Proiect didactic

Profesor: Dunav Maxim

Data:
Disciplina: Curs integrat Literatura (română și universală)”
Clasa: a VI-a
Subiectul lecției- I.Creangă „Pupăza din tei (fragment din copilărie) ”
Comentariu literar
Tipul lecţiei: Lecție de predare a materiei noi
Durata: 45 minute

Competenţe specifice: Lecție de predare a matariei noi în clasa a 6,Citirea și

povestirea povestii de I.Creangă „Pupăza din tei”

Strategii didactice:
 Scenariul didactic

Cadrul de Activitatea profesorului Activitatea elevului

învațare
Momentul - Salutul Copiii salută profesorul și să
prigătesc de lecție
organizatoric - Notarea absenţilor în catalog

- Profesorul va avea grijă ca elevii să îşi

pregătească materialele necesare orei de
literatura română.

- Profesorul va asigura liniştea şi disciplina

clasei pentru o bună desfăşurare a activităţii
didactice.

*Profesorul vorbește: Astăzi facem Perioada anului este vara, de aceea că

Lucrul în clasă cunoștința cu un alt scriitor mare la începutul povestirii se spune „ Şi
I.Creangă.Citim biografia și povestea lui numai ce-o auzeai vara”
I.Creangă „Pupăza din tei (fragment din
copilărie)” Momentul zilei este dimineața în
*Identificați indicii de timp și de spațiu din poveste se spune „ Mă trezeşte mama
acest text. Grupați-i apoi
conform categoriilor menționate mai jos: într-o dimineaţă din somn”
a) perioada anului;
b) momentul zilei;
c) locurile în care se petrece acțiunea.
*Găsiți sinonime pentru următoarele cuvinte
(cu referire la context): grozav,
dugliș, lingurari, lespede, putină. Alcătuiți
câteva enunțuri cu unele dintre ele.
*Selectați câteva expresii frazeologice din
fragmentul citit și explicați-le. Ce
rol au aceste expresii în text?
*În textul de mai sus există o serie de figuri
de stil ce vă sunt cunoscute.
*Selectați-le și scrieți-le în caiete.
*Povestiți pe scurt întâmplarea, urmărind
succesiunea momentelor derulate
de la situația inițială până la cea finală.

Temă pentru acasă

 Comentariu literar

Poezia „O,ramai...” de Mihai Eminescu pune in lumina comuniunea poetului cu

natura pe care aceasta a simtit-o profund inca din vremea copilariei . Padurea il
cheama , stie sa il inteleaga, il ocroteste si-l incanta cu universul ei tainic si plin de
vraja.

Opera lirica este specia genului epic in care autorul isi exprima in mod direct
gandurile si sentimentele.

Titlul concentreaza in doua cuvinte cu adanci ecuori emotionale chemarea

arzatoare a padurii. Imperativul „ramai”, subliniat prin interjectie , insista pe ideea
refuzului despartirii.

Chemarea ram?ne fara raspuns , fiindca poetul nu mai poate intelege soapta vrajita
a padurii , asa cum se int?mpla in copilarie . Uimirea si fericirea din ochii copilului
au disparut, facand loc amaraciunii si neputintei omului matur care nu mai poate
intoarce timpul inapoi . Punctele de suspensie dau senzatia amplificarii acestor
sentimente.
Poezia structurata sub forma unui dialog imaginar este alcatuit din doua parti .
Partea I cuprinde primele 5 strofe exprimand chemarea tainica a padurii , iar ultima
raspunsul poetului.

Strofa intai emotioneaza prin chemarea adresata de padure poetului de a ramane in

lumea de basm a copilariei . Padurea personificata i se adreseaza direct poetului ca
un prieten drag . Invitatia este plina de afectiune si bazata pe intelegerea adanca a
sufletului si aspiratile copilului: „O, ramai, ramai la mine,/ Te iubesc atat de mult!/
Ale tale doruri toate/ Numai eu stiu sa le ascult” . Repetitia imperativul intarita de
interjectia si de superlativul expresiv „ atat de mult” subliniaza intensitatea
sentimentelor ce il leaga.

Strofa a doua exprima intelegerea si admiratia padurii izvorate din cunoasterea

sufletului curat si visator al baiatului . Ea ii devine confidenta, dar ii ofera si
ocrotire in acest univers miraculos al copilariei . Ea il aseamana unui print al
padurii , frumos si nobil , dornic sa inteleaga tainele naturii si inzestrat cu o fire
sensibila si visatoare: „Te asaman unui print ,/ Ce se uit-adanc in ape / Cu ochi
negri si cuminti”

Strofa a treia dezvaluie misterele acestei lumi fermecate care il atrage atat de mult
pe copil. El incepe sa inteleaga glasul naturii. Prin vuletul apei si prin „miscarea
naltei ierbi” el poate auzi in taina „ mersul cardului de cerbi”

Strofa a patra descrie starea de incantare a baiatului in mijlocul padurii.Fermecat

de acest univers tainic, eliberat de orice griji , baiatul murmura „ cu glas do2mol” ,
in timp ce ce simte racoarea apei ce straluceste in soare : „Eu te vad rapit de
farmec/ Cum ingani cu glas domol,/ In a apei stralucire/ Intinzand piciorul gol.”

Strofa a cincea aduce tema trecerii timpului . Vrajit de acest univers tainic, de
noptile cu luna plina, de stralucirea de pe lacuri „la vapaia de pe lacuri” , poetul
traieste intens fericirea. El nu si-a dat seama de trecerea timpului. Anii au zbura ca
niste clipe , iar clipele acestea fericite ale copilariei par foarte indepartate: „Anii tai
se par ca clipe, / Clipe dulci se par ca veacuri”.

Partea a doua exprima raspunsul poetului la chemarea padurii, a data cu trecerea

copilariei. Poetul se indeparteaza de padure, intra intr-un alt spatiu, in care campul
sugereaza viata, tineretea.

La inceput ghicim o atitudine de uoara nepasare, tipica tinerilor, fata de dulcea

chemare de odinioara a padurii: „Suieram la ei chemare/ S-am iesit in camp
razand/”