Encefalopatia

 Encefalopatiile sunt des intalnite in infectiile severe cu COVID-19.

 Semne si simptomele clinice prezinta o heterogenitate crescuta.

 Mecanismele fiziopatologice ale encefalopatiilor rezultate in urma infectiei cu virusul SARS-

CoV-2 sunt reprezentate de : sepsis,sindrom inflamator sistemic sever, hipoxie, insuficienta
renala si furtuna de citokine.

 La acesti pacienti s-au identificat o serie de biomarkeri precum: IL-2, IL-6, IL-7 si GCSF.

 In momentul de fata nu exista suficiente date pentru elaborarea unei terapii specifice.

Meningoencefalita
 In cazul aparitiei simptomelor neurologice centrale, in special in perturbarile gradului de
constienta, deficit cognitiv cu debut acut si crizelor epileptice, sunt necesare masuri
suplimentare de diagnostic precum IRM cerebral, EEG si punctie lombara cu examinarea
lichidului cefalorahidian.
 Se pot administra doze ridicate de corticoterapie daca simptomatologia persista.

Sindromul Guillain-Barre

 Sindromul Guillain-Barré reprezinta o complicatie severa a infectiei cu virusul SARS-CoV-2,

acesta poate debuta la cateva zile de la aparitia simptomelor respiratorii.

 Gravitatea cazurilor poate varia, de la cazuri usoare la tetrapareza severa cu implicare de nervi
cranieni.

 Analiza lichidului cefalorahidian este necesara pentru excluderea unei etiologii infectioase. In
majoritatea cazurilor apare o disociatie citoalbuminica.

 Se recomanda detectie serologica de anticorpilor gangliosid .

 Se recomanda initierea prompta a administrarii imunoglobulinelor intravenoase .

Encefalomielita acuta diseminata

 In suspiciunea de enfalomielta acuta diseminata se recomanda efectuare procedurilor
diagnostice precum IRM si analiza LCR in cel mai scurt timp posibil.
 Imagistica prin IRM cu substanta de contrast este esentiala in detectarea leziunilor inflamatorii.
 Un rezultat normal la testarea lichidului cefalorahidian nu exclude diagnosticul de
encefalomielta acuta diseminata.
 Se recomanda administrarea unui ciclu intravenos de 3-5 zile cu metilprednisolon 1g/zi.Daca
simptomele persista se recomanda initierea terapiei intravenoase cu imunoglobuline.

Accidentul vascular cerebral

 La nivel mondial, datorita pandemiei cu COVID 19, numarul de spitalizari pentru AVC s-a
diminuat considerabil.

 Prognosticul accidentului vascular cerebral, indiferent de etiologie, este mai rezevat in cazul
pacientilor infectati cu SARS CoV-2.

 Tratamentul pentru accidentul vascular cerebral la pacientii infectati sau suspecti de infectie cu
SARS CoV-2 nu trebuie sa difere fata de cel administrat pacientilor neinfectati cu SARS-CoV-
2.

Epilepsia.
 In cazul aparitiei crizelor epileptice sau al statusului epileptic la pacienti confirmati cu SARS
CoV-2 se impune diferentierea intre recurenta unei epilepsii cunosute anterior sau prezenta unei
prime crize.
 In caz de alterare a starii de constienta este necesara efectuarea unei electroencefalograme
pentru detectarea si localizarea unei activitati electrice tipice pentru epilepsie sau pentru
detectarea sau excluderea SE non-convulsivant.
 Tratamentul crizelor epileptice sau al SE trebuie efectuat conform ghidurilor actuale aflate in
practica.
 Trebuie luate in considerare contraindicatiile sau interactiunile speciale ale
anticonvulsivantelor cu medicamentele utilizate pentru tratarea infectiei SARS-CoV-2 .

Perturbari chemosenzoriale
 Infectia cu virusul SARS-CoV-2 poate conduce la perturbari chemosenzoriale precum hiposmia
sau ,mult mai des, anosmia
 Pe perioada pandemiei , o perturbare olfactiva brusc instalata ( anosmia) la un pacient fara
obstructie nazala poate sugera o infectie cu SARS-CoV-2.
 Perturbarile olfactive pot precede alte simptome ale bolii si sunt asadar relevante din punct de
vedere epidemiologic.
 Daca functia olfactive nu este complet recuperata in 3-4 saptamani, se recomanda reevaluare
neurologica si otorinolaringologica.

