SISTEME INFORMATIONALE GEOGRAFICE SI SISTEME INFORMATIONALE ALE TERITORIULUI IN

ADMINISTRAREA RESURSELOR URBANE

1. Introducere …………………………………………………………….. 1
2. Structura SIT pentru administrarea resurselor urbane ………….… 2
3. SIG si informatizarea activitatii din administratia locala ………….. 3
4. Principalele etape ale evaluarii si implementarii SIG ………………. 5
5. Abordari tipice ale evaluarii si implementarii SIG ……………….…. 11
6. Alegerea tipului de abordare corespunzator ………………………… 12
7. Factori fundamentali de succes si greseli frecvente …………………. 13
8. Realizari din tara si strainatate ………………………………………. 19

1. Introducere
Pentru asezarile urbane, sistemele informatice ale teritoriului (SIT) reprezinta un caz particular de aplicatie al clasei mai
largi a sistemelor informatice geografice (SIG), uneori acest termen fiind inlocuit de expresia SIG urban. Termenul SIT
desemneaza in literatura de specialitate sistemele informatice din clasa SIG care includ informatiile asupra proprietatilor
imobiliare. Exemplele ilustrative din cadrul sectiunii 8 descriu atat situatia actuala din tara cat si nivelul la care s-a ajuns pe plan
mondial in acest domeniu.
Aceste sisteme nu pot deveni operationale in absenta inregistrarilor oficiale definite de cadastru si publicitatea imobiliara.
Prin urmare, orice SIT complet operational este o consecinta a realizarii cadastrului urban si a cadastrelor de specialitate.
Informatia cartografica ce sta la baza unui SIT este de regula continuta in planuri la scari mari 1: 10.000, 1:5.000, 1:2.000,
1:1.000, 1:500. Aceasta informatie este administrata si tinuta la zi de catre autoritatile locale si centrale care sunt abilitate conform
legii sa detina inregistrarile cadastrale ce corespund unui teritoriu administrativ.
Cea mai mare parte a informatiei cu care opereaza administratia locala a unui oras are o componenta geografica, adica i
se precizeaza amplasarea; se mai obisnuieste sa se spuna ca informatia este referita geografic sau geo-referita. Informatiile despre
arondari, zonari, proprietati, drumuri, scoli si parcuri contin intrinsec componenta geografica. Desi utilizarea calculatoarelor a
devenit deja, inclusiv in Romania, un lucru comun, patrunderea tehnologiei SIG in cadrul administratiei locale se efectueaza intr-
un ritm lent. Acest fapt se datoreaza in primul rand costurilor ridicate ale crearii bazelor de date spatiale. In acelasi timp, la fel de
importante sunt si costurile organizatorice implicate in mod inevitabil de introducerea operationala a noii tehnologii.
Aplicatiile SIT in administrarea resurselor urbane si care sunt in mod natural implementate in cadrul primariilor, nu se
rezuma la aplicatii informatice cadastrale ci includ o mare diversitate de alte aplicatii: administrarea proprietatii publice,
acordarea de autorizatii, avize si licente, planificarea zonelor si activitatilor de arondare, analiza si sistematizarea traficului,
gestionarea situatiilor de urgenta si managementul la dezastre, dispecerizare, evidenta, proiectarea si intretinerea retelelor
edilitare, organizarea teritoriului si sistematizare.
In tara noastra administratia locala este reprezentata de catre primarii si consilii judetene. Pe langa aceste institutii, exista
o serie intreaga de societati comerciale a caror activitate este strans legata de administratia locala, cum ar fi cele al caror obiect de
activitate il reprezinta retelele edilitare: alimentare cu apa si canalizare, termoficare, electricitate, telefoane, gaze, gospodarie
comunala. In cele ce urmeaza, avem in vedere in primul rand o institutie de genul unei primarii sau a unui consiliu judetean dar
cele ce vor fi prezentate in continuare pot fi aplicate si societatilor comerciale de tipul celor mentionate anterior.

2. Structura SIT pentru administrarea resurselor urbane

Conceptul fundamental al unui sistem informational al teritoriului dedicat administrarii resurselor urbane este cel de
baza de date spatiale, aceasta find alcatuita in general din urmatoarele categorii de date spatiale:
• Plan de baza
• Cadastru
• Zonari si arondari
• Mediu inconjurator
• Retele edilitare
• Reteaua axelor strazilor
Aceasta clasificare a datelor tine seama in primul rand de tipurile de aplicatii informatice necesare si utile in
administrarea unui oras. In tabelul urmator sunt prezentate cateva dintre cele mai importante tipuri de aplicatii
informatice la nivelul unui oras.
Nr. Tip aplicatie Exemple
crt.
1 Cartografiere si raportare Analiza si vizualizare de harti
2 . Autorizatie de constructii Procedura de eliberare a autorizatiei de constructie
3 Monitorizarea planurilor de Analiza datelor referitoare la tendintele de dezvoltare.
dezvoltare Afisarea hartilor tendintelor de dezvoltare
4 Activitati electorale Actualizarea hartilor circumscriptiilor electorale
5 . Interventii de urgenta Dispecerizarea vehiculelor de interventie
6 Administrarea retelelor edilitare Planificarea si asigurarea lucrarilor de intretinere a retelelor de drumuri, apa,
canalizare, etc
7 Amplasare de noi obiective Selectarea amplasarii optime pentru noi obiective edilitare
8 Amenajarea teritoriului Prelucrarea hartilor de amenajare a teritoriului
Analiza si vizualizarea inregistrarilor referitoare la terenuri
 9 Protectia mediului inconjurator Analiza si afisarea datelor de mediu
10 . Eliberarea de autorizatii si Prelucrarea si monitorizarea datelor
licente
11 Administrarea proprietatilor Inventarierea si administrarea bunurilor imobile in proprietate publica
publice
12 Analiza traficului Analiza informatiilor referitoare la reteaua de strazi si a traficului rutier
13 Optimizarea traseelor Determinarea traseelor optime pentru diferite tipuri de activitati, cum ar fi: olectarea
gunoiului, transport publi de calatori, etc.

3. SIG si informatizarea activitatii din administratia locala

3.1. Contextul general
Cele mai multe activitati la nivelul administratiei locale depind de informatia geografica: multe din deciziile luate la nivel
local depind de cunoasterea amplasarii informatiei si a intelegerii interdependentelor spatiale. Autoritatile locale cheltuie sume
importante pentru colectarea si prelucrarea informatiei geografice, in ciuda faptului ca utilizarea acesteia la intregul sau potential
se dovedeste a fi deseori foarte dificila.
Argumentul ca sistemele informatice geografice ar fi prea scumpe trebuie sa fie luat in considerare tinand seama de
cativa factori:
• reducerea in ritm rapid a costurilor tehnologiei informatice
• migrarea aplicatiilor catre platforme PC
• migrarea catre servicii ieftine si specializate
• obligativitatea organizarii de licitatii bazate pe competitie
• continua schimbare in domeniul legislativ
• disponibilitatea datelor in format digital si a standardelor corespunzatoare
• aplicarea legii cadastrului si publicitatii imobiliare
Una dintre bogatiile majore ale oricarei primarii consta in informatia pe care o detine. Tehnologia sistemelor informatice
geografice poate fi considerata ca unul dintre mijloacele de maximizare ale utilizarii acestei bogatii in scopul rezolvarii cat mai
depline a problemelor cetatenilor. Capacitatea de a compara mai multe solutii ce corespund aceleiasi probleme este o
parte esentiala a procesului decizional. Potentialul tehnologiei SIG se poate atinge numai daca aceasta este considerata ca o
tehnologie integratoare si, prin urmare, este esential ca evaluarea si implementarea ei sa fie considerate ca o componenta
integrala a strategiilor informationale, fie ele dedicate gestiunii informatiei (GI), tehnologiei informatiei (TI) sau sistemelor
informationale (SI).
