UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE,
EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI INFORMATICĂ

KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE SPECIALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific,
Lect. Univ. RABOLU ELENA
Absolvent,
VLAD CRISTINA-FILOFTEIA

PITEȘTI
2020
 UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE,
EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI INFORMATICĂ

KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE SPECIALĂ

BENEFICIILE KINETOTERAPIEI ÎN
RECUPERAREA SPONDILOZEI
CERVICALE

Coordonator științific,
Lect. Univ. RABOLU ELENA
Absolvent,
VLAD CRISTINA-FILOFTEIA

PITEȘTI

2020
 CUPRINS

PARTEA I...........................................................................................6
INTRODUCERE............................................................................6
MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI................................................7
CAPITOLUL I.....................................................................................8
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMEI...............................8
I.1. Anatomia și biomecanica coloanei vertebrale.............................8
I.2. Cauze și factori de risc..................................................................9
I.3. Tablou clinic...................................................................................9
I.4. Diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial..................................10
I.5. Mijloacele kinetice utilizate în recuperarea spondilozei
cervicale...............................................................................................11
PARTEA A II-A.................................................................................13
CAPITOLUL II..................................................................................13
ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII..............13
II.1. Scopul și obiectivele cercetării..................................................13
II.2. Sarcinile cercetării.....................................................................13
II.3. Ipoteza cercetării........................................................................14
II.4. Metodologia cercetării...............................................................14
II.4.1. Metoda bibliografică...............................................................15
II.4.2. Metoda observației..................................................................15
II.4.3. Metoda convorbirii (anamnestică)........................................15
II.4.4. Metoda grafică........................................................................15
II.5. Design-ul cercetării....................................................................15
II.5.1. Prezentarea cazului clinic.......................................................16
CAPITOLUL III................................................................................26
PREZENTAREA ȘI INTERPRETREA DATELOR.....................26
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI.................................................28
BIBLIOGRAFIE................................................................................30

LISTA FIGURILOR

Fig II.1. și Fig II.2. Proiectia capului către spate cu bărbia în piept,
mâinile aduse la nivelul pieptului................................................20
Fig II.3., Fig II.4., Fig II.5. Rotații laterale foarte lente ale
capului...........................................................................................21
Fig II.6. Înclinarea laterală a capului cu răsucirea ușoară a
membrului superior opus înclinării..............................................22
Fig II.7. Membrul superior orientat posterior, iar capul este tras
către fața în direcția opusă cu ajutorul mainii libere.....................22
Fig II.8., Fig II.9., Fig II.10., Fig II.11. Mișcări de izometrie la
nivelul mușchilor intervertebrali....................................................23
Fig II.12. Stretching pentru mobilitatea anterioară......................24
Fig II.13. Tracțiuni imaginare cu sprijin de perete.......................24

Lista tabelelor

Tabelul III.1. Scorurile inițiale, intermediare și finale în urma

aplicării testingului articular.......................................................26
Tabelul III.2. Scorurile inițiale, intermediare și finale în urma
aplicării testingului muscular........................................................27
Tabelul III.3. Scorurile inițiale, intermediare și finale în urma
realizării testului de echilibru Tinetti.............................................28
 Lista graficelor

Grafic III.1. Evoluția amplitudinii articulare pe mișcările capului

și gâtului..........................................................................................26
Grafic III.2. Evoluția testingului muscular..................................27
Grafic III.3. Evoluția echilibrului................................................28
 I. INTRODUCERE

