Circuite electrice trifazate

3. CIRCUITE ELECTRICE TRIFAZATE

3.1. DEFINI'II

Un sistem de m semnale sinusoidale (tensiuni, curenti) care au aceea�i

frecventa, dar sunt defazate între ele, reprezinta un sistem polifazat de semnale,
respectiv un sistem m-fazat. Într-un caz mai general se considera semnale
alternative.
Circuitele în care se stabilesc astfel de sisteme de semnale numesc circuite sau
refele polifazate. Aceste circuite contin m faze, care în practica nu sunt însa distincte,
având anumite legaturi galvanice între ele caracteristice schemelor de conexiune
aplicate. Circuitele electrice de c.a., în care actioneaza trei t.e.m. de aceea�i
frecventa, în ramuri diferite, se numesc circuite trifazate, reprezentând cazul
particular pentru m  3 . Aceste circuite au o larga raspândire în instalatiile de
producere, transport �i distributie a energiei electromagnetice. În acest capitol se vor
analiza numai circuitele trifazate în regim permanent sinusoidal.
Pâna acum s-a considerat o sursa de energie electrica cu o singura tensiune
electromotoare alternativa, care poate produce un curent alternativ. Aceasta tensiune
electromotoare se nume�te monofazata, iar curentul alternativ produs se nume�te
�i el monofazat. Tensiunea la bornele unei astfel de surse este o tensiune
monofazata, sursa însa�i numindu-se, de asemenea, monofazata. Între o sursa
monofazata �i receptorii de energie electrica sunt necesari doi conductori.
Exista însa �i surse cu mai multe tensiuni electromotoare produse în înfa�urari
realizate în anumite conditii. Tensiunile electromotoare, tensiunile la bornele surselor,
ca �i sursele se numesc în acest caz polifazate, adica cu mai multe faze. Înfa�urarile
în care se produc tensiunile electromotoare se numesc �i înfa§urari de faza. Sursele
care se întâlnesc curent în practica (generatorii electrici) au trei tensiuni
electromotoare alternative, numite trifazate. Aceste surse, ca �i tensiunile la borne,
sunt trifazate, iar curentii produ�i sunt trifazati. Între o sursa trifazata �i receptorii de
energie electrica sunt necesari mai mult decât doi conductori, dupa cum se va arata
în paragraful 2.
Dintre avantajele mai importante ale sistemelor polifazate, respectiv trifazate, în
comparatie cu sistemele monofazate se pot mentiona urmatoarele: economie de
material pentru linii de transport la putere transmis data; posibilitatea de a produce
câmpuri magnetice învârtitoare, care stau la baza functionarii unei clase importante
de ma�ini electrice (motoare asincrone); obtinerea (în regim simetric) a unei puteri
instalate totale constante �i altele.

1
 Regimurile de functionare ale circuitelor trifazate carora le corespund sisteme
trifazate simetrice de semnal se numesc regimuri simetrice, iar în caz contrar
regimuri nesimetrice.

3.2. SISTEME TRIFAZATE DE TENSIUNI $I CUREN'I

3.2.1. SISTEME TRIFAZATE DE T.E.M.

3.2.1.1. GENERAREA T.E.M. TRIFAZATE

S-a aratat în cap.2 ca rotind o bobina plana rigida cu aria A �i având N spire, în
jurul unei axe de simetrie, cu viteza unghiulara , într-un câmp magnetic uniform �i
constant, de inductie B , în spira se induce o tensiune electromotoare alternativa
sinusoidala et   2E  sint  , unde:
- E este valoarea efectiva a t.e.m. induse, data de relatia:
- E  0,707BAN ,
- t  - faza acestei t.e.m. – egala cu unghiul (masurat în radiani) format de

sensul de calcul al fluxului cu inductia magnetica B la momentul t,
-  – faza initiala (la momentul t  0 – momentul declan�arii unui cronometru a
carui indicatie curenta este t). Pentru   se obtine et  2E  sint .
0


e2(t)

e1(t) 2
1
n1 
e3(t)

3 
B
n2

e3(t)

n3
e1(t)

e2(t)
Figura 3.1
 Circuite electrice trifazate

Sa consideram (fig.3.1) trei bobine plane rigide (imobile una fata de cealalta)
1, 2 �i 3, separate (izolate) electric una fata de alta �i situate într-un câmp de
inductie
magnetica B . Se presupune ca aceste spire se rotesc în sensul sagetii cu o viteza
unghiulara constanta , iar fazele lor initiale sunt:


 k  � nk ,B  t 0 , k  1, 2, 3 , (3.1)

unde
nk , k  1, 2, sunt versorii (vectori unitari) normali la planele spirelor, în
3
directia de calcul a fluxului.
Conform celor aratate mai sus, în spire se induc tensiunile electromotoare:
ek t  2Ek  sint  k , k  1, 2,3 . (3.2)

unde:
- Ek sunt valorile efective ale t.e.m. induse în cele trei bobine, date de relatia:
-
Ek  0,707BAk Nk ,
- t  k  – fazele t.e.m. ek(t),
- k – fazele initiale ale acestor t.e.m.
Deoarece spira 2 trece fata de câmp prin aceea�i pozitie ca �i spira 1, dar
cu o întârziere corespunzatoare unghiului dintre cele doua spire, în spira 2 t.em.
alternativa e2(t) va fi defazata în urma fata de e1(t) cu unghiul 1  2 .
În spira 3 se va induce o t.e.m. alternativa e3(t) defazata în urma fata de e1(t) cu
1  3 .
Daca cele trei bobine sunt identice (au aceea�i arie �i acela�i numar de spire):
A1  A2  A3  A �i N1  N2  N3  N ,
cele trei t.e.m. au aceea�i valoarea efectiva:
E1  E2  E3  E  0,707BAN , (3.3)
astfel încât:

ek t  2E  sint  k , k  1, 2,3 .

În trei înfa�urari identice se induc a�adar t.e.m. care au valori efective egale.
În plus, cele trei bobine pot fi egal decalate în spatiu una fata de cealalta, astfel
încât: 1 + 2n
 2  2  3  3  1  , va rezulta:
3
1
2  1 2n 2n 4n
 ,   2    
3 1
3 3 3
3
CIRCUITE ELECTRICE
+
2n 3
, (3.4)
iar sistemul de t.e.m. va fi reprezentat de ecuatiile în domeniul timp:

4
 e1t   2E  sint  1

 t 
e (
2E  t  2n \
 
2 sin/ 1
3 )
 t 
e ( (
 t 
2E  t  4n sau e 
2E t   2n \
 \
 +
3 sin/ 1 3 sin/ 1
3 ) 3 )
Spunem ca tensiunile electromotoare care se induc în spire formeaza un
sistem simetric de funcfii sinusoidale de timp daca au aceea§i valoarea efectiva
§i sunt egal defazate (deci îndeplinesc atât conditia 3.3 cât �i 3.4).
Daca una sau ambele conditii (3.3) �i (3.4) nu sunt îndeplinite, sistemul trifazat
de t.e.m. se nume�te nesimetric.
Când sistemul este simetric, de multe ori nu se mai mentioneaza în mod
expres aceasta.
Pentru  2n
2  1  2n , 3  1 3 sistemul trifazat de t.e.m. se nume�te direct
3
(de succesiune directa).
Pentru  2n
2  1  2n , 3  1 3 sistemul trifazat de t.e.m. se nume�te
3
invers (de succesiune inversa).
Originea timpului fiind arbitrara, oricare dintre fazele initiale ale t.e.m. poate fi
aleasa nula. Daca de exemplu 1  0 , rezulta pentru celelalte faze initiale valorile:
2n
 
2
4n 3 (3.5)
  2n
3
sau 3  +
3 3
Cu aceasta alegere a originii fazelor, t.e.m. ce formeaza sistemul simetric sunt:
e1t   2E  sin t

e t  
2E  ( 2n \ (3.6)
2 sin/t 
3 )
e t  
(  t 
2E  4n \ sau e 2E  ( 2n \
t  t +
3 sin/ 3 sin/
3 ) 3 )

3.2.1.2. OPERATORUL COMPLEX DE ROTA'IE A $I UTILIZAREA

LUI ÎN REPREZENTAREA SISTEMELOR SIMETRICE
Operatorul a are, prin definitie, valoarea:
2n
j
( 2n ( 2n 1 3
\ \
ae 3  cos/  jsin/  j .
3 3 2 2
) )
 Circuite electrice trifazate

Daca un numar complex C se înmulte�te cu operatorul a, se obtine tot un

numar complex, cu acela�i modul, însa rotit cu unghiul în sens trigonometric, iar
2n
3
daca numarul C se înmulte�te cu patratul operatorului a:
2 4n
j ( 4n ( 2n 1 3 ( 2n ( 2n \ *
\ \ \
3  cos/  j sin/  j  cos/  jsin/ a
a e
3 3 2 2 3 3
) ) ) )
se obtine tot un numar complex cu acela�i modul, însa rotit în sens trigonometric cu
4n
, sau în sens orar (invers trigonometric) cu 2n
3 .
unghiul
3
Operatorul a se utilizeaza în mai multe forme, dintre care se mentioneaza
urmatoarele:
1 a  a2  0
1 a  a2  1  j 3  e j 3n
2 2
n
1 a  a 1
2
3  ej 3
2j 2

�
a  a  1  e jn
2

a3  a6  a9  ...  a0  1
4
 a  a2*
5 3 2
 a a  a2  a*
l
unde a* este conjugatul lui a, iar a2* este conjugatul lui a2.
În sistemele simetrice de semnale alternative, se poate utiliza operatorul a
pentru reprezentarea acestor semnale în planul complex. De asemenea, prin
utilizarea operatorului a în unele relatii se reduce considerabil volumul de calcul.