Afectare musculara
 Mialgia, oboseala musculara si o valuare crescuta a creatinkinazelor, reprezinta principalele
manifestari ale afectarii musculare la pacienti infectiati cu SARS-CoV-2 .(40-70% din
cohorte).
 Manifestari neuroimunologice in infectia SARS CoV-2
Complicatiile inflamatorii(infectioase).(Meningo-)encefalita
In prezent exista putine cazuri de meningoencefalita in context de COVID-19.[CITATION
Cha \l 1033 ][ CITATION Gha20 \l 1033 ][ CITATION Pil19 \l 1033 ][ CITATION Duo20 \l
1033 ][ CITATION Dog20 \l 1033 ]Este neclar daca este un rezultat direct al infectarii a SNC cu
virusul SARS-CoV-2 sau un eveniment autoimun post-infectios. Luand in considerare experientele
anterioare cu SARS-CoV-1, infectia sistemului nervos central este posibila, insa rara [ CITATION
LiY20 \l 1033 ].Aparitia unor simptome neurologice subacute, la cateva zile de la debutul simptomelor
respiratorii, care frecvent sunt usoare, indica prezenta unui eventiment infectios direct.Encefalita
autoimuna post infectie SARS-CoV-2 a fost raportata la supravietuitori COVID-19.
Diagnostic
In majoritatea cazurilor, deficit cognitiv (sub)acut si alterarea starii de constienta sunt simptomelor
dominante.Crize (non)convulsive sau mutism akinetic pot reprezenta simptomul initial.Delirul
persistent dupa detubare sugereaza implicare neurologica.Nu exista modificari specifice pe IRM.Au
fost identificate hiperintesitati corticale cu priza de contrast partiala precum si hiperintensitati
subcorticale bilaterale.
Modificarile pe EEG sunt nespecifice, fiind reprezentate de descarcari epileptice si modificari focale.
Analiza lichidului cefalorahidian variaza de la normal la limfocitoza importanta(>100 celule/
μl).Identificarea materialului viral prin intermediul PCR are o rata de succes scazuta.

Tratament
In caz de esec in identificarea patogenului si persistenta simptomelor, o doza ridicata de
metilprednisolon (1g/zi) poate fi incercata pe o perioada de 3-5 zile.

Afectiunile inflamatorii(Autoimmune)

Sindromul Guillain-Barré
Exista numeroase cazuri de sindrom Guillain-Barré in cadrul bolii COVID-19
[ CITATION Gha20 \l 1033 ][ CITATION Alb20 \l 1033 ][ CITATION Arn20 \l 1033 ]
[ CITATION Cam20 \l 1033 ][ CITATION ElO20 \l 1033 ][ CITATION Gut20 \l
1033 ][ CITATION Nov20 \l 1033 ][ CITATION Pad20 \l 1033 ][ CITATION Pfe \l
1033 ][ CITATION Sch \l 1033 ][ CITATION Sed \l 1033 ][ CITATION SuX \l 1033 ]
[ CITATION Tos \l 1033 ][ CITATION Zha \l 1033 ].
Diagnostic

