Răspunsuri corecte la testele grilă

Unitatea de Răspunsuri corecte

învăţare
1 1-d, 2-c, 3-c, 4-c, 5-c
2 1-b, 2-c, 3-c, 4-b, 5-b
3 1-b, 2-a, 3-a, 4-c
4 1-b, 2-c, 3-b, 4-a, 5-c
5 1-a, 2-c, 3-a, 4-b, 5-c
6 1-a, 2-a, 3-c, 4-b
7 1-c, 2-b, 3-c, 4-b, 5-b
8 1-b, 2-a, 3-b, 4-a, 5-b
9 1-b, 2-a, 3-a, 4-c, 5-b
Teste grilă 1

1. „Cutia neagră”, în accepţiunea lui Philip Kotler, reprezintă:

a. intrările de informaţii;
b. ieşirile de informaţii;
c. sursele de marketing;
 psihicul uman.
2. Comportamentul consumatorului poate fi definit, într-o abordare de ansamblu, ca
reprezentând:
a) totalitatea actelor decizionale realizate la nivel individual sau de grup, legate
direct de obţinerea unor bunuri şi servicii în prezent;
b) totalitatea actelor decizionale realizate la nivel individual sau de grup, legate
direct de obţinerea unor bunuri şi servicii în vederea satisfacerii nevoilor
viitoare, incluzând procesele decizionale care preced şi determină aceste
acte;
 totalitatea actelor decizionale realizate la nivel individual sau de grup, legate
direct de obţinerea unor bunuri şi servicii în vederea satisfacerii nevoilor
prezente şi viitoare, incluzând procesele decizionale care preced şi determină
aceste acte;
3. Conceptului de atitudine i-au fost asociate trei dimensiuni, şi anume:
a) o dimensiune afectivă, o dimensiune obiectivă şi o dimensiune cognitivă;
b) o dimensiune cognitivă, o dimensiune conativă şi o dimensiune autonomă,
 o dimensiune afectivă, o dimensiune cognitivă şi o dimensiune conativă.
4. Deprinderile de cumpărare sunt:
a) rezultatul unei experienţe prezente a consumatorului, dobândită pe parcursul
unui proces de învăţare;
b) rezultatul unei experienţe neplăcute a consumatorului, dobândită pe parcursul
unui proces de învăţare;
 rezultatul unei experienţe trecute a consumatorului, dobândită pe parcursul
unui proces de învăţare;
5. Obiceiurile de consum reprezintă modalităţi ce au dobândit constanţă în privinţa
unor mărfuri/servicii şi care
a) nu sunt strâns legate de deprinderile de cumpărare şi au o stabilitate mai
mare în timp decât deprinderile de cumpărare.
 b) sunt strâns legate de deprinderile de cumpărare, dar nu au o stabilitate mai
mare în timp decât deprinderile de cumpărare;
sunt strâns legate de deprinderile de cumpărare şi au o stabilitate mai mare în timp
decât deprinderile de cumpărare
 sunt strâns legate de deprinderile de cumpărare şi au o stabilitate mai mare în
timp decât deprinderile de cumpărare.

Teste grilă 2

1. Teoria lui Marshall are la bază conceptul de utilitate marginală, respectiv:

a) pe măsură ce o nevoie este satisfăcută prin consumarea unui bun, o cantitate
suplimentară din acel bun are o valoare tot mai mare pentru consumator;
 pe măsură ce o nevoie este satisfăcută prin consumarea unui bun, o cantitate
suplimentară din acel bun are o valoare tot mai mică pentru consumator;
b) pe măsură ce o nevoie este satisfăcută prin consumarea unui bun, o cantitate
suplimentară din acel bun nu mai are nici o valoare pentru consumator.
2. Modelul Pavlovian operează cu 4 concepte, şi anume:
a) percepţia, sugestia, reacţia şi recidiva;
b) impulsuri, sugestii, subconştient, recidivă;
 impulsuri, sugestii, reacţii, recidiva.
3. Potrivit modelului Freudian, se studiază în mod deosebit atitudinea
consumatorului, aceasta fiind considerată:
a) ca o variabilă dinamică, o entitate psihologică reală, observabilă în mod
direct;
b) ca o variabilă lentă, o entitate psihologică reală, observabilă în mod indirect;
 ca o variabilă lentă, o entitate psihologică reală, neobservabilă în mod direct.

