1.

Selectați grupele și preparatele hipnotice după criteriul farmacodinamic și farmacoterapeutic

2. Selectați hipnoticele după durată de acțiune

3. Selectați particularitățile farmacodinamice ale hipnoticelor hipnoinductoare și hipnocoercitive

Vezi 1

4. Selectați manifestările efectului hipnotic al barbituricelor

Este rapid, relevant, chiar şi în cazurile rebele, dar somnul indus de barbiturice variază de cel
fiziologic şi se caracterizează prin:
a) creşterea duratei totale a somnului;
b) modificarea duratei şi raportului dintre fazele somnului lent şi rapid, cu creşterea primei şi
diminuarea celei de a doua;
c) accelerarea procesului de adormire, de instalare a somnului;
d) prelungirea stadiului II (somnului superficial) a somnului lent, cu micşorarea parţială sau
marcată a stadiilor III şi IV, deci a somnului profund;
 e) reducerea numărului trezirilor nocturne;
f) prezenţa fenomenului de postacţiune şi rebound la suspendarea preparatelor.

5. Selectați efectele farmacodinamice ale barbituricelor

- hipnotic

- sedativ

- anticonvulsivant

- anestezic general

- inductie enzimatica

- influenta asura SNC (înlătură excitaţia, micşorează acuitatea senzaţiilor şi atenţia faţă de stimulii
exogeni, dereglează coordonarea mişcărilor, euforie, excitaţie, indispoziţie şi confuzie (incoerenţă),
excitatie, delir, se reduce sensibilitatea la stimulii „neurogeni”, apoi la CO2 şi pH, inhibă reflexele mono-
şi polisinaptice ale măduvei spinării, din partea ochiului, la doze mari, se constată nistagm, mioză,
dispare reflexul la lumină, la doze terapeutice se remarcă o micşorare uşoară a presiunii arteriale (PA) şi
bradicardie, în doze toxice PA scade vădit în rezultatul inhibiţiei centrului vasomotor; deprimării
respiraţiei, hipoxiei, blocării ganglionilor simpatici, peristaltismul tubului digestiv se micşorează mai ales
la majorarea dozei, la majorarea dozei- diureza se reduce pana a oligurie.

6. Selectați indicațiile barbituricelor

- tratamentul insomniilor;
- atenuarea sindromului psihovegetativ în stările spastice ale tubul digestiv, hipertensiunea
arterială, spasme coronariene, astm bronşic, greaţă, vomă;
- stările de agitaţie psihomotorie în intoxicaţii sau supradozarea excitantelor SNC,
simpatomimeticelor etc.;
- tratamentul epilepsiei;
- tratamentul convulsiilor simptomatice;
- ca coleretic în colecistite cu stază;
- ictere congenitale cronice (cu majorarea bilirubinei neconjugate)
– sindromul Jilber şi Crigler-Naiara;
- icterul neonatal (utilizat la mamă şi nou-născut).

7. Selectați reacțiile adverse ale barbituricelor

- efect postacţiune ce se semnalează a doua zi prin: slăbiciune, buimăcială, somnolenţă, reducerea

capacităţii de muncă, dispoziţiei şi, mai rar, fenomene de excitaţie psihomotorie (la bătrâni, la debilităţi
şi în prezenţa durerii), încordare motorie (la bătrâni), vertij, cefalee, polialgii;
- fenomenul rebound manifestat prin:
a) restabilirea dereglărilor de somn ca până la tratament sau chiar mai pronunţate;
b) creşterea duratei numărului de cicluri a somnului rapid inhibat;
c) restabilirea lentă a somnului stabil (treziri nocturne frecvente, somn superficial (stadiul IIIII cu visuri)
ce face impresia că bolnavul nu s-a odihnit;
d) excitaţie, spaimă, oboseală, micşorarea capacităţii de muncă;
- dependenţă medicamentoasă: psihologică, psihică şi fizică (deprindere, toleranţă, sindrom de
abstinenţă);
- depresie, dereglări somatice şi neurologice;
- reacţii alergice.

