Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Departamentul „Finanţe şi Bănci”

Aprob___________
Şef departament Mulic A.
dr., conf. univ.

TEST
VARIANTA 3
Pentru evaluarea curentă Nr.1 la disciplina Strategii macroeconomice bugetare și
fiscale Anul I, Ciclu II
Masterandul
Facultatea Ştiinţe Economice
1. Definiți noțiunea de cost-beneficiu. 3p.
Cost-beneficiu este o metoda de evaluare a eforturilor şi a efectelor directe şi indirecte ale
programelor de obiective publice unde beneficiul reprezintă, avantajul obţinut pe seama furnizării
serviciului public, pentru care s-au elaborat variantele de proiect. În cadrul metodei se apelează la
raportul cost / beneficiu, al deciziilor publice, în cadrul unui program actualizat.
2. Descrieți raportul cost-eficienţă. 3p.
Acest raport ,care poate fi folosit ca bază pentru ordonarea variantelor de politici se poate
calcula în felul urmator:
Raportul cost-eficienţă poate fi calculat ca o unitate de eficienţă rezultată (dintr-un sacrificiu
material urmeaza un beneficiu), proiectul cel mai eficient din punct de vedere al costurilor este
acel care are cel mai mic cost mediu pe unitatea de eficienţă.Altfel spus , dintr-o investitie de
valoare micaputem obtine un rezultat semnificativ.
3. Caracterizați măsurarea performanţei serviciilor publice la nivelul administraţiilor
publice. 5p.
Măsurarea performanţei este un proces obiectiv şi sistematic pentru colectarea, analiza şi
folosirea informaţiei pentru a determina cît de eficient sunt prestate serviciile asigurate de
administraţia publică şi sunt atinse obiectivele. Un sistem de măsurare a performanţei este un
etalon a ceea ce organizaţia consideră important şi a gradului de atingere a performanţei. Aşa
cum un bun sistem de măsurare poate conduce o organizaţie într-o direcţie pozitivă, un sistem
slab o poate conduce spre o direcţie diametral opusă. Lipsa măsurării este un obstacol major în
calea perfecţionării. Măsurarea performanţelor este o modalitate de a demonstra cît de eficient
sunt utilizate resursele pentru prestarea serviciilor şi atingerea scopurilor. Un sistem de măsurare
a performanţei elaborat şi administrat adecvat poate avea o serie de avantaje pentru administraţia
publică:
– posibilitatea de a formula politicile referitor la necesitatea şi la performanţele serviciilor
publice şi în legătură cu aceasta;
– luarea deciziilor privind alocarea resurselor pentru prestarea serviciilor;
– planificarea, evaluarea şi controlul costurilor;
– să cîştige încrederea cetăţenilor că veniturile bugetare sunt raţional transformate în
servicii utile şi calitative.
4. Caracterizați instrumentele politicii bugetare. 5p.
Instrumentele politicii bugetare se disting in urmatoarele 2 tipuri :
1.politica procurării resurselor bugetare, care se exprimă prin opţiunile privind modalităţile
de procurare a resurselor bugetare ordinare, inclusiv alegerea formelor, metodelor şi
instrumentelor de realizare. Ea include în mod firesc impozitele, taxele şi contribuţiile obligatorii
(fiscale), cât şi veniturile cu caracter nefiscal, respectiv veniturile obţinute de către autorităţile
publice din exploatarea întreprinderilor şi proprietăţilor lor, în ipostaza de proprietar, care le dă
dreptul să participe la repartiţia primară a produsului creat sau să valorifice diferite bunuri
(active).
2.politica alocării şi utilizării resurselor (cheltuielilor) bugetare, care se referă în mod direct
la opţiunile privind modalităţile de alocare şi utilizare a resurselor bugetare sub forma generică
de cheltuieli bugetare, precum şi la alegerea formelor, metodelor, instrumentelor şi tehnicilor
utilizabile.
5. Argumentați obiectivele majore ale politicii fiscale. 7p.
1. Procurarea cu randament cât mai ridicat a resurselor fiscale la dispoziţia autorităţilor
publice. Acesta presupune opţiuni asupra modalităţilor concrete de procurare a resurselor
fiscale la dispoziţia autorităților publice şi, în primul rând, crearea unui sistem de impozite
adecvat politicii generale.
2. Alocarea şi utilizarea eficientă a resurselor fiscale. Acest obiectiv vizează stabilirea
destinaţiilor, modalităţilor de alocare şi utilizare efectivă a resurselor fiscale
concretizânduse, în principal, prin sistemul cheltuielilor publice, ale cărui structuri şi
dimensiuni reflect orientările de politică generală, urmărind satisfacerea cerinţelor de
oportunitate şi eficienţă cât mai înaltă.
3. Asigurarea funcţionării normale a instituţiilor publice. În acest sens, deciziile luate prin
politica fiscală trebuie să asigure mobilizarea şi distribuirea resurselor necesare derulării
normale a activităţii instituţiilor publice, având în vedere că cea mai mare parte din resurse
are caracter fiscal şi se consumă pentru crearea şi funcţionarea acestor instituţii.
4. Realizarea procesului de redistribuire a produsului naţional între sfere, domenii de
activitate, categorii de persoane şi indivizi. În realizarea acestui proces, politica fiscală
trebuie axată pe principii de echitate, protecţie socială şi raţionalitate economică.
5. Influenţarea (reglarea) unor procese economico-sociale, corespunzător obiectivelor
politicii generale. Sub acest aspect, societatea contemporană a asimilat ca obiective ale
politicii fiscale, interconectate cu cele ale altor politici financiare; preocuparea pentru
stabilizarea economiei afectată de acţiunea unor factori perturbatori, reglarea producţiei în
raport de conjunctura economică existentă, inclusiv modernizarea şi restructurarea ei şi
dezvoltarea durabilă a societăţii.
6. Argumentați necesitatea alocării resurselor financiare publice pentru satisfacerea
diferitelor nevoi sociale pe criterii de cost şi beneficiu în RM. 7p
Alocarea resurselor financiare publice este foarte importanta, in deosebi la etapa actuala,
deoarece pentru a avea armonie in toate sferele societatii este nevoie de a sacrifica, de a
investi. Spre exemplu exista copii care nu au posibilitatea sa aiba acces la desfasurarea
studiilor, nu pot sasi permita cee ace este necesar pentru fiecare din noi, invatatura.Insa
acesti copii sunt viitorul tarii, care au talente inascute dar nu au o singura posibilitate de a
le dezvolta, de a deveni oameni de stiinta sau alte domenii,prin care vor demonstra ca totusi
invatatura sta la baza a tot ce se intampla.
Pe langa aceasta nevoie, mai sunt foarte multe care necestita cate un procent de investire si
cercetarea problemelor intalnite.
Baremul de evaluare
Puncte Nota
1 1
2 2
3 3
4–5 4
6–8 5
9 – 11 6
12 – 18 7
19 – 25 8
26 – 28 9
29 – 30 10

Responsabil de disciplină: Dragomir Lilia


dr., conf. univ. ______________

S-ar putea să vă placă și