BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

CURS 1/23.02 2010- ora 18.00

INFORMATII DE ORDIN GENERAL:

- Prezenta la curs si laborator obligatorie

- Daca nu sunt efectuate minim 12 (douasprezece) lucrari de laborator nu se intra in examen

- Examenul va consta din proba scrisa avand 3 (trei) subiecte: unul de intindere mare, unul de
intindere mijlocie si unul de intindere mica din laborator

- In cadrul laboratorului este obligatorie purtarea halatului

- Cursul este format din 10 (zece) parti/teme:

1. Parte cu referire la mecanica

2. Aplicatii termodinamice

3. Electricitate

4. Apa si solutii apoase

5. Receptorii corpului uman (ochiul, urechea, etc.)

6. Bioelectrogeneza (schimburi energetice, camp electromagnetic )

7. Radiatii ionizante

8. Radiatii neionizante

9. Biofizica dintilor (defecte in corpuri solide)

10. Aparatura medicala de ultima generatie

- Laboratorul contine urmatoarele parti/teme:

1. Defecte de vedere (lentile + surse de lumina)

2. Operatii cu laser

Page 1 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

3. Audibilitatea/frecventa

4. Apa (determinarea vascozitatii, tensiunea superficiala)

5. Solutii apoase (determinarea vascozitatii, tensiunea superficiala)

6. Ritmul cardiac (preinfarct, infarct, etc.)

7. Circulatia lichidelor- transportul pasiv

8. Circulatia lichidelor- calitatile electrice ale celulei

9. Calculul erorilor (Program PC)

10. Diabet (incarcarea de zaharuri)

11. Fotospectrometrie (determinarea concentratiei)

CURS 2/02.03.2010 ora 18.00- 19.35

BIOFIZICA RECEPTORULUI VIZUAL/OCULAR

Page 2 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

Ca orice analizor ochiul prezinta prezinta un segment periferic (a) si un segment central (b).

(Urechea este un alt analizor)

a. SISTEMUL PERIFERIC al receptorului vizual este format din:

11. CORNEEA (C)

12. UMOAREA APOASA (u.a.)

13. CRISTALINUL (Cr)

14. UMOAREA VITROASA (u.v.)

15. CELULE CU CONURI (c.c.) Alcatuiesc RETINA= fundul de ochi

16. CELULE CU BASTONASE (c.b.)

17. CELULE ORIZONTALE (c.o.)

18. NEURONI BIPOLARI (n.b.)

Ochiul uman are un interval/banda ingust/a de frecventa al luminii albe transmisa de soare 400-800 nm
(nano metru= 10 la puterea -9 metru) lungime de unda (λ) unde 400 nm corespunde frecventei date de
rosu si 800 nm corespunde frecventei date de ultraviolet. Intre aceste valori avem frecventele
corespunzatoare spectrului de culori dat de ROGVAIV (rosu, orange, galben, verde, albastru, indigo si
violet). Benzile de frecventa transmise de soare continua in domeniul UV, raze γcare nu mai sunt
sesizate de ochiul omenesc si continua in domeniul infrarosu pana la undele seismice.

CORNEEA este o lentila cu fata convexa in contact cu aerul si fata concave in contact cu u.a. Corneea
este formata din geluri foarte puternice avand IR (indice de refractie) extrem de bun.

Cele 2 (doua ) umori u.a. si u.v. au acelasi IR respective 1,336. Pozitia fata de cornee si cornee si cristalin
le determina diferentierea si denumirea.

Fata convexa a corneei are in contact cu aerul IR= 1 in timp ce substanta (gelurile) are IR= 1,372.

Cristalinul are IR= 1,4143

CONCLUZIE: Clasificarea dupa IR: Cr>C>u.a si u.v>aerul

Cr este imersat in acelasi lichid pe ambele fete in timp ce C face contact cu u.a si aerul (IR= 1)

Page 3 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

C intervine in vedere cu + 40 de dioptrii. Aceasta mare lupa CORNEEA este mare deoarece de o parte
avem IR=1 (aer) si de cealalta IR=1,336 (u.a.)

Gelurile din care este formata Corneea au vascozitate infinita (nu curg).

Deficientele Corneei se rezolva prin prelucrarea suprafatei convexe (“se ia un span”) cu laseri chirurgicali
prin 2 (doua) procedee:

- Strunjire a bazei ceea ce duce la marirea bombajului in cazul prezmiopiei ceea ce duce la
cresterea dioptriilor la 44-45 dioptrii

- Strunjirea bombajului in sensul aplatizari(in centru)

Calitatile celor 2 (doua) umori la nastere pot fi diferite de standardul stabilit.

CORNEEA reprezinta prima lentila,ea find singura care permite remedierea disfunctionalitatii ei si a
celorlalte lentile prin operatii pe fata in contact cu aerul.

U.A. reprezinta a doua lentila.

Cristalinul este a treia lentila.

U.V. este a patra lentila.

Leziunile aparute la nivelul C duc la opacizare (scaderea IR). Un rol benefic de curatire a C il au lacrimile
secretate de glandele lacrimare. Lacrima are IR= 1,0001. Neumectata cornea sufera ceea c educe la
degradarea imaginii receptionate si la suferinte ale cristalinului.

CRISTALINUL este portiunea colorata. Fibrele mai intens colorate sunt PROTEINE CONTRACTILE .
Acestea au dispozitie radiala catre IRIS= diafragma de culoare neagra ce regleaza fluxul de lumina ce
patrunde pe retina.

IRISUL/diafragma se deschide/dilata mai mult cand lumina slabeste in intensitate si se

micsoreaza/contracta la lumina puternica.

Cr intervine in sistemul optic cu +20 dioptrii.

CONCLUZIE: Standardul sistemului optic este de +60 dioptrii.

Chiar daca corneea si celelalte lentile nu sunt afectate dupa 40 ani apare atrofierea muschiului ce
acomodeaza cristalinul.

Page 4 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

Operatia pe cornee poate regla dioptria per total a ochiului.

RETINA contine receptorii vizuali. Coaxial cu irisul/diafragma exista o zona mica de receptie (4 mmp)
unde sunt receptorii vizuali: celulele cu conuri si cele cu bastonase

Retina este “tapetata” cu celule ce determina curentul de intuneric (acesta ia nastere chimic) ce matura
intreaga retina din 7/8 in 7/8 secunde sub forma de pulsuri electrice.

C.c. si c.b. sunt cellule fotoreceptoare. Ambele tipuri sunt cellule foarte lungi si provin din suprapunerea
a sute de discuri. La baza prezinta axoni (contacte neuronale), apoi membrana, citoplasma si discurile
suprapuse.

Cele 2 (doua) tipuri de deosebesc prin forma discurilor respective la cele cu conuri diametrul descreste
spre varf fata de cele cu bastonase la care discurile au acelasi diametru.

