Pasul 2

PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR

Predimensionarea elementelor (stabilirea dimensiunilor acestora, respective grosimea placii, latimea si

inaltimea grinzilor, latimea si inaltimea sectiunii stalpilor, etc. se face pe baza unor criterii care tin seama de:
-experienta acumulata in realizarea constructiilor;
-posibilitatile tehnologice de realizare a elementelor din beton armat (ex.-nu se poate turna beton intr-un
element foarte subtire ;
-rezistenta la foc ce trebuie sa o aiba elementul respectiv pentru a nu se prabusi sub actiunea focului;
-flexibilitatea elementului in sensul sa nu aiba deformatii prea mari ce ar duce la nesiguranta in
exploatare;
-conditii de rigiditate in sensul ca elementul in cauza sa poata transmite integral actiunile ce actioneaza
asupra lui spre celelalte elemente cu care este legat;
-conditii de izolare acustica, in sensul sa aiba o anumita grosime care sa atenueze suficient de mult
transmiterea sunetelor prin el;
Toate aceste conditii sunt cuantificate (stabilite relatii de calcul, sau marimi, etc.) in diferite norme de
proiectare sau de executie si vor fi aprofundate in momentul parcurgerii lor( la aceasta disciplina sau la alte
discipline);
In exemplul nostru pentru predimensionarea elementelor vom folosi experienta si recomandarile din
cartea: [1]Zoltan Kiss, Traian Onet – Proiectarea structurilor de beton armat după SR EN 1992-1, Editura
ABEL/2008 realizata, la randul ei, pe baza normelor europene. Este postata pe platforma e-learning chiar la
inceput.

Ca urmare, dimensiunile estimate pentru elementele ce ne intereseaza sunt urmatoarele:

a)Placa

Grosime placii notata cu hf trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:

-hf>50mm-conf.[1], pag.135 alin. 5-conditie tehnologica;

-hf>60mm-conf.[1], pag.210 , tabel 6.6-conditie de rezistenta la foc; in cazul cel mai defavorabil cu o
rezistenta la foc minima de 30’ ar fi suficient ca hf=60mm;

Obs. Conditiile de rezistenta la foc pe care trebuie sa le satisfaca un anumit element de constructie(placa,
grinda, stalp, perete, etc.) sunt stabilite in normative specifice(ex. P118/1999, P118/2013)

-hf>80mm-conf.[1], pag.135 alin. 6-conditie de rigiditate pentru a indeplini rolul de saiba orizontala in caz
de cutremur(a se vedea normativul P100/2013 cand se va studia);

-hf>L1/45= 5000/45=110mm -conf.[1], pag.135, pct.a -placi armate pe 2 directii, incastrate elastic pe
contur). -conditie de deformatie(sageata); aici ar fi de facut urmatoarele comentarii:
 1. de ce spunem ca avem armare pe 2 directii? Deoarece placa noastra are dimensiunile in plan(vezi desenul
de la pasul 1-tema de proiectare) de aprox. L 1=5m si L2=6m. Raportul L2/L1=6,0/5,0=1,2 este mai mic decat 2. In
acest caz placa se va incovoia dupa ambele directii –ar fi devenit ca o cupa (spunem ca lucreaza dupa ambele
directii). Daca, in schimb, am fi avut latura L 2 de 10m, sau 11m atunci raportul L 2/L1 ar fi fost mai mare decat 2 iar
placa s-ar fi incovoiat doar dupa directia scurta L 1-ar fi devenit ca un jgiab cilindric(in aceasta situatie spunem ca
lucreaza dupa o singura directie).Cum se coreleaza notiunea de ,,lucreaza dupa doua directii’’ cu cea de,,armate
pe doua directii’’ respectiv,, lucreaza dupa o directie’’ cu cea de ,,armate pe o directie’’? Faptul ca placa lucreaza
dupa doua directii ne va conduce la situatia ca trebuie sa punem armatura de rezistenta si subliniez
rezistenta(adica rezultata din calculul pe care il vom face) dupa amblele directii(deci spunem ca avem armare pe
doua directii); Dimpotriva faptul ca placa lureaza dupa o singura directie ne va conduce la situatia ca trebuie sa
punem armatura de rezistenta doar pe aceasta directie(deci spunem ca avem armare pe o directie-in realitate o
sa vedeti ca suntem obligati de norme sa punem armatura si pe cealalta directie doar ca aceasta nu este calculata
ci este pusa pe criterii, asa zise, ,,constructive’’).

