Din profetiile mai putin cunoscute ale sfintilor (II): “NOI

ALEGEM CRUCEA!”; “Mucenicii din vremea

Antihristului vor fi mai presus decat toti mucenicii”
cuvantul-ortodox.ro/din-profetiile-mai-putin-cunoscute-ale-sfintilor-ii-noi-alegem-crucea

Sfântul Ipolit, papă al Romei († 269):

“… Mulţi dintre cei care vor asculta Scripturile Dumnezeieşti le vor citi şi vor medita
asupra lor, vor şti sa ocolească ispitirea (antihristului). Căci ei vor înţelege clar uneltirile
şi înşelăciunea ispitirii sale: ei vor şti să ocolească mâinile sale şi se vor ascunde în munţi şi
în crăpăturile pământului, şi cu lacrimi şi inimă înfrântă vor căuta pe Cel Iubitor-de-Oameni,
Care îi va smulge din mrejele lui şi-i va mântui de ispitirile grele ale înşelătorului, şi, în
chip nevăzut, cu mâna Sa dreaptă îi va acoperi pe ei, pentru că ei, după cuviinţă şi
dreptate, au căzut la picioarele Lui.

Să vezi ce post şi rugăciune vor ţine sfinţii atunci! Atrage atenţia şi prin ce timpuri şi zile
grele vor trece locuitorii oraşelor şi satelor. Ei vor călători atunci dinspre răsărit spre apus şi
înapoi, dinspre apus spre răsărit; vor plânge amarnic si vor suspina; şi când abia se va zori
de ziuă, ei vor aştepta să vină noaptea, ca să se liniştească de tulburările lor. Iar când îi va
prinde noaptea, ei, zguduiţi de necontenitele cutremure şi uragane, vor aştepta
nerăbdători să se arate ziua şi, odată cu ea, să-i răpună moartea, oricât de grea. Viaţa
îndurerată o va deplânge atunci întregul pământ, o vor deplânge şi marea şi vantul şi soarele,
o vor deplânge si fiarele sălbatice împreună cu păsările, o vor deplânge munţii şi dealurile
şi pădurile – şi toate acestea din cauza neamului omenesc, care s-a abătut de la Dumnezeul
cel Sfânt şi s-a lăsat ademenit de marele înşelător, primind chipul acestui nelegiuit şi
duşman al lui Dumnezeu în locul dătătoarei de viaţă Cruci a Mântuitorului. Vor
deplânge şi bisericile marea durere. Pentru că (atunci) nu se vor mai aduce daruri, nu
se vor săvârşi tămâieri, nici slujbe plăcute lui Dumnezeu; clădirile bisericilor vor fi
asemeni bordeielor destinate păstrării roadelor; nu se vor face în acele zile nici slujbe
de înălţare a preacinstitului Trup şi Sânge al lui Hristos. Slujbele obşteşti vor fi oprite,
cântarea psalmilor va înceta, nu se va mai citi Sfânta Scriptură; şi se va lăsa beznă peste
oameni, şi se vor auzi numai gemete şi hohote de plâns. Vor arunca atunci argintul şi aurul
pe drumuri, şi nimeni nu-l va strânge şi de jur împrejur totul va fi respingător. Atunci, toţi
vor căuta cu înfrigurare să fugă şi să se ascundă, negăsind însă unde să se ascundă de furia
necuratului, ca purtători ai semnului lui, ei vor fi lesne descoperiţi şi recunoscuţi. Şi afară şi
înăuntru va fi groază şi tulburare, şi zi şi noapte. Atât pe uliţe, cât şi în case vor fi trupuri,
atât pe ulițe, cât şi în case – secetă şi foamete; pe uliţe – îmbulzeală, în case, hohote de
plâns. Va dispărea frumuseţea de pe feţe; în realitate, trăsăturile feţelor oamenilor vor
fi ca de mort (…) Fericiţi sunt cei care-l vor birui pe tiran, că aceştia vor fi socotiţi ca
mai slăviţi şi măriţi decât întâii mucenici. În realitate, mucenicii de altădată repurtau
biruinţă asupra străjerilor lui (antihrist); aceştia însă vor avea de învins pe însuşi
diavolul, fiul pierzării. Şi, ajungând învingători asupra lui, de ce lauri şi cununi se vor
învrednici ei în faţa Împăratului Iisus Hristos!”

1/3
Sfântul Chiril (†386), arhiepiscopul Ierusalimului:

„…Mucenicii de atunci, după părerea mea, vor fi mai presus decât toţi mucenicii.
Mucenicii de altădată aveau de luptat doar cu oamenii, iar la venirea lui antihrist,
mucenicii vor purta război cu satana însuşi“.

Sfântul Andrei, arhiepiscopul Cezareei:

„Şi merge de poartă război cu cei rămaşi. Şi atunci când cei mai vrednici învăţători ai
Bisericii, lepădând cele pământeşti, se vor retrage din cauza răutăţilor în pustie, atunci
antihrist va porni război împotriva celor ce luptă în lume pentru Hristos, pentru a
triumfa asupra lor, descoperindu-i cu uşurinţă, precum ar fi presăraţi cu ţărână şi
împotmoliţi în griji lumeşti. Însă dintre aceştia mulţi îl vor învinge, pentru că îl iubesc
fierbinte pe Hristos“.

