Proiect didactic

Profesor: Dunav Maxim

Data: 03.09.2021
Disciplina: Limba română
Clasa: a VI-a
Subiectul lecţiei: Actualizarea cunoștințelor acumulate în clasa a 5-a Propoziția. Fraza.
Fonetica.
Tipul lecţiei: Lecție de repetare și sistematizare a meteriei din clasa a 5
Durata: 45 minute

Competenţe specifice: repetarea materialului de clasa a V-a parcurs

Strategii didactice: efectuarea de exerciții și repetarea regulilor scrise în manual
 Scenariul didactic
Cadrul de învățare Activitatea profesorului
Momentul organizatoric - Salutul
- Notarea absenţilor în catalog
- Profesorul va avea grijă ca
elevii să îşi pregătească
materialele necesare orei de
limba şi literatura română.
- Profesorul va asigura liniştea şi
disciplina clasei pentru o bună
desfăşurare a activităţii didactice.
Lucrul în clasă Se citescă textul de la pag n 5 și
de răspuns la întrebările date de
autor
Selectați din text propozițiile
simple.
Găsiți două propoziții dezvoltate.
Explicați prin ce se aseamănă şi
prin ce se deosebesc ele.
Explicați ortografia cuvintelor
scrise prin cratimă.
Activitatea elevului
Copiii salută profesorul
2) După natura părților de
propoziție pe care le au, sunt
propoziții simple și dezvoltate.
Propoziția simplă are numai părți
principale de propoziție, adică
subiect și predicat, sau numai
predicat, sau numai subiect: Vine
vacanța, Plouă, Toamnă.
Propoziția dezvoltată are și cel
puțin o parte secundară de
propoziție (atribut, complement
etc.).
3) s-a întămplant. Este verbe
reflexive
s-au îngălbăni. Elidează vocală
finală a sau din marca verbului
reflexive «se». Datorita vocale
inițiale a verbului auxiliar care stă
după ia (după marca verbului
reflexive se
să-i cadă. Elidează vocală inițială
forme neaccentuate a pronumelui
personal «îi» care este precedată
de conjuncție «să» ce se termină
în vocale
să-și, că-și – Elidează vocală
inițială a formei neaccentuate a
pronumelui reflexive «își» care
este precedată de conjuncția «că»
ce se termină în vocală
și-n dreaptă - Elidează vocală
inițială urmată de n, care este
precidată de conjuncția «și»ce se
termină în vocală
m-au trezit. Elidează vocală
finală forme neaccentuate a
pronumelui personale «mă» сare
este urmată de verb auxiliar, care
începe în vocală.
Dis-de – dimineață – adverb
compus de timp care se scrie prin

