Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Dictionar Ilustrat de Matematica

    Încărcat de

    Maria Barbure
    33 vizualizări66 pagini

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    33 vizualizări66 pagini

    Dictionar Ilustrat de Matematica

    Încărcat de

    Maria Barbure

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 66
    BUCURIA JOCULUI SE IMBINA CU DESCOPERIREA TAINELOR PRIMELOR NOTIUNIIDE MATEMATICAY Tee Rua TRUER TE Ree toe i wna nB7e DICTIONAR ILUSTRAT MATEMATICA Tori Large Desen gl ilustratli de Adam Constantine Editor: Kirsteen Rogers CE ESTE MATEMATICA? CUPRINS Matematica, sau matematicile, reprezinta studiul relailor dintre mari- 4 Link-uripe intemet mi, forme gi canta}, prin folosirea de numere si de simbolur, Tn aceasta carte, matematica e divizatd In patru sectuni. Subiectele Pace Algebra tratate in aceste sectiuni sunt descrise mai jos. ae Tae | 12 Multimi 76 Algebra elementara | 14 Aritmetica 79 Ecuatii bt Numere 47 Fractil 80 Grafice algebrice S rezentareadifertelor tour de numere, art ince fel 19 Numere zecimale 85 Ecuatii de gradul al doilea z etree seins las Le eS heat ree 10 ‘seston soni Pi coatg pe oo eee 27 Procente 92 Funct 94 Utilitatea graficelor Figuri, corpuri si unitati de masuré Figuri, corpuri $i masuri Prelucrarea datelor cee reel See rey 30 Georetia 98 ate unitat) de masuré uzuale, cum sunt lungimea, masa $1 capaci 32) Unghiuri 100 Medii tatea. 34 Poligoane 102 Masuri ale dispersiei 40 Corpuri 105 Reprezentarea graficd a datelor 42 Simetrie 112. Probabilitati 43 Transformari geometrice Algebra 45 Vectori 416 Ditionar de termeni a re eres eles ets a Be ae 47 Construct geometrice monetari de la A la Z tone creme vv oomrereaae se Ea(enirl gacrcticn 1100 sirbckrtiaiersetb 0 care gi rezolvare @ ecuatilor algebrice, vorbeste despre grafice gi 52 Desenul la scara 119° Index inerpretarea graficelor 55 Perimetru si arie 58 Volumul 60 Trigonometrie 65. Cercuri Folosirea datelor matematice 66 Calcule cu cercuri reese me eee 70 Uhura er ‘tenons pot rezone si oma de af 2) Nasurstod ‘hecraves 9 tebeto 74 Timpul LINK-URI PE INTERNET Pentru fiecare tema tratata in aceasta carte, am ales pentru voi cateva dintre cele mai interesante si mal atractive website-ur, in care putefiafia informatt ‘mai largi despre un anumit subiect, sau puteti face exerci, pundnd in practic& ceea ce afi invatat. Pentru a vizita aceste site-uri, trebuie s& gasiti mai inti Usborne Quiclinks Website, la www.usborne-quicklinks.com, si apoi s8 scriefi cuvintele-parola: .maths dictionary”. lots eBtova luc intorosante do tute pe care v le recomandam: + puzzlour matomatce, ghictor jour care v8 ‘or tata abies! va vor imbuntsi cape Caton de luc la matematics; + un ur vizual prin Univers, din spajl cosmic Bn In terior un stom, folosing tern ‘matemetic care vor expria giganticele dstanie e earl vo peruse; + puto conta siecia unui automobi eu jun ‘matemati + va put verfca cunogtinfsle, vt prim urd e conto onsine gréspunsurie voasre la problemelo date vor f vecfcata plo; ‘+ ot doprinde artic de calcul mental, peritu a putea face calculelabrioase, ara calculator, + vat ata exemple i explicapi care va vor ajuta 4 fla mai multe despre un anumitsubiec. ita website Cum s@ accesati website-urile Pentru incur la webste-ilerecomandate pentru flecare toma a aceste cr, aocesa |wwexusborequickliks.com, er 3p0| sctet cuvitele maths detonary” 1 urmatt Instuciile care vi se dau. Securitatea pe internet ‘Nunc lin flo rejoaua de intemet,sslgurais cc urmap urmatearele intuctiun * Gopi sunt dato 8 cased permisunea de a {ols! ntorotlprnioe sau eeucatorr lr + Daca seriep un mesa) int-o carte de oaspeti a ‘unui website sau pe un panou de mesao, na sot Informa personal: nu va sora rurmle,adresa sau telefonu, i tnrebab un ‘adult dace bine s8 dal adresa voasta de mail ctr aca st + Daca un website soles pentru conectrs furizarea rumelu sau aéesei de e-mal, cote mal inti sordul una + Daca primi un mesa) pein e-mail do lao pe. ‘sand pe care nu cunaga nu raspunde la mesa) arate zea oo ai prt unui act + Niciodata 58 nu va xa int cu porsoane 1 cae ali claborat prin intemet. Lineurle din Usborne Quickinks sunt revizute 31 ‘aduse la cu regulate, dar uneon vei gsi cate un mesaj care sa va spuné cA un anume ste lest inaccesb.Acost nconvenvent ar putea f tempor, aga @ pute sma noorea on nou ‘va ma zi, sau tn ive umatoare, Daod ort ate dine stor va finch, nol vom ilocu, daca ¢ posi, cu o etomatva pot, asf Inet 8 putob gsi morou ost actualzas a ‘iteatior din Usbome Quiekines. Folosirea refelel de internet ‘Cele mai mute dnire website-urie deserise ‘aceasta carts pot fi asceeate dela un computer hist, plus un browser web (un soft ce va per- mito 88 afiga pe ecra informatie de pe intone). Extras Peru a putea accesato, unele webste- impun {olosvoa uner programe, numite plugin, peru sunete,pentu inagin video sau rcimensionale, Daca acoesat un asi deste 9 ave soul ‘cesar, pe ecranul computer vost va aparea lun mess care v8 va anunta acest fap. Pe acel sito ‘ve 986 de regula. un buten pe care pul 58 dai ‘lek, penta 8 doscdica program plug-in necesar De asomenea, puta accosa .Net Hop’ dn ‘ww.usborne-quieklinks.com. Ai ve} 8s og tus a programele plugin cose pot descarca at lists ce programe plugin care war putea f de fotos RealOne™ Player ~ peru inaginvideo si pentru suneto; ‘QuickTime - pera a ums cur video: Flash™ ~ pent a putea uri seven de ratio: Shockwave — vi permite 98 vedeliseovenfe de animate #8 ost programe intracive ‘Ajutor Pentru status gonerao gi autor tn co0a co priveste izarea internat accesap www usborn uleklinks.com sic ck pe .Net Help’ Pent 2 afta al multe despre (iostea browser-uui de web, dai click pe Hels", butonafat in partes de sus a browser-ul, ar apo selecal) Contents and Index. Vet gi un deionar cu soli pant navi. (grea ct ma wgoar pe internat. Virugi ai computerelor Un virus de computer @ un program care poste ‘duce sticscini grave calculator vost Un virus poate patrunde In computer atunct ‘nd deeoareah programe ce peiternet sau linn tiger atagat pe care I primi prin mal. \va recomandam in modul co mai serios 8 va ‘cumparat programe entvius pantu a va prota ‘computers 88 va reactuatza parte de sot: ware dn computer, in mod regula Peni mat ‘multe nformati despre vig, tebuie 8 sleet LUsbome Quickinks gl s8 dali ck pe ,Net Help" Avertisment pentru paint! gi educatori Wiebsteunle deserise in Usbome Quicklinks sunt revizite permanent, lar inkl sunt aduse la 2. (Gu toate aosstes, continual unui website s-ar lea Schimba oreand, iar Usborne Publishing mu €@ responsabia pentru cont ste-ror ce nu pent \Va rocomandm 8 supraveghoat cop cdnd sunt pe ntemet, pantry ca ei sf nu flosoasch pro- frame da chat, 5 8 fist programe de isro pPenru a bloce materiale inadecvate pentru cop E abealut necesar 8 supraveghoa copii 8 Is Tneupaasca gic respect Insvusjunle de su rant descr in acestopagin, Pentru mal mute inormatl, consulta parte de Net Help" ain Usborne Quickinks Website. Computerul nu e absolut important cd nu ave} acoos la interno, nu vl ne- Bib. Catea aceasta © compet conning a inal euicionto refering. “Rune NUMERE 'Numerele sunt pitrele do temelio ale matematic. ‘Unele numere au insugir sau trésaitri comune si datorité acestor insusiri, ele pot fi grupate in mui. Cifrele Numerele intregi ‘Sunt cele 10 caractere arabe :0, 1,2, Noles care denueste o multe de numere eM 8.45,6,7,8,0. pasitve sau nogative gi num 0. De-ex -t1,-4,0, 3,8, 12 Sistomul de numeratie ‘Acestea nu cuprind frat, zecimale* sau numere ‘Un mod dea foe! numerala fractonare’,esfel cd, 0,32, 67 nu sunt rumere ‘care 88 ne ajute atunci céind Seco 7 ‘acer socote Sietomal zack 5 ‘mal, de pilda, are 10 cite (0, 37¢ 8 ost % 1,2,3,4,5,6,7.8,9), care “I b% otf aranate tn verse ‘combinat, forménd asl a nes Menace hes! rumore mai mar, Se cede 8 acest sistom $2 dez- volt daioitéfapuliics -Numerele naturale ‘among floseau cele Sunt umerel integi cu valoareposiv8, pe care 10 dogote dela main gi fe folosimia caleule. De ex: 1,2, 3,4 colo 10 degate de fa Cu numere naturale se pot face operajun do plooare pentu a face cal. adurae, sade, inmulire sl