Sunteți pe pagina 1din 2

Vasile Alecsandri

(1818-1890)

S-acel rege al poeziei, vecinic tânar si ferice,


Ce din frunze îti doineste, ce cu fluierul îti zice,
Ce cu basmul povesteste - veselul Alecsandri,
Ce-nsirând margaritare pe-a stelei blânda raza
Acum seculii strabate, o minune luminoasa,
Acum râde printre lacrimi, când o cânta pe Dridi...
(Mihail Eminescu)

1818, 21 iulie Viitorul bard national se naste la Bacau. Fiu


de boiernasi: Vasile Alecsandri si Elena Cozoni, fata unui
grec românizat. Ca în poveste, au fost sapte copii, dar au
ramas doar trei: frumoasa Catinca, Iancu - viitorul colonel
si Vasile, care va deveni regele poeziei.
1828 Tatal, îmbogatit din negotul cu sare si cereale, cumpara mosia Mircesti, din
Lunca Siretului, pe care pusese ochii mai demult, în drumurile sarii, umblând din
tinutul Bacaului pâna la Iasi si dincolo de Prut. Copilul care purta numele tatalui,
Vasile, învata în casele iesene ale familiei cu Gherman Vida, calugar maramuresan.
Fiul de tigan Vasile Porojan îi devine prieten de joaca, la Mircesti.
1828-1834 Studiaza la pensionul lui V.Cuénim, fiind coleg cu Kogalniceanu.
1834 Calatorie de studii la Paris, unde-si ia bacalaureatul în 1835. Încearca sa
studieze chimia, medicina, dreptul, dar renunta repede, ocupându-se cu drag de
literatura.
1838 Primele încercari literare în franceza, pe care-o stapânea la perfectie.
1839 Vine în Moldova si pleaca din nou în voiaj apusean, împreuna cu C. Negri si V.
Docan. Calatoria în Italia îl va inspira în nuvela romantica Buchetiera de la Florenta
(publicata în Dacia literara, 1840).
1840 Devine unul dintre directorii Teatrului National din Iasi. I se joaca prima piesa
Farmazonul din Hârlau, iar în 1844 comedia Iorga de la Sadagura.
1845 Alecsandri participa, la Mânjina (conac la nord de Galati), la onomastica lui
Costache Negri si a surorii acestuia Elena Negri (21 ani). Se consuma o alta poveste
pasionanta de dragoste din istoria literaturii noastre. Frumoasa Elena, nu de mult
divortata, raspunde la declaratiile de iubire ale tânarului de 24 de ani. În jur, la
conacul primitor, au venit nu numai prieteni de la Iasi (Kogalniceanu, C. Negruzzi,
Alecu Russo, Ion Ionescu de la Brad), ci si fratii munteni N. Balcescu, Ion Ghica s.a.
Tinerii intelectuali pregateau aici, în secret, viitorul tarii: Revolutia de la 1848, Unirea
Principatelor, Independenta. Elena Negri îmbata sufletul lui Alecsandri cu vraja
iubirii, determinându-l sa-i scrie stihuri de amor. Numai ca Elena se îmbolnaveste si
pleaca, în 1846, cu fratele ei Costache, în strainatate. În septembrie, îndragostitul
Vasile o întâlneste la Venetia, unde ramân împreuna doua luni. Dragoste de vis, care
continua în alt voiaj prin Austria, Germania, Franta. Boala de piept a Elenei se
agraveaza la Paris si pleaca amândoi în sudul Italiei, unde-l întâlnesc pe prietenul lor
Balcescu. Însa zilele iubitei sunt numarate. Costache Negri si Kogalniceanu vin la
Neapole si, la 25 aprilie 1847, se îmbarca pe un vas francez, cu gândul s-o transporte
pe muribunda în tara. Numai ca tragedia se consuma pe vapor, la 4 mai, când se
apropiau de Cornul de aur (Constantinopol). Elena se stinge în bratele iubitului,
fratelui si prietenului Mihalache. O înhumeaza în curtea bisericii din Pera, pe
lespedea de marmura fiind sapata inscriptia: Elena Negri, Moldavia, 4 mai 1847.