3.2.1.3. SISTEM TRIFAZAT SIMETRIC DIRECT DE T.E.M.

În fig.3.2 se prezinta pozitia în spatiu a celor trei înfa�urari la momentul t  0
pentru generarea unui sistem trifazat simetric de t.e.m. cu ordinea directa de
succesiune a fazelor. Cele trei bobine se succed în ordinea 1,2,3 considerata în
sens orar, iar sistemul astfel realizat se rote�te cu viteza  în sens trigonometric.
Graficele functiilor sinusoidale de timp e1(t), e2(t) �i e3(t) date de relatia (3.6)
corespunzatoare sunt reprezentate în fig.3.3, unde prin t1m, t2m �i t3m se indica
momentul la care fiecare dintre tensiunile electromotoare trece prin valoarea maxima.
Trecerea prin valoarea maxima este determinata de „trecerea” fiecarei înfa�urari

5
CIRCUITE ELECTRICE
printr-o anumita pozitie în spatiu. Pozitia respectiva este determinata de unghiul
format între normala la suprafata bobinajului �i inductia magnetica. Tensiunea
electromotoare e1(t) trece prin valoarea maxima când unghiul între normala n1 �i

inductia magnetica este de n

rad. În pozitia respectiva liniile inductiei magnetice
2

6
 e1(t)


e2(t) n3 e3(t)


 B 10 = 0
30
n1 
20
e3(t)

n2 e2(t)

e1(t)

Figura 3.2
sunt în planul primei înfa�urari. T.e.m.
e1(t) e2(t) e3(t) indusa în a doua înfa�urare trece prin
valoarea maxima la momentul t2m, la care
1t 2 t normala n2 ajunge perpendiculara pe
0 t1m t2m t3m T inductia magnetica. Intervalul de timp
t2m  t1m se deduce din conditia ca în
acest interval spirele sa se roteasca cu
Figura 3.3 2n
unghiul de rad. Deci:
Reprezentarea în timp a tensiunilor 3
unui
sistem trifazat simetric cu 2n 3 2n T
t2m  
ordinea direct de succesiune a   3  3
fazelor t1m
sau
T
t2m  t1m 
3
Cea de-a treia t.e.m. trece prin valoarea maxima la momentul t3m, dupa ce
înfa�urarea respectiva s-a rotit fata de pozitia în care se afla la t  0 cu unghiul
4n n
 rad. Deci:
3 2
4n n 4n
t     t .
3m 1m
3 2 3
De aici obtinem:
t t T
4n 3 4n sau t t 2
T
  2
3m 1m
 3 3 3m 1m
3
 A�adar, tensiunile electromotoare trec prin valoarea maxima în ordinea e1(t),
T 2n
e2(t), e3(t) la intervale de timp cu durata în care înfa§urarile se rotesc cu rad.
3 3
Sistemul de t.e.m. dat de relatiile (3.6), ce se obtin rotind înfa�urarile în sens
trigonometric, este un sistem simetric cu ordinea directa de succesiune a fazelor.
Aceea�i succesiune în timp a fazelor se poate obtine pozitionând bobinele în
ordinea 1, 2, 3 în sens trigonometric �i rotind sistemul în sens orar.
Relatiile (3.6), corespunzatoare unui sistem de succesiune directa:

Im e1t  2E1  sint


e t   2E
 ( 2n \ (3.7)
3 2 sin/t 
E ( 3 \)
2n
e t   2E  t  .
2/3 3 sin/
E1 3 )
0
Re pot fi scrise folosind reprezentarea în complex
2/3 simplificata:

E1  E  e j0  E
2n
-j
E2 E2 E 3 (3.8)
Figura 3.4 e 2n
j 3
 E 2* .
E3 E
e
Diagrama fazorial a t.e.m.
unui sistem trifazat simetric de Utilizând operatorul complex a relatiile (3.8)
succesiune direct se mai scriu �i sub forma:
E1  E

E 2  a2  E . (3.9)

E3 aE
Diagrama fazoriala corespunzatoare unui sistem trifazat simetric direct de t.e.m.
este reprezentata în fig.3.4.
Reprezentarea în timp a tensiunilor unui
sistem trifazat simetric cu ordinea invers de
succesiune a fazelor

Figura 3.5
 3.2.1.4. SISTEM
TRIFAZAT SIMETRIC
INVERS DE
e1(t) e3(t)T.E.M.e2(t)
Putem obtine un sistem
simetric
1t 2 de t
t.e.m. t1m cu ordine
t3m inversa
t2m T de t
0
succesiune a fazelor daca facem
ca t.e.m. sa treaca prin valoarea
maxima în ordinea e3(t), e2(t) �i
e1(t). Pentru aceasta este suficient
sa se schimbe sensul de rotatie.
Reprezentarea în domeiul
timp a celor tei t.e.m. este redata
în fig.3.5.
Relatiile (3.6),
corespunzatoare unui sistem de
succesiune inversa:
 e1t   2E  sint
e t   2E  ( 2n \ (3.10)
2 sin /t 
( 3 \)
2n
e t   2E  t  .
3 sin/
3 )
pot fi scrise folosind reprezentarea în complex simplificata:

E1  E  e j0  E
2n
j
E 2E e 3 (3.11)
-
j 2
E3 Ee  E 2*
n
3
.
Utilizând operatorul complex a relatiile (3.11) se mai scriu �i sub forma:

Im E1  E

E2 aE
(3.12)
E2
E3 a E.2

2/3 Diagrama fazoriala corespunzatoare unui

E1 sistem trifazat simetric invers de t.e.m. este
Re
0 reprezentata în fig.3.6.
Diagramele fazoriale pentru cele doua
2/3 sisteme simetrice de t.e.m. (direct �i invers) ne
arata ca între fazori exista relatia:
E3
E1  E 2  E 3  0 . (3.13)
Figura 3.6 Relatia corespunzatoare între valorile instantanee
Diagrama fazorial a t.e.m. ale t.e.m este:
unui sistem trifazat simetric de
succesiune invers t, e1t   e2 t   e3 t   0 ,
foarte importanta din punct de vedere al
„asamblarii” celor trei generatori monofazati în unul singur, pe care-l denumim
generator electric trifazat.
Deci suma a trei t.e.m. trifazate simetrice este nula. Relatia se poate extinde,
în general, �i pentru curenti sau pentru alte sisteme trifazate de semnale.
În cele ce urmeaza spunând sistem trifazat simetric ne vor referi la un sistem
cu succesiunea directa a fazelor.
 3.2.2. SISTEME TRIFAZATE DE CUREN'I
Consideram un generator trifazat ce
I3
furnizeaza tensiunile electromotoare:
Im
E k  Ek  e jk , k  1, 2,3 .
E3
3 Presupunem ca cele trei faze ale
generatorului sunt conectate la trei
2/3 impedante de sarcina:
E
a 0 1 Re Z k  Zk  e jk , k  1, 2, 3 . (3.14)
1

I2 2 2/3 I1 Cele trei impedante constituie

receptorul trifazat �i se numesc fazele
receptorului.
E2 Receptorul trifazat poate fi:
- echilibrat (daca impedantele complexe
Im I3 sunt identice),
- dezechilibrat (daca impedantele pe faze nu
sunt identice).
E3 În fazele receptorului se vor stabili
3 curentii:
E
Ik  k E   
2/3  k  e j k k  Ik  e jk k  1, 2, 3 .
E1
b 0 R Zk ,
1
I1 e Zk (3.15)
2/3
2
Curentii Ik constituie sistemul trifazat de
I2 curenti.
E2 Functie de sistemul trifazat de t.e.m. �i
de tipul receptorului trifazat, sistemul de
I3 curenti poate fi simetric sau nesimetric.
Im Astfel, pentru un sistem nesimetric de
E3 t.e.m. �i un receptor dezechilibrat, sistemul
 curentilor este nesimetric. Curentii Ik au
module diferite �i sunt diferit defazati faza de
2/3 t.e.m. Ek (fig.3.7, a).
E1 Daca sistemul t.e.m. este simetric:
c 0 Re
 E1  E  e j0  E
2/3 I1 -j
2n

 I2 E2 E 2E e E 3 E
e 3 2n
j 3

Figura 3.7 �i receptorul dezechilibrat, curentii în fazele

receptorului vor fi:
 E1
I  
E  e j0 j1
E  e ;
1 1 Z1  e j1
Z
( 2n \
Z1
E2 2n j/ 2 
I  E -j 3 E 3 (3.16)
e
 ;  e
2 2 )
Z Z2  e j2 Z2
E3 2n 2n \
j/ 3 
I  3 E  ej E ( 3
  e .
3 3 )
Z Z3  e j3
Z3

Se observa ca valorile efective ale curentilor sunt egale dar vectorii Ik nu sunt
egal defazati, astfel încât sistem trifazat de curenti este nesimetric (fig.3.7, b)
Daca sistemul t.e.m. este simetric �i receptorul echilibrat:
Z1  Z 2  Z 3  Z  e j
curentii în fazele receptorului trifazat vor fi:

j0 E1 Ee
I   E
  e j ;
1 1 Ze Z
Z - 2n
j j 2n 2n
E2 3
I  E E j
-j
 I  e- j 3 (3.17)
e
  e e
3 ;
2 2 Z  e j
1
Z
2n 2n
Z
2n
E3 j
I  Ee E j
I ej3 .
3
   e j  e
3
3 3 Z  e j Z 1
Z
Se observa, în acest caz ca sistemul trifazat al curentilor este simetric
(fig.3.7.c).

