CUPRINS

STUDIU PRACTIC PRIVIND ELABORAREA ŞI IMPLEMENTAREA

STRATEGIEI ÎN CADRUL COMPLEXULUI BALNEAR "THERMA
XXI" ................................................ ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
1.1. ANALIZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ERROR! BOOKMARK NOT
DEFINED.
1.1.1. Turismul românesc: prezent şi perspectiveError! Bookmark not defined.
1.1.2. O radiografie a turismului balnear .......... Error! Bookmark not defined.
1.2. DIAGNOSTICUL INTERN 2
1.2.1. Potenţialul turistic natural şi antropic ................................................... 2
1.2.2. Analiza diagnostic ................................... Error! Bookmark not defined.
1.3. ANALIZA SWOT ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
1.4. OPŢIUNI STRATEGICE ALE COMPLEXULUI THERMA XXI
ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
1.5. ACTIVITĂŢI NECESARE IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI
COMPLEXULUI SC BALNEOTERAPIA - COMPLEXUL THERMA XXI ERROR!
BOOKMARK NOT DEFINED.
1.5.1. Determinarea factorilor eficacităţii ......... Error! Bookmark not defined.
1.5.2. Stabilirea obiectivelor şi analiza câmpului de forţe Error! Bookmark not
defined.
1.5.3. Strategii şi planuri de acţiune .................. Error! Bookmark not defined.
1.5.4. Asigurarea implementării ........................ Error! Bookmark not defined.
1.5.5. Înţelegerea rolului comunicării şi negocierii în schimbare .............. Error!
Bookmark not defined.
1.5.6. Gestionarea resursei umane ...................... Error! Bookmark not defined.
 1.2 Diagnosticul intern
În cartea sa "Turismul ca serviciu agregat", A. Jivan, prezintă
complexitatea turismului şi structura unui complex turistic, organizat în jurul
capacităţilor de cazare. Particularizând în cazul societăţii comerciale de turism
Balneoterapia , am putea avea următoarea schemă:

Lac
ren de tenis
Te
ine (Boutiq
az
g

ue
Ma

s)
Bar
Hotel
Baza
de
tratament
Co
nsignaţie
Cazinou

Pădure

Figura 1 Structura schematizată a prestaţiei turistice oferite de S.C. Balneoterapia

Autorul menţionat mai sus arată că, deşi serviciile de cazare rămân cele
mai stabile şi palpabile – ca element de ,,trăinicie” în imaterialitatea prestaţiilor
de servicii, nu trebuie să rămânem în mod obligatoriu cu ideea că ele sunt cele
mai importante. Certă rămâne circumscrierea a o serie de servicii, grupate după
un anumit criteriu, totul în scopul mulţumirii clientului, a atragerii şi fidelizării
acestuia.

1.2.1. Potenţialul turistic natural şi antropic

Factori naturali
În România există 160 de staţiuni şi localităţi balneare ce deţin resurse
de factori naturali de cură, dintre care 23 de staţiuni balneare de importanţă
naţională recunoscute şi pe plan internaţional.
 În ceea ce priveşte viitorul staţiunilor balneo-climaterice din Estul
Europei putem afirma că el va deveni favorabil, pe măsură ce staţiunile din
Europa Centrală îşi vor pierde din clientelă, prin deschiderea graniţelor în Estul
Europei.
Serviciile de bază prestate de S.C. Balneoterapia sunt serviciile de
cazare, servicii de alimentaţie publică, serviciile de tratament balnear şi
serviciile de transport. Calitatea serviciilor turistice este condiţionată organic de
existenţa unei baze materiale alături de factorii naturali.

Baza de cazare
Reţeaua de cazare a S.C. Balneoterapia este alcătuită din forme
principale de cazare: hoteluri şi vile. Hotelurile din cadrul societăţii au categorii
cuprinse între una şi trei stele, în funcţie de dotare, de calitatea serviciilor,
reputaţie şi amplasament. 68% din capacitatea de cazare este reprezentată de
hotelurile de două stele, iar turiştii străini, respectiv cei cu venituri ridicate
preferă serviciile de cazare oferite de hotelurile de trei stele, aşa cum este şi
complexul Therma XXI. Vilele au culoare de acces spre baza de tratament şi
dispun de o bucătărie proprie.
Complexul Therma XXI are o structură complexă şi o arhitectură
modernă, este un hotel de trei stele , are o capacitate de cazare de 300 de locuri,
restaurant şi terasă, bar de zi, club şi piscină cu apă termală şi o modernă bază
de tratament.

