul de Craiova, privind
măsurile adoptate de Poartă în legătură cu Revoluţia de la 1821 (C, Hâriciyye, 2219).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 84, c. 12, concept, pl. la p. 314–315.
369 – Autograf imperial (Hatt-ı hümâyûn), din 1821, cu date referitoare la aspecte
economice şi politice ale relaţiilor Ţărilor Române cu Poarta Otomană în perioada domniilor
fanariote. Cuprind și documente privitoare la desfăşurarea evenimentelor revoluţionare din
acel an.
Ref.: ibidem.
370 – Documente (56), din 1821–1827, privitoare la: Revoluţia lui Tudor Vladimirescu
şi relaţiile româno-otomane în perioada imediat următoare şi atitudinea puterii otomane faţă
de revoluţie; represiunea Revoluţiei lui Tudor Vladimirescu şi a mişcării eteriste; confirmarea
domnitorilor Scarlat Callimachi în Ţara Românească (1821) şi Ioan Sandu Sturdza în
Moldova (1822); memoriu al boierilor munteni către Poartă împotriva dregătorilor greci
(1822); aprovizionarea cu produse a oraşului Istanbul; aşezarea în Moldova a unor refugiaţi
din Rusia, Austria, Polonia şi Ungaria etc. (C, Hâriciyye 116, 173, 2219, 2229, 2484, 4313,
5176; defter 80/4, p. 332–333, 345–346, 350; defter 82/6, p. 1, 15–16, 20–21, 25–27; HAT,
14300, 16306, 16330, 16341, 38413, 38422, 38464, 38486, 38566, 38574/11, 38663,
38684, 38864, 68932, 41382, 44127, 44145/A, 44227, 45291, 45354, 45355, 45365, 45384,
45388, 45390/A, 45422, 45425–45425, 45431, 45439, 45441, 45447A, 45452, 45455/A, C;
45459, 45465, 45466; Nâme-i Hümâyûn Defterleri, 10).
Ref.: Mustafa A. Mehmed, Acţiuni diplomatice la Poartă în legătură cu mişcarea revoluţionară
din 1821 (Studii, 24, 1971, nr. 1, p. 63–72); Veliman, Aspecte, 1821–1828, p. 309–
313; idem, Noi documente turceşti privind evenimentele din 1821–1822 (RA, 1981,
nr. 1, p. 65–69, republ. în RA, 2003, nr. 1–2, p. 202–220).
Publ.: Documente privind istoria României. Răscoala din 1821, I, Buc., 1959, p. 208–211;
V, Buc., 1961, p. 90–92 (2 doc., 1821); Mustafa A. Mehmed, op. cit., p. 72–76
(memoriu, 1822); Veliman, Aspecte, 1821–1828, p. 313–325 (14 doc., 1821–1825);
Revoluţia din 1821, p. 105–106, 128–130, 177–189, 206–212, 263–280, 288–301,
318–321, 330–335, 360–363, 380–383, 385–386, 388–391, 404; Veliman, Noi
documente, 1821–1822, p. 70–84 (5 doc., 1820).
Reprod.: Veliman, Aspecte, 1821–1828, pl. la p. 314–315 (14 doc., 1821–1825); Veliman,
Noi documente, 1821–1822, p. 73, 75, 78, 83; Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 8,
c. 151; r. 19, c. 25–29, 64–66, 76, 92–94, 147; r. 84, c. 12, 16, 45, 96–97, 132, 139,
141–142, 144–145; r. 93, c. 293–294, 298, 300; r. 95, c. 108–109, 176, 325–326;
TURCIA d 439
r. 148, c. 90–91, 110–113, 115–116, 120–122, 137–138, 155–158; fotocopii Turcia,

pac. XV, doc. 35, 42–44.
371 – Scrisoare, din 24 august 1821, către intendentul aprovizionării, privind înfrângerea
ultimelor rezistenţe eteriste de pe teritoriul Ţării Româneşti (C, Hâriciyye, 5176).
372 – Firman de numire, din 11–19 iulie 1822, al lui Ioan Sandu Sturdza ca domn al
Moldovei (defter, nr. 80/4, p. 332–333).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 93, c. 293–294, copie. Planşa între p. 314–315.
373 – Poruncă, din 11–19 iulie 1822, către Kavanoszade Hasan-bey, în legătură cu
numirea sa în funcţia de agă de beşlii (beşliağası) în Ţara Românească (defter nr. 82/6,
p. 20–21).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 84, c. 141–142, copie.
374 – Poruncă, din 9–18 august 1822, către reprezentanţii administraţiei Porţii din
localităţile aflate pe malurile Dunării între Vidin şi Brăila, ca să se acorde permisiunea de a
pătrunde în Ţara Românească numai negustorilor otomani autorizaţi (defter nr. 82/6, p. 25).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 84, c. 144, copie.
375 – Notă informativă (‘Ilm-ü haber), din 2 septembrie 1822, către cancelaria
Divanului imperial, cu privire la reglementarea achiziţionării de oi din Ţara Românească şi
Moldova (Hâriciyye, nr. 82/6, p. 1).
376 – Poruncă, din 8–17 septembrie 1822, către autorităţile otomane din Giurgiu,
Turnu şi Nicopole, pentru înlăturarea şi prevenirea neregulilor semnalate în problema
achiziţionării de produse de la locuitorii Ţării Româneşti (Hâriciyye, nr. 82/6, p. 26).
377 – Poruncă, din 20–29 iulie 1823, adresată domnului Ţării Româneşti, Grigore
Ghica, şi autorităţilor aflate pe căile de comunicații dintre ţărmurile Dunării şi Poartă, în
legătură cu neimpunerea la plata dărilor a gelepilor şi ciobanilor români care aduc oile
achiziţionate din Ţara Românească pentru aprovizionarea capitalei otomane (Hâriciyye,
nr. 82/6, p. 27).
378 – Poruncă, din 1–10 aprilie 1824, prin care li se cere domnului Moldovei şi
autorităţilor otomane de la Dunăre să permită negustorului Es-Seyid Osman şi asociaţilor
440 d TURCIA
săi să facă negoţ în Moldova, cu condiţia de a respecta întocmai clauzele stipulate în acest
sens (Hâriciyye, nr. 80/4, p. 345–346).
379 – Memoriu, din 14 mai 1824, adresat Porţii Otomane de către domnul Moldovei,
Ioan Sandu Sturdza, cu privire la problema sudiţilor (C, Hâriciyye, nr. 2484, traducere).
380 – Poruncă, din 8–17 iulie 1824, adresată lui Küçük Ahmed, agă de beşlii în
Moldova, cu privire la reducerea efectivului de beşlii după alungarea sudiţilor din ţară
(Hâriciyye, nr. 80/4, p. 346).
381 – Registru, din 20 septembrie 1824, privind reconstruirea bastioanelor cetăţii

Brăila (D. BŞM.BNE, 16 310).
382 – Registre, din 26 septembrie 1824, cu descrierea stării cetăţii Brăila (D. BŞM.BNE,
16312, 16313).
Reprod.: ibidem, p. 58–61; 64–65.
383 – Poruncă, din 27 iulie – 5 august 1825, adresată lui Ioan Sandu Sturdza,
domnul Moldovei, şi autorităţilor otomane aflate pe drumul dintre Moldova şi Poartă,
privind scutirea de dări a gelepilor şi ciobanilor moldoveni care vin cu oi achiziţionate din
Moldova pentru aprovizionarea populaţiei Istanbulului (Hâriciyye, nr. 80/4, p. 350).
384 – Registru, din 24 iulie 1827, cu rezultatele inspecţiei soldelor şi a locurilor

vacante ale ienicerilor din cetatea Brăila (D. YNÇ.d, 36060).
385 – Condică, din 1838–1839, de evidenţă a musulmanilor şi ţiganilor stabiliţi în

kazaua Măcin (KK, Nüfus Kalemi, nr. 6420).
386 – Ordine imperiale, din 1839–1916, referitoare la problema neutralităţii Mării

Negre, la situaţia din Țara Românească în anii 1837–1848 etc. (fondul Iradele imperiale).
TURCIA d 441
387 – Document, din 14 mai 1842, privind repararea moscheii „Sultan Mahmud” din
Constanţa, ridicată în 1822–1825, sub domnia sultanului Mahmud al II-lea (1808–1839)
(Irâde-Dahiliye, 59/2915).
Ref. şi publ.: Păuleanu, Coman, Moscheea Regală „Carol I”, p. 47 (facsimil).
388 – Condică de recensământ, din 1846, pentru kazaua Isaccea (KK, Nüfus Kalemi,
nr. 6522).
389 – Condică, din 1846, privind cultivatorii din kazaua Hârşova (KK, Varidat
Muhâsebesi Kalemi A, nr. 5966).
390 – Condică de recensământ, din 1846, pentru kazaua Silistra (KK, Nüfus Kalemi,
nr. 6324).
391 – Condică, din 1847, privind copiii musulmani din Constanţa şi din satele
limitrofe (KK, Nüfus Kalemi, nr. 6404).
392 – Document, din 7 septembrie 1857, privind repararea moscheii „Sultan Mahmud”
din Constanţa (Sadâret Mektubî Kalemi, Mühimme Kalemi, 116/80).
Ref. şi publ.: Păuleanu, Coman, Moscheea Regală „Carol I”, p. 77 (facsimil).
393 – Documente (2), din 1859, privitoare la recunoaşterea alegerii lui Alexandru
Ioan Cuza de către Poartă: firmanul sultanului Abdul-Medgid I din septembrie 1859 privind
învestirea ca domn al Ţării Româneşti, menţionând şi firmanul de învestitură ca domn al
Moldovei; firmanul din noiembrie – decembrie 1861 al sultanului Abdul-Aziz referitor la
clauzele unirii politico-administrative a Principatelor (Romanya’nın Berât Defterleri,
nr. 82/6).
Publ.: D. Ivănescu, Diplomaţi străini despre Alexandru Ioan Cuza şi Unirea Principatelor
(RA, 1983, nr. 4, p. 378–380); Documente 1859, I, p. 493–496, 558–532.
394 – Regulamentul treburilor interne al companiei portului Constanţa, din 1859,

pentru calea ferată de la Marea Neagră la Dunăre.
395 – Planuri (2), din 1859, care prezintă portul şi oraşul Constanţa: un plan
urbanistic, din 29 martie, şi un plan feroviar (Plan, Proje ve Krokiler, 816).
Ref. şi publ.: Păuleanu, Coman, Moscheea Regală „Carol I”, p. 102–105; Stoyanka Kenderova,
Radu Ştefan Vergatti, Deux plans de la ville de Constanţa datant de 1859 (RRH,
2012, 3–4, p. 179–191).
442 d TURCIA
396 – Firman din Istanbul, din 24 noiembrie – 3 decembrie 1861, al sultanului

Abdul-Aziz, prin care îi comunică lui Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite,
clauzele privitoare la unirea politico-administrativă a Ţării Româneşti şi Moldovei, cu
modificări provizorii ale textului Convenţiei de la Paris (Romanya’nın Berât Defterleri,
nr. 82/6).
Reprod. şi publ.: Emilia Poştăriţă, 65 de ani de la Marea Unire (RA, 1983, nr. 4, p. 378–
380, nr. 5).
397 – Condică, din 1862–1863, cuprinzând numele şi tainul acordat persoanelor

nevoiașe din satele Yeniköy, Cataloi, Câşla etc. din sangeacul Tulcea (KK, Nüfus Kalemi,
nr. 6406).
398 – Scrisoare, din 22 noiembrie 1876, a unui demnitar otoman, probabil către
marele vizir Mehmed Rüşdi-paşa, referitoare la tratativele militare ruso-române din ajunul
declanşării războiului de independenţă (Y, Esas Evrakı, Kısım, 31, doc. 1268, dosar 99, f. 80).
Publ.: 110 ani de la dobândirea Independenţei. Documente (RA, 1987, nr. 2, p. 129–131).
399 – Documente (2), din 15 şi 30 ianuarie 1878, privind tratativele de pace cu Rusia
şi recunoaşterea independenţei României (Y, Esas Evrâkı, Kısım, nr. 36, doc. 158, dosar
142, cutie X 7, p. 17–22 şi 60–156).
Ref. şi publ.: Independenţa României în conştiinţa europeană, Buc., 1997, p. 194–200.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 147, c. 142, 144–156.
400 – Tratatul de la Berlin, din 1878, versiunea turcă (Nâme-i Hümâyûn Defterleri).
401 – Raport, din 27 mai – 7 iunie 1883, al lui Süleyman Sabit bey, privitor la
România. Prezintă originea latină a poporului român, politica ţaristă şi austro-ungară faţă de
România, numărul locuitorilor români din Transilvania, situaţia musulmanilor din Dobrogea şi
perspectivele relaţiilor româno-turce (Y Esas Evrakı, Kısım, 14, doc. 271, dosar 126).
Ref.: Veliman, Cercetări Turcia, 1975, p. 340 (datare: 1889).
Publ.: 1918 la români, I, p. 160.
402 – Raport despre România, din 1883, al ambasadorului Turciei la Bucureşti,

Süleyman Hurşid, cuprinzând date despre originea latină a poporului român, despre lupta sa
pentru păstrarea fiinţei naţionale, situaţia şi numărul românilor din Transilvania (peste
2 milioane), politica Rusiei şi a Austriei faţă de România, relaţiile turco-române şi
chestiunea populaţiei turceşti din Dobrogea (Y, Esas Evrakı Kataloğu, nr. 131, doc. 271).
403 – Porunci, scrisori, rapoarte şi note, sec. XIX, privind situaţia din Ţările
Române: relaţiile cu Imperiul Otoman; activitatea consulatelor Rusiei, Austriei şi Franţei la
TURCIA d 443
Bucureşti; Revoluţia de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu; fragment dintr-o condică

de cheltuieli a domnitorului Ţării Româneşti etc. (HAT).
404 – Porunci, note şi dispoziţii judecătoreşti, sec. XIX, privitoare la raporturile

Moldovei şi Ţării Româneşti cu Poarta, regimul administraţiei otomane în Dobrogea și
Banat etc. (Zeyil-i Mühimme Defterleri, nr. 1–2, 4, 7, 10–12).
405 – Acte, sec. XIX, referitoare la sarcina permanentă a autorităţilor otomane din
vilaietul Timişoara pentru apărarea Transilvaniei de atacurile Habsburgilor şi pentru
acordarea de ajutor militar principilor Transilvaniei (Mühimme Defterleri, nr. 6, doc. 815,
839, 1009, 1202; nr. 7, doc. 2761; nr. 14, doc. 483, 1541, 1581, 1604; nr. 19, doc. 70; IE,
Hâriciyye, nr. 96).
Ref.: Veliman, Documente turco-osmane, p. 417, nota 27–28.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., r. 1, c. 592, 613, 615, 618, 642, 657, 685, 687, 691, 695; r. 93, c. 377.
406 – Documente, a doua jumătate a sec. XIX – începutul sec. XX, privind:
detronarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, atitudinea Marilor Puteri privind acest
eveniment, instalarea lui Carol de Hohenzollern şi circumstanțele începutului guvernării lui,
rapoartele lui Safvet-paşa, delegat al Porţii la Congresul de la Berlin, privind despăgubirile
de război acordate României, statutul politic al României faţă de Poarta Otomană, memoriul lui
Mihail Kogălniceanu la Congresul de la Berlin ş.a. (colecţia Yıldız Evrak Esasları).
407 – Documente (3), din 4, 7 şi 8 noiembrie 1910, privind decoraţiile acordate unor
ofiţeri pentru ajutorul oferit la construirea Moscheii „Regele Carol I”, construită în perioada
1910–1913 la Constanţa, din ordinul regelui României Carol I, pentru a înlocui geamia
„Sultan Mahmud” (Irâde-Taltifât, 1328, Za/4).
Ref. şi publ.: Păuleanu, Coman, Moscheea Regală „Carol I”, p. 83–85 (facsimil).
408 – Document, din 22 iunie 1913, atestând plata sumei de 5 000 de piaştri lui
Mahmud Esad, ministrul Cadastrelor, care a participat la inaugurarea Moscheii „Regele
Carol I” din Constanţa (Meclis-i Vükelâ Mazbataları, 178/123).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 89 (facsimil).
MS
409 – Šems ed-Dīn A med bin Süleymān Kemāl Paša-zāde (Ibn Kemāl), Yıldırım
Bāyezid čağı [Istoria otomană. Epoca lui Baiazid Fulgerul], sec. XV, cronică privitoare la
relaţiile dintre Baiazid I (1389–1402) şi Mircea cel Bătrân (Ali Emirî, nr. 27).
Ref.: Veliman, O cronică turcească, p. 373, nota 11.
444 d TURCIA
410 – Yūsuf Efendi, Mora vaq‘asına da’ir Ta’rī če [Scurtă istorie privind evenimentele
din Moreea], 1820–1821, cuprinzând şi informaţii privind amestecul Imperiului Ţarist la
începerea acţiunii eteriste în Principatele Române (Ali Emirî, ms. 564).
BAYEZID KÜTÜPHANESI
(Biblioteca Bayezid)
DOC
411 – Autograf imperial (Hatt-ı hümâyûn), din 1577, cuprinzând şi dispoziţii referitoare
la Ţările Române, haraciul Ţării Româneşti în 1570, copia diplomei de învestire (berât) a
lui Mihnea al II-lea (Turcitul) ca domn al Ţării Româneşti etc. (Veliyüddin, ms. 1970).
Ref.: Guboglu, Cercetări Turcia, 1972, p. 166, nota 19.
Publ.: Gemil, Documente turceşti inedite, p. 353, 356 (f. 9–10).
Reprod.: Guboglu, Cercetări Turcia, 1972, p. 162; Gemil, Documente turceşti inedite,
p. 354–355; Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 74, c. 1–176.
412 – Autograf imperial (Hatt-ı hümâyûn), din 1583, cu menţiuni despre Sigismund
Báthory, principele Transilvaniei, Petru Cercel, domnul Ţării Româneşti, şi Petru Şchiopul,
domnul Moldovei (Veliyüddin, ms. 1970, f. 4).
MS
413 – Šükrüllāh bin Šihāb ed-Dīn A med, Beh@et üt-tevārī [Podoaba istoriilor],
1456–1457. Cronică a popoarelor islamice până în 1451, cuprinzând şi date despre campania
sultanului Mehmed I împotriva lui Mircea cel Bătrân din 1416, jefuirea Ţării Româneşti,
cucerirea Severinului, construcţia cetăţii Giurgiu şi repararea cetăţilor Isaccea şi Enisala,
luptele de la Kossovopolje (1389), Ankara (1402) etc. Copie în persană şi o copie a traducerii în
turcă a lui Mu afā Fārisī. 245 f. (ms. 2342, 2343).
Publ.: Cronici turceşti I, p. 31–32 (după ed. Atsız, Istanbul 1939, în traducerea turcă a lui
Mu afā Fārisī, şi ed. Th. Seif, Hannovra, 1925).
414 – Mu afā Selānīkī, Ta’rī [Istorie], ante 1600, cronică relatând evenimente din
anii 1563–1599, inclusiv relaţiile cu Ţările Române (ms. 2368).
Ref.: Babinger, GOW, p. 137; Cronici turceşti, I, p. 357–358; Guboglu, Crestomaţie turcă,
p. 377; Ghidul microfilmelor, 126.
Publ.: Cronici turceşti, I, p. 358–366 (după ed. Istanbul, 1864); Guboglu, Crestomaţie
turcă, p. 379–388 (după ed. Klaus Schwarz, Freiburg, 1970 care reia ed. Istanbul,
1864); Mehmed Ipşirli, Tarih-i Selânikî (971/1003/1563–1595), Istanbul 1989 şi
Ankara, 1999 (2 vol.).
TURCIA d 445
Reprod.: Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 378 (f. 1), 384; Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 5,
c. 519–824.
415 – Me med bin Me med, Nuhbet üt-tevārīh ve ’l-ahbār [Miezul istoriilor şi al

ştirilor], ante 1640, istorie a popoarelor musulmane până la sultanul Murad IV, cuprinzând
informaţii referitoare şi la relaţiile româno-otomane (ms. 2456).
Ref.: Babinger, GOW, p. 182–183; Cronici turceşti I, p. 399.
Publ.: ibidem, p. 400–436 (extrase după ed. Istanbul, 1860).
416 – Ibrāhīm Pečevī (fost defterdar de Timişoara), Ta’rī [Istorie], [prima jumătate
a sec. XVII], tratând evenimentele din Imperiul Otoman în anii 1520–1639, cu informaţii
despre relaţiile româno-turce în această perioadă (ms. 2353).
Publ.: Cronici turceşti I, p. 471–525 (după ed. Istanbul, vol. I, 1864–1865 şi vol. II, 1866–1867).
417 – Mevlānā Me med Nešrī, Kitāb-ı Ğihānnümā [Cartea descrierii lumii], scrisă
ante 1520, copie din 1656, cronică de la începutul lumii până la domnia sultanului Selim I,
cu informaţii despre expansiunea otomană în Europa de Sud-Est şi campaniile în Ţările
Române, până la cucerirea Chiliei şi Cetăţii Albe (1484) (Veliyüddin, 2351).
Ref.: Babinger, GOW, p. 39; Forrer, Handschriften, p. 176; Taeschner, Die altosmanische
Chronik, I, p. 28–31; Cronici turceşti I, p. 107–109; Guboglu, Crestomaţie turcă,
p. 243–244.
418 – Mu afā bin ‘Abdullāh ( a@@ī Halīfa, Kātib Čelebi), Fezleka-at tevārīh
[Istoriile sinoptice], ante 1657, în arabă, cronică a anilor 1591–1639, cuprinzând şi informaţii
despre relaţiile româno-otomane (ms. arab 10318/436).
Ref.: Cronici turceşti II, p. 26, notele 2, 3.
Publ.: ibidem, p. 29–104 (după ed. Istanbul, 1869–1870).
419 – asan-ağa, Ta’rī -i mühürdār [Cronica purtătorului sigiliului] sau Ğevāhir ut-
tevārī [Giuvaerele istoriei], 1661–1676, cu informaţii privind participarea domnilor români la
expediţiile otomane (Veliyüddin, 2404).
Ref.: GOW, p. 217; Ghidul microfilmelor, p. 107.
420 – ‘Abd ur-Ra mān ‘Abdī Paša, Veqā’i‘-nāme [Istoria întâmplărilor], cuprinzând
şi informaţii despre relaţiile româno-otomane în perioada 1648–1682 (ms. 5154).
Ref.: Babinger, GOW, p. 228 (citeză ms. 5154 cUmumiyye); Cronici turceşti III, f. XV
(citează ms. 5154 din Biblioteca Bayezid).
421 – Mu afā bin ‘Abdullāh ( a@@ī Halīfa, Kātib Čelebi), ?ihānnümā [Descrierea
lumii], 1691, continuată după moartea acestuia (1657) de Ebū Bekr bin Behrām. Cosmografie
446 d TURCIA
completată de autor după geografii europeni (Mercator, Ortelius, Cluverius), cu informaţii

şi despre geografia Ţărilor Române. Copii (Bayezidiye, 2336).
Ref.: Babinger, GOW, p. 200; Cronici turceşti II, p. 26–27.
Publ.: ibidem, p. 109–121 (versiune după ms. B.A.R. nr. 265).
422 – Silā dar Fındıqlılı Me med Āğa, Zeyil-i Fezleke [Adaos la istorisire] sau
Ta’rī [Istorie], cronică relatând evenimentele din Imperiul Otoman între anii 1655 şi 1695,
inclusiv relaţiile din această perioadă cu Ţările Române (Veliyüddin, 2369).
Publ.: Cronici turceşti II, p. 290–420 (după ms. Veliyüddin Efendi, 2369 şi ed. Ahmet
Refik, Istanbul, 1928, sub titlul Ta’rī [Istorie]).
423 – Silā dar Fındıqlılı Me med Āğa, Nu retnāme [Cartea victoriilor], jurnal
consemnând evenimentele Imperiului Otoman în anii sultanului Mustafa V, 1695–1721,
cuprinzând informaţii de istorie românească: luptele din Banat, descrierea Timişoarei,
cucerirea Transilvaniei de către austrieci (1691), învestitura lui Dimitrie Cantemir (1710),
moartea lui Constantin Brâncoveanu (1714) şi Ştefan Cantacuzino (1716) etc. 326 f.
(Veliyüddin, ms. 2369).
Ref.: Babinger, GOW, p. 254; Cronici turceşti II, p. 287–290; Guboglu, Crestomaţie turcă,
p. 859, nota 6.
Publ.: Cronici turceşti II, p. 421–539 (după ms. Veliyüddin, 2369 şi ed. Ismet
Parmaksızoğlu, Istanbul, 1962–1969).
Reprod.: Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 884 (însemnare de pe coperta cronicii); Arh. Naţ.
Rom., mf. Turcia, r. 23, c. 212–326.
424 – Me med Rāšid, Ta’rī -i Rāšid [Cronica lui Rāšid], scrisă în 1714–1722, timp
în care autorul a îndeplinit funcţia de istoriograf oficial (vaq‘a-nüvîs). Sunt relatate
evenimentele Imperiului Otoman începând cu anul 1660 până în anul 1722, cu numeroase
ştiri despre Ţările Române (ms. 2363/6).
425 – Me med 6ub ī, Ta’rī -i Veqā’i‘ [Istoria întâmplărilor], 1742. Cuprinde: informaţii
privind situaţia Banatului şi a Olteniei în perioada 1730–1742 şi luptele desfăşurate pe
teritoriul Ţărilor Române în timpul Războiului ruso-austro-turc din 1735–1739 (ms. 2371).
Publ.: Cronici turceşti III, p. 255–273 (după ed. Istanbul, 1783–1784).
426 – Izzī Süleymān Efendi, Ta’rī -i Veqā’i‘ [Istoria întâmplărilor], cronică aulică ce
o continuă pe aceea a lui Me med 6ub ī pentru intervalul 1744–1752, cu referiri la istoria
Ţărilor Române (ms. 2363/6).
Publ.: ibidem, p. 277–284 (după ed. Istanbul 1784–1785).
TURCIA d 447
BELEDIYE KÜTÜPHANESI
(Biblioteca Municipalității)
DOC
427 – Condică de venituri şi cheltuieli, 1488–1493, între care şi cheltuielile pentru

repararea cetăţii Giurgiu (Muallim Cevdet, O 91).
428 – Documente (6), din 1488–1489 și 1494–1495, privitoare la strămutări de locuitori

din Cetatea Albă după cucerirea ei de către otomani, copii trimişi la şcoala vechiului palat
din Adrianopole, capi de familie mutaţi în fundaţii pioase (vacuf), 1099 de familii deportate
la Cornul de Aur, numărul prăvăliilor, taxele, comerţul cu robi etc. în Cetatea Albă
(Muallim Cevdet, O 91, f. 192, 505–506, 516–518, 558–591, 596–598, 958–963).
Ref.: Beldiceanu, Kilia et Cetatea Albă, p. 219–220, 223.
429 – Condică, din 1503–1527, privind recompense, milostenii, cheltuieli de ceremonial

şi expedierea haraciului Moldovei şi Ţării Româneşti la Poartă (Muallim Cevdet, O 71).
430 – Codex-uri de legi otomane (kanûn-nâme), 1530–1630, privitoare și la Țările

Române (Muallim Cevdet K 557).
431 – Condică, din 1543–1558, referitoare la arenzi pentru Bender, Akkerman şi

Giurgiu (Muallim Cevdet, O 66).
432 – Condică, din 1698–1699, a Arsenalului de artilerie din Timişoara, cuprinzând

veniturile şi cheltuielile acestuia. 6 p. (Muallim Cevdet, B 35).
Ref.: Guboglu, Două călătorii în Turcia, p. 232.
433 – Condică de cheltuieli, din 1754–1757, cu referiri la proviziile livrate bucătăriei

imperiale în timpul domniei sultanului Osman III, între care sarea din Ţara Românească
(Muallim Cevdet, B 11).
434 – Dispoziţii, din 1860, către reprezentanţii administraţiei otomane din Tulcea,
Silistra, Vidin etc. (Muallim Cevdet, B 30).
448 d TURCIA
MS
435 – Halīl ibn Ismā‘īl, Menāqıb-ı [Cartea virtuţilor], 1453, relatând viaţa gânditorului şi
omului politic Bedreddīn Ma mūd ibn Simavnī (m. 1420), cu informaţii despre relaţiile lui
cu Ţara Românească în 1417–1418. 63 p. (Muallim Cevdet, K 157).
luptele de la Kossovopolje (1389), Ankara (1402) etc. Text în persană, 245 f. (Muallim
Cevdet, O 13).
Ref.: Babinger, GOW, p. 20; Cronici turceşti I, p. 29–30; Ghidul microfilmelor, p. 109.
437 – A med bin Ibrāhīm Resmī Girīdli, Lā’i a [Raport], 1768–1774, privind
organizarea Principatelor Române (Muallim Cevdet, K 356).
Ref.: Cronici turceşti III, p. XVI; Ghidul microfilmelor, p. 109.
438 – āfıl A med, Ne r-i ūnā’nın beri yaqasında vaq‘ Zemin’den bašlayaraq
Qara Deniz’e varınğa ne rin gerek beri ve öte yaqasında olan köy ve še ir [...]
[Prezentarea satelor şi oraşelor [...] aflate pe ambele maluri ale Dunării, începând cu Semlin
şi până la Marea Neagră], 1797–1798 (Muallim Cevdet, K 138).
439 – Seyā at-nāme-i hümāyūn [Cartea călătoriei imperiale], 1846, despre vizita în
sudul Dobrogei a sultanului Abdülmecid (Muallim Cevdet).
440 – Rešid, 1293 seferi Avrupada [Războiul de la 1877 în Europa], în care se

evidenţiază eroismul ostaşilor români în luptele pentru cucerirea Plevnei. Cuprinde
procesele-verbale întocmite cu ocazia întrunirilor delegaţilor la Congresul de la Berlin
(1878) și versiunea turcească a raportului prezentat de Mihail Kogălniceanu (K. 197).
441 – Tevfik Rüştü-Aras (1883–1972), Mémoires [Memorii], circa 1970, în franceză,

cuprinzând şi informaţii privitoare la relaţiile politice turco-române între cele două războaie
mondiale şi la cooperarea autorului cu Nicolae Titulescu (col. Rüştü-Aras).
Publ.: Tevfik Rüştü-Aras, Din memoriile unui diplomat (MI, 6, 1972, nr. 8, p. 68–70).
TURCIA d 449
CR
442 – „Journal de Constantinople. Échos d’Orient”, Istanbul, 1848, numerele din

aprilie, mai, 21 iunie, 15–24 iulie, 26 iulie, cuprinzând informaţii despre începutul revoluţiei din
Moldova şi Ţara Românească şi domnia lui Alexandru Ioan Cuza (Ecenbi dilde gazeteler).
Ref.: Armand Goşu, Journal de Constantinople. Cel dintâi ecou internaţional al revoluţiei
române de la 1848 (MI, 24, 1990, nr. 6, p. 20–22 şi 51).
443 – Nikolaos Theologidis Sullioglu din Festek, Ğugrāfiā, Istanbul, 1863. Cuprinde
şi descrierea teritoriilor româneşti (col. Prof. Semavi Eyice, Bostanci).
Ref.: Sévérien Salaville, Eugéne Daleggio, Karamanlidika, II, Atena, 1966, p. 61–62, nr. 141.
BEYOĞLU HRISTIYAN MEZARLIĞI

(Cimitirul creştin, Beyoğlu/gr. Pera)
MUZ
444 – Pietre funerare (4), ale lui Grigore Romalo (m. 1849), Ioan Negulici
(m. 1851), Grigore Iscovescu şi Atanasie Lusin (m. 1853), revoluţionari români exilaţi în
1849 în Imperiul Otoman (zona Bd. Sıraselviler, piaţa Taksim).
Ref.: A. Sacerdoţeanu, Câteva documente din 1860 privind legăturile noastre cu Italia
(„Studii italiene”, 7, 1940, p. 164); Dan Grigorescu, Trei pictori de la 1848, Buc.,
1973, p. 234 (epitaful lui Ion Negulici, de I. Heliade Rădulescu) şi p. 254 (epitaful lui
Barbu Iscovescu, de Dimitrie Bolintineanu).
DIŞİŞLERİ BAKANLIĞI ARŞİVİ

(Arhiva Ministerului Afacerilor Externe)
DOC
445 – Acte, începând din 1829, referitoare la Tratatul de la Paris şi Divanurile ad-hoc
din 1857, alegerea lui Cuza, secularizarea averilor mănăstireşti, domnia lui Carol I etc.
446 – Rapoarte consulare, memorii şi scrisori, din 1839–1863, privind relaţiile Porţii
cu Principatele Române, Rusia, Austria etc. (Hazîne-i Evrâk – Siyâsî, pac. 1).
447 – Documente, din 1853–1910, privitoare la istoria relaţiilor româno-turce:

rapoarte turceşti din Brăila, Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Iaşi, Turnu Severin,
despre numirea şi mazilirea de caimacami în Principatele Române, probleme economice,
politice şi religioase, litigii între autorităţile austriece şi administraţia Moldovei, abdicarea
lui Alexandru Ioan Cuza, atitudinea Austriei faţă de evenimentele din Principate, cucerirea
independenţei României, stabilirea frontierelor româno-turce (1878), organizarea Dobrogei
(1880), relaţiile româno-greceşti (1910) (dosar 1, 2, 5, 41, 42, 69, 72, 73, 100).
Ref.: Guboglu, Două călătorii în Turcia, p. 226, 228.
450 d TURCIA
448 – Documente diplomatice, din perioada 1855–1889, privind raporturile româno-

turce, politica externă a guvernului de la Bucureşti, mişcarea de emancipare naţională
(Hazîne-i Evrâk – Siyâsî, pac. 243, 249).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 24, c. 335–459 .
449 – Documente ale Porţii Otomane, din 1855–1914, referitoare la relaţiile Principatelor
Române cu Imperiul Otoman. Cuprind: hotărârile Congresului de la Paris privind statutul
Principatelor; protocoalele anului 1858; lucrările Conferinţei de la Constantinopol pentru
unele modificări de la Conferinţa din 19 august 1958; Conferinţa de la Londra cu privire la
navigaţia pe Marea Neagră şi pe Dunăre; Tratatul din 13 martie 1871; protocoalele Conferinţei
turco-ruse referitoare la forţele navale din Marea Neagră; situaţia insulei Ada-Kale (1878);
convenţia militară turco-română (1909) etc. Texte în franceză (Siyâsî, Bab-ı Ali: cutia 20,
dosar 6; cutia 24, dosar 2; cutia 27, dosar 15; cutia 248, dosar 1).
Ref.: Guboglu, Două călătorii în Turcia, p. 2; idem, Cercetări Turcia, 1972, p. 169.
Reprod.: ibidem, p. 165–167 (doc. din 1857 şi 1910): raport către Ali-paşa, 17 noiembrie
1857 despre un memorandum al Divanului ad-hoc din Ţara Românească (S. 86/27);
raport, 10 octombrie 1910, către Rıfat-paşa despre o pretinsă înţelegere militară cu
România (S. 5/24).
450 – Scrisoare din Constantinopol, din 12/24 iunie 1856, a ministrului de externe
otoman Fuad-paşa către Barbu Ştirbei, domnul Ţării Româneşti, prin care cere supravegherea
reuniunilor şi consfătuirilor secrete din ţară (Hazîne-i Evrâk, Fesad Cemiyetleri, pac. 249,
dosar 1).
Publ.: Independenţa României, II/1, p. 11–13.
451 – Rapoarte diplomatice, din 1857–1911, ale reprezentanţilor Turciei la Bucureşti,