8. Selectați manifestările efectului hipnotic al benzodiazepinelor

 - produce impresia unui somn profund şi revigorant;
- micşorează latenţa instalării somnului;
- creşte timpul total al somnului (mai ales când acesta este micşorat);
- majorează pragul de trezire şi diminuează numărul de treziri nocturne;
- reduce durata stadiului 1, iar cele folosite ca tranchilizante – o prelungesc;
- toate benzodiazepinele cresc durata stadiului 2 al somnului;
- somnul cu unde lente, stadiul 3, şi mai ales 4, este micşorat;
- în mod caracteristic, durata somnului rapid este micşorată numai la dozele mari. În unele
dereglări de somn, precum şi la bolnavii neurotici sau psihotici, este posibilă chiar prelungirea
somnului rapid;
- cantitatea şi ritmul secreţiilor hormonale din timpul somnului (hormonului de creştere,
prolactinei, hormonului luteinizant) nu sunt modificate;
- suspendarea tratamentului după administrarea permanentă timp de câteva săptămâni,
determină un rebound al somnului rapid şi al celui cu unde lente, dar fenomenul variază pentru
diferite benzodiazepine.

9. Selectați efectele farmacodinamice ale benzodiazepinelor

 Hipnotic
 Anxiolitic
 Psihosedativ
 Activator
 Anticonvulsivant
 Miorelaxant
 Anestezic general
 Antivomitiv

10. Selectați indicațiile benzodiazepinelor

- tratamentul insomniilor;
- tratamentul bolilor somatice, sindromului premenstrual, colopatiilor etc. (datorită efectului
sedativ şi tranchilizant);
- tratamentul epilepsiei şi convulsiilor simptomatice (tetanos, eclampsie, la alcoolici);
- premedicaţie (pregătirea preoperatorie şi preanestezică, îngrijirea postoperatorie);
- neuroze;
- inducerea, menţinerea sau completarea anesteziei generale;
- delirium tremens, abstinenţa, stările confuzionale la alcoolici.

11. Selectați reacțiile adverse ale benzodiazepinelor

- efectul postacţiune
- fenomenul rebound
- dependenţa medicamentoasă – riscul e cu mult mai mic (mai frecventă toleranţa şi dependenţa
psihică, sindromul de abstinenţă e rar şi minor);
- mai frecvente: slăbiciune, ataxie, cefalee, tulburări de vedere, vertij, greaţă, vomă, diaree, modificări
ale gustului;
- mai rar: creşterea în greutate, diminuarea libidoului şi tulburări menstruale; - stări paradoxale la
bătrâni (excitaţie, iritabilitare).

12. Selectați manifestările efectului hipnotic al nebenzodiazepinelor

 Zolpidem- grăbeşte instalarea, creşte durata şi ameliorează calitatea somnului, fără să fie
modificate semnificativ stadiile lui.
Zopiclona- creşterea duratei şi ameliorarea calităţii somnului;
- micşorarea numărului de treziri nocturne;
- accelerarea instalării somnului, fără modificarea stadiilor somnului.
Zaleplona- contribuie la accelerarea instalării somnului;
- practic nu influenţează asupra duratei lui şi numărul trezirilor nocturne, dar poate fi folosit în
momentul trezirilor.

13. Selectați indicațiile nebenzodiazepinelor

-în hiposomnii tranzitorii şi cronice pentru accelerarea instalării somnului, precum şi în cazul trezirilor
nocturne;
-somn superficial
14. Selectați manifestările efectului hipnotic al agoniștilor melatoninei

- Restabileşte şi menţine un somn fiziologic

-↓ latenţa instalării somnului (procesul de adormire);
- Nu influenţează fazele 3 şi 4 ale somnului lent;
- Ameliorează procesele de adptare la un nou fus orar;
- Ameliorează dispoziţia de dimineaţă;
- Produce visuri imprsionante;

15. Selectați efectele pleiotrope ale agoniștilor melatoninei

-Reglează ritmurile biologice

-termoreglator;
-anxiolitic
-antidepresiv
-antioxidant
-imunomodulator
-reglează dezvoltarea sexuală.
-Reglarea TA nocturne;
-Euglicemiant (micşorarea glicemiei a jejiun)

16. Selectați caracteristicele antagoniștilor receptorilor orexinei ca hipnotice

17. Selectați hipnoticele utilizate în hiposomnia inițială, intermitentă și terminală

Initiala- cu latenta scurta

Intermitenta- latenta lunga sau medie

Terminala- latenta lunga sau scurta la trezire

18. Selectați grupele de anticonvulsivante simptomatice după influența asupra centrului respirator

Slab inhibă centrul respirator:

- benzodiazepinele;
- oxibat de sodiu;
- lidocaina.
Puternic inhibă centrul respirator:

- barbituricele;
- cloralhidrat;
- sulfat de magneziu.

