Folosirea substratului de ciuperci reciclat ca adjuvant în

fertilizarea culturilor horticole

Recycling of SpentMushroom Substrate touse as Organic Manure
National Research Centre for Mushroom()Indian Council of Agricultural ResearchChambaghat,
Solan-173 213 (HP):

Cultivarea ciupercilor constituie o activitate prietenoasă din punct de vedere ecologic întrucât
folosește reziduuri din agricultură, avicultură, fabricarea berii etc., producând la schimb corpuri de
fructe cu excelente și unice atribute nutritive și medicinale. Rezultarea substraturilor folosite de
ciuperci în urma recoltării devine motiv de îngrijorare din cauză că poate crea varii probleme
environmentale, inclusiv contaminarea apei freatice dacă nu sunt manevrate cu grijă. Acest compost
este considerat “epuizat” când a fost extrasă o recoltă întreagă de ciuperci sau atunci când
extinderea în continuare a recoltării devine neremunerativă. Abia recent a ajuns pusă în lumină
gama variată de utilizări ale substratului folosit de ciuperci în gestionarea agriculturii, mediului
înconjurător și al reciclării energiei.
Substraturile folosite de ciuperci conțin un raport N-P-K de 1.9-0.4-2.4% înainte de descompunerea
aerobă, iar după un timp de 8-16 luni de 1.9-0.6-1.0%. Acest SFC (tradus din SMS: spent
mushroom substrate) conține mult mai puține metale grele față de nămolurile de canalizare, ceea ce
previne catalogarea lui drept substanță periculoasă. SFC-ul obținut din varii surse are de obicei o
conductanță cuprinsă în intervalul de 1.9 până la 8.3 µs/cm. Clorura obișnuia să fie unul din anionii
inorganici majori din SFC, variind între 1.5 și 7.5 kg/1000 kg de SFC proaspăt, pe când în SFC-ul
bine putrezit e de doar 0.3 kg la tonă. SFC-ul are un pH inițial de 7.28 care crește pe parcursul
descompunerii. De asemenea, volumul de SFC scade cu trecerea timpului. SFC-ul proaspăt obținut
din diverse surse variază ca densitate: 0.198 g/cm3 cu o cuprindere între 0.15 până la 0.24 g/cm3 în
Marea Britanie, 0.475 g/cm3 în Irlanda și 0.24 până la 0.62 g/cm3 în SUA. Acest material a fost
descoperit ca o bună sursă de nutrienți pentru agricultură datorită statutului său nutrițional. Deține o
capacitate ridicată de schimb cationic, o măsură a gradului de nutrienți pe care un mediu poate să îi
conțină și o rată lentă de mineralizare ce îi reține calitatea de materie organică.
Adiția de SFC solului sărac în nutrienți duce la îmbunătățirea texturii solului, capacității de retenție
a apei și statutului nutritiv. Încorporarea SFC-ului în sol nu are efecte adverse asupra alcalinității
sale, în vreme ce ameliorarea suscitată duce atât la creșterea pH-ului cât și a conținutului de carbon
organic. Cerințele de fosfor și potasiu ale plantelor de recoltă pot fi întrunite prin încorporarea unui
volum de 5% SFC, pe când cele de azot pot fi complet suplinite printr-un volum de 25% SFC.
Actinomicetele, fungii și bacteriile ce inhabitează compostul îndeplinesc un rol important nu numai
în descompunerea sa ulterioară ci și exercită un oarece antagonism asupra patogenilor normali care
supraviețuiesc și se multiplică în ecosistemul solului.
Eliberarea necontrolată a deșeurilor industriale în spațiu deschis și disponibilitatea săracă a
facilităților de pretratament contribuie la creșterea nivelurilor de contaminare din sol. Degradarea
acestor contaminanți depinde în mare parte de condițiile fizice și chimice răspândite în sol și de
natura microorganismelor căpătuite-ntr-acesta. SFC-ul absoarbe poluanții organici și inorganici și
nutrește o vastă categorie de microbi având capabilități de descompunere biologică a compușilor
organici xenobiotici. Microbii, în special actinomicetele (Streptomyces sp. Și Thermonospora sp.)
prezente în substratul folosit de ciuperci, de asemenea, au puternice capabilități de catabolizare
(dezasimilație) a poluanților care rezultă în dezcreșterea nivelului de poluare al solurilor
contaminate după încubarea cu SFC, astfel că acest compost poate fi socotit cu ușurință “potirul
sfânt” în devenire al bioremedierii.
Written by:Dr. O.P. Ahlawat, Senior Scientist (Biotechnology) andDr. M.P. Sagar, Senior Scientist (Agricultural
Extension)Published by:Dr. R.P. Tewari, DirectorNational Research Centre for Mushroom(Indian Council of Agricultural
Research)Chambaghat, Solan-173 213, HP, INDIAPhone-01792-230767, 230541, 230451; Fax-01792-231207