Iaşi și Giurgiu, privitoare la activitatea unioniştilor români, domnia lui Al. I. Cuza, problema
insulei Ada-Kale, Răscoala din 1907, convenţia militară româno-turcă (Hazîne-i Evrâk –
Siyâsî, pac. 27, 30, 248, 427).
452 – Corespondenţă diplomatică, din 1858–1872, legată de mănăstirile închinate

(Hazîne-i Evrâk – Siyâsî).
453 – Documente (17), din 1859 şi 1861, referitoare la acţiunile diplomatice privind
recunoaşterea Unirii Principatelor: instrucţiuni ale ministrului otoman al afacerilor externe
cu privire la atitudinea faţă de Unire, către reprezentanţii Porţii la Londra, Paris, Torino,
Viena şi Sankt-Peterburg şi rapoartele acestora privind reacţiile guvernelor Marilor Puteri
(cutia 28, dosar 24, 1051/236; 1177; 1183; 1186; 1859/2160; 1861/487, 504, 521, 547, 562,
564; 5042/15; 5077/91; 5206/121).
TURCIA d 451
Ref.: Barbara Jelavitch, The Ottoman Empire, the Great Powers and the Legislative and
Administrative Union of the Principalities (RS, 2, 1971–1972, p. 48–64).
Publ.: ibidem, p. 64–83 (9 doc., 1861).
454 – Raport, din 28 aprilie 1864, al lui Kostaki Musurus-bei, ambasadorul otoman
la Londra, cuprinzând informaţii despre acţiunile principelui Alexandru Ioan Cuza
premergătoare cuceririi independenţei României şi practica „faptului împlinit” (Hazîne-i
Evrâk – Siyâsî).
Ref.: D. Ivănescu, Diplomaţi străini despre Alexandru Ioan Cuza şi Unirea Principatelor
(RA, 1983, nr. 4, p. 369, nota 33).
455 – Rapoarte (2), din 1864, ale lui Kostaki Musurus-bei, ambasadorul otoman la
Londra, privind sprijinul acordat de guvernul român mişcării revoluţionare bulgare,
„lovitura de stat” a lui Alexandru Ioan Cuza (1863) şi consecinţele ei asupra mişcării de
eliberare naţională din Balcani.
Publ.: Independenţa României, II/1, p. 30–35.
456 – Rapoarte diplomatice otomane (7), din 1892, 1900 şi 1908–1909, referitoare la
solidaritatea populaţiei din România cu conducătorii Mişcării Memorandiștilor din
Transilvania şi la activitatea politică în vederea desăvârşirii unităţii de stat a poporului
român (Hazîne-i Evrâk – Siyâsî, pach, 243).
Publ.: 1918 la români, I, p. 211–219, 276–278, 297–301, 304–306.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 22, c. 863–873, 886–889, 915–919.
ESKI TÜRK VE ISLĀM

ESERLERI MÜZESI KÜTÜPHANESI
(Biblioteca Muzeului de Opere Islamice Turceşti Vechi20)
DOC
457 – Berât [Diplomă], din 1650, acordat de sultanul Mehmed IV (1648–1687) lui
Ibrahim pentru funcţia de secretar de Cancelarie (Defterkethüda) al vilaietului Timişoara
(nr. 2298).
MS
458 – a‘līqīzāde Me med, Šahnāme-i Āl-i ‘OÓmān [Cartea împăraţilor otomani],

post 1596, cronică rimată relatând campaniile otomane în Europa Centrală între 1573 şi
1596, cu informaţii despre Transilvania, Ştefan Răzvan, domnul Moldovei, şi începutul
conflictelor cu Mihai Viteazul (ms. 352).
Ref.: Babinger, GOW, p. 168 (Evkaf Müzesi, ms. 1774); Guboglu, Două călătorii în
Turcia, p. 232; Cronici turceşti II, p. 6, nota 19.
20
Fost Muzeul Evkaf (Evkaf Müzesi).
452 d TURCIA
FETHIYE CAMII
(Moscheea Fethiye)
AM
459 – Biserica ortodoxă Sf. Maria Pammakaristos, fostă, până în 1587, catedrală a
Patriarhiei ecumenice de Constantinopol. A fost ajutată cu danii de Neagoe Basarab (1517,
pentru refacerea acoperişului de plumb) şi de alţi domni ai Ţărilor Române. În biserică se
aflau mormintele unui fiu al lui Alexandru Lăpuşneanu, al unui domn al Moldovei şi al
unui domn al Ţării Româneşti. A fost transformată în moschee, iar o parte din edificiu este
astăzi muzeu (Cartierul Fener/Balat).
Ref.: Peter Schreiner, Eine unbekannte Beschreibung der Pammakaristoskirche (Fethiye
Camii) und weitere texte zur Topographie Konstantinopels („Dumbarton Oaks Papers”,
25, 1971, p. 217–248); Hans Belting, Cyril Mango, Doula Mouriki, The Mosaics and
Frescoes of St Mary Pammakaristos (Fethiye Camii) at Istanbul, Washington, 1978;
Vătăşianu, Istoria artei feudale, p. 511.
ISTANBUL ÜNIVERSITESI KÜTÜPHANESI

(Biblioteca Universităţii Istanbul)
DOC
460 – Scrisoare, din 1476, de la sultanul Mehmed II, referitoare la lupta sa cu Ştefan
cel Mare din acel an (Valea Albă/Războieni).
461 – Documente (27), din 1594–1606, referitoare la relaţiile româno-otomane,

campaniile lui Mihai Viteazul, conflictele dintre Imperiul Otoman şi Imperiul Habsburgic
pentru Transilvania: rapoarte (telhıs) ale marilor viziri adresate sultanului, cuprinzând şi
traduceri de scrisori de la Ieremia Movilă, Moise Székely şi Ştefan Bocskay (TY, 3161).
Ref.: Tahsin Gemil, O colecţie de documente otomane importante pentru istoria României
(1597–1667) (AIIAI, 11, 1974, p. 237–243).
Publ.: Cengiz Orhonlu, Telhısler (1597–1667), Istanbul, 1970, p. 1–2, 16, 34, 41, 46, 52,
54, 64–71, 78–81, 84, 96–100, 110, 113–114, 119–124.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., r. 60, c. 1–40.
462 – Rapoarte, din 1697–1699, ale lui Mehmed Rami-paşa, delegat al Porţii Otomane la
negocierile de pace de la Karlowitz, în legătură cu evoluţia lucrărilor, cuprinzând şi
informaţii privind dezbaterile despre Ţările Române şi tratatul de pace (sulh-nâme) al lui
Rami-paşa (TY, 268, 3514).
Ref.: Decei, Sursele istorice, p. 12; Paul Cernovodeanu, Le journal des travaux du Congrès
de Karlowitz (1698–1699) (REESE, 19, 1981, nr. 2, p. 326, nota 12).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., Turcia, r. 1, c. 301–429; r. 9, c. 65–163.
463 – Autograf imperial (Hatt-ı hümâyûn), din 27 iulie 1798, referitor la situaţia din
Moldova şi Ţara Românească (TY, 886, f. 188–189).
Ref.: Forrer, Handschriften, p. 217.
TURCIA d 453
MS
luptele de la Kossovopolje (1389), Ankara (1402) etc. Text în persană, 245 f. (TY, 881).
Mu afā Fārisī, şi ed. Th. Seif, Hannover, 1925).
465 – ‘Ašıq Paša-zāde [Dervīš A med], Tevārī -i Āl-i ‘OÓmān [Istoriile Casei lui
Osman], ante 1481, 55 f. Compendiu de istorie otomană, cuprinzând evenimente din
sec. XIII–XV, inclusiv relaţiile cu Ţările Române (TY, 2438).
Ref. şi publ.: Războieni, p. 260–264; Guboglu, Crestomaţie, p. 77–101 (după ed. Giese, Leipzig,
1929).
Reprod.: ibidem, p. 303–304; Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 9, c. 655–701.
466 – Menāqıb-ı Ma mūd-paša [Viaţa şi faptele lui Mahmud-paşa], a doua jumătate

a sec. XV. Biografia demnitarului otoman de origine bosniacă Mehmed-paşa, mare vizir în
1453–1466, care a participat în 1462 la campania din Ţara Românească pentru înlăturarea
lui Vlad Ţepeş. 16 f. (TY, 2449).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., Turcia, r. 81, c. 465–481.
467 – 6arı@a Kemāl, Selātīnnāme ya ud Destān-ı Āl-i ‘OÓmān [Cartea sultanilor sau
Epopeea Casei lui Osman], sfârşitul sec. XV, cronică versificată cu relatări și despre
campaniile împotriva Ţărilor Române până în 1490 și domniile lui Mircea cel Bătrân, Vlad
Ţepeş şi Ştefan cel Mare. 119 f. (TY, 331).
Ref.: Babinger, GOW, p. 234; Mihail Guboglu, Vlad Ţepeş şi Mehmed al II-lea în lumina
cronicilor turco-bizantine (RA, 1976, nr. 4, p. 382); Ghidul microfilmelor, p. 111.
Publ.: Războieni, p. 277 (f. 81v–82).
468 – Ta’rī -i Āl-i ‘OÓmān [Istoria Casei lui Osman], sfârşitul sec. XV. Cronică anonimă,
cu informaţii privind expediţia otomană din 1486 în Moldova (TY, 3976).
Ref.: Tahsin Gemil, Observaţii referitoare la încheierea păcii şi stabilirea hotarului dintre
Moldova şi Imperiul Otoman (1486) (RA, 1983, nr. 2, p. 120–121).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., fotocopii Turcia, pac. XXII, doc. 1.
469 – Manuscris, sec. XV, conţinând ştiri referitoare la lupta de la Rovine şi la

expediţiile otomane la nord de Dunăre în 1417 şi 1475–1476.
470 – Haza ta’rī -i beyān-ı binā-i Āya 6ōfya-i-kebir [Aceasta este cartea tâlcuirii
zidirii Sf. Sofia cea Mare], sec. XV. 53 f. Traducere în turcă a unei povestiri anonime
454 d TURCIA
greceşti, cuprinzând legenda zidirii bisericii Sf. Sofia, în care apare ca personaj şi eroul
român Iancu de Hunedoara, sub numele Yanko bin Madyan (TY, 2637).
Ref.: Forrer, Handschriften, p. 175; Dimitrie Cantemir, Sistemul sau întocmirea religiei
muhammedane, trad. Virgil Cândea, Buc., 1977, p. 287–289, 568–569, notele 726–728.
471 – Tā@izāde ?ā‘fer Čelebi, Inšā-i Tāğizāde [Scrisoarea lui Tāğizāde ?ā‘fer
Čelebi], sfârşitul sec. XV – începutul sec. XVI. Cuprinde copii de documente importante
pentru istoria românilor, între care o scrisoare de biruinţă (fetih-nâme) adresată prinţului
Abdullah, relatând campania sultanului Mehmed II din 1476 împotriva Moldovei (1444–
1446; 1451–1481) şi lupta de la Războieni (TY, 5723, p. 54–56).
Ref. şi publ.: Decei, Tratatul de pace, p. 469, nota 2; idem, Relaţii româno-orientale.
Culegere de studii, Buc., 1978, p. 118–139; Tahsin Gemil, Fetih-nâme a sultanului
Mehmed al doilea privind campania din 1476 împotriva Moldovei (RA, 1982, nr. 3,
p. 252–258).
Reprod.: ibidem, p. 255–256; Arh. Naţ. Rom., fotocopii Turcia, pac. XVII, doc. 9.
472 – Mu yī ed-Dīn al-?emālī, Ta’rī -i Āl-i ‘OÓmān [Istoria Casei lui Osman],
sec. XV–XVI, cuprinzând pasaje privitoare la relaţiile turco-române în timpul lui Vlad Ţepeş,
Ştefan cel Mare şi Petru Rareş (TY, nr. 1).
Ref.: Babinger, GOW, p. 73; Cronici turceşti I, p. 178–179; Guboglu, Crestomaţie turcă,
p. 271–272; Ghidul microfilmelor, p. 111.
Publ.: Cronici turceşti I, p. 188–190 (după ediţia lui Giese, Die altosmanischen anonymen
Chroniken, vol. I, p. 125–152).
473 – adīdī, Tevārī -i Āl-i ‘OÓmān [Istoriile dinastiei otomane], circa 1523. Cronică
versificată relatând evenimentele statului otoman din sec. XIII până în 1522, inclusiv
legăturile cu Ţările Române (TY, 1268).
Ref.: Babinger, GOW, p. 60; Forrer, Handschriften, p. 183; Cronici turceşti III, p. XV.
Publ.: Războieni, p. 282, 287–289 (f. 152–153).
474 – Šems ed-Dīn A med bin Süleymān Kemāl Paša-zāde (Ibn Kemāl), Feti -
nāme-i sefer-i Mohač [Cartea victoriei expediţiei de la Mohács], relatare a campaniei otomane
de la 1526 împotriva Ungariei, încheiată cu bătălia de la Mohács. Cuprinde informaţii
referitoare la participarea oştilor române (TY, 2616).
475 – Mu afā Čelebi ?elālzāde (Qo@ā Nišan@ı), abaqāt el-memālik ve dere@āt el-
mesālik [Păturile sociale şi treptele dregătoriilor în Imperiul Otoman], prima jumătate a
sec. XVI, lucrare relatând evenimentele istoriei otomane, inclusiv campania din Moldova
(1538), din Transilvania (1551) şi din Banat (1552–1553) (TY, 1584, 2623).
TURCIA d 455
Ref.: Forrer, Handschriften, p. 193–194; Babinger, GOW, p. 103; Cronici turceşti I, p. 257–
258; Ghidul microfilmelor, p. 122; Veliman, Noi precizări în legătură cu haraciul
Moldovei, p. 206, nota 16.
Publ.: Cronici turceşti I, p. 259–278 (după ed. S. Tokdemir, Istanbul, 1937).
476 – Ru san-zāde A med Ferīdūn, Münše’āt es-selā īn [Înscrisuri sultanale], 1568,

manuscris ilustrat reprezentând şi scene de istorie românească, cucerirea oraşului Sighet
(1566) şi audienţa lui Ioan Sigismund Zápolya la sultanul Süleyman Magnificul, pe câmpia
Zimony (TY, 5964, f. 16b, 31b–32a).
Ref.: Babinger, GOW, p. 108; G. Fehér Jr., Studia Turcica, Budapesta, 1971, p. 161–168;
idem Folia historica, I, Budapesta, 1972, p. 21–22; idem, Acta Orientalia Hungarica,
Budapesta, 1972, p. 479, nota 14; idem, Hungarian History in Islamic Miniature-
painting, în Gy. Káldy-Nagy (ed.), The Muslim East. Studies in Honour of Julius
Germanus, Budapest, 1974, p. 178.
Publ.: Mecmua-yı münşeat-ı Feridun Bey, Istanbul, 1848–1858.
Reprod.: G. Fehér Jr., Hungarian History in Islamic Miniature-painting, pl. II şi IV.
477 – Mu afā ‘Ālī (Gelibolulu), Künh ül-a bār [Miezul ştirilor], circa 1600,
cuprinzând şi informaţii despre relaţiile româno-otomane de la Mircea cel Bătrân până la
Mihai Viteazul, cu descrierea expediţiei lui Sinan-paşa împotriva Ţării Româneşti, lupta de
la Călugăreni (1595) şi victoriile lui Mihai Viteazul de la Târgovişte şi Giurgiu (TY, 3406–
3409; 5959).
Ref.: Babinger, GOW, p. 129; Forrer, Handschriften, p. 200; Guboglu, Vlad Ţepeş, p. 383.
478 – Karlofča mükālemesi [Tratativele de la Karlowitz], 1697–1699, cu informaţii

despre Transilvania, Banat și relaţiile moldo-polone (TY, 2711).
479 – Evliyā Čelebi, Seyā at-nāme [Cartea călătoriilor], a doua jumătate a sec. XVII,
relatare a călătoriilor autorului, cuprinzând informaţii despre Ţările Române (TY, 3271).
Ref.: Babinger, GOW, p. 219; Ghidul microfilmelor, p. 112.
Publ.: Guboglu, Crestomaţie, p. 816–845 (după ed. Reşad Ekrem Koçu, Istanbul, 1953) și
p. 846–854 (după ed. Istanbul, 1899); Călători străini, VI, p. 326–753 (după ed.
Istanbul, 10 vol., 1896–1938); Dankoff, Evliyâ Çelebi; Dankoff – Kim, An Ottoman
Traveller.
480 – Fet -i Lipova ve mu ārebe-i Lugoš [Cucerirea Lipovei şi bătălia de la Lugoj],

sfârşitul sec. XVII, cronică otomană relatând campania din 1695 a sultanului Mustafa II
împotriva austriecilor (TY, 3488, ms. 35/110).
Ref.: Cronici turceşti I, p. 142, nota 7; II, p. 14, nota 63; Gemil – Veliman, Cercetări
Turcia, 1979, p. 466.
456 d TURCIA
481 – Dāmād Me med-Pașa, Zübdet-ül- veqā’i‘ [Esenţa întâmplărilor], ante 1717,

cronică relatând şi raporturile româno-otomane din anii 1648–1704 (TY, 5, 2389, 2394, 6048).
Ref.: Babinger, GOW, p. 249; Forrer, Handschriften, p. 209; Cronici turceşti III, p. XV.
482 – Mu affā Mu afā, Belġrad ve Āda-qal‘e sefer ve laferi [Expediţia şi victoria de

la Belgrad şi Ada-Kale], relatând luptele turco-austriece din 1737–1739 (TY, 368/1).
Ref.: Decei, Sursele istorice, p. 13; Cronici turceşti I, p. 142, nota 9; Guboglu, Despre
materialele arhivistice, p. 178.
483 – An akyalı Münif Mu afā, Dīvān, post 1739, culegere de poeme cuprinzând şi
kafernāme-i fet -i Belġrad [Cartea victoriei cuceririi Belgradului], descrierea războiului
turco-austriac, încheiat prin eliberarea Olteniei de sub dominaţia habsburgică (TY, 9756).
Ref.: Decei, Sursele istorice, p. 13–14.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., r. 1, c. 535–562.
organizarea Principatelor Române (TY, 6182).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., r. 7, c. 72–82; r. 14, c. 945–955.
485 – A med bin Ibrāhīm Resmī Girīdli, Sefernāme-i serdār-ı Ekrem Yūsuf-paša
[Cartea expediţiei comandantului suprem Yusuf-paşa], descrierea războiului turco-austriac
(1787–1791), desfăşurat şi pe teritoriul Banatului. 4 copii (TY, 2522, 3254, 6182, 9644).
Ref.: Guboglu, Despre materialele arhivistice, p. 178; Decei, Sursele istorice, p. 15–16;
Cronici turceşti III, p. XV.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 1, c. 166–300 (TY, 3254); 491–534 (TY, 9644).
486 – Ta’rī -i Edīb [Istoria lui Edīb], cronică privitoare la evenimentele din anii
1788–1793, cu referire şi la situaţia Ţărilor Române, în cadrul relaţiilor Porţii cu Rusia şi
Austria.
487 – ‘Abdī-paša risālesi sene 1202 ta’rī indeki Nem4e seferine dai’r [Cărţile lui
‘Abdī-paša despre expediţia împotriva Austriei, 1202 H.] (1787–1788 d. Hr.). Relatează şi
luptele desfăşurate pe teritoriul Banatului. 16 f. (TY, 3229).
Ref.: Forrer, Handschriften, p. 216; Decei, Sursele istorice, p. 16.
488 – Za‘īm-zāde Me med 6ādıq, Vaq‘a-ı amīdiyye [Întâmplări hamidiene],

sfârşitul sec. XVIII, relatare a conflictului ruso-turco-austriac desfăşurat pe teritoriul Ţărilor
Române (TY, 2532).
TURCIA d 457
Ref.: Forrer, Handschriften, p. 215; Decei, Sursele istorice, p. 16.

489 – Vā ıf A med, Zeyil-i me āsin ül-āÓār ve aqāyıq ül-a bār [Adaos la Fapte
plăcute şi adevărate], cronică, 1789–1806, cu informaţii despre Moldova şi Ţara Românească şi
raporturile ruso-otomane în această perioadă (TY, 314).
490 – ?āvīd, Ta’rī -i ‘ibretnümā-i devlet [Istoria pildelor împărăţiei], sec. XVIII–XIX,
cronică privind şi raporturile româno-otomane (TY, 5943).
Ref.: Cronici turceşti III, p. XV.
491 – Dimitrie Cantemir [Kantemir-oğlu], Edvār-ül ‘ilmi’l mūsikī [Tratat de ştiinţa

muzicii], copie din 1806–1807. Cuprinde: 1. Tratatul de ştiinţa muzicii; 2. Culegerea de melodii
fără note alfabetice; 3. Explicarea tratatului lui Cantemir; 4. Tratatul după culegerea
Kevseri. 104 f., 19,9 × 14,1 cm (TY, 1856; TY, 5636).
Ref.: Guboglu, Despre materialele arhivistice, p. 178; Eugenia Popescu-Judetz, Dimitrie
Cantemir. Cartea ştiinţei muzicii, Buc., 1973, p. 76–77.
Reprod.: ibidem, p. 283–284, 286, 288, 297 (facsimil, 5 p.); Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia,
r. 7, c. 83–180; 181–273; 298–301 (facsimil, 14 p.).
492 – Ion Heliade Rădulescu, Memleketeyin ya‘ni Eflāq ve Boġdan ta’rī česi [Scurtă
istorie a Principatelor, adică a Ţării Româneşti şi Moldovei], privind istoria românilor din
sec. I d. Hr. până în 1848. Traducere în turcă (TY, 2479).
493 – Manuscris, s. a., [sec. XIX], cuprinzând relatarea amănunțită a desfăşurării

războiului ruso-turc din 1827–1829.
ISTANBUL ÜNIVERSITESI
TÜRKIYAT ARAŞTIRMALARI KÜTÜPHANESI
(Biblioteca Institutului de Turcologie
al Universităţii din Istanbul)
MS
494 – ‘Abd ul-Qādır Efendi, Ta’rī -i Āl-i ‘Otmān [Istoria Casei lui Osman], 1645,
cuprinzând şi informaţii privind relaţiile româno-otomane, de la Mihai Viteazul (1593)
până la 1645 (ms. 208/1956).
Ref.: Babinger, GOW, p. 189; Cronici turceşti III, p. XV.
458 d TURCIA
KÖPRÜLÜ KÜTÜPHANESI
(Biblioteca Köprülü)
MS
495 – ‘Aziz Efendi, Kitāb-ı tevārī [Cartea istoriilor], [sec. XV–XVI], despre campaniile
din 1484 şi 1538 din Moldova (mss. 213).
496 – Ru ī Čelebi, Tevārīh -i Āl-i ‘OÓmān [Istoriile dinastiei otomane], începutul sec.
XVI, cronică osmană relatând şi evenimente din Ţările Române (col. Köprülüzade Mehmed
Fuad-bey).
497 – Mu afā bin ‘Abdullāh ( a@@ī Halīfa, Kātib Čelebi), Taqvīm üt-tevārīh [Calendarul
istoriilor], 1648, tabele cronologice în persană, cu o introducere în turcă privind evenimentele de
la „începutul lumii” până în timpul autorului, cuprinzând şi informaţii despre relaţiile
româno-otomane (Köprülü Mehmed Paşa, ms. 1064).
Ref.: Babinger, GOW, p. 197; Cronici turceşti II, p. 26.
Publ.: Cronici turceşti II, p. 105–109 (după ed. Istanbul, 1733/1146 H).
498 – üseyin Ve@īhī, Ta’rī [Istorie], 1661, relatând evenimentele Imperiului

Otoman în anii 1637–1660, cu informaţii despre domniile lui Matei Basarab şi Vasile Lupu.
123 f. (Köprülü Mehmed Paşa, ms. 225).
Ref.: Babinger, GOW, p. 208; Forrer, Handschriften, p. 206; Cronici turceşti II, p. 166–168
(sub numele Hasan Vegihi).
Publ.: ibidem, p. 168–188 (după ms. Revan, nr. 1153, şi Hazîne, nr. 1425).
499 – Mu afā bin ‘Abdullāh ( ağ@ī Halīfa, Kātib Čelebi), ?ihānnümā [Descrierea
şi despre geografia Ţărilor Române (Köprülü Mehmed Paşa, ms. 171–172).
Publ.: Cronici turceşti II, p. 109–121 (după ms. B.A.R. nr. 265).
500 – ‘Abd ur-Ra mān ‘Abdī Paša, Veqā’i‘-nāme [Istoria întâmplărilor], sfârşitul
sec. XVII, cuprinzând şi informaţii despre raporturile româno-otomane în anii 1648–1682
(Köprülü Mehmed-Paşa, ms. 216).
Ref.: Forrer, Handschriften, p. 207; Babinger, GOW, 228.
501 – A med ‘Ā ım, ‘Ā īm Ta’rī i [Istoria lui ‘Ā ım], cronică aulică tratând
evenimentele din perioada 1787–1808, cu referiri la situaţia Ţărilor Române în timpul
războaielor ruso-austro-turc (1787–1792) şi ruso-turc (1806–1812) (ms. 208).
TURCIA d 459
Publ.: Cronici turceşti III, p. 392–436 (după o ediţie Istanbul, s. a.).

Reprod.: ibidem, p. 393, 399, 405, 415, 427, 429, 431, 433, 435.
NAOS TĪS PANAGIAS TŌN EISODEIŌN

PANAYA KILISESI – TAPINAĞA GIRIŞ
(Biserica Intrarea Maicii Domnului)21
MS
502 – Constantin (Chesarie) Daponte, To keras tīs Amalthīas, Bucureşti, 1730.

Cuprinde: Nicolae Mavrocordat, Sfaturi către fiul său, Constantin vodă, 1726, şi Gheorghe
Papadopoulos, Orânduiala obişnuită la încoronarea Domnului [Ţării Româneşti şi al
Moldovei]. Manuscris autograf, cu portretul autorului şi o epigramă. 376 p., 20,2 × 15,2 cm
(Zōgrafeion Gymnasion, ms. 32).
Ref. şi publ.: Papadopoulos Kerameus, Dyo katalogoi, p. 142–147, nr. 32; Hurmuzaki –
Papadoupolos-Kerameus, XIII, p. XXXIX–XLI, 461–462, 533–536; Hurmuzaki –
Murnu – Litzica, p. XIII, XLII–XLVI, 415–416, 481–482; Richard – Olivier,
Répertoire, p. 378 (localizare necunoscută).
503 – Miscelaneu, ante 1742, cuprinzând şi scrisori de la sau către domnitori din
Ţările Române: Nicolae Mavrocordat, Grigore II Ghica, Constantin Racoviţă, de la
doamnele Ecaterina, Sultana, Ruxandra Mavrocordat, Zoe, Zamfira, Smaragda, beizadea
Alexandru Mavrocordat, postelnicul Dumitraşcu ş.a. La f. 8: însemnare de posesor a lui
Petru Ilaşcu. Text în greacă, 75 f., 27 × 20 cm (Zōgrafeion Gymnasion, ms. 1, f. 14–24, 30–
36, 38–39, 45v–44, 46–48).
Ref.: Papadopoulos Kerameus, Dyo katalogoi, p. 129–130, nr. 1; Richard, Répertoire, p. 115
(localizare); Richard – Olivier, Répertoire, p. 378.
504 – Mathīmatarion ī syllogī keimenōn meta psyhagōgias kai scholiōn, 1749,

cuprinzând texte comentate din Sf. Grigore de Nazianz, Sf. Vasile cel Mare şi Homer. La f.
157: însemnare de copist a lui Mihail Atanasiu, student la Academia Domnească din
Bucureşti. Text în greacă, 498 f., 23 × 17 cm (Zōgrafeion Gymnasion, ms. 13).
Ref.: Papadopoulos Kerameus, Dyo katalogoi, p. 134–135; Mathīmataria, p. 789, nr. 884;
Richard, Répertoire, p. 115; Richard – Olivier, Répertoire, p. 378.
505 – Constantin (Chesarie) Dapontes, Katalogos istorikos axiologos tōn kath’ īmas
hrīmatisantōn episīmōn Rōmaiōn, 1784, cu informaţii despre evenimente şi personalităţi
din Ţările Române. Cuprinde: scrisoarea din 1689 a patriarhului Dositei al Ierusalimului
către spătarul Nicolae Milescu; scrisoarea lui Milescu către Patriarh, din 1693. Manuscris
autograf (Zōgrafeion Gymnasion).
Ref.: É. Legrand, în C. Dapontes, Ephémerides Daces, t. III, Paris, 1888, p. LVI, nr. 15.
Publ.: C. Sathas, Bibliotheca Graeca Medii Aevi, t. III, Veneţia, 1872, p. 71–200;
C. Erbiceanu, Cronicarii greci carii au scris despre români în epoca fanariotă, Buc.,
1888, p. 87–227.
21
În colecția acestei biserici din cartierul Galatasaray se păstrează o mare parte dintre
manuscrisele fondului Zōgrafeion Gymnasion, vezi Richard – Olivier, Répertoire, p. 378. Totuşi,
unele manuscrise din acest fond, cum sunt cele cu nr. 32 şi 40, conţinând opere ale lui Daponte, nu se
mai află în această colecţie.
460 d TURCIA
506 – Dimitrie Panaiotaki Catargi, Dikanikī tehnī, Bucureşti, 1793, scriere închinată
de autor, mare clucer în Ţara Românească, domnitorului Alexandru Moruzi. 3 + 44 f.,
21,5 × 14,8 cm (Zōgrafeion Gymnasion, ms. 29).
Ref.: Papadopoulos-Kerameus, Dyo katalogoi, p. 141, nr. 29; Dīmītros Katartzis, Ta
euriskomena, ed. C. Dīmaras, Atena, 1970, p. 441, 458–460; Richard – Olivier,
Répertoire, p. 378.
507 – Miscelaneu, 1798, cuprinzând la p. 203–209: Tīs apatīs apallageis ītoi to