imparre (vi cule sumare. Sistemul——_pagiile 1415), bin sau tn baza col ¢ folost de computere si foloseste doar doua cie: ot Numerole consecutive Sunt rumerale care 9 succeed unl ate (care lurmoaza unul dup celia) de ex: 4, 5, 6,7, 8 Numerele pozitive ‘Sunt toate numersa mai mar decét zero. De ex: "1, °65, 1327 ‘Numeralepoativ pot scise cu semnul ps mn {ofa or, Ise se ctu de regula fra ic un sem, ‘Orce numa care nu ae un sern In fata sa este ‘coneidort af po Numerele negative ‘Sunt toate numerwe mai ici decat zero, De ex: -3,-218, 40 Namerele negative sunt sors flotdeauna eu som- ‘ul minus (In foi. Pont a nu se confunds cu ‘operata de scdere,comnul() poate i scris mal fs doc semnulscdder be) Numerele intregi ‘Sunt toate numeree poztve ¢! negative, Agezarea lor poste fireprezenala peo ax8, aga cum e cea ‘esenata mal os. E mportant sgl Ince drectie se scru numerel, la creapla su lasting li Simasaessacel aaa eel 3 = - +4] +2 «+3 0 Numerele pare Numér prim Crice numdr intreg care poste fi Impajtla 2 fa Un num care 0 imparts exact doar lat sila el rian rest ‘nau, Preto 10 numere prime sunt De ox:-2.2,4,8 2.3.5.7, 11,13, 17, 19,28, 28, ‘orice numa nireg cate se tring cu cia 0,2, Sir numerolor prime e infin, sta lore 8 4, 8sau Be un numar par, 114, 2748 51357 196, stg ‘toate sunt numere pare. important s@ reynem unmatoarele Numerele impare ‘Grice numae intreg care nu poate impartia doi + 1 nu. consierat numa prim. {ira 68 ramana ret. Deex:-1,1,3,5 Numar compus Orice numa intreg care se trminé cu 1, 3,§,7 Oise numa care nu @ un num prin, 24 9 un numér inpar. 47,579 82.603, sunt Da.ex.6, 9,20, 27, toate numare ipa ig ea Numar cub Este un numr oct, rezulat al nmuli cu et ‘insu iar apo rezuitatle imu cin nou cu ‘2cel numa: (Operata se cheam rcicarea la cub 2 un num. De ex:4 dud = 66 PPmele 10 numer riieate la cub sunt 1.827 84 425 216 343 812729 1000 Lista numorlorriicate la cub ost ini, ‘Acesie numore sunt numiteeubun Satori fop- ‘ulu 8 pot freprezantate grafic ca unt ce ‘compun un eub Patrat perfect Esto un numdr posit format ca rezlta al nmi unui numa inrag ou nau, (©peraia se cheama rcicro @ unui numa ia 14.9 16 25 36 49 64 81 100 Lista ptratr perfecto este lit. Ele sunt ‘uma numere ptrate deoarece pot f reprezen- tate grafic prin unital! grup nteun patra. 83 338 eS ce ‘Meni pt 18 pote 1 Reuse 000 ow eseueer., g un num pov" ca reprezinta sua” nor numer integi consecutive. Do ax. a4 sizes 1424326 t92+3+4=10 ‘Aceste numere pot fi reprezontata prin puncte co formeaza un wiunghi.Fiecaretiunghie format ‘rin addegerea unui nou ide puncte, mat mare ‘2 un punct deck sul dnaine, a tunghil Precedent Prinele 10 numere trunghisare sunt 13.6 10 16 21 28 36 45 55 Usta numerelortiunghiulae est nin odo Conta 8 10 entero Sou ertse 64 ‘molt parece rou mali fro pans sonata) seemee ak Palindrom Un numir care se cep la flat dela creapta la stinga, cats de lasting la creapta, do ox: 23 432, Numar pandigital * Un num ce confine fecare dine cle 0,1.2,3,4,5,6,7, 65190 singura data, de fox: 2918 655 470. Numar rational Este orice numar ce poate scris ca o rac Jn cate numratot y pumitoru” sunt numere ‘ntreql car pot pov sau negative. Crice numar eu zecnals fn” orice factie petocca’, cum este de pid 02), po sense ‘5b forma de numereraonale. De ox: 50.56 = seu 00)" =} Numar irational Eto un num care nu @ rationals del nu poate {sets ca oracle oninara* sau zacimala”. Then numa rational, numarulzecimalelor™ ‘est infin sn exist cite ordonate In mod ‘recurent, peti, In cacral aco numa ‘Namal P (n) €un num raonal ce ncepe 141 592 053, Numar reat ‘Mutimoa*tuturer numerlor ronal ¢rtlonale, (oon sunrama Brae ate 203 982 Cifra semnificativa Esta fa’ din cadrul unl numér care ne 8 ‘mérimea numérului cu un aname gf de proce Prima gi c2a mai series cre prima ofa ier de 2era din eadrl unui numa Oe exemp, In cath numénuu 4209, prima eta sernificatva este 4, pent cra 4 ne rat c& eumarul este ‘mal mare de 4 mi. Dupa aceasl, orcs cia zero se lan calcul ca 9 ita serniicavs, Rezitaele unorcaloule sunt adesea rtunit* pnd la un anumit num de cite semificative, de ‘xemplu 1,2, aU 3 ctr semnifcatve. Se apics regulle pentru rotunjre (Daca numa ce trebule rotunit se toring cu cia 5 sau mai mare, va rotunit prin adaos.) De exempt, dacd numdrul $28 000 va fi otuft la Bau 40/8 eau Iimprirea poate noasa ca 0 scddere repeat, mal recs .fo cata or un a dllea ‘ur este cupens Tn primut. De exem, ruaral 5 este cuprins de 8 on in num 40: 40-5-5-5-5-5-5-5-5=0 “Iimpixiea este operatunes opuss fnmulil, na a proprietiile de asociativitate gi comultativi- ate. Restul Este caea oo mane atunol cand un numa nu se “inparte exact la claalt. De exemplu, daca marl 16 este mpait a 3, vor avea rezutatul sires 1 Legile aritmeticii Legea asociativittii Este regula care arate fol cum sunt erdonato rumerele sau torment int-uneales nu sehiba ‘ezulatul respective opera. Adunarea 5 seéderea sunt asocatve, In vrame oe sediderea _smpartirea nu sunt Asociatvitates adunart arta c&: (a+b)+c=arord) De exampl: (1247) +6= 12+ (7+6)=25, AseciativitatesInmalitarata (ext) xo ax(bxe) De exompl: (5 x2)x4= 5x (2x4) Immpartirea numerelor mari Pres pica numero nasi mpi fart fle cacdatorl Pet kro naman 58861022, ncerca 58 mpc la 2 care i ‘ ruminas mare pong dea sting Age ‘ccare rete umaooree cia ent sce on no nam are 8 mpartt 5 i) > 22 = Dre oa mi) 50 (Se tr)» 22 = 2a 15 (ter) 160(crasoio) «22 «Trt amc) (om wa) 22 = 2h 12 (at nto) Aa 8 rapunel et 2 (ira ston 720), $12 (unt ores ote 12, oo 272 ret 12. Asem fn in pt i Sa 2%2rem12 2/5996" —44 | |Soraces 154 | commons 1 SE Viena nme mee S44 sea 1 2 Ceecwawan ‘Foes ‘Comutativitatea Comutatvtaten este regula care sablete 8 ‘orcnea in care sunt combinate numero, er ‘meni sau simbelutlecint- oparaie matematca Comutativitates adundrl asta ca: aebzbte De exemplu:6 +3. ‘Comutativitates inmutii arate axon bx Do exomplu:x3=3%5 ee 15 Operatil de acelasi ordin Caleulele sunt adesea mult mal complexe decat tun singur tip de operate, Exist cdtova rogul de ‘rma stun end luorim cu opera compuse, ‘acd nts eau! sunt do acut doar adunée”g so8de, rdinea in care se fac acest operaiun| rn afecteaza rezutatul De oxen: 7-54 10 so poate sie 7+ 10-5 eu 547440 acd se fac mal multe operat dect edunare scdera, stun sunt de urmat eto regu. Ordinea efectusel operatilor ‘Ordinea in care se fac operaiaInt-o ‘expresie matomatca esto restabita.Prima ald se efactueaza operatilo din paranteze, ‘po! ride a puter, apolTmparicea" $1 Tnmltroa", adundcile™ gi sosdere’ ‘De exerplu, pentru a gis! raspunsul la expres matematit: 6 +40 20% (3+ 17-2: Prima data se fac operatila din paranteze 6440-20654 Ppa ‘Apo, cu noua exprele se face ridicarea a putore: 6+ 40-20 (47-3 ‘Apo so face impress 640-20) ‘ool 801088 mutica: 16-3 16-3 Dupa care irmoaza adunares G33} maid setaere 9 Aster cf ez este 25, ‘Adana st 2ecina 1: pave eae a ‘mire puters a ume sear Rotunjirea FRotunrea este procesul aproxims unl ‘um prinreducerea numarutl de cite sem. ricaive” din interior $84. Cota de aprox ‘mate depinde de acrateea dorta a numaru- uh [Numerale pot f otunte tue cal me! apropiat ‘hum nteg a unititor, zac, sutelr i a5 ‘mai departe. Zecimalele” sunt adesea roturte la anu. Fallin eare un numa rtunit dopinde adesea de tlizarea li, de unite ‘de macura pe care le expr. Ds exer, Tnalimea unei persoane este de regula rtun- Jia care cel mal apropat numar de centimet Tn vreme ce numirulecutorlor une rie de regula otunjt lami de porsoane Rotunjirea unui numar Sabi cifa la rive ereia oe va face rotun- je gta la prima cit din creapta ‘cal foc ‘+ Dect aces prima cit este § sau mal mare 6 5 anc! ra care va roti va crete cuo unitate. + Daca acea prima cia este 4 sau ma putin, ‘tune ofa care va fi ott ramane eschimbata De exempu, numérul 276 rtujt la cts 2eckor va da 280, pent e86, era unter, ‘© msi aproape de 10 decade 0, lr 276 mal ‘2proape de 280 decade 270, Numfrl 4872 rotunjt a eta 2elor va f 4870, ar rotung la ‘fe euteor va #4900, Limita superioara Este cea mal mare valoare la care post rotunj un aumar. De exemplu, daca numa {e boabe de fasoe dnt-un borcane rtunjt la 550, nsemna ca numéruireal de boabe poate dela 545 boabo Ia 