http://nrcmushroom.org/Folder_Recycling_SMS_Folder.pdf

Substratul folosit de ciuperci reprezintă un subprodus rezidual voluminos al producției ciupercilor

comerciale, care din moment ce poate cauza probleme environmentale, pune o barieră semnificativă
expansiunii viitoare a industriei cu ciuperci. Chang și colaboratorii săi (2017) au explorat utilizarea
SFC-ului pe post de biochar pentru îmbunătățirea calității fertilizării ecologice. În mod specific, au
desfășurat o serie de experimente folosind reactori de compostare pentru a investiga efectele
biocharului de SFC asupra proprietăților fizio-chimice ale bio-fertilizării. Biocharul a fost derivat
din SFC uscat pirolizat la 500°C și amestecat apoi cu bălegar de porc și paie de orez. Rezultatele
acestui studiu au demonstrat că adiția de biochar reduce semnificativ conductivitatea electrică și
pierderea de materie organică în materialul de compost. Analiza nutrienților a relevat faptul că
biocharul derivat din SFC este bogat în nutrienți de fertilizare precum P, K, Na și N.

Maher (1994) a studiat într-un experiment cu răsaduri efectul adiției de SFC în sol asupra creșterii
raigras peren. SFC-ul a ridicat nivelurile analizate ale P, K, Mg și conductivitatea electrică, însă nu
și nivelul de NO3-N. La prima recoltă a avut loc un răspuns pozitiv al creșterii până la o rată
echivalentă a 50 t/ha, dar dincolo de aceasta, creșterea a înregistrat o diminuare. S-a constatat până
la ultima recoltă un răspuns pozitiv al producției de materie uscată până la cea mai ridicată rată, de
400 t/ha. Eficiența calculată a azotului în producția materiei uscate pentru SFC a avut media de 3.1
față de 21.1 pentru azotat de calciu și amoniu. Percolarea unei coloane de SFC și turbă cu apă
distilată la intervale de 10 zile după o perioadă de 60 de zile a recuperat 94% din K în eluat, 33%
din P și doar 15% din N. În amestecurile de SFC și turbă, creșterea timpurie a răsadurilor de tomate
nu a răspuns la rate de peste 5% volum de SFC și a fost redusă atunci când aportul de SMS a
depășit 20%. Atunci când plantele au fost crescute mai departe către un stadiu mai matur, au
răspuns până la 20% SFC. În trei experimente, SFC-ul a fost întrebuințat drept singura sursă de
suplimentare a N, P, respectiv K. Când a fost folosit ca sursă de P și K, beneficiul majorării
aportului de SFC peste 5% a fost unul minor. Totuși, când a fost folosit ca sursă de N, creșterea
plantelor a fost înregistrată până la o rată de 25% a SFC. Nu s-a constatat niciun răspuns la
adăugarea oligoelementelor substraturilor de SFC și turbă. Atunci când un mix de SFC și turbă
conținând un volum de 5% SFC a fost suplimentat cu N în plus, performanța plantei a fost la fel de
bună ca în cazul unui substrat de turbă cu fertilizanți anorganici.

Utilizarea de SFC cu rol de nutrient/ ameliorant exclusiv al solului în producția de porumb a rezultat
în recolte excepțional de bune atât cantitativ, cât și calitativ (Wuest, Fahy & Fahy, 1995).