4. Grupurile de referinţă sunt entităţi sociale în care individul nu este membru, dar cu
care acesta se identifică prin:
a) aspiraţii identice, comportament social identic şi comportament al
consumatorului diferit;
 similitudinea aspiraţiilor, comportamentul social, în general, comportamentul
consumatorului, în special;
b) aspiraţii identice, comportament social diferit şi comportament al
consumatorului identic.
5. Potrivit modelului Veblenian, comportamentul consumatorului este influenţat prin 5
variabile, şi anume:
a) motivaţia, cultura, veniturile, rata dobânzii şi rata inflaţiei;
 cultura, subcultura, clasele sociale, grupurile de referinţă şi grupurile de
apartenenţă;
b) familia, grupurile de referinţă, cultura, subcultura şi veniturile.

Teste grilă 3

1. Între situaţiile care pot conduce la apariţia unei nevoi nesatisfăcute se numără:
 a) reducerea preţului unei anumite categorii de bunuri sau servicii;
 epuizarea sau uzarea stocului de produse aflate în folosinţa consumatorului;
b) creşterea veniturilor consumatorilor.
2. Evaluarea este de amploare mai mare:
 cu cât produsul sau serviciul este mai important pentru consumator şi
cu cât costul luării unei decizii greşite este mai ridicat;
a) cu cât produsul sau serviciul este mai puţin important pentru consumator şi cu
cât costul luării unei decizii greşite este mai scăzut;
b) cu cât produsul sau serviciul este mai puţin important pentru consumator şi cu
cât costul luării unei decizii greşite este mai ridicat.
3. Modelul liniar compensator se identifică cu următoarea situaţie:
 consumatorul alege varianta cea mai bună după ce fiecare variantă a
fost evaluată în ansamblu, permiţându-se ca nivelurile mai puţin
satisfăcătoare la unele atribute să fie compensate de nivelurile foarte
ridicate ale altor atribute;
a) consumatorul alege varianta cea mai bună, după ce fiecare variantă a fost
evaluată în ansamblu, iar compensarea are loc numai între atributele
definitorii pentru calitatea produsului;
b) consumatorul alege varianta cea mai bună după ce fiecare variantă a fost
evaluată în ansamblu, selectându-se varianta cu cele mai multe atribute
satisfăcătoare.
4. Disonanţa cognitivă este:
a) cu atât mai mare cu cât valoarea cumpărăturii este mai mică, cu cât atracţia
relativă a alternativelor respinse este mai mică şi cu cât importanţa relativă a
deciziei de cumpărare este mai mare;
b) cu atât mai mare cu cât valoarea cumpărăturii este mai mare, cu cât atracţia
relativă a alternativelor respinse este mai mare şi cu cât importanţa relativă a
deciziei de cumpărare este mai mică;
 cu atât mai mare cu cât valoarea cumpărăturii este mai mare, cu cât
atracţia relativă a alternativelor respinse este mai ridicată şi cu cât
importanţa relativă a deciziei de cumpărare este mai mare.

Teste grilă 4

1. Pragul critic absolut reprezintă:

a) cantitatea maximă de energie a inputului senzorial care poate fi detectată;
 cantitatea minimă de energie a inputului senzorial care poate fi detectată;
b) cantitatea medie de energie a inputului senzorial care poate fi detectată.
2. Apărarea perceptuală se referă la posibilitatea pe care o au consumatorii:
a) de a selecta, în mod deliberat, anumiţi stimuli;
b) de a selecta, în mod involuntar, anumite percepţii;
 de a selecta, în mod deliberat, anumite senzaţii.
3. Stereotipia reprezintă:
a) tendinţa unui individ de a evalua un alt individ pe baza impresiei despre
nivelul veniturilor grupului din care acesta face parte;
 tendinţa unui individ de a evalua un alt individ pe baza impresiei despre
grupul căruia acesta îi aparţine;
 b) tendinţa unui individ de a evalua un alt individ pe baza impresiei despre
valorile culturale ale grupului căruia acesta îi aparţine.
4. Atitudinile se formează printr-un proces de învăţare şi, aidoma altor variabile
endogene:
 ele nu pot fi observate, ci doar deduse;
a) ele pot fi observate şi deduse;
b) ele nu pot fi observate şi nu pot fi deduse.
5. Grupurile de apartenenţă se deosebesc din punct de vedere:
a) al mărimii, al duratei asocierii şi al valorilor împărtăşite;
b) al obiectivelor urmărite, al valorilor şi al duratei asocierii;
 al mărimii, al obiectivelor urmărite, al duratei asocierii şi al gradului de
coeziune.