ROL:

12. C.c au rol in vederea diurna, in culori- FOTOPICA

13. C.b au rol in vederea nocturna ,alb- negru- SCOTOPICA

Discurile conurilor contin un pigment numit IODOXINA care trece din forma CIS in forma TRANS
eliberand o cuanta de energie.

Sunt stabilite 3 (trei) tipuri de culori de baza: rosu, verde si albastru- violet.

Teoria tricromatica se aplica dupa cum urmeaza:

14. Notand cu A (Rosu) si a (% de culoare rosie)

15. Notand cu B (Verde) si b (% de culoare verde)

16. Notand cu C (Albastru- violet) si c (% de culoare albastru- violet)

Avem o culoare oarecare X= aA + bB + cC

Dpdv fizic pentru 1 (un) foton primit de 1 (un) con se disociaza (hidrolizeaza) 10 (zece) la puterea 5
(cinci) molecule de acid GUANOZIN MONOFOSFORIC CICLIC – GMC ce declanseaza raspunsul cellular.

PROCESUL:

Page 5 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

17. se inchid toate canalele ionice pentru sodiu rezultand hiperpolarizarea membranei celulei
receptoare.

In termeni electrici se traduce astfel:

18. inainte de a deschide pleoapa am clipit avand ca rezultat curentul de intuneric de – 20mV
(current aflat in interiorul celulei cu conuri). La aparitia fotonului si apoi a acidului GMC
tensiunea creste la – 30mV (potentialul a crescut) avand ca rezultat hiperpolarizarea.

In cazul in care canalele ionice de siodiu nu ar fi total inchise (din cauza unei disfunctii) si acesta ar
patrunde in citoplasma ar avea loc o scadere a potentialului catre – 10mV.

Discurile bastonaselor contin RODOXINA o proteina care sub actiunea fotonului izomerizeaza din CIS in
TRANS si se naste un potential specific/altul fata de conuri numit potential de actiune local care se va
transmite unui contact al ganglionilor/neuronilor bipolari (ce au 2 (doua) brate).

Ganglionul bipolar transfera sitemului central un potential de actiune numit TOT-NIMIC. Ganglionul se
comporta ca un convertor electric.

SISTEMUL CENTRAL

Neuronii ganglionari (n.g.) preiau de la neuronii bipolari informatia si o transmit la nervul optic prin
terminatiile nervoase, si cortex (zona de creier unde se constientizeaza imaginea). Semnalul electric
transmis este de tip TOT- NIMIC.

In cadrul nervului optic avem 2 (doua) zone de adunare a axonilor (terminatiilor/firelor axonale):

19. temporal Dreapta si stanga

20. nazal

Acestea se incruciseaza (jumatatea de la ochiul stang se duce la jumatatea dreapta a creierului iar
jumatatea de la ochiul drept la cea stanga a creierului) formand CHIASMA.

La incrucisare firele ce formeaza cei 2 (doi) nervi se multiplica. Cu cat avem mai multi axoni , deci o
multiplicare mai mare cu atat imaginea este mai descompusa si o percepem mai clar.

SEGMENTUL PERIFERIC NERVOS RASPUNDE DE:

Page 6 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

21. forma obiectului, dimensiunile si culoarea acestuia

CHIASMA OPTICA reprezinta SEGMENTUL CENTRAL ce confera obiectului relief, adancime si miscare.

CURS 3/09.03.2010 ora 18.00- 19.45

BIOFIZICA RECEPTORULUI/ANALIZORULUI AUDITIV

Ca orice analizor ochiul prezinta prezinta un segment periferic (a) si un segment central (b).

(Ochiul este un alt analizor)

La urechi sunetele ajung defazat rezultand auzul stereoscopic (un foarte mic ecou care nu perturba si
care are un efect benefic intarind sunetul).
Page 7 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

Banda de auditie este intre 16 Hz si 20,000 Hz.

Calitatile sunetului:

A. Taria sunetului este corelata cu intensitatea energetica prin care s- a emis sunetul (slab, tare)
avand ca unitate de masura in [SI] FON. Unda sonora este o sinusoida.

B. Tonul-frecventa(armonicei principale)fundamentalei avand ca unitate de masura [SI] Hz. Aceste

sunete sunt grave sau acute.

OBSERVATIE: Sunetul grav se formeaza la baza melcului iar cel acut la varful melcului.

Membrana timpanala are o anumita grosime care in timp scade daca este supusa actiunii agresive a
sunetelor din domeniul frecventelor inalte (muzica ascultata tare la casti, etc.) si totodata isi pierde
elasticitatea. Timpanul este o suprafata conica elipsoidala (asemenea unei plase de prins fluturi).

Reproducerea audibilitatii se face pe czalculator (rezultand spectrograma) ceea ce evidentiaza

leziunile de la nivelul suprafetei timpanului (rupture, strangulari, etc.)

C. Timbrul contine toate celelalte armonici (altele decat cele de la pct. 2) si caracteristici personale.
Urechea poate distinge timbrul ceea ce face posibila recunoasterea sursei (diferentierea).

D. Nivelul acustic se exprima in [SI] dB (Bell). Se mai numeste si presiune acustica deoarece acesta
actioneaza la nivelul suprafetei ca o presiune.

20 dB reprezinta nivelul de soapta (nivelulk minim care poate fi distins/perceput clar).

In limbajul uzual putem percepe pana la 60- 80 dB (functie de limba vorbita). In limba romana
consoanele ascutite pot da o rezonanta la nivelul a 70dB.

Intre 100- 120 dB avem nivelul de zgomot. Peste 120 dB nu mai auzim iar presiunea cafre se
exercita devine durere perceputa la nivelul creierului (zona occipitala stanga) . In aceasta
situatie primul afectat este timpanul (suprafata acesteia pe care se exercita presiunea care
poate sa se rupa).

Urechea este formata din 3 (trei) zone importante (a se vedea sistemul periferic 1,2 si 3)

a. SISTEMUL PERIFERIC al receptorului auditiv este format din:

Page 8 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

1. URECHEA EXTERNA (U.E.) formata din pavilionul urechii, conductul auditiv si timpanul

2. URECHEA MEDIE (U.M.) – un mic paralelipiped avand dimensiunile 15mm * 5mm * 2mm
formata din oscioarele ciocanul, nicovala si scarita

3. URECHEA INTERNA (U.I.) se compune din canale semicirculare terminate cu nervul

vestibular (ce are rol in mentinerea echilibrului) si melcul

1.1 La nivelul pavilionului urechii se produce atenuarea zgomotelor. Acesta face reflexia
undelor sonore daunatoare prin cartilagiul in sine care este valurit. Pavilioanele ne ajuta
sa localizam cu precizie sursa sunetului.