Spent mushroom substrate (SMS) is a noxious byproduct of the mushroom industry. The aim of this
work was to convert SMS into organic-mineral micronutrient (Zn(II), Mn(II), and Cu(II))
fertilizer via biosorption and examine the effect of its application in field tests on maize compared
to commercial reference micronutrient fertilizer. Crop yield and crop quality were assessed, and
multielemental analysis of grains was conducted for the evaluation of the fertilization effect on
maize grains and to assess bioavailability of nutrients from fertilizers. Grain yield for maize treated
with micronutrients delivered with SMS was noticeably higher (11.5%) than the untreated group
and the NPK (nitrogen, phosphorus, potassium) fertilizer treated only group (2.8%). Bioavailability
(TF) of micronutrients from SMS were comparable with reference micronutrient fertilizer (7% Zn,
4% Mn, and 2.3% Cu). The new product has the potential to be used as a micronutrient fertilizer.
Satisfactory results of grain yield (6.4 Mg ha-1), high content of micronutrients (Zn 1.6%, Mn 1.2%,
and Cu 1.8%), and macronutrients (P 1.0%, S 3.1%, Ca 8.2%, and K 0.2%) were observed. The
bioavailability suggests that enriched SMS could be a good alternative to fertilizers in the present
market. Tuhy

The production of Agaricus bisporus results in significant residual material after cultivation.
According to our results, The SMS was as good as the commercial substrates tested. Therefore, the
SMS can be recommended for the growth and nutrition of seedling production and denotes potential
viability for use in the tomato production cycle in its different phases. Collela

The spent mushroom substrate (SMS) is a byproduct of cultivation of oyster mushroom (Pleurotus
spp.) and represents the composted substrate that remains after completion the harvested crop. This
study mentioned the role of some effective date palm wastes in improving spent mushroom
substrate properties which containing fibers of date palm Phoenix dactylifera L. (Fibrillum), mixed
with white sawdust and wheat straw in three formulas. These mixtures of SMS namely, SMS1
(wheat straw), SMS2 (wheat straw 70%, sawdust 20% and date palm fiber 10%) and SMS3 (wheat
straw 50%, sawdust 30% and date palm fiber 20%) were obtained from locally mushroom farm in
western Iraq and sent to determine some properties such as moisture content, dry matter, EC, pH,
ash, carbon, nitrogen, protein contents and C:N ratio. Generally, determinations of Hydrogen ion
concentration (pH) for SMS extracts had acidic value at average 5.06. The higher EC was
3.30 ms/cm for SMS1-P. ostreatus (white), while the lower value reached to 1.13 ms/cm for SMS3
of same species. The higher nitrogen content was 9.98 g/kg for SMS3-P. ostreatus (white), SMS1 of
Pleurotus salmoneostramineus and SMS2-P. ostreatus (white), while, SMS3-P.
salmoneostramineus had lower nitrogen content (6.65 g/kg). The higher C:N ratio was reported
with SMS3 of P. salmoneostramineus at value 35.36, while SMS2-P. ostreatus (grey) had ratio
22.03, significantly (p < 0.05). Overall, these SMS was suitable as a natural fertilizer and soil
amender in agriculture and horticulture fields. Owaid

Eighty percent SMS can be used in mixtures with manure composts for honeydew melon seedling
production. However, SMS at the rate of 40 % gave the most suitable condition for honeydew
melon seedling performance. Van Tam

Cultivation with SMS as soil amendment and fertilizer seemed to have generally positive effects on
lettuce and leek performance, showing yields comparable to those with mineral fertilization. Gobbi