„Spondiloza este un fenomen de îmbătrânire. Odată cu vârsta, oasele

și ligamentele din coloana vertebrală uzată conduc la spurturi osoase
(osteoartrita). De asemenea, discurile intervertebrale se degenerează și
slăbesc, ceea ce poate duce la hernii de disc și discuri bombate. Poate
afecta orice regiune a coloanei vertebrale: zona cervicală (gâtul), zona
toracică (partea superioară, mijlocul spatelui) și zona
lombară.”(https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-
despre-recuperare/spondiloza-cauze-tratament/)
Spondiloza cervicală este un tip de boală degenerativă care afectează
gâtul. Discurile moi dintre vertebre sunt cele care asigură amortizarea
șocurilor ce au loc la nivel de coloană vertebrală. Odată cu apariția acestei
afecțiuni aceste discuri se comprimă. În această situație cartilajul dintre
vertebrele care se ating se uzează și dispare în timp. La dispariția
cartilajului protector, uzura continuă pe vertebre, iar în timp pot apărea
pintenii, nervii atașati la măduva spinării având un spațiu redus pentru a
putea trece între vertebre la ieșirea din coloana vertebrală.
Conform statisticilor această degenerare ce are loc la nivelul
coloanei vertebrale apare, de regulă, la persoanele de peste 40 de ani.
Fiind o afecțiune ce apare odată cu înaintarea în vârstă, aceasta se poate
manifesta sub formă de dureri, rigiditate, amețeli, amorțeală, furnicături,
cefalee, dar există situații în care simptomele acesteia nu se manifestă
imediat, ci în timp, diagnosticul acestei afecțiuni fiind pus mult mai târziu
față de perioada de instalare a acesteia.
Cu toate acestea spondiloza cervicală nu produce, în cele mai multe
cazuri, dizabilități. Totuși aceste modificări la nivelul coloanei vertebrale
pot duce în timp la comprimarea măduvei spinării sau a rădăcinilor
nervoase atașate de aceasta, rezultând amorțeala sau slăbiciune musculară
la nivelul membrelor superioare, cât și inferioare.
Am ales această temă deoarece spondiloza este o afecțiune ce
afectează din ce în ce mai multe persoane. Astfel, această temă este una de
actualitate, realizandu-se numeroase studii în sfera acestei patologii.

7
 CAPITOLUL I
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMEI

I.1. Anatomia și biomecanica coloanei vertebrale

„Coloana vertebrală reprezintă scheletul axial, fiind situată în partea

mediană și posterioară a corpului. Îndeplinește un triplu rol: ax de susținere a
corpului, protejarea măduvii spinării și executarea diferitelor mișcări ale
trunchiului și capului. Cuprinde 5 regiuni: cervicală, toracală (dorsală), lombară,
sacrală si coccigiană. ”( Cristescu, D., Sălăvăstru, C., Voiculescu, B., Niculescu,
C., Th., Cârmaciu, R., 2014, p. 64)
Aceasta reprezintă 40% din lungimea totală a corpului, fiind de 73 cm la
bărbați și 63 de cm la femei. De asemenea, coloana vertebrală prezintă curburi
atât în plan frontal, cât și sagital, cele în plan frontal fiind mai puțin pronunțate
decât cele în plan sagital. In plan sagital coloana vertebrală cuprinde: curbura
cervicală, curbura toracală, curbura lombară, curbura sacro-coccigiană, iar
curburile în plan frontal sunt: curbura cervicală, curbura toracală, curbura
lombară.
„Coloana vertebrală este importantă din punct de vedere funcțional prin
rolurile pe care le îndeplinește prin protejarea măduvei spinării și prin susținerea
capului, membrelor și trunchiului în poziția verticală. Prin intermediul curburilor
sale dă o mobilitate sporită corpului, mărindu-i în același timp rezistența la
presiune, tracțiune și amortizând șocurile.” ( Cioran, S., G., 2006, p.37)

8
I.2. Cauze și factori de risc

Cauza principală a aparției spondilozei este procesul natural al imbătrânirii

ce determină în timp modificări la nivelul coloanei vertebrale. Alte cauze ale
apariției acestei afecțiuni sunt:

 Stilul de viață;
 Locul de muncă;
 Antecedente patologice;
 Obezitatea;
 Fumatul;
 Predispunerea ereditară;
 Printre cauzele ce pot declansa această afecțiune intră și modificarile ce
au loc la nivelul coloanei vertebrale odată cu procesul de îmbatranire ca:
discurile dezhidratate , discurile herniate, leziuni, pinteni osoși, ligamente
rigide.

I.3. Tablou clinic

Osteoartrita cervicală are forme de manifestare ușoare sau severe. În funcție

de modul de manifestare a acestei afecțiuni, se observă următoarele simptome:

 Durere la nivelul gâtului care duce în unele cazuri la amorțeala membrelor

superioare;
 Dureri de umăr;
 Dureri de cap;
 Rigiditatea musculară la nivelul gâtului;
 Probleme în menținerea echilibrului;
 Probleme in controlarea vezicii urinare sau intestinelor;
 Stări de greață;
 Somnolență.
9
I.4. Diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial

a) Diagnosticul clinic se realizează cu ajutorul unor proceduri specifice ca

scanarea RMN si scanarea CT a coloanei vertebrale afectate. Prin
intermediul acestora se va observa îngustarea spațiilor intraarticulare,
îngroșarea discurilor intervertebrale și se va evidenția atât deteriorarea
discurilor, cât și a vertebrelor. De asemenea, se vor realiza examenele
fizice și neurologice ce vor ajuta și la conturarea unui diagnostic
diferențial. Astfel, prin intermediul examenului fizic medicul specialist
va examina postura, gradul de libertate articulară, reacția organismului și
a musculaturii zonei afectate la contactul cu anumiți stimuli, iar prin
intermediul examenului neurologic se vor testa reflexele, forța musculară
și alte modificări importante ce apar la nivelul sistemului nervos.
b) Diagnosticul diferențial este asociat unor patologii ca cifoza și chiar
hernia de disc prin observarea poziției cifotice a pacientului și a durerii.
Cu toate acestea, diagnosticarea spondilozei cervicale este ușoară,
simptomele și semnele clinice fiind evidente pentru o diagnosticare
corectă.

Diagnosticul este extrem de important și odată cu stabilirea acestuia

începerea tratamentului nu trebuie să aștepte deoarece spondiloza netratată la
timp prezintă o serie de complicații nedorite care pot îngreuna procesul de
recuperare al pacientului. Astfel, vor apărea complicații ca: spondilolisteza,
limitarea mobilității articulare și inactivitate ce poate conduce la creșterea în
greutate, pierderea densității osoase, pierderea flexibilității, leziuni nervoase
permanente, compresie la nivelul nervului ce poate provoca probleme ale
intestinului sau vezicii urinare, probleme de concentrare, depresie și tulburări de
somn, afectarea ADL-urilor.

10
I.5. Mijloace kinetice utilizate în recuperarea spondilozei cervicale

Tratamentul spondilozei variază in funcție de partea afectată a coloanei

vertebrale. De obicei, tratamentul acestei afecțiuni se axează pe ameliorarea
durerii si diminuarea rigidității musculare la nivelul zonei afectate. În cazul
spondilozei cervicale pentru ameliorarea durerii se pot utiliza: medicamente și
unguente cu efect antiinflamator, aplicarea unui guler cervical, exerciții de
gimnastică medicală (kinetoterapie), fizioterapie, hidrokinetoterapie,
helioterapia, masaj, injecții cu cortizon, corectarea posturală. Rareori, în cazuri
foarte grave, se intervine din punct de vedere chirurgical, dar e bine de știut că
această afecțiune se poate trata ușor cu ajutorul metodelor menționate mai sus.

Mijloacele kinetice pentru recuperarea și tratarea acestei afecțiuni sunt

multiple. Astfel, din punct de vedere al unui kinetoterapeut se poate interveni
prin:

 Corectarea posturală ce consta în tehnici de mișcare și manipulare care

vor ajuta la îmbunătățirea poziției în funcție de obiceiurile și ocupația
pacientului de zi cu zi. Mai mult se va realiza un set de exerciții pentru
îmbunătățirea posturii ce vor întari musculatura slabită și lipsită de
tonifiere.
 Masajul terapeutic ce are rol de a reduce tensiunea musculară.
 Electroterapia ce constă în aplicarea unui curent electric in zona afectată a
corpului pentru a accelera vindecarea și a reduce edemul și durerea.
 Terapia cu caldură este utilizată în general pentru leziunile cronice și sub
diferite forme. Astfel, căldura reduce durerea, rigiditatea articulară și
inflamația.
 Tratamentul țesuturilor moi include: ligamentele, tendoanele, mușchii și
fascia. Aceasta metodă constă în întinderi, eliberări miofasciale, puncte de
declanșare, masaj, terapie termică, ciroterapie, mobilizări de țesuturi.

11
 Toate metodele de terapie prezentate mai sus au urmtoarele beneficii în
reducerea:

 Riscului de rănire;
 Durerii;
 Inflamației și a rigidității articulare și musculare creșterea forței
musculare și a mobilitătii articulare;
 Grăbirea procesului de recuperare a zonei afectate.