Repetăm ceea ce este рropoziția,
părțile de propoziție
Citim cu atenție textul de pe
pagină 6 și completăm sarcinile
pentru acesta
Intitulați textul.
Găsiți antonime pentru sensurile
din text ale cuvintelor
evidențiate.
Identificați verbele la modurile
nepersonale.
Precizați mijlocul de formare al
cuvântului îngălbenit.
Amintim clasificarea
propozițiilor
Făcând exerciții pe pagină 7
Dezvoltați următoarele propoziții:
Frunzele cad. Bruma sclipește.
Toamna a sosit. Plouă.
2 Transformați următoarele
propoziții dezvoltate în propoziții
simple.
• Biblioteca școlii lucrează în
fiecare zi.
• Cărțile pentru lectură sunt
interesante.
• Elevii silitori citesc cărți de la
bibliotecă.
• Bibliotecara se bucură de
succesele lor.
3 Transformați următoarele
propoziții afirmative în propoziții
negative.
• Adriana vine duminică la noi.
• Grivei latră la copiii din stradă.
• Animalele pădurii se pregătesc
de iernat
cratimă/
Propoziția este o comunicare cu
un singur predicat.
Părțile de propoziție sunt:
principale – subiectul, predicatul;
secundare – atributul,
complementul.
Părțile de propoziție sunt cuvinte
sau grupuri de cuvinte care
îndeplinesc în propoziții anumite
funcții sintactice.
1.Deferite- asemenea
Triste – vesele
Pline- goale
Prencipat – secundar
2. au început, a rugine, primit-
participiu, pictat, conturat.
Adormite.
3. îngalbenit - derivare
Clasificarea propozițiilor:
• după structură, propoziţiile pot
fi:
simple – alcătuite din predicat şi
subiect;
dezvoltate – alcătuite din
predicat, subiect şi alte părţi de
propoziţie.
• după aspect, propoziţiile pot fi:
afirmative – când au caracter
afirmativ, sens pozitiv;
negative – când au caracter de
negaţie şi semn distinctiv adv. nu.
• după scopul comunicării
propoziţiile pot fi:
enunţiative – când dau o
informaţie;
interogative – când cer o
informaţie.
exclamative – când exprimă o
admiraţie, plăcere, dorinţă, regret,
etc.
1.Frunzele galbene cad toamna
Toamna bruma sclipește la soare
Toamna ca bogată a sosit și în
Basarabia.
Plouă mărund două zile la rând
2. Biblioteca lucrează.
Cărțile sunt interesante
Elevii citesc.
Elevii silitori citesc.
3. Adriana nu vine duminică la
noi.

Repetarea tipurilor de propoziții
Făcând exerciții pe pagină 8 1
Alcătuiţi:
două propoziţii enunţiative;
două propoziţii exclamative;
două propoziţii interogative.
5.Transformați propozițiile
simple de mai jos în propoziții
dezvoltate:
Un câine ... latră.
Florile au adormit ... .
... a răsărit luna ... .
Copiii ... învață ... ... .
Precizați numărul de propoziții în
cadrul frazei:
„Frunzele-i cad, zbor în aer și de
crengi se deslipesc,
Ca frumoasele iluzii dintr-un
suflet omenesc...”
Amintirea cunoștințelor legate de
punctuația
Citim textul și terminăm sarcinile
Lămuriți utilizarea semnelor de
• Grivei nu latră la copiii din
stradă.
• Animalele pădurii nu se
pregătesc de iernat
Fraza este o comunicare alcătuită
din două sau mai multe
propoziţii.
• După rolul lor în frază,
propoziţiile pot fi:
principale – când au înţeles de
sine stătător, nu depind de
înţelesul
altei propoziţii din frază;
secundare (subordonate) – când
înţelesul lor depinde de înţelesul
altei propoziţii din frază.
• După relaţia lor în frază,
propoziţiile pot fi:
principale; subordonate – când
fac parte dintr-un text fără a face
parte dintr-o frază;
A sosit toamna. Frunza copacilor
s-a îngălbenit şi s-a rărit.
Cu siguranţă, vara iarăşi va
veni!
De ce oaresunt aşa
grăbite?
5.
Un câine negru latră.
Florile au adormit în grădină
Pe ne așteptate a răsările lună
„Frunzele-i cad1/, zbor în aer 2/și
de crengi se deslipesc3/,
Ca frumoasele iluzii dintr-un
suflet omenesc..4/.”
Virgula este semnul de punctuaţie
care delimitează grafic o pauză
între părţi de propoziţie sau între
propoziţiile unei fraze,
despărţindu-le
pe baza raporturilor sintactice.
Semnul întrebării este folosit în
scriere pentru a marca intonația
propozițiilor sau a frazelor
interogative.
Semnul exclamării marchează
grafic intonaţia frazelor şi a
propoziţiilor
exclamative sau imperative.
Cratima “s-au” se scrie atunci
când nu poate fi înlocuit, aici
 punctuație în textul de m
Ce știți despre curcubeu?
Completaţi cu semnele de
punctuaţie potrivite:
fiind vorba de un pronume în
formă neaccentuată “s” + verbul
auxiliar “au”.