3.3. CONEXIUNILE GENERATORILOR

3.3.1. REDUCEREA NUMARULUI DE CONDUCTORI

 Cei trei generatori monofazati în înfa�urarile carora se induc tensiunile
electromotoare E1, E2 �i E3 ce formeaza un sistem simetric se pot conecta cu trei
receptori monofazati cu impedantele Z1, Z2 �i Z3 prin intermediul unor inele
conductoare izolate între ele �i antrenate în mi�care de rotatie împreuna cu
înfa�urarile.
Pe fiecare inel calca câte o perie colectoare prin care se asigura legaturi
conductoare cu bornele receptorilor monofazati (fig.3.8). Pentru transmisia energiei
între generatori �i receptori se utilizeaza trei linii bifilare alcatuite din conductori ideali,
a�a cum se arata în fig.3.9. Aceasta solutie, cu circuite distincte pe cele trei faze
(respectiv trei circuite monofazate) nu se aplica însa în practica fiind neeconomica,
 2
11’ 22’ 33’ E2
2’
1

E1 1’
e3 e2 3

E3 3’
e1

Figura 3.8 Figura 3.9

deoarece ea presupune 6 conductori de legatura între generator �i receptori (la un

sistem polifazat 2m conductori).
În practica, la generatorii de curent alternativ trifazat cele trei bobinaje (faze)
sunt astfel conectate între ele, încât pentru alimentarea receptorilor este suficient
un numar mai mic de conductori, realizându-se prin aceasta o mare economie de
conductori (care de obicei sunt din cupru sau aluminiu).

3.3.1.1. CONEXIUNEA ÎN TRIUNGHI

Astfel, daca se presupune ca bobinajele sunt a �ezate ca în fig.3.9, numarul
conductorilor liniei poate fi redus de la �ase la patru daca în locul fiecarei perechi
de conductori adiacenti se prevede un singur conductor (fig.3.10, a). Altfel spus, se
leaga împreuna „sfâr�itul” unei faze (înfa�urari) cu „începutul” fazei urmatoare, fazele
fiind considerate într-o anumita ordine. Nerespectarea acestei reguli la un
generator poate conduce la grave consecinte (curenti de circulatie interioara foarte
mari).
Într-adevar, deoarece între t.e.m. ale generatorilor este adevarata relatia:

1 = 2’ 2’ = 1
2 2 1 I1 1
E2 1 = 2’ E2
2’ 2 2 E2
1 2 I22
E1 E1
E1 1’
3 1’ = 3 3’ 3’ E3
E3 I3
E3 3 3
3 3’ 1’ = 3 1’ = 3

a b c

Figura 3.10
E1E2E3 0
tensiunea între bornele 3 �i 2 este nula, a�a cum rezulta din teorema a doua a lui
Kirchhoff. Cele doua borne pot fi conectate împreuna (fig.3.10, b) fara a modifica
regimul de curenti din circuit. În felul acesta, unul dintre conductorii liniei conectat
la bornele 2 �i 3 se poate înlatura, obtinându-se numai trei conductori numiti de
linie. Conectarea fazelor în modul aratat poarta numele de conexiune sau legare în
triunghi a înfa�urarilor generatorilor (fig.3.10, c).

3.3.1.2. CONEXIUNEA ÎN STEA

Pentru a vedea cum se reduce numarul conductorilor liniei în cazul conexiunii
în stea a înfa�urarilor unui generator trifazat, sa urmarim din nou fig.3.3. Conexiunea
se
realizeaza conectând împreuna’ la o borna
1 I1 1 comuna (O) numita neutrul sau nulul
generatorului, „sfâr�iturile” sau „începuturile”
E1 celor trei înfa�urari (faze) ale generatorului
E2 (caracterul de „început” sau „sfâr�it” este
2 I2 2
relativ, important fiind sa se conecteze
O împreuna capetele corespondente ale celor trei
E3 înfa�urari). Cei trei conductori „de întoarcere”
I3 3 ale curentilor se pot înlocui cu unul singur
3 I0 (denumit conductor de nul) prin care circula
curentul total al celor trei conductori. Se obtine
circuitul din fig.3.11. Puntul O comun celor trei
Figura 3.11 înfa�urari de faza ale generatorului trifazat este
punctul neutru al generatorului.

3.3.2. RELA'II ÎNTRE SEMNALELE DE FAZA $I DE LINIE

3.3.2.1. GENERATOR CU FAZELE CONECTATE ÎN TRIUNGHI

În fig.3.12 s-a considerat din nou un

1 Ug1 I1 generator cu fazele conectate în triunghi. S-
1
au notat cu:
I31 E1 U12 - E1, E2, E3 – t.e.m. induse în înfa�urarile

Ug3 E3 12 2 I2 generatorului,
I 2
- Ug1, Ug2, Ug3 – tensiunile la bornele
I23 U31 U23
E2 înfa�urarilor generatorului, numite tensiuni
I3 Curenfii ,Ji tensiunile la conexiunea triunghi
3

Figura 3.12
 de faza ale
generatorului,
3
- U12, U23, U31 –
tensiunile dintre
conductorii
de linie, numite
tensiuni de linie,
- I12, I23, I31 –
curentii în
înfa�urarile
generatorului,
numiti curenfi
de faza,
- I1 , I2 , I3 –
curentii în
conductorii
liniei, numiti
curenfi de linie.
 Tensiunile de faza ii de linie

Deoarece înfa�urarile de faza ale generatorului trifazat au impedantele

proprii neglijabile, putem reprezenta generatorul prin tensiunile la borne, respectiv
egale cu tensiunile electromotoare. Putem scrie:
U g1  E1  E ;

U g 2  a  E ; (3.18)

U g 3  E 3  a*  E .

Din figura se observa

ca: U12  U g1 ;

U 23  U g 2 ; (3.19)

U 31  Ug 3

.
Sistemul de tensiuni U12, U23, U31 este un sistem de asemenea simetric.
Datorita simetriei sistemului de tensiuni, putem scrie:
Ul  U12  U23  U31  Ug1  Ug2  Ug3  Uf . (3.20)

Generatorii care produc energie electrica pentru consumul casnic �i industrial

au tensiuni de linie de 380 V.

Curen'ii de faza ii de linie

Im Curentii de linie se determina în functie de

curentii de faza folosind prima teorema a lui
I31 Kirchhoff în nodurile 1, 2 �i 3. Cu sensurile de
referinta pentru curenti din fig.3.12, se poate
scrie:
/3 I1  I 31  I12
I3  I1
U31 I2   I 23 (3.21)
U12
I12
 0  Re I 3  I 23  I 31 .
U23 obtinându-se prin urmare �i relatia:
I2
I23 I12 I1  I 2  I 3  0 , (3.22)

Figura 3.13 fazele conectate în triunghi

Diagrama fazorial a tensiunilor ,Ji
curenfilor (de faz ,Ji de linie) pentru
un generator trifazat simetric cu
adica suma algebrica a
curentilor de linie este
întotdeauna nula.
Presupunând sistemul
t.e.m. simetric �i receptorul
echilibrat (impedante egale pe
fiecare faza), curentii de linie
formeaza �i ei un sistem
simetric.
Diagrama fazoriala a
tensiunilor �i
 Circuite electrice trifazate

curentilor (de faza �i de linie) pentru un generator trifazat simetric cu fazele conectate
în triunghi se indica în fig.3.13.
Din diagrama fazoriala se poate determina valoarea efectiva a curentilor de
linie:
n 3
Il  2If  cos  2If  3I .
f
6 2
a�a cum rezulta din diagrama fazoriala.
În concluzie, pentru conexiunea în triunghi sunt adevarate relatiile:
Ul  Uf
Il 3If . (3.23)

3.3.2.2. GENERATOR CU FAZELE CONECTATE ÎN STEA

În fig.3.14 s-a considerat din nou un generator cu fazele conectate în stea. S-
au notat cu:
- E1, E2, E3 – t.e.m. induse în înfa�urarile generatorului,
- U10, U20, U30 – tensiunile la bornele înfa�urarilor generatorului (tensiunile de faza
ale generatorului),
- U12, U23, U31 – tensiunile dintre conductorii de linie (tensiunile de linie),
- I1, I2, I3 – curentii în înfa�urarile
1 I1 generatorului (curenfii de faza).
1
Curen'ii de linie ii de faza
E1 E2 U12
U31 Curentii de faza ai generatorului
2U10 I2
2 parcurg �i conductorii liniei, astfel
O U23 încât ei sunt în acela�i timp �i curenti
E3 de linie. Deci:
U20 I3 Il 
U30 I0 3 (3.24)
3
If
Daca generatorul trifazat
0 dezvolta t.e.m. ce alcatuiesc un
Figura 3.14 sistem simetric, iar impedantele de
faza ale receptorului sunt identice,
Curenfii ,Ji respectiv receptorul este echilibrat,
tensiunile la curentii de faza ai receptorului
conexiunea stea formeaza �i ei un sistem simetric de

semnale sinusoidale.
Curentul prin conductorul de nul, dat de prima teorema a lui Kirchhoff, este:
I 0  I1  I 2  I 3 , (3.25)