12
 CAPITOLUL II

MATERIAL SI METODĂ

II.1. Scopul și obiectivele cercetării

a) Scopul acestei lucrări este de a evidenția beneficiile kinetoterapiei

la pacienții cu spondiloză cervicală.
b) Obiectivul teoretic al lucrării „ Beneficiile kinetoterapiei în
recuperarea spondilozei cervicale” constă, pe de o parte, în
conturarea cadrului informațional legat de noțiunile de anatomie și
biomecanică ale coloanei vertebrale și, pe de altă parte, în
prezentarea simptomatologiei specifice bolnavilor cu spondiloză
cervicală.
c) Obiectivul aplicativ al lucrării constă în alegerea și prezentarea
celor mai eficiente mijloace de recuperare la pacienții cu spondiloză
cervicală.

II.2. Sarcinile cercetării

Sarcinile cercetării constă în:

 Conturarea cadrului informațional privind cauzele și factorii de risc

ce conduc în timp la apariția spondilozei cervicale, precum și
metoda cea mai eficientă de tratament prin intermediul tehnicilor și
mijloacelor specifice kinetoterapiei;
 Stabilirea scopului, obiectivelor și ipotezei cercetării;
 Stabilirea studiului de caz;
 Stabilirea metodologiei de evaluare;

13
  Stabilirea obiectivelor și a exercițiilor programului kinetic, precum
și implementarea acestora în practică;
 Prelucrarea și interpretarea datelor obținute în urma cercetării;
 Stabilirea unor concluzii și recomandări referitoare la procesul de
recuperare al pacientului.

II.3. Ipoteza cercetării

Daca vom aplica de cel puțin 4 ori pe saptamană un program de

recuperare specific pacienților diagnosticați cu spondiloză cervicală se va obține
treptat o ameliorare a simptomatologiei la această categorie de pacienți. Mai
mult, apartura modernă existentă în majoritatea cabinetelor de recuperarea și
tehnicile noi de manipulare și reeducare a segementului afectat vor grăbi
procesul de recuperare al pacientului.

II.4. Metodologia cercetării

II.4.1. Metoda bibliografică

Această metodă constă în documentarea și adunarea a cât mai multor date

din diverse surse bibliografice de specialitate ce au ca scop obținerea unor
informații și posibile sugestii în abordarea temei tratate. Am utilizat această
metodă pe parcursul întregii cercetări, fiind necesară o documentare riguroasă în
ceea ce privește apariția spondilozei cervicale, cauzele acesteia, tabloul clinic,
diagnosticul si metodele de tratament. Așadar am utilizat următoarele surse
bibliografice:

 Cristescu D., Sălăvăstru C., Voiculescu B., Niculescu Th.C.,

Cârmaciu R., Bilogie, Manula pentru clasa a XI-a, Ed. Corint,
București, 2014;

14
  Cioroiu S.G., Esențiale în anatomie și biomecanică. Ed.
Universității Transilvania, Brașov, 2006.

II.4.2. Metoda observației

Observația reprezintă o metodă de cunoaștere a realității, datele obținute

fiind prelucrate rațional. Astfel, prin intermediul acestei metode s-au observat:
aliniamenul postural, tulburările de echilibru, durerea în timpul realizării unor
mișcări de amplitudine ridicată ale pacientei și, astfel, s-a putut realiza un set de
exerciții și recomandări ce au corectat postura pacientului.

II.4.3. Metoda convorbirii

Această metodă constă în realizarea interviului anamnestic, prin

intermediul căruia se obțin toate datele necesare despre starea de sănătate a
pacientului ce vor conduce la realizarea planului de recuperare. Metoda
convorbirii este indispensabilă în procesul recuperării și astfel, am utilizat
această metodă pe toată perioada cercetării pentru a obține toate datele clinice
ale pacientului ce m-au ghidat spre realizarea unui plan optim de recuperare în
funcție de vârsta, starea de sănătate și capacitatea de efort a acestuia.

II.4.4. Metoda grafică

Această metodă este utilizată pentru a prezenta evoluția în dinamică a

subiectului cercetat prin intermediul graficelor si tabelelor. Astfel, am utilizat
aceasta metodă pentru a prezenta evoluția subiectului pe parcursul recuperării în
faza inițiala, intermediară si finală.

15
II.5. Design-ul cercetării

Cercetarea științifică s-a realizat in cadrul Secției de Recuperare a

Spitalului Municipal Curtea de Argeș în perioada ianuarie 2020 – octombrie
2020 pe o pacientă diagnosticată cu spondiloza cervicală.

Subiectul și-a dat acordul în privința expunerii datelor sale cu caracter

personal în cadrul acestei cercetări științifice pe baza unui acord de participare și
a criteriilor de includere/excludere.