Teste grilă 5

1. Schema Şcolii din Wűrtzburg propune:

 studierea separată a nevoilor şi a intenţiilor de cumpărare;
a) studierea separată a percepţiilor şi a aşteptărilor consumatorului;
b) studierea separată a atitudinilor şi a intenţiilor de cumpărare;
2. Morfologia schemei Şcolii lui Katona cuprinde:
a) comportamentul real, variabilele intervenante şi gradul de conştientizare a
diferitelor mărci;
b) răspunsul, nivelul de satisfacere a nevoii şi variabilele intervenante;
 actul final, stimulii şi variabilele intervenante.
3. Schema lui March şi Simon abordează procesul de decizie prin prisma:
 alegerii propriu-zise a diferitelor produse/servicii;
a) motivelor care determină dorinţa de a schimba o marcă cu alta;
b) disponibilităţii mărcilor oferite consumatorului care cumpără marca actuală.
4. Modelul Nicosia explicitează comportamentul consumatorului prin prisma:
a) raporturilor dintre acesta şi felul mesajelor promoţionale proiectate;
 raporturilor dintre consumator şi întreprindere;
b) raporturilor dintre consumator şi caracteristicile mediului care favorizează/
inhibă receptarea mesajului.
5. Modelul Engel-Kollat-Blackwell are ca element central procesul decizional de
cumpărare care cuprinde următoarele elemente:
a) identificarea problemei, evaluarea alternativelor, alegerea şi disonanţa
cognitivă;
b) identificarea problemei, cercetarea informaţiei, evaluarea alternativelor şi
disonanţa cognitivă;
 identificarea problemei, cercetarea informaţiei, evaluarea alternativelor,
alegerea şi rezultatul.

Teste grilă 6
1. Speranţa matematică a rezultatelor băneşti reprezintă:
 media geometrică a consecinţelor unei decizii, ponderată cu posibilităţile de
apariţie a fiecărei decizii;
a) media aritmetică a consecinţelor unei decizii, ponderată cu posibilităţile de
selectare a deciziilor;
b) media aritmetică a consecinţelor unei decizii, ponderată cu posibilităţile de
apariţie a fiecărei consecinţe.
2. Cumpărătorul etic este acel tip de cumpărător care:
 şi-a format atitudini puternice faţă de micii comercianţi independenţi şi
atitudini nefavorabile în privinţa lanţurilor de magazine;
a) şi-a format atitudini nefavorabile faţă de micii comercianţi independenţi şi
atitudini favorabile în privinţa lanţurilor de magazine;
b) şi-a format atitudini favorabile atât faţă de micii comercianţi independenţi, cât
şi faţă de lanţurile de magazine.
3. În cazul bunurilor de folosinţă îndelungată, preţul reprezintă
a) o măsură imprecisă a calităţii;
b) o măsură relativ precisă a calităţii;
 o măsură precisă a calităţii.
4. Stilul de viaţă se referă la:
a) configuraţiile care definesc modul în care indivizii îşi cheltuiesc banii şi îşi
consumă timpul liber;
 configuraţiile care definesc modul în care indivizii trăiesc, îşi cheltuiesc
banii şi îşi consumă timpul;
b) configuraţiile care definesc modul în care indivizii muncesc şi îşi consumă
timpul liber.

Teste grilă 7

1. Valoarea capitalizată în marcă reprezintă:

a) un set de active strâns legate de o marcă, de numele şi simbolul acesteia
care se adaugă sau se scade din valoarea unui produs sau serviciu;
b) un set de drepturi de proprietate strâns legate de o marcă, de numele şi
simbolul acesteia care se adaugă sau se scade din valoarea unui produs sau
serviciu;
 un set de active şi pasive strâns legate de o marcă, de numele şi simbolul
acesteia care se adaugă la sau se scade din valoarea unui produs sau
serviciu.
2. Fidelitatea faţă de marcă este strâns corelată cu:
a) evoluţia valorii adăugate generate de un produs şi cu cota sa de piaţă;
 evoluţia vânzărilor unui produs şi cu profitabilitatea acestuia;
b) evoluţia cifrei de afaceri a unui produs şi cu cota sa de piaţă.