3.2. Strategiile informationale
Necesitatea ca factorii de decizie sa cunoasca si sa inteleaga de ce si in ce masura utilizarea tehnologiei informatiei devine
critica pentru procesul decizional este una din cauzele fundamentale pentru dezvoltarea strategiilor informationale. Una din
cerintele integrarii tehnologiei este controlul eficient al proceselor si, pentru a clarifica diferentele dintre cele trei tipuri de
strategii, vom prezenta in continuare definitiile acestora:
Strategia gestiunii informatiei (GI) stabileste rolul si structura activitatilor informatice in cadrul unei organizatii.
Aceasta strategie se concentreaza pe furnizarea raspunsuri la intrebarile: cine face? in ce mod se realizeaza? si unde este
amplasat?
Strategia sistemelor informationale (SI) este, de fapt, un plan director pe termen lung referitor la tehnologia informatiei.
Aceasta strategie are drept tinta partea comerciala a procesului de evaluare si implementare a SIG, stabilind ce anume se
realizeaza prin folosirea informaticii. Strategia SI isi propune sa raspunda la intrebari legate de standarde, arhitecturi si
evaluarea riscurilor.
Strategia tehnologiei informatiei (TI) se refera la procesul de procurare efectiva a tehnologiei si furnizeaza un cadru in
care aplicatiile pot fi implementate la utilizatorii lor directi.
In institutiile in care aportul tehnologiei informatice este considerat ca fiind neglijabil, acestei activitati i se va acorda o
prioritate mica si, in consecinta, sumele alocate investitiilor in domeniu vor fi reduse. In institutiile in care tehnologia informatiei
este considerata ca o componenta integrata intregii activitati a organizatiei, sunt create premizele crearii cadrului
corespunzator aplicarii celor trei strategii mentionate anterior.
Multe dintre institutiile ce tin de administratia locala adopta strategii de informatizare care se bazeaza pe implementarea
unor retele complexe de calculatoare iar aplicatiile informatice sunt astfel proiectate si realizate incat se adreseaza celor care le
utilizeaza in mod nemijlocit.
O astfel de abordare este generata de presiunea pe care o exercita factorii de decizie prin interesul pe care acestia il
manifesta pentru obtinerea de beneficii. Succesul acestui tip de abordare depinde de finantarea corespunzatoare a investitiilor
informatice, de evaluarea si implementarea corecta a solutiilor propuse si, desigur, de utilizarea intensiva si intretinerea
sistematica a investitiilor facute.
La nivel strategic, conducerea organizatiei trebuie sa opteze pentru una din urmatoarele doua variante:
a) introducerea tehnologiei SIG se face la nivelul intregii organizatii, chiar daca, initial, ea va fi introdusa in cadrul unui singur
compartiment/departament;
b) tehnologia SIG se utilizeaza numai in cadrul unui compartiment tehnic specializat exclusiv in acest domeniu si nu va fi
considerata ca un instrument direct utilizabil de catre celelalte departamente ale organizatiei.

4. Principalele etape ale evaluarii si implementarii SIG

In continuare prezentam etapele procesului de evaluare si implementare a tehnologiei SIG la nivelul unei organizatii din cadrul
administratiei publice locale. In figura 4.1 este ilustrat, sub forma unei diagrame, cazul ideal al procesului complet de evaluare si
implementare, intr-o abordare ierarhizata “de sus in jos”.

Figura 4.1: Diagrama procesului de evaluare si implementare a tehnologiei SIG

4.1. Desemnarea conducatorului de proiect
Datorita complexitatii mereu crescande a problemelor legate de implementarea SIG in cadrul administratiei locale, este
necesar ca persoana ce detine calitatea de conducator de proiect sa fie in intregime dedicata rezolvarii acestei probleme,
degrevata de alte sarcini de serviciu. In acelasi timp, trebuie mentionat faptul ca numarul specialistilor care au cunostinte
si experienta in domeniul SIG creste in mod constant, desi poate ca nu in ritmul necesitatilor ce se manifesta in cadrul
administratiei locale.
Principalele probleme legate de desemnarea conducatorului de proiect sunt:
• Responsabilitatea conducerii proiectului va fi asumata de: a) o singura persoana sau b) de catre un grup?
• In ce compartiment va fi incadrat conducatorul de proiect?
• Care este momentul cel mai potrivit pentru angajarea conducatorului de proiect?
• Ce pregatire profesionala trebuie sa aiba conducatorul de proiect?
• Cum se va efectua controlul activitatii conducatorului de proiect si care sunt tipurile de rapoarte pe care acesta trebuie asa le
intocmeasca periodic?
4.2. Crearea echipei SIG
Crearea echipei SIG este un factor determinant pentru succesul implementarii si utilizarii intensive a tehnologiei SIG, mai
ales in institutiile care considera aceasta tehnologie la nivelul intregii organizatii. In general, echipa va fi compusa din
conducatorul de proiect si din cel putin alti trei specialisti in domeniile baze de date, cartografie/topografie si, fireste, un
specialist al institutiei direct implicat in utilizarea rezultatelor finale.
Principalele probleme legate de crearea echipei SIG sunt:
• Formularea corecta a cerintelor cu privire la pregatirea personalului si la resursele ce trebuie alocate proiectului.
• Acordarea unui sprijin constant echipei SIG din partea intregii institutii.
• Stabilirea momentului oportun pentru crearea echipei SIG.
• Asigurarea stabilitatii organizatorice.
• Sprijin la nivelul compartimentelor functionale.
• Modul in care echipa raporteaza propria activitate.
4.3. Studiul strategic
Potentialul utilizarii tehnologiei SIG si beneficiile directe sau indirecte aduse de catre aceasta au devenit cunoscute si se
bucura in prezent de o recunoastere din ce in ce mai larga. Este necesar ca institutiile din cadrul administratiei locale sa-si
defineasca de la inceput obiectivele pe termen lung legate de utilizarea tehnologiei SIG. Principalul scop al acestui studiu consta
in definirea cat mai clara a obiectivelor finale ale proiectului, intrucat acestea trebuie sa fie in stricta concordanta cu obiectivele
activitatii curente a institutiei.
Principalele probleme legate de studiul strategic constau in:
• Asigurarea resurselor si a personalului calificat necesare
• Decizie privind utilizarea personalului propriu sau/si a unor consultanti externi
• Utilizarea unor metodologii autorizate
• Pastrarea unei stranse legaturi cu strategia TI a institutiei
4.4. Studiul de fezabilitate – incluzand analiza cost/beneficii
Modul in care sunt justificate investitiile in tehnologia SIG difera de la institutie la institutie si depinde de mai multi
factori. Printre acestia se numara tipul si dimensiunea institutiei, densitatea populatiei, starea sistemului de inregistrare existent
si, desigur, volumul si calitatea investitiilor in tehnologie informatica deja efectuate. Studiul de fezabilitate este menit sa evalueze
toti acesti factori si sa pregateasca o analiza bine fundamentata pe care se va sprijini sau, dimpotriva, pe baza careia se va amana
aprobarea investitiei.
