Teoria argumentării 

trebuie distinsă de logică.

Logica e știința raționamentelor corecte.
Un silogism (raționament deductiv care conține trei judecăți legate între ele astfel
încât cea de-a treia judecată, care reprezintă o concluzie, se deduce din cea dintâi
prin intermediul celei de-a doua) sau demonstrarea unei teoreme matematice
schimbă cunoștințele, dar nu comportamentul unei persoane.
Un argument e menit să determine a lua o decizie practică, în viața reală, a
face o acțiune sau a o evita.
Argumentarea e folosită în viața reală. Un argument utilizează conectorul fiindcă,
în sens posibil potențial.
Argumentul are structura:
Dacă faci acțiunea X, atunci Y.
SAU
Fă acțiunea X, fiindcă va duce la rezultatul Y.
Argumentarea e folosită de persoane care vor să obțină de la altele o decizie
practică:
a) negociere comercială: cumpărați produsul nostru, fiindcă e mai ieftin.
b) discurs publicitar: cumpărați produsul Z, care este excelent.
c) discurs judiciar: achitați-l pe acuzatul A, fiindcă probele sugerează că e
nevinovat.
Prima parte a argumentului este:
a) un sfat/ un ordin imperativ, dat unei persoane, individuale sau colective,
reale sau potențiale;
b) sfat/ordin în urma căruia va rezulta fie câștig material, fie câștig moral
(etic, social) pentru primitorul sfatului. Partea a doua exprimă sau subînțelege o
generalitate care se presupune a fi înțeleasă de interlocutor.
Argumentul nu e niciodată o demonstrație sau dovadă și nu e niciodată
complet.
1. Reduceți viteza pe autostradă, fiindcă altfel vă amendează.
2. Reduceți viteza pe autostradă, fiindcă viteza ridicată e periculoasă.
1 este argument economic (a plăti amendă e un lucru neplăcut pentru toți).
2 este argument dublu:
- periculos pentru șofer, care își poate pierde viața; (argumentul subînțeles
este că a fi în viață e un lucru bun în sine);
- periculos pentru alții (argument moral: e imoral să rănești sau să ucizi alți
oameni).
Argumentul e prezentarea unui profit moral sau economic (viitor, ipotetic,
posibil, prezumptiv) care va decurge din realizarea sfatului practic.
Argumentul e plauzibil (admisibil, crezut, verosimil), face parte din logica fuzzy
(înseamnă „vag”, „neclar”, „estompat”, este definită ca un „supraset al logicii
convenționale boolene (subdomeniu al matematicii în care legile gândirii sunt
studiate cu ajutorul metodelor simbolice), logică ce a fost extinsă pentru a cuprinde
adevărul parțial, valori ale adevărului cuprinse între „complet adevărat” și
„complet fals”. Spre deosebire de logica clasică, în care se lucrează cu două valori
de adevăr exacte (notate de ex. 0 pentru fals și 1 pentru adevărat),
logica fuzzy folosește o plajă continuă de valori logice cuprinse în intervalul [0, 1],
unde 0 indică falsitatea completă, iar 1 indică adevărul complet. Astfel, dacă în
logica clasică un obiect poate aparține (1) sau nu (0) unei mulțimi date,
logica fuzzy lucrează cu gradul de apartenență al obiectului la mulțime, acesta
putând lua valori între 0 și 1).
Argumentarea nu e un silogism.
Argumentul e diferit de dovadă, probă, exemplu și ilustrație.
a) N-am venit la nuntă, fiindcă a plouat.
b) Mașina s-a împotmolit, fiindcă a plouat.
- În primul caz (a) partea a doua fiindcă a plouat e un argument: am luat decizia de
a nu veni, ținând cont de faptul.... faptul X a determinat decizia mea practică Z.
- În al doilea caz, (b) ploaia e o cauză fizică, împotmolirea mașinii e un efect, și
toată fraza e o explicație.
Argumentul este o cunoștință (completă sau incompletă, de obicei incompletă)
care a determinat luarea unei decizii practice sau enunțată în scopul ca o
persoană să ia o decizie practică.
Îi putem demonstra cuiva că Pământul e rotund; rezultatul e schimbarea
cunoștințelor sale, fără consecințe practice.
a) când se apropie navele de port, mai întâi se vede catargul, și apoi partea de jos,
din cauza curburii Pământului, fiindcă Pământul e rotund (demonstrație: ambele
evenimente, cauza și efectul, sunt evenimente din lumea fizică)
b) Vom merge cu corăbiile mereu spre Apus, și vom ajunge finalmente în
India, fiindcă Pământul e rotund ( argument: forma rotundă a Pământului explică o
decizie practică a lui Cristofor Columb)