554 boabe, ia or- are din numerle cupine inte acestea, rotunjrea va fice S50. Num 4 reprezints limita superioara, este cal mai mare din gi. Limita inferioar’ Cea rial oasvaloare care poate ott prin adags la un anumit eum tare ie) 2; mu 1: FRACTII Numaratorul Se als deasupra ine de trace. Numritorlrepreziné numanu de pir uate In calcu. De exempt fesenul de mal jos ne rats trl dnto colo 4 pit ale une portale, sou, sto ob numd- Fitrul rac est 3 Fractii echivalente Fraci care reprezins accoagi parte dint-an Intra, dar care sunt rise in forme dior, Cerca Ge mal jos au fost impart facare in lun nunardflert de par gale, Secjunea cereutul ‘obra in togu e fomata dn urmatoaese frac Numéru faciior ectivalente este inf. Moulin ‘ate tactile sunt exrimate sau scrise depinde ‘de numarul de pt egal n care a fost impart tun neg. Dacd inegu ardtat mal sus ar Imp n 20 do pf egale, unc umatate din cal nog ear serie. ‘Atunci cand un intreg e divizat in pati egale, fiecare parte © numité o fractie. O fractie poate fi exprimata ca un numar scris deasupra celuilalt (;). Numarul de jos este numit numitor, iar rnumérul de deasupra e numit numarator. ep a cor p2 Numitora Sea sub ia de tate Nenana eer pada do pr taut De remo Seem ge re prot dn ook Sune prea ea tcteled mtr ene 0 “OO Frarfile ecivalente pot fi clouata prin Tnmuliea sau impérrea numerator gi pum tora cu acelag numa. De exempta $ (Gand numaratoru i nummer sunt amandou parte cu aoolagi rua, ractiarezultat are ‘numdrtorul gi nario mal miei docat rac inal. Operata ve cums simplificaroa fractiel,Clnd numiitorl gi numitona une frac sunt redusi pind la cele mai ici numero Intregig nu se mal poate simpliia,o numim ‘ractia reductibit ‘Un mod uyor tn care putem $8 comparam 2 ‘rai este rn gsiea celui mal mic numitor ‘comun a er, ele cat mai mic mip al elor 61 numitori, De xem cel ma mic numitor oman a acilor! 9+ este 6, ‘sl c8 foil pot 8 srian a gi 2 {namin > ‘ument Fractil ordinare O tractle care are numer inet atta humor, ct ila numitor” se numeste rachis ‘crdinara Este cel mal des inst ip de frac. Fractl suprepuse ‘Sunt rect cre au toto ati fe a numéro, fla numtor ; Decxemph: 2 $3 2 + Fracfie subunitard Sunt Haile a fre valoar @ mai mic doc un Integ. Orc race a cro numarator © mal mie ect numioru” #0 fractiesubuntara De exemplu: | sau sau Fractie supraunitara ‘Sunt fractile a cdrorvaloare@ mai mare dect un Integ. Oe frac al cre numartor” © mai ‘mare dectt numitoru* eo rate suprauitara. Do exemplu: ? sau % Numere compuse Suntrumerle formate dn suma dine un intog sio rata. De exer, 1 ete un numa fom Operatii cu fractii ‘Adunarea fractilor ‘Se 9280s oa mai mie numtoreomun a ‘racilor de adnat se adund numarstori’ Inversul unui numar Invoreul unui numar se gsegte prin Impérial ‘la acel uma. De exemplu, inversl ui 3 este Penta alla inversul unl faci, webule doar £3 Invorsa rata, s8 punet numtorulla numerator liners. De exer, inversul li} este, Intra Fractii si procente Fractile pt esa sub fort do procents, adc parte procenial nteun frre, eau un numa de pat cn 109. De exempt, 25% Insesmna = (rice fractepoate srs sub forma procentlé pin mule rac cu 100 Tr 1007% = 50% 35 (2x 100)% = 75% De asomonea, un proce e pate sci sb forma uno ci pin impair e100 redveoea" rj la forma spol, Doerameh 25% = (3). Tnmuttirea tractor Se nmi nur po rumor. De exomphs a Pont imu namere compuse, ale tebule ‘mal ni seri sub forms de frac impartroafractitor Se fce pin intros rch cu ner cla dea dove fa ‘mal na srise sub forms de fact ‘Baza rca (nto de murray edor 17 ei een: ums eal Seer eee nll trman 7 tag waco, ma 1; amb NUMERE ZECIMALE Sistemul zecimal e un sistem de numeratie care foloseste baza zeoe*. Un numar scris in baza zece, in sistemul zecimal, @ numit numa zecimal, Adic& acele numere in care orice parte mai mic decat un intreg e scrisa dupa virgula, de exemplu 1,2 sau 59,635, sau 0,0091. opr 10 (6010 Fa de recedes. Fear pos: recede, _fbapecreacoeye ce ote Locul unei zecimale Este pozita unu num afta a dreaptavirgulel ims poze ta deeapia virgulel este 0 zecime, umetoarea poziie eo sulime g aga