Fiintei disparute îi dedica poemul Steluta (romanta celebra a fost compusa de D.G.
Florescu). La fel îi închina ciclul Lacramioare.
1848 Este unul dintre conducatorii miscarii revolutionare de la Iasi. Scrie acum
poezia Catre români (mai târziu cu titlul Desteptarea României). Fuge, dupa
înfrângerea revoltei, prin Austria si Germania la Paris, unde scrie poeziile Adio
Moldovei si Sentinela româna.
1850 Dupa un exil de doi ani, revine în Moldova. La Teatrul National i se joaca
Chirita în Iasi sau Doua fete si-o neneaca.
1852 Culege si "îndreapta" minunatele perle ale folclorului românesc pe care le
publica în anul 1852 (vol. I), partea a doua aparând în 1853: Poezii populare. Balade
adunate si îndreptate de V.Alecsandri (Miorita, Toma Alimos, Manastirea Arges,
Novac si Corbul etc.) Totodata, în 1853, publica si poeziile sale originale Doine si
lacramioare, la Paris.
1890 Bolnav de cancer, care l-a rascolit îndelung, se stinge vara, la 22 august,
ramânându-i în priviri universul casei de la Mircesti. A fost dus la mormânt într-un
car tras de patru boi.
1856 Hora Unirii e publicata de Kogalniceanu în Steaua Dunarii. Alecsandri se
înroleaza, cu toata fiinta, în lupta pentru Unirea Principatelor. Pe la sfârsitul acestui
an începe o noua poveste de dragoste, desi era legat printr-o promisiune de credinta
facuta Elenei Negri, pe patul ei de moarte. Se zice ca poetul tomnatic (35 de ani) s-a
îndragostit de tânara Paulina Lucasievici sau Locasiewicz undeva, la un han din Tg.
Frumos (tatal ei era hangiu). O instaleaza la Mircesti si Paulina, în urma idilei, naste
o fata: Maria, fiica lui V. Alecsandri (3 noiembrie 1857). E fericit si le construieste nu
un castel, ci o casa mica si luminoasa, cuib al tihnei si iubirii. Noua locuinta din fata
vechiului conac este legata printr-un coridor (numit Corabia) de noua casa, unde azi e
modestul muzeu memorial din Mircesti.
1859 E numit de Cuza-Voda ministru al afacerilor externe, pledând în Occident
pentru recunoasterea Unirii.
1860 Se stabileste, pentru toata viata la Mircesti, lânga noua sa iubire Paulina si
fetita lor Maria. Cu Paulina se va casatori oficial foarte târziu, pe 3 octombrie 1876
(la 55 de ani).
1862-1875 Scrie la Mircesti ciclul Pasteluri, poezii lirice, 40 la numar: Miezul iernii,
Serile la Mircesti, Iarna, Gerul, La gura sobei, Oaspetii primaverii, Rodica, Lunca
din Mircesti, Malul Siretului etc.
1872-1878 Scrie aproape întreaga poezie epica. Ciclul Legende: Groza, Andrii-Popa,
Altarul manastirii Putna, Visul lui Petru Rares, Legenda rândunicai, Grui-Sânger,
Rapirea Bucovinei, Dan, capitan de plai, Dumbrava rosie s.a. - Închina ciclul Ostasii
nostri (1878) eroismului românilor în Razboiul de Independenta (Penes Curcanul,
Sergentul, Hora de la Grivita, Hora de la Plevna s.a.)
1878 Cântecul gintei latine, poezie pentru care este premiat la concursul panoramic
de la Montpellier (Franta).
1879 Se joaca drama Despot-Voda, încununata cu marele premiu al Academiei
Române.
1881 Scrie feeria nationala Sânziana si Pepelea.
1883 Termina drama Fântâna Blanduziei.
1885 La Teatrul National are loc premiera dramei Ovidiu.
1890 Bolnav de cancer, care l-a rascolit îndelung, se stinge vara, la 22 august,
ramânându-i în priviri universul casei de la Mircesti. A fost dus la mormânt într-un
car tras de patru boi.