1.2 Conductul auditiv are banda de frecventa (rezonanta maxima) intre 3000 si 4000 Hz. In
cazul schimbarii bruste a nivelului dea altitudine nivelul de presiune pe fetele timpanului
nu se egalizeaza rapid ceea ce da senzatia de ureche infundata. La deschiderea gurii
presiunea se egalizeaza pe ambele suprafete ale timpanului astfel senzatia dispare.
Trompa lui Eustachio realizeaza prin deschiderea gurii comunicarea si egalizarea
presiunii.

2.3 Scarita se termina cu o talpa care ocupa o suprafata ovala numita si fereastra ovala
(membrana elastica) pe care calca permanent (asemenea aparatului morse), astfel sunetul
se transforma in semnale de tip Morse. Prin aceasta apasare informatia este preluata de
urechea interna. In urechea medie sunetul este amplificat de 20 ori fata de cel de pe timpan
(rol de amplificator si decoder al U.M.)

3.3 Melcul desfasurat apare ca 3 (trei) conuri ca varf comun, marginile fiind reprezentate de
membrane.
FO
CV

CM
H
CT

FR

Unde:

- CV= canal vestibular

Page 9 of 49
 BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

- CM= canal mediu

- CT= canal timpanal

- FO= fereastra ovala

- FR= fereastra rotunda

Intre CV si CT exista o comunicare la varf avand acelasi lichid numit PERILIMFA ce contine ion de sodium
masiv Na+.

La FO semnalele sunt mecanice unidirectionale avand 2 (doua) sensuri sus- jos.Aici apare un process
vibrator deoarece lichidul este incompresibil iar semnalul transmis ce impinge membrana prin canalul de
la varf se transmite semnal pe FR.

In canalul mediu lichidul numit ENDOLIMFA ce contine ioni de potasiu K+.

Toate generatoarele conurilor sunt membrane elastice. Bazele conurilor sectionate sunt sediul tuturor
proceselor fizice ce duc sunetul la CORTEX.

b. SISTEMUL CENTRAL al receptorului auditiv

CV
Celulele receptoare din interiorul CM contin terminatiile nervoase axonale
CM axonale ce formeaza nervul auditiv ce transfera informatia la CORTEX.
M MB
MT

Organul CORTI si ganglionul CORTI sunt elemente neuronale de maxima

CT importanta.

In lichidul din interiorul CM exista o membrana MT (membrana tectoria) si MB (membrana bazilara).

Dupa cum scarita apasa pe fereastra ovala se transmit toate oscilatiile prin lichid, membrane si canale.

Celulele receptoare plutesc in ENDOLIMFA.

Pe celulele receptoare sunt fixate 10- 20 cili (in total aprox. 42,000 cili). Fiecare cil este o mica
antena.

Page 10 of 49
 BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

Cili periaza membrana tectoria in momentul miscarillor datorate

cili vibratiilor/oscilatiilor cili trec prin nenumarate pozitii.

Momentul cheie este atunci cand potentialul mecanic se transforma in

CR potential de tip TOT- NIMIC. Astfel prin frecarea dintre cili si membrana
tectoria apare fenomenul piezoelectric (incarcarea cu electricitate).
10
0 20

Intre 10 si 20 ms sensibilitatea/receptivitatea este maxima. Celelalte pozitii sunt pur mecanice.

Depolarizarea apare la o inclinatie intr- o anumita pozitie a cililor dupa care acestia revin in pozitie
verticala /repaus apoi cilii se inclina in directie opusa rezultand hiperpolarizarea dupa care revin iarasi in
pozitie verticala/repaus. Astfel rezulta schema totala a potentialului REPAUS- DEPOLARIZARE- REPAUS-
HIPERPOLARIZARE- REPAUS.

Catre creier se transmite un cod de bare. PAtn se defineste ca fiind potentialul de actiune TOT- NIMIC

Potential de repaus PR
depolarizarea hiperpolarizarea

Potential de actiune local PAL

Potential de actiune TOT-

NIMIC PAtn

Page 11 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

CURS 4/16.03.2010 ora 18.00- 19.45

APA IN SISTEMELE BIOLOGICE

CURS INTRODUCTIV

Exista 2 (doua) categorii de apa:

O parte care “circula” prin corp la nivel extracelular numita apa libera

O parte care “nu circula” la nivel intracelular care se regenereaza si se numeste apa legata

Partile din corp care contin apa si cantitatile in procente avand in vedere/plecand de la supozitia ca
organismul uman este format 85- 90% din apa (libera si legata- cea legata se naste din cea libera):

Saliva= 99,5% apa libera

Transpiratia= 99,5% apa libera

Lichidul cefalo- rahidian= 99%

Page 12 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

Endolimfa si perilimfa= 89%

Sucul gastric= 97%

Sucul intestinal= 97%

Sangele= 73- 84%

Rinichii= 73- 84%

Inima= 79- 84%

Muschii striati= 73- 76%

Cartilagii= 55%

Grasime= 30%

Scheletul osos= 24- 30%

Dentina= 10%

Lichidele supraorganizate:

Plasma contine foarte multi ioni de Na si Cl

Lichidele interstitiale contin foarte multi ioni de Na si Cl mai multi decat plasma

Lichidele celulare (au o dinamica mai restransa) contin foarte multi ioni de K si PO4H- (compusi ai
fosforului)

Substantele dizolvate in apa sunt: Na, Cl, K si compusi ai P

FORMULA APEI SI REPREZENTAREA ACESTEIA

H Legatura
H
covalenta
H

H 105°
O O
H H
Page 13 of 49 H
H

Legatura
dipolara
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

H H H H

H H H H

-- ++
O = H2

Legatura covalenta este cea mai puternica dintre toate tipurile de legaturi.

Molecula de apa contine 10 electroni din care 2 de hidrogen si 8 de oxigen. Electronii de H ii inconjura
pe cei ai oxigenului conferind astfel stabilitate moleculei.

Din cei 8 electroni de la oxigen 4 raman fideli oxigenului rezultand astfel 4 electroni neparticipanti
(acestia sunt pusi la dispozitia moleculei de apa). Acesti 4 electroni creaza stabilitate moleculei si pot
lega alte molecule rezulta astfel ca o molecula de apa poate lega inca 4 molecule de apa datorita celor 4
electroni neparticipanti.

Apa se organizeaza (este organizata) in retea acest fapt s-a putut pune in evidenta prin expunerea la
raze RX (radiografiere RX).