II.5.1. Prezentarea cazului clinic

Date personale si preliminare:

NUME: M.

VÂRSTĂ: 51

SEXUL: feminin

LOCUL NAȘTERII: Curtea de Argeș, jud. Argeș

DOMICILIUL: Curtea de Argeș, jud. Argeș

OCUPAȚIE: Sortator cherestea

DIAGNOSTIC: Spondiloza cervicala.

Istoricul bolii:

Pacienta S.M. în vârstă de 51 de ani a fost diagnosticată în 2019 cu

spondiloză cervicală, dar simptomele s-au manifestat cu 2 ani înainte de data
diagnosticării.

16
 Antecedente personale patologice:

În 2015 pacientei i s-a descoperit în timpul unei examen medical

amănunțit un cioc la coloana vertebrală lombară.

Antecedente heredo-colaterale:

- Mama: diabet de gradul III;

- Tatăl: complicații în zona toracală unde plămânii au suferit traume în
urma unui accident de muncă.

Condiții de viață și de muncă:

Pacienta S.M. în vârstă de 51 de ani lucrează într-o fabrică de cherestea,

condițiile de muncă fiind nefavorabile pentru starea ei de sănătate, aceasta
lucrând în frig și cu greutăți.

Obiectivele programului de recuperare:

 Ameliorarea senzațiilor dureroase;

 Combaterea pozițiilor vicioase ale coloanei vertebrale;
 Îmbunătățirea amplitudinii articulare;
 Tonifierea musculaturii gâtului;
 Reeducarea coordonării și echilibrului;
 Reeducarea sensibilității;
 Meneținerea unei greutăti corporale optime;
 Creșterea toleranței la efort;
 Reeducarea prehensiunii;

17
Mijloacele și tehnicile folosite în recuperarea pacientei cu spondiloză
cervicală:

 Exercitii de gimnastica medicală;

 Masaj;
 Lampa cu infrarosu;
 Posturări.

Etapa de încălzire:

 Lampă timp de 5 minute;

 Masaj terapeutic cu rol de relaxare și decontractare a zonei afectate, astfel
fiind îmbunatațită circulația sangvină și limfatică.

Programul kinetic propriu-zis:

1. Din decubit dorsal, cu genunchii îndoiți si talpile pe sol se duce bărbia

în piept , făra ridicare capului de pe sol ( împingerea bărbiei în sus).
Repetări: 2 serii a câte 10 repetări, pauză 10 secunde între serii.
2. Din decubit dorsal, înclinarea capului spre stânga și spre dreapta cu
tendința de a lipi urechea de umăr.
Repetări: 2 serii a câte 10 repetări, pauză 10 secunde între serii.
3. Din decubit dorsal, răsucirea capului spre dreapta și spre stânga, cu
tendința de a lipi urechea de umăr.
Repetări: 2 serii a câte 10 repetări, pauza 10 secunde între repetări.
4. Din decubit dorsal, se ridică bărbia în timp ce umerii se coboară pe
sol, apoi se coboară barbia cu ceafa lipită de sol în timp ce umerii se
ridică de pe sol.
Repetări: 2 serii a câte 8 repetări, pauza 10 secunde între serii.
5. Din decubit dorsal, exerciții de ridicare a omoplaților și de coborâre a
acestora ( cu ceafa lipită de sol, cu capul în rotație și urechea pe sol se
18
 apropie bărbia de umăr, din rotație – dreapta apoi stânga – se ridică
ușor capul de pe sol cu bărbia proiectată înainte ).
Repetări: 2 serii a câte 8 repetări, pauză 10 secunde între serii.
6. Din decubit dorsal, cu mainile sub ceafă , ridicarea capului și
întinderea brațelor.
Repetări: 2 serii a câte 8 repetări, pauză 15 secunde între serii.
7. Din decubit ventral și mâinile încrusțișate sub bărbie se realizează
așezarea succesivă a bărbiei și a frunții pe mâini.
Repetări: 2 serii a câte 8 repetări, pauză 15 secunde între serii.
8. Din decubit ventral și mâinile încrusțișate sub bărbie se realizează
ducerea bărbiei spre umărul stâng, apoi spre cel drept.
Repetări: 2 serii a câte 8 repetări, pauză 10 secunde între serii.
9. Din decubit ventral și brațele întinse și fruntea sprijinită pe sol se
ridică capul de pe sol cu dubla bărbie.
Repetări: 2 serii a câte 10 repetări, pauză 10 secunde între serii.
10. Din decubit lateral, ridicarea capului cu tendința de a apropia
urechea de umăr.
Repetări: 2 serii a câte 8 repetări, pauză 10 secunde între serii.
11. Din decubit lateral, capul sprijinit pe o mână, apăsarea capului în
jos.
Repetări: 1 serie a câte 8 repetări pe fiecare parte.
12. Din patrupedie, îndoirea coatelor cu coborârea pieptului și ridicarea
capului cu privirea înainte și întinderea coatelor.
Repetări: 2 serii a câte 8 repetări cu pauză de 15 secunde între serii.
13.Din patrupedie, îndoirea coatelor cu ridicarea alternativă a unui
picior întins înapoi – revenire.
Repetări: 2 serii a câte 10 repetări, pauză 20 de secunde între serii.
14. Din patrupedie, ridicarea brațului și piciorului opus.
Repetări: 2 serii a câte 10 repetări, pauza 10 secunde între serii.