Baza de alimentaţie publică

Alimentaţia publică reprezintă una din formele de desfacere a mărfurilor
cu amănuntul în care se realizează vânzarea către populaţie a produselor de
consum personal. Ea este o activitate de sine stătătoare, dar parţial şi o
componentă importantă a produsului turistic. Dependenţa strânsă dintre
alimentaţia publică şi activitatea turistică este evidenţiată, printre altele, de
asocierea lor într-un sector de sine stătător în ţările consacrate pe plan turistic. O
astfel de tendinţă mai este prezentă şi în ţara noastră, în contextul reaşezării şi
modernizării structurilor organizatorice în turism.
Alimentaţia publică trebuie să îndeplinească câteva trăsături specifice şi
anume: în primul rând să fie prezentă în toate momentele cheie ale consumului
turistic, iar în al doilea rând trebuie să existe o tipologie largă de unităţi de
alimentaţie publică, capabile să satisfacă o paletă diversificată de trebuinţe.
 Cerinţe aparte stau în faţa serviciului de alimentaţie publică în cazul
turismului balneo-medical. El este chemat să contribuie nemijlocit la reuşita
tratamentului, reuşită dependentă adeseori de calităţile şi rigurozitatea regimului
de hrană.
O altă caracteristică a serviciului de alimentaţie publică decurge din
necesitatea de a răspunde în egală măsură cerinţelor turiştilor autohtoni şi
străini.
Componentă de prim ordin în structura unei oferte turistice elevate,
alimentaţia publică se recomandă, pe zi ce trece, ca un sector cu multiple şi noi
posibilităţi în ceea ce priveşte ridicarea calităţii servirii turistice în condiţii de
înaltă eficienţă. Se tinde din ce în ce mai mult ca alimentaţia publică, pe lângă
funcţia fiziologică propriu-zisă, să îndeplinească şi unele funcţii de agrement,
odihnă, recreere, în general de petrecere a timpului liber. Ţinând seama de faptul
că turistul cheltuieşte o parte însemnată din bugetul său de timp în unităţile de
alimentaţie publică, o atenţie sporită se acordă atracţiei pe care acestea o
exercită.
În turismul balnear alimentaţia joacă un rol important în satisfacerea
cerinţelor turiştilor. Datorită proprietăţilor sale specifice, turismul balnear se
adresează în principal unor categorii de turişti care pe lângă odihnă au nevoie şi
de tratamente medicale specifice. Importanţa alimentaţiei publice apare astfel
mai clar, pe lângă elementele generale ale ei trebuie să fie introduse şi anumite
elemente specifice.
Specific pentru alimentaţia publică în turismul balnear este existenţa
localurilor specializate în producerea de mâncăruri dietetice şi a celor
vegetariene. Din păcate, în turismul actual, nu se acordă destulă grijă faţă de
aceste preferinţe remarcate tot mai des de turiştii veniţi la cură.
Hotelurile au în incinta clădirii restaurante proprii, baruri de zi, unde se
servesc diverse băuturi, reprezentând şi un loc de petrecere a timpului liber.
Complexul Therma XXI are un restaurant de 400 de locuri şi o terasă cu
o capacitate de 50 de locuri.