Molecula de apa este un dipole (localizarea nucleelor pozitive difera de cea a nucleelor negative )

H
Page 14 of 49 H
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

O
O
H
H H

O
H H

H
O
O
H
H

- + - +
O = H2 O = H2
- + - +
O = H2

O = H2 O = H2
- + - +

Apa are cele mai performante caracteristici fizice, si anume:

- Densitate ρ= 1 g/cm3. Are un maxim la +4 °C ρmax= 1,028 g/cm3

- Caracteristica/constanta dielectrica ε este cea mai mare dintre lichide (dizolva orice electrolit)

- Mediu foarte bun conducator de electricitate

- Caldura calorica specifica foarte mare (necesara iarna organismului), c

Page 15 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

- Caldura latenta de vaporizare avand o valoare foarte mare (necesara vara organismului), λ

- Tensiunea superficiala este foarte buna. Picaturile de apa au forma perfect sferica si diametru
pana la 1 cm (picaturile de ploaie) σ

- Vascozitatea η= 0 (este lichidul care curge cel mai bine)

STAREA DE AGREGARE SOLIDA- GHEATA

Gheata dpdv geometric se prezinta sub forma unor prisme in organizarea spatiala si nu mai prezinta
simetria starii lichide astfel creindu- se anumite distante/decalaje. Distantele/decalajele dintre straturi
sunt aproape duble fata de starea lichida ceea ce duce la cresterea volumului apei in stare solida de 2 ori
fata de starea lichida.

Prin inghetarea apei acesteia i se schimba una din dimensiunile volumice (prin formarea prismelor
hexagonale).

Acest fenomen ajuta la explicarea maximului de densitate al apei la 4°C deaorece la aceasta
temperatura apa prezinta inca cristale de gheata ce sunt inglobate in faza lichida. Apa lichida isi
introduce moleculele in zona libera rezultand astfel „compactizarea materiei”.

MODELELE DE ORGANIZARE ALE APEI

19. Modelul retelei cristaline

20. Modelul puntilor flexibile (puntile de H sunt foarte flexibile, legaturi coordinative)

21. Modelul gramezilor temporare (este legat de corelarea cu activitatea termica Browniana). Astfel
la temparaturi inalte rezulta gramezi mici care datorita numarului mare asigura stabilitatea
sistemului. In interiorul acestor gramezi se gaseste o structura cristalina.

APA EXISTA SUB FORMA DE :

- APA LIBERA

- APA LEGATA

APA LEGATA:
Page 16 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

b. Apa de hidratare are capacitatea de a disocia electrolitii (substante hidrofile) si se organizeaza

radial in jurul acestora.

+ -

- +

Ionii structureaza apa. Fata de substantele inerte (gr. VIII din tabelul lui Mendeleev: Argon, Neon, Xenon,
etc.), precum si acele substante care nu sunt dipolare- radiale se creaza legaturi slabe Van der Vaals.

c. Clatrati se realizeaza in prezenta substantelor hidrofobe (substante care nu se combina cu apa).

Hidrofobele sunt molecule mari ramase undeva in spatiu in jurul carora se creaza un gol iar apa
din vecinatate inconjoara aceasta molecula ca o minge rezultand astfel spatii inchise asemenea
unor cutii sferice.

Acesti clatrati se prezinta sub forma de mingi de fotbal formate din 12 pentagoane
(DODECADRON). Colturile celor 5 laturi sunt atomii de O iar de- a lungul laturilor se gasesc cei
doi atomi de H.

Rezultat: Astfel pot fi aduse elemente nutritionale in organism; astfel se preia CO2 introdus in
plasma sangvina si transportat la plamani unde moleculele de CO2 se disociaza/sparg si sunt
eliminate din organism.

Clatratii pot fi formati si din alte elemente ionice.

Formatiunile proteice sau acizii nucleici sau macromoleculele au 2 zone distincte una hidrofila
(gruparea carboxil COOH) si alta hidrofoba (gruparea amino NH2; CH2;CH3;CH4)

Exemple:

CH2 Cap polar-

parte hidrofila

CH3
Page 17 of 49

Partea
hidrofoba
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

In organismul uman sunt lipide hidrocarbonice

Cap polar hidrofil

CH2

Cozile hidrofobe
CH3

Apa legata se poate organiza si in alte formatiuni inchise in anumite conditii de presiune si temperatura
si in preajma anumitor formatiuni chimice. Aceste volume se numesc MICELE (nu mai sunt sub forma de
mingi) si in functie de formarea acestora pot fi:

22. Micela normala= apa in cantitate mare si hidrocarbura in cantitate mica

23. Micela inversa= apa este in cantitate mica si hidrocarbura in cantitate mare. Acesta este un mod
de a transporta apa in organism printr- o zona hidrofoba

24. Micela dubla membrana (in interior este apa cu ioni iar in exterior alt element cu afinitate
pentru apa)

Page 18 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

CURS 5/23.03.2010 ora 18.00- 20.00

TIPUL DE CURGERE PE CARE IL IMPUNE APA CA ELEMENT IDEAL

ANALIZA COMPARATIVA APA- PLASMA SANGUINA (SANGELE)

Plasma sanguina contine 80% apa insa curgerea acesteia difera de cea a apei.

I. DINAMICA APEI (discutie pentru apa din afara organismului uman)- HIDRODINAMICA

II. HEMODINAMICA (dinamica sanguina)

I. DINAMICA APEI

Presiunea la nivelul lichidelor se defineste ca fiind egala cu: p= F/A , unde F- forta si A- aria

[p]= [N/m2]= Pa (Pascal)

In corpul uman Pascalul este o unitate foarte mare. Presiunile din corpul uman se masoara in mPa
(milipascali= 10 la puterea – 3 Pa) sau μPa (micropascali= 10 la puterea -6 Pa).

Definim :

- 1 mm Hg= 1 Torr

- Atmosfera 1 atm= 10 la puterea 6 Pa

- Atmosfera tehnica 1at= 1,01 la puterea 6 Pa

Curgerea este dependenta de :

1. Viteza- v:

1.1 curgere laminara: v= ct – viteza unui punct in interiorul tevii/tubului

Page 19 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

1.2 curgere turbulenta: v≠ ct- apar vartejuri

REOLOGIA= stiinta care se ocupa cu studiul curgerii sangelui in conditii reale. In mod real nu avem
curgere perfect laminara nici chiar la apa ci avem o usoara turbulenta. La nivelul sangelui turbulentele se
manifesta prin suflu sistolic, antisistolic, etc.

2. Vascozitatea-η:

2.1 curgere/lichid newtoniana (ex. apa)

2.2 curgere/lichid nenewtoniana (ex. sange)

Curgerea laminara a apei

P1
H1
H2 P2

Presiune dinamica= Pd
V1 V2

Ecuatia lui Bernoulli: ρgh1 + ρv1²/2= : ρgh2 + ρv2²/2= ct , unde:

- ρ- densitatea

- g- acceleratia gravitationala= 9,8 m/s² Presiune statica= Ps

- h1, h2- inaltimea in manometre

- v1, v2- viteza de curgere in cele doua sectiuni pe ax

Ps- presiunea statica se masoara la nivelul peretelui

Pd- presiunea dinamica se calculeaza

Ecuatia de continuitate:

Page 20 of 49
 BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

Definim notiunea de debit ce poate fi masic si VOLUMIC (acesta este de interes).