19
15.Din patrupedie, mers in 4 labe, capul sus, privirea înainte timp de 1
minut.

!!! Odată pe săptamană, în locul exercițiilor de recuperare s-a

realizat un set de exerciții de gimnastică corectivă:

16.Mers cu o carte pe cap.

Repetări: 10 m x 2.
17.Mers fandat cu un baston fixat la nivelul omoplaților.
Repetări: 5 m x 2.
18.Cu bastonul ținut la spate de la capete , execută mers cu extensia
brațelor și ducerea bastonului înapoi.
Repetări: 10m x 2.
19.Din mers , se execută extensia brațelor cu arcuire sus și lateral.
Repetări: 10 m x 10 ori.
20. Cu bastonul ținut la ambele capete, se execută ducerea bastonului
sus , cu arcuirea brațelor ( privirea urmarește bastonul ).
Repetări: 10
21.Bastonul sprijinit pe omoplați , se execută aplecarea trunchiului
înainte la 40˚ –50˚, cu arcuire și capul sus – revenire.
Repetări: 10.
22.Din așezat, proiecția capului către spate cu bărbia în piept, mâinile
aduse la nivelul pieptului. (Fig. II.1.; Fig. II.2.)
Repetări: Se menține poziția timp de 30 secunde, și se repetă de 3 ori cu
pauză de 10 secunde între repetări.

20
 Fig.II.1 Fig.II.2.

23.Din așezat, rotații laterale foarte lente ale capului, cu mâinile

poziționate sub bărbie și menținerea capului în rotație timp de 5
secunde.( Fig.II.3.; Fig.II.4.; Fig.II.5).
Repetări: 3 serii a câte 10 repetări pentru fiecare parte, cu pauză 20
secunde între serii.

Fig.II.3. Fig.II.4

21
 Fig.II.5

24. Din așezat, membrul superior se ține întins, iar capul realizează o
înclinare laterală și o ușoară răsucire în sensul opus membrului
superior întins. (Fig.II.6.)
Repetări: 3 serii a câte 10 repetări pentru fiecare parte, cu pauză 10
secunde între serii.

Fig.II.6.

25. Din așezat, membrul superior orientat posterior, iar capul este tras
către față în direcția opusă cu ajutorul mâinii libere.(Fig.II.7.)
22
 Repetări: 3 serii a câte 10 repetări pentru fiecare parte, cu pauză 10
secunde între serii.

Fig.II.7.
26. Din așezat, mișcări de izometrie la nivelul mușchilor intervertebrali.
Se împinge cu capul în palmă în lateral ( Fig.II.8.; Fig.II.9.), anterior (
Fig.II.10.) și posterior ( Fig.II.11.) cu menținere 8 secunde pentru
fiecare repetare.
Repetări: 3 serii a câte 10 repetări pentru fiecare parte cu pauză 30
secunde între serii.

Fig.II.8. Fig.II.9.
23
 Fig.II.10. Fig.II.11.

27.Din ortostatism, cu palma sprijinită de perete, corpul se intoarce în

partea opusă mâinii, se realizează stretching pentru mobilitatea
anterioară. ( Fig.II.12.) cu menținere 5 secunde.
Repetări: 3 serii a câte 10 repetări.