Kritikon Valtasar Gratianou, copie după traducerea lui Ioan Ralli, mare stolnic din Iaşi,
1754, din scrierea El Criticón a lui Baltasar Gracián y Morales. Text în greacă, 209 p.,
24 × 14 cm (Zōgrafeion Gymnasion, ms. 4).
Ref.: Papadopoulos-Kerameus, Dyo katalogoi, p. 131–132, nr. 4; Richard – Olivier,
Répertoire, p. 378.
508 – Constantin (Chesarie) Daponte, Kīpos Haritōn, a doua jumătate a sec. XVIII,
lucrare dedicată lui Alexandru, fiul lui Ioan Mavrocordat, domnul Moldovei. Cuprinde
informaţii din anii 1757–1760, când autorul a călătorit în Ţările Române. 32 + 304 p.,
16,8 × 11,5 cm (Zōgrafeion Gymnasion, ms. 40).
Ref.: C. Dapontes, Ephémerides Daces ou la Chronique de la guerre de quatre ans (1736–
1739), publiée, traduite et annotée par Émile Legrand, t. III, Paris, 1888, p. LVII, nr.
18, și p. LXXX, nr. 21; Papadopoulos Kerameus, Dyo katalogoi, p. 149–151, ms. 40;
Richard – Olivier, Répertoire, p. 378 (localizare necunoscută).
Publ.: C. Dapontes, Kīpos Haritōn, ed. Gavriīl Sofoklīs, Athena, 1880; Émile Legrand,
Bibliothèque grecque vulgaire, t. III, Paris, 1881, p. 1–232.
509 – Miscelaneu, sec. XVIII, cuprinzând scrieri de Isocrate, Sf. Vasile cel Mare,
Sf. Grigorie de Nazianz etc., copiate în scopuri didactice. La p. 82: însemnare din
Bucureşti, s. a. Text în greacă, 186 f. (Zōgrafeion Gymnasion, ms. 28).
Ref.: Papadopoulos-Kerameus, Dyo katalogoi, p. 140–141; Richard – Olivier, Répertoire,
p. 378 (localizare).
OIKOUMENIKON PATRIARHEION
RUM ORTODOKS PATRIKHANESI
(Patriarhia Ecumenică Greco-ortodoxă22)
AM
510 – Aşezământ ajutat prin danii româneşti de domnitorii Petru Şchiopul (1576–
1588), Mihai Viteazul (29 august 1597), Constantin Brâncoveanu (1696), Vasile Lupu
(1641), Constantin Duca (1702), Mihai Racoviţă (1716) ş.a.
Ref.: Al. Papadopol-Calimah, Despre Atanasie Patelarie, patriarh ecumenic. Petrecerea sa
în Moldova la Galaţi doisprezece ani (1642–1654) (CL, 22, 1889, p. 1015–1041; 23,
1890, p. 30–42); Iorga, Fundaţiuni în Epir, p. 899–904; idem, Câteva ştiri nouă relative
la legăturile noastre cu Biserica constantinopolitană în a doua jumătate a sec. XVII
22
În cartierul Fanar (Fener) / Balat.
TURCIA d 461
(ibidem, t. 38, 1915–1916, p. 1–20); idem, Basile Lupu, prince de Moldavie, comme
successeur des empereurs d’Orient dans la tutelle du patriarcat de Constantinople et
de l’Église orthodoxe (1640–1653) (BSHAR, 2, 1914, p. 88–123); Fr. Pall, Les
relations de Basile Lupu avec l’Orient orthodoxe et particulièrement avec le
patriarcat de Constantinople, envisagées surtout d’après les lettres de Ligaridis
(„Balcania”, 8, 1945, p. 66–140); M. Branişte, Patriarhii din Constantinopol prin
Ţările Române în a doua jumătate a sec. XVII (MO, 10, 1958, p. 46–61);
C.A. Stoide, Din legăturile patriarhiei de Constantinopol cu Moldova în epoca lui
Vasile Lupu (MM, 1958, p. 564–569); Nestor Vornicescu, Legăturile patriarhiei din
Constantinopol cu biserica românească în veacul al XVI-lea (MO, 10, 1958, p. 190–
202); Călători străini, IV, p. 591.
511 – Biserica patriarhală Sf. Gheorghe, sfârşitul sec. XVI, ajutată prin danii din
Ţările Române, de la: Ieremia Movilă, Radu Mihnea, Antioh Cantemir și Dumitraşcu
Cantacuzino; Constantin, capuchehaie a Moldovei, pentru reconstrucţia din 1720 (inscripţie
pe portalul nartexului); Alexandru Lăpuşneanu (chivot de argint); Petru Şchiopul (vase şi
tipsii); marele spătar Lăscărache Ruset (candele de argint, 1697); Maria Brâncoveanu
(mânecuţe, 1718), Iordache slugerul (feloane şi epitrahile, 1726); marele vornic Şerban
Cantacuzino (sacos şi epitrahil, 1708).
Ref.: M. Gedeōn, Chronika tou Patriarchikou Oikou kai tou Naou, Constantinopol, 1884, p. 87,
nota 168–170; Iorga, Fundaţiuni în Epir, p. 904; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 300, 749,
762; XIV/2, p. 832, 860–861, 879, 901; Romanescu, Monumente româneşti,
p. 229; Grigoraş, Documente senzaţionale, p. 35–39; Beza, Urme, p. 92; G. Sotīriou,
Keimīlia tou Oikomenikou Patriarcheiou. Patriarchikos Naos kai Skeuofylakion,
Atena, 1938, p. 12; I. Barnea, Cronică (BCMI, 33, 1940, fasc. 106, p. 46).
Reprod.: Romanescu, op. cit., p. 229; Grigoraş, Documente senzaţionale, p. 35; Beza,
Urme, p. 91; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [36]–[37].
DOC
512 – Documente (1 267), din 1320–1863, referitoare la relaţiile dintre Partriarhia

ecumenică şi celelalte patriarhii orientale cu Moldova şi Ţara Românească: scrisori,
sigillioane, hotărâri sinodale ş.a., emise de patriarhii Constantinopolului şi de alţi ierarhi
către mitropoliţii şi domnitorii români. Cuprind informaţii despre alegeri şi confirmări de
demnitari ecleziastici, inclusiv pentru Proilavia şi Dristra, întăriri şi danii, îndrumări
canonice şi informații despre administrarea proprietăţilor din Ţările Române închinate
patriarhiilor orientale (vol. I–VII, IX, X, XV–XVIII, XX–XXI, XXV–XXVIII, XXXIV, L,
AM 411, 418, 622, 828; ms. Kritiou; ms. Kypriou).
Ref. şi publ.: Miklosich – Müller, Acta et diplomata, I, p. 336–340, 383–388, 535–536, 578
(5 doc., 1359–1371); ibidem, II, p. 6–74 (13 doc., 1380–1386), 115–131, 135–137, 139,
141–143, 165–170, 177–180, 202–203, 206–209, 213–215, 223, 241–244, 256–257,
276–280, 285–292, 312, 494–495, 519, 528–530, 541 (33 doc. 1386–1401);
M. Gedeōn, Patriarchikoi pinakes, Constantinopol, 1888, p. 570 (doc. nov. 1643);
M.I. Gedeōn, Kanonikai diataxeis, epistolai, lyseis thespismata tōn agiotatōn patriarchōn
Kōnstantinopouleōs, Constantinopol, 1888, I, p. 94–97, 163–165, 140–144 (5 doc.
1701–1709), 235–240 (doc. 1740–1744); II, p. 91–94, 160–170, 175–177 (3 doc.
1808, 1819, 1826); Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 1–36, 93–94, 170–172, 185–190,
462 d TURCIA
192, 195–197, 210–211, 749, 762; XIV/2, p. 770–771, 126; XIV/3, p. 3 (81 doc.
1320–1750); D. Russo, Studii istorice greco-române, I, Buc., 1939, p. 286–289, 291–306
(17 doc., 1639–1836).
513 – Scrisoare, din 1370, a lui Iachint, mitropolit al Ungrovlahiei, către Filotei I,
Patriarh de Constantinopol, referitor la hirotonirea celuilalt mitropolit al ţării.
Ref.: Miklosich – Müller, Acta et diplomata, I, p. 533–534; Delikanīs, Katalogos, III,
p. 655–656.
514 – Mărturisire de ascultare, din 1370, a lui Daniil Kritopol, ales mitropolit al
Ungrovlahiei sub numele de Antim.
Ref.: Miklosich – Müller, Acta et diplomata, I, p. 530–533; Delikanīs, Katalogos, III,
p. 656–657.
515 – Inventar de obiecte de preţ, 1564–1565, dăruite de diferite persoane Patriarhiei

Ecumenice. Între acestea, un potir de argint aurit dăruit de doamna Ruxandra, soţia domnului
Moldovei Alexandru Lăpuşneanu, un chivot de argint dăruit de acelaşi domnitor, în anul
1564, precum și alte trei obiecte de argint dăruite de acesta Patriarhiei (condica I, p. 4 = f. δv).
Ref.: M. Gedeōn, Chronika tou Patriarchikou oikou kai tou naou, p. 67–68; C. E[rbiceanu],
Acte relative la istoria românilor („Revista Teologică”, 1886, p. 126–127); Delikanīs,
Katalogos, III, p. 277.
Publ.: Paizi-Apostolopoulou – Apostolopoulos, Afierōmata, p. 139–147 (nr. IV).
516 – Însemnare, din martie 1576, cu privire la donaţia făcută Patriarhiei de Petru
Şchiopul, domnul Moldovei, donaţie constând în diferite vase. Se menţionează faptul că pe
toate vasele era consemnat numele şi sigiliul cu cap de bour al domnitorului (condica I, p. 7
= f. ηr).
Ref.: M. Gedeōn, loc. cit.; C. E[rbiceanu], loc. cit.; Delikanīs, loc. cit.
Publ.: Paizi-Apostolopoulou – Apostolopoulos, Afierōmata, p. 161–163 (nr. VIII).
517 – Document, din ianuarie 1580, în care patriarhul Mitrofan al III-lea al

Constantinopolului se referă la donaţia făcută Patriarhiei de Petru Şchiopul, constând în
casele lui Ralis, care îi aparţineau. Original în greacă, semnat şi de Petru Şchiopul (condica
I, p. 11 = f. 16r).
Ref.: M. Gedeōn, loc. cit.; C. E[rbiceanu], loc. cit.; Delikanīs, Katalogos, III, p. 277–278.
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 49–50; Paizi-Apostolopoulou – Apostolopoulos,
Afierōmata, p. 171–179 (nr. X).
Reprod.: Paizi-Apostolopoulou – Apostolopoulos, Afierōmata, p. 25.
518 – Act patriarhal, din septembrie 1616, emis de Timotheos II, prin care îl
caterisește pe mitropolitul Luca al Ungrovlahiei (ms. II, p. 108).
Ref. şi publ.: Delikanīs, Katalogos, III, p. 280–281.
519 – Document, din septembrie 1617, cu privire la alegerea mitropolitului Macarie

al Ungrovlahiei (ms. II, p. 107).
TURCIA d 463
520 – Act patriarhal, din mai 1641, emis de Parthenios I, cu privire la plata de către
Vasile Lupu, domnitorul Moldovei, a datoriilor Patriarhiei Ecumenice (ms. I, p. 392–393).
521 – Act patriarhal, din mai 1641, emis de Parthenios I, cu privire la dăruirea
moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva lui Vasile Lupu, domnitorul Moldovei (ms. I, p. 394–395).
522 – Scrisoare, din 1653, a patriarhului ecumenic Iōannikios II către clerul şi

poporul din Ţara Românească, cu privire la caterisirea mitropolitului Ungrovlahiei Ştefan şi
alegerea lui Ignatie (ms. Kypriou, p. 613).
523 – Condică, sec. XVII–XVIII, menţionând: la p. 8–13, danii către patriarhia din
Constantinopol de la Antioh Cantemir (100 ocale de ceară pentru biserica Sf. Gheorghe, 1695),
Grigore II Ghica (100 ocale de ceară, 4 noiembrie 1726) și Constantin Mavrocordat (1500
groşi în amintirea lui Nicolae şi a Pulcheriei Mavrocordat, 30 martie 1731) (cod. IV. 8–13).
524 – Hrisoave (2), din Iaşi (mai 1714) şi Bucureşti (iunie 1723), ale lui Nicolae
Mavrocordat, referitoare la închinarea bisericii Atzikī din insula Chios şi a mănăstirii
Văcăreşti din Bucureşti către așezământul de la Sfântul Mormânt (ms. Kritiou, p. 451–453;
ms. Kypriou, p. 493–498).
Ref.: ibidem, p. 396, 399–409.
525 – Scrisori (2), din 30 mai 1727, de la Grigore II Ghica, domnul Moldovei, către
Paisie II, patriarhul de Constantinopol, recomandând pe ieromonahul Ioanichie, ca să fie
făcut arhiereu (ms. Kritiou, 274).
526 – Scrisoare patriarhală şi sinodală, circa 1738–1753, adresată mitropolitului

Ungrovlahiei Neofit Cretanul, cu privire la datoriile Patriarhiei de Constantinopol
(ms. Kritiou, p. 49–50).
527 – Hrisov din Bucureşti, 5 aprilie 1764, prin care Ştefan Racoviţă, domnul Ţării
Româneşti, făgăduieşte o danie anuală Academiei Patriarhale din Constantinopol (ms. VI,
p. 181–184).
528 – Hrisov, din 1764, de la Grigore III Ghica, domnul Moldovei, prin care oferă o
danie anuală de 500 groşi Academiei Patriarhale din Constantinopol (ms. VI, p. 185).
529 – Scrisoare, din 19 martie 1786, de la Alexandru Mavrocordat „Firaris”, domnul

Moldovei, către Procopie I, patriarhul de Constantinopol, privitor la înlocuirea lui Gavril,
mitropolitul Moldovei, cu Leon, episcopul de Roman.
464 d TURCIA
530 – Sigillioane (4), din ianuarie 1787, septembrie 1805, 1807 și 1830, referitoare la
veniturile mănăstirii Sf. Ioan din Bucureşti, metoc al mănăstirii Proorocul Ilie din Zitsa, care
urmau a fi încasate de şcoala Ghiuma din Ioannina (cod. I 195–196, 246–247; V 55–56; XI 12).
Ref.: Vasileios A. Mystakidīs, Scholeia meta tīn alōsin kata kōdikas tou Oikomenikou
Patriarcheiou („Epetīris Etaireias Vyzantinōn Spoudōn”, 13, 1937, p. 147–148);
Camariano-Cioran, L’Épire, p. 59–60.
531 – Sigillioane (3), de la patriarhii Grigore V (1820), Antim IV (1852) și Chiril VII
(1856), privind întemeierea şi statutul schitului românesc Prodromu de la muntele Athos.
Ref.: Delikanīs, Katalogos, I, p. 152–167.
532 – Scrisoare, din 18 ianuarie 1823, de la Grigore Dascălul, referitoare la alegerea

sa ca mitropolit al Ungrovlahiei (ms. XIV, 28).
Ref.: Delikanīs, Katalogos, III, p. 517.
533 – Scrisoare, din 30 ianuarie 1823, de la domnul Ţării Româneşti, cu privire la

alegerea ieromonahului Grigorie ca mitropolit al Ungrovlahiei (ms. XIV, 28).
MS
534 – Typikon tīs ekklīsiastikīs akolouthias tōn Ierosolymōn Agias Lauras tou Osiou
Theoforou Patros īmōn Savva, sec. XVI, conținând la f. 279 însemnări privitoare la
campania lui Süleyman Magnificul în Moldova (1538), domnia lui Petru Rareş şi acţiunile
antiotomane ale lui Mihai Viteazul (1594). 279 f., 21 × 15 cm (ms. 115, fond Panagia
Kamariōtissa, ms. 118).
Ref.: Athīnagoras, Katalagos tōn cheirografōn tīs en Halkī monīs tīs Panagias („Epetīris
Etaireias Vyzantinōn Spoudōn”, 12, 1936, p. 295–296); Tsakopoulos, Katalogos, I,
p. 167–169.
535 – Atanasie Comnen Ipsilanti, Scrieri, 1738, cuprinzând şi informaţii despre viaţa
şi opera cărturarilor greci din Ţările Române, începând din sec. XVII. 143 f., 25 × 18 cm
(ms. 77, fond Panagia Kamariōtissa, ms. 80).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. V–VI; 159-192; Hurmuzaki –
Murnu-Litzica, XIII, p. VI, 143–173; Tsakopoulos, Katalogos, I, p. 131–132; Olga
Cicanci, Informaţii despre organizarea administrativă şi fiscalitatea în Ţara
Românească (1764–1765) în opera lui Anatasie Comnen Ipsilante (Studii, 19, 1966,
nr. 2, p. 343–362).
536 – Pomelnic, sec. XVIII, conținând la f. 89–89v o însemnare cu privire la

restaurarea unei mănăstiri, în 1786, cu sprijinul lui Alexandru Ipsilanti, domnul Ţării Româneşti,
şi al doamnei sale Ecaterina. Este menţionată şi decapitarea domnitorului în 1806. Text în
greacă, 248 f., 19 × 15 cm (ms. 159, fond Panagia Kamariōtissa, ms. 163).
Ref.: Tsakopoulos, Katalogos, I, p. 237–240.
537 – Miscelaneu, sec. XVIII, scris de Nicolae Kritias, înalt demnitar al Patriarhiei
de Constantinopol, cuprinzând şi: copii de acte privitoare la închinarea mănăstirii Stavropoleos
TURCIA d 465
din Bucureşti (8 noiembrie 1733); cuvânt de laudă la căsătoria fiicei lui Grigore II Ghica,
domn al Ţării Româneşti (1733–1735); laudă la înnoirea domniei lui Ioan Mavrocordat (1743);
laudă pentru beizadeaua Alexandru Ghica (ms. Kritiou I, p. 121–124, 417–421, 522–540).
Publ.: Legrand, Recueil, p. 309–321, 331–359.
538 – Miscelaneu, sec. XVIII, scris de Nicolae Kritias. Cuprinde copii de acte
privitoare la danii româneşti din 1709, la mănăstirea Văcăreşti din Bucureşti, o scrisoare
către Neofit, mitropolitul Ungrovlahiei (1738–1753) ş.a. Texte în greacă (ms. Kritiou II,
p. 49–51, 91–93, 120–121, 200–206, 703–714).
Publ.: E. Legrand, Recueil, p. 295–308, 321–330, 359–364.
539 – Miscelaneu, sec. XVIII, cuprinzând, la f. 1–95: Ioan Cantacuzino, Peri tou
ethnikou Mōameth, traducere de Meletie Syrigos; la f. 98–110: Synopsis vasileōn veziridōn
kai authentōn Ougkrovlahias kai Moldavias para Kōnstantinou Gennadeiou tou ex Iōanninōn.
Texte în greacă, 291 f., 20,5 × 15,5 cm (ms. 157, fond Panagia Kamariōtissa, ms. 161).
Ref.: Athīnagoras, Katalogos tōn heirografōn tīs en Halkī monīs tīs Panagias („Epetīris
Etaireias Vyzantinōn Spoudōn”, 13, 1937, p. 58); Tsakopoulos, Katalogos, I, p. 224–230.
540 – Meletie Pigas, Epistolar, sfârşitul sec. XVI, copie din 1840, scrisă de Ierotei
Floridis. Cuprinde şi scrisori din 1597–1599 către domnitorii Mihai Viteazul şi Ieremia Movilă
şi mitropoliţii Eftimie al Ungrovlahiei şi Gheorghe Movilă al Moldovei. Texte în greacă (Fondul
Şcolii teologice din Halki).
Ref.: W. Regel, Analecta Byzantino-Russika, Sankt-Peterburg – Leipzig, 1891, p. CXVI.
541 – Tron patriarhal, sec. XVI, lemn pictat cu ornamente de sidef, donație din 1680
a lui Dimitrie (Dumitraşcu) Cantacuzino, domnul Moldovei. O inscripţie în greacă plasată
în partea superioară menţionează contribuţia domnului la restaurarea piesei în 1682. Se află
în catedrala patriarhală, în partea dreaptă a naosului.
Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 230 (inscripţia); Beza, Urme, p. 92; G. Sotīriou,
Keimīlia tou Oikomenikou Patriarcheiou. Patriarchikos Naos kai Skeuofylakion,
Atena, 1938, p. 19; I. Barnea, Cronică (BCMI, XXXIII, 1940, fasc. 106), p. 46; Sturdza,
Grandes familles, p. 138.
Reprod.: Beza, Urme, p. 88; G. Sotīriou, op. cit., planşa 6a; Cândea – Simionescu, Prezenţe
româneşti, II, p. [33]–[35]; Sturdza, Grandes familles, p. 138.
542 – Tronuri princiare, sec. XVI–XVII, folosite de domnitorii Ţării Româneşti şi

Moldovei. Se află în catedrala patriarhală, în partea stângă a naosului.
Ref.: G. Sotīriou, op. cit., p. 15; I. Barnea, op. cit., p. 46.
543 – Epitrahil (patrafir), sec. XVII, catifea roșie și broderie cu fir de aur, cu
inscripţie de donaţie, în greacă, de la marele vornic Şerban Cantacuzino, în 1708, în epoca
patriarhului Kyprianos, fost al Cezareei.
Ref.: Beza, Urme, p. 91; G. Sotīriou, op. cit., p. 48; I. Barnea, op. cit., p. 46.
Reprod.: Beza, Urme, p. 93; G. Sotīriou, op. cit., planşa 32; Cândea – Simionescu, Prezenţe
româneşti, II, p. [30].
466 d TURCIA
544 – Omofor, 1723, broderie cu fir de aur şi argint, cu inscripţie în greacă: „Cu
osteneala Marioarei”.
Ref.: G. Sotīriou, op. cit., p. 43; Eugenia Veī Chatzīdakī, Mouseion Mpenakī. Ekklīsiastika
Kentīmata, Atena, 1953, p. 74.
545 – Învierea lui Hristos, 1745, icoană cu inscripţia în greacă: „Osteneala roabei lui
Dumnezeu Marioara”.
Ref.: E. Veī Hatzīdakī, op. cit, p. 74.
546 – Dveră, 1751, broderie cu inscripţie de donaţie în greacă de la Marioara.

Ref.: E. Veī Hatzīdakī, loc. cit.
547 – Epitaf, 1752, broderie cu inscripţie de donaţie, în greacă, de la Marioara.

Ref.: Vartholomaios Koutloumousianos, Ypomnīma istorikon peri tīs kata tīn Chalkīn
Monīs tīs Theotkou, Constantinopol, 1846, p. 79–80; E. Veī Chatzīdakī, loc. cit.
548 – Aer, circa 1777, broderie cu stema Moldovei şi iniţialele domnitorului Constantin
Moruzi.
Ref. şi reprod.: Beza, Urme, p. 91, 94.
549 – Nicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti, şi Divanul, la înmânarea

firmanului de învestitură, 26 martie 1786, ulei pe pânză, București, autor anonim. Copie
după originalul din casa familiei Mavrogheni din Parikia, insula Paros.
Ref.: Beza, Urme, p. 150; Sturdza, Grandes Familles, p. 143.
550 – Omofor, 1795, broderie pe fond de mătase albă, cu inscripţie de donaţie, în

limba greacă, de la Mihail Suțu, domnul Moldovei, către mitropolitul Daniil al oraşului
Vyzī, originar din Patmos.
Ref. şi reprod.: Beza, Urme, p. 91, 95; G. Sotīriou, op. cit., p. 43 (cu indicaţia Sturza în loc
de Suţu); I. Barnea, op. cit., p. 46.
551 – Perdele pentru uşile catapetesmei (9), broderii comandate de Ecaterina, soţia
lui Alexandru Ipsilanti, domnul Ţării Româneşti (1774–1782; 1796–1797), şi donate în
august 1805 mănăstirii Panaghia Kamariōtissa.
Ref.: Vartholomaios Koutloumousianos, op. cit., p. 73 şi urm.; G. Sotīriou, op. cit., p. 45; I.
Barnea, op. cit., p. 46–47; Chr. Patrinelis, A. Karakatsanis, Maria S. Theocharī, Monī
Stauronikīta. Istoria, eikones, chrysokentīmata, Atena, 1974, p. 174; P.Ş. Năsturel,
Le monastère athonite de Stavronikita et les Roumains (RER, 15, 1975, p. 210).
PANAGIA MUGLIŌTISSA
KANLI KILISE
(Biserica Sf. Maria Mugliōtissa, „a Mongolilor”)
AM
552 – Biserică zidită în 1261, ajutată, în sec. XVII–XIX, de domnitori români, între
care Dimitrie Cantemir (epitrop, 1705–1710), Alexandru Lăpuşneanu (1779), Alexandru
TURCIA d 467
Moruzi (1784) și Ioan Gheorghe Caragea (1813). Dimitrie Cantemir relatează în scrierea sa
Istoria creșterii și descreșterii Imperiului Otoman episodul salvării de la demolare a
bisericii, în vremea când el era epitrop (Cartierul Fener/Balat).
Ref.: Urechia, VI, p. 255; X–A, p. 170–171; Romanescu, Monumente româneşti, p. 235–
236; Beza, Urme, p. 92.
Reprod.: Romanescu, Monumente româneşti, p. 235–238.
553 – Școală cu predare în limba greacă, pe lângă biserica Maica Domnului Mugliōtissa,
ajutată începând din 1774 de domnii Ţării Româneşti: Ioan Caragea (1774–1782), Ioan
Callimachi (1795) şi Constantin Hangerli (1797). Nu mai este activă.
Ref.: Pîrnuţă, Documents, p. 65; Giurescu, L’aide, p. 827; Camariano-Cioran, Aides pécuniaires,
I, p. 134.
554 – Vas de aur, s.a., donat de „H.G. Constantinide de la mănăstirea din Bucureşti
Sf. Spiridon cel Vechi, 1862”. Este păstrat în biserică.
Ref. şi reprod.: Beza, Urme, p. 92, 95.
MILLET KÜTÜPHANESI
(Biblioteca Millet)
MS
555 – Mevlānā Me med Nešrī, Kitāb-ı ?ihānnümā [Cartea descrierii lumii], ante
1520. Cronică de la „începutul lumii” până la domnia sultanului Selim I (1512–1520), cu
informaţii despre expansiunea otomană în Europa de Sud-Est şi campaniile în Ţările Române
până la cucerirea Chiliei şi Cetăţii Albe (1484) (Ali Emîrî, 220, Feyzüllah Paşa, 238).
Ref.: Forrer, Handschriften, p. 176; Taeschner, Die Altosmanische Chronik, I, p. 20, 28–31;
Cronici turceşti I, p. 107–109; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 243–244.
legăturile cu Ţările Române (Ali Emîrî, ms. 127).
Ref.: Forrer, Handschriften, p. 183; Cronici turceşti III, p. XV.
557 – Šems ed-Dīn A med bin Süleymān Kemāl Paša-zāde (Ibn Kemāl), Tevārī -i
Āl-i ‘OÓmān [Istoriile dinastiei otomane], [prima jumătate a sec. XVI], cronică relatând
evenimente din sec. XIII până în 1533, inclusiv legăturile româno-otomane (Ali Emîrî,
nr. 25–27, 31).
468 d TURCIA
Ref.: Forrer, Handschriften, p. 184–185; Războieni, p. 339; Cronici turceşti I, p. 191–193;

Veliman, O cronică turcească, p. 372–377, 383–384.
Publ.: Cronici turceşti I, p. 194–218 (după ed. Istanbul, 1954); Veliman, O cronică
turcească, p. 377–383 (fragm.).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 56, c. 316–430 (ms. 26); r. 57, c. 1–126 (ms. 27),
127–224 (ms. 25), 225–379 (ms. 31).
558 – Šems ed-Dīn A med bin Süleymān Kemāl Paša-zāde (Ibn Kemāl), ‘OÓmānlı
Ta’rī ī (Bāšlanġıčtan Yıldırım Bāyezid onuna qadar) [Istoria otomană (de la început până
la sfârşitul lui Baiazid Fulgerul)], [prima jumătate a sec. XVI]. Cronica include date
importante despre: incursiunea lui Firuz-Bey în nordul Dunării (1390–1391); expediţia lui
Mircea cel Bătrân la Karınovası (1393); invazia otomană în Ţara Românească şi bătălia de
la Rovine (1394) etc. (Ali Emîrî, nr. 30).
Ref.: Veliman, O cronică turcească, p. 373, nota 10.
559 – Me med Nādirī, Šāhnāme [Cartea şahului], ante 1627, cronică ilustrată a
expediţiei otomane din 1621 împotriva Poloniei, cu date despre campania sultanului Osman II
în Moldova, la Hotin (Yahya Efendi Kütüphanesi).
Ref.: Babinger, GOW, p. 169–170; Cronici turceşti III, p. XV
şi despre geografia Ţărilor Române. Copii (Ali Emîrî, ms. 120/2266, 267/1326).
Publ.: Cronici turceşti II, p. 109–121 (o versiune după ms. B.A.R. 265).

împotriva austriecilor (Reşid Efendi, 992/11, nr. 1118, nr. 1138).
Ref.: Cronici turceşti I, p. 142; II, p. 14, nota 63; Gemil – Veliman, Cercetări Turcia, 1979,
p. 466.
562 – Veqā’i‘-ı Eflāq [Evenimentele româneşti], 1717, cronică anonimă (scrisă

probabil de Abdullah Baki Sadi efendi, defterdarul Hotinului), relatând luptele lui Mihail
Racoviţă, domnul Moldovei, împotriva austriecilor, la începutul anului 1717, alături de
tătari şi de turci. 20 f. (Ali Emirî, ms. 80).
Ref.: Forrer, Handschriften, p. 210; Cronici turceşti I, p. 142, nota 8; p. 15, ms. 80;
Guboglu, Cercetări Turcia, 1969, p. 232; Guboglu, Cercetări Turcia, 1975, p. 240.
563 – Ebū Sehl 6āli zāde Nu‘mān, Tedbīrāt-ı pesendīde [Măsuri chibzuite], încheiat
la 24 iunie 1753, relatând şi războiul austro-turc, luptele din Banat şi pe Dunăre până la
pacea de la Belgrad din 1739, cu date despre tratatele de pace ale Porţii cu Persia, Austria şi
Rusia (Reşid Efendi, 667).
TURCIA d 469
Ref.: Decei, Sursele istorice, p. 14–15; Ghidul microfilmelor, p. 115.

564 – Temešvarlı Ibrāhīm Na‘īm ed-Dīn, adiqatü š-šühedā-i es-ser ad [Grădina

eroilor de la hotare], cu descrierea luptelor de la Belgrad şi Timişoara din 1681–1739 (Ali
Emirî, nr. 273).
Ref.: Cronici turceşti I, p. 142, nr. 10; II, p. 15, nota 68.
565 – ‘OÓmānlı-Rus Ta’rī česi [Istorioară osmano-rusă], privitoare la războiul Ruso-

turc din 1774, desfăşurat pe teritoriul Ţărilor Române (Reşid Efendi, 625).
Ref.: Cronici turceşti II, p. 15, nota 69; III, p. XV.
566 – Yūsuf Efendi, Mora vaq‘asına da’ir Ta’rī če [Scurtă istorie privind evenimentele
din Moreea], 1820–1821, cuprinzând şi informaţii privind amestecul Imperiului Rus la
începerea acţiunii eteriste în Principatele Române (Ali Emîrî, 564).
NURUOSMANIYE KÜTÜPHANESI
(Biblioteca Nuruosmaniye)
MS
luptele de la Kossovopolje (1389), Ankara (1402) etc. Text în persană, 245 f. (TY, 3059).
Publ.: Cronici turceşti I, p. 31–32 (după ed. Atsız, Istanbul, 1939, în traducerea turcă a lui
568 – Idrīs Bitlīsī, Hešt bihišt [Cele opt paradisuri], 1512, cronică rimată, cuprinzând
istoria Imperiului Otoman de la Osman I până în 1512. Se referă și la raporturile româno-
otomane de la sfârşitul secolului al XIV-lea până în 1512, inclusiv campania din 1462
împotriva lui Vlad Ţepeş. Text în persană (TY, 3078, trad. turcă; 3082, 3209–3212).
Ref.: Babinger, GOW, p. 48–49; Cronici turceşti I, p. 149–151.
Publ.: Cronici turceşti I, p. 149–179 (după ed. Abdulbaki Sa‘di, Istanbul, 1733).
569 – Šems ed-Dīn A med bin Süleymān Kemāl Paša-zāde (Ibn Kemāl), ‘OÓmānlı
Ta’rī ī (Bāšlanġıčtan Yıldırım Bāyezid onuna qadar) [Istoria otomană (de la început până
470 d TURCIA
la sfârşitul lui Baiazid Fulgerul)], prima jumătate a sec. XVI, cu informații despre situația
din Țările Române (TY, 3078).
Ref.: Veliman, O cronică turcească, p. 373, nota 8; Cronici turceşti III, p. XV.
româno-otomane. Text în turcă persanizată (ms. 3107/13).
Publ.: Cronici turceşti I, p. 299–332 (după ed. Istanbul 1862–1863); Ismet Parmaksızoğlu,
Sadettin efendi. Tacüt-Tevarih, V, Ankara, 1992.
571 – Me med Paša (Küčük Nišān@ı), Ta’rī -i Nišān@ı [Cronica lui Nišān@ı], [a doua
jumătate a sec. XVI], cronică scrisă la sfârşitul domniei lui Süleyman Magnificul, tratând
istoria otomanilor din secolul al XIII-lea până în anul 1561, cu referiri la istoria românilor
(ms. 3131).
Ref.: Babinger, GOW, p. 104; Cronici turceşti I, p. 289.
anii 1563–1599, inclusiv relaţiile cu Ţările Române (TY, 3132–3133).
p. 377–378.
Publ.: Cronici turceşti I, p. 359–398 (după ed. Istanbul, 1864); Guboglu, Crestomaţie
turcă, p. 379–388 (după ed. Klaus Schwarz, Freiburg, 1970); Mehmed Ipşirli, Tarih-i
Selânikî (971/1003/1563–1595), 2 vol., Ankara, 1999.
573 – Mu afā ‘Ālī (Gelibolulu), Künh ül-ahbār [Miezul ştirilor], circa 1600,
cuprinzând şi informaţii despre relaţiile româno-otomane, de la Mircea cel Bătrân până la
la Călugăreni (1595) şi victoriile repurtate de Mihai Viteazul la Târgovişte şi Giurgiu (TY,
3406–3409).
574 – A med asan Beyzāde, Ta’rī -i Āl-i ‘Otmān [Istoria Casei lui Osman], 1623,
privitoare la evenimente de la începuturile Imperiului Otoman, în primele decenii ale sec.
XVII, inclusiv relaţiile româno-otomane. 612 f. (TY, 3105–3106).
Ref. şi publ.: Babinger, GOW, p. 174; Cronici turceşti II, p. 16, nota 80; Guboglu, Vlad
Ţepeş, p. 383; Decei, Răsunătoarea acţiune, p. 172; Războieni, p. 306, 313–316.
Reprod.: Războieni, p. 307–312 (f. 204–205); Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 73, c. 1–612.
575 – Ibrāhīm Pečevī (fost defterdar de Timişoara), Ta’rī [Istorie], jumătatea

sec. XVII, tratând evenimentele Imperiului Otoman din anii 1520–1639, cu informaţii
despre relaţiile româno-turce în această perioadă (ms. 3026, 3090–3092).
TURCIA d 471

Publ.: Cronici turceşti I, p. 471–525 (după ed. Istanbul, vol. I, 1864–1865 şi vol. II, 1866–1867).