Notam D= debitul volumic= V/t , [D]=[m3/h]; D= A *l/t= A*v (directa proportionalite a debitului de aria
Δl1 sectiounii de curgere si viteza de curgere)

V1 V2 Δl2
S1
S2

Dv= Δv/Δt= S* Δl/Δ= S*v= ct. (ecuatia de continuitate).

La apa consideram vascozitatea η= 0

Vol.1 Vol.2

Lichidul real (poate fi si sange) are η≠ 0

P1
P2
l
r

Ecuatia Poiseville:
v p1- p2= 8ηlv/r² (diferenta de presiuni statice)

Vascozitatea nu depinde de viteza de curgere dar depinde de temperatura.

Peretii tuburilor sunt rigizi.

Page 21 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

II. HEMODINAMICA

Caracteristici (Diferentieri fata de apa)

1. Vascozitatea depinde de viteza si temperatura

2. Tuburi/vase, artere, vene si regimul sangelui

II.1 Peretii tuburilor (vase de sange, artere, vene, etc.) sunt elastici rezultand vasoconstrictia si
vasodilatatia. Pe peretii interiori exista formatiuni contractile si „senzori de presiune”

II.2 Tesutul din jurul tubului este si el elastic

II.3 Regimul sanguin este pulsatoriu

3. Constituentii sangelui (dau calitatea sangelui ca si lichid)

3.1 Plasma sanguina Sunt solutii apoase cu diferite particule

dizolvate ca: ioni, minerale, etc.
3.2 Ser sanguin

3.3 Elemente figurate constituite din macroparticule= particule cu volum propriu si proprietati
fiziologice:

 Globule rosii (hematii)

 Globule albe (leucocite)

 Trombocitele

Globulele rosii au o caracteristica specifica si anume provin dintr- o forma sferica mai mult sau mai putin
turtita. Pe interiorul ei are formatiuni contractile (proteine) – se umfla si se desumfla (functie de pH).

O alta caracteristica a globulelor rosii este aceea ca in vasele de sange foarte inguste avand raza <= 1mm
(capilarele) pentru a putea trece se insiruie pe ax parasind pozitia initiala (de langa peretii tubului) ceea
ce duce la diminuarea frecarii cu pana la 90%, implicit diminuarea vascozitatii.
Δp= vectori de presiune

Page 22 of 49

T= vectori forta care

au o forma curba
 BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

Tensiunea arteriala din peretii vaselor de sange= T

Δp= presiunea transmurala

R= raza vasului de sange

Ecuatia LAPLACE: T= p(distensiune)*r (raza vasului de sange)

Definim Numarul lui Reynolds ca fiind:

NR= ρvr/η

Daca NR< 1000 curgerea este laminara

Daca NR> 1000 curgerea este turbulenta

ηrel

3
Vasele de sange avand d= 1- 1.5 mm (vena aorta) se numesc capilare.

Schema cu 3 (trei) axe este o schema comparativa care are abscisa (axa 0X) subiect comun al
comparatiei Vmedie= cm/s

Ventricul stang
30
S rel
Page 23 of 49

2 r [mm]
p [mPa]
0 1 3.5
100 20
 BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

Definim HEMATOCRITUL ca fiind egal cu procentul de elemente % raportat la ml sau mm3 in sange

14

1.d > 1 mm

2.d < 1 mm
80
2
CONCLUZIE LEGATA DE APA:
% HEMATOCRIT
20 Page 24 of 49
 BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

Apa/sangele influenteaza fenomenul de OSMOZA. Apa dizolva, disociaza si disperseaza (DDD) ceea ce
sangele nu face rezultand procesul de OSMOZA fara de care sangele nu s- ar putea imbunatati cu
elemente nutritive si nu ar putea transporta O2 si CO2

OSMOZA- membrana este permeabila pentru „ceva” si impermeabila pentru „altele”. Permeabilitatea
depinde si de sens (adica este permeabila intr- un singur sens)
Ph= 32 mm Hg Π= 28
Ph= 12 mm Hg
Π= 28

Unde: Asimilarea
art ven nutrientilor
- Π = presiunea osmotica la om este de 28 unitati

- Ph= presiunea hidrostatica a sangelui masurata cu tensiometrul

Eliminare
Presiunea osmotica este intotdeauna dinspre tesut spre vasul de sange.
de toxine
Fenomenul de la capatul arterial (art) se numeste ULTRAFILTRARE iar cel de la capatul venos (ven) este
OSMOZA.

Analiza CLEARANCE arata volumul de sange care s- a epurat in unitatea de timp din partea unui anume
organ.

Page 25 of 49
 BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

CURS 6/30.03.2010 ora 18.00- 20.00

APA IN SISTEMELE BIOLOGICE- PARTEA a- III-a

MEMBRANE

CH2
CH3
fosfoaminolipid

Page 26 of 49

Cap polar
Cozi (1-2)
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

Fosfolipidele sunt formate dintr- un cap polar (si un gat rigid) si 1- 2 cozi foarte lungi. Unghiurile cozilor
sunt de 60°, in colturi sunt grupari CH2 iar sfarsitul cozii are grupare CH3. Capul polar formeaza zona
hidrofila iar cozile formeaza zona hidrofoba. Cozile intre ele formeaza legaturi care nu sunt foarte
stabile- de tip Van der Vaals.

In membranele celulare in afara de fosfolipide mai sunt si alte substante ca: colesterolul care are capul
foarte mare si coada mai scurta. Acesta face legaturi cu H (cei doi H liberi din molecula apei).
CH2 CH3

Unghiurile de 60° se pot deschide nu prin adaos de molecule ci prin marirea unghiurilor la valori de 90°-
110°. Capul polar al colesterolului este foarte mare comparativ cu cel al fosfolipidelor. Capul leaga apa→
apa legata.

Celela a murit→APOCTOZA, cand se elibereaza apa/citoplasma→dezintegrarea celulei.

MEMBRANA CELULARA este:

 Simplu strat

 Dublu strat

Strat I al membranei

De inserat desen

Strat II al membranei

Page 27 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

Membrana delimiteaza citoplasma de restul celulei si delimiteaza celula de alte celule (aspect de
gardulet).

Membrana poate fi : monostrat, bistrat fosfolipidic si joaca rol structural (delimiteaza un spatiu de alt
spatiu). In membrana exista proteine P care dau rolul functional al membranei ca:

 Rol antigenic (recunoasterea celulelor identice)

 Rol imunologic (raspuns imunologic)

 Rol de transport

 Rol de receptie (proteine receptori, termoreceptori, chimioreceptori)

Aceste proteine sunt asezate in anumite locuri in membrana si au anumite dimensiuni.

MEMBRANA BISTRAT (vezi desen 1). La vedere sunt proteine extrinseci care sunt fixate pe fata
exterioara a membranei, in interiorul celulei sau spre exteriorul celulei.