Principalele probleme care pot aparea in legatura cu studiul de fezabilitate sunt:
• Ce argumente au mai fost folosite pentru aprobarea investitiilor deja facute?
• Ce metodologii pot fi utilizate pentru a fundamenta analiza cost/beneficii?
• Ce aplicatii aduc cele mai mari (cantitativ) si consistente (calitativ) investitii?
4.5. Evaluarea primara a sistemelor
Solutia optima SIG va implica un proces complex de achizitie iar evaluarea primara are tocmai rolul de a ajuta institutia
sa inteleaga diferentele dintre sisteme fara a fi sub presiunea unor negocieri contractuale sau in iminenta apropiere a lansarii
caietelor de sarcini pentru licitatii. Activitatea de evaluare implica vizite si discutii tehnice si comerciale cu furnizorii de sisteme
si, in acelasi timp, contactarea clientilor lor care utilizeaza sistemele in mod analog cu modul in care acestea vor fi utilizate in
institutie. Aceasta etapa este, in general, consumatoare de timp.
Problemele legate de evaluarea primara sunt:
• Selectarea furnizorilor
• Selectarea instalarilor de referinta ale sistemelor avute in vedere
• Alegerea cu grija a personalului implicat in vizitarea clientilor de referinta ai furnizorilor.
4.6. Solicitarea de informatii
Activitatea din cadrul acestei etape consta din efectuarea unui proces formal care implica solicitarea oficiala de informatii
adresata furnizorilor, in vederea unor negocieri contractuale. Prin parcurgerea acestei etape, echipa SIG va fi in posesia unor
informatii actuale privind preturile si caracteristicile tehnice ale sistemelor.
Principalele probleme legate de realizarea acestei etape sunt:
• Selectarea furnizorilor carora li se solicita informatii in mod oficial.
• Stabilirea informatiilor care sunt solicitate din partea furnizorilor.
4.7. Analiza cerintelor utilizatorilor
Necesitatea determinarii cerintelor utilizatorilor este cea mai importanta etapa din cadrul intregului proces de evaluare a
sistemelor SIG. Aceasta sarcina trebuie sa conduca la intelegerea corecta asupra tipului de informatie care este utilizata, cine o
utilizeaza si cum este utilizata. De asemenea, trebuie sa se raspunda si la urmatoarele intrebari referitoare la informatia din cadrul
institutiei: cum este pastrata? cum este prelucrata? si cum este actualizata? Rezultatele obtinute in cadrul acestei etape
influenteaza hotarator intregul proiect si formeaza baza contractelor cu furnizorii SIG. Prin urmare, orice scapare sau greseala din
aceasta etapa implica ineficienta in functionarea operationala a SIG si poate conduce la modificari costisitoare (in cazul in care
exista posibilitatea modificarilor) asupra SIG pe parcursul etapelor ce tin de aplicarea practica a tehnologiei.
Principalele probleme legate de aceasta etapa constau in:
• Evaluarea proceselor de prelucrare a informatiilor si datelor care exista deja in institutie.
• Identificarea potentialilor utilizatori ai tehnologiei SIG.
• Definirea aplicatiilor potentiale.
• Estimarea efortului necesar conversiei datelor in format digital.
• Estimarea efortului si performantelor personalului ce va lucra in cadrul SIG.
4.8. Invitatia de participare la licitatie
Invitatia de participare la licitatie este un document care defineste cerintele institutiei beneficiare, constrangerile si
calendarul activitatilor impreuna cu conditiile contractuale. Acest proces implica emiterea unui document oficial – caietul de
sarcini - adresat furnizorilor iar prin evaluarea raspunsurilor primite se va intocmi o lista restransa care va cuprinde
furnizorii care corespund cel mai bine cerintelor formulate.
Principalele probleme ce trebuie sa fie rezolvate in aceasta etapa sunt:
• Ce tip de document va fi intocmit?
• Cat de detaliate vor fi specificatiile tehnice din cadrul documentului?
• Cum se va desfasura distributia documentelor?
• Stabilirea perioadei acordate pentru pregatirea raspunsurilor.
• Crearea unei matrice de evaluare.
• Stabilirea echipei de evaluare.
4.9. Proba practica
Procedurile de testare de tip proba practica - termenul consacrat in limba engleza fiind “benchmark” – ofara utilizatorilor
o modalitate de evaluare tehnica a produselor SIG mult mai obiectiva decat compararea caracteristicilor tehnice ale diferitelor
produse. Testele de acest tip sunt proiectate special pentru a raspunde cerintelor utilizatorilor. In acest mod, furnizorii sunt
implicati in mod direct in rezolvarea problemelor concrete ale institutiei cu ajutorul produselor proprii. Se pot include in cadrul
testelor de acest tip si vizite la sediul unor utilizatori care sunt clienti de referinta ai furnizorilor.
Principalele probleme legate de proba practica sunt:
• Este intr-adevar necesar acest tip de testare?
• Trebuie gasit un echilibru intre standardele industriale si testul de tip “proba practica” conceput explicit pentru rezolvarea
cerintelor utilizatorului.
• Pot fi concepute aceste teste astfel incat sa fie intr-adevar obiective?
• Este intr-adevar necesar sa fie efectuate vizite la sediul clientilor de referintta ai furnizorilor?
• Cum pot fi minimizate costurile, de regula considerabile, ce corespund organizarii acestui tip de teste?
4.10. Selectarea furnizorului
Selectarea furnizorului se face pe baza evaluarii ofertelor si, mai ales, a rezultatelor obtinute in cadrul probei practice.
Selectia va fi inlesnita de faptul ca testul va dezvalui competenta si profesionalismul echipelor furnizorilor. Procesul de selectie
trebuie astfel definit incat sa conduca la o procedura pe baza careia sa se poata lua o decizie obiectiva.
Problemele legate de aceasta etapa sunt:
• Definirea cat mai corecta a procesului de evaluare a rezultatelor.
• Stabilirea persoanei sau a grupului de persoane care vor lua decizia finala.
• Modul in care se efectueaza prezentarea rezultatelor.
4.11. Instalarea SIG
Aceasta etapa a proiectului implica efectuarea unor activitati care concura la asigurarea tuturor conditiilor necesare bunei
desfasurari a instalarii operationale a produselor SIG: amenajarea sediului, asigurarea conditiilor tehnice necesare, coordonarea
livrarilor, receptia cantitativa si calitativa a produselor si, nu in ultimul rand, instruirea personalului.
Principalele probleme ce pot aparea in cadrul acestei etape sunt:
• Natura testelor ce vor fi efectuate in cadrul receptiei.
• Tipul de instruire si calendarul cursurilor ce vor fi urmate de catre personalul institutiei.
4.12. Proiectarea aplicatiilor si personalizarea produselor
Tendinta care se manifesta in domeniul produselor SIG consta in migrarea de la produse de tip “cutie neagra” – sisteme
la cheie, catre produse care ofera, in principal, utilizatorului un set de instrumente cu ajutorul carora pot fi create solutii specifice
in cadrul unui proces de dezvoltare de aplicatii cunoscut sub numele de personalizare. Se promoveaza din ce in ce mai mult acest
tip de produse astfel incat utilizatorul are posibilitatea proiectarii si realizarii nemijlocite a propriilor aplicatii independent de cele
furnizate de catre producatori.
Principalele probleme ce pot aparea in cadrul acestei etape sunt:
• Utilizarea unor produse care constituie aplicatii generice.
• Stabilirea unui echilibru intre solutia propusa in mod implicit de catre furnizor si personalizarea care poate fi realizata prin
efortul utilizatorului.