Curcubeul este un fenomen optic

Repetăm ce este fonetica.
Amintirea vocalelor și
consoanelor în limba română.
Executam sarcini p 10
Citiţi cu atenţie textul:
și meteorologic atmosferic care
se manifestă prin apariția pe cer a
unui spectru de forma unui arc
colorat atunci când lumina
soarelui se refractă în picăturile
de apă din atmosferă. De cele mai
multe ori curcubeul se observă
după ploaie, când soarele este
apropiat de orizont.
copiii îndeplinesc sarcini
copiii îndeplinesc sarcini

.
a) Indicaţi diftongii existenţi în
cuvintele din poezie. b) Grupaţi
cuvintele după numărul de silabe.
c) Puneţi accentul pe silabele
potrivite ale cuvintelor din prima
strofă. d) Explicaţi scrierea cu
cratimă a următorului exemplu
urcă-n.
^Marcaţi cu semnul specific
semivocalele din exemplele ce
urmează:
^Citiți cu atenție textul:
^Identificaţi vocalele,
semivocalele, diftongii şi
triftongii din cuvintele de mai
jos:
^Despărţiţi în silabe cuvintele de
mai jos. Explicaţi regula folosită.

^Arătați câte litere şi câte sunete

au cuvintele de mai jos:

^Scrieți forma corectă în spațiile

punctate

Realizarea feed-back-ului
Aprecieri finale -
- Se verifică activitatea
independentă a elevilor şi se
corectează even
Cratima l-a scrierea pronumelui
personal forma neaccentuata: (ma,
mi, te, ti, va, vi, -i, i-, le, li, ne, ni)
cand se rosteste impreuna cu alta
parte de vorbire (verb, substantiv,
adjectiv, adverb etc.)
– Dar tu Marcel ce ai făcut în
această vară?
– Am fost la munte Părinţii mei
sunt iubitori de munte Cred că mi-
au transmis şi mie această
pasiune.
– S-a întâmplat ceva interesant în
această excursie?
– Da şi încă ce interesant. Într-o
noapte ne-a vizitat o ursoaică cu
doi pui.
– Nu pot să cred aşa ceva. O
ursoaică ? Şi nu v-a fost frică?
– Ba da .Ne-a fost frică
– Şi ce a făcut ursul acela? v-a
atacat ?
– Nu,doar era în căutare de hrană
pentru puii ei.
Despărţiţi în silabe cuvintele
următoare^
Jert-fă,des-pre,soar-tă,sti-
lou,punct,ob-ser-va-ție,pe-nar,e-
xer-ci-țiu.
Scrieţi câte două cuvinte cu: o
silabă, două silabe, trei silabe,
patru silabe
Ma-ma,vo-ioá-se,a-sa-sí-nul,în-
hă-pá-se-răm.
^Diftongul ea, Priveşti de pe
^poteca ce urcă-n deal la noi,
^urcă-n-cratima înlocuește vocala
„î„
Doar luna-i trează şi petrece
La dans cu stelele şi vântul,
Nu simte timpul care trece,
Nici roua ce udă pământul.
Răcoarea-i dulce şi dorită.
Miros de fân, miros de vară,
Peste o lume obosită
Se-aşterne preţioasa seară.
În răcoarea dimineţii, pădurea
părea de aramă, poleită de razele
timide ale soarelui. Toamna târzie
îşi îngrămădea norii negri şi
mişcători deasupra lumii. Pe
pământul amorţit cad amintiri
stinse şi frunze vestejite. Vântul
adie uşor prin livezi, împrăştiind
arome deja uitate. Se simte
parfumul umed al iarbii
îmbătrânite. Liniştea o înăbuşă
strigătele de despărţire ale
păsărilor călătoare. În curând nu
se va mai auzi nimic, decât vuietul
tăios al vântului. Toamna se
sfârşeşte, ascunzând tainice
mistere. Câmpiile, care adineauri
erau pline de viaţă, acum se uită
cu tristeţe la cerul plumburiu.
Copacii şi-au pierdut podoaba,
frunzişul lor ruginiu aşternându-se
covor moale în calea timpului.
Fiecare frunză ne şopteşte de
speranţă, iar bruma argintie stăruie
pe lângă ele să le astupe
şoaptele, să le calmeze durerea.