In interiorul membranei celulei sunt proteine intrinseci. Aceste proteine pot fi atat de mari si lungi incat
strabat toata membrana si capetele acesteia ies din membrana.

De inserat desen

EC- exteriorul celulei

IC- interiorul celulei

Page 28 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

Proteinele extrase (din membrana) devin inerte, sunt insolubile in H2O, precipita si isi pierd temporar
functia insa isi pot relua functia prin inserare (intr- un interval de timp foarte scurt) intr- o alta
membrana naturala sau artificiala.

Membrana se rupe in zona in care exista proteinele cele mai mari in gabarit datorita
miscarilor/vibratiilor acestora.

Miscarea de natura termica a fosfolipidelor membranare (vezi desen)

De inserat desen

1. F= flexia cozilor

2. R= rotatie (fosfolipida ramane la locul ei si se roteste in jurul axei proprii)

3. B= balans (iesirea fosfolipidei din monostratul in care era si trecerea ei in celalalt strat)

4. D= difuzie cafre poate fi: DL= difuzie laterala; DT= difuzie transversala

Ca unitati de masura pentru distante se folosesc: nanometrul = 10⁻⁹ m si angstrom= 10⁻¹⁰ m; pentru
timp: nanosecunda= 10⁻⁹ s.

In toate aceste miscari proteinele raman pe loc doar fosfolipidele se misca →stabilitatea membranei
la observare cu ochiul (miscarile nu pot fi observate in intervale atat de mici- ochiul nu le sesizeaza)

CATEGORII DE PROTEINE:

Page 29 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

1. Film pliat → suprafata de lucru mare si spatiu ocupat redus

2. Globulare

3. Helix→ unele medicamente ce nu gasesc receptori la nivelul membranar sunt insotiote de

proteine helix (proteine ionofore) care se fixeaza pe membrana celulei unde dorim sa ajunga
medicamentele si foreaza un tub prin care sunt transferate componentele chimice
medicamentoase.

Membrana celulara este o membrana plasmatica. In organism se gasesc ORGANITE unde membrana
este o suprafata inchisa.

MEMBRANA ORGANITELOR

De inserat desen

1. MITOCONDRIA= uzina de energie principala a corpului. Toate elementele ei sunt in membrana.

Este o membrana dubla (4(patru) straturi- 2(doua) exterioare si 2(doua) interioare). Membrana
interioara prezinta numeroase pliuri. Pe pliuri membrana este tapetata cu niste formatiuni
repetitive (foarte multe) ce contin un cap polar si un peduncul de atasare.Ele creaza electroni
liberi din molecula de apa.

Page 30 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

Proteinele din membrana mitocondriala sunt ENZIME cu rol in fosforilarea oxidativa→ refacerea
ATP= acid adenozin trifosforic

Membrana este asimetrica pe interior existand mai multe proteine decat pe exterior. Pe interior
exista proteine contractile (vezi globule rosii)→ MITOCONDRIILE SE ZBARCESC SAU SE UMFLA
(ATENTIE !!! in acest proces nu isi modifica decat foarte putin volumul intern 1- 1,2).

2. GLOBULA ROSIE (ERITROCITE)

Exista 5 (cinci) tipuri de proteine specifice in membrana globulelor rosii

De inserat desen

Transmitatori de
informatie

2.1 GLICOFORINA= proteina intrinseca cu corp foarte lung

2.2 PROTEINA BANDA 3= se termina cu aceleasi terminatii ca si glicoforina numai ca acestea se

inverseaza (la Glicoforina capat 1 NH2 si terminal COOH iar la proteina Banda3 capat 1 este
COOH iar terminal este NH2). Corpul este total diferit de cel al glicoforinei si strabate de 5
(cinci) ori membrana

2.3 SPECTRINA este o proteina extrinseca in interiorul globulului rosu. D.p.d.v. chimic spectrina
este un tetramer in combinatie cu monomeri de actina (proteina contractila)

Globulul rosu are aspect de disc biconcav (zbarcit)

DISCHETA BICONCAVA

In forma umflata are aspect de buzdugan (ECHINOID)

Page 31 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

3. AXONUL NEURONULUI (comparatie cu o magistrala de date)

Membrana acestui axon este un dublu strat fara proteine. Aceasta creste pe masura ce se
formeaza neuronul, se multiplica si se infasoara in jurul axonului formand un manson→pluristrat
sub forma unui manson.

Acest manson are rol de protectie (mecanica) si izolator termic.

Celulele speciale din care este formata membrana se numesc SCHWANN.

PORII MEMBRANARI= exista ca niste defecte de membrana datorita miscarii definite mai sus.

Pori= spatii libere temporar practicate in membrana de miscarea browniana. Tot timpul exista acelasi
numar de pori. Pori au diametrul foarte mic. Se numesc pori statistici (nu se cunoaste numarul lor).
Membrana se deschide si se inchide energetic (forte de respingere ++,-- si se atractie + -)

Categorii de pori:

1. Pori hibrizi (timpul de inchidere este mai mare)

2. Pori semitoroidali (timpul de inchidere este mai mic)

CURS 7/13.04.2010 ora 18.00- 20.00

APA IN SISTEMELE BIOLOGICE- PARTEA a- III-a

continuare C6

Apa prin ea insasi (ca suport in dizolvarea altor substante) face transferul de „hrana”/ substante intre
celule si exteriorul celulelor (poate fi tot o celula sau spatiu intracelular)

STRUCTURA MEMBRANARA

Substantele nutritive intra si ies din celule.

Clasificarea tipurilor de membrane dupa modul de transport al substantei/permeabilitate. Notam cu P*-

permeabilitatea:
Page 32 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

- Egal permeabile (P* identice- lasa totul sa intre)

- Inegal permeabile (P* diferite- reglatoare pentru cantitati. Ex. lasa 10% din substanta sa treaca si
restul de 90% nu lasa)

- Semipermeabile (P doar pentru solvent- nu lasa sa intre sau sa iasa decat solvent)

- Ireciproc permeabile (P doar pentru solvit (elemente nutritive dizolvate in solvent) intr- un
singur sens (intra sau ies))

TRANSPORTUL PRIN MEMBRANA

A. MICROTRANSPORT (ioni, fragmente de ioni, acizi cu combinatii mici)

A.1 TRANSPORTUL PASIV- este un proces entropic (se produce fara consum de energie
metabolica), proces natural (se realizeaza de la sine). Acest transport se realizeaza sub
urmatoarele 3 (trei) gradiente (gradient = diferenta):

 Gradient de concentratie

 Gradient de potential electric

 Gradient de presiune osmotica

I. DIFUZIA SIMPLA se poate face:

I.1 Prin dizolvare in membrana lipidica (favorizata de miscarile fosfolipidelor se

creaza un microspatiu pe unde poate fi traversata membrana)

I.2 Prin proteine specializate (canale ionice, tuburi ionofore, pori)