şi informaţii referitoare la relaţiile româno-otomane (ms. 3443/7).
Publ.: Cronici turceşti I, p. 400–435 (extrase după ed. Istanbul, 1860).
[Istoriile sinoptice], ante 1657, în arabă, cronică a anilor 1591–1639, cuprinzând şi informaţii
despre relaţiile româno-otomane (ms. 3153).
578 – 6olaqzāde Me med Hemdemī, Fihrist-i šāhān [Şirul şahilor], ante 1657, cronică
tratând istoria Imperiului Otoman din secolul al XIII-lea până în 1644, cu informaţii despre
raporturile româno-otomane în această perioadă (TY, 3137, 3138).
Publ.: ibidem, p. 126–165 (după ed. Istanbul, 1880 şi ms. Bagdad 199).
579 – Qara-Čelebi-zāde ‘Abd ül-‘Azīz Efendi, Ravat ül-ebrār [Grădina celor

virtuoşi], ante 1658, cu informaţii despre relaţiile româno-otomane în vremea lui Mircea cel
Bătrân, Vlad Dracul, Mihai Viteazul, Radu Şerban, Gabriel Báthory, Gaspar Graziani, etc.
(TY, 3151).
580 – üseyin Ve@īhī, Ta’rī [Istorie], 1661, relatând evenimentele Imperiului Otoman
în anii 1637–1660, cu informaţii despre domniile lui Matei Basarab şi Vasile Lupu (TY, 3198).
Ref.: Babinger, GOW, p. 208; Cronici turceşti II, p. 166–168 (sub numele Hasan Vegihi).
Publ.: Cronici turceşti II, p. 168–188 (după ms. Revan, nr. 1153, şi Hazîne, nr. 1425).
şi despre geografia Ţărilor Române. Copii (TY, 3006, 3275).
inclusiv relaţiile din această perioadă cu Ţările Române.
472 d TURCIA
Publ.: Cronici turceşti II, p. 290–420 (după ms. Veliyüddin Efendi, 2369, şi ed. Ahmet
ştiri despre Ţările Române (ms. 3123/8, 3130).
584 – Mu afā Na‘īmā, Ravat-ül- üseyin fī hülā at-ül-ahbār al-hāfıqayn [Grădina

lui Husein, scurtă înfăţişare a ştirilor orientale şi occidentale], ante 1716, cronică pentru anii
1591–1661, cu informaţii despre raporturile româno-otomane, îndeosebi din timpul domniei
lui Mihai Viteazul (3160/1, cota nouă 2710).
Ref.: Babinger, GOW, p. 246; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 18, 403, 660–673; Cronici
turceşti III, p. 4; Ghidul microfilmelor, p. 116, 123.
Publ.: Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 405–659 (cronica lui Šāri ül-Manār-zāde A med,
după ms. Revan 1169) şi p. 674–767 (Na‘īmā Ta’rī i, după ed. Istanbul, 1866); Cronici
turceşti III, p. 5–128 (Ravat-ül- üseyin, după ed. Istanbul 1863–1864).
Reprod.: Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 406, 414, 436, 547, 641, 689, 717, 755; Arh. Naţ.
Rom., mf. Turcia, r. 26, c. 386–1059 (Šāri ül-Manār-zāde A med); r. 50, c. 180–
861; r. 58, c. 1–657.
585 – Dāmād Me med-Pașa, Zübdet-ül- veqā’i‘ [Esenţa întâmplărilor], ante 1717,

cronică relatând evenimentele din anii 1648–1704, cu referiri şi la raporturile româno-
otomane (3122, 3305).
Ref.: Babinger, GOW, p. 249; Cronici turceşti II, p. 17, nota 82; Cronici turceşti III, p. XV;
Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 886.
Publ.: Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 888–891 (după ed. Abdülkadir Özcan, Istanbul, 1977).
Reprod.: ibidem, p. 887 (prima pagină din ms. Hamidiyye 949); Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia,
r. 12, c. 1–533.
586 – Silā dar Fındıqlılı Me med Āğa, Nu retnāme [Cartea victoriilor], primul sfert
al sec. XVIII, jurnal consemnând evenimentele Imperiului Otoman în anii sultanului Mustafa II
(1695–1721). Cuprinde informaţii de istorie românească: luptele din Banat, descrierea
Timişoarei, cucerirea Transilvaniei de către austrieci, învestitura lui Dimitrie Cantemir ca domn
al Moldovei în 1710, moartea domnitorilor Constantin Brâncoveanu şi Ştefan Cantacuzino etc.
Ref.: Babinger, GOW, p. 254; Ismet Parmaksızoğlu, Manisa Genel Kütüphanesi Tarih-
Coğrafya Yazmaları Kataloğu, I, Istanbul, 1952, p. 3; Cronici turceşti II, p. 287–290;
Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 859, nota 6.
Publ.: Cronici turceşti II, p. 421–539 (după ms. Veliyüddin, 2369, şi ed. Ismet Parmaksızoğlu,
Istanbul, 1962–1969).
Rom., mf. Turcia, r. 23, c. 212–326.
TURCIA d 473
587 – Ismā‘īl ‘Ā ım (Küčük Čelebizāde), Ta’rī -i Čelebizāde [Cronica lui Čelebizāde],

cronică oficială, considerată o anexă la cronica lui Me med Rāšid, care prezintă evenimentele
de la 1722 la 1729, cu referiri la istoria Ţărilor Române (ms. 3096).
Publ.: Cronici turceşti III, p. 247–252 (după ed. Istanbul, 1865).
RAGİB PAŞA KÜTÜPHANESI

(Biblioteca Ragıb Paşa)
MS
româno-otomane. Text în turcă persanizată (ms. 977).
Sadettin Efendi, Tacüt-Tevarih, V, Ankara, 1979 şi 1992.
XVII, inclusiv relaţiile româno-otomane (ms. 987).
590 – üseyin Hezārfen, Tenqī -i tevārīh-i mülük [Îndreptarul cronicilor suveranilor],

1673, cuprinzând şi informaţii despre relaţiile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV
până în anul 1672 (ms. 997).
şi despre geografia Ţărilor Române. Copii (Ragıb Paşa, 1061).
592 – Dimitrie Cantemir, Kitābü ‘Ilmi’l mûsikī alā ve@hi’l urufāt [Tratat de ştiinţa
muzicii după modelul literelor], ante 1710, 141 + 211 p. cu lipsuri în interior, 18,5 × 13,7 cm.
Manuscris autograf, cuprinzând în prima parte, p. 1–141, tratatul şi în cea de a doua, p. 1–211, o
culegere de 354 melodii instrumentale notate în sistemul alfabetic inventat de autor;
13 melodii sunt compoziţii ale lui Cantemir. Donaţie de la muzicologul H.S. Arel (Y 2768,
fost în Kütüphane-i Ummumî, secţia Rıza-paşa, 27890).
Ref.: Bedi Mensi (Hüseyin Saadeddin Arel), Kitâbü’ ilm-il mûsikî müellif Kantemir-Oğlu
„Şark musikisi” [Cartea ştiinţei muzicii, autor Kantemir-oğlu, „Muzica orientală”]
(„Şehbal”, nr. 67–85, 1910–1911); Viorel Cosma, Documente şi lucrări muzicale din
pragul secolului al XVIII-lea („Muzica”, 14, 1964, nr. 5–6, p. 67–71); T. Yılmaz
474 d TURCIA
Öztuna, Başlangıcından zamanımıza kadar Türkiye tarihi [Istoria Turciei de la

începuturi până în prezent], 10, Istanbul, 1966, p. 225–226; Halil Can, Kantemiroglu
Edvarı „Müzikoloji bahisleri” [Tratatul lui Kantemir-oglu, „Probleme de muzicologie”,
I–V] („Musiki Mecmuası”, 19, 1967, nr. 224–228); Viorel Cosma, Le musicien Démètre
Cantemir dans la littérature européenne du XVIIIe siècle (RESEE, 11, 1973, nr. 4, p. 661);
Eugenia Popescu-Judetz, Dimitrie Cantemir. Cartea ştiinţei muzicii, Buc., 1973, p. 71–74.
Publ.: ibidem, p. 193–280 (traducere).
Reprod.: Bedi Mensi (H.S. Arel), loc. cit.; E. Popescu-Judetz, op. cit., p. 144, 157–191
(facsimil.).

lui Mihai Viteazul (ms. nr. 996).
turceşti III, p. 4; Ghidul microfilmelor, p. 123.
după ms. Revan, 1169) şi p. 674–767 (Na‘īmā Ta’rī i, după ed. Istanbul, 1866); Cronici
turceşti III, p. 5–128 (Ravat-ül- üseyin, după ed. Istanbul, 1863–1864).
Reprod.: Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 406, 414, 436, 547, 641, 689, 717, 755; Arh. Naţ. Rom.,
mf. Turcia, r. 26, c. 386–1059 (Šāri ül-Manār-zāde A med); r. 50, c. 180–861.
ştiri despre Ţările Române (ms. 992).
595 – Izzī Süleymān Efendi, Ta’rī -i Veqā’i‘ [Istoria evenimentelor], cronică aulică
ce o continuă pe aceea a lui Me med 6ub ī pentru intervalul 1744–1752, cu referiri la
istoria Ţărilor Române (ms. 993).
Publ.: Cronici turceşti III, 277–284 (după ed. Istanbul 1784–1785).
SÜLEYMANIYE KÜTÜPHANESI
(Biblioteca Süleymaniye)
DOC
596 – Scrisoare de biruinţă (Fetih-nâme), din 1476, cu informaţii despre lupta de la

Războieni împotriva lui Ştefan cel Mare (ms. 57271).
Ref.: Guboglu, Izvoare, p. 143.
TURCIA d 475
597 – Memoriu (Arz), din 1476, înfăţişând proiectul otoman de organizare a

expediţiei în Moldova (E 8164).
Ref.: Nagy Pienaru, Un document otoman necunoscut din 1476 (RI, 2002, nr. 1–2, p. 229–241).
598 – Tratat de pace (Sulh-nâme), [din 1480–1481], prin care sultanul Mehmed II
(1444–1446; 1451–1481) confirmă încheierea păcii cu Ştefan cel Mare, domnul Moldovei,
după expediţia din 1476 (Es‘ad Efendi, ms. 3369, f. 47–49, copie).
Ref. şi publ.: Decei, Tratatul de pace, p. 465–494; N. Grigoraş, A existat un tratat de pace
între Mehmed al II-lea şi Ştefan cel Mare, Iaşi, 1948; M. Guboglu, Paleografia şi
diplomatica turco-osmană, Buc., 1958, p. 132: Mustafa A. Mehmed, Din raporturile
Moldovei cu Imperiul Otoman în a doua jumătate a veacului al XV-lea (Studii, 13,
1960, nr. 5, p. 173–176); Documente turceşti, I, p. 5–7.
Reprod.: M. Guboglu, op. cit., p. 165; Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 2, c. 201–208.
599 – Dâ’i münše’ātı [Scrieri ale lui Dâ’i], sec. XV, colecţie de fetih-nāme de la
sultanul Mehmed II (1444–1446; 1451–1481), cuprinzând şi scrisorile de biruinţă privitoare
la bătălia de la Oltukbeli (1473) împotriva lui Uzun Hasan, la care a participat şi un
contingent de oaste din Ţara Românească, comandat de domnitorul Basarab Ţepeluş, şi cele
privitoare la bătălia de la Războieni (1476) (Arhiva Fâtih Cemiyeti).
Ref.: Guboglu, Izvoare, p. 143.
600 – Document, din 1551, de înregistrare a darurilor primite de Iliaş Rareş de la

viziri şi de la alţi înalţi dregători otomani cu ocazia convertirii sale la islam (Koğuşlar, 888).
Ref.: Nagy Pienaru, Un act otoman privitor la convertirea domnului Iliaş (30 mai 1551)
(SMIM, 27, 2009, p. 101–110).
601 – Sentință judiciară (Fetva), primul sfert al sec. XVII, emisă de muftiul Ali Efendi
Akkermanlı (m. 1621), privind statutul de zimmī aplicat moldovenilor (doc. 405, f. 90v).
Ref.: Viorel Panaite, The Ottoman Law of War and Peace. The Ottoman Empire and Tribute
Payers, New York, 2000, p. 413.
602 – Înscrisuri (Münše’āt), sec. XVII–XVIII, cuprinzând rapoarte şi scrisori privind

relațiile Ţărilor Române cu Imperiul Habsburgic şi cu Persia (Es‘ad Efendi, ms. 2236).
603 – Documente de numire în funcţie (Tev@ihāt), 1780–1785, cu informaţii privind

Orşova (Hüsrev-paşa, 381).
MS
604 – Ibn Bībī (m. 1272), Al-Awāmir al ‘Alāniyya fi’l-Umūr al-‘Alāiyya [Istoria
conducătorilor iluştri şi a lucrurilor remarcabile], sec. XIII, cronică a turcilor selgiukizi din
Asia Mică. Conține informaţii despre prima colonizare a Dobrogei în 1263–1264, în timpul
476 d TURCIA
căpeteniei Izzeddin Kaykavuz, cu turci din Anatolia, deveniți ulterior creştini („găgăuzii”).
Text în persană (Aya Sofiya, nr. 2985).
Ref.: Guboglu, Cercetări Turcia, 1972, p. 159, nr. 4.
1456–1457. Cronică a popoarelor islamice până în 1451, cuprinzând şi date despre
campania sultanului Mehmed I împotriva lui Mircea cel Bătrân din 1416, jefuirea Ţării
Româneşti, cucerirea Severinului, construcţia cetăţii Giurgiu şi repararea cetăţilor Isaccea şi
Enisala, luptele de la Kossovopolje (1389), Ankara (1402) etc. Text în persană, 245 f.
(Es’ad Efendi, 2213).
Ref.: Babinger, GOW, p. 20; Guboglu, Cercetări Turcia, 1972, p. 159; Cronici turceşti I,
p. 29–30.
606 – ursun beg, Ta’rī -i Ebū’l-Fet sul ān Me med- ān [Istoria sultanului

Mehmed-han, Părintele Cuceririi], 1497–1500, relatând o parte din domnia sultanului
Baiazid II (1481–1512) şi domnia lui Mehmed II (1444–1446; 1451–1481), cu informaţii
despre conflictele româno-otomane din această perioadă: luptele cu Vlad Ţepeş (1462),
Ştefan cel Mare (1475–1476) 353 p.; (Aya Sofiya, ms. 3032).
Ref.: Babinger, GOW, p. 26–27; Cronici turceşti I, p. 65–66; Guboglu, Crestomaţie turcă,
p. 184–185.
Publ.: Mehmed Arif, Tarih-i Ebü’l Feth-i Sultan Mehmed-han, Istanbul, 1914–1916;
Mertol Tulum, Tarih-i Ebü’l-Feth (Tursun-Bey), Istanbul, 1977; Tursun Beg. The
History of Mehmed the Conqueror (Tarih-i Ebülfeth), trad. Halil Inalcık şi Rhoads
Murphey, Minneapolis, 1978; Cronici turceşti I, p. 66–79 (fragmente după ed. Arif);
Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 186–206 (cucerirea Bosniei şi a cetăţii Caffa;
ed. critică după ms. Revan, 1470); Guboglu, Vlad Ţepeş, p. 382; Războieni, p. 273–
276 (fragmente privind campania în Moldova).
Reprod.: Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 185 (ms. 1097); Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 33,
c. 379–573 (ms. 1470).
607 – Idrīs Bitlīsī, Hešt bihišt [Cele opt paradisuri], 1512, cronică rimată, cuprinzând
istoria Imperiului Otoman de la Osman I până în 1512. Se referă și la raporturile româno-
otomane de la sfârşitul secolului al XIV-lea până în 1512, inclusiv campania din 1462
împotriva lui Vlad Ţepeş. Text în persană (Traducere în turcă: Aya Sofiya, 3544, și
Hamidiye, 928).
Ref.: Babinger, GOW, p. 48–49. Cronici turceşti I, p. 149–151.
Publ.: Cronici turceşti I, p. 149–179 (după ed. tc. Abdulbaki Sa’di, Istanbul, 1733)
1520, cronică de la „începutul lumii” până la domnia sultanului Selim I (1512–1520). S-a
păstrat doar partea a VI-a, Cronica fiilor lui Oguz-han şi a stăpânirii selgiucilor de Rum şi
a sultanilor dinastiei otomane, cu informaţii despre expansiunea otomană în Europa de
Sud-Est şi campaniile în Ţările Române, până la cucerirea Chiliei şi a Cetăţii Albe (1484)
(Es‘ad Efendi, ms. 2080).
TURCIA d 477
Ref.: Forrer, Handschriften, p. 176; Altosmanische Chronik, I, p. 28–31; Cronici turceşti I,

p. 107–109; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 243–244.
Publ.: Cronici turceşti I, p. 110–134 (după ed. Fr. Taeschner, Leipzig, I, 1951, II, 1955); .
legăturile cu Ţările Române (Es‘ad Efendi, ms. 2081).
Ref.: Babinger, GOW, p. 60; Forrer, Handschriften, p. 183; Guboglu, Vlad Ţepeş, p. 382;
Cronici turceşti III, p. XV.
610 – Šems ed-Dīn A med bin Süleymān Kemāl Paša-zāde (Ibn Kemāl), Feti -
nāme-i sefer-i Mohač [Cartea victoriei expediţiei de la Mohács], prima jumătate a sec. XVI,
relatare a campaniei otomane de la 1526 împotriva Ungariei, încheiată cu bătălia de la
Mohács. Cuprinde informaţii referitoare la participarea oştilor române (Es‘ad Efendi, 2336).
Ref.: Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 299; Ghidul microfilmelor, p. 117.
611 – Na ūh Ma raqčı, Feti -nāme-i Qara Boğdān [Cartea cuceririi Moldovei], prima
jumătate a sec. XVI, relatare despre campania otomană în Moldova din 1538 (Haci Mahmud
Efendi, 6335).
Publ.: Cronici turceşti I, p. 221–232 (după ms. Revan, 1284).
612 – Eyyūbī, Menāqıb-ı sul an Süleymān an [Viaţa şi faptele sultanului Süleyman

Magnificul], prima jumătate a sec. XVI, relatare despre campania otomană în Moldova din
1538 (Es‘ad Efendi, 2422).
mesālik [Păturile sociale şi treptele dregătoriilor în Imperiul Otoman], prima jumătate a sec.
XVI, lucrare relatând evenimentele istoriei otomane, inclusiv campania din Moldova
(1538), din Transilvania (1551) şi din Banat (1552–1553) (Aya Sofiya, 3319, 3296; Es‘ad
Efendi, 2315).
Ref.: Babinger, GOW, p. 103; Forrer, Handschriften, p. 193; Cronici turceşti I, p. 257–258;
Ghidul microfilmelor, p. 116.
614 – Šems ed-Dīn A med bin Süleymān Kemāl Paša-zāde (Ibn Kemāl), Tevārī -i
Āl-i ‘OÓmān [Istoriile dinastiei otomane], prima jumătate a sec. XVI, cronică relatând
478 d TURCIA
evenimente din sec. XIII până în 1533, inclusiv legăturile româno-otomane. Ms. copiate la
date diferite (Aya Sofiya, ms. 4221, 3318; Es‘ad Efendi, ms. 2087; Mehmediye, ms. 4421).
Ref.: Babinger, GOW, p. 63; Forrer, Handschriften, p. 185–187; Guboglu, Crestomaţie
turcă, p. 299–300.
Publ.: Ibn Kemal, Tevârih-i Âl-i Osman (VII. Defter, Ankara, 1954; I–II. Defter, Ankara,
1991 (ed. Şerafettin Turan); X. Defter, Ankara, 1996; VIII. Defter, Ankara, 1997; IV.
Defter, ed. Koji Imazawa, Ankara, 2000; Cronici turceşti I, p. 211–214; Războieni,
p. 318, 332–339 (ms. Fâtih, 4205).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 81, c. 1–154; r. 56, c. 380–696 (ms. Fâtih, 4205).
615 – Azīzī [Ma raqčı Na ūh], ‘OÓmānlı ta’rī ī arasında Qānūnī ta’rī ī čağı [Cronica
epocii lui (Süleyman) Legiuitorul în cadrul istoriei otomane], mijlocul sec. XVI, cuprinzând
informaţii despre situaţia Transilvaniei după bătălia de la Mohács (Halet Efendi, ms. 587).
616 – Heft dāstān [Şapte poeme] sau Ta’rī -i Sigetvār [Istoria Szigetvárului], 1562–
1572, cu informații despre istoria românilor din regiune (Lāleli, 2114).
româno-otomane. Text în turcă persanizată (Aya Sofiya, 3042–3043; Hamidiye, 898;
Laleli, 2006; Hüsrev, 332/5).
Publ.: Cronici turceşti I, p. 299–392 (după ed. Istanbul, 1862–1863/1279–1280 H.); Ismet
Parmaksızoğlu, Sadettin Efendi, Tacüt-Tevarih, V, Ankara, 1979 şi 1992.
618 – Ta’rī -i fe h-i Unġurūs [Istoria cuceririi Ungariei], 1593–1596, cu date până la
epoca domniei lui Mihai Viteazul (Halet Efendi, 623).
619 – Ta’līqī-zāde Me med, Šāhnāme-i hümāyūn [Cartea împăraţilor otomani], post

1596, cronică rimată relatând campaniile otomane în Europa Centrală între 1573 şi 1596, cu
informaţii despre Transilvania, Ştefan Răzvan, domnul Moldovei, şi începutul conflictelor
cu Mihai Viteazul (Hamidiye, 352).
620 – Za‘īm Me med, ?āmi‘ üt-tevārī [Colecţie de istorii], a doua jumătate a sec.
XVI, cuprinzând şi relatări despre Mircea cel Bătrân, Vlad Dracul, Iancu de Hunedoara,
Ştefan cel Mare, Ioan Zápolya, Petru Rareş etc. (Hafid Efendi, 237).
TURCIA d 479
621 – Qı ‘a min at-ta’rī [Fragment de cronică], sec. XVI, despre cetatea Timişoara
(Es‘ad Efendi, 3883/6).
622 – Tel i at-ı Sinān-paša [Rapoartele lui Sinan-paşa], sec. XVI, privitoare și la
relaţiile româno-otomane în timpul lui Mihai Viteazul (Es‘ad Efendi, 2236).
623 – Me med Paša (Küčük Nišān@ı), Ta’rī -i Nišān@ı [Cronica lui Nišān@ı], sec.
XVI, cronică scrisă la sfârşitul domniei lui Süleyman I tratând istoria otomanilor din
secolul al XIII-lea până în anul 1561, cu referiri la istoria românilor în această perioadă
(ms. Damadzade Mehmed, 1447; Halet Efendi, 615, 616; Aya Sofiya, 3021, 3027, 3100/01;
Beşir Ağa, 459; Es‘ad Efendi, 2184/6; Hüsrev-paşa, 356).
Ref.: Babinger, GOW, p. 104; Cronici turceşti I, p. 288.
anii 1563–1599, inclusiv relaţiile cu Ţările Române (Es‘ad Efendi, ms. 2144; Hamidiye,
ms. 901–903).
p. 377–378.
Publ.: Cronici turceşti I, p. 359–398 (după ed. Istanbul, 1864); Guboglu, Crestomaţie
turcă, p. 379–388 (după ed. Klaus Schwarz, Freiburg, 1970); Mehmed Ipşirli, Tarih-i
Selânikî (971/1003/1563–1595), Ankara, 1999 (2 vol.).
la Călugăreni (1595) şi victoriile lui Mihai Viteazul de la Târgovişte şi Giurgiu (Es‘ad
Efendi, 2161; Hamidiye, 911–914).
privitoare la evenimente de la începuturile Imperiului Otoman, în primele decenii ale
sec. XVII, inclusiv relaţiile româno-otomane (Es‘ad Efendi, ms. 2136).
Ref. şi publ.: Babinger, GOW, p. 174, Cronici turceşti II, p. 16, nota 80; Guboglu, Vlad
Ţepeş, p. 383; Decei, Răsunătoarea acţiune, p. 172; Războieni, p. 306, 313–316.
Reprod.: Războieni, p. 307–312 (f. 204–205); Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 73, c. 1–612.
627 – Me med Nādirī, Šāhnāme [Cartea şahului], ante 1627, cronică ilustrată,
relatând expediţia otomană din 1621, împotriva Poloniei, campania sultanului Osman II în
Moldova, la Hotin (Yahya Efendi Kütüphanesi).
Ref.: Babinger, GOW, p. 169–170; Cronici turceşti III, p. XV.
480 d TURCIA
628– Me med Nādirī, Ġazāt-nāme-i alil Paša [Cronica expediţiei lui Halil-paşa],
cronică relatând evenimentele din 1595–1628: războaiele turco-austriac, turco-persan şi
turco-polon; situaţia Transilvaniei şi a Ţării Româneşti, atacurile căzăceşti în zona Mării
Negre şi a Dunării de Jos (Es‘ad Efendi, 2139).
629 – Ibrāhīm Pečevī (fost defterdar de Timişoara), Ta’rī [Istorie], jumătatea

secolului al XVII-lea, tratând evenimentele Imperiului Otoman din anii 1520–1639 şi
cuprinzând informaţii despre relaţiile româno-turce în această perioadă (Es‘ad Efendi,
ms. 1094; Hamidiye, ms. 895; Damadzade Mehmed, 1428).
Publ.: Cronici turceşti I, p.471–525 (după ed. Istanbul, vol. I, 1864–1865 şi vol. II, 1866–1867).

ştirilor], ante 1640, istorie a popoarelor musulmane până la sultanul Murad IV (1623–1640),
cuprinzând şi informaţii referitoare la relaţiile româno-otomane (Hamidiye, 995–997; Laleli,
2108–2109; Halet Efendi, 589).
Publ.: Cronici turceşti I, p. 400–436 (extrase după ed. Istanbul, 1860).

ştirilor], ante 1640, istorie a popoarelor musulmane până la sultanul Murad IV (1623–1640),
cuprinzând şi informaţii referitoare la relaţiile româno-otomane (Damad Ibrahim, ms. 925).
Publ.: Cronici turceşti, I, p. 400–436 (extrase după ed. Istanbul, 1860).
632 – ‘Abd ul-Qādır Efendi, Ta’rī -i Āl-i ‘Otmān [Istoria Casei lui Osman], circa
1644, cuprinzând şi informaţii privind relaţiile româno-otomane în 1595–1644, campaniile
lui Mihai Viteazul, bătălia de la Călugăreni, ocuparea Bucureştilor şi a Târgoviştei, bătălia
de la Giurgiu etc., până la mijlocul sec. XVII (Es‘ad Efendi, ms. 2151).
Ref.: Babinger, GOW, p. 189; Cronici turceşti II, p. 165–170, nota 81; Cristina Feneşan,
Abdul Kadîr: Ein türkischer Chronist und Augenzeug des Feldzuges gegen die
Walachei (1595) (RESEE, 17, 1979, nr. 2, p. 335–344); idem, Un izvor osman
referitor la expediţia lui Sinan paşa din Ţara Românească (1595) (RA, 1980, nr. 1,
p. 77–85); Cronici turceşti III, p. XV.
Reprod.: Universitatea din Istanbul, Türkiyat Araştırmaları Enstitüsü, fotocopie; Arh. Naţ.
Rom., mf. Turcia, r. 10, c. 362–692.
633 – Mu afā bin ‘Abdullāh ( a@@ī Halīfa, Kātib Čelebi), Taqvīm üt-tevārīh
[Calendarul istoriilor], 1648, tabele cronologice în persană, cu o introducere în turcă privind
evenimentele de la „începutul lumii” până în timpul autorului, cuprinzând şi informaţii
despre relaţiile româno-otomane (Aya Sofiya, 3162; Es‘ad Efendi, 2234, Lāleli, 2032;
Hamidiye, 920; Damadzade/Mehmed, 1451).
TURCIA d 481
Ref.: Babinger, GOW, p. 197; Cronici turceşti, II, p. 26.

Publ.: Cronici turceşti, II, p. 105–109 (după ed. Istanbul, 1733).
634 – ‘OÓmān-Dede, Ta’rī -i Fāıl A med paša [Istoria vizirului Fazıl Ahmed-paşa],
mijlocul sec. XVII, oglindind lupta unită a celor trei ţări române împotriva otomanilor
(Hamidiye, 909).
Ref.: Gemil – Veliman, Cercetări Turcia, 1979, p. 465–466; Muhammed Fatih Çalışır,
A Long March: the Ottoman Campaign in Hungary, 1663, Masters of Arts Degree,
CEU, Budapest, 2009; Aslan Poyraz, Köprülüzade Ahmed Paşa Devri (1069–1080),
Istanbul, 2003.
[Istoriile sinoptice], ante 1657, în arabă, cronică a anilor 1591–1639, cuprinzând şi
informaţii despre relaţiile româno-otomane (Es‘ad Efendi, 2109).
Publ.: Cronici turceşti II, p. 29–104 (după ed. Istanbul, 1869–1870).
636 – 6olaqzāde Me med Hemdemī, Fihrist-i šāhān [Șirul şahilor], ante 1657, cronică
tratând istoria Imperiului Otoman din secolul al XIII-lea până în 1644, cu informaţii despre
raporturile româno-otomane în această perioadă (Mihrişah Sultan, 302; Halet Efendi, 614;
Hamidiye, 906).
Publ.: Cronici turceşti II, p. 126–165 (după ed. Istanbul, 1880, şi ms. Bagdad 199).
637 – üseyin Ve@īhī, Ta’rī [Istorie], 1661, relatând evenimentele Imperiului

Otoman în anii 1637–1660, cu informaţii despre domniile lui Matei Basarab şi Vasile Lupu
(Hamidiye, 917).
Ref.: Babinger, GOW, p. 208, Cronici turceşti II, p. 166–168 (sub numele Hasan Vegihi).
Publ.: Cronici turceşti II, p. 168–188 (după ms. fond Revan, nr. 1153 şi Hazîne, nr. 1425).
638 – üseyin Beh@etī, Mirač ül-lafer [Scara victoriei], 1648–1679, despre expediţia
otomană din Transilvania, Gheorghe Duca, Şerban Cantacuzino etc. (Es‘ad Efendi, 2368).
639 – ā@@ī ‘Alī, Qaminča seferine da’ir ta’rī če [Mică istorie despre campania
Cameniţei], cronică privind expediţia otomană din 1670 la care au participat şi trupele
Moldovei şi Ţării Româneşti. 121 f. (Lāla Ismail, ms. 308).
Ref.: Babinger, GOW, p. 178–179; Forrer, Handschriften, p. 207; Cronici turceşti II,
p. 203–204.
Publ.: Cronici turceşti II, p. 205–230 (după ms. Lāla Ismail 308).

1673, istorie universală, cuprinzând şi informaţii despre relaţiile româno-otomane de la
482 d TURCIA
sfârşitul sec. XIV până în 1672 (Aya Sofiya, ms. 3166; Es‘ad Efendi, 2239; Hamidiye, 930;
Hekimoğlu Ali Paşa, ms. 731–732).
641 – ‘Abd ur-Ra mān ‘Abdī Paša, Veqā’i‘-nāme [Istoria întâmplărilor], cuprinzând
şi informaţii despre relaţiile româno-otomane în perioada 1648–1682 (Es‘ad Efendi, 2153/4).
642 – Yūsuf Nābī, Feti -nāme-i Qaminča [Cartea cuceririi Cameniţei], 1682. Cronică
relatând trecerea oștilor otomane prin Moldova şi expediţia otomană împotriva Poloniei din
1672, la care au luat parte şi trupe moldovene şi muntene (Lāla Ismail, 734/3).
Ref.: Cronici turceşti II, p. 276–277; Ghidul microfilmelor, p. 119.
Publ.: Cronici turceşti II, p. 277–286 (după ms. Hazîne, 1629).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 2, c. 736–799 (ms. Hazîne, 1629); r. 8, c. 566–706.
şi despre geografia Ţărilor Române. Copii (Aya Sofiya, ms. 2604; Es‘ad Efendi, ms. 2046;
Halet Efendi, ms. 641).
Publ.: Cronici turceşti II, p. 109–121 (o versiune după ms. B.A.R. 265).
644 – Evliyā Čelebi, Seyā at-nāme [Cartea călătoriilor], a doua jumătate a sec. XVII.
Relatare a călătoriilor autorului, fost secretar al beilerbeiului de Silistra – Oceakov,
cuprinzând informaţii despre Ţările Române şi despre expediţia otomană de pedepsire din
Transilvania, din 1658 (Beşir Ağa, ms. 448–452, vol. 1–10; Hamidiye, 963, vol. 10; Pertev
Paşa, ms. 458–462).
Ref.: Babinger, GOW, p. 221–222; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 810; Arslan Terzioğlu,
Evliya Çelebi’s Beschreibung der südosteuropäischen Hospitälen und Heilbäder des
17. Jahrhunderts und ihre kulturgeschichtliche Bedeutung (REESE, 13, 1975, nr. 3,
p. 429–439).
Publ.: Guboglu, Crestomaţie, p. 816–845 (după ed. Reşad Ekrem Koçu, Istanbul, 1953),
Istanbul, vol. I–X, 1896–1938); Dankoff, Evliyâ Çelebi; Dankoff – Kim, An Ottoman
Traveller.
Reprod.: Guboglu, Crestomaţie turcă, Buc., 1978, p. 816–854; R.F. Kreutel, Neues zur
Evliya-Çelebi („Der Islam”, 48, 1972, nr. 2, p. 270–271, facs. B); Călători străini,
VI, pl. 38; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 851.