mai departe, Numar zecimal subunitar Erle orice nur mei mie deci 1 exprimat sub form zecimald, De exemplu, 0.375 osteo frac zocimald care se poate sei: Oa is rs Numere compuse ‘Sunt numere formate dnt-un numa intreg" so fracto zecimala. De exomplu 15,76 oslo 0 fraclo. zooimald care se poata sole: 15 + 2 + 6 Fractie zecimala finita Esto un numir zecimal cs un uma it de zec- male De exemplu: 0.5 sri ca num zecimal ow 3 = 09272 ers ca numa zocimal Retin c& acest frat aula rumor” malt" (de 2 sau do 5. Acoass propietalo © comand ‘uturor numeetar cu acimale fae scise sub foams unor rat. Virgulé zecimala Este vigula oe separd unit de zecimale Vigula se sre js, Iie cite (4 exempt 1.2). nel ti folosese pune ar allele vgula, Zocimale infinite ‘Sunt numerale zecimale cae nu au un num ‘in de zecimale, Evie dou feline zecimale Intnte:periodce gi naperiocics Zecimale neperiodice ‘Sunt zecimaele infinite In care sul de puncte |e dupa virgulé nu se repets, De exemply forma zecimala a numaruui Pr, care Incepe este: 3,141892853.. Zecimale periodice ‘Sunt zecimalele infinite in care cirele de dup virgull s repel iin De exomplu:9,899333... 0,125128%25. ecimalele periodic se seu cu paranteze ‘ounce care incaceaz8 tranga de ce care se repet, In exemplul de mal sus, la 0,125 se serie (125). & nar penetra 7 Se naar, Sea Wa RO 19 Operatii cu zecimale | ndunare gt sctderon cu zacimale ote snfeo stctnonae Sata cee cn ns ont egsce: | De exempu: 1145+ 17 +250 sce: De exomplu 50,19 - 962 50 see: gut at ae big Sou ~36 Bizo0 on cag esses nee ea fon eo lores to ear re S08 Impartirea cu zecimale Mata vil’ a cna sre sng a ‘mse ramre peso seg nmdr de co, ‘ate ea marlon dev umd ire. De exemplu: 320+ 0.4 20 | -pisarea ta Anmultirea cu zecimale Face absraci de vipua" smi cala hum intreql. Apo! aml rumerel, ie ka rezitat pune} alata zecimale* cite au impround cole 2 numere. De oxomplu: 35 *2,36 3.5 are 0 zecimal, lar 2.38 are 2 zecimale nmuti numerole intogi formate: 35 x 298 423 GF oe Se a9 adlan x é 1 z 8260 ‘Astle rezutata va 135x236» 8,260 1 zecimali cu’ zecimale «3 zecimle Pentru rotunjirea numerelor cu zeci- male Cand icra cu zecimala, adasea ene necosar 88 eproximat numerale pin rotunres lor prin liped sau adaos. Face! la fel cal rotunjrea ‘umerlor neg, dae rluni a zecmale, in funcile de cate zacimale" sau cite sermiicatve" ‘djinute pein rtunjrea fa neg vee} 8 ave. De ‘exemplu,numrl 63,5578 poate frtuni in ‘umerease felt 169,638 (9 zecimale) 68,64 (2 zecimale) 64 cle semniicative) Marja de oroare Este gradul de aproximare dat de rotunjtes" una rum. De exompl, dac8 numdnu 0.69473 este rotunjt ia 0,68, atunci maja de eroare este de 0.69473 - 0,68, asic 0.00473, in goneral, © bine #8 aprox) rezulatul fal al unui cao acd facet rtuni la flecare pas al caluller, ‘tune ezutatl va f mal pu preci. cma rn, vg 8 facie 7: ag vere 1; rune ttc sommes lee mp. orm van 23, restrans, accesitil. Exponent este numiul care ara de cit oi so frmaleste un numér ou el insui (do cBte or apere a facto). Sesion droapta rum ss, mal mic decd soast, fe ®=exe = ax aa, unde @ poate force num x 6x8 x6 Exponentul negativ nica exponent poz a ievoreulu numa, Lunde poate fl orice numa. Exponent de tip fractio ordinara Esto. fracfet cfr de un numa inten. do x. 5 care Inseam (vezi Regul de cafe cu puter, pap. 22). EXPONENTI $1 PUTERI Uneori poate fi dificil s& faci operati aritmetice si calcule ‘cu numere foarte mari sau foarte mici. Exponent si put- erile* ne permit scrierea acestor numere intr-un mod Putori PPutorea rprezintévaloareaunul numa iia a ‘Dea, spunem ca 16 este puterea a doua ahd ‘Termenal puto" flost adesea n loc terme ‘lr indice sau exponent. De exer, cérd aver 42, spunem o& numarul 4 fst ricicat la puterea a cova. coc aca eenes oer eee aoe aye Pee arrereeentae BB ‘eo 2 Regul de calcul cu puter! FRegulle care se api atunci end se lucreazd ‘cu exponea) se numase regul de calcul eu uteri. 4. Peni a inmul un numar ao pure” ou ‘2cclagt num la oputre afer rebuie 68 ‘xiv exponent. ar xen= ann Lunde a, 1 sim pot orice numer. De exomplu: 4248 = 424 = 46 dooarece 2x A= (48) x(4 4 04 4) = ‘Aceasté metodé nu poate ffolosita pent a Inmult numere dierte lao anumita puter. 