2.de ce spunem ca avem incastrari elastice pe contur? Deoarece grinzile pe care se reazema placa nu sunt
foarte masive(sa zicem, in mod exagerat, ca un munte care nu poate fi rotit daca fixam in el o placa iar pe placa
asezam o greutate, aplicam o forta). Grinzile sunt relativ subtiri iar placa prinsa de acestea va conduce la o usoara
rotire(torsiune) a lor. Ca atare, aceste grinzi nu pot fi socotite ca ,,reazeme(legaturi) incastrate’’ si nu pot fi
socotite nici ,,reazeme(legaturi) articulate’’. Este ceva intre ele-deci ,,incastrari elastice’’-cu alte cuvinte incastrari
care permit oarecare rotiri ;
-hf>P/180+10÷20 mm=2(5000+6000)/180+10=122+10=132mm -conditie de rigiditate; in care P=perimetrul
pe conturul de rezemare al placii;

-hf>130mm-conf. curs Constructii civile, -conditie de izolare fonica;

OBS.valoarea inaltimii placii se rotunjeste din 10 in 10mm;

Asadar, analizand valorile de mai sus se adopta inaltimea hf=130mm, urmand sa fie verificata, prin calcule,
corectitudinea acestei valori.

Grinda
Pentru estimarea dimensiunilor grinzilor (in cazul exemplului de fata avem grinzi transversale denumite GT
si grinzi longitudinale denumite GL) respectiv bg si hg vor fi avute in vedere urmatoarele criterii:

- hg>L/15-conditie de rigiditate(de deformatie –sageata, maxima); conf.[1] pag.148 alin.3-rigle de cadru sau
grinzi principale; Obs. Acele grinzi care se descarca direct pe stalpi sau pereti se numesc grinzi principale.
Grinzile care se descarca pe alte grinzi se numesc grinzi secundare; In cazul de fata grinzile se dascarca pe
stalpi si in consecinta sunt grinzi principale, formand cu acestia un cadru, deci pot fi denumite rigle de
cadru.
Pentru ca avem, asa cum am spus mai sus, doua tipuri de grinzi GT si respectiv GL, vom avea pentru hg
doua valori, respectiv:

hg,GT=5000/15=333mm; se adopta hg,GT=350mm;

hg,GL=6000/15=400mm; se adopta hg,GL=400mm;

OBS.valoarea inaltimii grinzilor se rotunjeste din 50 in 50mm;

In cea mai mare parte a cazurilor, din motive de usurinta a executiei nodurilor(intersectia stalpului cu cele
doua grinzi care patrund in el), se adopta aceeasi inaltime pentru amandoua grinzile; adoptam si noi

hg,GT= hg,GL=400mm, urmand sa fie verificata prin calcule corectitudinea acestei valori;

- bg=(1/1,5÷1/3) hg=(1/1,5÷1/3)400=(266÷133) mm-conf.[1], pag.148, alin.4;

In plus, latimea grinzii bg, trebuie sa satisfaca si urmatoarele cerinte:

a) bg >200mm

b)-sa respecte conditiile de rezistenta la foc prevazute in [1],pag.199, tab.6.3; in cazul cel mai defavorabil
cu o rezistenta la foc minima de 30’ ar fi suficient ca bg=80mm;

Asadar, analizand valorile de mai sus se adopta inaltimea bg =200mm, urmand sa fie verificata, prin calcule,
corectitudinea acestei valori.

Stalp
In cazul exemplului de fata s-a propus un stalp a carui sectiune transversala este un dreptunghi, in
particular un patrat;

Dimensiunile sectiunii transversale bc, respectiv hc trebuie sa respecte urmatoarele conditii;

a)- i>l0/140; in care ,,i’’ este raza de giratie a sectiunii care depinde de dimensiunile bc si hc, iar ,,l0’’este
lungimea de flambaj care depinde de inaltimea stalpului (inaltimea nivelului) si de legatura la capetele
acestuia(liber, rezemat, articulat, incastrat);-conf.[1], pag.157, alin.3;

b)- bc si hc>300mm);-conf.[1], pag.157, alin.4;

c) hc/ bc<2,5, adica sa fie cat mai aproape de un patrat; criteriile de alegere a formei sectiunii vor face
obiectul cunostintelor viitoare de la cursul ,,Constructii din beton armat”; pentru exemplul de fata
adoptam sectiune patrata cu laturile avand dimensiunile minime admise, respectiv bc = hc=300mm,
urmand sa fie verificate, prin calcule, corectitudinea acestor valori.

Cu aceste valori vom completa desenele din ,,tema de proiectare’’ prezentata anterior, in PASUL1,
rezultand figurile de mai jos.

Obs.Fiecare dintre d-voastra veti obtine dimensiunile in funcie de numarul de ordine N; probabil ca pentru
numerele de ordine mici valorile vor fi egale cu cele stabilite mai sus;pentru N mai mare probabil ca si
dimensinile elementelor vor fi ceva mai mari.