15
CIRCUITE ELECTRICE
Tensiunile de linie ii de faza
În conexiunea în stea, tensiunile de faza ale generatorului sunt egale cu t.e.m.
induse în înfa�urarile de faza, iar în cazul unui sistem simetric de t.e.m. au expresiile:

14
 U10  E1  E  U f  Uf

U 20  E 2  a  E  a 
(3.26)
Uf U 30  E 3  a  Uf .
*

Tensiunile de linie, diferite de date aceasta de cele de faza, se deduc din

teorema a doua a lui Kirchhoff. Astfel, pentru conturul închis indicat în fig.3.11 se
poate scrie:
0  U10  U12  U 20 .
Rezulta de aici:
U12  U10  U 20 . (3.27)
Prin permutarea circulara a indicilor rezulta �i celelalte doua tensiuni de linie:
U 23  U 20  U 30

U 31  U 30  U10 .
Prin sumarea relatiilor anterioare rezulta:
U12  U 23  U 31  0 ,
relevând faptul ca suma algebrica a tensiunilor de linie este întotdeauna nula.
Daca regimul de functionare este simetric, atât tensiunile de linie cât �i
tensiunile de faza constituie sisteme trifazate simetrice de semnale.
Diagrama fazoriala a tensiunilor �i
Im
curentilor pentru un receptor echilibrat
inductiv, se indica în fig.3.15. Din triunghiul
I3 ha�urat rezulta valoarea efectiva a
tensiunii de linie:

U12 n
U31  U23  U31   2U30  cos 
 Ul 6
.
U23 U30
U10
Re 2 3 3
0  2  Uf  Uf
 U20 
U12 I1 Deci valoarea efectiva a tensiunii de
I2 linie este de 3 ori mai mare decât
valoarea efectiva a tensiunii de faza. Spre
exemplu, în retelele de distributie de
Figura 3.15 joasa tensiune (la 50 Hz), U1  220
Diagrama fazorial a tensiunilor ,Ji V, iar
curenfilor pentru un receptor U12  380 V. Posibilitatea de a dispune de
inductiv ( > 0) conectat în stea doua tensiuni diferite constituie un
avantaj din punct de vedere al
alimentarii
 diferitelor circuite de utilizare.
În concluzie, pentru conexiunea în stea a impedantelor unui receptor echilibrat
alimentat cu tensiuni ce formeaza un sistem simetric sunt valabile relatiile:
CIRCUITE ELECTRICE

Il
 If
Ul  (3.28)
3  Uf
.

3.4. CONECTAREA LA RE'EA A RECEPTORILOR

TRIFAZA'I ÎN STEA $I ÎN TRIUNGHI

Daca fazele generatorului care alimenteaza o retea de transmisie a energiei

electrice sunt conectate în triunghi, receptorii pot fi montati fie în triunghi, fie în stea
(fig.3.16). Ace�ti receptori trebuie însa sa încarce simetric reteaua trifazata (astfel de
receptori, sunt, de exemplu, motoare trifazate).
1 I1
1 I1 1
Z12 I31
E1 Z1
I12
2 I2 I2 2 Z2
E3 2
I23
E2 Z31
Z23 Z3
I3 I3
3
3 3
Figura 3.16
Conectarea receptorilor la o refea alimentat de un generator
cu fazele conectate în triunghi

Când fazele generatorului sunt conectate în stea cu conductor neutru,

receptorii pot fi montati la retea fie în triunghi, fie în stea cu conectare la neutru,
dupa cum se arata în fig.3.17. Daca receptorii sunt conectati în triunghi ei trebuie
sa fie simetric încarcati.
1 I1 1 I1 1
Z12 I31 Z1
E1 E2 I12
2 I2 2 I2 2 Z2
O
I 23
E3 Z31 Z3
I3 Z 23
I3
3 3 3
I0

Figura 3.17
16
 Circuite electrice trifazate
Conectarea receptorilor la o refea alimentat de un
generator cu fazele conectate în stea cu conductor neutru

17
 În cazul unei retele alimentate de un generator în stea fara neutru (caz mai rar),
receptorii se pot conecta ca �i în cazul retelei conectate în triunghi (fig.3.16).
În general, retelele trifazate destinate a alimenta simultan lampi electrice �i
motoare electrice nu se pot încarca simetric. Motoarele electrice trifazate încarca în
mod simetric reteaua, în timp ce lampile electrice nu pot realiza o asemenea
încarcare, deoarece sarcina corespunzatoare iluminatului depinde de numarul �i
puterea lampilor aprinse la un moment dat. Din aceasta cauza, astfel de retele
trebuie sa aiba generatorii cu fazele conectate în stea cu conductor neutru.
În fig.3.18 este reprezentata o retea trifazata cu conductor neutru, având ca
receptori o serie de motoare trifazate (receptori simetrici) �i o serie de lampi L
(receptori monofazati care încarca nesimetric reteaua).

1 I1

E1 E2 L L
2 I2
O
E3 L L
I3
3 L
L
I0

M M

Figura 3.18
Conectarea receptorilor la o refea în stea nesimetric

3.5. CALCULUL CIRCUITELOR TRIFAZATE

În acest capitol se prezinta metode specifice de calcul a circuitelor electrice

trifazate. Se poate însa mentiona faptul ca, circuitele trifazate (în general cele
polifazate) reprezentând structuri particulare de retele electrice, pentru rezolvarea lor
se pot aplica corespunzator �i metodele generale de calcul din teoria circuitelor
electrice.
 3.5.1. CIRCUITE CU CONEXIUNEA ÎN STEA

3.5.1.1. RECEPTORI TRIFAZA'I ÎN STEA, CU CONDUCTOR NEUTRU

Într-un numar destul de mare de cazuri, calculul sistemelor trifazate se refera
mai ales la partea de receptori, respectiv circuite de utilizare, considerându-se ca
marimi date tensiunile de alimentare la bornele acestor circuite. Un interes deosebit
îl prezinta determinarea tensiunilor de faza la receptori. De asemenea o problema
importanta este stabilirea conditiei necesare pentru ca tensiunile de faza la
receptorii trifazati sa constituie un sistem simetric de semnale.
În fig.3.19 se considera un receptor trifazat dezechilibrat în stea, (având �i
impedanta Z4 pe conductorul neutru) conectat la o retea de alimentare trifazata cu
conductor neutru. Generatorul trifazat, în acest caz, trebuie sa aiba fazele conectate
în stea cu conductor de nul. Într-un caz mai general tensiunile de alimentare sunt
presupuse nesimetrice.
1 I1 1

U12 Z1
E1 E2 U2
2 I2 U1
2
O U31 Z2 U3
E3 U23
Z3
I3
3 I0 U 3
U10 U20 U30

Z0
Figura 3.19

Se introduc notatiile:
1 1 1
- Y1 ,Y2  ,Y3  – admitantele fazelor receptorului;
Z1 Z2 Z3
1
- Y0 
Z 0 – admitanta conductorului neutru;
- I1, I2, I3 – curentii de faza atât pentru generator, cât �i pentru receptor;
- I0 – curentul prin conductorul neutru;
- U10, U20, U30 – tensiunile între bornele 1, 2, 3 ale fazelor receptorului �i punctul
neutru O al retelei de alimentare;
- U12, U23, U31, tensiunile de linie la bornele generatorului, acelea�i cu tensiunile
de linie aplicate receptorului;
- U1, U2, U3 – tensiunile pe fazele receptorului;
- U  V N  V O  Z 0 I – tensiunea (diferenta de potential) dintre neutrul N al
0

receptorului �i neutrul O al retelei de alimentare.

A�a cum s-a vazut la generatorii trifazati cu fazele conectate în stea:
U10  E1 ;

U 20  E 2 ; (3.29)
U 30  E 3 .
Tinând seama de sensurile de referinta pentru tensiuni �i curenti (fig.3.19), se
pot scrie relatiile:
U10  U  U1 ;

U 20  U  U 2 ;
(3.30)
U 30  U  U 3

;
U  Z 0  I 0 ,

U10  Y 1  U Y 1  I1 ;

U 20 Y 2  U Y 2  I 2 (3.31)

; U 30 Y 3  U Y 3  I

3 ;

 U  Z 0  I 0 ,

din care, tinând seama �i de relatia dintre curenti ( I1  I 2  I 2  I 0  0 ), rezulta

urmatoarea expresie pentru l1U:

U 10 Y 1  U 20 Y 2  U 30 Y 3
U  Y1Y2 Y3 Y0 . (3.32)

Punctul de referinta (de potential nul) pentru definirea potentialelor se poate

alege arbitrar. Daca se alege ca punct de referinta punctul neutru (O) al retelei de
alimentare, în relatia (3.32) se exprima tensiunile ca diferente dintre potentiale, �i
anume:
U k 0  V k V O , k  1, 2, 3
,
respectiv:

U  V N  V O
astfel ca relatia (3.25) ,
devine:
 N V 1 Y 1  V 2 Y 2  V 3 Y 3  V 0 Y 0
V  Y1Y2 Y3 Y0 . (3.33)

Relatia (3.33) se nume�te teorema potenfialului punctului neutru al receptorului.