3. Creşterea fidelităţii faţă de marcă poate genera valoare prin:

a) reducerea costurilor de marketing;
b) impactul pe care marca aleasă îl exercită la nivelul comercializării;
 impactul pe care marca aleasă îl exercită asupra concurenţei;
c) capacitatea de a atrage noi cumpărători.
Precizaţi textul considerat neadevărat.
4. Atunci când comportamentul este puternic şi atitudinea slabă:
a) fidelitatea clientului este reală, ea având caracter de durată şi fiind bine
fundamentată;
 fidelitatea clientului este falsă, ea având caracter întâmplător şi nefiind bine
fundamentată;
b) fidelitatea clientului este întâmplătoare, ea având caracter de durată pe
perioade cuprinse între 6 luni şi un an.
5. Paritatea mărcii se referă la:
a) gradul de similaritate al mărcilor concurente;
 gradul de similaritate şi de substituibilitate al mărcilor concurente;
b) probabilitatea ca o marcă străină să fie cumpărată.

Teste grilă 8

1. Operaţiunea de redresare a eşantionului constă în:

a) ponderarea adecvată a unor variabile care au valori mai mari decât cele
existente în colectivitatea generală;
 ponderarea adecvată a unor variabile care au valori mai mari sau mai mici
decât cele existente în colectivitatea generală;
b) ponderarea adecvată a unor variabile care au valori mai mici decât cele
existente în colectivitatea generală.
2. Pentru a obţine cel mai bun raport cost-rezultate în alcătuirea unui eşantion,
variabilele asupra cărora trebuie acţionat sunt:
 numărul de informaţii pentru care eşantionul este reprezentativ şi marja de
eroare;
a) nivelul veniturilor şi nivelul cheltuielilor clasei de mijloc;
b) gradul de educaţie şi modul de petrecere a timpului liber al categoriei socio-
profesionale avute în vedere.
3. Obiectivul central al metodei Q-sort îl reprezintă:
a) descoperirea grupurilor de indivizi care posedă deprinderi de cumpărare
asemănătoare;
 descoperirea grupurilor de indivizi care posedă atitudini asemănătoare;
b) descoperirea grupurilor de indivizi care posedă obiceiuri de cumpărare
asemănătoare.
4. Pentru a fi considerată o componentă a cercetării de marketing, este necesar ca
vizitarea clienţilor să fie realizată de persoane:
 care au calitatea de decidenţi în alte sfere ale activităţii întreprinderii;
a) care au calitatea de manageri ai aprovizionării;
b) care au calitatea de experţi în desfacerea produselor.
5. Testarea de utilizare facilitează:
a) investigarea interacţiunii produs-producător, permiţând corectarea unor erori;
 investigarea interacţiunii produs-utilizator, permiţând corectarea unor erori;
b) investigarea interacţiunii producător-utilizator, permiţând corectarea unor
erori.
 Teste grilă 9

1. În grupul supus procesului de brainstorming se foloseşte:

a) un grup omogen de participanţi;
 un grup eterogen de participanţi;
b) participanţi cu aceeaşi pregătire profesională.
2. Interviul semi-structurat este focalizat asupra:
 cunoaşterii importanţei acordate de cumpărători unor atribute specifice ale
produselor;
a) cunoaşterii ordinii de preferinţă a mărcilor;
b) cunoaşterii mijloacelor de reclamă şi publicitate preferate de consumatori.
3. Grila Kelly este o tehnică folosită în cercetarea calitativă de marketing, în scopul:
 cunoaşterii percepţiei consumatorilor privitoare la caracteristicile relevante ale
unui produs sau serviciu;
a) cunoaşterii percepţiei consumatorilor privitoare la caracteristicile unui produs
sau serviciu;
b) cunoaşterii percepţiei consumatorilor privitoare la modul de comportare a
produsului la utilizator.
4. Operatorii afectaţi aplicării tehnicii „Mystery Shopping”:
a) nu trebuie să fie asemănători cu segmentul de consumatori pentru care ei
realizează cumpărături misterioase;
b) trebuie să fie experţi în vânzări pentru a putea realiza cumpărături
misterioase;
 trebuie să fie asemănători până la identificare cu segmentul de consumatori
pentru care ei realizează cumpărături misterioase.
5. Tehnicile proiective utilizează:
a) stimuli obiectivi sau situaţii concrete, pentru a realiza o bună înţelegere a
comportamentului de cumpărare;
 stimuli obiectivi sau situaţii vagi, ambigue şi nestructurate, pentru a realiza o
cât mai bună înţelegere a comportamentului de consum;
b) situaţii reale, pentru a realiza o bună înţelegere a comportamentului de
consum.