împotriva austriecilor (Lāla Ismail, 735/4, v. 69–84).
Ref.: Cronici turceşti I, p. 142; op. cit., II, p. 14, nota 63; Gemil – Veliman, Cercetări
Turcia, 1979, p. 466.
TURCIA d 483
646 – Kitāb-ı ğeride-i mükāleme-i Karlofča [Jurnalul tratativelor de la Karlowitz],

sfârşitul sec. XVII, relatare a evenimentelor din 1690–1699 şi a războiului turco-austriac
încheiat prin pacea de la Karlowitz, cu informaţii despre Ţările Române. 84 f. (Es‘ad
Efendi, ms. 2241).
Ref.: Guboglu, Despre materialele arhivistice, p. 178–179; Decei, Sursele istorice, p. 12.
sec. XVII, cuprinzând şi informaţii despre raporturile româno-otomane în anii 1648–1682
(Damadzâde, ms. 1439).
648 – A med bin Lu fullāh (Müne@@imbašı), ?āmī‘ al-duwal [Toate țările], sec. XVII,
cronică privitoare la evenimentele de la începuturile Islamului (622) până la cucerirea
Cameniţei (1672), cu referiri la istoria Ţării Româneşti, începând cu Vlad Dracul (436–442,
443–447) şi la istoria Moldovei, până la mazilirea lui Gheorghe Duca-vodă (1672). Text în
arabă. Traducerea turcă a fost întocmită de poetul Ahmed Nedim (1720) și a fost editată sub
titlul 6a ā’if ül-a bār [Pagini informative] la Istanbul, în 1868–1869 (Hamidiye, 915).
Ref.: Babinger, GOW, p. 234–235; Cronici turceşti II, p. 231–233.
Publ.: ibidem, p. 233–275 (după ed. lui Ahmed Nedim, Istanbul, 1868–1869, şi ms.
Topkapı Sarayı Mūzesi, Hazîne, 818).
649 – ‘Abd ul-Ġaffār Qırımı, ‘Umdet ül-a bār [Temelia veştilor], sec. XVII–XVIII,
scriere privitoare la relaţiile româno-otomane în această perioadă (Es‘ad Efendi, 2331).
în care autorul a îndeplinit funcţia de istoriograf oficial (vaq‘anüvis). Sunt relatate evenimentele
Imperiului Otoman începând cu anul 1660 până în anul 1722, cu numeroase ştiri despre
Ţările Române (ms. Damadzade, 1434/5; Es‘ad Efendi, 2130/2; Halet Efendi, 633).

lui Mihai Viteazul (Es‘ad Efendi, 2439; Halet Efendi, 772/3; Hamidiye, 916; Damad
Ibrahim-paşa, 1442/5).
după ms. Revan, 1169) şi p. 674–767 (Na‘īmā Ta’rī i, după ed. Istanbul, 1866);
Cronici turceşti III, p. 5–128 (Ravat-ül- üseyin, după ed. Istanbul, 1863–1864).
484 d TURCIA
Reprod.: Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 406, 414, 436, 547, 641, 689, 717, 755; Arh. Naţ.
Rom., mf. Turcia, r. 26, c. 386–1059 (Šāri ül-Manār-zāde A med); r. 50, c. 180–861.
652 – Dāmād Me med-Pașa, Zübdet-ül-vaqā’i‘ [Esenţa întâmplărilor], ante 1717,

cronică relatând evenimentele din anii 1648–1704 (Hamidiye, 949; Es‘ad Efendi, 2382).
Ref.: Babinger, GOW, p. 248; Decei, Sursele istorice, p. 12; Aşir Efendi, ms. 654; Cronici
turceşti II, p. 17, nota 82; Cronici turceşti, III, p. XV; Guboglu, Crestomaţie turcă,
p. 886; Ghidul microfilmelor, p. 119.
Publ.: Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 888–891 (ed. Abdülkadir Özcan, Istanbul, 1977).
Reprod.: ibidem, p. 887 (prima pagină din ms. Hamidiyye, 949); Arh. Naţ. Rom., mf.
Turcia, r. 12, c. 1–533.
653 – Tel i at-ı adr-a‘lam Mu sīn-zāde Čelebi ‘Abdullāh Paša [Rapoartele marelui
vizir Muhsinzade Čelebi Abdullah Paşa], 1737, cuprinzând şi informaţii privitoare la
situaţia Ţărilor Române în cursul Războiului ruso-austro-turc din 1736–1739. 128 f. (Es‘ad
Efendi, 2238).
Ref.: Forrer, Handschriften, p. 213; Nagy Pienaru, Informaţii istorice dintr-o colecţie
inedită de documente otomane din 1737: Telhisat-ı Sadrazam Muhsinzade Çelebi
Abdullah Paşa (SMIM, 15, 1997, p. 85–96); idem, Un raport viziral (telhis) inedit
din 1737 referitor la Ibrahim Muteferikka şi Ahmed Paşa Bonneval, în vol. In honorem
Paul Cernovodeanu, ed. Violeta Barbu, Buc., 1998, p. 181–186.
654 – An akyalı Münif Mu afā, kafernāme-i fet -i Belġrad [Cartea victoriei

cuceririi Belgradului], post 1739, descrierea războiului turco-austriac, încheiat prin
eliberarea Olteniei de sub dominaţia habsburgică (Es‘ad Efendi, ms. 3655/3).
Ref.: Babinger, GOW, p. 289, nota 2; Decei, Sursele istorice, p. 12; Ghidul microfilmelor,
p. 117.
655 – Me med Sub ī, Ta’rī -i Veqā’i‘ [Istoria întâmplărilor], 1742. Cuprinde și

informaţii despre situaţia Banatului şi a Olteniei în 1730–1742 şi luptele desfăşurate pe
teritoriul Ţărilor Române în timpul Războiului ruso-austro-turc (Halet Efendi, 634, Es‘ad
Efendi, 2096; Hamidiye, ms. 904)
Ref.: Babinger, GOW, p. 298–299; Forrer, Handschriften, p. 213–214; Gemil – Veliman,
Cercetări Turcia, 1979, p. 466); Cronici turceşti III, p. 253–254.
656 – Seyyid Me med Riā, Es-seb‘ es-seyyār fī a bār mülūk üt-Tātār [Cele şapte
planete călătoare cu ştiri despre stăpânirea suveranilor tătari], mijlocul secolului al XVIII-
lea, istorie a hanatului din Crimeea între 1438 şi 1727, cu referiri şi la relaţiile româno-
tătare în această perioadă (A. NȘT, 231; Hamidiye, ms. 950).
Ref.: Babinger, GOW, p. 281; Guboglu, Cercetări Turcia, 1976, p. 447.
TURCIA d 485
657 – Izzī Süleymān Efendi, Ta’rī -i Veqā’i‘ [Istoria evenimentelor], cronică aulică
ce o continuă pe aceea a lui Me med 6ub ī pentru intervalul 1744–1752, cu referiri la
istoria Ţărilor Române (Damadzade, 1434/5; Es’ad, 2130/2; Halet Efendi, 633).
Publ.: Cronici turceşti III, 277–284 (după ed. Istanbul 1784–1785).
organizarea Principatelor Române (Hüsrev-paşa, 886).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 2, c. 669–673; r. 7, c. 72–82; r. 14, c. 945–955.
659 – A med bin Ibrāhīm Resmī Girīdli, Hulā at ül-i‘tibār [Miezul credinței],
privitor la consecinţele Războiului ruso-turc (1768–1774) asupra Ţărilor Române (Haci
Mehmed Efendi, 4890; Es‘ad Efendi, 2256; Hüsrev Paşa, 387).
Ref.: Babinger, GOW, p. 310–311; Cronici turceşti III, p. XV; Ghidul microfilmelor, p. 118.
660 – Sa‘adullāh Enverī, Ta’rī -i Enverī [Istoria lui Enverī], post 1774, descriind
Războiul ruso-turc din 1768–1774 (Es‘ad Efendi, 2089; Halet Efendi, 590).
Ref.: Babinger, GOW, 321–22; Cronici turceşti III, p. XVI.
661 – A med Vā ıf, Me āsin ül-āÓār ve aqā’iq ül- a bār [Fapte bune şi ştiri
adevărate], post 1774. Autorul era istoric aulic, participant la tratativele de pace de la
Küçük-Kaynarca (1774). Istoria sa este una dintre cele mai importante pentru perioada
decadenţei Imperiului Otoman. Războiul ruso-turc din 1768–1774 ocupă un loc central în
această cronică, cu referiri la Ţările Române (Es‘ad Efendi, 2189; Hüsrev Efendi, 360;
Halet Efendi, 636).
662 – Qırım ta’rī i [Istoria Crimeei], 1768–1783, despre războiul ruso-turc şi

anexarea Crimeei de către Rusia (Es‘ad Efendi, 2278).
663 – Sefāretnāme [Relatare de ambasadă], 1785, cronică anonimă a Hanatului

Crimeei, despre Războiul ruso-turc din 1768–1774 desfăşurat pe teritoriul Moldovei, Ţării
Româneşti şi Dobrogei (Es‘ad Efendi, ms. 2278).
664 – Za‘īm-zāde Me med 6ādıq, Vaq‘a-ı amīdiyye [Întâmplări hamidiene],

sfârşitul sec. XVIII, relatare a evenimentelor din 1768–1789 şi a conflictului ruso-turc-
austriac desfăşurat pe teritoriul Ţărilor Române (Es‘ad Efendi, 2171).
486 d TURCIA
Ref.: Babinger, GOW, p. 344; Decei, Sursele istorice, p. 12, 16.

Repr.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 8, c. 468–565.
665 –Tešrīfātī-zāde Na‘īm Efendi, Ta’rī [Istorie], sfârşitul sec. XVIII, relatând
Războiul turco-ruso-austriac din 1787–1792, încheiat cu tratativele de pace de la Şiştov
(1791) şi Iaşi (1792). Cuprinde și informaţii despre evenimente din Ţările Române în
timpul conflictului (Pertev Paşa, 464).
666 – A med ‘Ā ım, ‘Ā ım Ta’rī i [Istoria lui ‘Ā ım], cronică aulică despre
evenimentele din 1787–1808, cu referiri la situaţia Ţărilor Române în timpul războaielor
ruso-austro-turc (1787–1792) şi ruso-turc (1806–1812) (Lāleli, 2008).
Publ.: Cronici turceşti III, p. 392–436 (după o ed. din Istanbul, s. a.).
Reprod.: ibidem, p. 393, 399, 405, 415, 427, 429, 431, 433, 435.
667 – Sa‘īd Efendi ibn-ı Halil Ibrāhīm, Türk – Rūs münāsebetleri ve āvāšları
[Relaţiile şi războaiele turco-ruse], post 1819, descriind expediţii otomane împotriva
Austriei şi Rusiei, desfăşurate şi pe teritoriul Ţărilor Române, în perioada 1685–1819
(Es‘ad Efendi, 2143).
Ref.: Babinger, GOW, p. 310, nota 1; Decei, Sursele istorice, p. 16–17.
Repr.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 13, c. 61–172.
668 – Šānī-zāde ‘A āullāh Me med, Ta’rī -i Šānī-zāde [Istoria lui Şanizade], circa
1820–1822, descriind şi raporturile româno-otomane din anii 1808–1820. 166 f. (Es‘ad
Efendi, 2155).
Ref.: Gemil – Veliman, Cercetări Turcia, 1979, p. 465–466; Cronici turceşti III, p. XVI.
TOPKAPI SARAYI MÜZESI

(Muzeul Palatului Topkapı)
669 – Relicvariu şi cutia acestuia, din cristal, începutul sec. XVI. Relicvariul este
ornat cu pietre preţioase şi perle, 17 × 14 cm. Inscripţie de donaţie în slavonă de la Neagoe
Basarab, menţionând moaştele Sf. Ioan Botezătorul, Sf. Ioan Gură de Aur şi Sf. Apostol
Petru. Donat mănăstirii Dionisiu, transferat la Topkapı Sarayı la sfârşitul sec. XVIII
(Hazîne, inv. 2743).
Ref. şi reprod.: E. Vârtosu, op. cit., p. 1–9; Vătăşianu, Istoria artei feudale, p. 898;
Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [22]–[24]; V. Cândea, Creaţia
artistică şi istorică românească – focar de cultură şi civilizaţie, MI, 19, 1985, nr. 8,
p. 3; Elka Bakalova, The Reliquary of the Precursor’s skull as a princely gift:
Neagoe Basarab’s Reliquary at the Topkapı Museum, Istanbul, în vol. Russian
TURCIA d 487
Medieval Art, Idea and Image. Studies in Byzantine and Russian Medieval Art.
Materials of the International Symposium (Nov. 1–2, 2005), ed. Andrey Batalov,
Evangelina Smirnova, Moscova, 2009, p. 470–471.
MUZ
670 – Sabie, probabil sec. XIV, oţel cu sârmă de aur la mâner. L = 130 cm. Întrucât
prezintă stema Moldovei şi a familiei Drăgoşeştilor, se presupune că i-a aparţinut lui
Dragoş, întemeietorul Moldovei.
Ref.: Ştefan S. Gorovei, Dragoş şi Bogdan, întemeietorii Moldovei. Probleme ale formării
statului feudal Moldova, Buc., 1973, p. 101–105.
Reprod.: ibidem, pl. 3, p. 144–145.
671 – Sabie, sec. XVI, oţel cu sârmă de aur la mâner, gardă în formă de cruce. I-a
aparţinut lui Ştefan cel Mare. L = 125 cm, cu mânerul. Inscripţie în slavonă pe mărul discoidal:
„Io Ştefan Voievod domn al Ţării Moldovei” (Silāh koleksiyonu, inv. 2636, Sala armelor).
Ref. şi reprod.: G.I. Brătianu, Pentru un institut românesc de cercetări istorice şi
arheologice la Constantinopol (RIR, 3, 1933, p. 320); Marcu Beza, Trei săbii
moldoveneşti din vremea lui Ştefan cel Mare (AARMSL, s. III, t. VII, 1935, p. 38–39);
Emil Vârtosu, Odoare româneşti la Stambul (BCMI, 28, 1935, p. 16–17); Beza, Urme,
p. 97–102; Mihai Berza, Stema Moldovei în timpul lui Ştefan cel Mare (SCIA, 2, 1955,
nr. 1–2, p. 80); Rep. Ştefan cel Mare, p. 353, 355; Cândea – Simionescu, Prezenţe
româneşti II, p. [36]; Carol König, Armamentul din dotarea oastei Moldovei în
timpul domniei lui Ştefan cel Mare (1457–1504) (RM, 8, 2004, nr. 3, p. 45–52).
672 – Sabie, sec. XVI, oţel cu sârmă de aur la mâner, probabil a unui membru al
familiei lui Ştefan cel Mare. L = 126 cm, cu mânerul. Mărul discoidal are pe avers o rozetă
dublă cu stema Moldovei într-un medalion central (Silāh koleksiyonu, inv. 2637, Sala armelor).
Ref. şi reprod.: G.I. Brătianu, loc. cit.; Beza, loc. cit.; E. Vârtosu, op. cit., p. 17–18; Mihai
Berza, loc. cit.; Rep. Ştefan cel Mare, p. 355; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti,
II, p. [20].
673 – Săbii (3), sec. XVII–XVIII, oţel de Damasc, gardă de aur, probabil ale lui
Constantin Brâncoveanu. Pe lamă, aplice de aur şi argint: Fecioara cu Pruncul, ornamente
şi inscripţia greacă obişnuită săbiilor brâncoveneşti (Silāh koleksiyonu, inv. 2682, 2683,
2684, Sala armelor).
Ref. şi reprod.: E. Vârtosu, op. cit., p. 10–12; Marcu Beza, Urme româneşti la Atena şi
Ierusalim (AARMSL, s. III, t. 9, 1938–1940, p. 39, pl. XVI–XVIII); Cândea –
Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [21].
674 – Sigilii domneşti ale Moldovei şi Ţării Româneşti, sec. XVIII (Mühürler
Seksyonu).
Ref.: I.H. Uzunçarşılı, Osmanlı devleti zamanında kullanılmış olan bazı mühürler hakkında
bir tetkik [O cercetare asupra sigiliilor folosite în timpul Imperiului Otoman] („Belleten”,
Ankara, 1940, vol. 4); Guboglu, Despre materialele arhivistice otomane, p. 185.
488 d TURCIA
TOPKAPİ SARAYI MÜZESI ARŞIVI

(Arhiva Muzeului Palatului Topkapı)
DOC
675 – Scrisoare, din 1416–1417, prin care sultanul Mehmed I îi relatează şahului din
Samarkand expediţia otomană în Ţara Românească. Text în persană (E 9510).
Ref.: Guboglu, Despre materialele arhivistice otomane, p. 182; idem, Două călătorii în
Turcia, p. 226; Cronici turceşti II, p. 13, nota 55; Guboglu, Izvoare, p. 137–142 (propune
data 1476); idem, Românii în bătălia de la Varna (10 noiembrie 1444) după izvoare
turco-islamice şi europene, II (RA, 1986, nr. 2, p. 157) (datează 1476).
Publ. şi reprod.: L. Fekete, Einführung in der persische Paläographie. 101 persische
Dokumente, Budapesta, 1977, p. 77, nr. 4 (rec. M. Guboglu, în R. Ist., 1981, nr. 2,
p. 363–371).
676 – Condică, din 1431, privind cadastrarea sangeacului albanez (Arvanid),

cuprinzând numele satelor de vlahi.
Publ.: Halil Inalcık, Hicrî 835 tarihli sûret-i defter-i sancak Arvanid, Ankara, 1954.
677 – Document, din 1437–1438, în care se relatează cum sultanul Murad II a intrat
în nordul Transilvaniei avându-l drept călăuză pe Vlad Dracul, domnul Ţării Româneşti, și cum
au fost asediate oraşele Sibiu, Mediaş, Sighişoara etc., iar împrejurimile au fost prădate (E).
Ref.: Guboglu, Românii în bătălia de la Varna, p. 267, nota 9.
678 – Scrisori de biruinţă (2), din noiembrie 1444, în care sultanul Murad II,
adresându-se unui suveran oriental, îi relatează victoria sa de la Varna, la care au luat parte
şi oşti române. Texte în persană (E 10728, E 11944).
Ref.: Guboglu, Românii în bătălia de la Varna, p. 155–168.
679 – Scrisori (2), din [1475–]1476, de la Mengli Ghirai, hanul Crimeii, şi Eminek
Mârza, comandantul expediţiei tătăreşti în nordul Moldovei în vara anului 1476, către
sultanul Mehmed II, cu informaţii privind situaţia politică şi militară din Moldova (E 3179,
doc. Ar., 6495, 6691/4).
Ref.: Mehmet A. Mustafa, Din raporturile Moldovei cu Imperiul Otoman în a doua
jumătate a veacului al XV-lea (Studii, 5, 1960, p. 165–179); Tahsin Gemil, Două
documente tătăreşti referitoare la campania din 1476 a sultanului Mehmed al II-lea
în Moldova (AIIAI, 5, 1968, p. 185–191).
Publ.: Fevzi Kurtoğlu, Ilk Kırım hanlarının mektupları („Belleten”, I, 1937, nr. 3–4,
p. 641–655); Akdes Nimet Kurat, Topkapı Sarayı Müzesi Arşivindeki Altın Ordu,
Kırım ve Türkistan hanlarına ait yarlık ve bitikler, Istanbul, 1940, p. 3; Tahsin Gemil,
op. cit., p. 191–193 (trad. rom.); Războieni, p. 151, 153–154, 202–205.
Reprod.: Fevzi Kurtoğlu, op. cit., p. IX–X; Războieni, p. 152.
TURCIA d 489
680 – Condică de timare, din 1481–1512, întocmită în timpul domniei sultanului

Baiazid II, care cuprinde evidenţa locuitorilor nemusulmani din satele aflate în zona
Constanţei şi a Varnei (D 7931).
681 – Documente (10), din 1486 și 1510–1521, cuprinzând rapoarte şi scrisori de la

Neagoe Basarab, domnul Ţării Româneşti, Bogdan III, Ştefăniţă, domnii Moldovei şi
diverşi dregători otomani, prin care Poarta este informată asupra evenimentelor din Ţările
Române, Polonia şi Ungaria: incursiunile banului de Transilvania până la cetatea Turnu şi
retragerea acestuia spre Târgovişte (1510); înfrângerea lui Mircea, fiul lui Mihnea (care
pretindea tronul Ţării Româneşti) de către Neagoe Basarab; pregătirile de expediţie ale
regilor Ungariei şi Poloniei (1521) (E 1320, 4639–4652, 5299, 6050, 5104, 6512, 6519,
11691, 11876).
Ref. şi publ.: Guboglu, Despre materialele arhivistice, p. 183; idem, în MI, 1, 1967, nr. 7,
p. 59–60; Mehmed Mustafa, Două documente turceşti despre Neagoe Basarab
(Studii, 21, 1968, nr. 5, p. 921–929); Tahsin Gemil, Din relaţiile moldo-otomane în
primul sfert al secolului al XVI-lea (AIIAI, 9, 1972, p. 141–144); Ion Matei,
Quelques problèmes concernant le régime de la domination ottomane dans les pays
roumains (concernant particulièrement la Valachie) (RESEE, 10, 1972, nr. 1,
p. 72); Documente turceşti, I, p. 7–15; Tahsin Gemil, Observaţii referitoare la
încheierea păcii şi stabilirea hotarului dintre Moldova şi Imperiul otoman (1486)
(RA, 1983, nr. 2, p. 124–128) (doc. E 4639); Tahsin Gemil, Quelques observations
concernant la conclusion de la paix entre la Moldavie et l’Empire Ottoman (1486) et
la délimitation de leur frontière (RRH, 22, 1983, nr. 3, p. 225–238); Documente
turceşti, I, p. 355–357;
Reprod.: Tahsin Gemil, loc. cit, p. 126; Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 4, c. 255–256, 295,
299, 303, 313, 361–362, 372, 446.
682 – Memoriu, din 15 septembrie 1495, al boierilor din Ţara Românească, cerând
confirmarea alegerii ca domn a lui Radu cel Mare.
Ref.: M. Guboglu, Documente despre români în arhivele din Istanbul (MI, 1, 1967, nr. 7, p. 60).
683 – Rapoarte (2), [sf. sec. XV, post 1486 – prima jumătate a sec. XVI], referitoare
la statutul Ţărilor Române faţă de Poartă: în primul, recomandare de ‘ahdnâme pentru Radu
cel Mare, domnul Ţării Româneşti; în al doilea, un anume Mustafa, însărcinat să traseze
frontiera între Imperiul Otoman şi Moldova, arată că domnitorul acesteia, „Ştefan” (nu se
poate preciza dacă era vorba de Ştefăniţă, Ştefan Lăcustă sau Ştefan Rareş) dispune de
‘ahdnâme acordate ţării, pe care i le-a arătat (E 4639, E 11691).
Ref.: Mustafa A. Mehmed, La politique ottomane à l’égard de la Moldavie et du khanat de
Crimée vers la fin du règne du sultan Mehmed II „le Conquérant” (RRH, 13, 1974,
nr. 3, p. 513, notele 7–9); Mihai Maxim, Ţările Române şi Înalta Poartă, Buc., 1993,
p. 94 (datarea celui de-al doilea raport în 1486).
684 – Scrisori, porunci și rapoarte, sec. XV–XVIII, ale hanilor Crimeei, ale
demnitarilor otomani, ale domnilor Ţării Româneşti (Ştefan Racoviţă), ale hatmanilor cazaci
(Bogdan Hmelniţki) etc., despre diferite evenimente şi chestiuni politice ale Europei răsăritene şi
490 d TURCIA
ale Imperiului Otoman, între care şi informaţii despre Transilvania, Moldova, Ţara Românească
şi Dobrogea (doc. E 753, E 737/12, E 2246, E 2806, E 2891/1–2, E 2934, E 3179, E 4572,
E 4752, E 5194/2, E 5194/2, E 5363, E 5785/7, E 5978, E 6360, E 6495, E 6691/4, E 7653,
E 8536/1, E 8548, E 12142, E 12 256/9, E 12 253/1).
Ref. şi reprod.: Le Khanat de Crimée dans les Archives du Musée du Palais de Topkapı, ed.
Alexandre Bennigsen et al., Paris – La Haye, 1978.
685 – Scrisori, rapoarte, porunci și note, sec. XV–XIX, privitoare la: bătălia de la
Varna (1444), administraţia otomană în Dobrogea, situaţia locuitorilor din Chilia, Bender,
Akkerman și Hotin, războaiele turco-ruso-austriece etc. Cuprind scrisori ale lui Vasile Lupu
către înalţi dregători otomani, documente emanate din cancelariile Porţii în legătură cu situaţia
Ţărilor Române, harta Ţării Româneşti şi a Moldovei etc. (Evrak, nr. 53, 66/28, 69, 101,
153/1–5, 301/10, 301/12, 425/1–2, 440, 461, 509, 522, 833, 866, 866/17, 906/5–7 și 9,
968/1–2, 976, 993, 998, 1042/4, 1082/1–3, 1085, 1093, 1112, 1114/1–4, 1212/1–3, 1284,
1308/1–3, 1319, 1320, 1329/1, 2, 8, 10–14, 23, 32, 33, 36, 43–45, 50, 63, 1423, 1446, 1450,
1661/1, 2, 1593, 1599, 1620, 1628, 1677, 1732, 1755, 1833, 1843, 1869, 1913, 1920, 1923,
1933/1–29, 1947, 1962/1–2, 2216, 2235, 2240, 2241, 2280, 2292, 2301, 2329, 2347,
2380/2–131, 2406, 2434, 2456/9, 2543/1–2, 2345, 2587, 2606, 2623, 2707, 2707/1–5,
2749, 2761, 2787/1–4, 2806, 2842/1–2, 2443, 2844, 2845, 2856/1–23, 2858, 2878, 2892,
2904, 2930, 2963, 2989/1, 2, 3076, 3129, 3131, 3189, 3195, 3253/1–6, 3331, 3392, 3539,
3571, 3582, 3618, 3699, 3783, 3813/1–3, 3827, 3834, 3836, 3838, 3840, 3841, 3844, 3901,
3902, 3904, 3915, 3917, 3926, 3930, 3942, 3943, 3947, 3961, 4014, 4026/1, 2, 4049, 4051,
4054, 4058, 4088, 4101, 4118, 4128, 4145, 4179, 4210, 4248, 425, 4267, 4302, 4304, 4306,
4308, 4310, 4337, 4359, 4378, 4391, 4423, 4472, 4489, 4494, 4513, 4569/1–2, 4622, 4639,
4651, 4686, 4701, 4710, 4723, 4731, 4759, 4775, 4819, 4888, 4891, 4907, 4941/1–5,
5002/12–13 și 17, 5043, 5060, 5067, 5069, 5072, 5073, 5085, 5086, 5096, 5108, 5116,
5124, 5145, 5160, 5197, 5242, 5254, 5280, 5299, 5321, 5324, 5325, 5332, 5339, 5349,
5356, 5357, 5358, 5359, 5361/1–5, 5363, 5364, 5365, 5368, 5374, 5375, 5376, 5429, 5443,
5445, 5473, 5482, 5496, 5501, 5518, 5519, 5521, 5522, 5523, 5524, 5525, 5535, 5536,
5540, 5541, 5542, 5543/1–2, 5560, 5586, 5594, 5618, 5622, 5622/1, 2, 5624, 5634, 5645,
5647, 5651, 5674, 5703/1–3, 5722, 5789, 5809, 5812, 5846, 5847, 5880, 5891, 5919, 5944,
5960, 5994, 5995/1, 2, 6002/1, 2, 6011, 6017, 6029, 6031, 6041, 6050, 6073, 6077, 6104,
6123, 6146, 6151, 6185/3, 7, 10, 11, 17, 6237, 6261, 6282, 6323, 6351, 6360, 6363, 6374/1,
2, 6378, 6380, 6401, 6403, 6496/1, 2, 6512, 6519, 6526, 6531, 6544, 6563, 6574, 6630,
6633, 6646, 6984; 7018/1–2, 40–41, 46, 50, 53, 56, 59, 83, 101, 102, 105, 112, 123, 124,
127, 129, 147, 150, 156, 157, 162, 166, 187, 188, 206, 207, 212, 227, 224, 225, 228, 230,
231, 232, 233, 242, 286; 7124, 7163, 7176, 7198, 7201, 7252, 7273, 7274, 7290, 7373;
7377/1, 2, 4, 5, 6, 7, 10, 14; 7606, 7618, 7635, 7645, 7653, 7667, 7678, 7679, 7700, 7786,
7989, 8004, 8140, 8190, 8202, 8217, 8269/1–2, 8272, 8282, 8341, 8350, 8412, 8413, 8472,
8536, 8540, 8550, 8596, 8603, 8630, 8692, 8823, 8825, 8971, 8993, 9001, 9049, 9050/1–3,
9080, 9105, 9211, 9219, 9214, 9655, 9841, 9894, 9895, 9960, 9972, 10018, 10204, 10232,
10262, 10272, 10354, 10362, 10362/1–4, 10403, 10416, 10471, 10539, 10573, 10579,
10728, 10775, 10857, 10914, 10916, 11023, 11117, 11290, 11362, 11414, 11442, 11453,
11454, 11537, 11556, 11557, 11564, 11613, 11631, 11691, 11711, 11766, 11769, 11876,
11879, 11972, 11994, 12094, 12156, 12244, 12300, 12355, 12365, 12373).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 4, c. 1–457; r. 44, c. 211–337; r. 76, c. 566–598;
r. 83, c. 216–310; r. 93, c. 531–567; r. 96, c. 1–89, 93–112.
TURCIA d 491
686 – Tratat de pace otomano-ungar, din 1503. Text în turcă (E 7675).

Ref.: Ghidul microfilmelor, p. 102; Tayyib Gökbilgin, Korvin Mathias (Mátyás)’ın Bayezid
II.ye mektupları tercumeleri ve 1503 (909) Osmanlı-Macar Muahedesinin türkçe
metni („Belleten”, 22, 1958, p. 359–391).
687 – Documente, din 1511–1512, referitoare la trecerea prin sudul Moldovei (Chilia) a
rebelului Selim, fiul sultanului Baiazid II, viitorul sultan Selim I (D 5433, E 8917 etc.).
688 – Scrisoare, din 25 ianuarie [1512], de la sultanul Selim I (1512–1520) către

domnitorul Bogdan III, prin care confirmă Moldovei dreptul la pescuit în bălţile şi afluenţii
Dunării din zona Cahul – Cartal – Obluciţa, încasarea deseatinei şi a dărilor pe oi. Text în
slavonă (E 12355).
Ref., publ. şi reprod.: Guboglu, Despre materialele arhivistice, p. 192–193; Beldiceanu,
Kilia et Cetatea Albă, p. 222; M. Guboglu, Fatih Sultan Mehmed ve Yavuz Sultan
Selim’ in Boğdan Voyvodalarına yazdıkları slavca mektuplar („Belgelerle Türk
Tarihi Dergisi”, 1969, 19, p. 31–36); Nicolae Beldiceanu, La Moldavie ottomane à la
fin du XVe siècle (REI, 37, 1969, fasc. 2, p. 239–266); Tahsin Gemil, Din relaţiile
moldo-otomane în primul sfert al secolului al XVI-lea (Pe marginea a două documente
din Arhivele de la Istanbul) (AIIAI, 9, 1972, p. 141–144); Marcel Dumitru Ciucă,
Din relaţiile Moldovei cu Imperiul Otoman în timpul domniei lui Bogdan al III-lea
(R. Ist., 31, 1978, nr. 7, p. 1253–1263).
689 – Document, din 1512, cuprinzând evoluţia cantitativă a haraciului Moldovei şi

Ţării Româneşti în 1451–1512, în timpul sultanilor Mehmed II şi Baiazid II (E 5995).
Ref. şi publ.: Guboglu, Despre materialele arhivistice, p. 193–194; Mustafa A. Mehmet, Un
document turc concernant le kharatch de la Moldavie et de la Valachie aux XVe–
XVIe siècles (RESEE, 5, 1967, 1–2, p. 265–274).
690 – Act, din 1518, privind situaţia cetăţii Giurgiu sub administraţia chehaiei Hızır
(E 6185).
691 – Documente (11), din 1527–1606, cuprinzând rapoarte şi scrisori de la Petru

Rareş, domnul Moldovei, către Poarta Otomană şi dregători otomani, cu privire la luptele
dintre împăratul Ferdinand şi Ioan Zápolya, principele Transilvaniei (1527), şi intenţia de a
ataca Polonia (1530–1531); de la Ioan Zápolya, anunțând trimiterea lui Aloisio Gritti la
Poartă (1533); de la Aloisio Gritti, cu o relatare detaliată a evenimentelor din Ţara
Românească în timpul trecerii sale spre Buda (1534); din Ţara Românească, privind
împrejurările în care a fost omorât Vlad Vintilă şi a fost ales domn Radu Paisie (1535); de
la un anonim, relatând despre peşcheşul primit de marele vizir Rustem paşa de la Mircea
Ciobanul pentru a fi numit domn (1545); de la Ferdinand de Austria, pentru reglementarea
relaţiilor turco-austriece după ocuparea Transilvaniei de către armatele imperiale (1551); de
la boierii din Moldova, pentru confirmarea lui Ştefan Tomşa ca domn în locul lui Iacob
Heraclid Despot (1563) şi de la Simeon Movilă, domnul Moldovei, pentru rezolvarea unor
litigii pentru locurile care au aparţinut din vechime Moldovei (1606) (E 3189, 3926, 3930,
5496, 5523, 5536, 6077, 6261, 6351, 6943, 10262).
492 d TURCIA
Ref. şi publ.: Tayyib Gökbilgin, Rüstem Paşa ve hakkındaki ithamlar („Istanbul Üniversitesi
Edebiyat Fakültesi Tarih Dergisi”, VIII, nr. 11–12, Istanbul, 1956, p. 33–34, 43–46);
Guboglu, Despre materialele arhivistice otomane, p. 193 (doc. E 6077, datat 1495);
idem, Două călătorii în Turcia, p. 226–227 (doc. 1535); Guboglu, Cercetări Turcia,
1971, p. 143; Documente turceşti, I, p. 15–30, 37–38, 40–42, 58–59, 144, 146–147,
358–361, 363, 379.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 4, c. 20, 31, 286, 294, 317–318, 321–323, 338, 380,
383–385, 394–395.
692 – Documente (2), din 1533–1534, referitoare la acţiunea în Transilvania a lui

Aloisio Gritti, guvernatorul Ungariei: suret al scrisorii regelui maghiar Ioan Zápolya, din
27 martie 1533, către sultanul Süleyman Magnificul, cu aprecieri despre Gritti, care se reîntorcea
la Poartă; raport al acestuia din Braşov, 6 august; evenimentele din Ţara Românească dintre
25 iulie – 4 august etc. (E, 3926, 5496).
Ref., publ. şi reprod.: Decei, Aloisio Gritti, p. 101–160; Cristina Feneşan, Jean-Louis
Bacqué-Grammont, Notes et autres documents sur Aloisio Gritti et les pays roumains
(„Anatolia Moderna”, 3, 1993, p. 61–103).
693 – Scrisoare, din 1540, de la cadiul Ilyas din Chilia, cu informaţii despre uciderea
lui Ştefan Lăcustă, domnul Moldovei, şi înscăunarea lui Alexandru Cornea.
694 – Documente (2), din 1544–1545, referitoare la contribuţiile în produse,

solicitate Ţării Româneşti şi Moldovei, în afara haraciului (D 12321, p. 131, 222–223).
Ref.: Mihai Maxim, Regimul economic al dominaţiei otomane în Moldova şi Ţara Românească
în a doua jumătate a secolului al XVI-lea (R. Ist., 1979, nr. 9, p. 1760–1761).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 1, c. 79, 103–104.
695 – Documente, din 22 ianuarie 1545, în care se pomeneşte un kapudan de Dunăre

(Tuna kapudanı) (Mühimme Defteri, E–12321, nr. 30, 31).
Publ. şi reprod.: Halil Sahillioğlu, Topkapı Sarayı Arşivi. H.951–952 Tarihli ve E–12321
Numaralı Mühimme Defteri, Istanbul, 2002, p. 24–27.
696 – Porunci (2), din 22 şi 23 februarie 1545, ale sultanului Süleyman Magnificul,
prin care Mehmed Aga, baş-capugiu, şi cadiul de Salonic sunt informaţi că Radu Paisie,
domnul Ţării Româneşti, a fost înlocuit de Mircea Ciobanul şi că se dispune confiscarea
averii domnului mazilit, păstrată la o mănăstire din muntele Athos (D 12321).
Ref.: P.Ş. Năsturel, Dix contributions roumano-athonites (XIVe–XVIe siècles) (BBRF, XII
(XVI) 1985, p. 32–37); Mihnea Berindei, Gilles Veinstein, L’Empire ottoman el les
pays roumains, 1544–1545, Cambridge, Mas. – Paris – La Haye, 1987; Halil
Sahillioğlu, Topkapı Sarayı Arşivi H. 851–952 tarihli ve E–12321 Numaralı mühimme
defteri, Istanbul, 2002.
697 – Condică, prima jumătate a sec. XVI, cuprinzând: porunci turceşti din 1544–
1545 privind sfârşitul domniei lui Radu Paisie (mazilirea, haraciul, pedepsirea boierilor,
relaţiile cu Transilvania etc.) şi începutul domniei lui Mircea Ciobanul; date privitoare la relaţiile
economice ale Transilvaniei cu paşalâcurile din Buda, Belgrad şi Semendria (E 12321).
TURCIA d 493
Ref.: Guboglu, Două călătorii în Turcia, p. 226; idem, Cercetări Turcia, 1972, p. 168.
698 – Corespondenţă cu Poarta, prima jumătate a sec. XVI, a lui Bogdan III, Ştefăniţă şi
Petru Rareş, precum şi a unor domni din Ţara Românească, referitoare la situaţia din
Ungaria, Transilvania, Polonia şi relaţiile încordate ale Moldovei cu Hanatul din Crimeea.
699 – Memoriu, din 1564–1565, al raialelor din teritoriile care aparținuseră