2. Pentru a impariun numa alta oputere™ cu ‘acelag numa la putore cforta, ebue 98 secon cei dol exponent. Lunde a ng m po fice numer, Deexomplu: 38~32= 362 = 3¢ ecarece 3° 32 (8x3x3x3x9%5)+(8x3)=3¢ Inst regula nu se epic pentru imparirea puteror unor numere dente. 3. Orice num a puereaunu este egal cua Inui. seo Lunde a poate f orice numa. De oxerpl: 4. Numaral 1 ridcat a oice puter" esto 5. Oricerumar nenul a pulerea’ 0 est egal cu 1 In unele situa, aceasta poarts numa de ‘ogula exponentulul zero. ‘oe eet oo ia eat tiene at oun fen ch 1 sites pore 2c cameelee yea 6. Peni aridica o puter” lao alta pur, trebue 58 Tutt cel doi exponen (aryn= ann Lunde a,n sm pot frie rumere De exemplu: (62) = $249 = 58 ecarece (SP = 52x52 x5* pbetet = 5 7. Pentru a ridicala © puro inmulizes dou rnumere, rica fecaro factor al expresel la ‘cea puter. (axbyzaexte Lunde a,b gn pot eice numer. De exemplu: (5x35 x32 ecareco (8x37 = 15 = 225 a BEXS= 2598225, ‘8. Ponta ritica la ptere® © expresio ‘matomaticd in care un purée impart ts lt ‘numa, rica fecae factor al exprese la acea putere, = 9. Exponenti fractional” pot ul Impaeti a fl ca ericare al exponent. Deex 6'x6!=6!=61=6 De asemenea, daci 6! 6'= 6, atunci 8 este ‘racacina patrats" ali 6. Regula 9 poste sore ast: ee FRogula se apicé 9 unui numir ia putea’ + Do ox:5!x5ixsi=5a51=5 Atel cd esta raddcina cubic au 5 Regula poate f sors ase. aise Regula generalé ste 08 numitor facto di ‘orcnulradacin a si at 2 exponent 2% exponent ration exponent 21; Forme standard Fora standard @ 0 toda de a sro numero In forma 2% 10%, unde 2 este mal mare sau gal cu 4g mai mio docdt 10. = Deex: 63000=63% 10" _Acoast forma standard & num hotare exponential sau stinficd. Pen 8 scrio un nun informa stan- ard, pune o vrgul zecimala* tae prima 91a doua cla somifieatva". Ve (a stl un numa ree 1910. Apo, (si) putoroa” corespunzatoare a iui 10 umn ote ci sunt dea vg in reania. ‘Bact noul numa est mal mie decdt ool Ina, putrea Iu 10 va fi pov. Asta pentru o8 numrul va trebui sa creased pent 9 reve la forma inal. acd nou ume obit este mai mare det alin, stun! puteree lui Oeste nogativ De exompl, 683.000 000 seis in forma standard va fe ou 8 oto enon ae Lunt 6, 8 SOOO OOS X10% Srmiietimwres f 4 Treo Poa ap in ‘Nurul 000005842 serie forma standard va fe peieeeer 000005 842 x 16 Pace run Forma standard feesitoare pentru a compara rumere foarte mic ginumere foarte marl. De ‘exomplu, rumarul $7 430 000 000 sers Informs standard va 9,743 x 10%, at 785 300 000 va 7,853 108, Pein compararea eolor doi exponent ‘val vedea c8 10% esto mal mc decat 10° i vot putea estima marimea acelorrumere 2B Proporfii Relatia de inversa proportionalitate Este rela rire cant in care, acd 0 cant- ‘Dect aver dus rapoare egal, vom spun c8 tale rape, eal deseo In seoeat pro formeaz’ o proporte Porte. Oe asemenea, decd o cantatedesceste, Coal erste in aco0a5i proporte RAPOARTE $1 PROPORTII fi iy xOx Raport inseamna compararea a doua cantitat! Intr-o anumita situatie. De exemplu, daca intr-o incdpere se afla trei fete gi @ Ww © Opt bait elle se aa tn raport de 3 a 8 bale, lar raportul n I. pcoporjona”- Propo ees care se fia bao até de fee este de Bla 3. Rapoarele pot ly @ ily We aia cceeclandis” | Cjesnaleicl cua weaiiaeer serise cu sem (), ast c& rapotul 8 la 3 se poate sie [ara co, cope cen nace pot. velo url maps para dant Se 0 8: 3. Se poate scrie gi sub forma de fractie 5. Soe Tardacdo cantiste scade, cade gi cealal in .e klomet, dar la viteze dite: ae aes Raportul unitatt Simplificarea rapoartelor a Ter ds tener ean is Bears c: ee eter rant Beret atactaed aera panotne, neat Tapoate achvalente sau Beuiiesl eae deena pape Faces Sea Tot edn pic erty raat Er) 1 ‘Sunt ua sau mal mute repoarie care au ‘893i valoare, de exemply 4:6 $18: 12 sunt rapoarteechivalene, amancou pot f simpli cele la 2:3, Pentru a gsi rapoarteegale, ebule Inet valoarearaportull s8ramana la fe. Cond ‘améndous pre unui raport sunt la cea mal mics valoae