 Cunoscând pe l1U, pe baza relatiilor (3.31) se pot determina curentii de faza I1,
I2, I3 �i curentul prin conductorul neutru. Se obtin expresiile:

I1  Y 1
U10  Y 2  Y 3  Y 0   U 20 Y 2  U 30 Y 3
Y1Y2 Y3 Y0 ;

U 20  Y 1  Y 3  Y 0   U10 Y 1  U 30
I 2  Y Y 3 (3.34)
;
2
Y1Y2 Y3 Y0
U 30  Y 1  Y 2  Y 0   U10 Y 1  U 20
I 3  Y Y 2 ,
respectiv: 3 Y1Y2 Y3 Y0
0 0 U10 Y 1  U 20 Y 2  U 30 Y 3
I Y Y1Y2 Y3 Y0 . (3.35)

$tiind curentii de faza, rezulta tensiunile pe fazele receptorului:

U1  Z1  I1 ;

U2 Z2I2 ;
(3.36)
U3 Z3I3 .

Pornind de la relatiile (3.27)  (3.36) se pot face urmatoarele

discutii:
Cazul 1:
Daca generatorul trifazat furnizeaza un sistem nesimetric de tensiuni
electromotoare ( E 2  a2  E1 E 3  a  E1 ) ce alimenteaza un receptor trifazat
;
dezechilibrat ( Z1  Z 2  Z ⇒ Y 1  Y 2  Y 3 ) cu conductor neutru Z0 0
3
având
rezulta:
- sistemul tensiunilor de faza la bornele
generatorului U10, U20, U30 – de asemenea
nesimetric;
U10 U12 - sistemul tensiunilor de linie U12, U23, U31 –
N U1 nesimetric;
U31 U2 - tensiunea pe conductorul neutru U  0 ;
l1U O U20 - sistemul trifazat al curentilor de faza I1, I2, I3 –
U3 nesimetric;
U30
- curentul prin conductorul neutru I 0  0 ;
U23
- sistemul trifazat al tensiunilor de faza la receptor
U1, U2, U3 – nesimetric.
Figura 3.20 Diagrama fazoriala a tensiunilor de linie �i de
faza este cea din fig.3.20.
 Circuite electrice trifazate

Cazul 2:
Daca generatorul trifazat furnizeaza un sistem nesimetric de tensiuni
electromotoare ( E 2  a2  E1 ; E 3  a  E1 ) ce alimenteaza un receptor trifazat
echilibrat ( Z1  Z 2  Z 3  Z ⇒ Y 1  Y 2  Y 3  Y ) cu conductor neutru având
Z 0  rezulta:
0
- sistemul tensiunilor de faza la bornele generatorului U10, U20, U30 – nesimetric;
- sistemul tensiunilor de linie U12, U23, U31 – nesimetric;
- tensiunea pe conductorul neutru:
Y  U10  U 20  U 30 
U  0; (3.37)
3Y  Y 0

- sistemul trifazat al curentilor de faza I1, I2, I3 ce au în acest caz expresiile:

U10 2Y  Y 0   Y U 20  U 30 
I1 Y 3Y  Y 0 ;

U 20 2Y  Y 0   Y U10  U 30 
I Y ; – nesimetric; (3.38)
2
3Y  Y 0

U 30 2Y  Y 0   Y U10  U 20 
I3  Y 3Y  Y 0 ,

- curentul prin conductorul neutru I 0  0 ;

- sistemul trifazat al tensiunilor de faza la receptor U1, U2, U3, dat de relatiile:
U1  Z  I1 ;

U 2  Z  I 2 ; – nesimetric. (3.39)

U3ZI3
Este valabila �i în acest caz aceea�i diagrama fazoriala ca în cazul anterior
(fig.3.20).
Cazul 3:
Daca generatorul trifazat furnizeaza un sistem simetric de tensiuni
electromotoare ( E 2  a  E1 ; E 3  a  E 1 )
2
ce alimenteaza un receptor trifazat
dezechilibrat ( Z1  Z 2  Z 3 ⇒ Y 1  Y 2  Y 3 ) cu conductor neutru având Z0 0
rezulta:
- sistemul tensiunilor de faza la bornele generatorului U10, U20, U30 – simetric;
- sistemul tensiunilor de linie U12, U23, U31 – simetric;
- tensiunea pe conductorul neutru:



Y 1  a2 Y 2  a Y 3 
U  U10 2 3
Y1Y Y
21
CIRCUITE ELECTRICE

Y 0 0;

22
- sistemul trifazat al curentilor de faza I1, I2, I3 ce au în acest caz expresiile:
 
1 a 2 Y 2  1 a Y 3  Y 0 
I1  Y 1  ;
Y 1  Y Y Y 0
U10
2 3

2 a 2
 
 1 Y 1  a 2  a Y 3  a 2 Y 0 
I2 Y2  ; – nesimetric; (3.41)
U10 Y 1  Y Y Y
a
2 3 0

a  1Y  a  a Y
1
2
2  a Y 0 
I3 Y3 a ,
Y 1  Y Y Y 0
U10
2 3

- curentul prin conductorul neutru I 0  0 ;

- sistemul trifazat al tensiunilor pe fazele receptorului, U1, U2, U3, având în acest
caz expresiile:
U1  Z  I1 ;

U 2  Z  I 2 ; – nesimetric. (3.42)
U1
U3ZI3
U23 N U10 U12
l1U Este valabila în acest caz diagrama fazoriala
U2 din fig.3.21.
O
U3 U30 U20 Cazul 4:

U31 Daca generatorul trifazat furnizeaza un sistem

simetric de tensiuni electromotoare
Figura 3.21 ( E 2  a2  E 1 ; E 3  a  E1 ) ce alimenteaza un
receptor trifazat echilibrat ( Z1  Z 2  Z 3  Z ⇒ Y 1  Y 2  Y 3  Y ) cu conductor
neutru având Z 0  rezulta:
0
- sistemul tensiunilor de faza la bornele generatorului U10, U20, U30 – simetric;
- sistemul tensiunilor de linie U12, U23, U31 – simetric;
- tensiunea pe conductorul neutru:

U 
Y U10  U 20  U 30

Y U 10 1 a2   0; (3.43)

3Y  Y a 
0 3Y  Y 0

- sistemul trifazat al curentilor de faza I1, I2, I3 ce au în acest caz expresiile:

I1  Y  U 10 ;
 I 2  a2 Y  U 10  a2  I1; – simetric; (3.44)

I 3  a Y  U10  a  I1,

- curentul prin conductorul neutru I 0  I1  I 2  I 3  0 ;

- sistemul trifazat al tensiunilor de faza la receptor U1, U2, U3:
 Circuite electrice trifazate

U1  U10
U1  Z  I1  U10 ;

U 2  Z  I 2  a2  U 10  a2  – simetric.
U1 ;
U23 U12 U 3  Z  I 3  a  U 10  a  U 1 (3.45)
În acest caz, potentialele celor doua
ON puncte neutre fiind egale (fig.3.22), curentul
prin conductorul neutru este zero, ceea ce
U înseamna ca acesta poate lipsi, fara a
U3  U30 31 U2  U20 modifica regimul curentilor.
Figura 3.22 Daca Z 0  (Y 0   ) din relatia (3.32)
0 rezulta:
U  0 (3.46)
�i
U k 0  U k  U  U k , k  1, 2, 3 , (3.47)
Deci, în acest caz, sistemul trifazat al tensiunilor de faza la receptor este
simetric în cazul în care sistemul tensiunilor de faza la generator este simetric,
indiferent daca receptorul este sau nu dezechilibrat, iar sistemul trifazat al curentilor
de faza va fi simetric daca �i receptorul este echilibrat.
Ca urmare a acestui fapt, circuitele receptoare dezechilibrate în stea sunt
alimentate de sisteme trifazate cu conductor neutru.
În concluzie:
 pentru tensiuni de alimentare nesimetrice:
- tensiunile pe fazele receptorului sunt nesimetrice;
- curenfii de faza sunt nesimetrici.
 pentru tensiunile de alimentare simetrice:
- tensiunile pe fazele receptorului constituie
10 kV 380/220 V un sistem simetric de semnale daca:
- receptorul este echilibrat, indiferent de
L impedanfa conductorului de nul;
- U  0 , independent de faptul ca
receptorul trifazat este sau nu
L echilibrat;
3.23

Figura
23
CIRCUITE ELECTRICE
- are, care are în secundar o conexiune în stea
cur cu conductor neutru.
enfii
de
faza
sun
t
sim
etri
ci
dac
a
rec
ept
orul
est
e
echi
libr
at.
Un
exemplu
caracteri
stic de
receptori
dezechili
brati în
stea îl
constituie
instalatiil
e de
iluminat
electric.
În
fig.3.23
este
prezentat
schemati
c un
transform
ator
trifazat
coborâtor
de
tensiune
dintr-o
substatie
de
transform
24
 La aceasta retea de alimentare, instalatiile de iluminat pe cele trei faze sunt
conectate între câte un conductor de linie �i conductorul neutru (comun), iar
motoarele trifazate fiind receptori echilibrati, sunt alimentate fara conductor neutru,
a�a cum se arata intuitiv în figura.
Desigur ca în realitate, în instalatiile trifazate cu conductor neutru tensiunile
de faza la receptori nu sunt riguros simetrice. Curentii de faza fiind inegali (receptor
trifazat dezechilibrat), rezulta caderi de tensiune diferite pe linia de alimentare,
ceea ce conduce inevitabil la o anumita nesimetrie a tensiunilor la receptori.
Aceasta nesimetrie însa, este în mod obi�nuit în limite admisibile. La aceste
instalatii este important sa se releve faptul ca întreruperea conductorului neutru
constituie un deranjament grav, întrucât receptorii fiind dezechilibrati �i alimentati în
acest caz fara conductor neutru, poate rezulta o nesimetrie pronuntata a tensiunilor
de faza la receptori.