Proteina 2
Proteina 1 F

Page 33 of 49
P
I
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

- F= filtru de selectivitate, „subler” ce masoara dimensiunea proteinelor

- V= vestibul, spatiu fizic

- S= senzor ce face parte din proteina (peretele unei proteine) ce delimiteaza canalul. Acesta
controleaza calitatea „intrusului”

- P= poarta, extensie a proteinei. Capatul isi poate face o reconstituire spatiala (ceea ce duce la o
pozitie inchisa si o pozitie deschisa)

- I= inactivator (cea de a doua proteina). Aceasta proteina are doar rol de perete pentru formarea
canalului

II. DIFUZIA FACILITATA de elemente numite transportori(este realizata cu ajutorul

ionilor transportori), exista „cineva” care transporta „ceva”. Elementele
transportori transporta toate elementele ce nu pot fi transportate prin difuzia
simpla. Ex. glucoza este un transportat, este neliposolubila si este neincarcata
electric (are un gabarit mai mare dar se incadreaza tot la microtransport)

A.2 TRANSPORTUL ACTIV este antientropic, se face cu consum de energie metabolica (in general
ATP rehidrolizat in mitocondrii). Se face prin pompe ionice (2 proteine α si β, capetele proteinei
α imbraca capetele proteinei β, ionii de Na+ se afla in interiorul proteinei β. In momentul in care
capetele proteinei α se atrag datorita diferentei de potential (+ -), capetele inferioare ale
proteinei β se desfac si pot intra 3 (trei) ioni de Na+; pentru K+ este un fenomen invers adica
capetele proteinei αau acelasi potential (+ + sau - -) se desfac si astfel se permite iesirea a 2 (doi)
ioni de K+ ). Deci avem o pompa (Na+ K+); 3Na+ intra/2K+ ies

Dupa modul in care microparticula strabate membrana microtransportul se clasifica in:

- UNIPORT= o singura particula poate strabate membrana ↓

- COTRANSPORT= 2 (doua) particule pot strabate membrana (fara ca vreunul sa fie transportor;
legaturi chimice temporare; legaturi electrice temporare). Cotransportul poate fi de tip SIMPORT
cand ambele particule merg in acelasi sens ↓↓ sau ANTIPORT cand o particula intra si alta iese
↓ ↑ (cazul pompei H+ intra/Cl- iese; situatie de antiport ce are loc in mucoasa gastrica).

B. MACROTRANSPORT- se face prin vezicule (micele directe/inverse sferice; simplamembrana sau

dublamembrana)

Page 34 of 49
Inverse
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

Directe

Definim:

- ENDOCITOZA= situatia in care vezicula este in exteriorul celulei/proteinei

- EXOCITOZA= vezicula este in interiorul celulei- eliminarea celulelor secretoare

- TRANSCITOZA= vezicula intra in celula o strabate si apoi iese

- FAGOCITOZA= autoimunitatea corpului (distrugerea microbilor si bacteriilor)

ENDOCITOZA

EXOCITOZA

TRANSCITOZA

FUNCTIA DE RECEPTIE A CELULELOR

Globulul rosu contine receptor pentru insulina si pentru hormonii de crestere. Atat in interiorul celulei
cat si pe membrana exista receptori. Exista o proteina stimul care are forma si energie identica
receptorului careia ii este destinata. Receptorul este tot o proteina dar nu identica ca forma cu stimulul
(negativul acesteia).

Page 35 of 49
 BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

Teorii legate de ocuparea receptorilor

I. Teoria ocuparii – relatia cauza –efect Ea= α*Ya, unde:

 Ea= efectul/eficienta medicamentului

 α= activitatea intrinseca

 Ya= proportia receptorilor ocupati de medicament

Efectul este proportional cu proportia receptorilor ocupati

II. Teoria vitezei (completeaza teoria ocuparii) Ea= ψ*Va, unde:

 Ψ= coeficient de proportionalitate care include constanta de disociere Ka

 Va= viteza de asociere medicament- receptor

Efect direct de proportionalitate cu viteza de asociere

E E
II
I

Ee echilibru Ee echilibru

Teoria
Teoria vitezei
ocuparii

t t

Ariile cuprinse intre cele

2 (doua) contururi sunt
egale

Page 36 of 49
 BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

CURS 8/20.04.2010 ora 18.00- 20.00

CONTRACTIA MUSCULARA- Mecanism biologic

Muschii striati sunt:

- Muschii oblici

- Muschii netezi

La muschii circulari situatia este diferita

nerv
sinapsa
TT ZZ
M- miofibrila

S N
N

Invaginari- astfel se
S= sarcolema mareste suprafata

N= nucleu

O fibra musculara este constituita din nenumarate microfibrile

Page 37 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

Se va insera desen
Sunt M linii Z ce delimiteaza unitati repetitive identice.

Sarcomerul este unitatea cea mai mica musculara si este repetitiva.

Contine filamente de 2 (doua) tipuri:

- Subtiri

- Groase

Filamentele groase au ambele capete libere.

Filamentele subtiri au un capat liber si un capat fixat pe linia Z.

C= cisterna se umple cu ioni de Ca si este marginita de o membrana speciala. Este un organit inchis.

M= mitocondrii transforma ADP+P in ATP

TL= tubercul transversal lateral si are acceasi functie cu cisterna C

TT= tubercul transversal

Un filament gros (FG) este inconjurat de 6 (sase) filamente subtiri (FS)

Insereaza desen

Page 38 of 49
 BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

Fibra groasa este reprezentata de o imbinare/impletire a unui singur tip de proteina numita miozina.

Miozina este formata dintr- un cap globular, un racord rigid scurt si o coada liniara foarte lunga.

Impletitura este multiplu de 3 (trei): 3, 6, 12 fibre

Cap globular
MMU
MMG Racord rigid
Coada liniara

MMG= meromiozina grea

SI S II
MMU= meromiozina usoara

Capetele globulare prezinta 2 (doua) puncte de legare chimica.

Capul polar are 2 (doua) zone:

- Una pentru ATP

- Una care leaga molecula de actina existenta in filamentul subtire.

ATENTIE!!!- nu pot fi ocupate deodata ambele zone.

Acest mecanism sta la baza contractiei musculare.

Miozina daca leaga ATP, capata temporar proprietati enzimatice si desface ATP in ADP (adenozin
difosfatic) + P (fosfor liber)
Page 39 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

Filamentul subtire este format din impletirea a 2 (doua) proteine. Aceste proteine sunt:

- Proteina rigida= actina

- Proteina sferica= troponina cu afinitate la Ca

La capatul fiecarei baghete se afla proteina calciului (troponina). Aceasta molecula acopera o molecula
de actina.

Insereaza desene

Momentul de efectuare de lucru mecanic este reculul globulului m iozinic si legarea acestuia de actina.
Filamentele groase si subtiri gliseaza unele fata de altele. ADP + P parcurge etapele:

Atasare→Desprindere→Captare (de actina)→Recul→Glisare cu un ritm de 16 cc/sec.