Moldovei, către marele vizir Şeihhan Ali paşa, către cel de-al doilea vizir, Sokollu Mehmed
paşa, şi către marele vizir de Divan, în legătură cu proprietățile lor (hass) (E 5523).
700 – Firman, din noiembrie 1578, prin care sultanul Murad III (1574–1595) îi cere
lui Ştefan Báthory, regele Poloniei şi principe al Transilvaniei, să permită trecerea
negustorilor otomani spre şi dinspre Rusia (E 7707).
Ref.: Guboglu, Cercetări Turcia, 1971, p. 143; H. Inalcık, An Ottoman document on
Bayezid I expedition into Hungary and Wallachia, în „Actes du Xe Congrès International
d’Études Byzantines”, Istanbul, 1957, p. 220–222.
701 – Condică, [din 1590], privind contabilitatea schelei Ismail (Topkapı Sarayı
Müzesi Arşivi, Hâriciyye, nr. 4041).
702 – Condică, [sec. XVI], privind evidenţa ostaşilor călări din cetatea Bender
(Topkapı Sarayı Müzesi Arşivi, D, nr. 4601).
703 – Condici şi foi volante, sec. XVI–XVIII, care includ: o condică din 1571 care
menţionează că „Mihail fiul lui Dimitrie” deține mari suprafeţe de pământ în zona
Techirghiolului; condică cu procesul-verbal de inventar al bunurilor domnului Moldovei,
Grigore Ghica, întocmit în noaptea uciderii domnitorului (1777), semnat de 9 boieri de
seamă ai Moldovei; condică în care sunt menţionate efectivele trupelor destinate apărării
Moldovei şi cetăţilor Hotin şi Bender (Tighina) în anii 1768–1769, precum şi cantităţile de
provizii achiziţionate din Ţara Românească şi Moldova.
704 – Documente, sec. XVI–XIX, referitoare la: relaţiile româno-otomane; politica

otomană în Europa în legătură cu Ţările Româneşti; raporturile dintre Principatele Române
şi Poarta Otomană; memoriul semnat de 38 de nobili ardeleni în legătură cu desemnarea lui
Francisc Rákoczy ca moştenitor al tronului Transilvaniei; rapoarte prezentate de marele
vizir sultanului Ibrāhim I, în 1640–1642, despre peşcheşurile oferite unor înalţi dregători
otomani de către Matei Basarab.
494 d TURCIA
705 – Scrisoare, din 1603, de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, către dregătorii
otomani din Ismail, mulţumind pentru informaţiile despre mişcările tătarilor şi anunţând că
se fac pregătiri militare pentru respingerea lor (E 3539).
Publ.: Gemil, Relaţiile Ţărilor Române, p. 93–94.
706 – Documente (3), din 1604–1608, referitoare la destituirea unui dregător otoman
din Ismail la cererea domnului Moldovei Ieremia Movilă (1604), la o chitanţă de plată a
taxei de trecere a Dunării de către negustorii români și la intervenţia otomană în Moldova în
sprijinul domnitorului Mihail Movilă (1608) (E 2830/1–4, 7, 23, 25; E 7377/4; E 7786).
Publ.: Gemil, Relaţiile Ţărilor Române, p. 95–101, 118–120.
Reprod.: ibidem, pl. doc. 27; Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 84, c. 238–239, 247; r. 156,
c. 101–104.
707 – Documente (13), din 1636, 1639, 1641, 1643, 1646, 1649–1650, 1652–1653 și
1665, conținând: 4 scrisori de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, privitoare la eliberarea de
prizonieri polonezi (1641); relatări despre căutarea unui rebel otoman în Moldova (1643),
relaţiile ruso şi polono-tătare (1646), situaţia din Polonia (1653); acte privitoare la întărirea
lui Gheorghe I Rakóczy ca principe al Transilvaniei (1636), reconfirmarea lui Matei
Basarab ca domn al Ţării Româneşti (1649), conflictul dintre Vasile Lupu şi Matei Basarab
(1639), proiectul polono-rus de atacare a Crimeii şi a cetăţilor otomane de pe Nistru,
veniturile şi cheltuielile vacufului Isaccea în 1665 (D 3970/1, E 2504/2, 5, 4423, 4513,
4569/1, 4941/4, 5242, 5368, 6002/2, 6462).
Publ.: Gemil, Relaţiile Ţărilor Române, p. 239–246, 254–255, 263–267, 272–274, 280–
281, 283–293, 321–322.
Reprod.: ibidem, pl. doc. 125; Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 4, c. 110, 296–297, 354–356;
r. 44, c. 372–374; r. 96, 59; r. 156, c. 16, 17, 133.
708 – Documente (13), din 1637–1653, cuprinzând scrisori de la principii Ţărilor

Române Matei Basarab, Vasile Lupu şi Gheorghe Rákoczi II, de la boierii Ţării Româneşti
şi de la Halil paşa, valiu de Oceacov, către dregători otomani, cu informaţii despre
neînţelegerile dintre Matei Basarab şi Vasile Lupu, atacul lui Vasile Lupu şi înfrângerea sa
în lupta de la Nenişori, intenţiile matrimoniale ale lui Vasile Lupu pentru cele două fiice ale
sale, trimiterea tributului din Transilvania către Poartă şi mişcările tătarilor dincolo de
hotarele Moldovei (E 1755, 2543/1–2, 4569/2, 4891, 4941/5, 5073, 5543/1–2, 5645, 5891).
Ref. şi publ.: Decei, Relaţiile lui Vasile Lupu, p. 62–81; Documente turceşti, I, p. 162–187.
Reprod.: ibidem, p. 391–395; Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 4, c. 25, 36, 110–112, 336–
337, 339–350, 357–363, 421–425, 444–445.
709 – Condică amănunţită (Mufassal defteri), [1646], privind impozitele percepute

în Silistra şi Hârşova (D 8499).
710 – Condici şi acte, din 1646–1812, privitoare la Cetatea Tighina (Bender) şi

multiplele ei relaţii cu Moldova (D 8729, 6287, 6504, 9461, 10682/2, 1933/2 ş. a.).
TURCIA d 495
711 – Scrisori, prima jumătate a sec. XVII, de la Matei Basarab şi Vasile Lupu către
Poartă, privind relaţiile încordate dintre ei.
712 – Documente (5), din 1680, 1681, 1688, 1692 şi 1699, referitoare la plata
haraciului Moldovei şi Ţării Româneşti, jafurile lazilor în Iaşi (1680), situaţia financiară a
vacufului Isaccea (1692) şi hotarele sale (D 7483/14, E 461).
Publ.: Gemil, Relaţiile Ţărilor Române, p. 360, 362, 380–382, 416–418, 447–450.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 4, c. 455–457; r. 156, c. 125.
713 – Document, din 1682, referitor la haraciul Transilvaniei (D 29, f. 17v).

Ref.: Tahsin Gemil, Date noi privind haraciul Ţărilor Române în secolul al XVII-lea
(R. Ist., 30, 1977, nr. 8, p. 1445).
714 – Poruncă, din iulie 1692, a marelui vizir către cadiul din Filibe (Plovdiv), ca să
îngăduie lui Lascăr Koparoğlu (Ruset, „Cupărescul”), capuchehaie a Moldovei, să repare
biserica mănăstirii Bacikovo (Hazîne-i Evrâk, Registrul Cancelariei marelui vizir).
Ref. şi publ.: Documenti za Bălgarskata istorija, III, Sofia, 1940, p. 28, nr. 64.
715 – Documente (2), [sec. XVII], privitoare la expediţia sultanilor Baiazid I (1389–
1402), în Ţara Românească (1395), şi Murad II (1421–1444; 1446–1451), în Ungaria şi
Transilvania (1438) (E 6374).
Ref.: Guboglu, Despre materialele arhivistice otomane, p. 182 (doc. datat 1451); Decei,
Deux documents, p. 395.
Publ. şi reprod.: ibidem, p. 396–413.
716 – Condici, [sec. XVII–XVIII], privind cetăţile Bender, Akkerman şi Ada-Kale

(D 6287, 6353, 6508, 8229, 9460, 9461, 9462, 9466).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 44, c. 810–813, 823–860; r. 93, c. 600–604.
717 – Adeverinţă, din 6 iunie 1712, cu reconfirmări din 1712 şi schimbări de posesori
în 1717, 1720, 1725, 1740 şi 1751, privind casa lui Dimitrie Cantemir de la Ortaköy şi anexele
sale (lucruri imobile şi mobile) confiscate de la fostul domnitor al Moldovei (E 11290).
Ref. şi publ.: Guboglu, Despre materialele arhivistice, p. 185; Tahsin Gemil, Ştiri noi din
arhivele turceşti privitoare la Dimitrie Cantemir (AIIAI, 10, 1973, p. 435–443);
idem, Relaţiile Ţărilor Române, p. 500–502.
718 – Condică, primul sfert al sec. XVIII, menţionând la anii 1716–1722 sumele şi
darurile oferite pentru mucarer23 de domnitorii Nicolae şi Ioan Mavrocordat şi de Mihail
Racoviţă (D 976).
Publ.: Veliman, Relaţiile, p. 152–156.
23
Tc. mukarrer, decizia prelungirii mandatului unei funcţii; sume de bani şi cadouri oferite
sultanului cu ocazia acordării şi confirmării domniei în Ţara Românească şi Moldova; firmanul de
numire (mukarrer fermanı).
496 d TURCIA
719 – Registru, din 1727, cuprinzând inventarul vitelor şi bunurilor jefuite de tătari
într-o incursiune în Moldova (D 16291).
Ref.: Guboglu, Despre materialele arhivistice, p. 185.
720 – Documente, din 1758–1783, referitoare la relaţiile româno-otomane: transfer

de români din Pecineaga, refugiaţi în insulele Dunării (1758), listă a darurilor voievozilor
Moldovei oferite curţii Imperiale (1759), porunci de plată a tributului (1760–1761), raport
al capuchehaiei despre situaţia Ţării Româneşti (1762), mazilirea lui Grigore Callimachi din
domnia Moldovei (1769), recrutări şi rechiziţii pentru armata otomană din Ţările Române,
datoriile neplătite de Nicolae Caragea şi Alexandru Ipsilanti (1783), convenţia ruso-turcă de
la Aynalıkavak (1779), cu modificări ale prevederilor despre Ţările Române din Tratatul de
la Küçük-Kaynarca (1774) (D 10682/2, E 1962/1, 3904, 3961, 5375, 5618, 5634, 8269,
10356/1).
Publ.: Documente turceşti II, p. 39–41 (doc. 1782); Veliman, Relaţiile, p. 347–348, 389–
391, 404–405, 432–433, 495–496 (5 doc.: 1758, 1760–1761, 1769, 1780–1781).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 4, c. 41–42, 117, 120, 137, 436–437; r. 156, c. 56–
57.
721 – Condică, din 1758, privitoare la supuşii fugiţi din satele kazalei Hârşova
(D 4493).
722 – Condică, din 1758, privitoare la locuitorii din satele kazalei Hârşova şi din
târgul Hârşova (D 4734).
723 – Documente româneşti (9), din 1759–1820, cuprinzând hrisoave de danie către
Mănăstirea Sumela din Trapezunt şi scrisori de la domnitorii Ţării Româneşti: Scarlat
Grigore Ghica (2 februarie 1759, 12 aprilie 1766, 22 iunie 1767), Alexandru Scarlat Ghica
(20 februarie 1768), Alexandru Ipsilanti (10 iunie 1775, 18 iulie 1797), Nicolae Caragea
(februarie 1782), Constantin Hangerli (30 iulie 1798), Ioan Gheorghe Caragea (17 mai 1812) şi
ai Moldovei, Scarlat Callimachi (18 decembrie 1812) și Mihai Suţu (14 mai 1820). Texte în
română.
Ref.: Grigoraş, Documente senzaţionale, p. 39; Pr. Mihail Spătărelu, Cultural and
Ecclesiastical Ties between Trebizond and the Romanian Principalities, teză pentru
titlul de M. A., Universitatea din Birmingham, 1989, p. 41–55.
Reprod.: Grigoraş, op. cit., p. 35 (doc. 1797).
724 – Condică, din 1763–1765, privind dările percepute în Ţara Românească şi

modul de cheltuire al acestora (D 5162).
TURCIA d 497
725 – Condică, [din 1765], privind obiectele lui Stavrache-oğlu, executat, ridicate din
locuinţa de vară din Fener şi aflate în locuinţa din Eyüp (D 4206).
726 – Dosar, din 1766, prin care Grigore III Ghica, domnul Moldovei, anunţă
înfiinţarea unei fabrici de postav (la Chipereşti, satul Filipenii Noi, jud. Iaşi) şi cere
permisiunea de a importa lână de la Şiştov şi Nicopole. Dosarul cuprinde: 3 memorii
domneşti (arz), un plan al fabricii (clădiri şi instalaţii) şi un raport din 27 noiembrie 1766 al
marelui vizir, informând pe sultan asupra activităţii manufacturii (HAT).
Ref. şi reprod.: Mihail Guboglu, Documente româneşti inedite în arhivele din Istanbul.
1766: „Fabrica” de postav de la Chipereşti (MI, 22, 1988, nr. 5, p. 19–22, 32–33, cu
desene ale construcţiilor şi instalaţiilor).
727 – Dosar de acte (140), [din 1768–1774], conținând date privitoare la războiul
ruso-turc desfăşurat în Moldova, Ţara Românească şi Dobrogea (E 2380a).
728 – Raport, din 19 martie 1770, al marelui vizir Halil-paşa, prin care aduce la
cunoştinţa sultanului Mustafa III (1757–1774) faptele de laudă, în slujba Porţii Otomane,
ale boierului Manole Giani-Ruset, caimacam în Oltenia. Cuprinde informaţii despre
răscoala din Ţara Românească împotriva puterii otomane și o jalbă a lui Ruset, ca voievod
al Ţării Româneşti, arătând situaţia critică din Muntenia şi Oltenia din cauza invaziei ruse
(E 5060, 53754).
Ref.: Guboglu, Despre materialele arhivistice, p. 185 (E 5060).
Publ.: Documente turceşti, I, p. 314–317 (E 5374).
729 – Documente (3), din 1777–1778, cuprinzând inventarul bijuteriilor găsite după
uciderea domnitorului Grigore Al. Ghica, cu o însemnare din 31 decembrie 1777 –
29 ianuarie 1778 despre sosirea la Poartă a sumelor în bani lichizi confiscate din tezaurul
acestuia (D 3141, f. 1v; D 6721).
Ref.: Guboglu, Despre materialele arhivistice, p. 185; Tahsin Gemil, Mărturii din arhivele
turceşti referitoare la sfârşitul tragic al domnului Moldovei, Grigore Al. Ghica
(1777) (RA, 1984, nr. 3, p. 293–294, nota 19).
Publ.: ibidem, p. 295–298 (inventarul bijuteriilor).
Reprod.: ibidem, p. 291; Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 76, c. 608; r. 156, c. 127.
730 – Condică de socoteli, din 1777–1782, referitoare la haraciul Ţării Româneşti şi

Moldovei (D 3141).
731 – Hrisoave de danie (14), din 1777–1820, de la domnitorii Moldovei şi Ţării

Româneşti pentru biserica Sfinţii Arhangheli din Istanbul.
Ref.: Beza, Urme, p. 85.
498 d TURCIA
Reprod.: ibidem, p. 87 (doc. 1777, 1805, 1819); Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti,
I, p. [28] (doc. 1777, 1819).
732 – Condică, [din 1786–1789], privind cheltuielile domnului Ţării Româneşti

(D 4658).
733 – Documente (25), din 1786–1803, privind relaţiile româno-otomane: informaţii

de la Constantin Moruzi, domnul Moldovei, privind administrarea Bucovinei de către
austrieci, fuga în Moldova a locuitorilor din Suceava şi Cernăuţi, problema numirii de
consuli ruşi şi austrieci în Ţările Române (1788); informaţii despre luptele cu austriecii în
Ţara Românească (1788), plăţi de tribut (1786–1788, 1793–1794, 1812), scutiri de impozite
şi noi reglementări ale raporturilor cu Ţările Române ca urmare a războiului ruso-turc din
1786–1791, rechiziţii ruseşti în Moldova (1792), peşcheşuri şi zaherele pentru Istanbul (1794),
intervenţii în vederea construirii la Galaţi a unei fregate pentru flota otomană (1798),
intervenţii moldoveneşti la Poartă pentru interzicerea incursiunilor otomane şi tătare (1800).
Cuprind un memoriu al consulului rus la Iaşi privind impozitele excesive din Moldova,
justificarea cheltuielilor din timpul domniei lui Alexandru Moruzi în Ţara Românească
(1801) şi măsuri pentru înlăturarea abuzurilor din Moldova ale domnilor fanarioţi şi
funcţionarilor greci (D 6496/2; E 968, 993, 1082/2, 4; 1329/2; 1677, 2587/1–2, 2963, 3827,
3840, 3841, 3991/1, 4145, 5108, 5257, 5361/2, 5519, 5624, 6496/2, 10280, 11711).
Publ.: Documente turceşti, II, p. 70–72, 305–306; Veliman, Relaţiile, p. 498, 504, 564–566,
574–576, 617–621, 645–656; Documente turceşti, III, p. 2–3, 24–27, 38–40, 71–72,
77–79, 102–104, 136–137, 142–145, 160–163, 177–189, 190, 195, 198.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 1, c. 19–22; r. 4, c. 3, 14–17, 47–50, 76–79, 123,
146, 314–316, 319–320, 332–334, 353, 381, 386, 388–390, 409–410, 418, 446–449,
454–455; r. 93, c. 535–536, 561; r. 156, c. 53–55.
734 – Condică, din 1788, privind obiectele aflate în vila din Kuruçeşme a lui
Alexandru Mavrocordat („Firaris”), fost domn al Moldovei (D 10121).
735 – Cod de legi (Qānūnnāme), ante 1791, privind noua reglementare, în 28 de

articole, a datoriilor băneşti anuale către Poartă ale Ţării Româneşti şi Moldovei (E 6282).
Ref., publ. şi reprod.: Mustafa A. Mehmet, O nouă reglementare a raporturilor Moldovei şi
Ţării Româneşti faţă de Poartă la 1792 (O carte de legi – Kanunnâme – în limba
turcă) (Studii, 20, 1967, nr. 4, p. 691–707).
736 – Condică, din sec. XVIII, privind salinele de la Telega şi Slănic, producţia lor şi
cantităţile de sare vândute la schele (D 10624).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 20, c. 212–213 .
737 – Acte, din sec. XVIII, privind regimul darurilor oferite de domnii români Porţii
Otomane: o listă din iulie – august 1759, care cuprinde o înşiruire a darurilor voievozilor
TURCIA d 499
moldoveni; un raport, circa 1762, prin care capuchehaia domnului Ţării Româneşti arată
Porţii situaţia Valahiei; o condică, a doua jumătate a sec. XVIII, privind rechiziţionarea de
boi pentru harabale și cai pentru cavalerie şi recrutarea de oşti de către un socotitor al
aianului de Babadag; condică din 1783 care priveşte datoriile băneşti rămase de pe urma lui
Nicolae Caragea, domnul Ţării Româneşti, şi Alexandru Ipsilanti, domnul Moldovei
(E 3961, D 10682/2, E 5375).
738 – Documente, din sec. XVIII, referitoare la cetatea din insula Ada-Kale, cucerită de
la austrieci de seraschierul otoman Ivaz Mehmed-paşa, muhafâz de Vidin: asediul de către
trupele otomane, cu un plan în culori din 1736–1737, inventarul tunurilor şi muniţiilor
(1753), o condică privind cheltuielile necesare trupelor din cetate, efectivele de armurieri,
voluntari, beşlii şi alţii care asigurau paza insulei ş.a. (D 6353/2, D 6570, E 9439).
Ref.: ibidem; Guboglu, Cercetări Turcia, 1972, p. 169.
739 – Documente, din 1800–1802, referitoare la incursiunile lui Osman Pazvantoglu,

paşă rebel de Vidin (m. 1807), şi ale pazvangiilor săi în Ţara Românească, mai ales în
Oltenia, care au determinat refugiul boierilor români la Braşov și decăderea comerţului.
Cuprind și un hatişerif din octombrie 1802 care întăreşte şi completează privilegiile Porţii
acordate Moldovei şi Ţării Româneşti. Texte în română și în turcă (E 5355).
740 – Documente, din 1808–1812, referitoare la războiul ruso-turc desfăşurat în

Ţările Române, proiectul lui Napoleon de cedare a Principatelor către Rusia (1808), situaţia
critică a Giurgiului şi a altor cetăţi dunărene (1809–1810), obligaţiile băneşti ale fostului
domnitor Alexandru Moruzi (1810), începutul tratativelor de pace ruso-otomane la Giurgiu
(1811) şi variantele cesiunilor teritoriale româneşti (Moldova până la Siret şi Delta până la
braţul Sulina, hotarul pe Prut şi braţul Chilia), intenţia otomană de suprimare a privilegiilor
Principatelor, actele armistiţiului de la Slobozia (1812) şi tratatul de pace (sulhnâme) dintre
Imperiile Otoman şi Rus, semnat la 29 mai 1812 la Bucureşti, care prevede cedarea Basarabiei,
în art. 4 ș. urm. (D 7201, p. 3–4; D 9919; E 2329, 3943, 7999/4, 12, 14–15, 17).
Ref.: Guboglu, Cercetări Turcia, 1971, p. 144; Documente turceşti, III, p. 233–234, 234–
237, 273–282, 285, 292–366 (20 doc., 1808, 1811).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 1, c. 23–28, 33, 43, 46–56; r. 4, c. 135, 189; r. 44, c.
862–864, 866–874, 876–889.
MS
741 – Rāšid ed-Dīn Fāilullāh, ?āmi‘ üt-tevārī [Colecţie de cronici], ante 1316.
Cronică universală, cuprizând şi informaţii despre invazia mongolă în Europa din 1241, cu
menţiunea, la f. 148, a ţării Qara Ulaġ (Ţara Românească). Text în persană, 343 f. (Revan
1518).
Reprod.: ibidem, p. 159 (f. 148).
742 – Fa l [Capitol], [1394], relatare a campaniei sultanului Baiazid I (1389–1402)

în Ţara Românească şi în Transilvania (E 6374).
500 d TURCIA
Ref. şi publ.: Halil Inalcık, An Ottoman Document on Beyazid I’s Expedition into Hungary
and Wallachia, în X. Milletlerarası Bizans Kongresi Tertip Komitetisinin Neşriyatı,
Istanbul, 1957, p. 220–222; Decei, Deux documents, p. 395–403, 406–413.
Reprod.: Decei, op.cit, p. 396; Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 4, c. 293.
TOPKAPİ SARAYI MÜZESI KÜTÜPHANESI

(Biblioteca Muzeului Palatului Topkapı)
DOC
743 – Documente, din a doua jumătate a sec. XV – începutul sec. XVI, cuprinzând
reglementări (kanûn-nâme) ale sultanilor, de la Mehmed II (1444–1446; 1451–1481) până
la Süleyman Magnificul (1520–1566), cu informaţii despre relaţiile româno-otomane:
taxele vamale la Chilia şi Cetatea-Albă, regimul comerţului Moldovei în aceste porturi,
pescuitul românesc pe braţul Chilia etc. (Revan, 1936).
Ref.: Beldiceanu, Kilia et Cetatea Albă, p. 225–226; Guboglu, Cercetări Turcia, 1976, p. 447.
744 – Registru (Defter), din 17–26 iulie 1502, a veniturilor oraşului Adrianopol,
cuprinzând menţiuni despre calitatea şi preţurile mărfurilor româneşti (piei, sare etc.)
(Revan, 1936).
745 – Registru (Defter), din ianuarie – decembrie 1552, cuprinzând firmane ale
sultanului Süleyman Magnificul către domnitorii Mircea Ciobanul şi Alexandru Lăpuşneanu,
cerându-le să sprijine campania otomană împotriva trupelor habsburgice, care invadaseră
Transilvania (Koğuşlar, 888).
Ref.: Guboglu, Cercetări Turcia, 1971, p. 145; Valeriu Veliman, Un document turc de 1552
concernant le kharatch de la Moldavie (SAO, 11, 1983, p. 100–104); idem, Noi
precizări în legătură cu haraciul Moldovei, p. 211–212; Cristina Feneşan, Cultura
otomană a vilayetului Timişoara (1552–1716), Timişoara, 2004, p. 20 şi passim.
Reprod.: Veliman, Noi precizări în legătură cu haraciul Moldovei, p. 209–210 (firman din
19 mai 1552); Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 48, c. 1–522.
746 – Poruncă, din 19 mai 1552, adresată beiului de Kırkkilise, Edirne, de către
sultanul Süleyman Magnificul, cu privire la strămutarea supuşilor otomani din satele
retrocedate Moldovei, la o dată anterioară, în schimbul majorării haraciului acesteia
(Koğuşlar, 888, f. 231v–232v).
Ref. şi publ.: Veliman, Noi precizări în legătură cu haraciul Moldovei, p. 211–212.
747 – Rapoarte (2), din 1589–1590, de la marele vizir Koca Sinan-paşa către sultanul
Murad III (1574–1595), privind activitatea fostului domn al Ţării Româneşti, Petru Cercel,
pentru realizarea unei coaliţii antiotomane şi schimbarea domniei în Ţara Românească
(Revan, 1943, f. 20–21, 34–35).
Ref.: Gemil, Documente turceşti inedite, p. 351–352.
TURCIA d 501
Publ.: ibidem, p. 356, 359 (doc. 1589).

Reprod.: ibidem, p. 357, 358; Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 67, c. 504–505, 518–519.
748 – Raport, [din 1592–1593], prin care marele muftiu Bostanzade Mehmed efendi,
adresându-se sultanului Murad III, îi semnalează răscoala iminentă a Ţărilor Române şi cere
măsuri de pază şi apărare pentru Ţara Românească şi Moldova (Revan, 1303, p. 22r–22v).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 51, c. 583 II–584 I.
749 – Documente (27), din 1592–1606, referitoare la relaţiile otomane, campaniile

lui Mihai Viteazul, conflictele dintre Imperiul Otoman şi Habsburgic pentru Transilvania şi
situaţia din Moldova (contribuţii în produse şi schimbări de domni). Conțin și rapoarte
(telhıs) ale marilor viziri adresate sultanului, cuprinzând şi traduceri de scrisori de la
Ieremia Movilă, Moise Székely şi Ştefan Bocskay (Revan, 1303).
Ref.: Tahsin Gemil, O colecţie de documente otomane importante pentru istoria României
(159–1607) (AIIAI, 11, 1974, p. 237–243).
Publ.: Cengiz Orhonlu, Osmanlı tarihine âit belgeler. Telhîsler (1597–1607), Istanbul,
1970, p. 1–2, 16, 34, 41, 46, 52, 54, 64–71, 78–81, 84, 96–100, 110, 113, 119–124;
Maxim, Culegere de texte otomane, p. 68–71, 96–98 (3 doc., 1592–1593, 1605–
1606); Guboglu, Mihai Viteazul, p. 145 (doc. 1592–1593); Tahsin Gemil, Relaţiile
Ţărilor Române cu Poarta Otomană în documente turceşti (1601–1712), Buc., 1984,
p. 71–78, 109–112 (4 doc., 1601, 1605–1606).
r. 51, c. 563–646.
750 – Condică de porunci vizirale, din 1711, despre luptele de la Stănileşti pe Prut şi
încheierea păcii de la Vadul Huşi (Bağdad, 22).
Ref.: Karatay, Kataloğu, I, p. 276, nr. 85a; Cronici turceşti II, p. 14, nr. 64.
MS
751 – Ibn Bībī (m. 1272), Al-Awāmir al-‘Alāniyya fi’l-Umūr al-‘Alāiyya [Istoria
conducătorilor iluştri şi a lucrurilor remarcabile], sec. XIII, cronică a turcilor selgiukizi din
Asia Mică. Conține informaţii despre prima colonizare a Dobrogei în 1263–1264, în timpul
căpeteniei Izzeddin Kaykavuz, cu turci din Anatolia, deveniți ulterior creştini („găgăuzii”).
Text în persană (Revan, ms. 1293).
752 – Zōtikos Paraspondylos, Diīgīsis […] o gegone gar en topō Varnas, mīnos
Noemvriou 13, [1444], relatare în versuri asupra bătăliei de la Varna de către un martor
ocular, cu referiri elogioase la rolul lui Ioan Corvin de Hunedoara, comandant al trupelor
creştine (ms. Constantinopolitanus Bibliothecae Seraglii 35, f. 161v–181r).
Ref. şi publ.: Gyula Moravcsik, Görög költemény a varnái csatáról, Budapesta, 1935;
Fontes, IV, p. 392–395.
502 d TURCIA
1456–1457, cronică a popoarelor islamice până în 1451, cuprinzând şi date despre campania
cucerirea Severinului, construirea cetăţii Giurgiu şi repararea cetăţilor Isaccea şi Enisala, luptele
de la Kossovopolje (1389), Ankara (1402) etc. Text în persană, 245 f. (Revan, 538, 1096).
Ref.: Babinger, GOW, p. 20; Cronici turceşti I, p. 29–30; Guboglu, Cercetări Turcia, 1972,
p. 159.
754 – Yazı@ıoğlu ‘Alī, Ta’rī -i Āl-i Sel@uq [Istoria dinastiei selgiukide], cronică,
circa 1424. Se referă și la prima colonizare a Dobrogei de către turcii selgiukizi din Anatolia,
creştinaţi în Dobrogea. Centrul lor a fost târgul Babadag, cu circa 30 de sate împrejur
(Revan, nr. 1390–1392).
Ref.: Paul Wittek, Yazijioghlu’Ali, on the Christian Turks of the Dobrudja („Bulletin of the
School of Oriental and African Studies”, 14, nr. 3, 1952, p. 639–668); idem, Les
Gagauzes = Les Gens de Keykaus, „Rocznik Orientalistyczny”, 17, 1951–1952,
p. 12–24; Karatay, Kataloğu, I, p. 201–202; Guboglu, Cercetări Turcia, 1972, p. 159,
nota 5; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 23–27; Cronici turceşti II, p. 7, nota 22;
Tahsin Gemil, Ţara Românească de pe ţărmul mării (MI, 15, 1981, nr. 6, p. 16–18);
Aurel Decei, Relaţii româno-orientale, Buc., 1978, p. 170–174; M.M. Alexandrescu-
Dersca Bulgaru, Observaţiile lui N. Iorga despre influenţa turcă în arta populară
românească (AIIAI, 32, 1995, p. 488, nota 10).
Publ.: Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 28–50 (după ms. Revan, 1391).
Reprod.: ibidem, p. 27 (ms. 1390, f. 463), p. 32 (ms. 1390, f. 464), p. 35 (ms. 1360, f. 465),
p. 39 (ms. 1392); Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 5, c. 103–112; r. 65, c. 345–657.
755 – Poulologos [Cartea păsărilor], 1461, poem anonim, alegoric, cu teme din
lumea păsărilor, cuprinzând (versurile 499–506) referinţe la credinţele valahilor din Zagora
(ms. Constantinopolitanus Bibliothecae Seraglii 35).
Ref.: Stamatia Krawezynski (ed.), Poulologos, Berlin, 1960, vers. 499–506; Fontes, IV,
p. 156–157; Ariadna Camariano-Cioran, Relaţii româno-elene. Studii istorice şi
filologice (Secolele XIV–XIX), Buc., 2008, p. 82.
756 – ‘Āšıq Paša-zāde (Dervīš A med), Tevārī -i Āl-i ‘OÓmān [Istoriile Casei lui
Osman], ante 1481, cuprinzând şi informaţii despre conflictele româno-otomane, campaniile în
Ţara Românească şi Moldova din secolele XIV–XV, luptele cu Mircea cel Bătrân, Vlad
Dracul, Vlad Ţepeş, Iancu de Hunedoara (Kosovo, 1448) și Ştefan cel Mare (Războieni,
1476). 267 f. (Emanet Hazînesi, ms. 1433).
Ref. : Babinger, GOW, p. 35; Forrer, Handschriften, p. 175 (cota 1405); Cronici turceşti I,
p. 81–82; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 76.
Publ.: Giese, Die altosmanische Chronik; Cronici turceşti I, p. 81–105 (după ed. Giese);
Guboglu, Vlad Ţepeş, p. 382; Războieni, p. 260–264; Guboglu, Crestomaţie turcă,
p. 77–101 (după ed. Giese şi ed. Atsız, Istanbul, 1970).
Reprod.: Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 78; Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 27, c. 1–219.
TURCIA d 503
757 – Ma@āli [Mir Sa‘id ‘Alī b. Mulaffar at-Tusi], ünkār-Nāme [Cartea împărătească],
cronică rimată ce descrie viaţa şi faptele sultanului Mehmed II Cuceritorul în 1444–1481, cu
date despre luptele lui Vlad Ţepeş şi Ştefan cel Mare cu turcii. Text în persană, 183 f. (Hazîne,
1417).
Ref.: Guboglu, Cercetări Turcia, 1972, p. 160; Guboglu, Vlad Ţepeş şi Mehmed II, p. 382;
M. Guboglu, Izvoare turco-persane privind relaţiile lui Ştefan cel Mare cu Imperiul
Otoman (RA, 1982, nr. 2, p. 134).
Publ.: R. Anhegger, Macâli’nin Hünkârnâmesi („Tarih Dergisi”, I, nr. 1, Istanbul, 1949).
758 – ursun-beg, Ta’rī -i Ebū’l-Fet sul ān Me med- ān [Istoria sultanului