• Rezolvarea contradictiilor ce pot aparea intre estimarile consumului de resurse financiare si a timpului necesar solutionarii
problemelor.
• Definirea corecta a cerintelor de instruire a personalului si estimarea resurselor ce trebuie alocate proiectului.
• Alternativa utilizarii metodologiilor traditionale de proiectare si analiza de system sau a tehnicilor rapide de creare de
prototipuri.
4.13. Introducerea datelor
Aceasta faza implica introducerea tuturor atributelor si seturilor de date spatiale necesare functionarii operationale a
aplicatiilor SIG. Dintre activitatile corespunzatoare acestei etape mentionam: importul seturilor de date existente, crearea
interfetelor necesare pentru interconectarea cu alte sisteme informatice existente in institutie, achizitia seturilor de date
comerciale necesare, conversia in format digital a documentelor cartografice pe support hartie. Experienta a aratat ca intre 40% si
80% din costurile proiectelor SIG sunt datorate introducerii si intretinerii datelor. Activitati de slaba calitate in acest domeniu
critic pot atrage dupa ele esecul rapid al intregului proiect.
Principalele probleme ce pot aparea in cadrul acestei etape sunt:
• Utilizarea/crearea de standarde de date in cadrul institutiei.
• Alternativa: conversie de date in interiorul institutiei, prin efort propriu sau prin servicii platite catre terti.
• Controlul calitatii datelor si procesului de introducere si conversie a datelor.
• Stabilirea unui calendar privind conversia datelor.
4.14. Proiectul pilot
Rolul proiectului pilot consta in verificarea solutiilor propuse, atat din punct de vedere tehnic cat si organizatoric, inainte
de a lua decizia finala privind utilizarea operationala a tehnologiei SIG. Proiectul pilot poate fi considerat ca o prelungire a etapei
de receptie cantitativa si calitativa iar in caz de esec solutiile propuse ar putea fi respinse.
Principalele probleme care pot aparea in cadrul acestei etape sunt:
• Definirea corecta a continutului si scopului proiectului pilot.
• Stabilirea duratei proiectului pilot.
• Stabilirea domeniului aplicatiilor realizate in cadrul proiectului pilot.
• Alocarea resurselor si acordarea sprijinului necesare desfasurarii proiectului pilot.
• Alternativa proiect amplu sau proiect restrans.
4.15. Evaluarea post-implementare
Pe parcursul desfasurarii procesului de introducere a tehnologiei SIG au loc mai multe
evaluari pe baza carora echipa SIG va putea decide asupra masurilor ce trebuie luate pentru
imbunatatirea activitatii. Pe de alta parte, o evaluare globala este necesara conducerii
institutiei care, spre deosebire de specialistii echipei SIG, au nevoie de informatii relevante
privind eficienta etapelor deja parcurse. Rezultatele acestei evaluari vor constitui o verificare
a strategiei de investitii legate de tehnologia SIG.
Principalele probleme cu care institutia se poate confrunta in cadrul acestei etape sunt:
• Stabilirea momentului oportun de efectuare a evaluarii.
• Stabilirea conducatorului procesului de evaluare.
• Stabilirea criteriilor de evaluare.
___________________________________________________
Florian Petrescu: SIG si SIT in administrarea resurselor urbane pag. 10 din 20
4.16. Utilizarea operationala curenta
Aceasta este ultima etapa a implementarii SIG dintr-o institutie din cadrul
administratiei publice locale. In aceasta faza se trece la generalizarea utilizarii tehnologiei
SIG.
Problemele care pot aparea in cadrul acestei etape sunt:
• Calendarul extinderii utilizarii tehnologiei SIG.
• Optiunea alternativa: abordare centralizata – in cadrul unui singusr serviciu
functional specific sau abordare descentralizata – in cadrul fiecarui compartiment.
• Stabilirea modului de finantare.
• Instruirea sistematica a personalului.
• Optiunea alternativa: furnizor unic sau mai multi furnizori.
• Preocupare pentru introducerea serviciilor SIG distribuite.
• Optiunea alternativa: realizarea implementarii SIG operationale se face cu resurse
alocate a) la nivelul intregii institutii sau b) la nivelul compartimentelor
functionale.
___________________________________________________
Florian Petrescu: SIG si SIT in administrarea resurselor urbane pag. 11 din 20
5. Abordari tipice ale evaluarii si implementarii SIG
Datorita diversitatii situatiilor particulare ce pot fi intalnite in institutiile din cadrul
administratei publice locale, nu exista o unica abordare metodologica pentru introducerea
tehnologiei SIG. In acest context, se pot enumera cateva dintre constrangerile cele mai
frecvente care influenteaza in mod hotarator procesul de implementare SIG:
• Perioada de timp prea scurta pentru introducerea tehnologiei SIG
• Resurse financiare si umane insuficiente.
• Ocazia incheierii unui parteneriat cu unul dintre furnizorii SIG.
• Politica rigida privind achizitia de tehnologie informatica, impusa de legislatie sau
de reglementarile interne ale institutiei.
• Lipsa personalului instruit in domeniile informaticii, in general, si SIG in
particular.
• Abordare departamentala in detrimentul celei la nivelul intregii institutii.
Exista patru mari tipuri de abordari ale procesului de introducere SIG care vor fi
succint prezentate in cele ce urmeaza.
5.1. Abordarea ierarhizata
Abordarea ierarhizata este cunoscuta si sub numele de abordarea “de sus in jos”
urmand termenului conscrat din limba engleza “top-down”. Ea reprezinta cel mai riguros tip
de abordare a evaluarii si implementarii SIG. In literatura de specialitate este cunoscuta sub
denumirea abordare “de sus in jos” dupa exprimarea din limba engleza “top-down”. Trebuie
mentionat faptul ca acest tip de abordare este mai potrivit in cazurile in care introducerea
tehnologiei SIG se face la nivelul intregii instuitutii si nu se rezuma la un singur
compartiment functional.
Abordarea ierarhizata inlesneste formularea corecta a unei strategii SIG pentru
intreaga institutie, asigurand in acelasi timp, compatibilitatea cu strategia sistemelor
informatice ale acesteia.
5.2. Abordarea rapida, orientata pe proiect
Aceasta abordare este adoptata in scopul introducerii rapide a tehnologiei SIG pentru
implementaea unei aplicatii specifice. Ea poate fi folosita cu succes in cazul in care este
identificata o cerinta aplicativa clara si/sau in situatiile in care apare posibilitatea atragerii
unor investitii considerabile.
5.3. Abordarea implementarii in doua faze
Aceasta abordare se bazeaza la randul sau pe cea orientata pe proiect. Ea se aplica in
multe din cazurile in care, dupa evaluarea initiala a costurilor introducerii tehnologiei SIG, s-a
ajuns la concluzia ca implementarea proiectului nu se poate efectua din lipsa unei finantari
corespunzatoare. De asemenea, ea este adesea adoptata in situatia in care institutia nu are
personal cu pregatire corespunzatoare in domeniul SIG iar factorii de decizie nu au fost
convinsi de avantajele unei abordari ierarhizate “de sus in jos” pentru introducerea
tehnologiei.
5.4. Abordarea bazata pe parteneriat cu furnizorul
Acest tip de abordare se adopta de cele mai multe ori inopinat, intrerupand aplicarea
uneia din abordarile prezentate anterior. Acest lucru se intampla numai daca sunt intrunite
conditiile incheierii unui parteneriat de durata cu unul dintre furnizori. Abordarea aceasta
elimina multe din costurile induse de organizarea licitatiilor si, in acelasi timp, va asigura un
sprijin de inalt nivel din partea furnizorului.