Cuviosul Serafim de Sarov:

“Dar există o a treia pricină, şi, se poate spune, o pricină fără pricină, pentru care harul
Sfântului Duh va îngădui câteodată să-l părăsească chiar pe omul purtător de
Dumnezeu. Şi aceasta este chiar îngăduinţa lui Dumnezeu de a-i încerca numai pe cei
mai întăriţi în harul lui Dumnezeu ca şi cu o nevoinţă deosebită pentru cununi deosebite:
precum a fost şi cu Însuşi Domnul nostru Iisus Hristos (…). Dumnezeiescul Pătimitor a
binevoit a rosti: „Eli! Eli! Lama sabahtani?“, însemnând în traducere: „Dumnezeul Meu,
Dumnezeul Meu! Pentru ce M-ai părăsit?” (Matei 27: 46). Aşadar, această ispitire va fi
îngăduită în întreg universul pe timpul antihristului, atunci când toţi sfinţii lui
Dumnezeu şi Sfânta Biserică a lui Hristos, alcătuită numai din aceştia, vor fi lăsaţi
aparent fără apărarea şi ajutorul lui Dumnezeu. Nelegiuiţii însă vor triumfa şi se vor
înălţa asupra lor până într-atât, încât însuşi Domnul Dumnezeul Sfântul Duh, văzând
suferinţa lor cumplită, a profeţit: unde este răbdarea şi credinţa sfinţilor?! (cf. Apoc. 13:
10; 14: 12). Ispite la fel de cumplite sunt îngăduite şi vor fi îngăduite până în timpurile de pe
urmă asupra celor mai mari sfinţi şi sfinte ale lui Dumnezeu pentru a încerca nemărginita
lor credinţă întru Hristos şi pentru încununarea lor cu mari daruri, de neînchipuit pentru
mintea omenească, în timpul ce va să vie şi a vieţii Veacului Viitor (cf. Apoc. 20: 4-6, cel ce
citeşte să înţeleagă!)”.

Arhimandritul Nectarie (Moulatsiotis) din Grecia:

2/3
 „Pe vremurile lui antihrist, creştinii vor fi supuşi la chinuri dintre cele mai crunte şi
feroce, pentru a-i obliga să se dezică de credinţa lor. Din această cauză, înainte de
apariţia lui antihrist, pe pământ iarăşi vor veni proorocii Ilie şi Enoh. Ei vor fi păstori
ai turmei lui Hristos, de la ei creştinii vor primi putere pentru a nu-l urma pe
antihrist. Apoi antihrist va porni cea mai înfricoşătoare prigoană, dintre toate câte au mai
fost asupra creştinilor şi a Bisericii lui Hristos. Această prigoană e descrisă de Sfântul
Evanghelist Ioan Teologul în Apocalipsă (12: 1-4) cu cele mai relevante cuvinte. Această
prigoană nu va fi numai împotriva credinţei Ortodoxe, ci va fi o încercare a
antihristului şi a slugilor lui de a schimba semnificaţia vieţii Ortodoxe, va fi o urmărire
sângeroasă. Foarte mulţi creştini vor fi chinuiţi. Aceasta va fi cea mai mare şi ultima
prigoană a creştinilor. Părinţii Bisericii spun că nu numai mirenii care au primit pecetea
lui antihrist vor permite această prigoană, dar şi preoţimea care a primit pecetea lui.
Preoţimea îl va ajuta pe antihrist, după cum menţionează părintele Haralamb Vasilopoulos
în cartea sa despre antihrist, prin faptele lor omeneşti şi duhovniceşti pe care le vor oferi
antihristului. Ei vor deveni aliaţii lui antihrist în prigoanele asupra episcopilor credincioşi,
asupra preoţilor şi mirenilor. Cu ajutorul autorităţilor bisericeşti, predicile vor fi folosite
în scopul pregătirii membrilor Bisericii pentru acceptarea lui antihrist. Şi cei care nu se
vor supune ordinelor lui antihrist vor fi supuşi unor chinuri nesfârşite. Sfinţii Părinţi ai
Bisericii spun ca mucenicii din vremea lui antihrist se vor proslăvi în împărăţia lui
Dumnezeu ca cei mai Mari mucenici şi sfinţi ai tuturor veacurilor“.

Fericita Matrona Dimitrievna Mironova (1881-1952):

Apoi vor veni alţii, şi va fi mai rău decât a fost! Cât de milă îmi este de voi. Veţi trăi până în
timpurile cele de pe urmă. Viaţa va fi tot mai rea şi mai rea. Apăsătoare. Va veni timpul
când vi se va pune în faţă crucea şi pâinea, spunându-vă: „Alegeţi!” „Noi alegem
crucea”. „Maică, dar cum se va putea trăi atunci?” Ea: „Noi ne vom ruga, vom lua puţin
pământ, vom face cocoloaşe, ne vom ruga lui Dumnezeu, le vom mânca şi vom fi sătui”.
„Fără de război veţi muri cu toţii, vor fi multe jertfe, toţi morţii vor zăcea pe pământ. Şi iată
ce vă mai spun: seara veţi fi cu toţii pe pământ, la suprafaţă, iar dimineaţa, trezindu-vă, toţi
veţi dispărea sub pământ. Fără război merge războiul“.

Schimonahia mucenita Macaria (1926-1993):

“Cine este al lui Dumnezeu, acela nu-l va vedea pe antihrist. Multora li se vor deschide
căile, unde să meargă, unde să plece. Dumnezeu ştie cum să-i ascundă pe ai Săi, nimeni
nu-i va găsi“.

(Din: “Staretii despre vremurile de pe urma“, Manastirea Sfintii Arhangheli Mihail

si Gavriil, Petru-Voda, 2007)

3/3