Mehmed-han, Părintele Cuceririi], 1497–1500, relatând o parte din domnia sultanului
Baiazid II şi domnia lui Mehmed II, cu informaţii despre conflictele româno-otomane din
această perioadă: luptele cu Vlad Ţepeş (1462), Ştefan cel Mare (1475–1476) ş.a. (Revan,
383, 387, 1097, 1470).
Ref.: Babinger, GOW, p. 26–27; Cronici turceşti I, p. 65–66; Guboglu, Crestomaţie turcă,
p. 184–185.
Publ.: Mehmed Arif, Tarih-i Ebü’l Feth-i Sultan Mehmed-han, Istanbul, 1914–1916;
Mertol Tulum, Tarih-i Ebü’l- Feth (Tursun-Bey), Istanbul, 1977; Tursun Beg. The
history of Mehmed the Conqueror (Tarih-i Ebülfeth), trad. Halil Inalcık şi Rhoads
Murphey, Minneapolis, 1978; Cronici turceşti I, p. 66–79 (fragmente după ed. Arif);
Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 186–206 (cucerirea Bosniei şi a cetăţii Caffa, după
ms. Revan, 1470); Guboglu, Vlad Ţepeş, p. 382; Războieni, p. 273–276 (fragmente
privind campania în Moldova).
Reprod.: Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 185 (ms. 1097); Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 33,
c. 379–573 (ms. 1470).
759 – Tetraevanghel, sfârşitul sec. XV, Moldova. Pergament, 270 f., 30,6 × 22,2 cm.
Text în slavonă, lipseşte începutul. Miniaturi în plină pagină reprezentând icoanele Sf.
Evanghelişti Marcu, Luca şi Ioan. Frontispicii şi iniţiale în aur şi culori. Legătură din
marochin, sfârşitul sec. XIX, cu armele sultanului Abdul Hamid II (Gayri Islami, 72).
Ref.: A. Deissmann, Varschungen und Funde im Serai. Mit einer Verzeichnis der
nichtislamischen Handschriften im Topkapu Serai zu Istanbul, Berlin – Leipzig,
1933, p. 99, nr. 72; Mara Harisiadis, Les miniatures du Tetraévangile moldave de la
Bibliothèque du Serail à Istanbul („Romanoslavica”, 12, 1965, p. 249–251); Radu
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 19, c. 436–705; Mara Harisiadis, op. cit., p. 248–
249, fig. 1–8.
760 – Tevārī -i Āl-i ‘OÓmān [Istoriile Casei lui Osman], sfârşitul sec. XV. Cronică
anonimă cu informaţii despre relaţiile dintre Ţările Române şi Imperiul Otoman până la
sfârşitul sec. XV. 211 p. (Revan, 1099).
Ref. şi publ.: Războieni, p. 339–340.
504 d TURCIA
761 – Ta’rī -i Āl-i ‘OÓmān [Istoria Casei lui Osman], sfârşitul sec. XV, cronică
atribuită lui Me med Ševki bin Me med, cuprinzând şi relaţiile româno-otomane în
perioada 1388–1486 (Revan, 1100).
Ref. şi publ.: Cronici turceşti I, p. 177–187; Guboglu, Vlad Ţepeş, p. 312; Războieni, p. 318.
Reprod.: ibidem, p. 317; Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 66, c. 778–918.
762 – [Tā@zāde ?a‘fer Čelebi], Feti -nāme [Scrisoare de biruinţă], sec. XV, scriere
adresată probabil şahului türkmen Uzun Paşa, relatând campania sultanului Mehmed II din
1476 împotriva Moldovei şi lupta de la Războieni. Text în persană (E 9510).
Ref., reprod. şi publ.: L. Fekete, Einführung in die Persische Paläographie. 101 persische
Dokumente, Budapesta, 1977, doc. 4 (rec. M. Guboglu, în R. Ist., 1981, p. 363–371);
M. Guboglu, Izvoare turco-persane privind relaţiile lui Ștefan cel Mare cu Imperiul
otoman (RA, 1982, nr. 2, p. 138–139); Tahsin Gemil, Fetih-nâme a sultanului Mehmed
al doilea privind campania din 1476 împotriva Moldovei (RA, 1982, nr. 3, p. 253).
763 – Idrīs Bitlīsī, Hešt bihišt [Cele opt paradisuri], 1512, cronică rimată cuprinzând
istoria Imperiului Otoman de la Osman I până în 1512. Privește şi raporturile româno-
otomane, de la sfârşitul sec. XIV până în 1512, inclusiv campania din 1462 împotriva lui
Vlad Ţepeş. Text în persană, 668 f. (Hazîne, 1655; Bağdad, 196).
Ref.: Forrer, Handschriften, p. 176–187; Karatay, Kataloğu, p. 57, nr. 149; Guboglu,
Cercetări Turcia, 1972, p. 161; Cronici turceşti II, p. 5, nota 2, și p. 16, nota 18;
Guboglu, Vlad Ţepeş, p. 134.
Publ.: Cronici turceşti I, p. 149–179 (după ed. tc. Abdulbaki Sa’di, Istanbul, 1733).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 27, c. 270–338; r. 31, c. 1–668; r. 5, c. 113–378.
764 – Ebu’l-Fal Me med ad-Defterdārı (fiul lui Idrīs Bitlīsī), Zeyil-i Hešt bihišt
[Anexă la „Cele opt paradisuri”], circa 1512, cu ştiri privind Ţara Românească şi Moldova
(Chilia, Akkerman). 68 f. (Emanet Hazînesi, 1406).
Ref.: Babinger, GOW, p. 48–49; Guboglu, Cercetări Turcia, 1972, p. 161; Ghidul
microfilmelor, p. 122.
765 – Na ūh Ma raqčı, Feti -nāme-i Qara Boġdān [Cartea cuceririi Moldovei], 21

noiembrie 1538, cronică relatând expediţia din 1538 a sultanului Süleyman Magnificul
împotriva lui Petru Rareş, domnul Moldovei, expediţie la care autorul a participat ca
secretar (Revan 1284, Es‘ad, 2206).
Ref.: Babinger, GOW, p. 67; Forrer, Handschriften, p. 182; M. Guboglu, L’inscription
turque de Bender relative à l’expédition de Soliman le Magnifique en Moldavie
(SAO, 1, 1958, p. 177); Cronici turceşti I, p. 219–220; Cronici turceşti II, p. 14, nota 58.
Publ.: Cronici turceşti I, p. 221–232 (după ms. Revan 1284).
766 – Ismā‘īl, Futū āt-ı Süleymāni [Cuceririle lui Süleyman], post 1540, 85 f.
Cronică rimată în persană cuprinzând viaţa sultanului Süleyman Magnificul şi campaniile
sale, între care cele din Moldova (1538) şi Transilvania (Hazîne 1422).
TURCIA d 505
767 – Ta’rī -i Āl-i ‘OÓmān [Istoria Casei lui Osman], 1300–1549, cu relatări ale
luptelor antiotomane în timpul lui Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş,
Ştefan cel Mare și Petru Rareş (Revan, 1099, 1100, 1101).
mesālik [Păturile sociale şi treptele dregătoriilor în Imperiul Otoman], prima jumătate a sec.
XVI, lucrare relatând evenimentele istoriei otomane, inclusiv campania din Moldova
(1538), din Transilvania (1551) şi din Banat (1552–1553) (Emanet Hazînesi, 1427; Bağdad,
298). Cuprinde afirmaţia că ocuparea unei porţiuni din teritoriul Moldovei cu prilejul
campaniei din 1538 ar fi avut drept scop stabilirea „hotarului cetăţilor Chilia şi Akkerman”
(Bağdad, 298).
Ref.: Babinger, GOW, p. 103; Forrer, Handschriften, p. 193; Karatay, Kataloğu, I, p. 220–
221, nr. 674–675; Cronici turceşti II, p. 16, nota 79; Cronici turceşti I, p. 257–258;
Veliman, Noi precizări în legătură cu haraciul Moldovei, p. 206, nota 16; Ghidul
microfilmelor, p. 122.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 5, c. 379–518 (Emanet Hazînesi, 1427); r. 68,
c. 578–1011 (Bağdad, 298).
769 – ?ihād-ı Sul ān Süleymān [Războiul sfânt al sultanului Süleyman], 1520–1566,

cu informaţii din timpul lui Petru Rareş (Hazîne, 1434).
770 – Futū āt-ı @amīla u avadiÓ-i ġariba [Cuceriri plăcute şi evenimente ciudate],
mijlocul sec. XVI, cronică rimată anonimă în care se descrie cucerirea cetăţilor Lipova,
Pecica, Becicherec şi Timişoara (1551–1552). Copie terminată la Istanbul, în iulie 1557, de
Hōbi as-Širazi, pseudonimul lui Abū Turāb al- asani al- usayni, 31 f., cu 8 miniaturi. La
f. 9: miniatură, 20 x13 cm, reprezentând luptele de la Lipova ; la f. 18v, 19 şi 25: miniaturi,
24,5 × 17,7 cm, reprezentând luptele de la Timişoara (Hazîne, 1592).
Ref.: Karatay, Kataloğu, I, p. 61–62, nr. 161; Guboglu, Două călătorii în Turcia, p. 229–
233; idem, Cercetări Turcia, 1972, p. 161; Cronici turceşti II, p. 13, nota 56;
Guboglu, Izvoare, p. 134.
Reprod.: Guboglu, Două călătorii în Turcia, p. 229–231 (miniaturile reprezentând asediul
Timişoarei şi Lipovei).
771 – Süleīmān-nāme [Cartea lui Süleyman], mijlocul sec. XVI, cronică anonimă
rimată, copie făcută de ‘Ali b. Amīr Bayq Širvanī în 17 iunie – 17 iulie 1558. Descrie o
perioadă mai întinsă a domniei lui Süleyman Magnificul, faptele şi cuceririle sale până la
anul 1558, printre care Moldova, Transilvania şi Banatul, cetăţile Timişoara, Lipova, Arad
şi Pecica. Text în persană, 617 f., cu 69 miniaturi. Între acestea: principele Ioan Zapolya
primind coroana Ungariei de la sultan (f. 309), întâlnirea lui Süleyman cu Isabella, soţia lui
506 d TURCIA
Zapolya, şi fiul acestora, Ioan Sigismund (f. 441), luptele de la Lipova (f. 527), luptele de la
Timişoara (f. 533) (Hazîne, 1517).
772 – Ru san-zāde A med Ferīdūn, Münše’āt es-selā īn [Înscrisuri sultanale], 1568,

manuscris ilustrat reprezentând şi scene de istorie românească, cu date despre expediţia
turcilor în Ţara Românească și despre Ştefan cel Mare (Bağdad, 172; Hazîne, 1375, 1957).
Publ.: Mecmua-yı münşeat-ı Feridun Bey, Istanbul, 1848–1858.
773 – Seyyid Loqmān, Hünernāme [Cartea Măiestriei], circa 1580, cronică otomană
miniată, relatând şi campania de la Belgrad din 1456, în care s-a ilustrat Ioan Corvin de
Hunedoara. La f. 165: miniatură reprezentând asaltul asupra cetăţii apărate de Ioan Corvin
(Hazîne, 1523).
Ref.: Babinger, GOW, p. 164; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 389.
Reprod.: Géza Fehér, Türkische Miniaturen, Budapesta, 1975, p. 19, pl. VI; Miniyatürleri
ve Sanataçıları, ed. Nigâr Anafarta, Istanbul, 1969; Oktay Aslanapa, Turkish Art and
Architecture, Londra, [1971], p. 317, fig. 242 (asediul Sighetului); Guboglu,
Crestomaţie turcă, p. 174 (f. 31), 218 (f. 8), 258 (f. 29), 364 (f. 11).
Relatează evenimentele otomane din sec. XIII până în 1521, cu date privitoare la relaţiile
româno-otomane. Text în turcă persanizată (Hazîne, 1346).
Sadettin Efendi, Tacüt-Tevarih, V, Ankara, 1979 şi 1992.
775 – Ebu’l- ayr Rūmī, 6altuq-nāme [Viaţa lui Saltuk], copie din 1591–1592.
Culegere de povestiri şi legende eroice, populare, privitoare la dervişul Sarı Saltuk-Baba,
întemeietorul oraşului Babadag, cuprinzând informaţii despre peregrinările sale în Dobrogea,
Ţara Românească şi Moldova, în sec. XIII–XVI. 618 f., 23 × 42 cm (Hazîne, 1612).
Ref.: Guboglu, Cercetări Turcia, 1976, p. 446; idem, Crestomaţie turcă, p. 15, 51–53.
Publ.: ibidem, p. 53–61 (ms. Hazîne, 1612).
Reprod.: ibidem, p. 52 (f. 1), 56, 58, 60, 62–63; Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 80, c. 1–621.
776 – Mu afā ‘Alī, Ta’rī -i Unġurûs [Istoria Ungariei], sfârşitul sec. XVI, relatare a
campaniilor otomane în Transilvania şi Ungaria din 1592 şi 1596. 100 f. (Revan, 1302).
Ref.: Forrer, Handschriften, p. 200.
777 – Šināsī Me med-ağa, Nüzhet ül-a bār fī i@māl sefer-i Sigetvār [Ştiri plăcute în
rezumatul campaniei de la Sigetvár], sec. XVI. Relatare a bătăliei de la Sighet din 1566.
Miniatură reprezentând primirea lui Ioan Sigismund Zapolya şi a unor demnitari din
Transilvania de către sultanul Süleyman Magnificul (Revan).
TURCIA d 507
Ref. şi reprod.: Babinger, GOW, p. 178; Oktay Aslanapa, Turkish Art and Architecture,
Londra, [1971], p. 317; fig. şi pl. XXVII.
anii 1563–1599, inclusiv relaţiile cu Ţările Române (Revan, 1137).
Ref.: Babinger, GOW, p. 137; Cronici turceşti, I, p. 357–358; Guboglu, Crestomaţie turcă,
p. 377; Ghidul microfilmelor, p. 126.
Publ.: Cronici turceşti, I, p. 358–366 (după ed. Istanbul, 1864); Guboglu, Crestomaţie
turcă, p. 379–388 (după ed. Klaus Schwarz, Freiburg, 1970, care reia ed. Istanbul,
1864); Mehmed Ipşirli, Tarih-i Selânikî (971/1003/1563–1595), Istanbul, 1989, şi
Ankara, 1999 (2 vol.).
Reprod.: Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 378 (f. 1), 384; Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 5,
c. 519–824.
la Călugăreni (1595) şi victoriile lui Mihai Viteazul de la Târgovişte şi Giurgiu (Ahmed II,
ms. 3080, Revan, 1117, 1118).
Ref. şi publ.: Forrer, Handschriften, p. 200; Cronici turceşti I, p. 333–356; Aurel Decei,
Izvoare turceşti despre Mihai Viteazul (RA, 1975, nr. 2, p. 157–166).
Reprod.: ibidem, p. 158–161 (facsimil); Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 3, c. c. 267–359,
343–346, 348.
1520, copie din 1612. Cronică de la „începutul lumii” până la domnia sultanului Selim I, cu
informaţii despre expansiunea otomană în Europa de Sud-Est şi campaniile în Ţările
Române, până la cucerirea Chiliei şi Cetăţii Albe (1484). 379 f. (Hazîne, 1361).
Ref.: Forrer, Handschriften, p. 176 (cota 479); Altosmanische Chronik, I, p. 18–19; Cronici
turceşti I, p. 107–109; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 243–244; Guboglu, Vlad
Ţepeş, p. 382; Războieni, p. 277;
Publ.: Cronici turceşti I, p. 110–134 (după ed. Fr. Taeschner, Leipzig, I, 1951; II, 1955);
781 – Me med Nādirī, Šāhnāme [Cartea şahului], [circa 1621], cronică ilustrată
relatând expediţia otomană din 1621 împotriva Poloniei și campania sultanului Osman II în
Moldova, la Hotin (Hazîne, 1124).
Ref.: Karatay, Kataloğu, II, p. 138, nr. 277; rec. în SAO 5–6, 1967, p. 437–438, Cronici
turceşti II, p. 14, nota 59; III, p. XV.
Reprod.: Guboglu, Două călătorii în Turcia, p. 233–234 (miniaturi reprezentând asedierea
cetăţii Hotin); Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 19, c. 327–403; r. 72, c. 209–249.
782 – Zikr müluk-i Āl-i ‘OÓmān ve ġazavāt-ı insān [Descrierea împăraţilor dinastiei
otomane şi expediţiile lor], sfârşitul sec. XV, copie din 1622–1623. Cronică anonimă ce
508 d TURCIA
descrie pe scurt evenimentele statului otoman din sec. XIII până în 1495, cu menţiuni
despre relaţiile cu Ţările Române. 86 f. (Mehmet Reşat, 700).
Ref.: Karatay, Kataloğu, p. 205, nr. 625.
Publ.: Războieni, p. 345 (fragment).
XVII, inclusiv relaţiile româno-otomane (Bağdad, 207).
Ref.: Babinger, GOW, p. 174; Karatay, Kataloğu, I, p. 245–246, nr. 745; Cronici turceşti II,
p. 16, nota 80.

informaţii referitoare şi la relaţiile româno-otomane (Hazîne, 1407).
Ref.: Ghidul microfilmelor, p. 123; Cronici turceşti, I, p. 399.
Publ.: Cronici turceşti, I, p. 400–436 (după ed. Istanbul, 1860).
785 – Ibrāhīm Pečevī (fost defterdar de Timişoara), Ta’rī [Istorie], 1520–1640,

continuată de Mu afā bin A med din Bagdad până în 1650, cronică a evenimentelor
Imperiului Otoman din anii 1520–1639, cu date despre Ţările Române în vremea lui Petru
Rareş şi Mihai Viteazul. 2 copii (Hazîne, 1331).
Ref.: Babinger, GOW, p. 194; Ghidul microfilmelor, p. 123; Cronici turceşti I, p. 469–525.
Publ.: Cronici turceşti I, p. 471–525 (după ed. Istanbul, I, 1864–1865; II, 1866–1867).
786 – Mu afā bin ‘Abdullāh ( a@@ī Halīfa, Kātib Čelebi), ?ihānnümā’nın Rūmeli’ye
ayid qısmī [Partea din „Descrierea lumii” referitoare la Rumelia], 1648 – ante 1657, cu
informaţii despre geografia Ţării Românești şi a Dobrogei (Brăila, Bucureşti, Giurgiu), a
Moldovei (Iaşi), precum şi o hartă a sangeacului Silistra, reprezentând Dobrogea. 67 f.
(Revan, 1651).
Ref.: Babinger, GOW, p. 200; Karatay, Kataloğu, I, p. 452, nr. 1362; Cronici turceşti II, p.
26–27 (p. 109–121, o versiune după ms. B.A.R. nr. 265).
Publ.: Cronici turceşti II, p. 116–124; Anca Popescu, O hartă osmană a Dobrogei de la
mijlocul secolului XVII (AIIAI, XXII, 2, 1985, p. 631–637).
Reprod.: Cronici turceşti II, p. 117; Călători străini, IV, p. 328–329, fig. 39 (harta Dobrogei);
A. Popescu, op. cit., p. 632; Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 27, c. 762–828.
[Istoriile sinoptice], ante 1657, cronică a anilor 1591–1639, cuprinzând şi informaţii despre
relaţiile româno-otomane. Text în arabă (Hazîne, 1341).
TURCIA d 509
788 – 6olaqzāde Me med Hemdemī, Fihrist-i šāhān [Șirul şahilor], cunoscută

ulterior ca Tevārīh-i Āl-i ‘OÓmān [Istoriile Casei lui Osman], ante 1657, cronică tratând istoria
Imperiului Otoman din sec. XIII până în 1644, cu informaţii despre raporturile româno-
otomane în această perioadă. 386 p. (Bağdad, 199).
Ref.: Cronici turceşti II, p. 125–126; Guboglu, Vlad Ţepeş, p. 289, 299–302, 383; Războieni,
p. 289, 299–302.
Publ.: Cronici turceşti II, p. 126–165 (după ed. Istanbul, 1880, şi ms. Bağdad, 199).
Reprod.: ibidem, p. 291–298, Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 26, c. 1–385.
789 – üseyin Ve@īhī, Ta’rī [Istorie], 1661, relatând evenimentele Imperiului Otoman
în anii 1637–1660, cu informaţii despre domniile lui Matei Basarab şi Vasile Lupu (Revan,
1153; Hazîne, 1425).
Ref.: Babinger, GOW, p. 208, Karatay, Kataloğu, I, p. 258, nr. 793–794; Cronici turceşti,
II, p. 166–168 (sub numele Hasan Vegihi).
Publ.: Cronici turceşti, II, p. 168–188 (după ambele ms.).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 3, c. 1–150, r. 51, c. 1–100.
790 – Me med alīfa (Ülfetī), Ta’rī -i Ġılmānı [Istoria robilor], a doua jumătate a
sec. XVII, tratează istoria Imperiului Otoman din anii 1623–1665, între care relatarea
conflictelor turco-austriece, desfăşurate pe teritoriile Banatului şi Transilvaniei, la care
autorul a luat parte, şi informaţii în legătură cu Matei Basarab, Gh. Rákóczi I şi
Gh. Rákóczi II, Vasile Lupu ş.a. (Hazîne, 1306).
Ref.: Babinger, GOW, p. 209–210; Ghidul microfilmelor, p. 123; Cronici turceşti II, f. 189–
190; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 768–770.
Publ.: Ahmed Refîk, în TOEM, 1924–1925, nr. 78–83 (anexe); Cronici turceşti, II, p. 190–
202 (după TOEM); Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 771–808 (după ed. Kâmil Su,
Istanbul, 1976).

1673, cuprinzând şi informaţii despre relaţiile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV
până în anul 1672 (Revan, 1180).
Ref.: Cronici turceşti II, p. 12, nota 48; Cronici turceşti III, p. XVI.
792 – Yūsuf Nābī, Feti -nāme-i Qaminča [Cartea cuceririi Cameniţei], 1682.
Cronică relatând trecerea oastei otomane prin Moldova şi expediţia otomană împotriva
Poloniei din 1672, la care au luat parte şi trupe moldovene şi muntene (Hazîne, 1629).
Publ.: Cronici turceşti II, p. 277–286 (după ms. Hazîne 1629)
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 2, c. 736–799 (ms. Hazîne 1629); r. 8, c. 566–706.
inclusiv relaţiile din această perioadă cu Ţările Române, vol. III (Emanet Hazînesi 1413).
510 d TURCIA

Publ.: Cronici turceşti II, p. 290–420 (după ms. Veliyüddin Efendi, 2369 şi ed. Ahmet
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 3, c. 360–577; 22, c. 82–477.
794 – Šāri ül-Manār-zāde A med, Ta’rī -i Manār-zāde A med [Cronica lui Manār-zāde
A med], a doua jumătate a sec. XVII, cronică cuprinzând evenimentele din perioada 1574–
1655, cu o detaliată tratare a răscoalei antiotomane a lui Mihai Viteazul. 674 f. (Revan, 1169).
Ref.: Babinger, GOW, p. 190; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 403–404.
Publ.: Crestomaţie turcă, p. 405–659 (după ms. Revan, 1169).
795 – Qara-Čelebi-zāde ‘Abd ül-‘Azīz Efendi, Süleymānnāme [Epopeea lui

Süleyman Magnificul], a doua jumătate a sec. XVII, privitoare la perioada 1521–1622,
inclusiv campaniile otomane împotriva lui Mihai Viteazul (Hazîne, 1421, 1581).
796 – Evliyā Čelebi, Seyā at-nāme [Cartea călătoriilor], a doua jumătate a sec. XVII,
relatare a călătoriilor autorului, fost secretar al beilerbeiului de Silistra – Oceakov,
cuprinzând informaţii despre Ţările Române şi despre expediţia otomană din Transilvania,
1657–1662. 5 copii (Bağdad, ms. 300–303, vol. 2–5; 304–308, vol. 1–5, 7–8; Revan, 366–
369, vol. 6–9, fără cotă, vol. 7–100, 2 copii).
Ref.: Babinger, GOW, p. 221–222; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 810; Arslan Terzioglu,
Evliya Çelebi’s Beschreibung der südosteuropäischen Hospitäler und Heilbäder des 17.
Jahrhunderts und ihre kulturgeschichtliche Bedeutung (REESE, 13, 1975, nr. 3, p. 433).
Publ.: Guboglu, Crestomaţie, p. 816–845 (după ed. Reşad Ekrem Koçu, Istanbul, 1953);
Istanbul, 1896–1938, vol. I–X); Dankoff, Evliyâ Çelebi; Dankoff – Kim, An Ottoman
Traveller.
Reprod.: Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 816–854; R.F. Kreutel, Neues zur Evliya-Çelebi
(„Der Islam”, 48, 1972, nr. 2, p. 270–271, facs. B); Călători străini, VI, pl. 38;
Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 851; Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 33, c. 1–188 (ms.
Bağdad, 307), c. 189–378 (ms. Revan, 1457); r. 51, c. 167–259 (ms. Bağdad, 305).
797 – Qazzāz-zāde A med-ağa, Veqā’i‘-nāme [Istoria întâmplărilor], sfârşitul sec.

XVII, relatare a asediului Vienei, cu menţiuni despre participarea trupelor din Moldova,
Ţara Românească şi Transilvania. 118 f. (Revan, 1310).
Ref.: Guboglu, Crestomaţia turcă, p. 859.
Reprod.: ibidem, p. 872 (prima pagină din ms.); Arh. Naţ. Rom., mf. Turcia, r. 51, c. 444–
562 (textul cronicii din ms.).
sec. XVII cuprinzând şi informaţii despre raporturile româno-otomane în anii 1648–1682,
2 copii (Bagdad, 217; Hazîne, 1363).
TURCIA d 511
Ref.: Babinger, GOW, p. 228; Cronici turceşti III, p. XV.


împotriva austriecilor (Hazîne, 1427, vol. 54).
Ref.: Cronici turceşti I, p. 142; ibidem, II, p. 14, nota 63; Gemil – Veliman, Cercetări
Turcia, 1979, p. 466.
800 – ‘Abdullāh bin Rıvān, Tevārī -i Dešt-i Qıpčāq [Istoriile despre Deşt-i Kıpçak],
sec. XV–XVII, cu informaţii despre Ţările Române şi Dobrogea (Bağdad, 289).
801 – A med bin Lu fullāh (Müne@@imbašı), ?āmī‘ al-duwal [Toate țările], sec.
XVII, cronică privitoare la evenimentele de la începuturile Islamului (622) până la
cucerirea Cameniţei (1672), cu referiri la istoria Ţării Româneşti, începând cu Vlad Dracul
(436–442, 443–447) şi la istoria Moldovei, până la mazilirea lui Gheorghe Duca-vodă
(1672). Text în arabă. Traducerea turcă a fosr realizată de poetul Ahmed Nedim (1720) și a
fost editată sub titlul 6a ā’if ül-a bār [Pagini informative] la Istanbul, în 1868–1869
(Ahmed III, Bağdad 243, 244, Hazîne, 1345).
Ref.: Babinger, GOW, p. 234–235; Karatay, Kataloğu, I, p. 265, nr. 818; Cronici turceşti II,
p. 231–233.
Publ.: Cronici turceşti II, p. 233–275 (după ed. turcă a lui Ahmed Nedim, Istanbul, 1868–
1869, şi ms. Topkapı Sarayı Mūzesi, Hazîne, 818).
r. 30, c. 487–681.
802 – Keyfiyet-i Rusya der sāl 1123 [Starea Rusiei în 1711], circa 1711, memoriu
relatând campania de la Stănileşti (Bağdad, 221; Hazîne, 1627).
Ref.: Guboglu, Despre materialele arhivistice, p. 178; Cronici turceşti III, p. XVI.
803 – Qı ‘a min al-ta’rī -i Āl-i ‘OÓmān [Fragment din Istoria dinastiei otomane],
1658–1712, despre expediţia turco-tătară în Transilvania şi situaţia Principatelor Române
(Hazîne, 1578).

lui Mihai Viteazul; bazată pe cronica atribuită lui Šāri ül-Manār-zāde A med (Hazîne,
1332, Revan, 1169).
512 d TURCIA
după ms. Revan, 1169) şi p.674–767 (Na‘īmā Ta’rī i,, după ed. Istanbul, 1866);
Cronici turceşti III, p. 5–128 (Ravat-ül- üseyin, după ed. Istanbul 1863–1864).
Reprod.: Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 406, 414, 436, 547, 641; Arh. Naţ. Rom., mf.
Turcia, r. 26, c. 386–1059 (Šāri ül-Manār-zāde A med); r. 50, c. 180–861.
805 – Silā dar Fındıqlılı Me med Āğa, Nu retnāme [Cartea victoriilor], 1695–1721,
jurnal ce consemnează evenimentele Imperiului Otoman în anii sultanului Mustafa II,
cuprinzând informaţii de istorie românească: luptele din Banat, descrierea Timişoarei,
cucerirea Transilvaniei de austrieci, învestitura lui Dimitrie Cantemir ca domn al Moldovei
în 1710, moartea lui Constantin Brâncoveanu şi Ştefan Cantacuzino etc. (Emanet Hazînesi,
1413; Revan, 1313).
Ref.: Babinger, GOW, p. 254; Karatay, Kataloğu, I, p. 283, nr. 889–882; Decei, Sursele
istorice, p. 12–13; Cronici turceşti II, p. 287–290; Guboglu, Crestomaţie turcă,
p. 859, nota 6.
Publ.: Cronici turceşti II, p. 421–539 (după ms. Veliyüddin, ms. 2369 şi ed. Ismet
Parmaksızoğlu, Istanbul, 1962–1969).
Rom., mf. Turcia, r. 23, c. 212–326.
806 – A med bin Ibrāhīm Resmī Girīdli, Eflāq ?oġrafiyāsı [Geografia Valahiei] sau
Risāle-i Eflāqayn [Descrierea celor două Valahii], 1760, 58 f. La f. 1–28: descriere generală
a Valahiei, împărţirea administrativă, râuri şi oraşe, aspecte ale vieţii economice; la f. 29–
58: colecţie de edicte şi instrucţiuni, ante 1760, trimise de la Istanbul funcţionarilor otomani
în scopul stabilirii ordinii în Ţara Românească, unde soldaţi şi ţărani otomani ocupau ilegal
pământuri, în pofida interdicţiilor (Hazîne, 445).
Ref.: Karatay, Kataloğu, I, p. 459; Cengiz Orhonlu, Osmanlı teşkilâtına aid küçük bir risâle
„Risâle-i terceme” („Belgeler”, 4, 1969, nr. 7–8, p. 39–47); Cronici turceşti II, p. 10,
nota 40; Cengiz Orhonlu, The Geography of Walachia Written by a Turkish Politician
(RESEE, 13, 1975, nr. 3, p. 447–452); Cronici turceşti III, p. XVI.
807 – Seyyid Me med ākim, Veqā’i‘-ı Devlet-i ‘Aliyye [Evenimentele Înaltei Porţi],
1752–1767, despre schimbări de domni în Ţara Românească şi Moldova (Bağdad, 231).
808 – A med bin Ibrāhīm Resmī Girīdli, Sefernāme [Relatarea soliei], 1763–1764,
descrierea popasurilor sale în Ţara Românească, în călătoria spre Viena şi Berlin (Hazîne, 1576).
Ref.: Babinger, GOW, p. 310–311; Cronici turceşti III, p. XV; Ghidul microfilmelor, p. 124.
TURCIA d 513
809 – Vā ıf A med, Me āsin ül-āÓār ve aqāyıq ül- a bār [Fapte plăcute şi adevărate],
1752–1770, ştiri despre Moldova, Dobrogea şi Ţara Românească (Hazîne, 1405).
810 – Veqā’i‘-i Zekeriyyā-zāde [Relatarea evenimentelor de Zekeriyyā-zāde], 1768–

1771, despre relaţiile ruso-otomane, cu descrieri ale cetăţilor Hotin, Akkerman, Bender etc.
(Hazîne, 1572).
811 – A med ?āvīd, Ta’rī -i münta ab [Cronică aleasă], 1626–1774, vol. I, cu ştiri
privind Ţările Române şi Dobrogea în timpul războaielor ruso-turce (Emanet Hazînesi, 1399).
812 – Sa‘dullāh Enverī, Veqā’i‘-nāme Enverī Sa‘dullāh [Cartea de întâmplări a lui

Enveri Sa‘dullāh], 1763–1777, relatând şi despre Ţările Române şi Dobrogea (Bağdad, 234).
813 – Vauban, [Œuvres militaires], Constantinopol, 1791, traducere din franceză în

turcă de Constantin Ipsilanti, pe atunci dragoman al Porţii (1796–1799). 4 vol. (ms. 1932–
1934, 1936; Hazîne, 614–616, 629).
Ref. şi reprod.: Fehmi Edhem Karatay, Topkapı Sarayı Müzesi Kütüphanesi-Türçe
Yazmalar Kataloğu, Istanbul, 1961, vol. II, nr. 1932–1934, 1936 (Hazîne, 614–616,
629); Léandre Vranoussis, Les Grecs de Constantinople et la vie intellectuelle à l’âge
des drogmans (Actele colocviului Istanbul à la jonction des cultures, „Bulletin
AIESEE”, 1977, p. 142 (facsimil 2 f. din ms. Hazîne, 614).
814 – Me med 6ub ī, Ta’rī -i 6ub ī [Cronica lui Suphi], sec. XVIII, despre situaţia
Ţărilor Române în relaţiile Porţii cu Austria şi Rusia (Revan, 1256).
Ref.: Ghidul microfilmelor, p. 127
815 – Me med Emīn Belīġ, Sevāni ve levayi [Înfățișarea întâmplărilor], sec.

XVII–XIX, despre proiecte de reforme, comerţ şi vămi în Ţara Românească, beşliii din
Moldova (Hazîne, 370).
CR
816 – Bartınlı Ibrāhīm amdī’nin Atlası [Atlasul lui Ibrahim Hamdi din Bartin], sec.
XVIII, cuprinzând şi informaţii privind geografia Ţărilor Române.
514 d TURCIA
Ref.: Cengiz Orhonlu, XVIII. yüzyılda Osmanlılarda Coğrafya ve Bartınlı Ibrahim

Hamdi’nin Atlası („Tarih Dergisi”, 14, 1964, nr. 19; p. 115–140); Cristina Feneşan,
Cultura otomană a vilayetului Timişoara (1552–1716), Timişoara, 2004, p. 20.
817 – Planul cetăţii Timişoara, 1552 (E 8410/1–2).

Ref.: M. Guboglu, Despre materialele arhivistice otomane, p. 191.
818 – Planşe, sec. XVIII, înfăţişând palatul lui Dimitrie Cantemir de la Ortaköy
(Yeni basmalar, 2107).
819 – Enderūnlu Mu afā, hartă reprezentând Rusia, Polonia, Moldova, Ţara

Românească şi Transilvania, sec. XVIII, manuscris în culori (A 3625).
Ref.: M. Guboglu, Despre materialele arhivistice otomane (RA, 1966, nr. 2, p. 191).
820 – Hărţi ale Moldovei şi Ţării Româneşti, sec. XVIII (E 10201).

Ref.: ibidem.
SELIM AĞA KÜTÜPHANESI

(Biblioteca Selim-Ağa)24
MS
821 – Mu afā ‘Ālī (Gelibolulu), Künh ül-a bār [Miezul ştirilor], circa 1600, cuprinzând
şi informaţii despre relaţiile româno-otomane de la Mircea cel Bătrân până la Mihai Viteazul, cu
descrierea expediţiei lui Sinan-paşa împotriva Ţării Româneşti, lupta de la Călugăreni
(1595) şi victoriile lui Mihai Viteazul de la Târgovişte şi Giurgiu (cota 675).
IZMIR
(Smirna)
EUAGGELIKĪ SCHOLĪ
(Şcoala Evanghelică)
AM
822 – Aşezământ ajutat în 1818, printr-o danie anuală de 200 lei, de Scarlat Callimachi,
domnul Moldovei. Școala a fost distrusă, împreună cu biblioteca, în incendiul din 1 septembrie
1922.
24
În cartierul Üsküdar.
TURCIA d 515
Ref.: N. Iorga, Ştiri noi cu privire la mişcarea grecească din 1821 (RI, 26, 1940, p. 53);
C.C. Giurescu, L’aide accordée par les Pays Roumains (RRH, 1970, nr. 5, p. 832);
Richard, Répértoire, p. 216; Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, II, p. 82.
MS25
823 – Constantin Chesarie Daponte, mare căminar al Moldovei, Kathreptīs gynaikōn,

jumătatea sec. XVIII, lucrare dedicată Elenei Mavrocordat, soţia lui Grigore Callimachi,
domnul Moldovei. T. 1–2. (ms. B–14).
Ref.: A. Papadopoulos-Kerameus, Katalogos tōn cheirografōn tīs en Smyrnī vivliothīkīs tīs
Euaggelikīs Scholīs, Smirna, 1877, p. 35–36, nr. 54.
824 – Giovanni della Casa, Hrīstoītheia, traducere versificată, de la jumătatea sec.