___________________________________________________
Florian Petrescu: SIG si SIT in administrarea resurselor urbane pag. 12 din 20
6. Alegerea tipului de abordare corespunzator
Decizia asupra tipului de abordare a procesului de introducere a tehnologiei SIG va
influenta in mod hotarator desfasurarea acestuia. Importanta acestei alegeri trebuie semnalata
factorilor de decizie din institutie, subliniindu-se faptul ca o alegere necorespunzatoare va
conduce la irosirea de resurse si, poate mai grav, la indepartarea institutiei de atingerea
obiectivelor firesti ale activitatii sale.
Pe langa factorii tehnici, trebuie tinut seama de factorii organizatorici si de
interdependentele functionale ce se manifesta la nivel departamental. Totodata, trebuie avut in
vedere si rolul legislatiei in crearea unui cadru stabil, extrem de necesar, de altfel, unei
activitati de asemenea complexitate.
Tabelul 6.2. ilustreaza succint criteriile generale ce pot fi avute in vedere pentru
alegerea celei mai potrivite abordari in evaluarea si implementarea tehnologiei SIG.
Abordarea
iererhizata
Abordarea
orientata pe
proiect
Abordarea in
doua faze
Abordarea
parteneriat cu
furnizorul
Procesul de evaluare se face la
nivelul institutiei *
Metodologie riguroasa, ierarhizata
“de sus in jos” *
Minimizarea riscurilor * * *
Compatibilitate cu innvestitiile TI
deja facute * *
Imposibilitatea obtinerii unui
angajamant al institutiei * *
Orientare tip proiect unic/aplicatie
unica *
Ocazia atragerii unor investitii
considerabile *
Abordare departamentala * *
Imposibilitatea angajarii de personal
calificat SIG in institutie *
Investitii mici pentru a creste gradul
de cunoastere *
Studiu de fezabilitate neconvingator *
Cautarea unui parteneriat cu
furnizorul *
Tabelul 6.2: Criteriile generale pentru alegerea metodologiei
___________________________________________________
Florian Petrescu: SIG si SIT in administrarea resurselor urbane pag. 13 din 20
7. Factori fundamentali de succes si greseli frecvente
Exista multi factori care pot contribui la succesul evaluarii si implementarii SIG intr-o
institutie din cadrul administratiei publice locale. Insusi termenul “succes” poate fi la randul
sau interpretat foarte subiectiv. De aceea, vom considera drept “succes” o instalare
operationala SIG care aduce beneficii institutiei. In acelasi timp, trebuie subliniat faptul ca, in
timp ce unele institutii obtin intr-adevar succese – prin beneficiile realizate – in cadrul altora,
introducerea SIG conduce la perpetuarea pe termen nedeterminat a stadiului de proiect pilot –
fara a aduce beneficiile estimate la nivelul intregii institutii.
In orice caz, factorii care influenteaza in cea mai mare masura succesul sau,
dimpotriva, il impiedica, sunt de natura administrativa si organizatorica.
Urmatorii trei factori sunt de obicei prezenti in cazurile in care introducerea
tehnologiei SIG se face cu succes:
• Selectarea aplicatiilor SIG se face: a) punand initial accentul pe acele domenii in
care exista deja seturi de date constituite si utilizate in mod curent – ceea ce
conduce la reducerea nivelului investitiei initiale si la diminuarea riscului implicat
de aceasta – si, in acelasi timp, b) prin realizarea unei analize cost/beneficii care sa
fundamenteze activitatile ce urmeaza a se desfasura.
• Conducerea institutiei (atat cei alesi cat si cei numiti) sprijina constant si activ
introducerea tehnologiei SIG iar conducatorul proiectului SIG raspunde direct in
fata unuia dintre factorii importanti de decizie ai institutiei, acesta fiind, de regula,
cel care asigura finantarea proiectului.
• Fructificarea oportunitatilor de investitie ce pot aparea pe parcursul derularii
proiectului, cum ar fi, de pilda, inlocuirea unor sisteme informatice invechite.
7.1. Factori fundamentali de succes
Vom trece in revista principalii factori de succes urmarind, in acelasi timp, etapele
procesului complet de introducere a tehnologiei SIG prezentate in cadrul sectiunii 4.
7.1.1 Desemnarea conducatorului de proiect
• Trebuie numit in cel mai scurt timp un conducator de proiect angajat permanent al
institutiei caruia, in plus, sa nu i se solicite indeplinirea altor sarcini de serviciu.
• Conducatorul de proiect trebuie sprijinit in mod constant in activitatea sa de catre
conducerea institutiei. Conducatorul de proiect trebuie sa aiba acces neingradit la
conducerea institutiei.
7.1.2 Crearea echipei SIG
• Este esential caracterul multi-disciplinar al echipei.
• Echipa trebuie sa includa in mod obligatoriu specialisti in informatica.
• crearea echipei SIG trebuie astfel realizata incatsa nu provoace reactii adverse din
partea celorlalte compartimente functionale ale institutiei.
7.1.3 Studiul strategic
• Aceasta etapa reprezinta un moment critic pentru introducerea tehnologiei SIG de
cele mai multe ori datorita lipsei de personal specializat care sa poata intocmi
studiul. In multe cazuri se face apel la un consultant extern.
___________________________________________________
Florian Petrescu: SIG si SIT in administrarea resurselor urbane pag. 14 din 20
• Factorii de decizie importanti ai institutiei trebuie implicati in mod activ in aceasta
etapa.
7.1.4 Studiul de fezabilitate
• Studiul de fezabilitate este menit sa reduca riscul asociat unei investitii ulterioare.
O analiza a raportului dintre costuri si beneficii este obligatorie pentru autoritati in
scopul justificarii/fundamentarii investitiei SIG.
• Conducatorii compartimentelor functionale trebuie sa-si asume beneficiile
prevazute pentru compartimentele pe care le conduc. In cazul in care nu sunt
convinsi asupra acestora, trebuie sa solicite analize suplimentare fundamentate atat
tehnic cat si economic.
• In cadrul acestei etape, este obligatorie luarea in considerare a celor trei strategii
(GI, SI, TI).
7.1.5 Evaluarea primara a sistemelor
• Desfasurarea acestei etape ar trebui sa aiba loc cat mai aproape posibil de
etapa/momentul achizitiei deoarece dinamica domeniului tehnologiei informatice
este extrem de ridicata.
7.1.6 Solicitarea de informatii
• Solicitarea de informatii poate fi folosita ca un test pentru crearea unei liste
restranse de furnizori, lista ce va putea fi folosita in cadrul licitatiilor ulterioare.
7.1.7 Analiza cerintelor utilizatorilor
• Aceasta este una dintre cele mai importante etape ale procesului, intrucat analiza
cerintelor este esentiala pentru reducerea riscurilor implementarii operationale.
• In cazul in care nu vor fi disponibile suficiente resurse pentru o abordare
ierarhizata “de sus in jos”, trebuie adoptata abordarea care porneste de la acele
compartimente functionale ale institutiei care joaca un rol important in aplicarea
celor trei strategii (GI, SI, TI).
• Este esentiala utilizarea personalului care stapaneste foarte bine tehnologia SIG.
Daca nu exista asemenea personal angajat in institutie atunci vor fi angajati
specialisti cu pregatire corespunzatoare fie in calitate de colaboratori externi fie ca
angajati permanenti.