Fig.II.12.
24
28.Din ortostatism, sprijin de un perete, se realizează tracțiuni cu o bară
imaginară cu menținere 30 de secunde. ( Fig.II.14.)
Repetări: 2 serii a câte 5 repetări.

Fig.II.13.

29.Din ortostatism, lipit de un perete cu capul, umerii și călcâiele se

realizează o corectare posturală timp de 2 minute.

CAPITOLUL III
25
 În urma analizării rezultatelor obținute pe parcursul programului de
recuperare se pot observa următoarele aspecte:

Tabel III.1. Bilanțul articular pe mișcăriile capului și gâtului

Testarea
Bilanțul articular Testarea inițială intermediară Testarea finală
Flexia capului și
gâtului 30 grade 35 grade 40 grade
Extensia capului
și gâtului 30 grade 35 grade 40 grade
Înclinarea laterală
a capului și 25 grade 30 grade 40 grade
gâtului
Rotația capului și
gâtului 30 grade 45 grade 55 grade

70

60

50

40
T.I.
T.INT.
30 T.F.

20

10

0
FLEXIE EXTENSIE Î.L. STG Î.L.DR. ROT.STG ROT. DR.

Grafic III.1. Evoluția amplitudinii articulare pe mișcările capului si

gâtului

În urma aplicării programului de recuperare se poate observa o evoluție in

dinamică la nivelul tuturor mișcarilor capului și gâtului, pacienta reușind să
26
efectueze exercițiile solicitate cu maximum de precizie si corectitudine fără
apariția fenomenelor algice pe parcursul execuției.

Tabel III.1. Bilanțul muscular pe mișcăriile capului si gâtului

Testarea
Bilanțul muscular Testarea inițială intermediară Testarea finală
F 3 4 5

Grafic III.2. Evoluția testingului muscular

În urma aplicării programului de recuperare se poate observa o evoluție in

dinamică la nivelul tuturor mișcarilor capului și gâtului, pacienta prezentând o
musculatură tonifiată și o ușurință în executarea mișcărilor incluse in programul
de recuperare.

Tabel III.3. Testul de echilibru Tinetti

27
 Testul de echilibru Testare inițială Testare Testare finală
Tinetti intermediară
Scor 16 10 4

Grafic III.3. Evoluția echilibrului

În urma recuperării s-a observat o îmbunătățire în menținerea echilibrului

a pacientei S.M.

Concluzie teoretică
În plan teoretic lucrarea de cercetare „Beneficiile kinetoterapiei în
recuperarea spondilozei cervicale” a abordat aspecte legate de anatomia si
biomecanica coloanei vertebrale, diagnostic, evoluție, abordare terapeutică,
cauze și factori de risc, tablou clinic, precum și rolul kinetoterapiei în tratarea
pacienților cu spondiloză cervicală.

Concluzie aplicativă
28
 În concluzie, utilizarea programului de recuperare menționat mai sus și
efectuarea exercițiilor de stretching regulat au dus la un rezultat benefic în
tratarea spondilozei cervicale la pacienta S.M.

Recomandări:
 Corectarea pozițiior vicioase;
 Evitarea frigului;
 Realizarea de exerciții de stretching ușoare și în afara programului
de recuperare, atât seara cât și dimineața pentru detensionarea
musculară și articulară;
 Utilizarea unei saltele ortopedice.

BIBLIOGRAFIE

1. Cristescu D., Sălăvăstru C., Voiculescu B., Niculescu Th.C., Cârmaciu

R., Bilogie, Manula pentru clasa a XI-a, Ed. Corint, București, 2014.
2. Cioroiu S.G., Esențiale în anatomie și biomecanică. Ed. Universității
Transilvania, Brașov, 2006.
3. https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-
recuperare/spondiloza-cauze-tratament/
4. https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/spondiloza-
cauze-simptome-tratament
5. https://www.romedic.ro/spondiloza-cervicala
6. https://www.columbianeurology.org/neurology/staywell/cervical-
spondylosis
7. https://www.physio.co.uk/what-we-
treat/musculoskeletal/conditions/neck/cervical-spondylosis.php
8. https://dictionar.romedic.ro/diagnosticul-diferential
9. http://cadredidactice.ub.ro/balinttatiana/files/2011/03/evaluarea-
aparatului-locomotor-2007.pdf
10.https://www.youtube.com/watch?v=GNJhe7hgn48

29