Simptomele neurologice apar intre 5 si 10 zile dupa diagnosticul COVID-19, desi SGB se poate
dezvolta la cateva saptamani post-infectie.Datorita riscului ridicat de complicatii cardiovasculare, in
mod particular insuficienta respiratorie si aritmii cardiace, se recomanda diagnosticarea rapida si
initierea tratamentului in cel mai scurt timp posibil.
Simptomele variaza de la usoare, precum deficite senzoriale ,pana la tetrapareza severa.Au fost
raportate cazuri de afectare de nervi cranieni cu paralizie faciala bilaterala, sindrom Miller Fisher si
paralizie de musculatura oculara.Frecvent progresia rapida duce la insuficienta respiratorie si
necesitatea intubarii.
In prezent nu exista date care sa lege severitatea bolii COVID-19 de riscul de aparitie a
sindromului Guillain-Barré.In anumite cazuri , diagnosticul de COVID-19 a fost efectuat
retrospectiv.Prin urmare se recomanda testare SARS-CoV-2 la toate cazurile nou diagnosticate de
sindrom Guillain-Barré.
La analiza lichidului cefalorahidian se identifica in mod uzual o disociere citoalbuminica cu o
crestere a proteinelor totale si a elementelor celulare(0-10 celule/ μl).In plus,se recomanda testarea
serologica a anticorpilo gangliozid in special la cazurile cu afectare de nervi cranieni.
Tratament
Tratamentul nu trebuie sa difere fata de tratamentul uzual al SGB.Imunoglobuline (0,4g/kgc)
este terapia preferata.Utilizarea de corticoterapie trebuie evitata.
Encefalomielita acuta diseminata
Encefalomielta acuta diseminata apare ca o complicatie rara dupa o infectie sau dupa
vaccinare.Pana in acest moment exista raportari de manifestari similare encefalomielitei acute
diseminate in context de boala COVID-19. [ CITATION Nov20 \l 1033 ][ CITATION Par \l
1033 ][ CITATION Rei \l 1033 ][ CITATION Poy \l 1033 ] .Este de remarcat faptul ca
majoritatea celor afectati sunt de varsta mijlocie.
Diagnostic
Simptomatologia encefalomielitei acute disemniate variaza semnificativ. Pot aparea deficite
neurologice focale severe (precum nevrita optica, pareza severa) precum si o encefalopatie subacuta.
Imagistica prin IRM descrie leziuni mari de canal medular si la nivelul ganglionilor bazali.Se
recomanda efectuare de secventiere T2* sau SWI pentru detectarea leucoencefalitei hemoragice.
[ CITATION Rei \l 1033 ][ CITATION Poy \l 1033 ]
Testarea lichidului cefalorahidiat releva pleocitoza <100 celule/ μl.Benzi oligoclonae izolate sunt rar
intalnite.Se recomanda testarea pentru anticorpi anti -aquaporina-4 sau al anticorpilor anti glicoproteina
oligodendrocitica a mielinei (MOG) pentru identificarea neuromielitei optice (NMOSD) sau a
encefalomielitei MOG.

Tratament
Se recomanda administrarea de doze mari de corticoterapie (1-2g/zi) intravenos pe o durata de
3-5 zile.In caz de raspuns nesatisfacator se recomanda administrare de imunoglobuline IV (0,4g/kgc).
 Bibiliografie

[1] H. E. P. R. E. C. C. R. P. M. &. L. A. (. Chaumont, "Acute meningoencephalitis in a patient with COVID-19.,"

Revue Neurologique (Paris), p. 519–521.

[2] M. A. Q. A.-C. M. Z. L. R. J. &. M. G. Ghannam, "Neurological involvement of coronavirus disease 2019: a

systematic review," Journal of neurology, vol. 267, no. 11, p. 3135–3153., 2020.

[3] A. O. S. M. S. C. A. V. I. G. S. e. a. Pilotto, "Steroid-Responsive Encephalitis in Coronavirus Disease," Annals

of Neurology, 2019.
[4] L. X. P. &. L. A. Duong, "Meningoencephalitis without respiratory failure in a young female patient with
COVID-19 infection in downtown Los Angeles," Brain, Behavior, and Immunity, vol. 87, no. 33, April 2020.

[5] L. K. D. S. T. Z. R. D. A. A. I. O. e. a. Dogan, "Plasmapheresis treatment in COVID-19-related autoimmune

meningoencephalitis: Case series," Brain, Behavior, and Immunity, vol. 87, p. 155–158., 2020.

[6] Y. C. B. W. Z. &. H. T. Li, "The neuroinvasive potential of SARS-CoV2 may play a role in the respiratory
failure of COVID-19 patients.," Journal of Medical Virology, vol. 92, no. 6, p. 552–555., 2020.