7.1.8 Invitatia de participare la licitatie
• Este esentiala implicarea factorilor de decizie importanti si, mai ales, a
compartimentului juridic al institutiei.
• De asemenea, in cadrul acestei etape, este esentiala implicarea specialistilor in
informatica.
7.1.9 Proba practica
• Este esentiala participarea unei echipe stabile din partea institutiei.
• Implicarea unora dintre factorii de decizie importanti ai institutiei care sunt
sceptici – dar nu cinici – cu privire la rezultatele benefice estimate.
• Proiectarea continutului probei practice trebuie sa includa utilizarea datelor proprii
institutiei si, de asemenea, teste de functionalitate si performanta.
• Vizitarea clientilor de referinta ai furnizorilor.
___________________________________________________
Florian Petrescu: SIG si SIT in administrarea resurselor urbane pag. 15 din 20
7.1.10 Selectarea furnizorului
• Criteriile de evaluare, pe baza carora se va efectua selectia, vor fi stabilite inainte
de a fi initiata evaluarea propriu-zisa; printre acestea ar trebui sa se numere
rezultatele evaluarii propunerii si probei practice si, desigur, aspectele financiare
ale propunerii furnizorului.
7.1.11 Instalarea SIG
• Este esential ca personalul care participa la instalarea SIG sa fie instruit
corespunzator. Sub nici o forma nu trebuie subestimat necesarul de instruire.
7.1.12 Proiectarea aplicatiilor si personalizarea produselor
• Efortul echipei SIG, al carui conducator este angajat permanent al institutiei, este
esential in aceasta etapa.
• Daca va fi necesar, vor fi angajati specialisti cu pregatire corespunzatoare
activitatii de personalizare a produselor SIG. Este inacceptabila tentativa de
rezolvare a unor astfel de probleme cu personal care nu are calificare
corespunzatoare, chiar daca acesta este angajat permanent in institutie.
• Ori de cate ori este posibil, trebuie avuta in vedere implicarea directa a
furnizorului in procesul de personalizare a produselor SIG. O astfel de abordare
economiseste timp si ofera posibilitatea realizarii unor aplicatii mai eficiente.
7.1.13 Introducerea datelor
• Este esentiala intocmirea de specificatii scrise pentru toate activitatile de conversie
a datelor si, in acelasi timp, este esentiala aplicarea sistematica si continua atat a
procedurilor de asigurare cat si a celor de control al calitatii.
• Modelul de date trebuie definitivat inainte ca un volum considerabil de date sa fie
convertite.
7.1.14 Proiectul pilot
• Ori de cate ori este posibil, trebuie selectate aplicatii care pot fi construite pe baza
unor seturi de date care sunt deja constituite si utilizate in mod curent. Aceasta
abordare permite utilizarea operationala a aplicatiilor in cel mai scurt timp.
• Pe parcursul derularii proiectului pilot, poate aparea necesitatea unor finantari
suplimentare.
• Proiectele pilot au nevoie de sprijin complet si de alocare de resurse
corespunzatoare din partea factorilor de decizie importanti ai institutiei.
7.1.15 Evaluarea post-implementare
• Pentru a fi cu adevarat eficienta, aceasta evaluare trebuie proiectata si planificata
inca de la inceputul proiectului iar aplicarea criteriilor trebuie supravegheata
sistematic.
• Evaluarea ar trebui sa includa, printre altele, si supravegherea urmatoarelor
activitati: realizarea beneficiilor, organizarea, nivelul pregatirii personalului,
instruirea, performantele furnizorului si solutii tehnologice altrernative.
• Evaluarea trebuie sa fie obiectiva si necesita personal specializat. Institutia se
poate gasi in situatia in care nu are personalul calificat pentru intreprinderea unei
asemenea evaluari iar, in acest caz, trebuie implicati specialisti corespunzatori.
___________________________________________________
Florian Petrescu: SIG si SIT in administrarea resurselor urbane pag. 16 din 20
7.1.16 Utilizarea operationala curenta
• SIG trebuie considerat ca un instrument util intregii institutii si nu doar o insula de
expertiza tehnica.
• Trebuie constituit un grup de lucru la nivelul factorilor de decizie care sa
urmareasca strategia de utilizare a SIG si sa stabileasca prioritatile de investitie.
• Sistemele software trebuie sa fie stabilite inainte de a se trece la implementarea lor
operationala curenta in cadrul institutiei.
7.2. Greseli frecvente in introducerea tehnologiei SIG
La fel ca si in cazul principalilor factori de succes, vom prezenta greselile frecvente
urmarind etapele procesului complet de introducere a tehnologiei SIG, asa cum este prezentat
in sectiunea 4.
7.2.1 Desemnarea conducatorului de proiect
• Utilizarea unui comitet sau a unui conducator de proiect care nu are exclusiv
aceasta sarcina de serviciu.
• Desemnarea unui conducator de proiect care nu are suficienta experienta in
domeniu, dupa momentul implementarii operationale a tehnologiei SIG.
• Desemnarea unui conducator de proiect cu pregatire profesionala insuficienta in
domeniul informaticii.
7.2.2 Crearea echipei SIG
• Subestimarea necesarului de personal in cadrul activitatii de personalizare a
produselor SIG.
• Neimplicarea compartimentului de informatica in echipa SIG.
• Nesupravegherea activitatii de catre un grup de lucru la nivel strategic si lipsa unei
surse de finantare fiabile.
7.2.3 Studiul strategic
• Realizarea unui studiu strategic SIG care nu tine seama de strategia SI pe baza
eficientei economice.
• Utilizarea unor specialisti ai institutiei care nu au o viziune asupra perspectivei
economice a efectelor introducerii tehnologiei SIG si nici o viziune de ansambul
asupra utilizarii tehnologiei SIG.
• Lipsa de comunicare sau esecul unor tentative de comunicare cu consilierii locali
asupra oportunitatilor de investitie ce pot aparea in domeniul SIG.
• Desemnarea necorespunzatoare a unui specialist sau grup de specialisti care sa
evalueze potentialul SIG. Deseori se intampla ca aceste grupuri sa include membri
care au importante alte sarcini de serviciu iar termenele de prezentare a rezultatelor
evaluarii nu sunt clar stabilite. O asemenea abordare prezinta un risc considerabil
si conduce adesea la subestimarea investitiilor necesare.
7.2.4 Studiul de fezabilitate
• Angajarea de investitii SIG pe baza unor argumente intuitive de tipul “in multe alte
institutii introducerea tehnologiei SIG a avut efecte benefice”.
• Considerarea integrarii tuturor datelor cu care se opereaza in institutie ca unul
dintre beneficiile majore, in conditiile in care cultura tehnica a factorilor de decizie
___________________________________________________
Florian Petrescu: SIG si SIT in administrarea resurselor urbane pag. 17 din 20
din institutie - fie ei alesi sau numiti – nu este suficienta pentru intelegerea unei
asemenea perspective ideale de utilizare a informaticii.
7.2.5 Evaluarea primara a sistemelor
• O evaluare desfasurata pe o perioada prea indelungata. Astfel, evaluarea devine
inutila datorita dinamicii extrem de mari a schimbarilor din domeniul informaticii.
7.2.6 Solicitarea de informatii
• Solicitarea de informatii mult prea complexe pentru acest stadiu al implementarii
SIG poate conduce la confuzii majore in evaluarea produselor prin deplasarea
atentiei de la problemele reale ale acestui proces.
7.2.7 Analiza cerintelor utilizatorilor
• Cerintelor la nivelul compartimentelor nu li se acorda importanta cuvenita datorita
modului de organizare si functionare a institutiei.
