ŢESUTURILE

 Definitie

 Tipuri fundamentale de ţesuturi

1
ŢESUTURILE

Sunt alcătuite din celule care au

aproximativ aceeaşi formă şi îndeplinesc
aceeaşi funcţie.

Există 4 tipuri fundamentale de ţesuturi:

Epitelial

Conjunctiv

Muscular

Nervos

2
Tipuri de țesuturi
3
 Ţesutul epitelial

 Este format din celule strâns unite între

ele prin substanţă fundamentală.

 Celulele sunt dispuse pe o membrană

bazală.

4
 Ţesutul epitelial

 Ţesutul este nevascularizat, hrănirea se

face prin difuzie, pe baza ţesutului
conjunctiv lax situat sub membrana
bazală.

 Ţesuturile epiteliale formează cu ţesutul

conjunctiv o unitate funcţională

5
 După rolul pe care-l îndeplinesc în
organism, epiteliile se clasifică în:

 Epitelii de acoperire

 Epitelii glandulare

 Epitelii senzoriale

6
 Epitelii de acoperire:

 Unitratificate

 Pseudounistratificate

 Pluristratificate

7
 Epitelii unistratificate:

 Pavimentos:
 pleură,
 periard,
 peritoneu,
 endoteliul vaselor sanguine
 endoteliul vaselor limfatice

8
 Epitelii unistratificate:

 Cubic: tubul contort distal al nefronului

9
 Epitelii unistratificate:
 Columnar (prismatic):
 Cu cili: trompele uterine

10
  Epitelii unistratificate:
 Columnar (prismatic):

 Cu microvili:
 epiteliul tubului digestiv de
la stomac la rect

11
 Pseudounistratificate:

 Este un epiteliu unistratificat, la care nucleii celulelor sunt situaţi

la nivele diferite şi creează efectul de pluristratificat:
 mucoasa traheei
 mucoasa bronhiilor principale

12
 Pluristratificate:

 Pavimentos:

 Cheratinizat: epiderma

 Necheratinizat: mucoasa bucală, faringiană, vaginală

13
 Pluristratificate:
 Cubic:
 canalele mari de secreţie ale glandelor salivare,
 canalele de secreţie ale glandelor mamare,
 canalele de secreţie ale glandelor sudoripare

14
 Pluristratificate:
 Prismatic:
 canalele mari de secreţie ale unor glande salivare,
 uretra

15
 Pluristratificate:
 De tranziţie (uroteliu):
 Este un epiteliu de acoperire la care numărul de straturi variază:
vezica urinară, căile urinare.
 Atunci când vezica urinară este plină numărul de straturi scade, iar
când este goală, numărul de straturi creşte

16
 Epitelii glandulare

 Intră în alcătuirea glandelor,

alături de ţesut conjunctiv, vase de
sânge şi nervi.

 Glande exocrine îşi varsă

produsul de secreţie printr-un
canal.

 Prezintă:
 O porţiune secretorie (adenomer)
 Un canal de secreţie (duct)

17
 Epitelii glandulare

 După forma părţii secretorii epiteliile glandulare pot fi:

 Tubuloase

 Acinoase

18
 După mecanismul de excreţie,
glandele pot fi:

 Merocrine: produsul de secreţie este

eliminat fără distrugerea celulelor
secretoare: pancreasul exocrin

 Holocrine: produsul de secreţie se

elimină prin distrugerea completă a
celulei secretoare: glandele sebacee

 Apocrine: produsul de secreţie se

elimină prin distrugerea polului
apical al celulei: glandele mamare

19
 Glandele endocrine:

 Elimină produsul de secreţie

direct în sânge.

 După structură, pot fi:

 Foliculare: tiroida
 Sub formă de cordoane:
pancreasul endocrin
20
 Glandele mixte:

 Prezintă şi parte endocrină şi

parte exocrină: pancreasul,
ovarul, testiculul

21
 Ţesutul conjunctiv

 Este alcătuit din:

 Substanţă fundamentală

 Celule conjunctive

 Fibre: elastice, de colagen,

de reticulină

22
 După tipul de substanţă fundamentală, se
disting 4 tipuri principale de ţesut conjunctiv:

1. Moale

2. Semidur

3. Dur

4. Fluid

23
 Ţesutul conjunctiv moale:

 Substanţa fundamentală are o

consistenţă moale.

 Este de mai multe tipuri:

 Ţesutul conjunctiv lax: celulele,
substanţa fundamentală şi
fibrele se găsesc aproximativ în
cantitate egală.

 Ţesutul conjunctiv lax însoţeşte

epiteliile.

24
 Ţesutul conjunctiv fibros:

 predomină fibrele elestice şi de colagen: fascii, aponevroze,

tendoane

25
 Ţesutul conjunctiv reticular:

 predomină fibrele de reticulină şi reticulocitele.

 Ţesutul alcătuieşte matricea (cu aspect de reţea) a organelor
hematopoietice şi limfopoietice: splină, măduva roşie
hematogenă.