Abia-vocală, astăzi-vocală,alteori-
vocală, ieri-vocală auriu-vocală,
au-co aveau-diftong aeroport-
semivocală, aerisit-semivocală
bietul- vocală, bou- vocală, biată-
vocală, biologie-semivocală, bieţii-
diftong, băiat- vocală, baie- vocală,
alee-diftong, credeau-triftong,
ceas-diftong, coif-vocală, cuib-
vocală, ciubăr-vocală, cui-vocală,
creier-vocală, cădeau-diftong,
coseau-diftong, cosiră-vocală,
coasă-diftong, dau-vocală, deal-
diftong, dădeai-diftong, clădeau-
triftong, dezmierdă-vocală, doi-
vocală, miere-vocală, fluierau-
vocală, femeie-vocală, fumurii-
semivocală, floare-diftong, geam-
diftong, grai-vocală, greu-vocală,
gheaţă-semivocală, ghindă-
semivocală, iar-vocală, iepure-
vocală, ieşi-vocală, iau-triftong,
ideal-diftong, idee-diftong,
îndoială-semivocală, încheagă-
semivocală, lunea-diftong, luai-
vocală, leoarcă-diftong,liotă-vocală
leoaică-diftong

^ ac • cént, ac-ru, ad • júnc • t,a-

lar-mat,ag-ri-col,ag-ro-nom,a-fri-
can,al-co-ol,a-leg,alte-ori,an-tra-
ct,an,am-bi-ție,am-bro-zie,oa-
rtă,ap-ri-lie,as-tru,aș-tri,as-tă-zi,a-
xă,ba-ie,co-rp,ca-să,căs-ci-oa-
 ră,ca-stra-ve-te,car-tofi,co-
nuri,cop-ci,cer-turi.

Ceapă-5 litere,4sunete,, ceas-4

litere,3sunete, cerere-6litere
5sunete,, cercei-6litere 4sunete,
cerceluş, cheiţă, chiar, chin, cinci,
cincime, coarne, corp-4 litere,2
sunete, curăţenie-10 litere,6
sunete, exagera-7 litere,5 sunete,
examen-6 litere,3 sunete excelent-
8 litere4 sunete, exersa-6 litere,4
sunete, exprima-7 litere,4 sunete,
explicaţie-11 litere,6 sunete,
enunţa-6 litere,3 sunete, flux-4
litere,2 sunet, geam-4 litere,1
sunet, geamgiu-7litere,3 sunete,
gheaţă-6 litere,3 sunete,
ghicitoare-10 litere5 sunete,,
ghindă-6 litere,5 sunete gard-
4litere,2sunete, kilogram-8
litere,6sunete, kiwi-4
litere,3sunete, unchi-5
litere,3sunete, ticsit-6litere. 3
sunete.

a).Mama și eu. tot vei veni.

b) Ți-am spus ..eri., de două ori,
dar degeaba.
c) A fost cînd-va un împărat.
d) ..compunerea. din caiet e scrisă
greșit.

Tema pentru acasă Alcătuiți o compunere cu tema Într-o dupămasă de toamnă,am

„La vie”, în care să folosiți mers împreună cu părinții mei la
cuvinte cu: strâns de struguri.
diftongi; Soarele cu razele lui plăcute ne
triftongi; veghează de pe cerul cenuşiu.
vocale în hiat. Vremea s-a mai schimbat şi este
puțin mai rece. Viile pline de
podoabe dau o nuanță minunată
peisajului multicolor.
Strugurii mari şi parcă negrii sunt
dulci ca zahărul.
Ce frumos este la cules de
struguri.