The paper aimed to evaluate fertilizing effects of spent mushroom substrate (SMS) and slurry on
dry matter productivity and value of legume-grass mixtures. The experiment was replicated three
times, with a split-plot arrangement and plots of 3 m3 as experimental units. These species were
grown as three legume-grass mixtures: M1–Dactylis glomerata, Lolium perenne, Medicago x varia
T. Martyn; M2– Dactylis glomerata, Medicago x varia T. Martyn; M3–Lolium perenne, Medicago x
varia T. Martyn. The experiment consisted of the following units: control (no fertilization); SMS
(30 t/hm2); slurry (60 m3/hm2) (G); SMS (10 t/hm2) + slurry (60 m3/hm2); SMS (20 t/hm2) +
slurry (40 m3/hm2); SMS mushroom substrate (30 t/hm2) + slurry (20 m3/hm2). During each
growing season all the mixtures were harvested three times. The fresh matter from each plot was
weighted and a sample of 0.6 kg was taken for further analysis. In the experiment the content of
both total protein and crude fibre was dependent on the type of fertilizer and on the type of mixture.
Forage from the plots with 20 t/hm2 of mushroom substrate and 40 m3/hm2 of slurry had the best
nutritional value, with the highest amount of total protein. The contents of protein and crude fibre in
the forage were more favourably affected by slurry than by spent mushroom substrate. Out of the
mixtures from all plots, regardless of the type of fertilizer, the mixture consisting of Lolium perenne
and Medicago x varia T. Martyn contained the highest content of protein. Kazimierz

Conclusion- Our hope was that the rows using spent mushroom substrate would result in a healthier
soil, higher quality crops,and greater crop yield with less need for water, inputs, and labor. Overall
our experiment with the mushroom hills was a huge success and showed that sms might be more
beneficial if used immediately while the edible mushroom fungus is still wet and alive and that it
doesn’t need to be broken up and incorporated like we did in other test. Using the sms in this
manner also means no need to store it as it can be used immediately after the mushroom harvest
when the block still has a lot of moisture within it. Another great benefit of this method is you
might just grow some edible mushrooms alongside your veggies — like this huge Lion’s mane that
grew under some watermelon and carrots. Across all of our experiments our research has shown
that sms is a viable alternative to other fertilizers and soil conditioners and should be looked at as
valuable product and not simply a waste material. It is a cost effective way for farmers to build soil
health while operating in a sustainable fashion and the benefits seem to get better with time and
persist long after initial application. William Gordon
https://projects.sare.org/sare_project/fnc15-993/

Referințe:

Chang KL, Chen XM, Sun J, Liu JY, Sun SY, Yang ZY, Wang Y. Spent mushroom substrate biochar
as a potential amendment in pig manure and rice straw composting processes. Environ Technol.
2017 Jul;38(13-14):1765-1769.

Collela, C. F., Costa, L. M., Abreu S., Moraes, T. S. J. de, Zied, D. C., Rinker, D. L., & Dias, E. S.
(2019). Potential utilization of spent Agaricus bisporus mushroom substrate for seedling production
and organic fertilizer in tomato cultivation. Ciência e Agrotecnologia, 43, e017119.

Gobbi, V., Bonato, S., Nicoletto, C. and Zanin, G. (2016). Spent mushroom substrate as organic
fertilizer: vegetable organic trials. Acta Hortic. 1146, 49-56

Kazimierz J, Elżbieta M, Jacek S, Beata W, Anna K. Effects of spent mushroom substrate and slurry
on nutritional value of grass and Medicago x varia T. Martyn mixtures. Int J Agric & Biol Eng,
2018; 11(3): 61–66.

Maher, M.J. (1994). The Use of Spent Mushroom Substrate (SMS) as an Organic Manure and Plant
Substrate Component, Compost Science & Utilization, 2:3, 37-44.
Owaid, Mustafa & Al-Assaffii, Idham & Alsaeedi, Sajid. (2017). Applicable properties of the bio-
fertilizer spent mushroom substrate in organic systems as a byproduct from the cultivation of
Pleurotus spp. Information Processing in Agriculture. 4. 78-82.

Tuhy, L., Samoraj, M., Witkowska, Z., Wilk, R., and Chojnacka, K. (2015). "Using spent
mushroom substrate as the base for organic-mineral micronutrient fertilizer - field tests on
maize," BioRes. 10(3), 5709-5719.

Van Tam, N., Wang, C. Use of Spent Mushroom Substrate and Manure Compost for Honeydew
Melon Seedlings. J Plant Growth Regul 34, 417–424 (2015).

Wuest, P.J., Fahy. H.K., & Fahy, J. (1995). Use of Spent Mushroom Substrate (SMS) for Corn
(Maize) Production and its Effect on Surface Water Quality, Compost Science & Utilization, 3:1,
46-54