19. Selectați grupele de antispastice ale musculaturii striate (miorelaxante centrale)

20. Selectați particularitățile efectului miorelaxant al benzodiazepinelor

1. Inhibă reflexele spinale mono- şi polisinaptice;

2. Manifestă influenţă asupra structurilor centrale (formaţia reticulată etc) precum şi directă asupra
măduvei spinării;
3. Sunt eficace în stările spastice de origine centrală şi periferică.
21. Selectați indicațiile benzodiazepinelor ca miorelaxante centrale

22. Selectați preparatele utilizate în formele de epilepsie

23. Selectați mecansimele de acțiune ale antiepilepticelor

24. Selectați particularitățile farmacocinetice ale antiepilepticelor

25. Selectați principiile utilizării raționale ale antiepilepticelor

26. Selectați grupele și preparatele antiparkinsoniene

27. Selectați principiile utilizării raționale ale antiparkinsonienelor

28. Selectați grupele și preparatele utilizate în boala Altzeimer - deschideti prelegerea la pag 59 ca
sunt dofiga

1. de substitutie: - inhibitorii colinesterazei: -neselective: tacrina

-selective: donepezil, rivastigmina, galantamina, ipidacrina
- antagonisti NMDA: memantina
- inhibitori MAO B: selegilina
-inhibitorii recaptarii serotoninei: citalopram
2. modificatoare ale evolutiei bolii sau remisive: - cu influenta asupra beta-amiloidului :

- antioxidanti: tocoferoli, Gingko biloba

- neurotrofine si terapia genica sau terapia de neuroprotectie

3. preventive: - ains
-antihipertensive
-hipolepemiante-statine
-preparatele estrogenilor
-doze mari de vit. B, acid folic
- agonisti receptori PPAR-gamma
-acizi grasi Omega 3

5. adjuvante

??? namenda, razadyne, exelon, aricept

29. Selectați grupele și preparatele utilizate ca sedative

30. Selectați indicațiile preparatelor sedative

- iritabilitate crescută;
- stări asteno-neurotice;
- tulburări de somn;
- maladii psihosomatice (distonie neurovegetativă, hipertensiune arterială, eczemă, neurodermită etc.);
- stări spastice ale musculaturii netede (pilorospasm, laringospasm etc.).

31. Selectați anxioliticele după durata de acțiune

32. Selectați anxioliticele după utilizarea clinică

33. Selectați manifestările efectului anxiolitic al anxioliticelor benzodiazepinice

- micşorarea labilităţii emoţionale;

- înlăturarea neliniştei, spaimei, fricii, tensiunii psihice;
- echilibrarea comportamentului afectiv;
- calmarea excitaţiei psihomotorii, dereglărilor vegetative şi endocrine;
- atenuarea asteniei, insomniilor, tulburărilor funcţionale, palpitaţiilor, fără a influenţa vigilitatea,
capacităţile intelectuale, funcţiile senzoriale;
- situaţiile în care se află pacientul se apreciază mai liniştit, păstrându-se atârnarea critică faţă de
acţiunile sale.

34. Selectați efectele farmacodinamice ale anxioliticelor

 Anziolitic
 Psihosedativ
 Activator
 Hipnotic
 Anticonvulsivant
 Miorelaxant
 Anestezic general
 Antivomitiv

35. Selectați indicațiile anxioliticelor

36. Selectați particularitățile farmacocinetice ale anxioliticelor benzodiazepinice

37. Selectați reacțiile adverse ale anxioliticelor

 SNC: - sedare, ce poate însoţi efectul anxiolitic sau hipnotic, care se manifestă prin încetinire
psihomotorie, întârzierea reflexelor, apatie, somnolenţă; depresie;
- amnezie anterogradă, care provoacă dificultăţi în procesul de învăţare şi memorizare;
- diminuarea performanţelor psihomotorii, mai ales la preparatele cu durată mare de acţiune şi /
sau la asocierea cu băuturile alcoolice;
- slăbiciune, ataxie, cefalee, vertij, dereglări de vedere;
 - toleranţă;
- fenomenul rebound şi de postacţiune;
- dependenţă medicamentoasă;
- efecte paradoxale – anxietate, iritabilitate, agitaţie motorie, stări confuzionale, convulsii (mai
frecvente la bătrâni).
 Tub digestiv -greaţă, vomă, disconfort în epigastru, modificări ale gustului, diaree, creşterea
apetitului şi a masei corporale;
 Sistem endocrin: diminuarea libidoului şi dereglări menstruale.