3.5.2.1. RECEPTORI TRIFAZA' ÎN STEA,

FARA CONDUCTOR NEUTRU
Se considera un receptor trifazat cu conexiune în stea, alimentat fara
conductor neutru de la un generator trifazat.
Pentru acest receptor, generatorul poate avea fazele conectate în stea (fig.3.24,
a) sau în triunghi (fig.3.24, b).

1 I1 1

E1 Z1
E2 U12
U2
U10 2 I2 U1
2
U30 O U31 Z2 U3
U23
U20 Z3
E3 I3
3 3

1 I1 1
Ug1 Z1
E1 U12
U2
2 I2 U1
2
Ug3 E2 U31 Z2 U3
E3 U23
Ug2 I Z3
3

3 3

Figura 3.24

Se presupun cunoscute t.e.m. E1, E2, E3 ale fazelor generatorului, prin urmare
�i t.e.m. de linie U12, U23, U31 (determinate functie de t.e.m. E1, E2, E3).
 Circuite electrice trifazate

Circuitul fiind fara conductor neutru relatia dintre curenti este:

I1  I 2  I 3  0 . (3.48)
Exprimând ace�ti curenti în functie de tensiunile de faza la receptor �i
admitantele fazelor, relatia (3.48) devine:
Y 1  U1  Y 2  U 2  Y 3  U 3  0 . (3.49)
Tensiunile de linie functie de cele de faza sunt:
U12  U1  U 2 ;

U 23  U 2  U 3 ;
(3.50)
U 31  U 3  U1 .
Folosind relatia (3.49) �i relatiile (3.50) din care vor exprima pe rând câte doua
dintre tensiunile de faza functie de cea de a treia, se obtin pentru tensiunile de faza
expresiile:
Y 2  U12  Y 3  U 31
U1  Y1Y2 Y3 ;

2 Y 3  U 23  Y 1  U
U
12 
; (3.51)
Y1Y2 Y3

Y 1  U 31  Y 2  U 23
U 3 Y1Y2 Y3 .

Curentii în fazele receptorului vor fi:

I1  Y 1  U1 ;

I2 Y2U2 ;
(3.52)
I3 Y3U3 .
Exista urmatoarele situatii:
Cazul 1:
Daca sistemul trifazat al tensiunilor de linie este nesimetric
(U 23  a  U12 ; U 31  a  U 12 ) �i receptorul trifazat este dezechilibrat ( Z1  Z 2  Z
2

⇒ Y 1  Y 2  Y 3 ):
- sistemul tensiunilor de faza, rezulta conform relatiei (3.51), nesimetric;
- sistemul curentilor de faza este nesimetric.
Cazul 2:
Daca sistemul trifazat al tensiunilor de linie este nesimetric

25
CIRCUITE ELECTRICE

(U 23  a2  U12 ; U 31  a  U 12 ) �i receptorul trifazat este echilibrat ( Z1  Z 2  Z 3  Z

26
⇒ Y 1  Y 2  Y 3  Y ):
- sistemul tensiunilor de faza este nesimetric;
- sistemul curentilor de faza, dat de relatiile:
I1  Y  U1 ;

I 2 YU 2 (3.53)
;I 3 Y U
3
este, de asemenea, nesimetric.
Cazul 3:
Daca sistemul trifazat al tensiunilor de linie este simetric
(U 23  a  U 12 ; U 31  a  U12 ) �i receptorul trifazat este dezechilibrat ( Z1  Z 2  Z
2

⇒ Y 1  Y 2  Y 3 ):
- tensiunile de faza, având expresiile:

U1  U12 Y 2  a Y 3 ;
Y1Y2 Y3
a2 Y 3  Y 1
U 2  U12 ; (3.54)
Y1 Y Y 3
2

a Y 1  a2 Y 2
U3  .
Y 1  Y Y 3
U12
2
vor rezulta nesimetrice;
- sistemul curentilor de faza este nesimetric.
Cazul 4:
Daca sistemul trifazat al tensiunilor de linie este simetric
(U 23  a  U 12 ; U 31  a  U12 ) �i receptorul trifazat este echilibrat ( Z1  Z 2  Z 3 
2

Z
⇒ Y1Y2 Y3 Y
):
- tensiunile de faza:
1 a
U1  U 12 ;
3

U 2  U12 1 a
a2  1 a2  a2  U
 U12 (3.55)
3 ;
1
3
 U 3  U12 a  a2 1 a
 U12 a aU
1
3 3
constituie un sistem simetric;
- sistemul curentilor de faza:
 Circuite electrice trifazate

I1  Y  U1 ;

I 2  a2 Y  U1  a2  I1 ; (3.56)

I 3  a Y  U 1  a  I1
este, de asemenea, simetric.
În concluzie:
- daca sistemul tensiunilor de linie este nesimetric tensiunile de faza �i curentii de
faza constituie sisteme nesimetrice, indiferent daca receptorul este sau nu
echilibrat;
- sistemul tensiunilor de faza este simetric daca �i sistemul tensiunilor de linie este
simetric;
- sistemul curentilor de faza este simetric daca sistemul tensiunilor de linie este
simetric �i receptorul este echilibrat.

În ipoteza ca receptorul trifazat este echilibrat, se noteaza cu U U

U' '
�i
'

,
1 2 3
tensiunile de faza la bornele acestuia. Deoarece în acest caz Z1  Z 2  Z 3  Z , se
obtine:
1
 
U '  U '  U '  respectiv U ''  U '   0 ,
U
(3.57)
0
1 2 3 1 2 3
Z
deci, în acest caz, suma tensiunilor de faza este nula. Aceasta însa nu înseamna ca
sistemul de semnale U ' U ' , ' este simetric. Se poate demonstra ca aceste
U
,
1 2 3
tensiuni se gasesc dupa medianele triunghiului tensiunilor de linie (fig.3.25). Sunt
evidente relatiile:

1'  U
'
E
U 2  U12
U1  U 3 ;
' '
(3.58)
U31  U 31
;
B '
U' ,
U1 1
rezultând prin însumare, relatia
U31 U1’ U12 '
U3’ 3U  U  U , reprezentata în
O* ’ 1 12
U2 31

A D U23 C

27
CIRCUITE ELECTRICE
fig.3.25. Din mediana în triunghiul tensiunilor de
asemanarea linie ABC �i de
triunghiurilor ABD �i AEC 2
asemenea ca U '  BD . Punctul O*
rezulta ca BD este 1
3
Figura 3.25
este deci la intersectia celor trei
mediane.
Daca receptorul trifazat este dezechilibrat, tensiunile de faza U1, U2, U3 difera
de tensiunile U 1' U 2' U 3' , iar suma lor este diferita de zero. Potentialul punctului
, ,

28
neutru (O’) al receptorului dezechilibrat difera de potentialul pe care l-ar avea punctul
neutru (O*) al unui receptor echilibrat alimentat cu acelea�i tensiuni de linie (fig.3.26).
Cu notatia U  V O'  V O* se pot scrie
relatiile:
U '  U  U1 ;
1
U1’ U12
U1 U2
'
 U  U 2 ;
U2 (3.59)
U31 O’
U' 3  U  U 3 ,
l1U U3
U3’ O* U2’
din care, pentru l1U rezulta expresia:
' U ' Y 1  U ' Y 2 
U23 U
  Y 3
U 1 2 3 . (3.60)
Y1Y2 Y3
Figura 3.26
Alegând ca punct de referinta punctul O*, în
relatia (3.56) se pot face înlocuirile U '  V 1  V O * ,
1
'
 V 2  VO* ,
U2 ' 3  V 3  V O* , iar pentru V O*  relatia (3.48) devine:
U
0

0' V 1 Y 1  V 2 Y 2  V 3 Y 3
V  Y1Y2 Y3 . (3.61)

Cunoscând pe l1U se pot calcula tensiunile de faza la receptor (3.59). Se obtin

expresiile:

U'U' Y2  U' U' Y3
2
  
U  1 2 1
;
1
Y1Y2 Y3

U  U '
U' Y3   1
U' Y1
2

2 3
U '

;
(3.62)

2
Y1Y2 Y3
U '
 
U' Y1 U' U' Y2
1

2 3
U  3 .
3
Y1Y2 Y3
Particularizând expresiile (3.62) pentru cazul unui receptor echilibrat
( Z1  Z 2  Z 3  Z ), se obtin
rezultatele cunoscute:
U1  U ' U2 U' U12  U 31 3
1  ;
U 23  U12 3
2  ;

3
(3.63)

U3U'
U 31  U 23
 ,
3
 Circuite electrice trifazate

aceste tensiuni de faza fiind dupa medianele triunghiului tensiunilor de linie.

Daca tensiunile de linie sunt simetrice, tensiunile U ' U ' U ' formeaza un
, 1 , 2 3
sistem simetric de semnale. Referindu-ne la expresia lui l1U (3.60) se poate observa
ca în acest caz (tensiuni de linie simetrice), conditia necesara pentru ca tensiunea de

 
faza ale receptorului sa fie simetrice este satisfacuta numai daca receptorul este
Y U' U' U'
echilibrat, când U  1 2
3
 0 . Datorita acestui fapt, în sistemele trifazate
3Y
de distributie numai receptorii trifazati în stea echilibrati sunt alimentati fara
conductor neutru. Exemple tipice de receptori echilibrati sunt motoarele electrice
trifazate, care constructiv se realizeaza simetric pe cele trei faze. O nesimetrie a
tensiunilor de faza la ace�ti receptori poate rezulta daca intervin anumite
defectiuni (de ex. scurtcircuitarea sau întreruperea unei faze).