XVIII, întocmită de Constantin Daponte (ms. G–9).
ARKEOLOJI MÜZESI
(Muzeul Arheologic)
MUZ
825 – Statuie de captiv dac (fără cap şi mâini), probabil sec. II d. Hr., h = 275 cm,
descoperită circa 1764 în ruinele oraşului Efes (expusă în grădina Muzeului).
Ref.: Russu, Daco-geţii, p. 81, nr. 24.
Reprod.: http://statuidedaci.ro/ro/turcia/izmir.
MILLÎ KÜTÜPHANE
(Biblioteca Naţională)
DOC
826 – Colecţie de documente ale marelui vizir Reşid-paşa, jumătatea sec. XIX,
conţinând şi documente referitoare la Principatele Române.
MS
827 – Enverī, Düstūr-nāme [Cartea vizirului], încheiată în august 1465, cronică

otomană rimată, de la începuturile statului otoman până în 1465, cuprinzând, în partea a II-a,
informaţii despre expediţia lui Umur-beg la Chilia (1339–1341), iar în partea a III-a, despre
campania sultanului Mehmed II împotriva Ţării Româneşti în 1462 (ms. Demirbaş, 16114).
Ref.: Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 102–104.
Publ.: Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 104–158 (după ed. Irène Melikoff-Sayar, Le Destan
d’Umur pacha, Paris, 1954, pe baza ms. Demirbaş, 16114, şi ed. Mükrimin Halil,
Istanbul, 1928, pe baza ms. BNF, Paris, anciens fonds turcs, nr. 250).
25
Manuscrisele de la Şcoala Evanghelică greacă din Smirna au fost distruse probabil în
incendiul din 1922, v. Richard – Olivier, Répertoire, p. 390–391.
516 d TURCIA

împotriva austriecilor.
KASTAMONU
GENEL KÜTÜPHANE
(Biblioteca
publică)
MS
1520. Cronică otomană de la „începutul lumii” până la domnia sultanului Selim I (1512–
1520), cu informaţii despre expansiunea otomană în Europa de Sud-Est şi campaniile în
Ţările Române până la cucerirea Chiliei şi Cetăţii Albe (1485).
Ref.: Războieni, p. 282.
Publ.: Cronici turceşti I, p. 110–134 (după ed. Fr. Taeschner, Leipzig, I, 1951; II, 1955).
KINALI ADA
(Insula Proti)
AM
830 – Mănăstirea Schimbarea la Faţă, ajutată prin danii de la domnii Ţării

Româneşti: Constantin Brâncoveanu (4 august 1703), Scarlat Grigore Ghica (5 aprilie
1766), Alexandru Ipsilanti (9 februarie 1778) și Constantin Ipsilanti (21 iulie 1804).
Ref.: Urechia, VIII, p. 408–409; N. Iorga, Donaţiile româneşti pentru mănăstirile din
Marea de Marmara (RI, 7, 1921, p. 146); Gh. I. Moisescu, Mănăstirile închinate din
Ţara Românească în vremea păstoririi mitropolitului Grigorie Dascălul 1823–1834
(BOR, 52, 1934, p. 435); T.G. Bulat, Danii româneşti pentru creştinătatea grecească
puţin cunoscute (GB, 22, 1963, p. 256–268); SMIM, 5, 1962, p. 144.
KONYA
(Ikonium)
MUZ
831 – Placă funerară din piatră, din 1569, fostă pe mormântul lui Petru cel Tânăr,
domnul Ţării Româneşti (1559–1568), cu inscripţie în greacă. Este folosită ca masă de altar
în biserica Schimbarea la Faţă.
Ref.: N. Iorga, Mormântul lui Petru-Vodă Mircea (RI, 10, 1924, p. 180–181).
TURCIA d 517
IZZET KOYUNOĞLU MÜZESI KÜTÜPHANESI

(Biblioteca Muzeului „Izzet Koyunoğlu”)
DOC
832 – Kitāb-ı qavānin-i örfiyye-i ‘oÓmānī [Cartea cutumelor otomane], sec. XV,
cuprinzând la f. 58v–60 documente (4) din 1467–1468 şi 1477 privind fixarea dărilor
locuitorilor români din Braničevo, Vidin şi Herţegovina.
Ref., publ. şi reprod.: Nicoară Beldiceanu, Irène Beldiceanu-Steinherr, Quatre actes de
Mehmed II concernant les Valaques des Balkans slaves (SF, 24, 1965, p. 103–118).
MS
833 – Bešir Čelebi, Tevārīh-i Āl-i ‘OÓmān [Istoriile dinastiei otomane], cronică turcă
relatând istoria Imperiului Otoman până în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, inclusiv
relaţiile cu Ţările Române.
Ref.: Cronici turceşti II, p. 17, nota 85; III, p. XV.
Publ.: Beşir Çelebi, Tevarih-i Al-i Osman, ed. Ismail Hikmet Ertaylan, Istanbul, 1946.
MANISA
GENEL KÜTÜPHANE
(Biblioteca Publică)
MS
834 – Urū@ bin Ā‘dil, Tevārī -i Āl-i ‘OÓmān [Istoriile Casei lui Osman], sfârşitul sec.
al XV-lea, relatând evenimentele statului otoman până la 1484, cu informaţii despre
conflictele cu Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara şi Ştefan cel Mare.
Ref.: Babinger, GOW, p. 23; Cronici turceşti I, p. 47; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 207.
Publ.: Fr. Babinger, Urū@ bin Ā‘dil, Tevārī -i Āl-i ‘OÓmān, Hanovra, 1925–1926; Cronici
turceşti I, p. 48–64 (după ediţia Babinger, 1925); Nihal Atsız, Oruç Beğ Tarihi,
Istanbul, 1972 (mss. Muradiye 5506, f. 143–236); Crestomaţie turcă, p. 208–241
(după ed. Babinger, Hannover, 1925–1926 şi ed. Istanbul, 1972); Necdet Öztürk,
Oruç Beğ Tarihi, Istanbul, 2007.
1520. Cronică otomană de la „începutul lumii” până la domnia sultanului Selim I (1512–
1520), cu informaţii despre expansiunea otomană în Europa de Sud-Est şi campaniile în
Ţările Române, până la cucerirea Chiliei şi a Cetăţii Albe, în 1484 (ms. 1373).
Ref.: Războieni, p. 282.
Publ.: Cronici turceşti I, p. 110–134 (după ed. Fr. Taeschner, Leipzig, I, 1951, II, 1955); .
518 d TURCIA
SELIM PAŞA
(Boiados, Epivatai)
AM
836 – Biserica Sf. Parascheva, sprijinită din 1815 prin dania anuală a lui Scarlat
Alexandru Callimachi, domnul Moldovei, în valoare de 500 lei. A fost demolată în a doua
jumătate a sec. XX.
Ref.: „Thrakika”, 1934, nr. 3, p. 373–3784; N. Iorga, Cronică (RI, 20, 1934, p. 93).
837– Biserica Sf. Teodor şi şcoală cu predare în limba greacă, ajutate în sec. XIX
prin daniile domnitorilor Alexandru Moruzi (1799–1800), Constantin Ipsilanti (1804), Ioan
Gheorghe Caragea (1817) şi Scarlat Callimachi (1817).
Ref.: Urechia, VIII, p. 411–412; Giurescu, L’aide, p. 830; Camariano-Cioran, Aides
pécuniaires, I, p. 139.
838 – Școală cu predare în limba greacă, sec. XIX, care a funcţionat cu ajutoare
primite de Ţările Române, de la domnii Alexandru Moruzi (1800), Constantin Ipsilanti
(1804) şi Ioan Gheorghe Caragea (1817).
Ref.: Pîrnuţă, Documents, p. 753.
SILIVRI
AM
839 – Mănăstirea Maica Domnului, unde a funcționat o școală cu predare în limba

greacă, întreţinută din 1732 până la începutul sec. XVIII, prin danii, de domnii Ţării
Româneşti: Constantin Mavrocordat în 1732, Alexandru Moruzi în 1799, şi ai Moldovei:
Scarlat Callimachi, în 1818, şi Mihail Suţu, în 1820.
Ref.: N. Iorga, Notele unui istoric cu privire la evenimentele din Balcani (AARMSI, s. II,
35, 1913, p. 156–158); Iorga, Fundaţiuni în Epir, p. 891; Giurescu, L’aide, p. 829;
Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, I, p. 139–140.
TRABZON
(Trapezunt)
MONĪ AGIOU GEŌRGIOU HOTOURA
(Mănăstirea Sf. Gheorghe din Hotura)
MS
840 – Miscelaneu, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII, cuprinzând parafraze în
greacă scrise de Sevastos Kymīnitīs în Bucureşti după Pitagora, Versurile de aur (1690), şi
Palamidīs, Epigrame (1701) (ms. 9).
Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus XIII, p. XVI, XVIII–XIX, nr. 7, 36; Hurmuzaki –
Murnu – Litzica, XIII, p. XVIII, XXI–XXII, nr. 7, 36.
TURCIA d 519
MONĪ SOUMELA
(Mănăstirea Sumela)
AM
841 – Mănăstire şi şcoală cu predare în limba greacă, sprijinite cu danii din Ţările
Române de la domnitorii: Constantin Brâncoveanu (1694–1695), Mihai Racoviţă (1730–1731,
1741–1744), Grigore II Ghica (1733–1755, 1748–1752), Scarlat Ghica (1755), Ştefan Racoviţă
(1764), Alexandru Ghica (1766), Alexandru Ipsilanti (1775, 1797), Alexandru Moruzi (1793) ş.a.
Ref.: Urechia, VI, p. 236–238; Th. Kyriakidīs, Istoria tīs Ieras Monīs tīs Yperagias
Theotokou, Atena, 1898; Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. 365;
Hurmuzaki– Murnu – Litzica, XIII, p. 309–335; Iorga, Fundaţiuni, p. 898;
Hurmuzaki – Iorga, XIV/2, p. 1138, 1175; C.C. Giurescu, L’aide, p. 833–834; M.
Beza, Documente româneşti în arhive străine (MI, 2, 1968, nr. 10, p. 676);
Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, II, p. 78–80.
MS
842 – Miscelaneu, 1691–1700, [Bucureşti], ce cuprinde comentarii ale lui Sevastos

Kymīnitīs la scrieri de Sf. Grigore Teologul, Pindar și Isocrate. Circa 300 f. La f. 157–190:
Agapet Diaconul, Kefalaia parainetika, comentate de Kymīnitīs şi închinate lui Constantin
Brâncoveanu. Localizare din 1912 (ms. 84).
Ref.: A. Papadopoulos-Kerameus, Ellīnikoi kōdikes en tī vivliothīkī tīs Monīs Soumela
(VV, 19, 1912, fasc. 1–4, p. 305–309); Mathīmataria, p. 825–826, nr. 968.
FRONTISTĪRION
(Şcoala grecească)
AM
843 – Aşezământ ajutat de domnii Ţării Româneşti: Alexandru Scarlat Ghica (1767),
Alexandru Moruzi (1794), Constantin Ipsilanti (1804), Ioan Caragea (1814), Alexandru
Suţu (1819), Grigore D. Ghica (1825).
Ref.: Urechia, VIII, p. 417, X–A, p. 252–253; XI, p. 111–112; Hurmuzaki – Iorga, XIV/2,
p. 1182; Pîrnuţă, Documents, p. 653–654; Giurescu, L’aide, p. 833; C.C. Giurescu,
Les relations des pays roumains avec Trébizonde aux XVIIe–XIXe siècles (RRH, 13,
1974, nr. 2, p. 239–246); Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, I, p. 77–78.
MS
844 – Sevastos Kymīnitīs, Discurs rostit în faţa elevilor Academiei Domneşti din
Bucureşti, sfârşitul sec. XVII. Localizare din 1909 (ms. 19, al Şcolii din Trapezunt, f. 14 ș.
urm.).
Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus XIII, p. XXII, nr. 63; Hurmuzaki – Murnu-
Litzica XIII, p. XXV, nr. 63.
CUPRINS
Nota editorului ......................................................................................... V

Editor’s Note ............................................................................................ XIII
Transliterarea grafiei arabe ...................................................................... XXI
Sigle şi abrevieri ...................................................................................... XXIII
A. Cărţi, articole, colecţii de documente ..................................... XXIII
B. Publicaţii periodice ................................................................. XXXVIII
C. Fonduri ................................................................................... XLI
D. Clase de referinţe ................................................................... XLII
E. Abrevieri uzuale ..................................................................... XLII
SERBIA............................................................................................................ 1
ALIBUNAR (Voivodina) .................................................................... 1
ARADAC (Voivodina) ........................................................................ 2
BANATSKA DUBICA (Marghitiţa – Voivodina) .............................. 2
BANATSKI BRESTOVAC (Voivodina) ............................................ 2
BANATSKO ARANDJELOVO (Voivodina) ..................................... 3
BANATSKO NOVO SELO (Satu Nou – Voivodina) ......................... 3
BANOŠTOR (Voivodina) ................................................................... 4
BARICE (Sveti Jovan, Sân Ianăş – Voivodina) .................................. 4
BELA CRKVA (Biserica Albă – Voivodina) ...................................... 4
BELGRAD (Beograd) ......................................................................... 6
BELO POLJE (Voivodina) .................................................................. 40
DELIBLATO (Deliblata – Voivodina) ................................................ 40
DJALA (Voivodina) ............................................................................ 41
DOBRICA (Dobriţa – Voivodina) ....................................................... 41
DOLOVO (Doloave – Voivodina)....................................................... 42
EČKA (Ecica – Voivodina) ................................................................. 43
GLOGONJ (Glogoni – Voivodina) ..................................................... 44
GREBENAC (Grebenaţ – Voivodina) ................................................. 45
IDJOŠ (Voivodina) .............................................................................. 45
IDVOR (Voivodina) ............................................................................ 46
ITEBEJ (Voivodina) ............................................................................ 46
JABLANKA (Iablanca – Voivodina) .................................................. 46
522 d VIRGIL CÂNDEA
JABUKA (Iabuca – Voivodina)........................................................... 47

JANKOV MOST (Iancaid – Voivodina) ............................................. 47
JASENOVO (Voivodina) .................................................................... 48
JAŠA TOMIČ (Voivodina).................................................................. 48
KAJTASOVO (Voivodina) ................................................................. 49
KIKINDA (Voivodina) ........................................................................ 49
KLADOVO (Serbia) ............................................................................ 49
KLEK (Clec – Voivodina) ................................................................... 49
KONAK (Voivodina)........................................................................... 50
KOVAČICA (Covăciţa – Voivodina) .................................................. 50
KOVIN (Cuvin – Voivodina) .............................................................. 50
KRALJEVO (Serbia) ........................................................................... 51
KRUŠČICA (Voivodina) ..................................................................... 51
KUMANE (Voivodina) ....................................................................... 51
KUPINIK (Voivodina)......................................................................... 52
KUŠTILJ (Coştei – Voivodina) ........................................................... 52
LESKOVAC (Serbia) .......................................................................... 53
LOK (Voivodina) ................................................................................. 53
LOKVE (Sân Mihai – Voivodina) ....................................................... 54
MALI ŽAM (Jamul Mic – Voivodina) ................................................ 54
MALO SREDIŠTE (Srediştea Mică – Voivodina) .............................. 55
MANASTIR BANJA KOD PRIBOJA (Voivodina) ........................... 55
MANASTIR BEOČIN (Voivodina) .................................................... 56
MANASTIR BODJANI (Voivodina) .................................................. 56
MANASTIR DEČANI (Kosovo şi Metohija) ..................................... 57
MANASTIR HOPOVO (Voivodina) .................................................. 58
MANASTIR KREPIČEVAC (Serbia) ................................................. 58
MANASTIR KRUŠEDOL (Voivodina) .............................................. 59
MANASTIR LAPUŠNJA (Serbia) ...................................................... 60
MANASTIR MALA REMETA (Voivodina) ...................................... 60
MANASTIR MILEŠEVA (Serbia)...................................................... 60
MANASTIR RAKOVICA (Serbia) ..................................................... 60
MANASTIR RAVANICA (Voivodina) .............................................. 61
MANASTIR SOPOČANI (Serbia) ...................................................... 61
MANASTIR STUDENICA (Serbia) ................................................... 61
MANASTIR ŠIŠATOVAC (Voivodina) ............................................. 63
MANASTIR VELIKA REMETA (Voivodina) ................................... 64
MANASTIR VOJLOVICA (Voivodina) ............................................. 64
MANASTIR ŽIČA (Serbia) ................................................................ 64
MANASTIRICA (Serbia) .................................................................... 64
MARGITA (Mărghita – Voivodina) .................................................... 65
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE d 523
MARKOVAC (Marcovăţ – Voivodina) ............................................. 65

MESIĆ (Mesici – Voivodina) .............................................................. 66
MRAMORAK (Mramorac – Voivodina) ............................................ 67
NIKOLINCI (Nicolinţ – Voivodina) ................................................... 67
NIŠ (Serbia) ......................................................................................... 67
NOVI SAD (Voivodina) ...................................................................... 68
NOVO MILOŠEVO (Voivodina) ........................................................ 71
OMOLJICA (Omoliţa – Voivodina) .................................................... 71
ORESAC (Oreşaţ – Voivodina) ........................................................... 72
OVČA (Ovcea – Voivodina) ............................................................... 72
PADEJ (Voivodina) ............................................................................. 73
PANČEVO (Panciova – Voivodina) ................................................... 73
PAVLIŠ (Voivodina) ........................................................................... 74
PEĆ (Kosovo şi Metohija) ................................................................... 75
POŽAREVAC (Serbia)........................................................................ 75
PRIŠTINA (Kosovo şi Metohija) ........................................................ 75
PRIZREN (Kosovo şi Metohija) .......................................................... 76
RITIŠEVO (Râtişor – Voivodina) ....................................................... 76
RUSKO SELO (Chisoroş – Voivodina) .............................................. 77
SAMOŠ (Voivodina) ........................................................................... 78
SELEUŠ (Seleuş – Voivodina) ............................................................ 78
SENTA (Voivodina) ............................................................................ 79
SOČICA (Sălciţa – Voivodina) ........................................................... 80
SOMBOR (Voivodina) ........................................................................ 80
SREMSKA MITROVICA (Voivodina)............................................... 81
SREMSKI KARLOVCI (Voivodina) .................................................. 82
SRPSKA CRNJA (Voivodina) ............................................................ 110
STAJĆEVO (Voivodina) ..................................................................... 110
STRAŽA (Straja – Voivodina) ............................................................ 110
SUTJESKA (Sărcia – Voivodina) ....................................................... 111
TORAK (BEGEJCI) (Mali Torak, Toracul Mic – Voivodina) ............ 112
TORAK (BEGEJCI) (Veliki Torak, Toracul Mare – Voivodina) ....... 112
UZDIN (Voivodina)............................................................................. 113
VELIKI GAJ (Voivodina) ................................................................... 114
VELIKO SREDIŠTE (Srediştea Mare – Voivodina) .......................... 114
VILOVO (Voivodina).......................................................................... 115
VLADIMIROVAC (Petrovasâla – Voivodina) ................................... 115
VLAJKOVAC (Vlaicovăţ – Voivodina).............................................. 115
VOJKA (Voivodina) ............................................................................ 116
VOJVODINCI (Voivodinţ – Voivodina)............................................. 116
VRŠAC (Vârşeţ – Voivodina) ............................................................. 116
ZAGAJICA (Voivodina) ..................................................................... 123
ZEMUN (Serbia) ................................................................................. 123

ŽITIŠTE (Voivodina) .......................................................................... 124
ZRENJANIN (Becicherecul Mare – Voivodina) ................................. 124
SIRIA ............................................................................................................... 127

ALEP ( alab) ........................................................................................ 127
DAMASC (Dimašq) ................................................................................. 129
HAMA ( amā) ...................................................................................... 135
HOMS ( om ) ...................................................................................... 136
MA‘LŪLA ............................................................................................. 136
ŠARFEH ................................................................................................ 136
6AYDNĀYĀ ......................................................................................... 137
SLOVACIA ..................................................................................................... 139

BÁNOV .................................................................................................. 139
BANSKÁ BYSTRICA............................................................................ 139
BANSKÁ ŠTIAVNICA .......................................................................... 140
BARDEJOV ............................................................................................ 140
BRATISLAVA ....................................................................................... 141
JASOV (LELEZ) .................................................................................... 153
JAVORNÍK ............................................................................................. 155
KEŽMAROK .......................................................................................... 155
KOŠICE .................................................................................................. 155
KREMNICA ................................................................................... 157
LEVOČA ................................................................................................ 157
LUČENEC .............................................................................................. 161
MARTIN ................................................................................................. 161
NITRA .................................................................................................... 162
NOVÉ MESTO NAD VÁHOM ............................................................. 162
PIEŠŤANY ............................................................................................. 162
PLIEŠOVCE ........................................................................................... 163
POPRAD ................................................................................................. 163
PREŠOV ................................................................................................. 163
STARÁ TURÁ ........................................................................................ 163
SVINICA ................................................................................................ 164
TRENČIANSKA TEPLÁ ....................................................................... 164
TRNAVA ................................................................................................ 164
VEĽKÝ ČEPČÍN .................................................................................... 164
ŽIAR NAD HRONOM ........................................................................... 165
SLOVENIA...................................................................................................... 167
LJUBLJANA........................................................................................... 167
SPANIA............................................................................................................ 169
ALCALÁ DE HENARES ....................................................................... 169
AZPEITIA (Guipuzcoa) .......................................................................... 169
BARCELONA ........................................................................................ 169
BILBAO .................................................................................................. 171
BURGOS ............................................................................................... 171
CÁDIZ .................................................................................................... 171
CANTOBLANCO................................................................................... 172
GERONA ................................................................................................ 172
GRANADA ............................................................................................. 172
HUESCA ................................................................................................. 173
MADRID ................................................................................................ 174
MAJADAHONDA .................................................................................. 186
PALMA DE MALLORCA ..................................................................... 187
PAMPLONA ........................................................................................... 187
SAN LORENZO DE EL ESCORIAL .................................................... 187
SANTA CRUZ DE TENERIFE.............................................................. 188
SANTANDER......................................................................................... 188
SANTIAGO DE COMPOSTELA .......................................................... 189
SANTO DOMINGO DE SILOS ............................................................ 189
SEVILLA ................................................................................................ 189
SIMANCAS ............................................................................................ 192
SORIA ..................................................................................................... 199
TARRASA .............................................................................................. 199
TOLEDO ................................................................................................. 199
VALENCIA ............................................................................................ 201
VALLADOLID ....................................................................................... 201
VILLANUEVA Y GELTRÚ .................................................................. 202
VITORIA – GASTEIZ ............................................................................ 202
ZARAGOZA ........................................................................................... 202
STATELE UNITE ALE AMERICII............................................................. 203

ALBANY (New York) ............................................................................ 203
ALEXANDRIA (Virginia)...................................................................... 203
ALLIANCE (Ohio) ................................................................................. 203
ANN ARBOR (Michigan) ...................................................................... 204
ANNAHEIM (California) ....................................................................... 205
ANNAPOLIS (Maryland) ....................................................................... 205
AUSTIN (Texas) ..................................................................................... 206

BALTIMORE (Maryland) ...................................................................... 206
BEDFORD (Massachusetts) ................................................................... 207
BEREA (Kentucky) ................................................................................ 207
BERKELEY (California) ........................................................................ 208
BETHESDA (Maryland) ......................................................................... 208
BEVERLY HILLS (California) .............................................................. 209
BLOOMINGTON (Indiana) ................................................................... 209
BOSTON (Massachusetts) ...................................................................... 210
BOULDER (Colorado) ........................................................................... 212
BRIDGEPORT (Connecticut) ................................................................. 212
BRYN ATHYN (Pennsylvania) .............................................................. 212
BUFFALO (New York) .......................................................................... 213
CAMBRIDGE (Massachusetts) .............................................................. 213
CANTON (Ohio) .................................................................................... 218
CARLISLE BARRACKS (Pennsylvania) .............................................. 219
CHAPEL HILL (North Carolina) ........................................................... 219
CHARLOTTESVILLE (Virginia) .......................................................... 220
CHICAGO (Illinois)................................................................................ 220
CINCINNATI (Ohio) .............................................................................. 225
CLEVELAND (Ohio) ............................................................................. 227
COLLEGE PARK (Maryland) ................................................................ 231
COLLEGEVILLE (Minnesota)............................................................... 231
COLUMBUS (Ohio) ............................................................................... 231
DALLAS (Texas) .................................................................................... 235
DEARBORN HEIGHTS (Michigan) ...................................................... 235
DENTON (Texas) ................................................................................... 236
DES MOINES (Iowa) ............................................................................. 236
DETROIT (Michigan) ............................................................................. 236
DURHAM (North Carolina) ................................................................... 238
EASTON (Connecticut) .......................................................................... 241
ELKINS PARK (Pennsylvania) .............................................................. 241
ELLWOOD CITY (Pennsylvania) .......................................................... 241
ELMIRA (New York) ............................................................................. 242
ERIE (Pennsylvania) ............................................................................... 242
FAIRLAWN (Ohio) ................................................................................ 243
GAINESVILLE (Florida) ....................................................................... 243
GOLDENDALE (Seattle, Washington State) ......................................... 243
GRASS LAKE (Michigan) ..................................................................... 244
HAVERFORD (Pennsylvania) ............................................................... 244
HERMITAGE (Pennsylvania) ................................................................ 245
HILL CITY (South Dakota) .................................................................... 245
HOUSTON (Texas) ................................................................................ 245

HYDE PARK (New York)...................................................................... 246
INDIANAPOLIS (Indiana) ..................................................................... 246
IOWA CITY (Iowa) ................................................................................ 246
JACKSON (Michigan) ............................................................................ 247
KANSAS CITY (Missouri)..................................................................... 248
KENT (Ohio) .......................................................................................... 248
LA JOLLA (California) .......................................................................... 250
LAKE FOREST (Illinois) ....................................................................... 250
LANSING (Illinois) ................................................................................ 250
LEXINGTON (Kentucky) ...................................................................... 251
LINCOLN (Nebraska) ............................................................................ 251
LOS ANGELES (California) .................................................................. 251
LOUISVILLE (Kentucky) ...................................................................... 253
MADISON (Wisconsin).......................................................................... 253
MERRILLVILLE (Indiana) .................................................................... 253
MIAMI (Florida) ..................................................................................... 254
MILWAUKEE (Wisconsin).................................................................... 254
MINNEAPOLIS (Minnesota) ................................................................. 255
MIRAMAR (Florida) .............................................................................. 255
NASHVILLE (Tennessee) ...................................................................... 256
NEW BRUNSWICK (New Jersey)......................................................... 256
NEW HAVEN (Connecticut) .................................................................. 257
NEW YORK (New York) ....................................................................... 260
NILES (Ohio) .......................................................................................... 284
NORTH TARRYTOWN (New York) .................................................... 284
OAKLAND (California) ......................................................................... 285
OMAHA (Nebraska) ............................................................................... 285
PALM BEACH (Florida) ........................................................................ 285
PASADENA (California)........................................................................ 285
PHILADELPHIA (Pennsylvania) ........................................................... 286
PITTSBURGH (Pennsylvania) ............................................................... 293
PONTIAC (Michigan) ............................................................................ 293
PORTLAND (Oregon) ............................................................................ 293
PRAIRIE FARM (Wisconsin) ................................................................ 294
PRINCETON (New Jersey) .................................................................... 294
PROVIDENCE (Rhode Island)............................................................... 296
RICHMOND (Virginia) .......................................................................... 297
ROCHESTER (New York) .................................................................... 297
ROCKY RIVER (Ohio) .......................................................................... 297
SALEM (Ohio)........................................................................................ 298
SAN FRANCISCO (California) ............................................................. 298

SANTA BARBARA (California) ........................................................... 298
SANTA FE (New Mexico) ..................................................................... 299
SCOTTSDALE (Arizona) ....................................................................... 299
SHREWSBURY (Massachusetts) ........................................................... 299
SOUTHBRIDGE (Massachusetts) .......................................................... 299
SOUTHFIELD (Michigan) ..................................................................... 300
SOUTH ST PAUL (Minnesota) .............................................................. 300
ST LOUIS (Missouri) ............................................................................. 300
ST PAUL (Minnesota) ............................................................................ 301
STANFORD (California) ........................................................................ 302
STAUNTON (Virginia) .......................................................................... 321
SYRACUSE (New York) ....................................................................... 321
TERRE HAUTE (Indiana) ...................................................................... 321
TORRANCE (California) ....................................................................... 321
TROY (Michigan) ................................................................................... 322
URBANA (Illinois) ................................................................................. 322
WALTHAM (Massachussetts)................................................................ 323
WARREN (Ohio) .................................................................................... 324
WASHINGTON (District of Columbia) ................................................. 324
WELLESLEY (Massachusetts)............................................................... 347
WEST PALM BEACH (Florida) ............................................................ 347
WOONSOCKET (Rhode Island) ............................................................ 347
YORBA LINDA (California) ................................................................. 348
YOUNGSTOWN (Ohio) ........................................................................ 348
SUEDIA ........................................................................................................... 351

DJURSHOLM ......................................................................................... 351
EKSJÖ ..................................................................................................... 351
GÖTEBORG ........................................................................................... 351
LUND...................................................................................................... 352
MALMÖ ................................................................................................. 354
SJÖBO .................................................................................................... 354
STOCKHOLM ........................................................................................ 354
STRÄNGNÄS ......................................................................................... 368
UPPSALA ............................................................................................... 368
TUNISIA .......................................................................................................... 375

AL – AMMĀMĀT (Hammamet)......................................................... 375
TURCIA ........................................................................................................... 377

ANKARA................................................................................................ 377
AYVALIK (Kydōniai) ............................................................................ 383
BOZCA ADA (Insula Tenedos).............................................................. 383
BURGAZ ADASI (Insula Antigoni)....................................................... 384
BURSA (Brusa) ...................................................................................... 384
EDIRNE (Adrianopol) ............................................................................ 385
EFES ....................................................................................................... 386
GELIBOLU (Gallipoli) ........................................................................... 386
HEYBELI-ADA (Insula Halki) .............................................................. 387
ISTANBUL ............................................................................................. 388
IZMIR (Smirna) ...................................................................................... 514
KASTAMONU ....................................................................................... 516
KINALI ADA (Insula Proti) ................................................................... 516
KONYA (Ikonium) ................................................................................. 516
MANISA ................................................................................................. 517
SELIM PAŞA (Boiados, Epivatai) .......................................................... 518
SILIVRI .................................................................................................. 518
TRABZON (Trapezunt) .......................................................................... 518
IMPRIMAT ÎN ROMÂNIA

Marturii Romanesti Peste Hotare - 5reduced

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Marturii Romanesti Peste Hotare - 5reduced

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

VIRGIL CÂNDEA

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE MUZEUL BRĂILEI – EDITURA ISTROS

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE EDITURA ISTROS A MUZEULUI BRĂILEI

Referenţi ştiinţifici: Acad. Dan BERINDEI

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

I. Feodorov, Ioana (ed. ; coord.)

Editori coordonatori: Ioana FEODOROV şi Andrei TIMOTIN

Bun de tipar: 26.05.2014. Format: 16/70 × 100

România nu a recunoscut independenţa Republicii Kosovo, autoproclamată în 2008,

P.F. Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române alături de Î.P.S. Natanael,

Rămân de asemenea mai multe fonduri de documente a căror cercetare necesită

astăzi în arhivele turcești reprezintă o activitate ce se poate desfășura numai în

Mulțumirile noastre se îndreaptă către toți colegii, colaboratorii și prietenii

Adrian-Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei „George Oprescu”

Volume V of Virgil Cândea’s work Romanian Traces Abroad, now presented

works by the sculptor Constantin Antonovici, who is nevertheless present in that

Mustafa A. Mehmet read the chapter on Turkey and offered us valuable

TRANSLITERAREA GRAFIEI ARABE

A. Cărţi, articole, colecţii de documente

Cândea, La diffusion – Virgil Cândea, La diffusion de l’œuvre de Dimitrie Cantemir en

Historical Anniversary Album – Historical Anniversary Album. A Survey of the Romanian

Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj pis’mennosti – A.J. Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj

Păun, La Valachie – Radu G. Păun, La Valachie et le monastère de Chilandar au Mont

Răduțiu – Gyémánt, Repertoriul – Aurel Răduțiu, Ladislau Gyémánt, Repertoriul

Suciu – Constantinescu, Documente I – II – Ioan Dimitrie Suciu, Radu Constantinescu,

Veliman, Aspecte, 1821–1828 – Valeriu Veliman, Aspecte ale relaţiilor româno-otomane

Zapasko – Isaevič, I–II/1–2, – Jakim Zapasko, Jaroslav Isaevič, Pamjatki knižnovogo

AAR, s. II, „Analele Academiei Române”, Buc., 1879–1916.

BCMI, „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, Buc., 1908–1945.

OCP, „Orientalia Christiana Periodica”, Roma, 1935–.

Studii, „Studii. Revistă de istorie”, Buc., 1949–1973.

C.1. Din Serbia

P.M., A – Fondul A din Arhiva patriarhală-mitropolitană (Patriarsijsko-Mitropolijski Arhiv).

C.2. Din Turcia

D. BŞMT.MTE – Bâb-ı Defteri. Başmuhâsebe. Matbâh-ı Amire Emini (Poarta Marelui

B.N. Biblioteca Naţională, Bucureşti

op. cit. opera citată

1 – Şcoală primară românească mixtă, finanţată de statul român în perioada

RUMUNSKA PRAVOSLAVNA CRKVA

2 – Biserica Adormirea Maicii Domnului, clădită în 1895–1898, finanţată de statul

SRPSKA PRAVOSLAVNA CRKVA

5 – Biserica Buna Vestire, clădită în 1796 şi sfinţită în 1798. În perioada 1862–1877

6 – Iconostas, 1897, pictat de zugravul Matei Filip din Transilvania (inscripţie:

SRPSKA PRAVOSLAVNA CRKVA

7 – Iconostas, 1891, pictat în zona centrală de Dušan Alexici din Arad.

SRPSKA PRAVOSLAVNA CRKVA

8 – Sbornic, 1580, Sebeş, tipărit de diaconul Coresi. 451f., 18,4 × 28 cm.

9 – Iconostas, 1893, pictat de Dušan Alexici din Arad.

SRPSKA PRAVOSLAVNA CRKVA

10 – Gheorghie Murgu, Fecioara cu pruncul, 1858, icoană, ulei pe pânză.

11 – Iconostas, 1894, pictat de Ivan Alexici din Arad.

SRPSKA PRAVOSLAVNA CRKVA

12 – Iconostas, 1839, pictat de Nicola Alexici din Arad.

BANATSKO NOVO SELO

13 – Banca română „Sentinela”, înfiinţată în 1895.

14 – Şcoală primară românească mixtă, finanţată de statul român până în 1945.

RUMUNSKA PRAVOSLAVNA CRKVA

15 – Biserica Pogorârea Duhului Sfânt, clădită în 1805, finanţată de statul român

16 – [Sf. Ioan Hrisostom], Mărgăritare, [Bucureşti], [1691]. Însemnare de posesor:

17 – Iconostas, 1852, pictat de Jivko Petrovici din Zemun.

SRPSKA PRAVOSLAVNA CRKVA

19 – Şcoală primară românească mixtă, finanţată de statul român până în 1945.

RUMUNSKA PRAVOSLAVNA CRKVA