38. Selectați grupele și preparatele antipsihoticelor după aspectul clinic

39. Selectați particularitățile mecanismului de acțiune al antipsihoticelor

1) alfa-adrenoblocantă
2) M-colinoblocantă
3) histaminolitică (antihistaminică)
4) dopaminolitică
5) serotoninolitică
De obicei, acţiunile blocante sunt centrale şi periferice, dar predomină cele centrale. Blochează
receptorii postsinaptici şi cei presinaptici (care reglează procesul de eliberare a mediatorilor după
principiul invers). Ca urmare, la administrarea neurolepticelor receptorii postsinaptici sînt blocaţi, iar în
fanta sinaptică este surplus de mediator.

40. Selectați efectele antipsihoticelor

 Antipsihotic
 Psihosedativ
 Anivomitiv
 Miorelaxant si anticonvulsivant
 Hipotermic
 Efectul de potentare a actiunii analgezicelor, hipnoticelor si a altor deprimante ale SNC, inclusiv
a alcoolului
 Efecte endocrine (creste prolactina)
  Efecte vegetative (hipotensiune, uscăciune în gură, hiposalivaţie, constipaţie, dificultăţi de
micţiune, hipomotilitate, midriază, etc.)

41. Selectați manifestările efectului psihosedativ al antipsihoticelor

- somnolenţă, slăbiciune, scăderea tensiunii nervoase, agitaţiei şi agresivităţii, suprimarea anxietăţii,

apatie, deprimare (inhibiţie) psihică şi motorie;
- deprimarea iniţiativei, voinţei, interesului faţă de mediul înconjurător;
- produc neutralitate afectivă şi emoţională.

42. Selectați manifestările efectului antipsihotic al antipishoticelor

- înlăturarea schimbărilor personalităţii şi dereglărilor de comportament;

- înlăturarea delirului, halucinaţiilor, stărilor confuzionale, autismului, maniilor;
- efecte de reactivare, datorită cărora se întoarce interesul faţă de mediul înconjurător, a iniţiativei;

43. Selectați indicațiile antipsihoticelor în psihiatrie

1) Tratamentul psihozelor cu halucinaţii, delir, manii, agresivitate, etc. în:

- diferite forme de schizofrenie;
- psihoze maniacal-depresive (faza maniacală);
- dereglări psihice în afecţiunile organice ale creierului;
- psihoze endogene.

2) Excitaţia psihomotorie în:

- recidivarea, acutizarea maladiilor psihice;
- traume, infecţii, perioada postoperatorie;
- situaţii psihotraumatice (calamităţi, catastrofe etc.);
- sindromul de abstinenţă (alcoolism, narcomanie etc.).

3) Stări intermediare ca:

- psihopatii,
- excitaţie exagerată,
- agresivitate,
- dereglări de comportament la copii şi vârstnici pe perioade scurte (corecţia comportamentului).

44. Selectați indicațiile antipsihoticelor în maladiile somatice

1) vegetoneuroze în cardiopatia ischemică, boala ulceroasă, perioada climacterică etc

2) greaţa şi voma: de origine centrală, postoperatorie şi postanestezică, în boala de iradiaţie, maladiile
tubului digestiv, produsă de medicamente (opioide, digoxină, estrogeni, citotoxice etc.)
3) urgenţele hipertensive
4) tratamentul complex al şocului traumatic, combustiv (numai după lichidarea deficitului volumului
sângelui circulant) pentru ameliorarea microcirculaţiei
5) pentru efectuarea neuroleptanalgeziei în cadrul intervenţiilor chirurgicale
6) potenţarea efectului analgezicelor folosite în tumorile inoperabile, combustiile grave etc.
7) stările spastice ale musculaturii striate după ictus, traume cerebrale etc;
8) stările febrile critice sau pentru efectuarea hipotermiei dirijate
9) ca adjuvant în jugularea convulsiilor de diferită geneza.