• Dependenta in prea mare masura de consultanti externi angajati in scopul
identificarii cerintelor utilizatorilor.
• Lipsa de cunostinte de informatica si SIG la toate nivelurile decizionale ale
institutiei.
• Consumarea resurselor de timp in aceasta etapa pentru evaluarea superficiala a
furnizorilor in locul alocarii de timp suficient pentru definirea cerintelor
utilizatorilor.
7.2.8 Invitatia de participare la licitatie
• Caietul de sarcini este atat de detaliat incat inlatura/impiedica orice flexibilitate a
continutului ofertelor.
• Nu sunt luate in calcul costurile personalizarii produselor.
7.2.9 Proba practica
• Nu se efectueaza proba practica.
• Proba practica nu este concentrata pe testele functionale si de performanta in
domeniile cruciale pentru succesul implementarii SIG.
• Nu i se cere furnizorului utilizarea unui volum suficient de amplu de date specifice
institutiei.
• Organizarea unei probe practice atat de complexe incat o parte din furnizori –
uneori toti furnizorii – se retrag din licitatie. O astfel de atitudine este justificata de
costurile prea ridicate ale participarii la proba practica in raport cu valoarea
sistemelor implicate in licitatie.
7.2.10 Selectarea furnizorului
• Decizii luate in mod subiectiv.
• Exercitarea de presiuni din partea furnizorilor traditionali ai institutiei in domeniul
tehnologiei informatice.
7.2.11 Instalarea SIG
• Nesincronizarea instruirii utilizatorilor cu livrarile de produse SIG.
• Prea putina instruire – uneori nici un fel de instruire – pentru utilizatorii produselor
SIG.
___________________________________________________
Florian Petrescu: SIG si SIT in administrarea resurselor urbane pag. 18 din 20
• Selectarea unor persoane care nu au pregatirea profesionala corespunzatoare
participarii la cursuri.
7.2.12 Proiectarea aplicatiilor si personalizarea produselor
• Subestimarea abilitatilor profesionale si a efortului necesar personalizarii
aplicatiilor SIG. O astfel de situatie poate fi generate de utilizarea exclusiva a
resurselor existente in institutie.
• Desfasurarea in paralel a mai mult de doua proiecte pilot.
7.2.13 Introducerea datelor
• Dependenta in prea mare masura de personalul institutiei in cadrul procesului de
conversie.
• Subestimarea costului conversiei datelor si deficiente in redactarea specificatiilor
si controlul calitatii.
• Lipsa aprecierii corecte a complexitatii procesului de conversie a datelor, inclusiv
subestimarea incarcarii personalului si a timpului alocat.
• Nerespectarea conditiei impuse de unele aplicatii care consta in necesitatea
introducerii complete a setului de date inainte ca aplicatia sa devina operationala.
7.2.14 Proiectul pilot
• Selectarea pentru implementare in cadrul proiectelor pilot a unor aplicatii care
necesita un efort considerabil de introducere a datelor inainte de utilizarea sa
operationala.
• Lipsa unor angajamente depline de disponibilizare a resurselor necesare
proiectului pilot din partea departamentelor utilizatoare participante.
7.2.15 Evaluarea post-implementare
• Utilizarea ca evaluatori a specialistilor care au participat la derularea proiectului
pilot.
• Lipsa informatiilor (statistice) colectate sistematic si continuu pe toata durata
proiectului conduce la imposibilitatea efectuarii oricarei evaluari documentate.
7.2.16 Utilizarea operationala curenta
• Utilizarea prematura a solutiilor proiectului pilot in activitatea curenta.
• Dependenta exagerata de distribuirea informatiei in institutie pentru justificarea
extinderii utilizarii SIG.
___________________________________________________
Florian Petrescu: SIG si SIT in administrarea resurselor urbane pag. 19 din 20
8. Realizari din tara si strainatate
Stadiul actual al realizarii de sisteme informationale ale teritoriuli in Romania este in
concordanta cu nivelul de dezvoltare al economiei nationale. Trebuie subliniat totusi faptul ca
autoritatile administratiei locale constientizeaza din ce in ce mai mult importanta rolului SIT
in administrarea resurselor urbane. In consecinta, in multe din orasele tarii s-a trecut la
introducerea cadastrului imobiliar-edilitar ca baza pentru activitatea curenta de administrare a
resurselor urbane. Astfel, in anul 2000, au fost finantate prin intermediul MLPAT lucrari de
cadastru urban in 80 de orase ale tarii (vezi tabelul 8.1).
Judet Oras Judet Oras
ALBA Alba Iulia ,Ocna Mures IASI Targu Frumos
ARAD Arad IALOMITA Fetesti, Urziceni
ARGES Campulung Muscel, Curtea de
Arges, Mioveni
MARAMURES Baia Mare, Sighet
BACAU Bacau MEHEDINTI Drobeta Turnu Severin
BISTRITA
NASAUD
Beclean MURES Reghin, Sighisoara, Sovata,
Targu Mures
BOTOSANI Botosani NEAMT Piatra Neamt, Roman
BRAILA Braila, Ianca, Faurei OLT Caracal
BRASOV Predeal PRAHOVA Azuga, Breaza, Busteni,
Campina, Comarnic, Ploiesti
BIHOR Oradea SALAJ Jibou, Zalau
CARAS
SEVERIN
Bocsa, Caransebes, Baile
Herculane, Oravita, Resita
SUCEAVA Falticeni, Radauti, Suceava,
Vatra Dornei
CALARASI Calarasi, Lehliu, Oltanita TELEORMAN Rosiori de Vede, Zimnicea
CONSTANTA Eforie, Mangalia TIMIS Timisoara
CLUJ Dej TULCEA Babadag, Macin, Sulina,
Tulcea
COVASNA Baraolt, Covasna, Intorsura
Buzaului, Sfantu Gheorghe
VALCEA Dragasani
DAMBOVITA Moreni, Pucioasa, Titu,
Targoviste
VASLUI Barlad, Vaslui
DOLJ Calafat VRANCEA Adjud, Focsani, Marasesti
GIURGIU Giurgiu BUCURESTI Bucuresti
GORJ Targu Jiu
HARGHITA Miercurea Ciuc, Odorhei
HUNEDOARA Deva, Petrosani
Tabelul 8.1: Lista oraselor in care au fost finantate lucrari de cadastru prin MLPAT in anul 2000
Demararea lucrarilor reprezinta insa doar prima etapa in implementarea SIT.
Dificultatile inerente perioadei de tranzitie pe care o parcurgem isi pun amprenta si asupra
acestei activitati. In acest context trebuie subliniat faptul ca, pe langa lipsa de sprijin financiar,
un factor important care ingruneaza desfasurarea acestei activitati il reprezinta lipsa de
personal instruit coresunzator in domeniul SIG.
Recunoasterea pe plan international a rolului crucial al tehnologiei SIG in
administrarea resurselor urbane a avut loc inca de la inceputul anilor '90. Intrucat resursele
disponibile in cadrul perimetrului unei asezari urbane sunt limitate, urmeaza ca, pentru
asigurarea rezolvarii problemelor curente ale unui oras nu exista alta solutie decat utilizarea
cat mai eficienta a acestor resurse. O astfel de abordare nu poate fi pusa in practica decat pe
baza unor noi tehnologii care sa fie capabile sa reduca atat consumurile cat si costurile de
exploatare.