Baza de tratament
Turismul balneo-climateric şi medicina balneară capătă pe zi ce trece noi
valenţe, paralel cu dezvoltarea social-economică a ţării noastre şi cu creşterea şi
modernizarea structurilor de primire pentru cazare, alimentaţie publică,
tratament şi agrement în staţiuni. România dispune de un fond bogat şi variat de
factori naturali terapeutici: apă minerală, apa şi nămolul unor lacuri, emanaţiile
de gaze, etc., factori răspândiţi cu generozitate pe întreaga suprafaţă a ţării în
diferite zone climatice.
Dezvoltarea staţiunilor balneare a apărut în condiţiile solicitărilor
crescânde de cură cu factori terapeutici naturali şi ale îmbogăţirii şi înnoirii
conţinutului medicinii balneare moderne, care îşi găseşte astăzi o fundamentare
ştiinţifică pentru multe dintre metodele tradiţionale folosite în mod empiric în
trecut.
Oamenii din societatea modernă, supuşi unui ritm de viaţă mai alert
decât generaţiile precedente sunt solicitaţi în activităţi tot mai complexe, în
condiţiile industrializării şi urbanizării.
În societatea contemporană oamenii şi-au modificat substanţial modul de
viaţă, atât în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, prin reducerea efortului fizic,
datorită mecanizării şi automatizării proceselor de producţie, prin desfăşurarea
activităţii în cele mai multe întreprinderi şi instituţii într-un mediu confortabil,
cât şi din punct de vedere al condiţiilor de locuit. Toate aceste aspecte stau în
atenţia medicinii timpurilor noastre, pentru a găsi remedii de prevenire şi
combatere a consecinţelor rezultate din fenomenele sus amintite.
În asemenea condiţii vacanţele de sănătate şi respectiv curele
balneoclimaterice devin parte integrantă a sistemului de ocrotire a sănătăţii, un
instrument prin care se pot realiza obiective multiple şi complexe.
Băile în apă termală acţionează asupra organismului cu efecte
tranchilizante asupra durerilor, ca reabsorbante asupra proceselor cronice
inflamatorii şi ca factori de relaxare a sistemului muscular. Sunt facilitate astfel
mişcările sub apă ale pacienţilor, cu efect asupra tegumentelor. Componentele
chimice ale apelor termale corelate cu ionii care se găsesc în apele minerale
acţionează la nivelul pielii şi asupra terminaţiilor intradermice. Efectele benefice
se fac simţite şi la nivelul stomacului prin reducerea secreţiilor gastrice şi
calmarea durerilor digestive.
Baza de tratament Therma XXI funcţionează din 1970 şi are o
capacitate de 500 de bolnavi într-o singură tură, doar dimineaţa. Asistenţa
medicală este asigurată de 5 cabinete fiind profilată pe tratamentul Pell-Amar. În
bază funcţionează un cabinet EKG şi o secţie a Institutului de Gerontologie şi
Geriatrie din Bucureşti, care prin intermediul celor trei cabinete de specialitate
aplică tratamentul geriatric al cărei iniţiatoare a fost vestita Ana Aslan. La
hotelul Therma XXI funcţionează şi două piscine în aer liber, una pentru adulţi
şi una pentru copii.
 Spitalul existent în staţiune asigură un tratament balneo-fizioterapeutic şi
recuperator complex, cu o gamă largă de proceduri terapeutice şi servicii clinice,
precum cel radiologic, explorări funcţionale, laborator clinic. Spitalul asigură şi
asistenţă metodologică în staţiune, precum şi în staţiunile din judeţele
învecinate. Pacienţii provin din toată ţara, trimişi de către serviciile de
specialitate judeţene.
Staţiunea mai dispune şi de un serviciu de dietetică medicală prezent în
toate unităţile staţiunii, participând la întocmirea şi prepararea meniurilor pentru
curanţi.

Baza de agrement
Agrementul poate fi definit prin ansamblul mijloacelor şi formelor
capabile să asigure individului sau unei grupări sociale o stare de bună
dispoziţie, de plăcere, să dea senzaţia unei satisfacţii, a unei împliniri, să lase o
impresie şi o amintire plăcută – această accepţiune evidenţiază pe de o parte
varietatea activităţilor de agrement şi multitudinea planurilor pe care acţionează,
iar pe de altă parte faptul că agrementul se constituie ca un element fundamental
pentru satisfacerea nevoii turiştilor, ceea ce îi conferă statutul de componentă de
bază a prestaţiei turistice.
Privit în calitate de componentă de bază a serviciului turistic alături de
transport, cazare, alimentaţie, agrementul îndeplineşte o serie de funcţii
particularizate în raport cu cerinţele turistului sau ale organizatorilor.
Astfel, în concordanţă cu cerinţele turistului, agrementul vizează
destinderea şi reconfortarea fizică a acestuia, stimulează circulaţia turistică, este
mijlocul principal de individualizare a ofertei turistice, de diversificare a
produselor. Dezvoltarea agrementului răspunde exigenţelor de creştere a
atractivităţii staţiunilor turistice şi reprezintă un mijloc de asigurare a
competitivităţii staţiunilor turistice.
Desfăşurarea activităţii de agrement presupune existenţa unor
echipamente adecvate, personal cu pregătire de specialitate, programe (excursii,
concursuri, expoziţii, festivaluri).Un alt aspect ce trebuie avut în vedere este
asigurarea implicării efective a turistului în desfăşurarea programelor de
divertisment.
Baza tehnico-materială pentru agrement dintr-o staţiune balneară poate
cuprinde mai multe elemente, cum ar fi:
- teren de tenis de câmp asfaltat;
- sală de tir, o sală de discotecă, popicărie;
- casino;
- la nivelul staţiunii se pot organiza în cadrul sejurului oferit turiştilor
excursii la diferite locuri renumite din zonă, vizitarea oraşelor mai
mult sau mai puţin apropiate, etc.