3.5.2. RECEPTORI TRIFAZA'I CU

CONEXIUNEA ÎN TRIUNGHI

În fig.3.27, a �i b este reprezentat un receptor trifazat cu conexiunea în triunghi,

alimentat de la un generator trifazat de t.e.m cu fazele conectate în stea (fara
conductor de nul), respectiv în triunghi.

1 I1 1
S-au U12
E1
E2 U12facut
urmatoare 12I Z12
U10 2 I2
le notatii: 2 Z31
U O
30
U31 I23 Z23
U23
E3 U20 I3 U23
I

1 I1

Figura 3.27

29
CIRCUITE ELECTRICE

U31

31

1
Ug1 U12
E1 U12
I12 Z12
2 I2 2
Ug3 E2 Z31U31
U31 Z23
U23 I23
E3
Ug2 I31
I3 U23
3

30
- E1, E2, E3 – t.e.m. ale generatorului trifazat;
- U10, U20, U30, respectiv Ug1, Ug2, Ug3 – tensiunile de faza ale generatorilor;
- U12, U23, U31, tensiunile de linie la bornele generatorului, acelea�i cu tensiunile de
linie aplicate receptorului �i reprezentând în acela�i timp tensiunile pe fazele
receptorului;
- I1, I2, I3 – curentii de linie, reprezentând �i curentii de faza pentru generatorul
conectat în stea;
- I12, I23, I31 – curentii în fazele receptorului;
1 1 1
- Z12  , Z 23  , Z 31 
– impedantele receptorului.
Y 12 Y 23 Y 31

Se presupun cunoscute t.e.m. E1, E2, E3 ale fazelor generatorului, prin urmare
�i t.e.m. de linie U12, U23, U31 (determinate functie de t.e.m. E1, E2, E3 a�a cum s-a
vazut în §.3.3.2) �i impedantele fazelor generatorului Z12, Z23, Z31.
S-a aratat în §.3.3.2.1. ca, indiferent de regimul de functionare, curentii de linie
satisfac întotdeauna relatia:
I1  I 2  I 3  0 . (3.64)
Din fig.3.27 se observa ca tensiunile pe fazele receptorului sunt egale cu
tensiunile de linie, cunoscute.
Curentii în fazele receptorului au expresiile:
U
I12  Z 12
12  Y 12  U12 ;

U
I2323 
Z  Y 23  U 23 (3.65)
23 ;
U 31
I 31   Y 31  U .
Z 31 31

Curentii de linie se pot determina functie de curentii de faza ai receptorului

astfel:
I1  I12  I 31  Y 12  U12  Y 31  U 31 ;

I 2  I 23  I12  Y 23  U 23  Y 12 
(3.66)
U12 ;

I 3  I 31  I 23  Y 31  U 31  Y 23  U
23 .

Functie de sistemul t.e.m. al generatorului �i de tipul receptorului se disting

urmatoarele cazuri:
 Cazul 1:
Daca generatorul trifazat furnizeaza un sistem
I2 nesimetric de tensiuni electromotoare
I12
I1 ( E 2  a2  E1 ; E 3  a  E1 ) ce alimenteaza un receptor
I23
O trifazat dezechilibrat ( Z1  Z 2  Z 3 ⇒ Y 1  Y 2  Y 3 ):
I31
- sistemul tensiunilor de linie U12, U23, U31 este
nesimetric;
I3 - sistemul curentilor de faza I12, I23, I31 este de
asemenea nesimetric;
- sistemul curentilor de linie I1, I2, I3 este tot
Figura nesimetric.
3.28 Diagrama fazoriala a curentilor de linie �i de
faza este reprezentata în acest caz în fig.3.28.
Cazul 2:
Daca generatorul trifazat furnizeaza un sistem nesimetric de tensiuni
electromotoare ( E 2  a2  E1 ; E 3  a  E1 ) ce alimenteaza un receptor trifazat
echilibrat ( Z1  Z 2  Z 3  Z ⇒ Y 1  Y 2  Y 3  Y ):
- sistemul tensiunilor de linie U12, U23, U31 este nesimetric;
- sistemul curentilor de faza:
U12
I12 
Z  Y  U 12 ;

U 23
I 23 
Z YU (3.67)
23
;

U 31
I 31   Y  U 31 .
Z
se observa ca este nesimetric;
- sistemul curentilor de linie I1, I2, I3 este nesimetric.
I12 Este valabila aceea�i diagrama fazoriala
prezentata în fig.3.28.
Cazul 3:
Daca generatorul trifazat furnizeaza un
sistem simetric de tensiuni electromotoare
I1 I2
( E 2  a2  E1 ; E 3  a  E 1 ) ce alimenteaza un
receptor trifazat dezechilibrat ( Z1  Z 2  Z 3 ⇒
O Y 1  Y 2  Y 3 ):
I31 I3
Fi - s istemul curentilor de faza:
gu I23 i
ra s
3. t
29 e
m
u
l
t
e
n
s
i
u
n
il
o
r
d
e
li
n
i
e
U
1
2
,
U
2
3
,
U
3
1
e
s
t
e
s
i
m
e
t
ri
c
:
- s
CIRCUITE ELECTRICE

U
I12  Z 12
12  Y 12  U12 ;
U
I2323 
Z  a2 Y 23  U12 ; (3.68)
23
U 31
I 31   a Y 31  U .
12
Z 31

se observa ca este nesimetric;

- sistemul curentilor de linie I1, I2, I3 va fi de asemenea nesimetric.
Pentru curentii de faza �i de linie diagrama fazoriala este tot de forma celei
prezentate în fig.3.29.
Cazul 4:
Daca generatorul trifazat furnizeaza un sistem simetric de tensiuni
electromotoare ( E 2  a  E1 ; E 3  a  E1)
2
ce alimenteaza un receptor trifazat
echilibrat ( Z1  Z 2  Z 3  Z ⇒ Y 1  Y 2  Y 3  Y ):
- sistemul tensiunilor de linie U12, U23, U31 este simetric:
- sistemul curentilor de faza:
U
I1212 
Z  Y  U12 ;
U
I2323   a2 Y  U 12  a2  I12 (3.69)
Z
;

U 31
I 31   a Y  U 12  a  I12 .
Z
va fi de aceasta data simetric;
- sistemul curentilor de linie I1, I2, I3 va rezulta tot simetric.
Diagrama fazoriala a curentilor de faza �i de linie este prezentata în fig.3.29.
În concluzie:
- pentru sistem nesimetric de t.e.m. (tensiuni de linie), indiferent de tipul
receptorului (echilibrat sau dezechilibrat) sistemul curentilor de linie, respectiv al
curentilor de faza sunt nesimetrice;
- pentru sistem simetric de t.e.m., cele doua sisteme de curenti (de linie �i de faza)
sunt simetrice numai daca receptorul este echilibrat.

Daca receptorul este echilibrat, notând cu ' ' '

I 12 , I 23 � I 31 curentii de faza în
acest caz, se poate scrie: i

32
 Circuite electrice trifazate
I' I' U12 U 23 U 31 1
I'     U  U 0, (3.70)
U
12 23 31 23 31
Z Z Z
12
23 31
12
Z

33
adica suma algebrica a curentilor de faza este nula. Ace�ti curenti se gasesc dupa
medianele triunghiului curentilor de linie, demonstratia fiind analoaga celei de la
§.3.5.1.1.
Daca receptorul este dezechilibrat curentii de faza I12, I23, I31 difera de curentii
' '
I 12 , 23 �i 31 . Introducând marimea I (fig.3.30), sunt evidente relatiile:
I I'

I12  I '
12  I ;
I 23  I 23 '
 I ; (3.71)
I12’ I2

O I12 I I 31 I
I1 l1I 23
'
 I .
31
I O’ I23’ Înmultind prima relatie cu Z12, a doua cu Z23, a
31
I31’ treia cu Z31 �i însumând apoi relatiile obtinute, pentru
I rezulta expresia:
I3
Z I' Z  I '  Z 31  I31'
I  12 12 23 23 . (3.72)
Z12  Z 23  Z 31
Figura 3.30
Tinând seama de aceasta expresie, pe baza
relatiilor (3.41) se pot 1 calcula curentii de faza. Se obtin urmatoarele
expresii:
12 Z 31  I1  Z 23  I 2
I 
;
Z12  Z 23  Z 31
(3.73)
23 Z12  I 2  Z 31  I 3
I 
;
Z12  Z 23  Z 31

31 Z 23  I 3  Z12  I1
I 
.
Z12  Z 23  Z 31

Particularizând aceste expresii pentru curenti de linie simetrici �i receptor

I I2
echilibrat, se obtine de exemplu I12  1 , de unde rezulta pentru acest caz relatia
3
cunoscuta I12  I1
.
3

3.6. METODA COMPONENTELOR SIMETRICE

 Un sistem trifazat nesimetric (de tensiuni sau curenti) poate fi descompus în
trei sisteme trifazate simetrice, numite: sistem homopolar (trei semnale sinusoidale,
în faza �i cu amplitudini egale) (fig.3.31, a), sistem direct (de succesiune directa)
(fig.3.31, b), sistem invers (de succesiune inversa) (fig.3.31, c).
Daca cele trei sisteme simetrice sunt cunoscute, atunci se poate determina
sistemul nesimetric:
CIRCUITE ELECTRICE