26
 Ţesutul conjunctiv adipos:

 predomină adipocitele (celule care depozitează lipide): în jurul

rinichilor, suprarenalelor, în hipoderm

27
 Ţesutul conjunctiv elastic:

 predomină fibrele elastice: tunica internă a arterelor

28
 Ţesutul conjunctiv semidur (cartilaginos)

 Substanţa fundamentală: condrina (de natură proteică)

impregnată cu săruri de calciu şi sodiu

 Fibrele sunt de colagen şi elastice

 Celule cartilaginoase:
 Condroblaste (celule tinere)
 Condrocite (celule adulte) care se găsesc în cavităţi numite
condroplaste

 Este avascularizat, hrănirea se face prin difuzie pe baza

pericondrului, membrană ce înconjoară cartilajul

29
 Ţesutul conjunctiv semidur (cartilaginos)

 Se clasifică în 3 categorii:

30
 Ţesutul conjunctiv cartilaginos hialin

 Substanţa fundamentală are aspect sticlos

 Se găsește în: capetele articulare ale oaselor, laringe, trahee,
cartilaje costale

31
 Ţesutul conjunctiv cartilaginos elastic

 Predomină fibrele elastice

 Se găsește în: epiglotă, pavilionul urechii, aripile nasului

32
 Ţesutul conjunctiv cartilaginos fibros

 Predomină fibrele de colagen

 Se găsește în: discurile intervertebrale, simfiza pubiană

33
 Ţesutul conjunctiv dur (osos)

 Substanţa fundamentală: oseina (proteină) impregantă

cu săruri de calciu şi fosfor

 Fibre de colagen

 Celule:
 osteoblaste (celulele tinere),
 osteocite (celulele mature prezente în osteoplaste)
 osteoclaste (celule cu echipament enzimatic bogat ce
intervin în remanierea osoasă)

34
 Ţesutul conjunctiv dur (osos)

Se clasifică în două categorii:

35
 Țesutul osos compact:

 Este format din unităţi

morfologice numite osteoane
sau sisteme Havers.

 Ex. diafiza oaselor lungi,

lama externă a oaselor late şi
scurte

36
 Țesutul osos spongios:

 Este format din trabecule, care

delimitează areole cu măduvă roşie
hematogenă.

 Trabeculele sunt formate din straturi

de lamele osoase care nu formează
osteoane.

 Ex:
 interiorul epifizelor oaselor lungi
 lama internă a oaselor late şi scurte

37
38
 Ţesutul muscular

 Intră în alcătuirea muşchilor

 Prezintă proteine contractile

(actina şi miozina) implicate în
contracţia musculară şi grupate în
organite specifice acestui ţesut:
miofibrile

39
 Ţesutul muscular
 miofibrile

40
 Structura miofibrilei

 Disc clar
 Central: membrana Z, care
străbate transversal toată fibra
 Miofilamente de actină, subţiri

 Disc întunecat
 Miofilamentele de miozină,
groase, dispuse central
 Banda H localizată central este mai
dechisă la culoare şi reprezintă zona
formată doar din din miofilamente
de miozină

41
Unitatea funcţională a miofibrilei este sarcomerul. Acesta reprezintă porţiunea
cuprinsă între 2 membrane Z succesive.

În timpul contracţiei, miofilamentele de miozină se

cuplează cu cele de actină, în prezenţa ionilor de
calciu, determinând scurtarea sarcomerelor şi
apropierea membranelor Z
42
 Țesutul muscular se clasifică în:

 Ţesutul muscular striat:

 Scheletic
 Cardiac

 Ţesutul muscular neted

43
 Ţesutul muscular striat de tip scheletic

 Este prezent în muşchii scheletici

 Este format din fibre plurinucleate
 Reticulul endoplasmatic este foarte bine dezvoltat sub formă de tuburi T
 Viteza de contracţie este mare
 Durata contracţiei este mică

44
 Ţesutul muscular striat de tip cardiac
 Intră în alcătuirea miocardului
 Fibrele sunt unicelulare
 Viteza de contracţie este medie
 Durata contracţiei este medie
 Contracția independentă de sistemul nervos

45
 Ţesutul muscular neted
 Este format din fibre unicelulare
 Au aspect fusiform
 Miofibrilele nu sunt organizate în sarcomere
 Viteza de contracţie este mică
 Durata contracţiei este mare

46
 Ţesutul muscular neted poate fi:

 Visceral: prezent în organele

viscerale (tub digestiv, vezica
urinară, căile respiratorii, tunica
medie a vaselor sanguine).

47
 Multiunitar:

 muşchiul erector al firului de

păr,

 fibrele circulare şi radiare ale

irisului,

 muşchiul ciliar.

48
 FIȘĂ DE LUCRU
I. Alegeti varianta corecta:
1.Ţesutul epitelial este format din celule strâns unite între ele prin:
a.substanţă fundamentală.
b.fibre elastice
c.fibre de colagen

2.Epiteliu de acoperire la care numărul de straturi variază se numește:

a.prismatic
b.cubic
c.Uroteliu

3.Țesutul conjunctiv fibros conține:

a.fibre elastice și de colagen
b.fibre de reticulină și reticulocite
c.Adipocite

4.Țesutul muscular prezintă poteine contractile numite:

a.condrocite
b.miocite
c. actină și miozină 49
II. Completati spatiile punctate:

1. Tesutul conjunctiv moale de tip …………….însoțește epiteliile, pe care

le hrănește.

2. Uroteliu este un epiteliu de acoperire la care numărul de

………………….variază.

3. La glandele merocrine produsul de secreţie este eliminat fără

…………………..celulelor secretoare

4. In cazul tesutului conjunctiv reticular predomină fibrele de

…………………..şi reticulocitele.

5. In cazul tesutului conjunctiv ……………………..predomină fibrele

elastice

50
5. Identificați următoarele tipuri de țesuturi

1 2

3 4 51
5. Identificați următoarele tipuri de țesuturi

5 6

7 8 52