ce e poate ebfne, find inca numere Tnregi, stun se spune o& rapertul este simp ‘Doi pepeni vor hain ‘acelgifel 16 oameni 2 x 8), “Tipu necesar clare scadeo data cu rosoreaviezs. at un exempls de rele de lnversd proporfonaitate:timpul neces clatocel Jumstatednt-on pene 38 Inmulil sau 88 tmpa ecare parte @ unui eat (@ In forms ireductbil). a hin 4 aren (8). eves oe aed 1 raport cu acelagi numir (numit constant). : Cand cantitatea a este invers proportionalé cu | ——_Dewe? rapoate echelon surge cu 2:4 Simplficarea unul raport eS cantaie baa ve swivel vo sunt ‘cu numere intregi . pot 4 manne pepenole poate sere gi aafl a 1:2 (tn pts 12) Deck overt, ante cl embndout ple tel dat eet propoonal ne one 4:8 (prin inmultirea cu 2) ‘unui raport sunt In aceeasi unitate de masura. ‘cu numarul pepenior. unde k este constanta de proportionalitate. Compararearapoarielor 1s exempt, sexe tn ca ma spl Gnd canta ocx dec propoqonal cu'o Texel eral ss rez ale pu Sepia ace pnceetea reporter sub oma fo apr 40 a 2 oe Each cearee-b ior ven eats soa (Se exo Je faci” 5 pol compararea lor. 20x6= 120 sav 40 x3= 120), asf! c& aver o De exemplu, peru afla care este raporul cy 40min: 2ere_ = 40 min: 120 min (2 ore = 120 min) Inexomplal de mai sis, raportl de oameni(cant- _constanta de proporionalitae de 120. unc veloare mai mare dine 3:4 s 5:6, prima data 49: 120 {atea 2) a pepeni(canttatesb) este de 8: 4 pntu 120 de hlomett a clatore, input nece- ltebule exprimate ub forms detach, ar ap0l 1 (solute obfruta prin ‘Aceasiainsoarma cé numéral camenilor ce pot __sarvaf Infotdaauna egal cu sume 120 imparts | rescie fractile dupa give col ma Impitreaambiortrmeni cu 40) manca popenieinfotioauna de opto mai mare la vtazA tor comun® a ecat numart ppenor Aste ci aporul 40 min: 2 oe, exprimat informa oa fella “Toate exemple de invars proponjonaltate mea regul: ‘acd parle un rapoc nu au factor comun, do Produsul a doud cant! invers fexemp 7:9, stunc raportl se af dejan forma onale@ constant. Vein ca © mai mare decit reduc, ere smal mare dacat 3:4 ea ost mir pane esta pre rac ts pleco pnts p. ‘Dace amandoua partie unul raport mésoars Soupliicaren Gti Taper] (seen ennai Speen Sige i'crttomet uvass are ‘acelaglucry, de pda lngimea, trobule £8 va Ice eaiptthide'c tracts asigurai cd se exprima in aceaasl unite de nmi frecia* pentru a objine un puma itp 9 imasura. In general, col mai bine e 38 convert Inmulf colo pae a aporisl cu ace | unitatea de masurd mai mare In cea mai micd. S a cs ume ca in cazl frac. De exempt, pentru a implica rapertul | =2,inmuliamindou8 pre Door: 1m: 47 em eas 00 em: 47 em 100: 47 1x22 1912x204 Aatiel 8: 1:2 50 sce Informa simpiiat 1:4 |) 241} tector comun 1; mum rage 16: erento: rt nar 10; a mi mare nior cman fatr com i} etal mic nom comer 1 rahi scheis) pen (row abe Be Probleme cu rapoarte Impartirea unei cant in rapoarte date ‘Adina one pie cuit pnts aa ae 2. pi crtata bi fo rua tt ln gen a fa veer ne 23 hut fecae rumor report a vataren tne paper fi valonen face 98 De exomplu,dacd unghiuile 2, 6s ale unui Lunghi sunt properfonale cu 4: 8:5, cae este ‘matimea foci unghi? [Numdul total de peste de 4 + 3+ 5 = 12 ‘Numérul total a gradelor pe care le au unghie In ore trunghi este e180 Alunel unghul a este 41! Lnghul beste 3x15=45" Lnghule este 5515275" Impartirea unel drepte intr-un raport dat (© dreapt poate imparita In-unraport” dat Daca punctul Ps afaInre extreme Ag B ale crept, lund dreapa AB pe Oa + oe ae re: seen aa 2a te impr Ta interior. Prima parte a report fesie AP. iar a coua parte este PB. 12 spune c& dreapta est Imparit in exterior. acd pina pate rportli este mai mare dectt ee B-2)p09 2st ee ee Det eae sea 2 Inman mene 7 em Maem SSoraapeese ‘2 doua, P este mai aproape 6e B deca de A ise ‘in prelungiea tnt AB. secre 1 nl wevlrt: arb ain iglesia Salt) 1 number 7 poperana er 26, ‘Wace cl mal tre at Rezolvarea problemelor cu proportil Motoda unitatit Esto 0 matoda de rezohare a problemeler atunci ‘end avem o canttateproporjonala’ cu celata 91.80 face prin oaiea valor unol unt a unoia

    S-ar putea să vă placă și