Reculul- efectueaza lucrul mecanic.

Atasarea presupune rol enzimatic

Q4
Q

Q3 α3

Page 40 of 49

Q2
Q1
t
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

Q1= caldura de repaus

Q2= caldura de mentinere

Q3= caldura de scurtare

Q4= caldura de relaxare

tg α= Qn/Δtn

Principiul I al termodinamicii: Energia interna a sistemului termodinamic are o variatie egala cu suma
algebrica dintre cantitatea de caldura si lucrul mecanic schimbate de sistem cu exteriorul:

ΔU= Q – L, unde Q= Q1 + Q2 + Q3 + Q4

Miocardul foloseste ioni de Ca si Mg

Muschiul miocardului formeaza o cavitate cu pereti inchisi.

Lucrul mecanic, ca valoare principiala este creat de ventriculul stang.

Ciclul unei batai este format din 4 (patru) timpi, lucreaza in cicluri inchise. Inima impinge sangele in mod
pulsatoriu

C
Page 41 of 49
ΔL

A B
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

A→B= faza de umplere

B→C= contractie izometrica
C→D= faza de ejectie

D→A= relaxare izometrica

Puterea inimii este de 1,3 W

Randamentul inimii este 3%

Inima pierde prin caldura din randament. Randamentul maxim poate ajunge la 16% prin efort fizc intens

Page 42 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

CURS 9/27.04. 2010- ora 18.00

BIOELECTROGENEZA

Bioelectrogeneza studiaza aspectul electric al activitatii celulare.

Se analizeaza celula muscular respective cantitatile de ioni si tipul de ioni din celula muscular.

Formule:

 Legea Fick : d/dt= - D*S*dc/dx= - P*S*Δc, unde:

 x= latimea membrane

 P= coefficient de permeabilitate (cm/s)

 D= coefficient de difuzie (cm²/s)

 d/dt= variatia numarului de moli (transportati)

 S= aria de difuzie

 Δc= gradient de concentratie

 Legea Wernst: ΔE= - RT/ZF ln Cint/Cext= RT/ZF ln Cext/Cint, unde:

 F= numarul lui Faraday

 Z= numarul de valente

Consecinte:

 Potentialul de echilibru al ionului

 Potentialul transmembranar

 Echilibrul Donnan: jK+= jCl-, ΔEK+= ΔECl-; Ajungerea la echilibru bazat pe echilibrul dat de
presiunea osmotic a→ [K+]i* [Cl-]= [K+]e* [Cl-]e

Fiecare specie este influentata si de potentialul de baza pe care il creeaza si celelalte specii din jurul ei si
de potentialul propriu.

Membrana are permeabilitatea de 50 de ori mai mica pentru sodium in comparatie cu potasiu si clor.
Page 43 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

In celula muscular (pentru muschii striati), in citoplasma avem Na, Cl, K si A sau Z (anioni).

Orice celula contine in citoplasma un element macro (formatiuni mari), de obicei anioni (cu valoare –)
multivalenti. Se numesc anioni nedifuzibili celulari→stadiu negative al citoplasmei.

E= - 84 mV

[A-2]= 135 milimoli

[K+]= 150 milimoli

[Cl-]= 5 milimoli

[Na+]= 10 milimoli [K+]= 5 milimoli

[Cl-]= 150 milimoli

[Na+]= 145 milimoli

Nu se face nici un schimb

(echilibru)- de tip Donann
Exterior
Reprezentarea schematica a unei membrane

Re Re Re

Page 44 of 49

Idem desen stanga

Cm
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

Membrana este un condensator cu fata exteriara (+) si fata interior – dinspre

citoplasma (-). Cozile formeaza dielectricul→condensator variabil.

Page 45 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

In prezenta stimulilor orice celula trece din repaus in activitate, proceseaza informatia adusa de stimul
(informative de natura electrica) si da apoi raspunsul cellular.

Stimulii pot fi:

- Interni sau externi

- Electrici sau mecanici; termici, fotonici sau cuantici

Potentialul de repaus → este marcat cu negru pe graphic, culorile verde si rosu sunt atasate
potentialului de actiune.

Page 46 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

Pr= potentialul de repaus are valori usor fluctuante cuprinse intre – 90- - 60 mV

Potentialul de actiune are 2 (doua) forme:

1. Potentialul de actiune local PAL

2. Potentialul de actiune TOT- NIMIC PA t-n (rosu pe grafic).

Numai 3 (trei) categorii de cellule pot crea potentialul de actiune TOT- NIMIC (si nu functioneaza numai
daca au acest caracter), si anume:

a. Celulele muscular
Celule
b. Celulele nervoase excitabile

c. Celulele ganglionare

Aceste cellule functioneaza numasi peste un prag energetic numit prag de detonare.

Toate celelalte cellule (in afara celor 3 (trei)), se numesc inervabile si creaza doar potentiale de actiune
locale.

Caracteristici generale ale potentialelor de actiune

Potentialele de actiune au 2 (doua) caracteristici:

- Cel local – amplitudinea lui este proportionala cu patratul intensitatii semnalului ce vine de la
stimul

- Cel local se propaga pe distante foarte mici

- Cel de tip TOT- NIMIC apare dupa pragul de detonare si amplitudinea ii ramane constanta oricat
ar creste intensitatea semnalului

- Cel de tip TOT- NIMIC se propaga pe spatii foarte mari fara sa piarda semnificativ energie

- Viteza semnalului electric este de 100 m/s

- Calitatea unui semnal de tip TOT- NIMIC este pusa in evidenta de un alt parametru numit
drumul jumatatii de amplitudine→ el ne arata dupa cati metri amplitudinea semnalului scade la

Page 47 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

jumatate. Este direct proportional cu rezistenta transmembranara si invers proportional cu

rezistenta interna a citoplasmei.

Mielina este un isolator electric (a se vedea desenul de sub grafic). Ea este intrerupta ceea ce faciliteaza
trecerea semnalului electric prin noduri numite noduri Ranvier. Transferul semnalului TOT- NIMIC este
saltatoriu (se transmite in salturi). Curentii circulari se numesc curenti Hermann.

TESUTURI SI ORGANE

Desenul de mai sus explica semnalul propagat printr- un neuron.

Celulele inervate conduc doar semnale modulate in amplitudine si in frecventa (organul Corti→a.i. in
ganglionul Corti semnalul intra modulat si in amplitudine si in frecventa)

Page 48 of 49
BIOFIZICA- CURS

Lector: S.L. Burducea Gabriela

Mobil:………………………………….

e- mail:………………………………..

Depolarizarea membranei → se produce o modulare la frecventa inalta.

Legile lui Maxwell se aplica la nivelul campului energetic uman → corpul devine emitator de unde
electro- magnetice.

Page 49 of 49