[7] P. B. S. P. M. K. A. P. M. L. S. P. V. M. G. G. P. F. M. D. A. A. I. &. F. C. Alberti, "Guillain-Barré syndrome

related to COVID-19 infection," Neurology(R) Neuroimmunology & Neuroinflammation, vol. 7, no. 4, 2020.

[8] S. B. C. N. W. T. S. &. D. B. Arnaud, " Post SARS-CoV-2 Guillain-Barre syndrome.," Clinical Neurophysiology,
vol. 131, no. 7, pp. 1652-1654, 2020.

[9] J. P. M. J. P. B. P. S. T. Y. &. B.-N. E. Camdessanche, "COVID-19 may induce Guillain-Barre syndrome,"

Revue Neurologique (Paris), vol. 176, no. 6, p. 516–518, 2020.

[10] H. E. M. B. R. M. A. E. B. N. E. K. C. S. M. e. El Otmani, "Covid-19 and Guillain-Barre syndrome: More than a

coincidence!," Revue Neurologique (Paris), vol. 176, no. 6, pp. 518-519, 2020.

[11] C. M. A. R.-R. S. S. P.-M. E. B.-G. L. G.-M. R. e. a. Gutierrez-Ortiz, " Miller Fisher syndrome and polyneuritis
cranialis in COVID-19.," Neurology, vol. 95, no. 5, p. e601–e605, 2020.

[12] G. R. T. P. E. S. L. R. C. R. L. I. M. &. F. D. Novi, "Acute disseminated encephalomyelitis after SARS-CoV-2

infection.," Neurology(R) Neuroimmunology & Neuroinflammation,, vol. 7, no. 5, p. e797, 2020.

[13] M. M. V. A. G. M. P. L. A.-R. S. P. M. G. e. a. Padroni, "Guillain-Barre syndrome following COVID-19: New

infection, old complication?," Journal of Neurology, vol. 267, no. 7, pp. 1877-1879, 2020.

[14] T. D. R. v. W.-K. T. A. J. N.-M. M. &. J. H. Pfefferkorn, " Acute polyradiculoneuritis with locked-in syndrome
in a patient with Covid-19.," Journal of Neurology, vol. 267, no. 7, p. 1883–1884..

[15] E. C. D. D. H.-N. A. &. B. B. Scheidl, "Guillain-Barre syndrome during SARS-CoV-2 pandemic: A case report
and review of recent literature.," Journal of the Peripheral Nervous System, vol. 25, no. 2, p. 204–207..

[16] Z. &. K. N. (. Sedaghat, "Guillain Barre syndrome associated with COVID-19 infection: A case report.,"
Journal of Clinical Neuroscience, vol. 76, p. 233–235.

[17] X. W. P. S. V. R. R. R. C. F. S. B. C. R. &. C. F. Su, "SARS-CoV-2-associated Guillain-Barre syndrome with

dysautonomia," Muscle & Nerve,, vol. 62, no. 2, p. E48–E49..

[18] G. P. F. R. S. R. L. I. P. C. M. G. e. a. Toscano, "Guillain-Barre syndrome associated with SARS-CoV-2," The

New England Journal of Medicine, vol. 382, no. 32, p. 2574–2576.

[19] H. S. D. Z. H. L. J. &. C. S. Zhao, "Guillain-Barre syndrome associated with SARS-CoV-2 infection: Causality
or coincidence?," Lancet Neurology, vol. 19, no. 5, p. 383–384.

[20] T. B. S. B. C. G. J. A. H. &. T. M. Parsons, " COVID-19-associated acute disseminated encephalomyelitis

(ADEM)," Journal of Neurology, vol. 267, no. 10, p. 2799–2802.

[21] R. R. K. K. B. B. N. A. C. E. G. Y. &. L. C. F. Reichard, "Neuropathology of COVID-19: A spectrum of vascular

and acute disseminated encephalomyelitis (ADEM)-like pathology," Acta Neuropathologica, vol. 140, no.
 1, p. 1–6.

[22] N. S. G. N. D. S. M. P. S. &. G. B. Poyiadji, " COVID-19-associated Acute Hemorrhagic Necrotizing

Encephalopathy: Imaging Features," Radiology, vol. 296, no. 2, p. E119–E120.