SIG este tocmai una dintre aceste tehnologii de varf. Utilizarea sa poate contribui in
mod hotarator la administrarea eficienta a resurselor urbane, in primul rand datorita faptului
ca reprezinta un suport decizional de neinlocuit. In plus, in contextul aplicatiilor la nivelul
administratiei locale, SIT devine una dintre aplicatiile obligatorii intrucat informatiile oferite
___________________________________________________
Florian Petrescu: SIG si SIT in administrarea resurselor urbane pag. 20 din 20
de cadastrustau la baza oricarei decizii corecte privind administrarea curenta sau dezvoltarea
viitoare a unei localitati.
SIG este un domeniu tanar iar aplicarea rezultatelor sale in practica se face inca intr-un
ritm destul de lent. Aceasta situatie se datoreaza pe de o parte volumului mare de cunostinte
ce trebuie asimilate de catre personalul desemnat sa lucreze in domeniu si, pe de alta parte,
resurselor considerabile (finaciare, umane, tehnologice) care trebuie alocate. Datorita acestui
complex de factori, este evidenta ramanerea in urma la nivel european a tarilor ex-socialiste.
Principalele beneficii pe care le poate obtine administratia locala prin crearea unei
baze de date spatiale la nivelul unei asezari urbane includ:
Construirea unei baze de date spatiale centralizate care sa fie accesibila tuturor
compartimentelor institutiei. O astfel de baza de date va permite accesul tuturor
compartimentelor la date actualizate, precis raportate pe planuri, indiferent de natura lor - fie
date cartografice sau date tabelare.
Devine posibil accesul la informatie de calitate al factorilor de decizie. Astfel,
factorii de decizie, atat cei de la nivelul operativ cat si cei ce stabilesc politicile de dezvoltare
vor avea la dispozitie informatii pe baza carora se pot lua decizii optime. In plus, o astfel de
baza de date va conduce la cresterea increderii in capacitatea autoritatilor locale de a rezolva
problemele curente ale localitatii.
Cresterea eficientei activitatilor curente desfasurate in localitati. Implementarea
SIG si, in special, a SIT, conduce la cresterea eficientei multor activitati curente ale
administratiei locale. De exemplu, SIT va oferi informatiile corecte necesare colectarii taxelor
locale aferente terenurilor si cladirilor. Accesul rapid la informatia referitoare la proprietatile
imobiliare dintr-o localitate creaza conditiile optime de desfasurare a intregii activitati a
intregii activitati specifice administratiei locale.
Aparitia unor noi tipuri de servicii atat pentru penru utilizatorii din cadrul
institutiei cat si pentru cetateni. Accesul la informatia corecta si actuala imbunatateste
considerabil calitatea activitatii administratiei locale. Un exemplu in acest sens ar putea sa-l
constituie realizarea publicitatii imobiliare prin intermediul tehnologiei IMS (Internet Map
server). In acest mod, informatia publica poate circula nestingherit nu numai catre cetatenii
localitatii ci si catre orice persoana sau organizatie interesata din lume.
Cresterea capacitatii de comunicare intre compartimentele institutiei si intre
institutie si cetateni. Implementarea SIG si realizarea de aplicatii SIT vor permite un schimb
de informatii rapid si eficient atat intre compartimentele institutiei cat si in relatia dintre
institutie si cetateni.
Pe plan mondial, realizarile cele mai importante in acest domeniu sunt obtinute in SUA. In
figurile 8.1, … , 8.7 este ilustrata utilizarea SIT in orasul Ontario, statul California iar in
figurile 8.8, 8.9 si 8.10 este ilustrata aplicatia SIT din orasul Redlands, statul California.
Ambele aplicatii sunt realizate in tehnologie SIG de tip IMS.
Si pe plan european au aparut realizari notabile cum ar fi: Madrid, Anvers, Munchen, Atena.
Figurile 8.11, …, 8.15 ilustreaza o aplicatie SIG urban realizata de asemenea in tehnologie
IMS in orasul Madrid.
___________________________________________________
Florian Petrescu: SIG si SIT in administrarea resurselor urbane pag. 21 din 20
Figura 8.1: Aplicatia SIT din orasul Ontario, California realizata in tehnologie Internet Map Server; meniul principal
___________________________________________________
Florian Petrescu: SIG si SIT in administrarea resurselor urbane pag. 1 din 20
Figura 8.2: Aplicatia SIT din orasul Ontario, California; lista proprietarilor cu numele Smith (continuare)
___________________________________________________
Florian Petrescu: SIG si SIT in administrarea resurselor urbane pag. 2 din 20
Figura 8.3: Aplicatia SIT din orasul Ontario, California; lista tuturor proprietarilor cu numele Smith
___________________________________________________
Florian Petrescu: SIG si SIT in administrarea resurselor urbane pag. 3 din 20
Figura 8.4: Aplicatia SIT din orasul Ontario, California; informatiile privind proprietatile imobiliare ale proprietarului Smith John
T
___________________________________________________
Florian Petrescu: SIG si SIT in administrarea resurselor urbane pag. 4 din 20
Figura 8.5: Aplicatia SIT din orasul Ontario, California; lista tuturor bancilor care au proprietati imobiliare in oras
___________________________________________________
Florian Petrescu: SIG si SIT in administrarea resurselor urbane pag. 5 din 20
Figura 8.6: Aplicatia SIT din orasul Ontario, California; informatiile privind proprietatile imobiliare ale proprietarului Bank of
America
___________________________________________________
Florian Petrescu: SIG si SIT in administrarea resurselor urbane pag. 6 din 20
Figura 8.7: Extras din planul de urbanism al orasului Ontario, California; detaliu din regulamentul de urbanism
___________________________________________________
Florian Petrescu: SIG si SIT in administrarea resurselor urbane pag. 7 din 20
Figura 8.8: Aplicatie SIT din orasul Redlands, California; parcela de la adresa Bd. Redlands nr. 110 W
___________________________________________________
Florian Petrescu: SIG si SIT in administrarea resurselor urbane pag. 8 din 20
Figura 8.9: Aplicatie SIT din orasul Redlands, California; constructia unei cladiri in apropierea adresei Bd. Redlands nr. 110 W
___________________________________________________
Florian Petrescu: SIG si SIT in administrarea resurselor urbane pag. 9 din 20
Figura 8.10: Aplicatie SIT in orasul redlands, California; renovarea unei cladiri in apropierea adresei Bd. Redlands nr. 110 W
___________________________________________________
Florian Petrescu: SIG si SIT in administrarea resurselor urbane pag. 10 din 20
Figura 8.11: Aplicatie SIG urban din orasul Madrid, Spania; pagina principala
___________________________________________________
Florian Petrescu: SIG si SIT in administrarea resurselor urbane pag. 11 din 20
Figura 8.12: Aplicatie SIG urban din orasul Madrid, Spania; optiunile cartografice ale aplicatiei
___________________________________________________
Florian Petrescu: SIG si SIT in administrarea resurselor urbane pag. 12 din 20
Figura 8.13: Aplicatie SIG urban din orasul Madrid, Spania; reteaua geodezica a orasului Madrid
___________________________________________________
Florian Petrescu: SIG si SIT in administrarea resurselor urbane pag. 13 din 20
Figura 8.14: Aplicatie SIG urban din orasul Madrid, Spania; acoperirea cu planse la scara 1:1.1000
___________________________________________________
Florian Petrescu: SIG si SIT in administrarea resurselor urbane pag. 14 din 20
Figura 8.15: Aplicatie SIG urban din orasul Madrid, Spania; detaliu dintr-o plansa la scara 1:1.1000