3
3
1 23 Ud 1 a2Ui
a Ud
Uh
O
O Ui
a2Ud
O
a Ui 1

2 2
a b c

Figura 3.31
Sisteme trifazate simetrice:
a – homopolar; b – direct; c - invers

U1  U h  U d  U i ;
3
U3 U 2  U h  a2  U d  a  U i ; (3.74)
2 U 3  Uh  a  Ud  a  Ui . 2

a Ui
Relatii similare se pot scrie �i pentru
curenti:
Ud Ui I1  I h  I d  I i ;
a Ud
1 I 2  I h  a2  I d  a 
a2Ud U (3.75)
h
U1 I i ;
2
O I3 Ih aId a Ii .
a Ui Însumând grafic (fig.3.32) sau
analitic componentele sistemelor
U2 simetrice, se obtin componentele
sistemului nesimetric.
2 Daca se cunosc componentele
sistemelor simetrice, rezolvând sistemul
Figura 3.32 (3.74), în raport cu Uh, Ud �i Ui :
Determinarea grafic a componentelor
1
sistemului nesimetric (U1, U2, U3), U h  1 U1  U 2  U 3  ;
prin 3  2

însumarea fazorial a Ud  U1  a  U 2  a  U 3 ; (3.76)
componentelor 3
sistemelor simetrice din fig.3.31

34
 Circuite electrice trifazate

Ui 
1
3
U 1 
 a2  U 2  a  U 3 .

Relatii similare se pot scrie �i pentru sistemul de curenti:

35
 1
Ih I  I 2  I 3  ;
3 1

Id 
3
1

I1  a  I 2  a2  I (3.77)

3 ;
Ii 
3
1
I 1  a2  I 2  a  I

3 .
Aceste componente simetrice pot fi masurate cu ajutorul aparatelor electrice de
masurat. În fig.3.33 sunt prezentate câteva exemple în acest sens.

Vh R R
’
U1U2 U1i V CVd U3’
I I1 U3
I2 Ah
I1
1 I2

2
I3
I3
3

0
Figura 3.33
M surarea unor componente simetrice ale sistemelor de curenfi ,Ji tensiuni nesimetrice

Ampermetru Ah indica o valoare proportionala cu triplul componentei

homopolare a curentului, prin analogie cu prima relatie (3.77); voltmetrul Vh indica o
valoare proportionala cu triplul componentei homopolare a tensiunii, prin analogie
cu prima relatie (3.76), iar voltmetrele Vd �i Vi, montate la filtrul RLC, indica valori
proportionale cu componenta directa �i, respectiv, cea inversa a sistemului
tensiunilor de linie.
Ui
Daca rapoartele (raport de disimetrie) �i (raport de asimetrie) sunt,
Ud Uh
Ud
simultan, mai mici de 5%, sistemul se considera, practic simetric; în caz contrar,
sistemul este nesimetric.
Fie un circuit electric dezechilibrat, cu receptorii conectati în stea, alimentat la
tensiuni nesimetrice (fig.3.34).
Calculul acestui circuit se poate face a�a cum s-a aratat în §.3.5.1.1. sau
utilizând metoda componentelor simetrice dupa cum urmeaza.
Se aplica teoremele lui Kirchhoff circuitului din fig.3.34 �i rezulta:
CIRCUITE ELECTRICE

1 I1 1

U12 Z1
U2 U1
2 I2 2
U31 Z2 N U3
U23 Z3
I3
3 I0 U 3
U10 U20 U30
0 Z0
Figura 3.34

I1  I 2  I 3  I 0  3I h
;

U1  Z1  I1  Z 0  I 0 ; (3.78)
U2 Z2I2 Z0I0
;
U3 Z3I3 Z0I0
,
în care se introduc relatiile (3.75):
U 1  Z1I h  I d  I i   3Z 0  I h ;


�U  Z 2 I  a2  I  a  I  3Z  I h  (3.79)
2
d i ;
h 0

l
U Z
3 3
I h
 a  I  a2  I
i
 3Z 0
I .
h
d
Relatiile (3.79) se introduc în relatiile (3.76) �i se obtine:

Uh

1
Z1  Z 2  Z 3  3Z 0 I h 1
Z 1  Z2 aZ3 Id  1
Z 1 
a Z2  Z3 Ii ;

3 a2  a2
d 
1
Z 1 aZ2 a Z3
2
 1
I h  Z 1  Z 2  Z 3 I d 
3 13

Z1  a2  Z 2  a  Z 3 I i ; 
� 3 3 3
U
 
1 1 1
 Z  a  Z 2  a  Z 3 I h
2
Z aZ  Z3 Id Z1  Z 2  Z 3 I i
li
U
3  1 a 
2
1 2 .
3 3 (3.80)
Se definesc impedantele de calcul ale receptorului cu relatia:

36
 Circuite electrice trifazate
1
Zh  Z  Z 2  Z 3  ;
3 1

Zd 
3
1

Z1  a  Z 2  a2  Z (3.81)

3 ;
Zi 
3
1
Z 1  a2  Z 2  a  Z 3

.
Înlocuind relatiile (3.81) în (3.80) se obtine:

37
 U h  3Z 0  Z h I h  Z i  I d  Z d  I i ;

�U  Zd  I  Zh  I  Z  I i (3.82)
d h d i ;

lUi  Z i  I h  Z d  I d  Z h  I i .
Pentru rezolvarea circuitelor electrice dezechilibrate, cu receptori conectati în
stea, alimentate la tensiuni nesimetrice, folosind metoda componentelor simetrice
se parcurg urmatoarele etape:
- se determina componentele simetrice ale sistemului de tensiuni cu relatia (3.76);
- se determina impedantele de calcul ale receptorului cu relatia (3.81):
- se deduc valorile componentelor simetrice ale curentilor din sistemul (3.82):
- se calculeaza curentii din fazele receptorului folosind relatii similare cu (3.75).
Daca Z1  Z 2  Z 3  Z , relatiile (3.81) devin:

Zh  Z ;

Zd  Zi
0,
iar componentele simetrice ale curentilor se deduc imediat:

Ih  Ud Ui
Uh Id  Ii  (3.83)
Z  3Z 0 ;
; .
Z Z

3.7. PUTERI ÎN CIRCUITELE TRIFAZATE

Într-un regim simetric de functionare, expresia puterii instantanee pe o faza k

( k  1, 2, 3 ) se scrie sub forma:
r 2nl
p t   u t i t   2U  sin t  k  1 r 2n l
 sin t  k  1  
2I
k k k k k 3
r 3 4n l (3.84)
 U I  cos   U I  t  k  1  .
k k k k cos 2
3
Însumând puterile instantanee ale sistemului trifazat considerat, respectiv
facând suma produselor uk t ik t  pentru k  1, 2, 3 �i tinând seama ca
r 4n l
I3 cos 2 t  k  1   0
(deoarece corespunde sumei semnalelor unui sistem
k 1
3
trifazat simetric se obtine expresia:
3 3

I
k 1
p t   I u t i t   3U I
k
k 1
k k 1 1  cos  , (3.85)
CIRCUITE ELECTRICE

relevând faptul ca puterea instantanee totala a unui sistem trifazat în regim simetric
este constanta, fiind egala cu puterea activa a sistemului. Aceasta este o
caracteristica importanta a sistemelor polifazate în regim simetric.
Notând cu Uf1, Uf2, Uf3 tensiunile de faza �i cu If1, If2, If3 curentii de faza la
receptor (regim sinusoidal), expresia puterii complexe trifazate este:
* *
S  U f 1  f 1  U f 2  f 2  U f 3  *f  P  jQ (3.86)
sau I I I 3
S U 1  I f 1  U  I f 2   I f 3  P  jQ ,
* *
(3.87)
U*
f f2 f3

în care, partea reala

P  Uf 1If 1  cos 1  Uf 2If 2  cos 2  Uf 3If 3  cos 3
(3.88)
este puterea activa, iar partea imaginara
Q  Uf 1If 1  sin1  Uf 2If 2  sin2  Uf 3If 3  sin3
(3.89)
este puterea reactiva a receptorului trifazat considerat.
Daca regimul de functionare este simetric, puterile activa �i reactiva devin
P  3Uf 1If 1  cos
�i Q  3Uf 1If 1  sin  , (3.90)

iar puterea aparenta este:
S  3Uf If . (3.91)
Utilizând semnalele de linie, rezulta în acest caz expresiile:
P  3UlIl  cos
�i Q  3UlIl  sin , (3.92)

�i
S  3UlIl (3.93)
valabile atât pentru receptori având conexiunea în stea, cât �i pentru conexiunea
în triunghi.
Exprimând tensiunile de faza �i curentii de faza din relatia (3.86) functie de
componentele simetrice relatia (3.86) devine:


S  3 U fh 
*
fh U 
*
fd  U  I f* , (3.94)
I I i
fd fi
de unde
rezulta: P  3UfhIfh  cos fh  Ufd Ifd  cos fd  Ufi Ifi  cos fi  , (3.95)

Q  3UfhIfh  sinfh  Ufd Ifd  sinfd  Ufi Ifi  sinfi , (3.96)

sau functie de semnalele de linie:


S  3 U lh  *
lh U  ld U
*
l
ld li
I I i

38
 
I* , (3.97)

P  3UlhIlh  cos lh  UldIld  cos ld  UliIli  cos li  , (3.98)

Q  3 UlhIlh  sinlh  UldIld  sin ld  UliIli  sinli  . (3.99)