Anestezia generala este o coma indusa medicamentos cu pierderea reflexelor de
protective, rezultata prin administrarea a unor agenti anestezici. Pot fi administrate o varietate de medicamente, cu scopul comun de a induce somnul, amnezia, analgezia, relaxarea muschilor scheletici si pierderea reflexelor de control si a celor autonome. Combinatia optima a acestor agenti pentru orice pacient in parte si in functie de procedura este decisa de un anestezist, dupa verificarea istoricului medical al pacientului. Combinatia de agenti anestezici folositi pentru anestezia generala lasa de obicei pacientul cu urmatoarele caracteristici clinice: - absenta responsivitatii chiar si la stimuli durerosi - imposibilitatea de a-si aminti perioada operatiei - imposibilitatea de a mentine o protective adecvata a cailor respiratorii si ventilatia spontana ca rezultat al paraliziei musculare - modificarile cardiovasculare secundare efectelor stimulante/depresante ale anestezicelor. Anestezia generala foloseste agenti anestezici intravenosi si inhalatori pentru a permite un acces chirurgical adecvat la locul operatiei. Anestezia generala poate sa nu reprezinte intotdeauna cea mai buna solutie, in functie de tabloul clinic al pacientului, anestezia locala sau regionala pot fi mai indicate. Scopul anesteziei generale cuprinde urmatoarele efecte: - analgezia - pierderea raspunsului la durere - amnezia - pierderea memoriei - imobilitatea - pierderea reflexelor motorii - somnul - lipsa constientei - relaxarea muschilor scheletici. Mecanismul biochimic de actiune Mecanismul biochimic de actiune al anestezicelor generale nu este prea bine inteles. Pentru a induce inconstienta, anestezicele afecteaza sistemele de neurotransmitatori din creier. Avantajele si dezavantajele anesteziei generale Medicul anestezist este responsabil pentru stabilirea toturor factorilor care influenteaza conditia medicala a unui pacient si pentru selectarea tehnicii anestezice optime in functie de aceasta. Atributele anesteziei generale cuprind urmatoarele: Avantajele - reduce starea de receptivitate a pacientului in timpul operatiei si induce amnezie - permite relaxarea adecvata a muschilor pentru perioade lungi de timp - faciliteaza controlul complet al cailor respiratorii, a respiratiei si a circulatiei - poate fi folosita in cazurile de sensibilitate la agentul anestezic local - poate fi administrata fara a misca pacientul din pozitia de supinatie - poate fi adaptata usor la procedurile cu durata si de extindere impredictibile - poate fi administrată rapid si este reversibila. Dezavantaje - necesita ingrijiri complexe si costuri crescute - necesita un grad de pregatire preoperatorie a pacientului - poate induce fluctuatii fiziologice care necesita interventie imediata - asociata cu mai multe complicatii severe precum greata sau varsaturi, cefalee, tremor, iritatii ale laringelui si revenire la statusul mental normal intirziata - asociata cu hipertermia maligna, o conditie musculara mostenita, rara in care expunerea la agenti anestezici determina temperatura acuta si potential letala, hipercarbie, acidoza metabolica si hiperpotasemie. Datorita noilor descoperiri in farmacologie, in tehnologia de monitorizare si modernizarea sistemelor de siguranta, riscul la care este supus un pacient care este anesteziat de rutina este foarte mic. Mortalitatea atribuita anesteziei generale este sub 1:100.000. pot apare complicatii minore la rate predictibile, chiar si la pacientii sanatosi. Frecventa simptomelor legate de anestezie in primele 24 de ore dupa chirurgia ambulatorie este urmatoarea: - varsaturi - 10-20% - greata - 10-40% - iritatii ale laringelui - 25% - durere la locul punctiei venoase. RAHIANESTEZIA constă în introducerea unei substanţe anestezice intrarahidian, substanţă care ajunge la rădăcinile nervilor rahidieni şi opreşte transmiterea influxului nervos, ceea ce determină paralizia musculară temporară şi reversibilă şi abolirea sensibilităţii la nivelul locului unde s-a făcut injecţia şi dedesubtul acesteia. Rahianestezia este o alternativă la anestezia generală pentru unele intervenţii chirurgicale. Rahianestezia permite pacientului să rămână treaz în timpul operaţiei fără să simta nicio durere. Rahianestezia poate fi folosită în cadrul anumitor operaţii care se efectuează sub nivelul ombilicului, cezariana fiind una dintre cele mai frecvente cazuri în care se utilizează. Pentru pacientul care urmează să benefieze de rahianestezie este foarte important să respecte postul alimentar şi hidric (să nu mănânce minimum 6 ore înainte de anestezie şi să nu bea apa minimum 2 ore înainte). Această regulă trebuie respectată în cazul oricărui tip de ansetezie. Cum se face rahianestezia Un ac foarte fin este introdus la nivelul coloanei vertebrale lombare şi este injectat un anestezic local în lichidul din jurul măduvei spinării; astfel, vor fi anesteziaţi nervii care inervează partea de jos a abdomenului - şoldurile, fesele şi picioarele. Pacientul nu va simţi nimic de la ombilic în jos şi nu va putea să îşi mişte picioarele timp de aproximativ 3 - 4 ore. Rahianestezia este efectuată întotdeauna cu pacientul treaz. Pentru a se putea face rahianestezia există două variante de lucru cu pacientul: în poziţie şezândă, cu bărbia în piept, mâinile pe genunchi şi spatele arcuit alungit pe o parte, cu genunchii la piept şi spatele arcuit Aceste poziţii ajută la deschiderea spaţiilor între vertebre, unde medicul anestezist trebuie să insere acul. Odata ce te afli în una dintre aceste poziţii, pielea va fi curăţată cu un antiseptic iar medicul anestezist îşi va pune mănuşi sterile pentru a minimiza riscul de infecţii. Acesta va palpa mai întâi reperele osoase pentru a identifica exact locul inserţiei acului. În momentul in care acul pătrunde prin piele este foarte important să rămâi nemişcat. Nu vei simţi durere semnificativă, însă este posibil ca acul să se apropie de unul din nervii locali şi să ai o senzaţie asemănătoare cu o fulgerătură pe picior. Dacă se întâmplă acest lucru, este foarte important să rămâi nemişcat şi să spui medicului pe care dintre picioare ai avut senzaţia. Odata ce anestezicul local este injectat, vei simţi o încălzire şi apoi amorţire a feselor şi picioarelor. Anestezia nu are loc instantaneu, instalarea ei durează între 5 şi 20 de minute. Îţi va fi din ce in ce mai greu să îţi mişti picioarele, iar, la un moment dat, nu le vei mai putea mişca deloc. Operaţii care pot fi efectuate sub rahianestezie - prostata, vezica şi operaţii în zona genitală - operaţii ale şoldului şi membrelor inferioare - operaţii ale uterului, vaginului şi ovarelor - operaţii ale vaselor de sânge ale picioarelor - hernii inghinale şi femurale - operaţie cezariană